Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Invertorul este format din trei brate de punte identice (3 semipunti), fiecare brat având
în componenta doua tiristoare (ex. T1 si T4 ), doua inductivitati cuplate (ex. Lk1 si Lk4 ),
diode de regim liber (ex. D1 si D4 ) si condensatoare de stingere (ex. Ck1 si Ck4 ).
Intervalele de conductie ale tiristoarelor din acelasi brat sunt de câte 180° electrice.
Ele conduc în contratimp. Stingerea unui tiristor aflat în conductie la un moment dat este
asigurata de intrarea în conductie a tiristorului complementar din acelasi brat datorita
efectului de inductie mutuala din bobinele cuplate.
4. Defecte racire
4.1. In cazul in care, temperatura pe un brat al invertorului va depasi temperatura
maxima admisibila, cu ajutorul unui senzor de temperatura, se va citi aceasta valoare,
si va transmite un semnal PLC-ului, afisand pe display eroarea „Supraincalzire brat
1,2 sau 3”.
4.2. Pentru racirea cu ventilatoare, s-a ales metoda de racire cu cate un ventilator pe
fiecare brat al invertorului. In cazul in care, un ventilator s-a defectat, automat bratul
respectiv va atinge o temperatura critica perceputa de PLC prin intermediul senzorilor
de temperatura folositi la punctul 4.1. , dar in acelasi timp, cu ajutorul unor
traductoare de curent, montate pe cablurile ventilatoarelor, se va citi valoarea acestora
si implicit se va transmite un semnal automatului programabil, care va afisa eroarea
„Ventilator defect”.
5. Protectia
5.1. Cu ajutorul unui senzor de curent dispus pe nul, curentul poate fi sesizat prin
intermediul campului magnetic ce-l genereaza. Avantajul principal al metodei consta
în lipsa conexiunii electrice directe între circuitul de masura si circuitul masurat.
Aceasta izolare este foarte importanta acolo unde siguranta si masurile de protectie a
muncii sunt stringente. In acest caz, automatul programabil va primi un semnal de la
senzorul de curent, iar pe display-ul acestuia va fi afisata eroarea „ ATENTIE –
Probleme Protectie” .
NOTA: In toate cazurile de mai sus, in cazul aparitiei unui defect, automatul
programabil va comanda incetarea functionarii invertorului.
3.3. Verificarea incadrarii tensiunilor de iesire in intervalul dorit. S-a ales intervalul
+/- 5%.
VI. CONCLUZII
Sistemul de diagnoza descris în această lucrare este un sistem expert pentru diagnoza
unui invertor trifazat. Construit în softul EasySoft, sistemul prezintă o serie de avantaje:
asistarea operatorilor de sistem, rapiditate, flexibilitate şi transparenţă. El acţionează ca un
expert uman realizând judecăţi corecte cu privire la regimul staţionar al invertorului trifazat.
Interfaţa sa este foarte simplă şi prietenoasă. Regulile de diagnoză utilizate sunt complexe dar
foarte logice, conţinând consideraţii economice, tehnice şi euristice. Diagnoza realizată de
sistem porneşte de la efectele observate ca şi simptome (valori ale parametrilor injectati
neoptimi) şi ajunge la cauze, care sunt de fapt măsurile de reparare aplicate parametrilor
respectivi.