Sunteți pe pagina 1din 12

LUCRAREA NR.

1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

1. NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Generalităţi privind filtrele electrice

Filtrele electrice sunt diporţi care lasă să treacă cu o atenuare cât mai mică oscilaţiile
cuprinse într-o anumită bandă de frecvenţă, numită bandă de trecere şi atenuează cât mai mult
oscilaţiile din restul benzii de frecvenţă, numită bandă de atenuare sau de oprire.
Filtrele îşi găsesc utilizare în toate domeniile telecomunicaţiilor: în radiotehnică, în
electroacustică, în telefonie, în telegrafie dar şi în electronica industrială.
În radiocomunicaţii, filtrele sunt utilizate pentru eliminarea oscilaţiilor nedorite de
frecvenţă înaltă sau de frecvenţă joasă.
O importantă aplicaţie o au filtrele electrice în telefonie şi telegrafie prin curenţi
purtători, pentru separarea unei benzi laterale a oscilaţiilor modulate, la emisie, şi separarea
benzilor corespunzătoare fiecărei căi de recepţie.
Filtrele electrice au rol funcţional de a atenua interferenţele de conducţie, care altfel ar
fi introduse în echipamentul electric sau electronic prin conductoarele de legătură între sursă
şi echipament sau prin linia electrică de alimentare a echipamentului. Din acest punct de
vedere în tehnica CEM (compatibilitate electromagnetică), filtrele se clasifică în filtre pentru
semnalul util şi filtre de reţea.
Din alt punct de vedere, şi anume al caracteristicii de frecvenţă, filtrele se clasifică în
următoarele categorii principale:
- filtre trece-jos (FTJ) ;
- filtre trece-sus (FTS) ;
- filtre trece-bandă (FTB) ;
- filtre opreşte-bandă (FOB);
În tehnica CEM, un loc important îl ocupă filtrele trece-jos pentru că, în general,
semnalul de interferenţă are o frecvenţă mult mai mare decât semnalul util sau decât frecvenţa
reţelei.
În fig. 1 se prezintă schematic poziţia filtrului pentru semnalul util şi a filtrelor de
reţea, în raport cu sursa şi cu aparatul receptor.

sursa filtru receptor filtru reţeaua


(senzor) de semnal de reţea electrică

Fig. 1. Poziţia filtrului de semnal util şi a celui de reţea

1.2. Filtre electrice pasive pentru semnalul util


Din punct de vedere al CEM, inserţia unui filtru între sursă şi receptor conduce la
formarea unui divizor de tensiune, pe baza căruia se poate aprecia eficienţa (atenuarea)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 1
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

filtrului. Calculul atenuării oferite de un filtru se efectuează pe baza figurii 2, în care sunt
arătate principalele scheme posibile în vederea realizării unui filtru trece-jos cu ajutorul
componentelor pasive. Notaţiile sunt următoarele:
E ds - tensiunea electromotoare perturbatoare (de interferenţă);
Z s - impedanţa sursei (emiţătorului).
Z r - impedanţa receptorului;
Z l - impedanţa longitudinală a filtrului;
Z q - impedanţa transversală a filtrului;
U dr - tensiunea de distorsiune (interferenţă) care apare la bornele receptorului.

a) Impedanţă longitudinală. Pentru circuitul din figura 2 a, în care filtrul constă


dintr-o impedanţă (reactanţă) longitudinală Z l =jωL , se scrie:

E ds = I ( Z s + Z l + Z r )

U dr = I ⋅ Z r

Atenuarea oferită de impedanţa longitudinală are expresia:

E ds Zs + Zl + Zr
a = 20 log = 20 log [db] (1)
U dr Zr

b) Impedanţa transversală. Pentru schema electrică din fig. 2 b, în care apare


impedanţa (reactanţa) transversală de tip capacitiv Z q = − j /(Cω ) , în paralel pe impedanţa
Z r a receptorului, atenuarea rezultă:

E ds ZrZq Zr + Zq
a = 20 log = 20 log Z s + ⋅ [dB] (2)
U dr Zr + Zq ZrZq

a) b) c)

Fig. 2. Combinaţii de impedanţe la un filtru trece-jos:


a – impedanţă longitudinală ;
b – impedanţă transversală;
c – impedanţă longitudinală şi transversală

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 2
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

c) Impedanţă longitudinală şi impedanţă transversală. În fig. 2. c, impedanţa


longitudinală (reactanţa inductivă ) Z l = jωL este plasată în serie cu impedanţa Z s a sursei,
iar impedanţa transversală (reactanţa capacitivă) Z q = − j /(Cω ) este plasată în paralel cu
impedanţa Z r a receptorului. Se obţine atenuarea:

E ds ZrZq Zr + Zq
a = 20 log = 20 log Z s + Z l + ⋅ [dB] (3)
U dr Zr + Zq ZrZq

Din relaţiile (1), (2), (3), se observă că atenuarea depinde de frecvenţa semnalului
perturbator, dar şi de impedanţele sursei şi receptorului. Din această cauză, pentru a determina
experimental eficienţa unui filtru, se practică următorul algoritm:
- se standardizează impedanţele sursei şi receptorului, şi anume:
Z s = Z r = 50 Ω (impedanţă pur rezistivă)
- se măsoară tensiunea de interferenţă U dr în absenţa filtrului şi în prezenţa filtrului.

Rezultă atenuarea :

[dB]

Fig. 3. Schema standard pentru


încercarea unui filtru

1.3. Filtre electrice de reţea


Aşa cum s-a arătat în figura 1 filtrul de reţea se plasează între reţeaua electrică şi
aparatul electric sau electronic. Din punct de vedere funcţional, filtrul de reţea este un filtru ''
trece-jos''. Atenuarea produsă la trecerea curentului de 50 Hz prin filtru este neînsemnată, în
timp ce la frecvenţe superioare (9 kHz…100 MHz…1000 MHz) atenuarea este semnificativă
(putând ajunge până la 100 dB).
Rolul funcţional al filtrului de reţea este atât de a opri semnalele de interferenţă să
pătrundă din reţeaua electrică de alimentare în aparatul electric sau electronic, cât şi de a opri
ca semnalele de interferenţă, produse de funcţionarea unui receptor, să fie transmise în reţea.
Din punct de vedere al schemei electrice, filtrul este realizat astfel încât să fie eficient
atât pentru semnalele de interferenţă contratact (de mod diferenţial), cât şi pentru semnalele
de interferenţă în acelaşi tact (de mod comun). În fig. 4 este prezentată schema electrică a
filtrului care satisface această cerinţă şi care include componentele L şi C, inductivitatea L ½
jucând un rol hotărâtor pentru satisfacerea condiţiei de funcţionare pentru ambele tipuri de
interferenţă.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 3
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

Fig. 4. Schema electrică a unui filtru de reţea trece-jos

1.3.1. Interferenţe contratact (de mod diferenţial)

În figura 5 este prezentată schema electrică a acestui filtru, în care se vede că bobina
de compensare cu miez de ferită L ½ are două înfăşurări bobinate în acelaşi sens.
Pentru frecvenţa de exploatare (de 50 Hz sau 60 Hz) fluxurile magnetice Φ, produse
de cele două bobine se anulează cu excepţia unui flux mic de dispersie Φσ. În acest caz efectul
de filtrare este produs numai de condensatoarele C1 şi C2 de capacitate mare (1…20 µF). Când
filtrul nu este în serviciu, descărcarea condensatoarelor C1 şi C2 este asigurată de rezistenţa R
( ≈ 300 kΩ ).
În acest mod de funcţionare, condensatoarele C3 şi C4, de capacitate ceva mai mică
(0,1µF), nu joacă un rol esenţial.

Fig. 5. Funcţionarea filtrului la interferenţe contact (mod


diferenţial)

1.3.2. Interferenţe în acelaşi tact (de mod comun)


În fig. 6 este prezentată schema electrică de funcţionare a filtrului pentru interferenţe
de acelaşi tact. Acest tip de interferenţă este de înaltă frecvenţă (100 kHz … 1GHz) şi se
datorează cuplajului prin radiaţie electromagnetică al liniei L şi conductorulului neutru N, caz
în care atât conductorul L cât şi conductorul neutru N primesc, practic, acelaşi potenţial faţă
de pământ. La funcţionarea ''în acelaşi tact'' fluxurile magnetice generate în miezul de ferită al

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 4
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

bobinei L ½ (5 mH), de curenţii i1 şi i2, sunt în acelaşi sens. Astfel bobina, pentru acest tip de
semnal, prezintă o reactanţă proporţională cu frecvenţa curentului. La frecvenţe mai ridicate
(> 10 MHz) permeabilitatea miezului de ferită dispare, iar funcţia de filtraj este preluată de
condensatoarele C3 şi C4.

Fig. 6. Funcţionarea filtrului la interferenţe în acelaşi tact


(mod comun)

1.3.3. Filtre pentru reţele trifazate


Invertorul static constituie una din cele mai supărătoare surse de perturbaţii
propagate pe linia de alimentare cu energie electrică. Efectul perturbator asupra altor
consumatoiri conectaţi la linia de alimentare nu este produs de frecvenţa de comutaţie a
invertorului (10… 100 Hz) prin care se alimentează motorul asincron, ci de fapul că pentru
producerea acestei frecvenţe are loc procesul de choppare cu front drept, cu conţinut mare de
armonici de înaltă frecvenţă, care excită reţeaua de inductivităţi şi capacităţi parazite, şi ca
urmare provoacă oscilaţii pe frecvenţe proprii.
Fără nici o protecţie împotriva acestor oscilaţii de înaltă frecvenţă, are loc atât o
propagare galvanică pe conductoarele reţelei, cât şi o radiaţie electromagnetică directă în
mediul ambiant.
În vederea eliminării acestor neajunsuri, din punct de vedere tehnic se iau următoarele
măsuri:
♦ Introducerea convertorului (redresor + invertor) într-o cutie metalică (ecran
electromagnetic) conectată la pământ.
♦ Ecranarea liniei de alimentare între convertor şi motorul asincron prin introducerea
conductoarelor într-o ţeavă metalică sau folosirea unui cablu ecranat cu manta din
liţă metalică.
♦ Alimentarea convertorului cu energie electrică prin intermediul unui filtru trifazat
trece-jos, filtru a cărui carcasă metalică este în contact direct cu cutia metalică a
convertorului.
În fig. 7 a) este prezentată o schemă bloc în care sunt respectate măsurile tehnice
menţionate, iar în fig. 7 b) este prezenată o schemă electrică de filtru trifazat folosit la
eliminarea interferenţei produse de funcţionarea unui convertor static. Bobinele cu inducanţe
de 3 x 5 mH, realizate pe acelaşi miez de ferită, sunt compensate, în sensul că la funcţionarea

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 5
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR ELECTRICE PASIVE

normală fluxul magnetic, produs de curenţii de exploatare, este nul în miezul de ferită. Se are
în vedere şuntarea semnalelor de înaltă frecvenţă atât între faze, cât şi între faze şi pământ.

Fig. 7. Protecţia împotriva interferenţei produse de un convertor static:


a – schema bloc;
b – filtrul trifazat;

1.4. Studiul filtrelor electrice pasive


Filtrul pasiv trece-jos
I. Filtrul pasiv trece-jos de ordin I
Funcţia de transfer:
1 / RC
H 12 (s ) =
s + 1 / RC
a) Caracteristici:
- căderea asimptotică de la înaltă
frecvenţă este de 20dB/decadă
- frecvenţa de tăiere :
1
f0 =
2 ⋅ π ⋅ RC
-parametrii ecuaţiilor pentru
b) proiectarea filtrului în cazul în care se
cunoaşte frecvenţa de tăiere ( ω 0 ) a
filtrului sunt:
1 1
R= C=
ω 0C ω0 R
Fig. 8. a) Structura filtului pasiv TJ de ordin 1;
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie a
filtrului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 6
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

II. Filtrul pasiv trece-jos de ordin II

Funcţia de transfer:
1 / LC
H 12 (s ) =
a) s + (R / L )s + 1 / LC
2

Caracteristici:
- căderea asimptotică de la înaltă
frecvenţă este de 40dB/decadă
- o singură frecvenţă de tăiere cerută
pentru ξ < 1
- căderea asimptotică faţă de cea reală
b) de 3 dB la pulsaţia cerută pentru
factorul de calitate ξ = 2 / 2

R / 2L R C
ξ= =
1 / LC 2 L
Fig. 9. a) Structura filtrului pasiv TJ de ordin II; - frecvenţa de tăiere:
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie a 1
filtrului ω0 =
LC

1.4.2. Filtrul pasiv trece-sus


I. Filtrul pasiv trece-sus de ordin I

Funcţia de transfer:
s
H 12 (s ) =
a) s + 1 / RC

Caracteristici:
- creşterea asimptotică de la joasă
frecvenţă este de 20dB/decadă
- frecvenţa de tăiere:
1
ω0 =
b) 2 ⋅ π ⋅ RC
- parametrii ecuaţiilor pentru proiectarea
filtrului în cazul în care se cunoaşte
frecvenţa de tăiere ( ω 0 ) a filtrului
sunt:
1 1
R= C=
Fig.10. a)Structura filtrului pasiv TS de ordin 1; ω 0C ω0 R
b)Caracteristica amplitudine-pulsaţie a
filtrului

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 7
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

II. Filtrul pasiv trece-sus de ordin II

Funcţia de transfer:
s2
H 12 (s ) =
s 2 + (R / L )s + 1 / LC
a)
Caracteristici:
- creşterea asimptotică de la joasă
frecvenţă este de 40dB/decadă
- o singură frecvenţă de tăiere cerută
pentru ξ < 1
- căderea asimptotică faţă de cea reală
b) de 3 dB la pulsaţia cerută pentru
factorul de calitate ξ = 2 / 2

R / 2L R C
ξ= =
1 / LC 2 L

- frecvenţa de tăiere :
Fig.11.a) Structura filtrului pasiv TS de ordin 2;
1
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie a ω0 =
filtrului LC

1.4.3. Filtrul pasiv trece-bandă


I. Filtrul pasiv trece-bandă de ordin I

Funcţia de transfer:
s
H 12 (s ) =
RC[ s + (1 / RC )s + 1 / LC ]
2
a)
Caracteristici:
- creşterea şi scăderea asimptotică
de la joasă frecvenţă la înaltă
frecvenţă este de 20dB/decadă
- banda de trecere
1
β = ω 2 − ω1 =
b) RC
- frecvenţa centrală:
1
ω0 =
Fig. 12. a) Structura filtrului pasiv TB; LC
b) Caracteristica amplitudine-pulsaţie
a filtrului

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 8
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

1.5. Schemele electrice ale filtrelor şi caracteristicele de transfer


aleacestora realizate cu programul SPICE
1.5.1. Filtru trece-jos
Pentru filtrele trece-jos şi trece-sus, elementele de circuit sunt aceleaşi inversându-se
în funcţie de tipul filtrului poziţia bobinei cu condensatorul. Frecvenţa de tăiere pentru filtrul
TJ studiat este 10 kHz. În figura 13 este prezentată schema electrică a filtrului pasiv trece jos
realizat cu programul SPICE iar în figura 14 sunt prezentate caracteristicile de transfer ale
filtrului studiat. L1 R1

V1 C1
AC

Fig. 13. Schema electrică a filtrului TJ

1.50 20.0

1-Caracteristica atenuare-frecvenţă;
1.00 -20.0
2-Forma de undă a căderii de tensiune la
VDB(3) in dB (Volts)

ieşirea filtrului (V);


V(3) in Volts

500M -60.0 3-Caracteristica de fază;


3
0 -100.0
2
1
-140

1K 10K 100K 1MEG

WFM.1 VDB(3) vs. FREQUENCY in Hz

Fig. 14. Caracterisricile de transfer ale filtrului TJ

1.5.2. Filtru trece-sus


Frecvenţa de tăiere pentru filtrul TS este 10 kHz. În figura 15 este prezentată schema
electrică a filtrului pasiv trece sus realizat cu programul SPICE iar în figura 16 sunt prezentate
caracteristicile de transfer ale filtrului studiat.

R1 C1

V1
L1
AC

Fig. 15. Schema electrică a filtrului TS


COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 9
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

1.50 20.0 1- Caracteristica atenuare -frecvenţă;


1 2- Forma de undă a căderii de
1.00 -20.0
tensiune la ieşirea filtrului (V);
2
VDB(3) in dB (Volts)
3- Caracteristica de fază;
V(3) in Volts

500M -60.0

3
0 -100.0

-500M -140

100 1K 10K 100K

WFM.1 VDB(3) vs. FREQUENCY in Hz

Fig. 16 . Caracterisricile de transfer ale filtrului TS

1.5.3. Filtru trece-bandă


Filtrul trece-bandă a fost realizat prin conectarea în serie a unui filtru trece-jos şi a
unui un filtru trece-sus. Frecvenţa de tăiere a filtrului trece-jos este de 10 kHz iar pentru filtrul
trece-sus s-a ales o frecvenţă de tăiere de 100 Hz.

C2
R1 L1 R2

V1 C1
AC L2

Fig. 17. Schema electrică a filtrului TB

720 0
1- Caracteristica atenuare-
frecvenţă;
2- Forma de undă a căderii de
360 -20.0
tensiune la ieşirea filtrului (V);
VDB(4) in dB (Volts)
VP(4) in Deg

3- Caracteristica de fază;
0 -40.0

3
-360 -60.0
2

-720 -80.0 1

10 100 1K 10K 100K

WFM.1 VDB(4) vs. FREQUENCY in Hz

Fig. 18 . Caracteristicile de transfer ale filtrului TB

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 10
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

2. CHESTIUNI DE STUDIAT
2.2.1. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-jos
(FTJ).
2.2.2. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-sus
(FTS).
2.2.3. Se va studia modul de realizare şi de funcţionare a filtrului pasiv trece-bandă
(FTB).

3. SCHEMA DE MONTAJ ŞI APARATURA UTILIZATĂ


Schema de montaj folosită pentru studiul filtrelor pasive este prezentată în figura 19,
fiind utilizată pentru filtrele pasive FTJ, FTS, FTB.

Fig. 19. Schema de montaj

unde:
1 - generator de semnal sinusoidal HAMEG cu frecvenţa maximă de 20 MHz
2 - platformă pe care sunt montate cele trei filtre pasive: filtru trece-jos (FTJ), filtrul
trece-sus (FTS) şi filtrul trece-bandă (FTB);
3 - osciloscop Tektronix cu patru canale de intrare.

4. MODUL DE LUCRU SI PRELUCRAREA DATELOR


4.1. Se identifică elementele din schema bloc, după care se conectează ieşirea din
generatorul de semnal sinusoidal prin intermediul unei sonde la intrărea filtrului TJ;
4.2. Masa generatorului de semnal se conectează la masa intrării filtrului studiat;
4.3. Se conectează apoi intrărea filtrului la canalul 1 al osciloscopului;
4.4. Cu o altă sondă se realizează o legătură între ieşirea filtrului care este studiat şi
canalul 2 al osciloscopului;
4.5. De la generatorul de semnal se modifică frecvenţa la valorile de 10 Hz, 50 Hz,
100 Hz, 200 Hz, 1 kHz, 1.5 kHz, 2.5 kHz, 10 kHz;
4.6. Se oscilografiază simultan formele de undă de la intrarea şi ieşirea filtrului,
urmărindu-se diferenţele legate de defazajul semnalului de la intrare şi al celui de la ieşirea
filtrului studiat;
4.7. Într-un tabel se vor trece valorile efective ale semnalelor de la intrarea, respectiv
de la ieşirea filtrului .
4.8. Se vor trasa pe acelaşi grafic caracteristicile amplitudine-frecvenţă (pulsaţie)
pentru semnalele de intrare (U1), respectiv de ieşire (U 2)
4.9. Se va trasa caracteristica atenuare-frecvenţă;

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 11
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL FILTRELOR PASIVE

4.10. Se repetă aceleaşi operaţii pentru filtrele trece sus şi trece bandă.

Tipul filtrului f [Hz] U 1[V] U2[V] a =20 logU 2/ U1


trece-jos

trece-sus

trece-bandă

5. CONŢINUTUL REFERATULUI
- noţiuni teoretice;
- chestiuni de studiat;
- schema de lucru şi aparatele utilizate;
- tabelul de date;
- formele de undă oscilografiate;
- caracteristicile amplitudine-frecvenţă (pulsaţie) pentru semnalele de intrare (U1),
respectiv de ieşire (U 2);
- caracteristica atenuare - frecvenţă;
- observaţii personale şi concluzii.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ 12