Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica


Laborator MPT Metode si procedee tehnologice
Student: Beu Cristian
Grupa 114A
Profesor: Petre Vasile

TEMA DE CASA 4 Inductie electromagnetica , Procedee


de sudare, Procedee de ansamblare

Procedeul de incalzire prin inductie


electromagnetica

I.NOTIUNI DE BAZA
Inductana este o mrime care caracterizeaz producerea fenomenului de inducie
electromagnetic ntr-un circuit electric, egal cu raportul dintre fluxul magnetic ce strbate
un circuit i intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de msura n SI
este henry(H). Dac fluxul este produs de curentul electric ce strbate circuitul considerat,
L se numete inductan proprie (sau coeficient de autoinducie), iar dac fluxul este produs
de un alt circuit, se numete inductan mutual (sau coeficient de inducie mutual).

INCALZIREA PRIN INDUCTIE


Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul JOULE al curentilor indusi,
ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un
camp magnetic variabil in timp.(cuptor cu rezistenta, inductor, generator560KW).
Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este
produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice.
Acest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune
conducatoare de electricitate.
Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in
jurul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni transversale a pieselor definite ca
subtiri. Valoarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru
conform functiei:
(-x/)
Ix = I0

unde: I0 este curentul la suprafata piesei , indica adincimea


specifica de patrundere,]a care curentul scade la valoarea I0exp(1). Adincimea de patrundere scade cu cresterea frecventei . In functie

de puterea P si timpul de incalzire t, piesa de lucru poate fi


incalzita cu cresterea temperaturii T dorita :
T = Pt /CM
unde: C - este caldura specifica a materialului
M- masa materialuiui ce trebuie incalzit.
Domeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare, lipire, calire si
formare la cald pina, la topire si sinterizare.
Intrucit reactanta inductive a inductorului, sub sarcina cu piesa de
incalzit, este foarte mare comparativ cu rezistenta lui efectiva, in cazul
instalatiilor de joasa si medie frecventa, bobinele de inductie sint
compensate pana la cos 1 prin condensatoare.
Deci transformatoarele,generatoarele de medie frecventa, aparatajul
de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se
dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. In cazul oscilatoarelor de
mare frecventa, aceste condensatoare fac porte componenta din
circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta
frecventa.
Incalzirea electrica poate fi aplicata cu avantaje economice numai
acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de 3,5 ori, respectiv 2,5
ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica.
In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frecventa
variabila,in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul
necesar de incalzire..

Instalatii cu frecventa industriala


Inductorul este conectat fie direct, fie prin transformator la sursa de
putere printr-o conexiune mono sau trifazata. In multe cazuri, bobina de
inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de
impedanta si condensatoare. In cazul unor puteri mici absorbite se
poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele
de compensare.
Domenii de aplicare; incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si
topire prin inductie.

Instalatii de medie frecventa


Curentul de medie frecventa este obtinut dintr-un convertizor rotativ
sau un mutator static de frecventa proiectat pentru o frecventa bine
determinata. Partea electrica a schemei include convertizorul mecanic
de curent (ce foloseste un motor asincron de actionare), aparatajul
electric si bateria de condensatoare. Numarul de poli ai generatorului
pentru o turatie dinainte stabilita determina frecventa generatorului
(convertizorului) care pentru frecventa peste 1 kHz lucreaza pe
principiul cimpului unidirectional variabil. In acest scop se utilizeaza

rotoare canelate, pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta


magnetica a intrefierului cu frecventa dorita, modulindu-se astfel
fluxul magnetic stabilizat. Masinile care lucreaza pe acest principiu
Sint masinile homo polare cu bobinaj de excitatie inelar, generatoarele
Lorenz si GUY.

Condensatoarele sunt proiectate special pentru


tensiunea si frecventa impusa.
Puterea absorbita este aproximativ de 4...15 ori puterea debitata de
generatorul de medie frecventa. Densitatea puterii debitatefiind ridicata,
bateria de condensatoare poate fi mica.
Pierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire
suplimentara (prin introducerea de aer din afara sau de lichid de
racire) sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special
avind pierderi mici dielectrice (Styroflex).
Aparatajul electric include aparatele necesare pentru manevra
pentru comanda, supraveghere si dace este necesar, pentru reglarea
utilajului. La instalatii mici, toate elementele de manevra si
condensatoarele sint montate in celule.
Trebuie avut grija ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile
si in special cele de la condensatoare, sa fie cat se poate de bine ferite
de cimpuri de inductie.
Dimensiunile timpurilor standardizate de convertizoare de
curent continuu sunt:
- convertizoare rotative
10 kHz,
4 kHz,
1 kHz,
500 Hz,

15 - 200 kW ;
25 - 250 kW;
250 - 2 000 kW :
400 - 3000 kW.

- mutatoare statice de frecventa:


500 - 2 000 Hz ; 400 - 2 000 kW.
Domeniul de aplicare:incalzirea pentru forjare, presare, laminare,
normalizare,
sudare, calire si topirea prin inductie.

Instalatiile de inalta frecventa


Aceste instalatii produc inalta frecventa prin oscilatoare cu
tuburi autoexcitate, cu un singur etaj. Inductanta circuitului
oscilant de inalta, frecventa consta de regula din infasurarea primara

a transformatorului de iesire de inalta frecventa. Tensiunea este data


de redresorul de inaite tensiune, inglobat. Radiatia de energie de
inalta frecventa trebuie mentinuta la un nivel redus.
Caracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint
urmatoarele:
Frecventa: 300 500 kHz. Putere : 30 - 150 kW(in cazuri speciale
pina la 700 kW) ;
Frecventa: 500 - 4 500 kHz. Putere : 1
- 30 kW.
Variatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este
compensata
prin variatia frecventei atit in cazul convertizoarelor statice de medie
frecventa cit cazul generatoarelor de inalta frecventa.
Domenii de aplicare : incalzirea partiala, de exemplu pentru calire,
sudare, recoacere

Inductorul pentru incalzire


Acesta este in general adaptat formei suprafetei piesei (de exemplu
: inductor inelar, inductor de suprafata, sau inductor tip ac). Conectarea
la sursa de alimentare, in cazul calirii, in majoritatea cazurilor se
realizeaza printr-un transformator. Uneori inductorul este echipat cu
bobine de scurtcircuitare din fier (din tabla laminata, in cazul frecventei
industriale si medii sau din materiale din ferita, in cazul frecventelor
inalte). Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi
diferite in ceea ce priveste latimea neta , putindu-se adapta la o
gama larga de piese. Inductorul pentru incalzire este realizat in cele
mai multe cazuri din cupru, iar datorita densitatilor mari de curent se
prevede apa de racire suplimentara prin conducte de apa.

Dispozitive mecanice anexe


Se utilizeaza dispozitive speciale pentru transportul pieselor de
incalzit (incluzind introducerea, extractia si racirea piesei). Acestea,
impreuna cu inductorul pentru incalzire, formeaza instalatia de
incalzire prin inductie (cunoscuta si sub numele de cuptor cu
inductie), masina de sudat automata sau de calire automata. Instalatia
poate fi incorporata intr-o linie de productie (automata sau
neautomata) cu ajutorul unor dispositive speciale.

Avantajele procesului de incalzire prin inductie

Incalzirea fara contact (fara aplicarea din exterior a unor electrozi),


incalzirea directa a pieselor (fara sursa exterioara de caldura), oxidare
minima, calitate uniforma a materialului prelucrat, timp minim necesar
pentru pregatirea instalatiei pentru, lucru, reglare rapida, munca
curata si neinsemnate deranjamente datorite radiatiei termice.
Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald, recoacere,
topire si sinterizare.
Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frecventa medie si
industriala; mai rar inalta frecventa. Piesa de prelucrat poate fi
mentinuta pe toata. durata tratamentului termic in dispozitivul de
incalzire (incalzire statica) sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei
de incalzit (incalzire cu piesa mobila), ca de exemplu in cazul barelor,
tevilor , sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel (incalzire pe
portiuni).
Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus
tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut
decit in cazul unei incalziri indirecte. Printr-o proiectare adecvata a
dispozitiei bobinelor inductoare, in cea mai mare parte din cazuri este
posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni (incalzire
partiala).
Prin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire
convenabile .Pentru obtinerea unor bavuri minime si unor pierderi prin
radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frcevente cit mai joase .
Timpul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei,
conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si
diametrul piesei de lucru.
Bobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta
pentru a se asigara o incalzire adecvata si satisfacatoare in profunzime
(de la suprafata pina in miezul piesei ).
Viteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la vitezele de
lucru ale benzii productie sau ale presei de forjare.

Puterea absorbita
Puterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de
temperatura de regim, de greutatea materialului_care strabate
instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit.
Randamentul inductorului variaza in acest caz intre 40 si 80%
depinzind de materialul respectiv. De regula este necesara o
putere de inductie de 300-400 kW pentru a incalzi o tona de otel.
Tinind seama de randamentul convertizorelor rotative este necesara in
aceste cazuri o putere de circa 400-500 kW.
Repartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie ( retele de
media frecventa )

Acolo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai


mult sau mai putin simultane, care cer sa fie alimentate in frecventa
medie, iar puterea de medie frecventa absorbita variaza in limite
largi, este intotdeauna justificata realizarea unei instalatii de
frecventa medii cu mai multe convertizoare de frecventa rotative si citiva
consumatori.
In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea
trebuie sa poata fi conectate sau deconectate, pentru ca ele sa fie
intotdeauaa incarcate aproximativ la sarcina nominala, astfel ca in toate
conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de
curent. Acest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un
numar mai mare de convertizoare legate in paralel sau cu cit se
micsoreaza puterea nominala a fiecarui convertizor.
Pe de alta parte, este stiut ca randamentul convertizoarelor mari
este mai ridicat, iar costul acestora raportat la puterea debitata este
mai scazut. In final este necesar ca puterea aleasa a convertizorului
sa se afle intr-un raport rational cu valoarea medie a puterii degajate
la punctul de incalzire respectiv.
Pina in prezent s-au construit sisteme de bare avind o putere
de 5000 pina la 6000 kW. La puteri mari se utilizeaza sistemul
barelor multiple, care la nevoie pot fi grupate in citeva subgrupe.
Tensiunea barelor se regleaza la o valoare constanta.
Pentru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a
puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea variatiei
continue a frecventei. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui
sistem de bare sectionate, in care caz se utilizeaza in retea schimbatoare
statice de frecventa.

Calirea prin inductie


Aceasta operatie este executata, in general, cu instalatii de
frecvente medii sau inalte. In majoritatea cazurilor este incalzit
numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire
(calirea contra uzurii). Pentru axe cu solicitari mari si pentru piese cu
destinatii similare se poate realiza o calire adinca in vederea
cresterii rezistentei la oboseala. Punctul de plecare pentru evaluarea
capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de
carbon de cel putin 0,3%. Temperaturile de calire in cazul incalzirii
prin inductie se situeaza intre 850 si 1150C. Aceste temperaturi pot fi
atinse in fractiuni de secunda. Prin calirea imediat urmatoare,
disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica,
incit se obtine o zona calita precis conturata .

Avantajele calirii prin inductie


Piesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte, astfel incit
solicitarile termice create sint neinsenmate. Piesele pot fi astfel in mod
frecvent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita, fiind calite
ulterior. Pot fi facute astfel economii in privita operatiilor de finisare
care sint costisitoare.Numeroase loturi de piese sunt supuse unui
tratament de incalzire identic, astfel ca este garantata o calitate
uniforma. Este posibila automatizarea procesului de calire si
includerea masinilor de calire intr-un flux tehnologic. Este suficienta
supravegherea printr-un personal mediu calificat.

Utilizari
Calirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere
pentru autovehicule, masini agricole, echipament de constructie, masiniunelte, ca si a axelor, bolturilor, niturilor elementelor de transmisie,
pinioanelor, cremalierelor etc.
Consumul de putere
In functie de frecventa se poate transmite suprafetei, in vederea
calirii, o putere intre 0,5 si 8 kW/cm2 Puterea necesara este o functie
de temperatura, de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de
adincimea stratului calit. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire
de 2 pina la 500 kW.
Limite de frecventa:
- frecventa medie de 2 ping la 10 kHz ;
- frecvente inalte de 300 kHz ping la 1,5 MHz.

Lipirea (sudarea) prin inductie


In acest scop este utilizat echipament de medie si inalte
frecventa. Utilizarea principala este in productia de masa pentru
sudarea metalelor, mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat.
Pentru aceasta operatie se utilizeaza aliaje de lipit tari si moi din comert
si agenti de decapare sau gaz de protectie.
Temperaturi de lucru:
- pentru lipituri moi sub 450C ;
- pentru lipituri tari 450 pina la 1100C ;
Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie, in scopul
eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.
Forma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in
calitatea sudurii.

Puterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat , de


temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. Pentru piese cu
pereti mici si subtiri, (zona mica de inncalzire) gama de inalta frecventa este
cea mai favorabila, iar pentru piese avind pereti grosi si cu suprafete mari
(zona larga de incalzire) este indicata gama de frecvente ridicate si
medii. Puterea necesara este situate intre 0,1 si 2 kW/cm2.

Domenii speciale
Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale, normalizarea,
recristalizarea, incalrea, normalizarea ( detensionarea ) cusaturilor de sudura,
formarea la cald. Pentru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca
frecvente medii si industriale.

II.INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
1)TENSIUNEA ELECTROMOTOARE INDUS I LEGILE EI
INDUCIA ELECTROMAGNETIC
Michael Faraday a descoperit fenomenul de inducie electromagnetic n
1831. El a constatat c prin variaia unui cmp magnetic se poate produce curent
electric.
Circuitul unei bobine se nchide printr-un galvanometru . Neexistnd generator n
circuitul electric ,acul galvanometrului nu deviaz .La introducerea unui magnet n
bobin se constat c acul galvanometrului deviaz atta timp ct magnetul intr n
bobin ,dar revine la zero cnd magnetul se oprete .La scoaterea magnetului din
bobin acul galvanometrului deviaz n sensul opus celui precedent .Prin urmare ,la
micarea magnetului n bobin ia natere un curent electric . Un asmenea curent se
numete curent indus.
Se obin aceleai rezultate dac magnetul rmne fix i se mic bobina .

FENOMENUL DE PRODUCERE A UNEI TENSIUNI


ELECTROMOTOARE NTR-UN CIRCUIT CARE
NCONJOAR UN FLUX MAGNETIC VARIABIL SE NUMETE
INDUCIE ELECTROMAGNETIC.
Variaia fluxului magnetic inductor poate fi produs prin diferite metode. De
exemplu, fluxul magnetic variaz printr-un circuit care st nemicat ntr-un cmp
magnetic variabil .Fluxul magnetic poate varia prin micarea circuitului constat .Din
cele artate pn aici rezult c t.e.m. indus dureaz numai att ct dureaz cauza
sa, variaia fluxului inductor.
Cum am amintit mai nainte, sunt i alte mijloace de variaie a fluxului magnetic
inductor.

2) MRIMEA TENSIUNII ELECTROMOTOARE INDUSE


Se poate deduce expresia general a legii induciei electromagnetice pe baza
conservrii energiei
Conductorul mobil de lungime l=AC este acionat de o for exterioar F, care-l
deplaseaz pe o lungime foarte mic dx=AA , ntr-un interval de timp dt, efectund
lucrul mecanic dL=F dx.

Datorit deplasrii in cmpul de inducie B, asupra fiecrui electron liber din


conductor va aciona o for lorentzian f, avnd ca urmare ncrcarea negativ a
captului A i pozitiv a captului C. ntre capetele conductorului apare o tensiune e.
Dac se nchide circuitul ACDA, tensiunea indus e devine t.e.m. pentru circuit,
producnd curentul mediu I. Ca urmare conductorul mobil va fi supus unei fore
electrice F =BI l. Conform legii aciunilor reciproce F=-F. N aceste condiii dL=-BI
l dx .
Conform legii conservrii energiei, ca urmare a efeturii lucrului mecanic
dL asupra sistemului material, el va trece ntr-o stare cruia i va corespunde o
cretere a energiei electrice cu o valoare dW=dL. Deoarece dW=eIdt, dL=Bildx=eIdt.
Raportul dintre variaia fluxului magnetic i intervalul de timp n care se
produce aceast varaie reprezint cantitatea cu care variaz fluxul inductor ntr-o
unitate de timp. Acest raport poart numele de variaie a fluxului magnetic inductor.
Aadar, legea induciei electromagnetice se enun astfel:
Tensiunea electromotoare indus este proporional cu viteza de variaie a
fluxului magnetic inductor. Ca t.e.m. indus s fie exprimat n voli, adic n uniti
SI, va trebui ca fluxul de inducie n relaia 1 s fie exprimat n weberi, adic, de
asemenea, n uniti SI.
n cazul cnd bobina indus nu are circuitul nchis, prin ea nu circul curent
indus; n circuitul ei nc ia natere o t.e.m. indus, dac ea intersecteaz un flux
variabil. O asemenea bobin se comport ca un generator electric n circuit deschis:
ntre capetele bobinei exist o diferen de potenial egal cu t.e.m. indus .
Curentul de inducie este determinat de existena cmpului electric . Deci,
efectul direct al variaieie fluxului este apariia cmpului electric indus n regiunea
circuitului. Maxwell a demonstrat teoretic i experienele au confirmat c:
*Fenomenul de inducie electromagnetic se produce datorit unui cmp
magnetic variabil , chiar n absena unui circuit . n absena circuitului , prin variaia
fluxului magnetic ia natere un cmp electric indus ,n general variabil , care are
liniile de cmp nchise . Deci ,n sens mai larg prin fenomenul de inducie
electromagnetic se nelege apariia unui cmp electric variabil n regiunea n care

exist un flux magnetic variabil .


Este evident c , dac n regiunea fluxului magnetic variabil s-ar gsi un
conductor cmpul electric indus ar pune n micare electronii liberi din el .Dac
acest conductor formeaz circuit nchis, atunci ia natere curentul indus , ca efect al
tensiunii electromotoare induse.

2) AUTOINDUCIA
PRODUCEREA FENOMENULUI DE AUTOINDUCIE
ntr-o spir ia natere curent indus atunci cnd variaz fluxul magnetic prin suprafaa
delimitat de spir. Fluxul varibil poate fi produs fie prin micare relativ a unui magnet fa
de spir, fie prin variaia curentului dintr-un circuit vecin. El mai poate fi produs prin variaia
curentului electric din nsi spira indus, care joac astfel i rolul de inductor.
Autoiducia este inducia electromagnetic produs
ntr-un circuit datorit variaiei curentului care circul prin acel circuit.
Autoinducia se produce nu numai la stabilirea sau ntreruperea unui curent, ci ori de
cte ori variaz intensitatea curentului electric din circuit.

INDUCIA UNUI CIRCUIT


Curentul de intensitate I care circul printr-un circuit genereaz n jurul su un cmp
magnetic de inducie B, proporional cu I.
Factorul de proporionalitate L se numete coeficient de inducie proprie sau
inductan a circuitului. Inducia unui

Daca toate liniile campului unei bobine strabat prin spirele celeilalte, cuplajul este
maxim. In general cand majoritatea liniilor de camp sunt inlantuite de ambele bobine,
cuplajul se numeste strans; in caz contrar, cuplajul este slab. Variatia curentului dintr-o
bobina induce t.e.m. in a doua bobina: inductia mutuala.

3.CURENI TURBIONARI
PRODUCEREA CURENILOR TURBIONARI
Aceti cureni indui iau natere n mase metalice, care se afl n cmpuri
magnetice variabile sau se mic n cmpuri magnetice consolate.
ntre polii unui electromagnet puternic N S se las s penduleze o plac metalic A.
Oscilaiile ei se amortizeaz imediat. nlocuind placa A cu alt plac crestat A
oscilaiile ei se amortizeaz lent. Oscilnd, placa intersecteaz liniile cmpului
magnetic i n ea se nasc cureni indui;acetia se nchid n cercuri, care nconjoar
liniile cmpului magnet

CURENII FOUCAULT N TEHNIC


1.Curenii turbionari sunt folosii pentru posibilitatea de frnare electromagnetic,
la amortizarea oscilailor acului indicator al instrumentelor de msur, la reglarea
mersului uniform al discului contorului electric e
2.Formarea curenilor Foucault n conductoare masive are ca urmare nclzirea
puternic a acestora. Fenomenul se poate ilustra lsnd s treac un curent alternativ
timp de un minut printr-o bobin cu miez masiv de fier. Bara se nclzete.
Acest fenomen se folosete la clirea pieselor, la topirea metalelor etc.
3.Procesul de nclzire a conductoarelor masive este ns duntor n multe
cazuri. Astfel, nu este permis nclzirea miezurilor transformatoarelor, al mainilor
rotative, al bobuinelor. Pentru a se evita apariia curenilor turbionari de intensitate
mare, se construiesc miezuri din plcisubiriizolate ntre ele. ntruct cretereara
rezistiviti materialului este important pentru diminuarea intensitii curenilor

turburari, tolele se fabric din fier cu siliciu.


Substanele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de nalt frecven au
rezistivitate mare.

Dezavantaje
-pretul echipamentelor aferente; generatorul electric-convertizor static.
(8000Hz).
-cu cat frecventa si puterea creste, costul este ridicat!
-prezenta instalatiilor de racire care implica structura echipamentului.

APLICARE......Utilizari ale incalzirii prin inductie


-in metalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice:recoacere, revenire, calire.
(se folosesc pentru topirea metalelor, incalzirea inaintea forjarii 10500 C )
-industria constructoare de autoturisme
-medicina (cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare, frecventa foarte
ridicata)
-electronica
-industra alimentara (pentru plite e.t.c.)