UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

METODE SI PROCEDEE
TEHNOLOGICE
Materiale magnetice utilizate in constructia miezurilor magnetice
ale echipamentelor electronice. Procesul tehnologic de fabricatie a
miezului magnetic al unei masini electrice asincrone

BUCURESTI
2014-2015

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA
METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE

Materiale magnetice utilizate in

constructia miezurilor magnetice ale
echipamentelor electronice. Procesul
tehnologic de fabricatie a miezului
magnetic al unei masini electrice
asincrone

BUCURESTI
2014-2015

Cuprins

1.Notiuni de baza
2.Standardul SR EN 10106:2001
3.Date nominale ale unei MU (abkant, ghilotina, foarfeca)
4.Procesul tehnologic de fabricatie a miezului magnetic al
unei masini asincrone
5.Activitate de laborator
6.Concluzii
7.Bibliografie

1. Notiuni de baza

Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece

Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria electrotehnica mai
mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta echipamentelor electrice se
fabrica din materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin
taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire, ambutisare) efectuate de matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si dimensiunea
initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin care
matrerialul se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
a. simplitatea in procesul de lucru;
b. durata redusa de prelucrare;
c. precizie mare a dimensiunilor obtinute;
d. calitate superioara a suprafetelor;
e. productivitate mare;
f. pierderi de material minime;
g. sculele au durata mare de functionare
h. procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar
robotizate.
Dezavantaje:
a. sculele folosite sunt destul de complicate;
b. sculele necesita o durata mare de executie;
c. sunt rentabile doar la productia de masa;
d. fabricate din oteluri scumpe;
e. cost ridicat.
Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti diferite,
dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ngust; ele au
permeabilitate magnetic mare, cmp coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n cmpuri
magnetice de intensitate mic i ii pierd magnetismul la incetarea aciunii cmpului
exterior.

Figura 1. Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.

Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic exterior H care
variaz de la H la +H inducia magnetic variaz dup ciclul de histerezis din figura 1.
Materialul iniial nemagnetizat parcurge curba de magnetizare iniial de la 0 la H max, Bmax
dup care scznd cmpul H pn la 0 inducia scade pn la valoarea Br (inducie
remanent). Scznd n continuare cmpul inducia dispare la valoarea Hc (cmp
magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de histerezis pn la valoarea
Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o curb neunivoc i neliniar a crui arie este
proporional cu pierderile de putere activ (teorema lui Warburg). Locul geometric al
vrfurilor ciclurilor de histerezis se numete curb de magnetizare i se aproximeaz n
practic cu curba de prim magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul curenilor slabi, n curent
continuu i n curentalternativ, de frecvene industriale, pn la frecvene inalte i foarte
nalte. Acestor materiale li se cere,dup scop, inducie de saturaie mare, permeabilitate
iniial sau maxim mare, permeabilitate constant sau variabil cu temperatura, ciclul
histerezis normal sau dreptunghiular i n orice caz pierderi minime.
n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s asigure pierderi
minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis
pierderi prin curenti turbionari,
pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei cristaline cauzate de
incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea induciei. Reducerea lor
se obine prin micorarea grosimii materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin
aliere cu elemente corespunztoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaia temporar a induciei i sunt proporionale cu
frecvena i intensitatea curentului. Aceste pierderi se datoreaz, ca i pierderile

histerezis, deformarilor reelei cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor

de carbon n soluie i prezena azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor
reziduale. Cu descreterea impuritilor scad pierderile reziduale i la un material pur ele
sunt practic inexistente.
n corpurile feromagnetice se dezvolt cldur dac n ele variaz, n timp, cmpurile magnetice exterioare. Se produc deci pierderi de putere activ. Acestea sunt de 2
feluri:
Pierderile prin histerezis magnetic sunt proporionale cu frecvena i cu aria
ciclului de histerezis. Ele pot fi calculate cu expresia lui Steinmetz.
p n f B nmax
pn cldura dezvoltat (pierderile) n unitatea de timp i n unitatea de volum a
materialului
f frecvena
o constant de material numit constanta lui Steinmetz
Bmax inducia magnetic maxim
n exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2)
Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis) prezint pierderi
mari prin histerezis.
Materialele magnetic moi (arie mic i valori mici ale lui H c) au pierderi cu att
mai mici cu ct ciclul de histerezis este mai ngust.
Pierderile prin cureni turbionari se datoresc efectului Joule-Lenz care nsoete
inducerea de cureni electrici n corpurile feromagnetice de ctre fluxurile magnetice
variabile n timp. ntr-o tol cu arie mare, de grosime i de rezistivitate electric , se
dezvolt, n unitatea de timp i de volum, cldura:
pf

k 2 2
f B 2max

Permeabilitatea depinde de intensitatea cmpului magnetic. Permeabilitatea

constant se obine prin laminare la rece urmat de revenire i apoi din nou laminare la
rece.

2.Standardul SR EN 10106:2001

Prezentul Standard European defineste calitatile de table si benzi magnetice din

otel cu graunti neorientati, laminate la rece, cu grosimi de 0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm si
1,00 mm. In particular, standardul prezinta conditiile generale, proprietatile magnetice,
caracteristici geometrice si tolerante, caracteristici tehnologice precum si conditii de
receptie.
Standardul se aplica produselor livrate recopt final destinate constructiei de
circuite magnetice, Acesta nu se aplica produselor in stare semifinita.
Rectilintate: Distanta cea mai mare intre marginea longitudinala a tablei si linia
ce uneste doua extremitati a lungimii masurate a acestei margini.
Planitate: Proprietate a tablei sau a lungimii benzii care este caracterizata de
factorul de ondulare, adica de raportul dintre inaltimea ondulatiei si lungimea acesteia.
Numar de indoiri: Numarul de indoiri alternante pana la aparitia primei fisuri
vizibile cu ochiul liber in metalul de baza; aceasta constituie o indicatie a ductibilitatii
materialului.
Tensiuni interne: Tensiune caracterizata prin deviatie in raport cu linia de taiere.
Calitatile prevazute in prezentul Standard European sunt clasificate dupa valoarea
maxima a pierderilor specifice in watti pe kilogram precum si dupa grosimea nominala a
produsului (0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm, 1,00 mm).
Simbolizarea alfanumerica cuprinde in ordine urmatoarele:
1) litera M pentru otel magnetic;
2) de o suta de ori valoarea maxima specificata a pierderilor specifice totale la
1,5 T la 50 Hz, in watti pe kilogram si corespunzatoare grosimii nominale a
produsului;
3) de o suta de ori grosimea nominala a materialului, in milimetri;
4) litera A pentru tabla sau banda magnetica cu graunti neorientati livrate in stare
finita.
Exemple: M250-35 A pentru o tabla magnetica cu graunti neorientati cu pierderi specifice
maxime la 1,5 T de 2,50 W/kg la 50 Hz, o grosime nominala de 0,35 mm si livrata in
stare finite.
Colacul poate prezenta ocazional suduri sau discontinuitati rezultate de la
eliminarea zonelor cu defecte numai prin accord prealabil intre parti. Daca este necesar,
repararea sudurii sau a discontinuitatii poate sa faca obiectul unui acord la comanda.
Pentru colaci care prezinta cordoane de sudura sau discontinuitati, fiecare parte de
banda trebuie sa apartina aceleiasi marca. Marginile partilor sudate trebuie sa nu
depaseasca mult aliniamentul pentru a nu afecta prelucrarea ulterioara a materialului.
Materialul trebuie sa fie apt a fi taiat sau stantat fara a cauza o uzura premature a
sculelor. Acesta trebuie sa fie apt a fi taiat in orice punct in forme uzuale, astfel asigurand
o prelucrare precisa cu scule de stantare corecte. In cazul unor conditii speciale pentru
decupare sau stantare, acestea trebuie stabilite prin accord intre producator si comparator.
In anumite cazuri, valoarea garantata a pierderilor specifice totale maxime poate
sa faca obiectul unui accord numai pentru epruvete longitudinale sau numai pentru
epruvete transersale. Valorile pierderilor specifice totale sunt garantate pentru o pierdere
magnetica de 1,5 T. Incercarea trebuie sa se efectueze intr-un camp magnetic alternative
de 50 Hz.
Grosimile minime ale produselor sunt 0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm si 1,00 mm.

Pentru tolerante la grosime se distinge:

- toleranta admisa la grosimile nominale din cadrul aceleiasi unitati de receptie;
- diferenta de grosime a unei table sau unei benzi pe o directie paralela cu directia
de laminare;
- diferenta de grosime in directie perpendiculara fata de directia de laminare.
Aceasta toleranta nu se aplica produselor cu latimi mai mari de 150 mm.
Latimile uzuale sunt egale sau mai mici de 1250 mm. Pentru tolerantele la latime
trebuie sa se faca o distinctie intre produsele livrate cu margini naturale si produsele
livrate cu margini taiate. Pentru produsele cu margini naturale, tolerantele la latime
trebuie sa faca obiectul unui accord la momentul comenzii.
Verificarea rectilinitatii se aplicaa numai produselor livrate cu margini taiate si cu
latimi superioare de 30 mm. Pe o lungime de 1 m, rectilinitatea nu trebuie sa depaseasca:
- 0,5 mm pentru o latime nominala l>150 mm;
- 1,0 mm pentru o latime nominala l, cuprinsa intre 30 mm<l<150 mm.
Verificarea planitatii nu se aplica tablelor cu latimi mai mici sau egale cu 100 mm.
Verificarea curbei reziduale nu se aplica tablelor cu latimi mai mici sau egale cu 100
mm. O conditie referitoare la curba reziduala poate sa faca obiectul unui accord la
momentrul comenzii, in acest caz, distanta dintre partea de jos a epruvetei si a suportului
plat nu trebuie sa depaseasca 35 mm pentru grosimi de 0,35 mm, 0,50 mm si 0,65 mm.
Pentru grosimi de 1,00 mm, distanta trebuie sa faca obiectul unui accord intre producator
si beneficiar. Masa volumica a produsului nu este garantata.
Daca latimea materialului este insuficienta pentru prelevare de benzi de incercare
transversale, acestea trebuie prelevate numai in directia longitudinala.
Pentru masurarea grosimii, latimii, planitatii su rectilinitatii, epruveta consta dintr-o
tabla sau o banda de 2 m lungime.
Pentru masurarea curburii reziduale, epruveta trebuie sa aiba lungimea de 500 mm si
latimea egala cu latimea tablei sau a benzii.
Masurarea grosimii trebuie sa se faca in orice punct situate la minimum 30 mm de la
margine. Pentru produse cu latimi mai mici de 60 mm, masurarea grosimii trebuie
efectuata pe axa longitudinala a tablei. Masurarea trebuie efectuata cu un micrometru cu
o rezolutie de 0,001 mm.
Latimea trebuie masurata pe axa longitudinala a produsului.
Incercarea consta in indoirea unei epruvete la 90 alternative de o parte si de alta fata
de pozitia initiala, conform metodei din ISO 7799. Raza de indoire aleasa trebuie sa fie
de 5 mm. O indoire la 90 si revenire la pozitia initiala se considera o indoire. Incercarea
se efectueaza pana la aparitia in metalul de baza a primei fisuri vizibile cu ochiul liber.
Daca o incercare nu da rezultate corespunzatoare, incercarea respective trebuie
repetata pe un numar dublu de epruvete prelevate din alte table din unitatea de receptie
sau din alte lungimi de banda. Livrarea trebuie considerate conform comenzii daca toate
rezultatele incercarilor care s-au repetat corespund conditiilor acestui standard.
Dupa retratare, producatorul are dreptul sa prezinte din nou pentru incercare unitatea
de livrare care nu a fost conform comenzii.

3. Date nominale ale unei MU( abkant, foarfeca, ghilotina)

Abkant:
Denumire caracteristica
Forta de ndoire
Lungimea maxim de ndoire
Distana intre montani
Deschidere C (adancimea gtului cadrului)

Unitate de masura
440 tone
4100 mm
3550 mm
500 mm . (lumina
abkantului cea mai
mare din clasa sa
permitnd ndoirea de
profile adnci)

Cursa
Distanta traversa sup traversa inf
Limea mesei
Viteza de coborre
Viteza de cob. n timpul ndoirii
Viteza de revenire
Presiunea hidraulic
Puterea motorului
Greutate (aproxim.)
Dimensiuni de gabarit

320 mm
570mm
220 mm
(0-100) mm/sec
(0- 7,0) mm/sec
(0-90) mm/sec
(max) 275 bari
30 Kw
30.000 g
300x2700x3400 mm

Foarfeca:
Denumire caracteristici
Material prelucrabil

Unitate de masura
Oel pn la 400
N/mm la 1,6 mm
Numr de curse, sarcin
3.500 curse/min
Nr. curse, mersul n gol
5.000 curse/min
Greutate
1,8 kg
Lungime
232 mm
nlime
115 mm
Capacitate de tiere n oel (400 N/mm), maxim
1,6 mm
Capacitate de tiere n oel (600 N/mm), maxim
1,2 mm
Capacitate de tiere n oel (800 N/mm), maxim
0,7 mm
Capacitate de tiere n aluminiu (200 N/mm), maxim 2,2 mm

Ghilotina:

Denumirea caracteristicii

Unitate de masura

Grosimea maxim a tablei debitate

r= 45 daN/mm

8 mm

Lungimea de taiere
Distanta de la axa de taiere la batiu
Distanta maxima de la linia de taiere
la tamponul dispozitivului de
limitare a lungimii de taiere
Numarul de curse in gol:
La unghi maxim
La unghi minim
Actionarea
Presiunea maxima de lucru a
circuitului de forta
Presiunea maxima de lucru a
circuitului de comanda
Volumul rezervorului de ulei
Dimensiuni de gabarit:
Lungimea
Latimea
Inaltimea
Masa masinii

2500 mm
300 mm
1000 mm

Cca. 22 curse/min
Cca. 22 curse/min
Hidraulica
285 bari
150 bari
Cca. 225
3115 mm
3078 mm
1855 mm
7625 kg

5.Activitate de laborator

In timpul laboratorului, ni s-a prezentat o ghilotina cu care am taiat o tabla.

Am consultat si STAS-urile:
SR EN 10106 - 2001 Table magnetice cu graunti neorientati laminate la rece si
livrate in stare finite
Tablele au grosimi de F=0.35; 0.5; 0.65; 1.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027
SR EN 10107-2001 Table magnetice cu graunti orientate
Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35.
Exp: M097 30N
STAS 12305-85 Aliaje magnetice moi
STAS 9543-74 Materiale oxidice magnetice moi
STAS 10154-87 Materiale oxidice magnetice moi
SR EN 61247-2002 Miezuri PM din oxizi magnetici si accesorii

6. Concluzii

Scrierea i citirea de pe disc se fac folosind principiile de baz ale

electromagnetismului. Toate informaiile sunt nscrise pe disc prin trecerea
unor cureni electrici printr-un electromagnet care genereaz un cmp
magnetic care se pstreaz pe disc. Informaiile se citesc trecnd iar capul
peste suprafaa discului; atunci cnd apar schimbri ale polaritii cmpului
de pe disc, n cap se induce un curent electric slab care indic prezena sau
absena tranziiilor de flux n semnalul care a fost nregistrat iniial.

7.Bibliografie

Standardul SR EN 10106:2001
Notitele din caiet
Indrumar de laborator