Sunteți pe pagina 1din 15

Imbinari sudate

Tipuri de imbinari sudate ,formele si dimenile rosturilor Imbinarea sudata a unui ansamblu este partea formata din sudura si zonele invecinate acestuia . Indiferent de procedeul de sudare aplicat la executia imbinarilor sudate , sudura trebuie sa asigure rezistenta necesara constructiei respective, precum si continuarea de material . La procedeele de sudare prin topire , sudura de imbinare se formeaza in general din metal de adaos , depus in rostul cusaturii , adica in spatial delimitat de marginile pieselor de sudat . la procedeele de sudare prin presiune , sudura rezulta in urma intrepatrunderii materialelor celor doua piese in stare plastica sau de topire superficiala. Formele si dimensiunile rosturilor sunt foarte importante pentru realizarea imbinarilor sudate de calitate ;de aceea , pentru cele mai folosite procedee industriale rosturile sunt standardizate. In general , imbinarea sudata primeste denumirea dupa aceea sudarii , care imprima forma sudurii La stabilirea formei rostului se tine seama de grosimea si calitatea materialului tablelorprecum si energia calorica de

sudare introdusa in unitatea de timp la aplicarea procedeului de sudare respective . La procedeele mecanizate sau automate , sudura este formata in cea mai mare parte din metalul de baza , iar in multe cazuri la tablele subtiri sau de grosime mijlocie nu este folosit metal de adios . In acest fel, pe langa ca se obtine o sudura mai omogena in raport cu materialul de baza , mai rezulta si alte avantaje :columul de prelucrare mai redus la piesele de sudat , consum mai redus de material de adaos , cost mai redus al imbinarii etc.formele rosturilor sunt in functie de grosimea pieselor de sudat sau de pozitia lor dupa alaturarea acestora . In general , este economic ca rosturile san u fie prelucrate , adica marginile pieselor sa fie plane. Tablele subtiri se sudeaza cu rostul in I ,ceea ce se obtine prin simpla alaturare a materialelor neprelucrate . O imbinare des intalnita in constructiile sudate este imbinarea de colt(D), care rezulta dupa sudare, prin alaturarea pieselor neprelucrate cu laturile marginilor perpendiculare intre ele. Pentru tablele si piesele de grosimi mari, in functie de procedeul de sudare aplicat, marginile se prelucreaza prin tesirea muchiilor in diferite forme.

Dupa tesire si prin alaturarea capetelor, se obtin diferite rosturi sau combinatii de rosturi: -rosturi in V, Y, X, U, K, V etc; -combinatii de rosturi in V/I, U/V, 2Y etc. Diferite rosturi sau combinatii se executa in functie de grosimea pieselor de sudat, de pozitia in spatiu, de clasa de executie a imbinarii etc. Imbinarea tablelor suprapuse prin procedeele de sudare prin topire se realizeaza prin suduri de colt sau suduri in gauri, in functie de destinatia ansamblului sudat. Formele dimensiunile rosturilor diferitelor imbinari se considera cele care rezulta dupa executarea sudurilor de prindere in vederea ansamblarii sau dupa pozitionarea si fixarea pieselor de sudat in dispozitivele de manipulare sau de asamblare inaintea operatiei de sudare. In tara noastra, pentru diferite procedee de sudare, tinand seama de sursa de energie folosita la sudare, formele si dimensiunile rosturilor sunt standardizate. In standarde, dupa ce se arata forma rostului si dimensiunile respective, se indica si forma imbinarii care rezulta dupa sudare. Sunt standardizate formele si dimensiunile rosturilor pentru diferite procedee de sudare, dupa cum urmeaza: cu flacara de gaze, cu arc electric pentru sudarea manuala cu electrozi, pentru sudarea automata si semiautomata sub flux, in mediu de gaz

protector etc. Formele si dimensiunile rosturilor din tablele 3.13.5 sunt pentru oteluri carbon si aliate. In tabelul 3.1 sunt date formele si dimensiunile rosturilor pentru sudarea manuala cu flacara de gaze a otelurilor carbon si slab aliate pana la grosimea de 12 mm. In tabelul 3.2 sunt date dupa STAS 6062-77 formele si dimensiunile rosturilor mai caracteristice pentru sudarea manuala cu arc electric cu electrozi metalici a otelului carbon si a otelului slab aliat pentru contructii. Imbinarile in V, in afara de cele aratate in tabelul 3.2, pot fi executate sip e support de otel de aceeasi calitate ca a materialului de baza, in cazul grosimilor de table de s>6 mm; pentru aceste imbinari, unghiul de tesire al rostului pentru o tabla se ia de 16-24, iar rostul b se mareste intre 4 si 8 mm, in functie de grosimea tablelor. In afara de rosturile date in tabelul 3.2, standardul prevede pentru imbinarile cap la cap si rosturi in U, in U special, in 2U si 2U special, care se aplica la lucrari cu prescriptii speciale, pentru grosimi mari ale tablelor care in unele cazuri depasesc 80 mm. Sudura in K (data la nr. crt. 7, tab. 3.2) pentru grosimi de table s de 12- 40 mm poate fi executata pentru grosimi de table s 4-20 mm in V, adica numai cu o muchie tesita, in care caz grosimea netesita c este de 0-3mm; la aceste imbinari se

recomanda si completarea la radacina, pe partea opusa, in care caz se obtine continuitatea necesara de material. In tabelul 3.3 sunt date formele si dimensiunile catorva rosturi folosite la sudarea automata si semiautomata sub flux a otelurilor carbon si slab aliate. Spre deosebire de rosturile date la sudarea manuala cu arc electric, la sudarea sub flux pot fi folosite, datorita petrunderii mari care se obtine, rosturi in I pana la grosimi de 10 mm, daca se sudeaza dintr-o singura parte, si pana la 50 mm grosime, daca se sudeaza in ambele parti(bilateral); in acest din urma caz, rostul este denumit in 2I. Atat sudurile in I, cat si sudurile in V pot fi executate sip e suport de otel din acelasi material, cu grosimea de 3-6 mm si cu latimea intre 15 si 30 mm pentru sudurile in I, si de 25- 30 mm, pentru sudurile in V. Rostul b trebuie sa fie intre 0 si 5 mm pentru primul caz (in I) si intre 1 si 10 mm pentru cel de-al doilea caz (in V). Sudura in K ce se aplica grosimilor de table s de 10-60 mm, poate fi executata, la fel ca si la sudarea manuala, pentru grosimi de table s de 5-24 mm, cu rostul in 1/2V, adica numai cu o muchie tesita, in care caz grosimea netesita c este de 0-4 mm; grosimile de table s de 10-24 mm la rostul in 1/2Vse sudeaza cu completare la radacina pe partea opusa .

Sudarile excutate in mediul de gaz protector pentru oteluri carbon si slab aliate cu rosturi asemanatoare celor descries mai inainte , adica in I , 2I , V/ I , X etc. Tinand seama de patrunderea mai mare care se obtine la sudarea prin procedeele cu sarma- electrod , rosturile pot fi executate cu deschideri mai mici , adica se apropie de cele executate pentru sudarea sub flux . In STAS 7502-75 se dau formele si dimensiunile rosturilor pentru sudarea in mediu de CO .Deoarece acest procedeu foloseste surse mai puternice de energie si are o densitate de curent specifica mare cu el pot fi executate suduri in I pana la grosimile de table de 12 mm si suduri in V pana la grosimi de 20 mm , cu deschiderea rostului de 3035 conform tabelului de mai jos .

Pentru sudarea in mediu de gaz protector inert cu electrod nefuzibil (de Wolfram ) , procedeun folosit , in special la sudarea otelurilor inalt aliate sau la diferite aliaje , rosturile sunt asemanatoare celor de la sudarea manuala cu arc electric sau celor de la sudarea cu gaz .

In tabelul 3.5 sunt date , dupa STAS 8958-80 , imbinari sudate folosite pentru procedeul de sudare WIG (cu electrod nefuzibil de Wolfram in mediu de gaz inert ) Dupa cum sa aratat mai inainte , forma rostului pentru imbinarea sudata este mult influentata de procedeul de sudare aplicat . De exemplu , pentru sudarea in baie de zgura , toate rosturile imbinarilor cap la cap sau in unghi , indiferent de gosimea materialului de baza , se executa cu marginile drepte . Pentru sudarea cu jet de plasma , imbinarile cap la cap se executa cu rosturi in I , fara nici un interstitiu , de la grosimile cele mai mici de 0,1 mm pana la grosimi de 10 mm si fara sa fie folosit meta de adios ; grosimile mai mari se sudeaza cu o foarte mica prelucrare . La sudarea cu fascicul de electroni , grosimile de material foarte mici , pana la 50 mm , se sudeaza cu rostul in I fara interstitiu . pentru oteluri inalt aliate sau pentru aliaje neferoase , formele si dimensiunile rosturilor sunt inluentate de conductivitatea termica a materialului de baza , temperature de topire , de afinitatea acestuia pentru faze , de fluiditate etc. La descrierea diferitelor procedee de sudare , in tehnologia de executie a diferitelor suduri se vor arata si formele de rosturi cele mai corespunzatoare .

Asa , de exemplu , pentru cuplu fata de oteluri sunt necesare unghiuri de tesire mai mari (pentru o aceeasi grosime de metal de baza) sau in anumit rost se aplica pentru sudarea mai reduse etc. In tabelele 3.6 3.8 sunt date dupa STAS 9830-74 unele forme si dimenisuni ale rosturilor pentru sudarea cuprului si aliajelor de cupru prin procedeele :sudarea cu flacara de gaze , MIG si WIG. Nu au fost date formele si dimensiunile rosturilor imbinarilor sudate in cazul folosirii procedeelor de sudare cu arc electric cu electrozi inveliti, ca si pentru sudarea automata sub stare de flux ,procedee mai rar folosite la sudarea acestor metale . Alegerea clasei de executie a imbinarilor sudate este foarte improtanta pentru constructiile sudate cu anumite conditii de rezistenta.Din punct de vedere al clasei de executie ,STAS 939883 stabileste patru clase pentru imbinarile sudate prin topire al otelurilor : I ,II ,III,IV. In cazul cand imbinarile sudate prin topire al otelurilor trebuie e fectuate pe clase de executie ,la notarea sudurilor si in continuare a simbolului sudurii se indica si cifra corespunzatoare clasei de executie , de exemplu : K XK D aX 1-IV

Clasificarea imbinarilor sudate Imbinarile sudate pot fiu clasificate dupa mai mulkte criterii. Dupa grupa procedeului de sudare ,imbinarile sudate pot fi: -imbinari obtinute prin topire ; -imbinari obtinute prin presiune. Dupa sectiunea transeversala ,imbinarile sudate realizate prin procedee de topire ,cum s-a aratat si in tabelele 3.1 ...3.8pot fi : -cap la cap ,obtinute prin alaturarea tabelelor sau a profilelor de sudat; -de colt (in unghi),obtinute prin asezarea tabelelor perpendiculare sau putin inclinate ,si ele pot fi:de colt , pe una sau pe ambele parti, pe muchie,table suprapuse etc.; -in gauri ,care pot fi :rotunde sau alungite ,cu gauri tesite sau netesite etc. La sudurile executatea prin procedeele prin presiune ,imbinarile din punctul de vedre al sectiunii transversale ,pot fi : -cap la cap ,care la randul lor ,in functie de procedeul de sudare aplicat sau de forma capetelor ,pot fi clasificate in imbinari :prin topire intermediara in stare solida,prin stivire etc.;

-cu margini suprapuse care pot fi :in linie continua sau intrerupta ,prin puncte pe un rand sau doua ,prin puncte in relief etc. Dupa forma suprafetei exterioara ,imbinarile sudate realizate prin topire pot fi : -plane,cu suprafata exterioara plana ,care este forma cea mai obisnuita a sudurilor de colt ; -convexe ,cu suprafata exterioara ingrosata ,care este forma cea mai obisnuita a sudurilor cap la cap; -concava ,cu suprafata exterioara scobita ,folosita la suduri de colt cand constructia respective este supusa sarcinilor de oboseala ;aceasta forma se prescrie in caietele de sarcini. Dupa pozitiile principale ale cusaturilor .In tabelul 3.9. se dau notarile pozitiilir principale ale sudurilor A ,B,C,D,E,V. Pozitia cusaturilor sudate fata de directia fortei de solicitare care actioneaza asupra sudurii : a-frontala ; b-laterala ; c- inclinata ; d-combinata

Dupa continuitate imbinarile sudate pot fi : -continue ;

-discontinue. Suduriel discontinue in cazul can dele formeaza aceeasi imbinare (in T) ,pot fi dispuse diferit ; fata in fata sau in zigzag. Dupa pozitia sudurilor fata de directia fortei de solicitare care actioneaza asupra pieselor sudate, conform figurii 3.1, imbinarile sudate pot fi: -frontale; -laterale; -inclinate; -combinate. Directia de actiune a fortei fata de cusatura este foarte importanta pentru calculul de rezistenta al sudurilor. Dupa clasa de executie. Tinandu-se seama ca nu toate constructiile sudate sunt supuse la eforturi deosebite, unele norme prevad clasificarea sudurilor si din punctual de vedere al clasei de executie ce defineste solicitarea la care sunt supuse diferitele suduri, precum si modul cum trebuie efectuata receptia acestora la predarea constructiei sudate. La imbinarile sudate , pentru cele 4 clase de executie mentionate la punctual 3.1, defectele care pot fi admise sunt: -La clasa de executie I, nici un fel de defect. -La clasa de executie II, se admit crestaturi marginale pe o lungime de 10% din lungimea cusaturii si cu adancimea maxima de:

-0,3mm pentru grosimi de piese pana la 10 mm; -0,4 mm pentru grosimi de piese intre 11 si 17 mm; -0,5 mm pentru grosimi de piese peste 17 mm. Pentru crestaturile marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a cusaturii, prescriptiile se refera la suma adancimilor crestaturilor. -La clasa de executie III, se admit crestaturi marginale pe o lungime tot de 10% din lungimea cusaturii si cu adancimea maxima de: -0,3 mm pentru grosimea piesei pana la 5 mm; -5% din grosimea piesei pentru grosimi intre 6 si20 mm; -1,0 mm pentru grosimi de piese peste 20 mm. Pentru crestaturile marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a cusaturii, prescriptiile se refera la suma adancimilor crestaturilor. La aceasta clasa de executie se admit si cratere insa de adancimi mici si cu treceri line.

La clasa de executie IV se admit crestaturi marginale pe o lungime de 10% din lungimea cusaturii, cu adancimea maxima de: -0,3 mm pentru grosimea piesei pana la 5 mm; -7% din grosimea piesei pentru piese cu grosimea intre 6 si 20 mm;

-1,5 mm pentru piese cu grosimea peste 20 mm. Pentru crestaturi marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a cusaturii se dau aceleasi conditii ca la clasele de executie II si III; si la aceasta clasa de executie se admit cratere cu adancime mica. Pentru toate clasele de executie, sudurile se vor executa numai de sudori autorizati; volumul controlat al aspectului exterior trebuie sa fie de 100%. Pentru toate clasele de executie nu sunt admise defecte, ca: fisuri in cusatura sau in zona influentata termic, arderi, suprafete spongioase sau pori deschisi, curgeri de metal topit. Pentru clasele de executie I si II nu se admit crestaturi marginale, cratere si defecte de racordare.

Reprezentarea si notarea sudurilor Sudurile in desene pot fi reprezentate detaliat, in care caz se deseneaza forma rostului si se indica toate cotele, sau schematic, prin simboluri si notary conventionale.Cea mai folosita reprezentare este cea schematica. Simbolul fundamental al sudurii indica forma rostului ( tabelele 3.10 si 3.11 ), iar diferitele notatii in jurul simbolului indica dimensiunile dupa cum urmeaza:

s l ? b h a symbol);

este grosimea de calcul a materialului de baza, in mm - lungimea cusaturii, in mm (urmeaza dupa s ); - unghiul rostului, in grade ( se inscrie in deschiderea - interstitial rostului la radacina, in mm (se inscrie in - grosimea tesita la imbinarile in Y, 1/2Y, X, U etc., in - grosimea sudurii la colt, in mm ( se inscrie dupa

(se inscrie dupa symbol );

simbolului rostului); deschiderea simbolului rostului); mm ( se inscrie inaintea simbolului);

k si k sunt cotele sudurii de colt, iar k in cazul cand sunt egale, in mm ( se d symbol) Simbolul cu notatiile indica, cu ajutorul unei sageti, locul sudurii. In tabelele 3.10 si 3.11 sunt indicate denumirea , simbolurilefundamentale , reprezentarea detaliata sic ea schematica , precum si notarea unor sudurii prin topire si presiune. inscrie inaintea simbolului); este diametrul sudurii in gaura, in mm ( se inscrie dupa

La sudurile prin presiune

(tab3.11) , simbolurile literale folosite sunt: -d , diametrul punctului , al reliefului sau latimea cusaturii in linie; -l , lungimea cusaturii; -l , lungimea portunilor sudate la sudarea in linie intrerupta ; -e , distanta dintre puncte sau pasul sudurii intrerupte; -e , distanta dintre durile de puncte. Deoarece sudurile prin topire (tab. 3.10)pot fi discontinue (intrerupte ), acestea se la fel prin simboluri , in functie de modul cum sunt dispuse : fata in fata prin simbolul Z ; pasul sudurilor se noteaza cu t .in figura 3.2 sunt date trei exemple de reprezentare detaliata si schematica a sudurilor intrerupte de colt si in gauri. Forma suprafetei exterioare care, dupa cum s-a aratat la clasificarea sudurilor , poate fi plana , convexa sau concave , se poate reprezenta marcandu-se uneori deasupra sinbolurilor fundamentale ale sudorilor simbolurile suplimentare cap la cap .