Sunteți pe pagina 1din 7

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator de Metode si Procedee Tehnologice

DOBRE Leonard Andrei


Grupa 113C
Anul 1C

Lucrare Tehno 3
Tehnologia de fabricare a arborelui unei masini
electrice

1.Notiuni de baza
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin
alte organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje
etc.) n micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei
lor.
Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini
montate pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau
cu alunecare).
Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui (a);
poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui.

Fig. 5.1 Prile componente ale unui arbore


Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini
susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau
conice. Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric,
mai uor de prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de
calare pe care au loc montri i demontri frecvente ale organele de maini
susinute de arbore (roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte
precis a acestora.
Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n
lagrele cu rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n
apropierea capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice,
conice sau sferice.
Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte
n cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse
pe un rnd, sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui
rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe
rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al

rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice avnd conicitatea


egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi,
rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau
sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic
dect al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea
de umeri de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se
folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin
deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori
elastici, cu deformaii de ncovoiere foarte mari.
Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de
condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini
susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
2.Date nominale la o masina-unealta si caracteristici ale SDV-urilor:
Prelucrarea materialelor prin aschiere:
In constructia echipamentelor tehnice intra fel de fel de piese, organe
de masini, construite din materiale metalice si electroizolante care necesita o
prelucrare precisa implicand procese tehnologice de mare diversitate.
Metodele si procedeele tehnologice utilizate in constructia masinilor,
aparatelor, cuprind toata gama de prelucrari prin aschiere. Prelucrari de
taiere si deformari plastice la rece.
Gama de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria
electrotehnica se divide in doua mari grupe:
1. Prelucrari prin aschiere: specifice pieselor masive;
2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece specifice pieselor
obtinute din semifabricate plate table, tole.
Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de
pe suprafata semifabricatului adaosului de material sub forma de aschii.

Prelucrari prin aschiere:


Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte urmatoarele operatii:

Strunjirea
Gaurirea
Frezarea
Filetarea
Rabotarea
Mortezarea
Brosarea
Rectificarea

Strunjirea: este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei


exterioare sau interioare a pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie,
cu ajutorul cutitelor pe masini, unelte din grupa strungurilor.
Piesa de prelucrare executa miscarea principala iar cutitul executa
miscarea de avans. Strunjirea se poate executa prin una sau mai multe treceri
in decursul caruia se pot realiza degrosarea, semifinisarea.
Se pot prelucra piese de revolutie cu suprafete cilindrice, conice
profilate la exterior sau interioar, se pot executa si suprafete plane prin
strunjirea frontala.
Frezarea: este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor
plane cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri
denumite freze pe niste masini, unelte numite masini de frezat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de forma suprafetei
prelucrate:
Plane
Cilindrice
Profilate
Rabotarea: este procedeul de prelucrare prin ashciere a suprafetelor cu
scula aschiatoare de tipul cutitelor pe masini numite masini de rabotat. Prin
rabotare se prelucreaza suprafete plane precum si diferite forme de canale

Polizarea: este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a


pieselor metalice cu ajutorul unor pietre de polizor. Pietrele de polizor sunt
corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o
miscare de rotatie.
Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri si
impuritati a suprafetelor si muchiilor semifabricatelor, prelucrari de
degrosare si ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor taietoare.
Rectificarea: este procedeul de prelucrare prin aschiere care asigura o
precizie dimensionala mare si o netezire foarte buna a suprafetei.
Atunci cand este necesara obtinerea unei suprafete cu un grad ridicat
de netezire se aplica procedee ca:
Honuirea cu ajutorul unui hon.
Lepuirea se face cu ajutorul unei scule disc pentru lepuit
Rodarea se face cu ajutorul unei scule numite rodor
Lustruirea se face cu ajutorul unor discuri de pasla imbibate cu
pasta abraziva.
3.Instrumente de masura:
In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul.
Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu
micrometrul pana la 0,01mm.
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari.
El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate
deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este
solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Att rigla cat si
cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este
solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care
se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul
poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua
repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta
dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga
celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al
riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al

riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al
riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului
va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o
nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica
filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul
rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza
in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de
nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa
nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin
intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cnd cele doua
suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate
fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice
este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de
diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de
deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in
50 de parti. Cnd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,
tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei
cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se
afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;
deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale,
nseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu
o sutime de milimetru.

5.Activitati de laborator:
- Am consultat desene de arbori
- Am studiat un subler, micrometru, pana si ax de masina
- Am consultat manual Masini de frezat universale
- Am consultat standardele STAS 577/1-78 si STAS 507/1-78
6.Bibliografie:
1. Biblioteca EG 210

2. www.e-referate.ro
3. Cursuri MPT