Fonte albe

Student: Gheorghe Georgiana

Mihalache Cristina
Facultate:

Profilul: IMA
Grupa: 2521 A
Anul : III

Cuprins:
1.Definitie
2.Clasificarea fontelor
3.Procesul de uzare
4.Particularitatile uzurii abrazive
5.Fonte albe din clasa cu crom
6.Fonte albe si pestrite din calasa Crom-Nichel
7.Fonte albe din clasa Crom-Molibden
8.Fonte albe din clasa Crom-Mangan
9.Fonte albe aliate cu Vanadiu si Crom-Vanadiu
10.Fonte din sistemul Fe-C-V
11.Fonte din sistemul Fe-C-Cr-V
12.Particularitati ale turanrii in piese a fontelor albe
13.Prelucarea fontelor in stare lichida
14.Proprietatile de turnare ale fontelor albe
15.Prelucrarea pieselor din fonte albe
16.Fontele maleabile
17.Tratamentul termic

Fonte albe
1.Definitie:
Fontele sunt aliaje Fe-C al caror continut de carbon este cuprins intre 2,116,67% , in practica fiind utilizate de obicei fontele cu continut de carbon intre
2,2-3,8%. Pe langa Fe si C de obicei fontele mai au in compozitie si elemente
insotitoare, cele mai frecvente fiind Si,Mn,P.
Aceste aliaje au, in general proprietati plastice - deformabilitate foarte slabe
si o redusa sudabilitate, rezistenta mecanica mai mica decat otelurile, dar sunt
caracterizate printr-o turnabilitate buna temperatura de topire mai scazuta ,
fluiditate mare, interval de solidficare si implicit tendinta de segregare redusa,
contractie mica la solidificare (maxim 2%), precum si capacitate de amortizare
a vibratiilor. Ca atare , fontele sunt utilizate cu precadere in constructia de
masini pentru piese turnate, chiar pretentioase, ce rezulta la un pret de cost mai
redus decat piesele prelucrate prin deformare plastica sau sudare.

2.Clasificarea fontelor:
a.Fonte

albe

b.Fonte

cenusii

c.Fonte

maleabile

d.Fonte

modificate

e.Fonte

pestrite

Fontele albe(cementitice) sunt dure, fragile - 350500HB,Rm=200...400N/mm2 , KCU ~ 0 si neprelucrabilitate prin aschiere.
Dintre aceste fonte prezinta interes fontele albe cu o compozitie
hipoeutectoida , precum si obtinerea fontelor maleabile.
Sunt fonte de prima fuziune destinate obtinerii otelurilor si fonte de afinare.
Avand carbonul legat in compusul Fe3C dur si fragil se utilizeaza rar in turnarea
de piese ce trebuie sa aibe rezistenta la uzare (bile pentru macinare, blindaje
etc.,) sau care se supun ulterior maleabilizarii pentru descompunerea cementitei.
Sunt aliaje ce cristalizeaza pe diagrama de echilibru metastabil, analiza
transformarilor facandu-se pe curbele de racire prezentate in figure.
Dupa continutul in carbon fontele albe sunt hipoeutectice (C< 4,3 %) eutectice
(C= 4,3 %) si hipereutectice (C> 4,3 %).

Fontele albe constituie materiale cu o tot mai larga utilizare in constructia de

masini si utilaje fiinde prezente in toate ramurile industriale.

Fonta alba traditionala caracterizata prin fragilitate si rezistenta mecanica

scazuta este tot mai putin uitilzata fiind inlocuita cu noi sortimente de fonte
rezistente la uzare, capabile, nu cu mult timp in urma, sa atinga performante
nebanuite : tenacitate si plasticitate ,capcitati de deformare la cald, conditii
propice fabricarii sculelor, de durabilitate ridicata in conditii de solicitari statice
si dinamice intense etc.
Compozitii eutectice si tipuri speciale de carburi determina asocieri
neobisnuite de proprieteti mecanice si de exploatare,astfel de fonte albe fiind
caracterizate concomitent de valori superioare ale rezistentei,plasticitatii si
tenaticetii,pastrand in acelasi timp caracteristicile de baza ale fontelor
albe,respectiv duritatea si rezistenta la uzare,dar si acestea mult imbunatatite.
Toate aceste performante sunt rezultatul acumularilor de cunostinte privind
particularitatile la formarea structurii primare si la transformari in stare
solida,preocuparilor pentru dirijarea procesului de cristalizare,indeosebi in ceea
ce priveste formarea coloniilor eutectice,tratamentelor aplicate fontelor in stare
lichida si solida.
Progrese insemnate au fost efectuate si in ceea ce priveste dirijarea
procesului de cistalizare a fontelor albe:tratarea cu ultrasunete sau prelucrarea
topirii in cimp electric;modificarea specifica a conditiilor de germinare si
crestere indeosebi a carburilor si coloniilor eutectice;solidificarea dirijata a
pieselor turnate,toate aceste conducand la realizarea unor performante
deosebite.Trebuie amintita de asemenea utilizarea tot mai intensa a laserului,
care a depasit faza de folosire numai la prelucrari mecanice,fiind tot mai prezent
in procesul de dirijare si schimbare a structurii pieselor turnate.Prelucrarea
superficiala cu laser a pieselor din fonta constituie o modalitate rapida si
eficienta de obtinere,pe suprafetele active,a unei structuri dure,capabile sa
confere pieselor o comportare deosebita in conditii de uzare,fara ca proprietatile
materialului din masa piesei sa fie afectate.In acest sens,lasarul este utilizat
incepand de la schimbari ale mesei metalice de baza si pana la obtinerea unor
retopiri locale,dirijate,respectiv pana la obtinerea unui start superficial de fonta
alba,indiferent de natura fontei de baza.
3.Procesul de uzare

Uzarea materialelor este o urmsre a procesului de frecare.Dupa terminologia

adoptata de I.S.O se deosebesc urmatoarele tipuri de frecare,ca urmare a
modului de miscare reciproca a celor doua componente ale cuplei de frecare:
1)frecare prin alunecare,cand suprafata primului corp aluneca pe suprafata celui
de-al doilea corp;aceasta frecare se produce in planul tangent comun,cu forteal

celor doua corpuri in contact,care aluneca sau tind sa alunece unul peste altul;
2)frecarea de rostogolire,care este frecarea asociata miscarii de rostogolire a
unui corp pe alt corp si care determina un cuplu de sens contrar miscarii sau
tendintei de miscare de rostogolire,rezultat din actiunea fortelor de sprijin din
suprafata de contact;
3)frecarea de rostogolire cu patinare(mixta),care apare ca urmare a faptului ca
prcatic frecarea de rostogolire este intotdeauna insotita de o frecare de
alunecare.
4.Particularitatile uzurii abrazive
Uzura abraziva constituie o caracteristica principala a exploatarii unui mare
numar de instalatii industriale din metalurigia extractiva,industria miniera si a
materialelor de constructii,petrolierea,in majoritatea cazurilor aparind insa
solicitari complexe.
Uzura abraziva este rezultatul urmatoarelor tipuri primare de uzuri:
1)uzura de apasare,caracterizata de forta de lucru si sarcini foarte mari,dar cu o
frecare redusa;
2)uzura de lovire sau impact,la care fortele de lucru foarte mari sunt aplicate
brusc si predomina socurile;
3)uzura de alunecare,cu forte de lucru mici si mijlocii si socuri mici sau
inexistente;
4)uzura de macinare,desfasurata prin strivirea materialului de macinat intre
suprafetele de frecare,realizata in prezenta unor forte si socuri moderate;
5)uzura de spargere,cand bulgarii materialului supus macinarii sunt sparti prin
lovire si apasarea intre suprafetele in frecare ,cu forte si socuri moderate si mari.

5.Fonte albe din clasa cu crom

Alierea cu crom constituie principala posibilitate de marire a rezistentei la
uzura,in prezent utilizandu-se fonta alba cu grade diferite de aliere:
-fonte albe slab aliate,cu 0,2...2,5% Cr,cu masa metalica perlitica si eutectic de
tip ledeburitic;
-fonte mediu aliate cu 4...10% Cr,de regula martesitice si eutectic ledeburitic,ce
lucreaza in conditii de uzura la temperatura camerei;

-fonte inalt aliate cu crom cu 10...36% Cr,impartite la randul lor in mai multe
subgrupe,cele mai uzate avand 10...20% Cr,20...30%Cr,32...36%Cr,ce lucreaza
in conditii de uzare la temperaturi normsle (sub 20% Cr) sau la solicitari
complexe ,cum ar fi uzare-coroziune,uzare-temperaturi ridicate(peste 2-%Cr)

Diagrama Fe-Cr

6.Fonte albe si pestrite din calasa Crom-Nichel

Fontele albe si pestrite din aceasta clasa corespund unor grade slab si mediu
de aliere,respectiv unei mase metalice de baza perlitice si martensitice,fiind
destinate unei mari diversitati de domenii de utilizare de la cilindrii de laminor
si pana la piese din industria cimentului,extractiva,miniera.
7.Fonte albe din clasa Crom-Molibden
Rolul principal al molibdenului in fontele albe il constituie capacitatea sa de
a mari calibilitatea acestora.In fontele aliate cu crom,molibdenul manifesta un
efect cinetic intens asupra transformarii austenitei in perlita;Mo influenteaza

putin asupra temperaturii de incepere a transformarii martensitice,1% Mo

micsorand aceasta temperatura cu 7 grade C,stimuland insa transformarea
bainitica,care in fontele inalt aliate cu crom fara molibden lipseste la un raport
Cr/C~ 5,0.Molibdenul este un element cu actiune particulara,care mareste
calibilitatea fontei,riodica duritatea martensitei,fara insa sa influenteze pozitia
punctului de incepere a transformarii martensitice.

8.Fonte albe din clasa Crom-Mangan

Manganul actioneaza ca un element de stabilizare a austenitei din care motiv
peste o anumita valoare,din cauza micsorarii proportiei de matensita si cresterii
celei de autenita,se micsoreaza duritatea fontei.
9.Fonte albe aliate cu Vanadiu si Crom-Vanadiu
Vanadiul constituie un element de aliere cu larga utilizare in productia de
fonte albe,rezistente la uzare.Se pot distinge doua mari grupe de fonte,la care se
utilizeaza vanadiul ca element principal de aliere( Fe-C-V) sau ca element cu
actiune secundara(Fe-C-Cr-V)
10.Fonte din sistemul Fe-C-V
Caracteristica principala a fontelor albe aliate cu vanadiu o constituie lipsa
din structura a cementitei eutectice.La un grad de aliere suficient de ridicat cu
vanadiu,eutecticul consta din austenita si carbura de vanadiu,cu o structura
aciculara,o colonie eutectica avand o structura radiala cu un centru evident.
Primele fonte albe cu plasticitate ridicata,respectiv cu alungiri de pana la 8%
,realizate in Japonia in deceniul al saselea al secolului nostru au fost considerate
senzationale,productia fontelor albe aliate cu vanadiu fiind in continua
extindere.

11.Fonte din sistemul Fe-C-Cr-V

Se remarca faptul ca vanadiul asigura obtinerea unei structuri perlitice si
perlito-martensitice granulare,precum si a unui efect de durificare
dispersa,indeosebi la o masa metalica austenitica.Fontele albe
austenitice,complex aliate,sunt recomandata pentru utilizarea in conditii de
socuri mecanice.Fontele cu aceste compozitii optime sunt utilizate cu succes in
fabricatia pieselor solicitate puternic la uzare,din componenta excavatoarelor,din
industria extractiva.
12.Particularitati ale turanrii in piese a fontelor albe
Obtinerea prin turnare a pieselor din fonta alba prezinta o serie de
particularitati,avand in vedere gradul de aliere variat,conditiile specifice de
solidificare a acestor fonte,marea diversitate a pieselor produse.
Strusctura de turnare si ca atare cea finala,respectiv comportarea in exploatare,se
afla sub actiunea diferitilor factori ce influenteaza structura fontei in stare
lichida sau cristalizare.Pe de alta parte,trebuie sa se tina seama de faptul ca
proprietatile de turnare a fontelor albe sunt aliate sunt deosebit de sensibile la
actiunea unei multitudini de factori.
13.Prelucarea fontelor in stare lichida
A fost aratat faptul ca exista mai multe posibilitati de imbunatatire a calitatii
fontelor albe,inclusiv prin actiuni asupa acestora,inca in stare lichida.In cele ce
urmeaza se contureaza succint tratamente de natura fizico-mecanica,termica si
chimica ,care au menirea sa creeze in fonta lichida ,un potential de solidificare
propice obtinerii unor piese de buna calitate.
14.Proprietatile de turnare ale fontelor albe
Fluiditatea
Fontele aliate si indeosebi cele cu continuturi ridicate de cromridica
probleme din punctul de vedere al fluiditatii,din care cauza aceasta caracteristica
trebuie avuta in vedere indeosebi la turnarea unor piese cu configuratie

complexa.
Fluiditatea fontelor inalt aliate cu crom,la temperaturile optime de turnare ,nu
depaseste fluiditatea fontelor cenusii obisnuite,considerandu-se ca optime
temperaturi de turnare la valori de ordinul a 1380...1460 grade C,functie de
configuratie si grosimea pieselor.Fonta cenusie,turnata la 1370grade C a
prezentat fluiditate de 800mm,in timp ce in cazul fontei albe aliate cu crom,la o
temperatura de turnare de 1400 grade C,a fost inregistrata o fluiditate doar de
300...560mm.
15.Prelucrarea pieselor din fonte albe
Prelucrarea pieselor din fonte albe,rezistente ka uzare,constituie o problema
deosebita ,proportia mare de carburi din structura inrautatind in mod deosebit
aceasta operatie.
Micsoarea continutului de carbon a acestor fonte in vederea imbunatatirii
prelucrabilitatii influenteaza negativ comportatea la uzare,ca urmare a reducerii
proportiei de carburi.
Cresterea continutului de crom al fontei albe peste 10% influenteaza
favorabil prelucrabilitatea acestia ca urmare a trecerii de la carburile de tip M3C
la cele de tip M7C3 diferite din punct de vedere al
compozitiei,structurii,distributiei.
Imbunatatirea prelucrabilitatii fontelor albe rezistente la uzare se realizeaza prin
actiuni atat asupra masei metalice cat si asupra carburilor.
16.Fontele maleabile
Se obtin din fontele albe in urma recoacerii de maleabilizare,cementita
descompundu-se in ferita si grafit dupa formula Fe3C3Fe+Cgrafit.
Fontele maleabile utilizate in prezent se impart in trei grupe,in functie de
structura,compozitie chimica si mod de obtinere:
-fonte maleabile albe( cu inima alba),simbol Fma,cu structura formata din
(F+P+Gc),cu o culoare gri argintie,obtinute prin recoacere in mediu
oxidant(minereu de fier),dupa procedeul european.
-fonte maleabile negre(Fmn),cu inel exterior de culoare alba,obtinute prin
recoacere in mediu neoxidant cu structura feritica(F+Gc);
-fonte maleabile perlitice(Fmp),cu culoarea in ruptura variind de la negru la gri
specific,obtinute tot in mediu neoxidant,cu structura cu proprietatii variabile de
perlita(20...100%),respectiv(F+P+Gc).

Compozitia chimica a fontelor maleabile prezinta unele particularitati dintre

care cea mai importanta este suma C+Si scazuta(C+Si=3,9...4,5% fata de 5...6%
la fontele cenusii),ele fiind deci puternic hipoeutectice.Prin acestea se
realizeaza:
-o cantitate mica de grafit in fontele recoapte;
-o albire avansata a fontelor in stare turnata.
Fontele maleabile albe contin 2,5...3,25%C; 0,5...0,7%Si;
0,3...0,5%Mn,maximum 0,2%P,maximum 0,15%S.
Fontele maleabile negre contin 2,2...3,0%C; 0,8...1,4%Si;
0,3...0,5%Mn,maximum 0,15%P,maximum 0,15%S,maximum 0,05%Cr.
Compozitia chimica a fontele maleabile perlitice este similara cu cea a fotelor
negre (feritice),cu precizarea ca in acest caz cantitatea de mangan este mai
mare(pana la 1,25%)datorita actiunii sale perlitizante.
Diagrama Maurer

17.Tratamentul termic
In cazul fontelor maleabile tratamentul termic reprezinta o operatie
obligatorie in urma careia fonta alba se transforma in fonta maleabila.Fiind in
general de lunga durata,constituie principalul factor de marire a pretului de cost
al fontelor maleabile.
Acest tratament reprezinta o recoacere grafitizanta:
-mentinere pentru grafitizare la 950...1000 grade Cin minereu de fier,cu o durata
totala a ciclului intre 60...140 h pentru fontele maleabile albe.
-cu doua stadii de grafitizare deci cu o recoacere grafitizanta completa in cazul
fontelor maleabile feritice.
-cu un singur stadiu de grafitizare sau cu stadiul doi incomplet,in cazul fontelor
maleabile perlitice.

Bibliografie

1. Alegerea materialelor : Olah Arthur, Mircea Horia ierean Editura

Universitii "Transilvania"Braov 2002
2. Fonte albe rezistente la uzura : prof dr ing Laurentie Sofronie,dr ing Iulian
Riposan, dr ing Ion Chira; Editura Tehnica Bucuresti 1987
3. Elaborarea si turnarea aliajelor feroase: Eugen Dragos Emil Nagy ;
Institutul Politehnic Cluj-Napoca 1992