Semnale și Sisteme II

Filtre de tip k constant

Costică Adrian, grupa 8311

1. Noțiuni teoretice

Un diport al cărei tensiuni de ieșire se modifică în funcție de frecvența semnalului de intrare

poartă numele de filtru. Spunem că un astfel de circuit prezintă un comportament selectiv în
domeniul frecvenței.
Ideal, filtrele introduc o atenuare nulă într-un interval de frecvențe numit bandă de trecere
(BT) și o atenuare infinită în intervalul de frecvențe numit bandă de blocare/oprire (BO).
Benzile filtrului sunt delimitate de frecvențele de tăiere.
În funcție de modul în care sunt poziționate benzile de oprire și de trecere filtrele pot fi
împărțite în următoarele categorii:
• Filtre trece-jos (FTJ) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență este mai joasă
decât frecvența de tăiere;
• Filtre trece-sus (FTS) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență este mai înaltă
decât frecvența de tăiere;
• Filtre trece-bandă (FTB) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență se
încadrează între cele două frecvențe de tăiere;
• Filtre oprește-bandă (FOB) – opresc trecerea semnalelor a căror frecvență se
încadrează între cele două frecvențe de tăiere.

Tabelul 1 conține o privire de ansamblu a acestor tipuri de filtre. Pentru fiecare filtru
prezentat se definește funcția de transfer:

𝑉𝑜 (f)
H= (1)
Vi (f)

1
Semnale și Sisteme II

Tabelul 1. Reprezentarea filtrelor în sistem internațional

Parametrii filtrelor.

Exemplificare a parametrilor unui FTJ

2
Semnale și Sisteme II

Figura 1 ilustrează parametrii filtrelor ale căror semnificații sunt:

• Banda de trecere (BT) – intervalul de frecvențe în care filtrul prezintă, ideal, atenuare
nulă;
• Banda de tranziție – intervalul de frecvențe care realizează trecerea de la banda de
trecere la cea de oprire. Este de dorit ca aceasta să fie cât mai îngustă posibil;
• Câștigul – amplificarea maximă a semnalului în banda de trecere;
• Atenuarea în banda de oprire – diferența dintre câștigul în banda de trecere și cea de
oprire;
• Riplul în banda de trecere – oscilația maximă a atenuării în banda de trecere;
• Riplul în banda de oprire – oscilația maximă a atenuării în banda de oprire;
• Panta filtrului – înclinarea caracteristicii filtrului în banda de tranziție. Valorile acestea
sunt, în general, multiplii de 20dB/decadă (20dB/decadă = 6dB/octavă, unde o octavă
reprezintă o dublare a frecvenței);
• Frecvența de tăiere (critică) – frecvența care delimitează banda de trecere de cea de
tranziție. Este definită ca fiind frecvența la care câștigul filtrului este de -3 dB; • Ordinul
filtrului – numărul de poli ai funcției de circuit H(p);
• Factorul de calitate Q – parametru care indică forma benzii delimitate de frecvențele de
tăiere la FTB și FOB. Este definit ca fiind raportul dintre frecvența de rezonanță (f0) și
lățimea benzii de trecere/oprire (B). Valori mici indică o lățime de bandă largă, iar valori
mari o lățime de bandă îngustă

Filtrele realizate cu componente pasive pot fi construite din secțiuni în T sau Π, care la
rândul lor sunt formate din secțiuni gama și gama întors. Modul de notare al impedanțelor
folosite în filtre diferă puțin de cel folosit în cazul diporților studiați în lucrările anterioare
(Figura 2).

Secțiuni tipice de filtre

3
Semnale și Sisteme II

Aceste secțiuni elementare prezintă impedanțe imagine diferite la fiecare poartă. Mai precis,
poarta terminată pe elementul serie prezintă impedanța Z 0T, iar cea terminată pe elementul
derivație impedanța Z0Π.

Filtre de tip k constant.

Sunt filtre realizate cu bobine și condensatoare (filtre LC) formate din secțiuni T sau Π
simetrice cu impedanțele Z1 și Z2 reciproce, care satisfac următoarea condiție:

Z1 Z2 = R2 = k = constant (2)

În calculele acestor filtre se definește următoarea variabilă normată:

X1
x= (3)
2R

Impedanțele imagine ale acestor filtre iau forme diferite în funcție de structura acestora (T
sau Π):

Dacă unul sau ambele terminale ale filtrului de tip k constant sunt legate la o rezistență pură
de valoare R, se realizează adaptarea pentru o singură frecvență corespunzătoare pentru cazul
în care x este egal cu 0 (formula (3)).
Avantajele filtrelor de tip k constant sunt structura lor simplă și atenuarea aproape infinită
în banda de oprire. Dezavantajele acestor filtre sunt legată de banda de tranziție largă (pantă
mică) și de varianța impedanțelor de intrare și ieșire cu frecvența.

4
Semnale și Sisteme II

FTJ tip k constant.

FTJ tip k în structură T (a) și Π (b)

Componentele filtrului trece-jos de tip k constant sunt:

Variabila normată x ia următoarea formă:

Frecvența de tăiere se poate afla egalând relația anterioară cu 1, de unde rezultă:

5
Semnale și Sisteme II

Componentele filtrului sunt definite astfel:

FTS tip k constant.

FTS tip k în structură T (a) și Π (b)

Componentele filtrului trece-jos de tip k constant sunt:

Variabila normată x ia următoarea formă:

6
Semnale și Sisteme II

Frecvența de tăiere se poate afla egalând relația anterioară cu -1, de unde rezultă:

Componentele filtrului sunt definite astfel:

FTB tip k constant.

FTB tip k în structură T (a) și Π (b)

Filtrele trece-bandă se obțin prin suprapunerea secțiunilor T de filtre trece-jos și trecesus sau
prin suprapunerea secțiunilor Π de filtre trece-jos și trece-sus.
Componentele și parametrii filtrului sunt definiți astfel:

unde fc1 și fc2 sunt frecvențele de tăiere care delimitează banda de trecere exprimate în Herzi.
7
Semnale și Sisteme II

FOB tip k constant.

FOB tip k în structură T (a) și Π (b)

Filtrele oprește-bandă se obțin prin suprapunerea secțiunilor T de filtre trece-jos și trecesus

sau prin suprapunerea secțiunilor Π de filtre trece-jos și trece-sus.
Componentele și parametrii filtrului sunt definiți astfel:

unde fc1 și fc2 sunt frecvențele de tăiere care delimitează banda de oprire exprimate în Herzi.

2. Montajul de laborator și modul de lucru

Am ales o structură de filtru Π (Figura 8) pentru care am realizat schemele FTJ și FTS.
Am conenctat filitrele conform schemei din Figura 7. Am configurat sursa de semnal cu o
tensiune vârf la vârf de 5V. Pentru fiecare frecvență a semnalului de intrare se măsoară
tensiunea vârf la vârf la intrarea filtrului (Vi) și la ieșirea filtrului (Vo). Pentru fiecare tip de
filtru am calculat atenuarea conform formulei 27.

8
Semnale și Sisteme II

Montajul de lucru

𝑉𝑜
𝑎 = 20 log10 𝑉𝑖 (27)

FTS tip k în structură Π

9
Semnale și Sisteme II

3. Date experimentale și prelucrarea datelor

FTJ FTS
Frecvența
Vi Vo a Vi Vo A
(V) (V) (dB) (V) (V) (dB)
10 6.4 V 6V -0.5605 40 mV 10 mV -12.0411
20 4.8 V 4.4 V -0.7564 40 mV 8 mV -13.9794
50 2V 1.9 V -0.4455 36 mV 6 mV -15.5665
100 1.1 V 1V -0.8287 32 mV 5 mV -16.1235
200 0.7 V 500 mV -2.9236 32 mV 4 mV -18.0617
500 260 mV 200 mV -2.2792 38 mV 6 mV -16.0378
1k 150 mV 100 mV -3.5305 50 mV 25 mV -6.0205
2k 120 mV 36 mV -10.4575 44 mV 50 mV 1.1098
5k 90 mV 9 mV -20 90 mV 100 mV 0.9150
10k 70 mV 6 mV -21.3403 180 mV 190 mV 0.4691
20k 50 mV 5 mV -20 360 mV 360 mV 0
50k 40 mV 5 mV -18.0617 900 mV 900 mV 0

10
Semnale și Sisteme II

Atenuarea în funcție de frecvență pentru FTS și FTJ

-5
Atenuare

-10

-15

-20

-25
1 10 100 1000 10000 100000
Frecvență
a FTJ a FTS frecvență tăiere FTJ frecvență tăiere FTS

Caracterstica filtrului

4. Concluzii

Conform graficului se identifică frecvențele de tăiere (critică) – frecvența care delimitează

banda de trecere de cea de tranziție, la aproximativ 100 Hz , respectiv 700Hz. Este definită ca
fiind frecvența la care câștigul filtrului este de -3 dB.

11