SIMBOLIZAREA FONTELOR

Simbolizarea alfanumerica
Sistemul de simbolizare alfanumeric se aplic att fontelor standardizate ct i
fontelor nestandardizate.
Simbolizarea alfanumeric a fontelor ocup maxim 6 poziii, fr a fi necesar
ocuparea tuturor poziiilor. ntre poziiile ocupate nu trebuie s existe spaii libere.
Poziia 1EN
Poziia 2simbolul fontei
Poziia 3simbolul structurii grafitului
Poziia 4simbolul microstructurii sau macrostructurii
Poziia 5simbol de clasificare n funcie de caracteristici mecanice, sau nfuncie de
compoziia chimic.
Poziia 6simbol utilizat pentru condiii suplimentare
Detaliat, semnificaia simbolurilor din fiecare poziie este urmtoarea:
Poziia 1Se indic prefixul EN numai pentru fontele standardizate, adic cele
specificate ntr-un standard european.
Poziia 2Se indic simbolul GJ n care G reprezint piesa turnat i J reprezint
fonta.
Poziia 3n cazul cnd se precizeaz structura grafitului, se alege din tabelul de
mai jos litera corespunztoare.
L
Lamelara
S
Sferoidala
M
Grafit in cuiburi(fonta maleabila cu inima alba)
V
Vermiculara
N
Fara grafit(dura), ledeburitica
Y
Structura speciala indicata in standardul de produs
corespunzator
Poziia 4Dac este necesar identificarea fontelor dup microstructura sau
macrostructura lor, atunci, dup literele prezentate n tabelul de mai sus
se adaug litere alese convenabil din tabelul urmtor:
A
Austenita
F
Ferita
P
Perlita
M
Martensita
L
Ledeburita
Q
Calita
T
Calita si revenita
B
Inima neagra (numai pentru fonte maleabile)
W
Inima alba (numai pentru fonte maleabile)
Clasificare n funcie de caracteristicile mecanice:Fontele clasificate n funcie de
caracteristicile mecanice se simbolizeaz princifre care indic caracteristicile mecanice i
litere care indic modul de prelevare aprobelor pentru ncercri (tabelul de mai jos) i/sau
temperatura la care se determin rezistena la ncovoiere prin oc.
S
Proba de incercat turnata separat
U
Proba de incercat atasata la piesa turnata
1

SIMBOLIZAREA FONTELOR
Simbolizarea alfanumerica
C
Proba de incercat prelevata din piesa turnata
a. Rezistena la traciune se indic prin valori minime corespunztoare mrcii, n
2
N/mm , ca de exemplu:
ENGJL150 C
ENGJL150 S
ENGJV400 U
b. Alungirea se indic imediat dup valoarea minim a rezistenei la traciune prin
valori minime corespunztoare mrcii, exprimate n procente, fiind separat de celelalte
simboluri prin cratim.
ENGJS35022C
ENGJMW4507S
ENGJS35022U
c. Rezisten la ncovoiere prin oc dac aceasta se solicit, temperatura la care se
determin se indic prin literele prezentate n tabelul urmtor:
RT
Temperatura ambianta
LT
Temperatura scazuta
d. Duritatea se indic prin unul din cele trei simboluriHB pentru duritatea
Brinell; HV pentru duritatea Vickers; HR pentru duritatea Rockwellurmate de dou sau trei
cifre care reprezint valoarea duritii, ca de exemplu:
ENGJLHB 155
ENGJSHB 230
ENGJNHV 350
Clasificare n funcie de compoziia chimic:
Dac fontele se clasific n funcie de compoziia chimic, litera X reprezint primul
simbol din poziia 5. Celelalte simboluri sunt dup cum urmeaz:
a) clasificare fr indicarea coninutului de carbonlitera X este urmat de
simbolurile chimice ale elementelor de aliere importante din aliaj, ncepnd cu cel alcrui
coninut este mai mare. Coninutul se indic n procente, rotunjit la numrul ntreg cel mai
apropiat. Cifrele se separ ntre ele prin cratim, ca de exemplu:
ENGJLXNiMn 13-7
b)clasificare cu indicarea coninutului de carboncnd se solicit indicarea
coninutului de carbon, acesta se indic dup litera X sub forma coninutului n procente
multiplicat cu 100 (de exemplu 300 pentru 3%), ca de exemplu:
ENGJNX300CrNiSi 9-5-2
Poziia 6n cazul clasificrii fontelor n funcie de condiiile suplimentare, n
poziia 6 se amplaseaz literele corespunztoare prezentare n tabelul urmtor,care se separ
prin cratim.
Exemplu:
ENGJMW36012SW.
D
Piesa bruta turnata
H
Piesa supusa tratamentului termic
W
Sudabilitate pentru suduri de imbinare Standard EN15591:1997)
Z
Conditii suplimentare specificate in comanda

SIMBOLIZAREA FONTELOR
Simbolizarea alfanumerica
Simbolizare
EN-GJL-100
EN-GJL-150

Standard
SR EN 1561:1999

Rezistenta medie
la tractiune
100
150

EN-GJL-200

200

EN-GJL-250

250

EN-GJL-300
EN-GJL-350

300
350

EN-GJS-350-22-LT
EN-GJS-350-22RT
EN-GJS-350-22
EN-GJS-400-18-LT
EN-GJS-400-18-RT
EN-GJS-400-18
EN-GJS-400-15
EN-GJS-450-10
EN-GJS-500-2
EN-GJS-600-2
EN-GJS-700-2
EN-GJS-800-2
EN-GJS-900-2
EN-GJMW-350-4
EN-GJMW-360-12
EN-GJMW-400-5
EN-GJMW-450-7
EN-GJMW-550-4
EN-GJMB-300-6
EN-GJMB-350-10
EN-GJMB-450-6
EN-GJMB-500-5
EN-GJMB-550-4
EN-GJMB-600-3
EN-GJMB-650-2
EN-GJMB-700-2
EN-GJMB-800-1
EN-GJN-HV520
EN-GJN-HV550

SR EN 1563:1999

SR EN 1562:1999

SR EN 1562:1999

SR EN 12513:2000

350
350
350
400
400
400
400
450
500
600
700
800
900
350
360
400
450
550
300
350
450
500
550
600
650
700
800
520
550

Denumirea fontei

Utilizari

Fonta cenusie cu grafit

Piese turnate cu
rezistente mecanice
mici
Piese turnate cu
grosimea peretilor sub
20mm
Piese turnate cu
grosimea peretilor 2060mm
Piese turnate cu
grosimea peretilor 20100mm
Cele mai utilizate fonte
in industria
constructiilor de
masini. Piese turnate
cu pereti subtiri si
solicitari mari.

lamelar

Fonta cenusie cu grafit

nodular

Fonta maleabila cu
inima alba

Fonta maleabila cu
inima neagra

Fonte speciale Ni-Cr

Piese turnate cu
configuratie
geometrica complexa.

Piese turnate cu
configuratie
geometrica complexa.

Fonte rezistente la
uzare abraziva.