TESTE ŞI ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR

Capitolul 4 – Fierul si aliajele fier – carbon – (partea - III)

1) Definiți constituenții structurali ai fontelor albe.

R: Constituentii structurali ai fontelor cenusii pot fi doi sau trei : grafitul ( primar si secundar),
perlita,ferita.
Grafitul : este un element complet opac, cu o buna capacitate de reflexie si care cristalizeaza
in retea elementara hexagonal compacta (forma de fagure ). Datorita legaturii destul de
slabe intre straturile atomice paralele, legatura asigurata doar printr-un singur electron de
valenta ce intra in ”gazul electronic”, grafitul manifesta o tendinta pronuntata de alunecare
prin translatie, fapt care determina caracteristici mecanice slabe : rezistenta la rupere este
doar de cca.2 daN/mm2,iar duritatea sa este de asemnea scazuta. Fontele in a caror
structura apare grafitul,poarta numele de fonte cenusii ; aspectul rupturii este unul cenusiu,
intunecat,ruperea se propaga de-a lungul formatiilor de grafit care apar la suprafata.

Perlita : este eutectoidul diagramei Fe – Fe 3 C, deci un amestec mecanic.Apare in urma

transformarii eutectoide.Transformarea eutectoida ne arata ca acest amestec mecanic este
format din fazele de la extremitatile orizontalei eutectoide,adica din ferita de concentratie P
(0,0218%C) si cementita de concentratie K ( 6,67% C).Perlita va avea proprietati intermediare
intre cele ale feritei ( constituent moale) si cele ale cementitei ( constituent fragil).

Ferita : este o solutie solida de carbon in Fe α cu retea cubica cu volum centrat ( C.V.C), din
care cauza poarta denumirea de solutie solida α. Intrucat fierul α dizolva foarte putin carbon
( 0,0218% C la temperatura de 727ͦ C si 0,002% la 20ͦ C ),aceasta solutie solida este foarte
apropiata de fierul tehnic, din punct de vedere al caracteristicilor fizico – mecanice.

2) Care sunt caracteristicile impuse de cementită fontelor albe ?

R: Cementita : impune fontelor albe o fragilitate ridicata si o mare duritate ,fapt care face
ca aceste aliaje sa nu fie potrivite pentru o larga utilizare ,intrebuintarea lor fiind limitata
la doua domenii distincte :
- la turnarea de piese cu crusta foarte dura si rezistenta,ca : bile pt mori de
macinat,cilindri de laminor,role pt sape de foraj,etc.Deoarece aceste piese trebuie sa
posede si o oarecare rezistenta la soc,ele nu se fabrica in intregime din fonta alba ,ci se
obtine doar o crusta dura din astfel de fonta prin turnarea fontei hipoeutectitice in forme
metalice ( se determina o racire mai rapida a partii exterioare a pieselor metalice,parti
care cristalizeaza astfel in sistemul metastabil Fe – Fe 3 C ).
- la elaborarea fontelor maleabile ,amestecuri pentru care fontele albe constituie materia
prima.
 3) Care sunt modalitățile de descompune cementita la răcire lentă ?

R: - deasupra liniei P’S’K’ : Fe 3 C - γ SE + C ( grafit )

- Sub linia P’S’K’ : Fe 3 C – αPQ + C ( grafit)

4) Enumerați și definiti factorii principali care favorizează fenomenul de grafitizare.

R: - continutul marit in carbon ;

- Cresterea continutului in siliciu ;continutul in Si al fontelor variaza intre 0,3...5% si
modifica esential structura acestora prin favorizarea descompunerii cementitei ; cu
cat grosimea peretilor piesei turnate este mai mare, cu atat viteza de racire este mai
lenta si cantitatea de cementit descompusa mai mare.
- Temperatura cat mai inalta a solutiei lichide ; incalzirea peste 1500 C ͦ favorizeaza
dizolvarea particulelor de cementita si a celor nemetalice, scazand astfel numarul
centrelor de cristalizare si deci cantitatea de carbon legat.

5) Care sunt structurile caracteristice ale fontelor cenusii lamelare ?

R : Fontele cu cea mai larga utilizare in turnatorie sunt fontele cenusii cu grafit lamelar .
Fontele cenusii cu grafit lamelar pot sa prezinte structuri feritice,perlito – feritice si
perlitice,sau sa contina fosfor – fonta fosforoasa – care formeaza eutecticul fosforos
ternar ( Fe – Fe 3 C –Fe 3 P –steadita) .Au grafitul repartizat si orientat in diferite
moduri :separari izolate,in retea,in rozete sau punctiforme.
In mod obisnuit,fontele cenusii cu grafit lamelar au proprietatile mecanice la nivelul
urmatoarelor valori R m = 10...30 daN/mm2, HB = 150...300,A 5 =0,2...1%.
Cele mai bune caracteristici mecanice le prezinta fontele cenusii perlitice cu grafit in
lamele fine si izolate.Fonta cenusie perlito- feritica cu grafit lamelar are o rezistenta ceva
mai scazuta,iar fonta feritica cu grafit lamelar nu se utilizeaza practic datorita rezistentei
sale reduse.

6) În ordinea crescândă a nivelului de grafitizare, fontele lamelare de turnătorie se pot clasifica în:
a) fonte perlitice, fonte perlito-feritice şi fonte feritice;
b) fonte feritice, fonte ferito-perlitice şi fonte perlitice;
c) fonte albe, fonte pestriţe şi fonte cenuşii.

7) Enumerați avantajele utilizării fontelor cenusii cu grafit lamelar în tehnică.

R: Desi fontele cenusii au proprietati mecanice scazute in comparatie cu otelurile, ele

sunt mai ieftine,se toarna foarte bine in piese complexe si se prelucreaza relativ usor prin
aschiere.
Discontinuitatile provocate de grafit , permit fontelor sa amortizeze cu mare eficacitate
vibratiile,fapt pt care fontele cenusii sunt preferate in constructia de masinisi utilaje
supuse vibratiilor. Grafitul prezinta si o comportare de lubrifiant,usurand procesul de
aschiere si conferind fontelor proprietati de antifrictiune.