OELURI ALIATE

12.1. Aspecte teoretice

Otelurile aliate sunt aliaje complexe care contin n afara de Fe si C, elemente de aliere introduse n mod voit n scopul mbunatatiri

Elementele de aliere se pot repartiza n oteluri:

-dizolvate n fier sub forma de solutii, fomnd ferita si austenita aliata;

-combinatii cu carbonul: carburi simple, complexe, cementita aliata sau faze de patrundere. Sunt e
periodic (Ti, V, Cr, Mo, W, etc);
-compusi intermetalici (FeCr, FeV, Fe3Ti, Fe2W, Fe2Mo,etc.)
-n stare libera (Pb, Cu 1%).
12.1.1. Influenta elementelor de aliere

Elementele de aliere actioneaza asupra punctelor critice ale fierului (A3,A4) deplasndu-le pe axa te
de aliere se clasifica n (fig.12.1):

--gene, care deschid sau largesc domeniul austenitic si-l reduc pe cel feritic (Mn, Ni, Pt, C, N, etc
iar Co prin ridicarea ambelor puncte critice);

--gene, care nchid sau ngusteaza domeniul austenitic largindu-l pe cel feritic (Si, Mo, W, Ti, V,
A3 , iar Cr prin coborrea ambelor puncte critice).

Prin aceasta actiune elementele de aliere modifica temperatura de tratament termic la recoacere, calire, normalizare si stabilizeaza anumit

exemplu Mn si Ni stabilizeaza austenita ).

Elementele de aliere deplaseaza punctul eutectoid S pe a

modifica, modificnd temperatura de austenitizare (A3) a
carbon determinnd cresterea duritatii si rezistentei otelul

Prin dizolvarea n ferita toate elem 21321e49v entele de a

tenacitatea si ridica temperatura de tranzitie ductil-fragil. C
durifica ferita, maresc tenacitatea si-i coboara temperatur

Prin dizolvarea n austenita toate elementele de aliere i r

scade viteza critica de calire, se mareste calibilitatea otelu

La calire, elementele de aliere deplaseaza punctele M S si

reziduala se micsoreaza duritatea otelului calit, exceptie A

Prin dizolvarea n martensita elementele de aliere i mare

cresterea duritatii comparativ cu otelul nealiat cu aceeasi

Prezenta carburilor n oteluri determina cresterea duritatii

NbC, VC, WC, MoC) stabile n austenita pna la temperaturi ridicate, favorizeaza obtinerea unei granulatii fine cu rezistenta si tenacitate ri

Prin dizolvarea n fier, Cr, Ni, Mo, Si, Cu i maresc rezistenta la coroziune n medii acide sau bazice (oteluri inoxidabile). Si, Cr, Al formeaza
oxidare (oteluri refractare).
Plumbul si sulful insolubile n Fe i maresc prelucrabilitatea prin aschiere.
12.1.2. Clasificarea otelurilor aliate
Dupa gradul de aliere pot fi:
-

slab aliate: EA 2,5%

mediu aliate: 2,5 EA 10%

nalt aliate: EA 10%

Dupa numarul elementelor de aliere pot fi ternare (un singur element de aliere), cuaternare (2 EA), polinare (2 EA).
upa structura n stare normalizata:
-

perlitice -oteluri slab aliate;

martensitice (autocalibile) -oteluri mediu aliate;

austenitice -bogat aliate.

Dupa structura n stare recoapta:

-

hipoeutectoide, cu ferita aliata structural libera;

hipereutectoide, cu carburi secundare, precipitate din austenita;

ledeburitice, n stare turnata prezinta n structura un eutectic ce contine carburi primare (separate din lichid);

Otelurile aliate, cu cantitate mare de elemente -gene mai pot fi:

-

austenitice, care nu sufera transformari la ncalzire;

semiaustenitice, cu transformari la ncalzire si care se pot supune unei caliri incomplete.

La otelurile aliate cu cantitati mari de elemente -gene mai apar:

-

feritice, fara transformari la ncalzire;

semiferitice, cu transformari la ncalzire si cu posibilitatea aplicarii unei caliri incomplete;

Dupa destinatie otelurile sunt:

-

pentru constructii mecanice si metalice;

Otelurile pentru constructii mecanice, dupa tratamentul termic final sunt: de cementare (% C 0,25), de mbunatatire (% C 0,25), si de nitr
Otelurile pentru constructii metalice sunt destinate realizarii unor ansambluri mbinate prin suruburi, nituri sau sudate:
-

pentru scule: de aschiere si aparate de masura si control, pentru deformare plastica la rece, la cald sau pentru scule pneum

cu destinatie speciala: pentru cazane si recipiente sub presiune, inoxidabile si refractare, pentru rulmenti, etc.

n tabelele anexa sunt prezentate extrase din standarde cu prezentarea marcilor de otel , compozitie chimica, proprietati mecanice, conditi
12.13. Simbolizare

Otelurile aliate se simbolizeaza prin indicarea n sutimi de procente a concentratiei n carbon, simbolurile chimice al elementelor de aliere u
de aliere considerat si cel mai important.
Exemplu: 10TiNiCr180, otel cu 0,1% C si 18% Cr.
Daca otelul este turnat se adauga n fata majuscula T.
Exemplu: T105Mn120.
La otelurile aliate pentru scule (STAS 3611-80) elementele de aliere sunt simbolizate astfel C-Cr; M-Mn; N-Ni; S-Si; Ex:MCW14.

La unele oteluri cu destinatie speciala, dupa majusculele care simbolizeaza destinatia otelului se indica rezistenta de rupere la tractiune mi
recipiente sub presiune R52; otelurile pentru constructii sudate cu granulatie fina OCS 52; la otelurile pentru constructii navale se indica lim
majusculele A - garanteaza energia de rupere la 200C; D - la 00C; E - la -400C.
Exemplu: A 32, D 36, etc
La otelurile pentru arcuri se adauga la sfrsitul simbolizarii majuscula A, Ex: 60Si15A.
12.2. Descrierea lucrarii

Lucrarea are ca scop evidentierea principalelor marci de oteluri aliate, structura si rolul elementelor de aliere n modificarea structurii si pro
12.2.1. Oteluri pentru constructii

Otelurile aliate pentru constructii de masini (STAS 791-80) sunt oteluri hipoeutectoide (0,5-0,65% C) slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, Si, B, T

Structura otelurilor slab aliate n stare recoapta este asemanatoare cu a otelurilor carbon cu aceeasi concentratie n carbon. Elementele d
duritatii, rezistentei mecanice, calibilitatii, tenacitatii, etc.

Otelul 21TiMnCr12 (0,21% C, 1,2% Cr; 0,05% Ti) este un otel pentru cementare, destinat pieselor de dimensiuni mari, supuse la socuri. Du
temperatura joasa la 2000C, pentru a avea un strat superficial cu structura martensitica, dur si rezistent la uzura, asociat cu un miez tenace
manganul maresc rezistenta si calibilitatea otelului. Totodata aliaza cementita, ntrzie transformarile la revenire si maresc duritatea structu
granulatiei la cementare si asigura o tenacitate ridicata.

n fig.12.2 se prezinta structura acestui otel, n stare recoapta, alcatuita din ferita si perlita cu granulatie fina.

Otelul 40BCr10 (0,4% C, 1% Cr, 0,002% B) este un otel de mbunatatire, unde Cr si B au rolul de a mari rezistenta si calibilitatea otelului.
ca fata de otelul carbon cu 0,6% C, otelul aliat prezinta o cantitate mai mare de perlita(s-a deplasat punctul S la stnga) cu un grad ridicat
de la 8300C n apa, urmata de revenire nalta la 6000C asigura o structura sorbitica rezistenta si tenace.

Otelul 38 MoCrAl09 este un otel pentru nitrurare. n stare normalizata are structura formata din graunti izolati de ferita pe fond bainitic (fig.1
asigura tenacitatea miezului si nitrurare pentru cresterea duritatii stratului superficial si a rezistentei la uzura. Elementele de aliere formeaza
totodata maresc calibilitatea otelului.

Otelurile aliate pentru constructii metalice sudate (cazane, recipienti sub presiune, constructii navale, etc.) sunt oteluri slab aliate n Mn (su
nrautati sudabilitatea. Pentru finisarea granulatiei si marirea tenacitatii se practica microalierea cu V, Ti, Nb.

Otelul R55 (0,22% C; 1,5% Mn; 0,1% V este destinat tablelor de cazane si recipientelor sub presiune pentru temperaturi ambiante si ridica
formata din ferita poliedrica si perlita (fig.12.11). Se observa rolul V n finisarea granulatiei.

Otelul 51Si17 A (STAS 795-80) este un otel de arcuri n foi sau elicoidale pentru solicitari medii. Elasticitatea este asigurata de alierea cu S
ulei urmata de revenire medie la 4500C. n fig.12.5 se prezinta structura finala alcatuita din troostita de revenire.

Otelul de rulmenti Rul1 (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr. Pentru a putea fi prelucrat prin aschiere se livreaza
carburi (Fe, Cr)3 C globulare distribuite n masa feritica (fig.12.6).
Pentru a se asigura duritatea (60HRC) si rezistenta la uzura, otelul de rulmenti se supune calirii urmata de revenire joasa. Structura finala
uniform distribuite (fig.12.7). Cromul aliaza comentita determinnd stabilitatea martensitei la revenire si cresterea duritatii.
12.2.2. Oteluri aliate pentru scule

Otelurile aliate pentru scule contin o serie de elemente de aliere care mbunatatesc unele proprietati ale otelurilor carbon de scule. Astfel W
rezistenta la uzura si termostabilitatea; V finiseaza structura si mareste tenacitatea; Cr, Mn, Si, Mo maresc calibilitatea; Mo nlatura fragilita

Otelul slab aliat cu Cr-Rul 1 se utilizeaza pentru confectionarea unor scule aschietoare care lucreaza fara socuri (filiere, alezoare, brose m
Taisul ascutit si rezistenta la uzura sunt asigurate n urma tratamentului final de calire si revenire joasa (fig.12.6).

Dintre otelurile de scule bogat aliate cu crom este reprezentativ otelul ledeburitic C120 (STAS 3611-80) destinat confectionarii sculelor de
otel contine 2%C si 12% Cr. n stare turnata si la racire relativ rapida structura acestui otel contine o retea de eutectic (amestec mecanic
austenitic (fig.12.8). Cromul dizolvat n austenita, micsoreaza solubilitatea carbonului (punctul E spre stnga) asa nct acest otel cu 2% C
mentine stabilitatea austenitei la temperatura ambianta.

La racire lenta sau daca otelul turnat este recopt se da timp desfasurarii transformarii eutectoide a austenitei. Structura va contine o retea d
(fig.12.9).

Prin forjare eutecticul se farmiteaza si dupa recoacere de nmuiere la 830 0C structura otelului contine perlita fina si carburi uniform distribu
aschiere - HBmax=200.

Pentru a se asigura rezistenta la uzura otelul C120 se supune n final calirii la 950 0C n ulei urmata de revenire joasa la 4300C cu o puterni
martensita de revenire aliata si carburi complexe fine uniform distribuite (fig.12.11).

Otelurile rapide (STAS 7382-80) de scule sunt oteluri bogat aliate (pna la 25%) cu W, Cr, Mo, V, Co, cu un continut de carbon de 0,7-1%.
prelucreaza la viteze ridicate (40-50 m/min) materiale dure (280 HB), cutite de strung, freze, burghie, scule de filetat, etc. Cele mai utilizate
(Rp5, Rp10).

Dupa turnare si racire rapida otelul Rp3 (0,7%C; 18%W; 4,5%Cr; 1,2%V; 0,6%Mo; 0,4% Ni) prezinta cristale primare de austenita cu sepa
cu numeroase carburi complexe de W, V, Mo, Cr.
La limita grauntilor de austenita se observa separarea de carburi secundare fine (fig.12.12).

Prin forjare la 900-11000C se produce distrugerea retelei fragile de eutectic si se uniformizeaza distributia carburilor (fig.12.13). Structura e
Se supune apoi unei recoaceri de nmuiere la 8000C, care conduce la o structura formata din carburi primare si secundare pe fond feritic, u

Pentru realizarea proprietatilor de utilizare se aplica o calire de la 1280 0C n ulei, urmata de calire la -800C. Se obtine o structura formata d
observa ca numarul si dimensiunea carburilor a scazut comparativ cu recoacerea de nmuiere. Deasemenea apare la limitele fostilor graun
otelului rapid calit de la temperaturi peste 12000C. La atacul cu nital, n poliedre nu se observa martensita sau austenita reziduala.

Prin revenire joasa multipla la 550-5800C are loc transformarea martensitei de calire n martensita de revenire cu precipitarea dispersa a ca
acesteia ntr-o martensita foarte fina (hardenita). Aceasta structura asigura duritate (63-65 HRC) si termostabilitate pna la 5500C.
12.2.3. Oteluri cu destinatie speciala

Aceste oteluri au proprietati mecanice, fizice si chimice deosebite: rezistenta la uzura, la coroziune, refractaritate si rezistenta la cald, prop

Otel T105Mn120 (STAS 3718-76) este un otel austenitic manganos, rezistent la uzura prin soc, care contine 0,9-1,2%C; 11,5-13,5% Mn; 0
din austenita si carburi (Fe,Mn)3C pe limita de graunte. Prin calire de la 10500C structura contine austenita omogena, suprasaturata n carb
ridicata A=50%.
Prin deformare plastica, austenita prezinta numeroase linii de alunecare n care se gasesc mici cantitati de martensita (fig.12.10). Aceasta
uzura. Duritatea creste pna la 500 HB.
Se prelucreaza greu prin aschiere numai cu aliaje dure sau prin rectificare. De aceea piesele se obtin prin turnare.

Datorita rezistentei mari la uzura se utilizeaza pentru piese puternic solicitate: falci de concasor si excavator, senile, macaze de cale ferata

Otelurile inoxidabile si refractare contin minim 12% Cr dizolvat n fier. Dupa continutul de carbon si elemente de aliere pot fi cu structura: fe

Otelul 8Cr170 (STAS 3563-80) este un otel inoxidabil feritic. Se utilizeaza dupa recoacere la 760 0C cu racire n aer, cnd prezinta structura
(fig.12.17). Rezistenta este redusa (Rm=390 N/mm2) plasticitatea ridicata (A=20%). Se foloseste n medii cu agresivitate medie n industria

Otelul 12Cr130 (STAS 3583-80) este un otel ferito-martensitic. Se utilizeaza dupa calire de la 10500C n aer urmata de revenire la 7200C.
(fig.12.18), cu rezistenta mai ridicata (Rm=590 N/mm2) si plasticitate buna (A=20%). Se utilizeaza pentru piese supuse la socuri care lucrea
de turbina hidraulice, cu abur, etc.
Otelul 10NiCr180 (STAS 3563-80) contine max. 0,12%C, 10%Cr, 8%Ni si max. 0,75%Ti.

Dupa calire n aer de la 10500C prezinta structura monofazica austenitica de rezistenta medie (Rm= 540 daN/mm 2) cu plasticitate si tenaci
si refractaritate pna la 8000C, nichelul mbunatateste rezistenta la coroziune si favorizeaza structura austenitica, titanul elimina tendinta de
n industria chimica, metalurgica ce lucreaza pna la temperaturi 550-7000C.
12.3. Conditii de lucru
Metoda de analiza: n cmp luminos
Probe metalografice: din oteluri aliate, pregatite pentru analiza microscopica
Aparatura: microscop metalografic 500x
12.4. Mod de lucru

Se vor analiza la microscopul metalografic probele de oteluri aliate, se va identifica simbolizarea otelului, se va schita microstructura si se v
Datele se vor centraliza tabelar.

Nr.
Marca otel
proba
1

21TiMnCr12

Compozitie
chimica
0,21%C
1,2%Cr

Stare
Recopt

Structura

Constit.
Struct.
Perlita
Ferita

Influenta
elem.de
aliere
Cr si Mn:
Cresc Rm,
HB,calibilit.
Ti: finiseaza
structura