Cuprinsul cursului:

1. Filtru trece – jos

a. Filtru trece jos inductiv
b. Filtru trece jos capacitive
c. Comparatie intre filtrele trece jos inductiv si capacitiv
2. Filtru trece – sus
a. Filtru trece sus inductiv
b. Filtru trece sus capacitive
c. Comparatie intre filtrele trece sus inductiv si capacitiv
3. Filtrul trece banda
a. Filtrul trece banda inductiv
b. Filtrul trece banda capacitiv
4. Filtrul opreste banda
5. Filtrul de rezonanta
6. Proiectarea unui filtru pentru reducerea unei armonici

Introducere:

Sarcina principala pe care trebuie să o satisfacă fiecare sistem

electroenergetic este aceea de a asigura alimentarea sigura şi economică cu
energie electrică la parametrii calitativi prescrişi.
În general, calitatea energiei electrice se poate privi din punctul de vedere al calităţii
furnizării energiei electrice. Problemele legate de calitatea furnizării energiei electrice se
rezolvă în mod eficace prin acţiuni calitative de planificare şi dezvoltare a reţelei
electroenergetice, iar în privinţa calităţii energiei electrice furnizate există o serie întreagă de
factori care nu se pot prevedea, ceea ce complică mult rezolvarea acestor probleme. Una
dintre cele mai mari probleme este utilizarea necontrolată a diferitelor tipuri de receptori
neliniari (convertizorii energetici electronici, surse luminoase pe bază de descarcare electrică
în gaze, cuptoare cu arc electric etc.), care pot produce un mare numar de defecţiuni în reţea,
cum ar fi: supraîncalzirea motoarelor, defectarea întrerupătoarelor, funcţionarea incorectă a
dispozitivelor de protecţie prin relee, probleme legate de utilizarea aparatelor de măsură,
pierderea unor date din dispozitivele programabile şi altele. În ziua de azi se utilizează un
mare număr de maşini de calcul cu conducere prin microprocesor, precum şi dispozitive care
prezintă o imunitate redusă faţă de schimbarea calităţii energiei electrice furnizate, fapt pentru
care protecţia reţelei electroenergetice faţă de aceste fenomene a devenit o necesitate, iar
problema poluării reţelei se constituie ca o problema ecologică specifică a electroenergeticii
contemporane.
 În ceea ce priveşte calitatea energiei electrice, este important să posedăm informaţii
despre calitatea tensiunii în locul de conectare al receptorului, precum şi despre parametrii
acesteia (frecvenţă, amplitudine, formă ondulatorie). Degradarea calitaţii energiei electrice
constă atât în modificarea valorii parametrilor de bază, cât şi în deformarea formei
ondulatorii. În categoria parametrilor de baza intra valorile efective ale tensiunii şi ale
frecvenţei, precum şi fenomenele de asimetrie din reţea, iar deviaţiile acestora sunt definite
prin standarde corespunzătoare. Deformaţiile formei ondulatorii sunt deformaţii de natură
tranzitorie, deformaţii în regimurile tranzitorii, precum şi deformaţiile din regimul permanent.
Cercetările au arătat că în această problemă se pot deosebi patru tipuri principale de
perturbări ale tensiunii din reţeaua electroenergetică :
 Deformaţiile tensiunilor (armonicele);
 Fluctuaţiile tensiunii;
 Căderile de tensiune;
 Asimetria tensiunii.
Armonicele sunt o consecinţă a funcţionării receptorilor neliniari care consumă forme
deformate ale ondulaţiilor tensiunii, iar ca o consecinţă a circulaţiei unor astfel de curenţi apar
deformaţiile tensiunii. După domeniul de întindere al frecvenţelor, spectrul, destul de larg, al
armonicelor se poate împărţi în: subarmonice (frecvenţe până la 50 Hz), armonicele de joasă
frecvenţă (f=n × 50Hz, n = 1, 2, 3,...,100), interarmonice (f<10kHz), precum şi armonicele de
înaltă frecvenţă (f >10 kHz). Armonicele de joasă frecvenţă se numesc şi armonici superioare
şi apar cel mai frecvent în reţeaua electroenergetică.
Una dintre modalităţile de rezolvare a problemei este proiectarea şi montarea de filtre
pentru armonici superioare, sub forma unor combinaţii serie-paralel ale elementelor R,L,C.

Obiective:

 Insusirea notiunilor de baza referitoare la filtrele electrice ca

masuri de atenuare a perturbatiilor electromagnetice.
 Clasificarea dupa frecventa a filtrelor electrice pasive.

Durata medie de studiu individual: 3 ore

 Un filtru este un circuit special de curent alternativ, utilizat pentru separarea anumitor
frecvenţe dintr-un semnal cu frecvenţe multiple.
Filtrele pasive de pe partea de curent continuu a redresoarelor se folosesc pentru a
reduce ondulaţia curentului sau a tensiunii redresate de la ieşirea acestora. Filtrele pot fi de tip
inductiv, capacitiv, respectiv inductiv-capacitiv.
În general în cazul unui circuit pasiv cu elemente liniare, se defineşte funcţia de
Y  j 
transfer complexă a circuitului, H  j   , în care X(j ) reprezintă forma complexă a
X  j 
semnalului sinusoidal de intrare ,iar Y(j ) este forma complexă a răspunsului circuitului la
semnalul de intrare, fig.1.
Dependenţa de frecvenţă a modulului funcţiei de transfer, H  j   H   reprezintă

caracteristica amplitudine-frecvenţă ,iar dependenţa de frecvenţă a argumentului funcţiei de

transfer Arg H  j      reprezintă caracteristica fază-frecvenţă.

În general în cazul filtrelor, 0  H    1 , ceea ce arată că amplitudinea semnalului de

ieşire este cel mult egală cu cea a semnalului de intrare; spunem că are loc o atenuare a
semnalului de intrare. Se introduce pulsaţia (frecvenţa) de tăiere, t ca fiind frecvenţa la care
1
amplitudinea semnalului de la ieşire reprezintă  0,707 din amplitudinea semnalului de
2
Y 1
intrare,   0,707 .
X 2
În practică, în locul funcţiei H() se operează cu funcţia 20lg H() care se exprimă în
decibeli (dB) ,iar graficul ei este cunoscut sub numele de diagrama Bode(a cărei axă
orizontală este frecvenţa şi nu timpul).
 1 
Pentru pulsaţia de tăiere t, funcţia are valoarea 20 lg   3 dB , fapt pentru care
 2
spunem că t reprezintă şi pulsaţia de tăiere la –3dB.

CIRCUIT
X (t) PASIV Y (t)

Figura 1: Circuit pasiv

 1. Filtru RC ,,trece jos’’

Filtru RC ,,trece jos’’ prezentat în figura 2, permite trecerea semnalelor de frecvenţă

joasă de la sursă spre sarcină şi blochează trecerea celor de frecvenţa înaltă. Mărimile de
intrare cu frecvenţe joase sunt mai puţin atenuate faţă de mărimile de intrare cu frecvenţe
ridicate. De aici şi denumirea de filtru “trece jos”.
Funcţia de transfer complexă, caracteristica amplificare-frecvenţă şi pulsaţia
(frecvenţa) de tăiere pentru acest circuit au expresiile:
Ue
H  j  
1
 (1)
U i 1  j RC

H 
1
(2)
1  RC 
2

1
t  (3)
RC
1
ft  (4)
2 RC

C= 30μF
R= 100Ω
1
ftcalc =
2 RC
=53,079 Hz

Figura 2: Filtrul trece - jos

Funcţionarea unui filtru trece jos cu parametrii menţionaţi mai sus se poate observa pe
graficele de mai jos. Se poate observa din grafic că frecvenţa de tăiere, f tsim are aproximativ
aceeaşi valoare ca cea determinată analitic: ftsim =aprox. 55 Hz.
 Caracteristica amplificare-frecvenţă pentru filtrul trece – jos considerat:

H   
1
= 0,707 (5)
1  RC 
2

1a. Filtru trece-jos inductiv

Filtrele trece-jos inductive, constau din introducerea unei bobine în serie cu sarcina,
prin blocarea semnalelor de frecvenţe nedorite.

În această configuraţie, impedanţa bobinei creşte odată cu creşterea frecvenţei, iar

această impedanţă în serie cu rezistenţa de sarcină (bec,motor electric,ventilator,etc.)face ca
semnalele de înaltă frecvenţă să nu ajungă la sarcină (blocarea/filtrarea lor).
Grafic, comportamentul filtrului, atunci când este supus unei forme de undă multi-
frecvenţă, arată astfel:

Diagrama Bode
 1b. Filtru trece-jos capacitiv

Filtrele trece-jos capacitive constau în introducerea unui rezistor în serie cu un

condensator, ambele componente fiind conectate în paralel cu sarcina, prin scurt-circuitarea
semnalelor de frecvenţe nedorite.

Impedanţa condensatorului scade odată cu scăderea frecvenţei. Acestă impedanţă

mică, conectată în paralel cu rezistenţa de sarcină, duce la scurt-circuitarea celei din urmă la
semnalele de frecvenţă înaltă, iar mare parte din căderea de tensiune se va regăsi pe rezistorul
serie R1.
Diagrama Bode

1c. Comparaţie între filtrele trece-jos inductive şi capacitive

Filtrul trece-jos inductiv este cât se poate de simplu, constând doar dintr-un singur
component, bobina. Versiunea capacitivă a aceluiaşi filtru nu este nici ea mai complicată,
constând dintr-un rezistor şi un condensator.
 Totuşi, filtrele capacitive, chiar dacă sunt puţin mai complexe, sunt cele mai des
întâlnite configuraţii, deoarece condensatoarele sunt în general elemente reactive mai „pure”
decât bobinele, prin urmare, comportamentul acestora este mult mai previzibil. Prin pur se
înţelege faptul că rezistenţa condensatoarelor este mult mai mică decât cea a bobinelor, fiind
astfel aproape 100% reactive. Bobinele, pe de altă parte, prezintă efecte disipative importante
(rezistive), atât în lungimea firelor utilizate cât şi prin pierderile magnetice din miezul
magnetic. Condensatoarele sunt mult mai puţin supuse efectelor de „cuplaj” cu alte
componente şi sunt mult mai ieftine decât bobinele.
Totuşi, filtrul trece-jos inductiv este adeseori preferat în cazul redresării tensiunii de
curent alternativ în curent continuu pentru eliminarea vârfurilor create în această situaţie,
rezultând o componentă continuă pură.
Principalul motiv al alegerii constă în necesitatea unei rezistenţe mici a filtrului pentru
ieşirea unei astfel de surse de alimentare. Un filtru capacitiv necesită introducerea unei
rezistenţe suplimentare în serie cu sursa, pe când unul inductiv nu. Dacă în circuitul de curent
continuu considerat, adăugarea unei rezistenţe suplimentare nu este de dorit, atunci filtrul
trece-jos inductiv este cea mai bună alegere pentru filtrarea formei de undă. Pe de altă parte,
dacă priorităţile principale sunt un volum şi o greutate scăzută, atunci filtrul capacitiv este cea
mai bună alegere.

2. Filtru RC ,,trece sus’’

Filtru RC ‚,trece sus’’ prezentat în figura 3, permite trecerea semnalelor de frecvenţă

înaltă de la sursă spre sarcină şi blochează semnalele de frecventă joasă. Mărimile de intrare
cu frecvenţe ridicate sunt mai puţin atenuate faţă de mărimile de intrare cu frecvenţe joase, de
aici şi denumirea de filtru “trece sus”.
Funcţia de transfer complexă, caracteristica amplificare-frecvenţă şi pulsaţia
(frecvenţa) de tăiere pentru acest circuit au expresiile:
j RC
H  j  
Ue
 (6)
U i 1  j RC

RC
H    (7)
1  RC 
2

1
t  (8)
RC
 1
ft  (9)
2 RC

C= 30μF
R= 100Ω
1
ftcalc =
2 RC
=53,079 Hz

Figura 3: Filtrul trece - sus

Funcţionarea unui filtru trece sus cu parametrii menţionaţi mai sus se poate observa pe
graficele de mai jos. Se poate observa din grafic că frecvenţa de tăiere, f tsim are aproximativ
aceeaşi valoare ca cea determinată analitic: ftsim =aprox. 55 Hz

Caracteristica amplificare-frecvenţă pentru filtrul trece – sus considerat:

H   
1
= 0,707 (10)
1  RC 
2

2a. Filtru trece-sus capacitiv

Filtrele trece-sus capacitive folosesc un condensator conectat în serie cu sarcina,prin

blocarea semnalelor de frecvenţe nedorite.
 Impedanţa condensatorului din circuitul considerat creşte odată cu descreşterea
frecvenţei.Această impedanţă în serie cu sarcina tinde să blocheze semnalele de frecvenţă
joasă ce ar putea ajunge pe sarcină.

După cum se poate vedea în diagrama Bode, răspunsul filtrului capacitiv trece-sus
creşte cu creşterea frecvenţei.

2b. Filtru trece-sus inductiv

Filtrele trece-sus inductive folosesc un rezistor conectat în serie cu o bobină,ambele

componente fiind conectate în paralel cu sarcina,prin scurt-circuitarea semnalelor de frecvenţe
nedorite.
 Impedanţa bobinei scade odată cu scăderea frecvenţei. Această impedanţă mică
conectată în paralel cu sarcina, tinde să scurt-circuiteze semnalele de frecvenţă joasă, astfel că
acestea nu mai ajung la sarcină. Prin urmare, mare parte a căderii de tensiune se va regăsi pe
rezistorul R1.

După cum se poate vedea în diagrama Bode, răspunsul filtrului inductiv trece-sus
creşte cu creşterea frecvenţei.

2c. Comparaţie între filtrele trece-sus inductive şi capacitive

De data aceasta, schema filtrului capacitiv trece-sus este mai simplă decât cea
inductivă, necesitând doar un singur component în plus, un condensator. Din nou, puritatea
reactivă a condensatoarelor faţă de bobine face ca filtrele capacitive să fie cel mai des folosite.
 3. Filtru RC ,,trece bandă’’

Un filtru trece-bandă blochează frecvenţele care sunt prea mici sau prea mari,
permiţând trecerea acelor frecvenţe ce se regăsesc într-un anumit domeniu de frecvenţe.
Filtrele trece-bandă pot fi construite prin conectarea în serie a unui filtru trece-jos şi a unui
filtru trece-sus, indiferent de ordinea lor.

Diagrama alăturată reprezintă modul de conectare al celor două filtre.

Rezultatul acestei combinaţii serie dintre cele două filtre este un circuit ce va permite
trecerea acelor frecvenţe ce se regăsesc între cele două limite, nici mai mari, nici mai mici.

3a. Filtru trece-bandă capacitiv

Folosind componente reale, circuitul electric al filtrului trece-bandă astfel conceput,

arată precum în figura alăturată.
 Diagrama Bode

Să vedem şi răspunsul în frecvenţă (diagrama Bode) a filtrului capacitiv trece-bandă.

3.b Filtru trece-bandă inductiv

Filtrele trece-bandă pot fi construite folosind elemente inductive, dar, după cum am
mai menţionat, filtrele capacitive sunt preferate în locul celor inductive datorită „purităţii”
reactive a condensatoarelor. Circuitul electric al filtrului inductiv este cel din figura alăturată.
 Faptul că filtrul trece-sus se află poziţionat înainte filtrului trece-jos, nu are nici o
importanţă din punct de vedere al funcţionalităţii filtrului.
Deşi idea combinării celor două filtre, trece-jos şi trece-sus, într-unul singur, pentru a
realiza un filtru trece-bandă este bună, aceasta posedă şi unele dezavantaje. Deoarece acest tip
de filtru funcţionează utilizând proprietatea fiecărui filtru în parte de a bloca frecvenţele
nedorite, construirea unui astfel de filtru, astfel încât să nu blocheze în anumită măsură şi
frecvenţele din banda dorită, este de obicei dificilă. Atât filtrul trece-jos cât şi filtrul trece-sus
vor bloca toate semnalele într-o anumită măsură, iar efectul lor combinat se traduce printr-o
amplitudine redusă a semnalului chiar şi în domeniul frecvenţelor dorite (de trecere). Putem
observa acest lucru din diagrama de mai sus, unde tensiunea sarcinii nu depăşeşte valoarea de
0,6 V, deşi tensiunea sursei este de 1 V. Această atenuare a semnalului de ieşire devine şi mai
pronunţată în cazul în care filtrul are un scop mult mai restrictiv (pantă mai mare a undei,
banda de trecere a frecvenţelor mai îngustă).

4 Filtre „opreşte-bandă”

Filtrele ,,opreşte-bandă’’ sunt complementarele filtrelor „trece bandă”. Ele atenueaza

drastic semnalele cu frecvenţe cuprinse intr-un anumit domeniu de frecvenţe numit bandă de
taiere şi lasă să treacă neatenuate sau atenuate foarte puţin semnalele cu frecvenţe aflate în
afara benzii de taiere.

5 Filtre rezonante

Filtrele rezonante posedă o capacitate de filtrare mare pentru anumite armonice ale
curentului sau tensiunii. Funcţionarea lor se bazează pe fenomenul rezonanţei de curent (filtre
dop) sau pe fenomenul rezonanţei de tensiune (filtre de rejecţie).
Folosind circuitul format din L j ,C j care este acordat pe armonica de ordinul „j”,

scurcircuităm această armonică. Filtrele pasive de pe partea de curent alternativ a

redresoarelor sunt filtre rezonante, acordate pe principalele armonici ale curenţilor absorbiţi
din reţea şi au rolul de a împiedica aceste armonici să se propage în reţea.
 6. Proiectarea unui filtru pentru reducerea unei armonici

Pentru reţea, redresorul poate fi privit ca un generator de armonici de curent. Fie

schema electrică echivalentă pentru filtrarea armonicii „j”, din figura 1, unde redresorul R este
asimilat cu un generator de curent care injectează curentul i j în reţeaua electrică, reprezentată

prin generatorul G şi inductanţa de linie L 1 . Filtrul L j C j , conectat în paralel la bornele

redresorului, este acordat pe armonica „j”.

Figura 1: Filtrarea oscilaţiei armonice de rangul j

Având în vedere teorema de curenţă a lui Kirchhoff şi efectuând calculul pentru

circuitul din figura 4.1, se obţine:
i j =i ft +i jr (13)

I jf  j 2 L1C j
= (14)
Ij  j 2 C j ( L j  L1 )  1

I jr  j 2 L jC j 1
= (15)
Ij  j 2 C j ( L j  L1 )  1

Dacă I jr  0 curentul armonicii j circulă doar prin filtru, deci nu se propagă spre

reţea:

1 1
ω 2 L jC j 1  0 , ωj , f j (16)
L jC j 2 L j C j

ceea ce înseamnă că filtru trebuie acordat pe frecvenţa fj.

 Armonicele se doresc a fi evitate, deoarece pot produce un mare numar de defecţiuni
în reţea, cum ar fi: supraîncalzirea motoarelor, defectarea întrerupatoarelor, funcţionarea
incorectă a dispozitivelor de protecţie prin relee, probleme legate de utilizarea aparatelor de
masură, pierderea unor date din dispozitivele programabile şi altele.
Armonicele superioare sunt componente sinusoidale ale undelor periodice de curenţi şi
tensiune, ale căror frecvenţe sunt egale cu multiplii întregi ai frecvenţei sistemului. Analiza
armonicelor superioare se bazează pe teorema matematicianului francez Fourier, conform
căreia orice funcţie continuă periodică de perioadă T poate fi reprezentată printr-o sumă dintre
componenta sinusoidală fundamentală şi o serie de componente armonice sinusoidale de ordin
superior ca frecvenţă, care sunt multiplii întregi ai frecvenţei fundamentale. Analiza armonică
este procesul de calcul a amplitudinii şi fazei semnalului fundamental şi a armonicelor
superioare.

CONCLUZII:

 Filtrele pasive sunt alcătuite numai din elemente pasive de circuit (rezistori, bobine,
condensatori). Consecinţa unei astfel de structuri este aceea că amplitudinea semnalului de la
ieşirea filtrului nu poate fi mai mare decât amplitudinea semnalului de la intrarea lui.

Bibliografie:
[1] Mircea Chindriş, Dan D. Micu, Andrei Cziker, Aplicaţii de
management al calităţii energiei electrice, Ed. Mediamira, 2000, Cluj-Napoca
[2] Adrian Baraboi, Maricel Adam, Sorin Popa, Cătălin Pancu, Compatibilitate
electromagnetică. Surse de perturbaţii electromagnetice, Ed. PIM, 2007, Iaşi
[3] E. Simion, T. Maghiar, Electrotehnicã, EDP, Bucuresti, 1981
[4] http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_08/nr08_art.asp?artnr=07
[5] http://www.circuiteelectrice.ro/curent-alternativ/filtre
[6] http://www.didactic.ro/files/13/lucr_lab_sim_asist_de_calc.pdf
 Autoevaluare:

1. Ce se intelege prin notiunea de filtru pasiv?

2. Filtrele RC ,,trece jos’’ nu permit trecerea semnalelor de frecvenţă joasă de la sursă

spre sarcină şi nu blochează trecerea celor de frecvenţa înaltă.
 Adevarat
 Fals

3. Funcţionarea filtrelor rezonante se bazează pe fenomenul rezonanţei de curent

(filtre dop) sau pe fenomenul rezonanţei de tensiune (filtre de rejecţie).
 Adevarat
 Fals