Tema de casa 1

Procesarea arborelui unei masini electrice

 1. Notiuni de baza(procese de aschiere)
In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice
intra piese, organne de masini, construite din materiale metalice care
necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice diverse.

Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea,

rabotarea, mortezarea, brosarea, rectificarea.

Prelucrarea prin aschiere indepartarea de pe suprafata

semifabricatului a adaosului de material sub forma de aschii.
Desprinderea aschiei de pe semifabricat presupune o miscare
relativa intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii aschiilor se
numeste miscarea principala iar miscarea care asigura eliberarea de
aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin
aschiere sunt: adancimea de aschiere, avansul, viteza de aschiere, turatia.

Strunjirea este operatia de preluicrare prin aschiere a suprafetei

exterioare sau interioare, a pieselor ce reprezinta corpuri de rotatie, cu
ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa strugurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie, iar scula scula
executa miscarea de avans. Strunjirea se poate realiza in una sau mai
multe treceri, in decursul carora se realizeaza degrosarea, semifinisarea,
finisarea.
 Formele cutitelor de strung corespund operatiei pe care trebuie sa o
realizaze, fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi.
Pentru prelucrare, piesa se prinde in diferite dispozitive: universal cu trei
bancuri, varfuri, inima de antrenare.
Strungurile utilizate pot fi de diverse tipuri, pornind de la strungul
normal pana la strunguri cu comanda cu program ( strunguri carusel,
strunguri revolver, strungul frontal, strunguri de copiat, strunguri
automate si semiautomate).

Caracteristicile principale care definesc marimea strungului si

posibiltatile de utilizare ale acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire
deasupra patului, distanta maxima intre varfuri si diametrul maxim de
strunjire deasupra caruciorului.

Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor

plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri
numite freze, pe masini de frezat.
Miscarea principala este realizata de scula, iar miscarea de avans
este executata de piesa.

Frezele se clasifica in freze cu coada si freze cu alezaj (STAS577/1-78)

Acestea la randul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare,
cilindrice, conice, pentru filetat. De asemenea frezele pot fi clasificate
dupa natura dintilor (elicoidala, in zigzag) dupa forma dintilor
(triunghiular, rotund, trapezoidal), pasul danturii ( egal, inegal).
 Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a
suprafetelor plane. Miscarea principala de avans este o miscare de
translatie si poate fi executata fie de scula ( la seping) fie de piesa.
Aceasta miscare este rectilinie- alternativa si este formata din 2 curse:
cursa activa in care cutitul executa prelucrarea materialului si o cursa in
gol in care cutitul revine la pozitia initiala.
Cutitele de strung, raboteza si morteza cu care se prelucreaza prin
aschiere diferite suprafete sunt standardizate ( STAS 350-82 – Cutite de
strung raboteza si morteza); ele se compun din doua parti principale:
partea aschietoare si coada.

Aceste cutite se clasifica dupa sens, in cutit de dreapta si cutit de

stanga, dupa forma canalului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele se
clasifica in cutite drepte, inconvoiate, cotite, ingustate.

Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a

pieselor metalice cu ajutorul unor pietre de polizor. Pietrele de polizor
sunt corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le
imprima o miscare de rotatie.
Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri
si impuritati a suprafetelor si muchiilor semifabricatelor, prelucrari de
degrosare si ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor taietoare.
2. Date nominale la o M.U.(stroboscop)
Stroboscopul sau lampă stroboscopică este un dispozitiv folosit pentru a
produce lumină pulsatorie. Stroboscoapele sunt folosite în aplicații industriale și
științifice, în cluburi unde sunt folosite pentru a da iluzia unei mișcări
lente/încetinite (vezi efect stroboscopic) și la luminile anti-coliziune pentru
avioane. Stroboscopul este de asemenea folosit pentru a vizualiza mișcările
corzilor vocale în timpul vorbirii, procedura purtând numele de videostroboscopie.
Stroboscoape speciale, capabile să pulseze lumina de sute de ori pe secundă, sunt
folosite în industrie pentru a măsura turația pieselor aflate în mișcare de rotație.

Date nominale:

-Lumina intensa de 10W. Format din 24 de LED-uri de 5mm.

-Consum: 10W

-Viteza flash-urilor reglabila

- Maner de prindere

-LED-uri albe de mare intensitate

-Alimentare: 230Vac - 50Hz

-Dimensiuni: 105 x 63 x 205mm

-Greutate: 0.4kg
3. Caracteristici ale SDV-urilor
Clasificarea SDV-urilor este ceruta de marea diversitate a acestora
care exista in cadrul unei intreprinderi de productie, ceea ce impune
gruparea acestora dupa caracteristicile lor constructive si tehnologice.
Exista numeroase sisteme de clasificare a SDV-urilor, dar sistemul
cel mai folosit si care de altfel este utilizat si in intreprinderile romanesti
este sistemul zecimal de clasificare si codificare.
Potrivit acestui sistem diferitele SDV-uri din industria
constructiilor de masini, de exemplu, se impart - in zece grupe
numerotate de la 0 la 9, in functie de destinatia acestora.
Fiecare grupa se imparte in 10 subgrupe, fiecare subgrupa in 10
feluri si fiecare fel in 10 variante.

Astfel, spre exemplu, cutitul de strunjit longitudinal cu tais

suplimentar are numarul 2102, in cadrul caruia fiecare cifra exprima:

2 - grupa: scule aschietoare;

1 - subgrupa: cutite;

0 - felul: pentru strunjit longitudinal;

2 - varianta: cu tais suplimentar.

 Odata cu clasificarea SDV-urilor se face si codificarea acestora.
Numarul de cod al SDV-urilor este format din doua grupe de cate
patru cifre separate printr-o liniuta de unire.

Prima grupa de patru cifre poarta denumirea de numar caracteristic

si defineste caracteristicile constructive si de exploatare ale SDV-ului.
Cea de-a doua grupa poarta numele de numar succesiv si defineste
tipodimensiunea SDV-ului.

Cutitul de strung pentru strunjit longitudinal cu tais suplimentar are

codul 2102-0483.
Se mai poate folosi si un alt criteriu de clasificare a SDV-urilor, si
anume in functie de gradul de specializare al acestora. Potrivit acestui
criteriu exista doua grupe mari de SDV-uri :

- universale;

- speciale.

Grupa SDV-urilor universale cuprinde acele SDV-uri folosite

pentru executarea unei categorii de lucrari la toate produsele fabricate in
intreprindere, iar cele speciale sunt folosite doar pentru prelucrarea unui
produs sau a unei anumite piese.
4. Instrumente de masura
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de
strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul
careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un
cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu
cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se
citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul
poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia
se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta
dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica
decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se
ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide
cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al
vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai
coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate
ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al
riglei.
 Sublerul este alcatuit din:
-1-rigla gradata;2-surub de fixare;3-cursor;4-surub de fixare a
cursorului;5,8- ciocuri solidare cu cursorul;6,7-ciocuri solidare cu
rigla;9-vernier;10-piulita;11-tija pentru adancime.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o

nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa
cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se insurubeaza,
prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu
tamburul si se insurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se
apropie sau se departeaza de nicovala.
 Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca
piesa sa nu fie stransa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul
se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet.
Cand cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta
dispozitivului de protectie poate fi rotita oricat, ea nu mai antreneaza
tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub
aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rand de diviziuni. Diviziunile
de sub linie reprezint milimetri intregi, iar cele de deasupra jumatati de
milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cand
suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat
este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice,
afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in
dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza
cu 0,5 mm; deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de
parti egale, inseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va
avansa cu , adica cu o sutime de milimetru.
Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul
asemanatoare micrometrului obisnuit, avand insa in plus doua varfuri:
unul prismatic si unul conic. Varful prismatic se introduce in nicovala
micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei
filetului controlat in sectiunea axiala. Varful conic se introduce in tija
surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
6. Activitate de laborator

-am consultat manualul “Masini de frezat universal”;

-am consultat desene cu arbori;
-am studiat un subler,micrometru,cuutit de strung,burghiu si un cap de
freza;
-am consultat standardele STAS 577/1-78 si STAS 507/1-78;
-ne-au fost prezentat urmatoarele masini electrice:masina de
gaurit,polizor,freza si strungul.
7. Concluzii
In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice
intra piese,organe de masini,contruite din material metalice si
electroizolante care necesita o prelucrare precisa implicand procedee
tehnologice de mare diversitate.
Tehnologiile de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice
folosesc toata gama de prelucrari prin aschiere,prelucrari prin taiere si
deformari plastic la rece.
8. Bibliografie
-www.dlscribd.com
-www.regielive.ro
-www.wiki.ro