Știința și ingineria materialelor Îndrumar de laborator

LUCRAREA 9.
ANALIZA MICROSTRUCTURALĂ A FONTELOR CENUȘII

1. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrarea urmăreşte stabilirea corelației compoziție – microstructură în cazul fontelor cenușii.

2. ASPECTE TEORETICE

Fontele cenuşii sunt fontele care au în structura de turnare carbon liber sub formă de grafit (Cgr).
Grafitul cristalizează în sistemul hexagonal și practic rezistența sa mecanică este nulă. Ca urmare, prezenta
sa în structura fontelor poate fi considerată ca un defect în masa metalică de bază. În același timp însă,
grafitul îmbunătățește prelucrabilitatea prin așchiere, mărește rezistența la uzură și capacitatea fontei de a
prelua vibrații. Tocmai de aceea fontele cenușii au o mai buna rezistenta la solicitări ciclice si sunt mai puțin
sensibile la efectul de crestătura decât otelurile. Data fiind influenta mare a grafitului, fontele cenușii se
clasifica după cantitatea, modul de distribuție sau lungimea filoanelor de grafit.
După compoziţia chimică fontele cenuşii se împart în:
fonte cenuşii hipoeutectice la care carbonul echivalent este sub 4,26. Carbonul echivalent ţine
cont de acţiunea grafitizantă a unor elemente însoţitoare permanente;
fonte cenuşii eutectice la care carbonul echivalent este aproximativ 4,26;
fonte cenuşii hipereutectice la care carbonul echivalent este peste 4,26%C.
Analiza microstructurii fontelor cenuşii cuprinde doua etape:
studiul microscopic pe suprafeţe lustruite fără atac, pentru determinarea formei, mărimii şi a modului
de repartiţie a separărilor de grafit şi
studiul microscopic pe suprafeţe atacate pentru determinarea structurii masei metalice de bază.

Structura fontelor se pune în evidenţă prin atac cu nital 2%, 1-3 secunde pentru fonte cenuşii perlitice.

Analiza separărilor de grafit se face prin comparare cu structuri etalon. Formele tipice de cristalizare ale
grafitului sunt:
grafit lamelar: obişnuit, punctiform, interdendritic, vermicular, acicular;
grafit nodular.
În ceea ce priveşte structura fontelor cenuşii lamelare, aceasta este alcătuită dintr-o matrice metalică
în care sunt inserate lamele de grafit, cu diferite dimensiuni şi forme de distribuire: lamele grosolane şi lamele
fine, de tip interdendritic sau dispuse sub formă de rozetă.

a) b)
 c)

Fig. 1. Forme de grafit:a) grafit lamelar (500:1); b) grafit în cuiburi (500:1);

c) grafit nodular (500:1).

Apariția fontelor nodulare in 1947–1948 a reprezentat o noua etapă în dezvoltarea teoriei și practicii
turnării. Fonta cu grafit nodular a fost elaborata pentru prima data in cadrul cercetarilor efectuate de
International Nickel Co (Inco). Ea are avantajul unor caracteristici mecanice superioare, datorita formei
grafitului. În vederea compactizarii grafitului se foloseste ca element modificator antigrafitizant Mg care
mareste subracirea. El se introduce în fonta lichidă la 1450°C, sub forma de feroalaj ce conține adeseori
siliciu (Fe–Mg–Si) și elemente desulfurante și nodulizante (Ce, pamanturi rare, Ca, Li). Există mai multe
teorii care explica nodulizarea grafitului. Cea mai frecvent utilizata consideră ca nodulizarea se produce prin
modificarea tensiunii superficiale a germenilor de grafit, modificare care favorizează creșterea uniformă a
acestora.Efectul de modificare dureaza 5 – 30 min, timp în care trebuie efectuată turnarea fontei, la 1400–
1450°C.Prin nodularizarea grafitului se favorizează îmbunatățirea atât a rezistenței mecanice cât și a
plasticităti fontei.

Masa metalica de bază nu diferă ca faze și constituenți de a oțelurilor, cu deosebirea ca datorită

conținutului admisibil mai ridicat de P, apare în structură un constituent nou, eutecticul fosforos. Eutecticul
fosforos ( steadita ) apare frecvent în structura fontelor cenușii datorită conținutului de P al aliajului Fe-C.
Fosforul influențează favorabil proprietățile de turnare a fontei, mărind fluiditatea : în același timp mărește
duritatea si fragilitatea. Eutecticul fosforos poate fi binar ( ferita și Fe3P ) sau ternar ( Fe3P, ferita și Fe3C ).
Cel ternar se solidificp la la 955oC ( 1226oK ) și va ocupa locul rămas disponibil, motiv pentru care apare sub
forma unor cristale cu contururi colțuroase ( zone albe cu puncte fine ). La conținuturi mai ridicate in P,
eutecticul va repartiza sub forma unei rețele, diminuând plasticitatea fontei.
După natura matricei metalice deosebim următoarele tipuri de fonte cenușii : feritice, ferito-perlitice,
perlitice, ceea ce înseamnă că în masa metalică a acestor aliaje concentraţia carbonului nu depăşeşte
valoarea eutectoidă (0,77%C). Trebuie însă menţionat faptul că o parte din carbon (0,30 … 0,60%) se
găseşte dizolvat sau sub formă de carbură în matricea metalică a fontei, ceea ce înseamnă că fontele se vor
comporta ca nişte oţeluri hipoeutectoide ori de câte ori li se aplică anumite tehnologii de prelucrare la cald,
ca de exemplu tratamentele termice.
 Fig.2. Structura masei metalice de bază a fontelor cenușii, după atac cu nital: a) fontă ferito-
perlitică (500:1); b) fontă perlitică (500:1); c) fontă perlitică cu eutectic fosforos (500:1);
d) fontă feritică (500:1).

Compoziţia chimică are, de asemenea, o mare importanţă asupra proprietăţilor fontelor, deoarece
prezenţa elementelor de aliere modifică, uneori semnificativ, structura acestora. În figura3este prezentată
grafic (diagrama Maurer) influenţa simultană a carbonului şi siliciului asupra structurii fontelor, siliciul fiind un
element de aliere grafitizant. Aceasta înseamnă că prezenţa lui în compoziţia chimică are drept efect
creşterea proporţiei de grafit în structura fontei prin micşorarea conţinutului de carbon al matricei metalice.

Fig.3. Diagrama Maurer

Fonte cenușii feritice se clasifica în:

fonte cenuşii fosforoase;
fontă cenuşie modificată cu grafit lamelar cu vârfuri rotunjite;
fontă cenuşie modificată cu grafit vermicular;
fonta cu grafit nodular.
Fontele cenușii au σr = 380 – 900 MPa, A = 2 – 17 %, duritate relativ mare (HB = 140–300) si
reziliență satisfăcătoare. Fontele cenușii cu perlitice reprezintă cele mai bune proprietăți la solicitări statice
si dinamice, o foarte buna prelucrabilitate prin așchiere si o rezistenta mare la uzura. Se utilizează cel mai
frecvent la construcția de mașini.Alături de perlită și grafit lamelar în structura acestor fonte apare de regulă
și eutecticul fosforos (figura 2.c). Aceasta categorie de fonta numită și fosforoasă se folosește pentru
turnarea pieselor cu pereți subțiri și configurații complexe sau pentru piese rezistente la uzură.

PENTRU CA STUDENTUL SĂ FIE ADMIS LA EFECTUAREA LUCRĂRII TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ LA

TOATE ÎNTREBĂRILE DE MAI JOS

3. ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce sunt fontele cenușii?
2. Care sunt formele grafitului?
3. Care sunt structurile masei metalice?
4. Care este influența carbonului și siliciului asupra structurii fontelor cenușii?
5. Ce este steadita?

4. MODUL DE LUCRU
Se analizează microscopic probe prelevate din piese confecționate din fontă cenușie. Se identifică
constituenți structurali în condiții de atac cu nital 2% și pe probe neatacate.
Etapele desfașurării activității:
1. Se pune la dispoziția studentului o probă prelevată dintr-o piesă, confecționată din fontă,
componetă a unui utilaj de constructii.
2. Se pregatește proba prelevată urmând etapele de pregatirea probelor metalografice.
3. Se studiază suprafața pregătită a probei utilizând microscopulmetalografic.
4. Se efectuează fotografii ale suprafeței analizate utilizând camera foto adaptată la microscopul
metalografic utilizat.
5. Se întocmește raportul de analiza microscopică.

Se urmăresc următoarele aspecte:

• Corelația structură-compoziție chimică.

5. PRELUCRAREA DATELOR

Se vor înscrie observaţiile făcute în timpul desfăşurării lucrării practice în următorul tabelul.

Nr.crt. Material/simbol Structura microscopică Forma grafit Masa metalică

1

CONCLUZII FINALE

Se stabilesc fazele și constituenții metalograficiprezenți în probele analizate.

 STRUCTURI DE ECHILIBRU ÎN FONTE ALBE, PESTRIŢE ŞI MALEABILE

1. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrarea are ca scop evidenţierea aspectelor microstructurale ale fontelor albe, pestriţe şi maleabile
şi corelarea lor cu proprietăţile mecanice.

2. ASPECTE TEORETICE

Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care conţin de la 2,11 până la 6,67%C şi elemente
însoţitoare permanente (Si, Mn, S, P) în limite reduse.

În aliajele sale cu fierul, carbonul se poate găsi dizolvat în soluţie solidă (ferită, austenită), legat
chimic în cementită (Fe3C) sau în stare liberă sub formă de grafit.

Grafitul si cementita fiind constituienţi fragili, fontele respective sunt şi ele fragile şi lipsite de
plasticitate şi de aceea sunt folosite numai în stare turnată.

1. Microstructura fontelor albe

Fontele albe sunt aliaje Fe-Fe3C, ce conţin între 2,11-4,3% C şi care au în structură o anumită
proporţie ledeburitică.

Fontele albe cristalizează după diagrama de echilibru metastabil Fe-Fe3C. Se obţin în condiţiile unor
viteze mari de răcire, temperaturi mai scăzute de turnare, la un conţinut redus de elemente grafitizante (C,
Si, Al, Ni, etc) şi un conţinut mai ridicat de elemente antigrafitizante (Mn,Cr, etc).

Prezenţa cementitei în structură determină aspectul argintiu al suprafeţei de rupere, respectiv

denumirea fontei.

După conţinutul în carbon, fontele se pot fi împărţite în trei clase :

a). Fonte albe hipoeutectice, careconţin între 2,11-4,3% C, având structura la temperatură ambiantă
formată din perlită, cementită secundară (rețea) şi ledeburidă (eutectic).

Ele îşi încep solidificarea cu formarea din soluţia lichidă a dendritelor de austenită proeutectoidă
(fig.1).

Fig.1. Fonta albă hipoeutectică, atac nital 2%, (400x)

b). Fonte albe eutectice, careconţin4,3% C şi au structura formată numai din ledeburită (eutectic) (fig 2).
 Fig.2. Fonta albă eutectică, atac nital 2%, (400x)

c). Fonte albe hipereutectice, careconţin între 4,3-6,67 % C şi au structura formată din ledeburită şi
cementită primară.

Ledeburita este un amestec mecanic eutectic de 40% perlită, 60% cementită, dur (700 HB), fragil şi
cu bune proprietăţi de turnare. Atacată cu reactivi, ledeburita are un aspect punctiform - zebrat, caracteristic
pentru agregate cristaline (fig.3).

Fig.3. Fonta albă hipereutectică, atac nital 2%, (400x)

Datorită prezenţei cementitei şi ledeburitei, fontele albe sunt dure, fragile, greu prelucrabile prin
aşchiere, cu rezistenţă mecanică scăzută. Aceste proprietăţi se accentuează la creşterea concentraţiei în
carbon. De aceea practic se utilizează numai fontele albe hipoeutectice ca crustă dură a unor piese cu miez
tenace (cilindri de laminor, bile de mori, etc).

2. Microstructura fontelor pestriţe

Fontele pestriţe pot fi obţinute accidental, ca structuri defectuase sau prin solidificare dirijată. Ele au
în structură zone tipice de fontă albă (cu cementită liberă şi ledeburită) alături de zone caracteristice fontelor
cenuşii (cu grafit) (fig.4).

Fig.4. Fontă pestriţă, atac nital 2%, (100x)

Structura obţinută în urma solidificării este determinată de compoziţia chimică a fontei şi de viteza
de răcire.
 Astfel fontele pestriţe au o structură neomogenă şi proprietăţi necorespunzatoare pentru utilizări
practice. Deşi duritatea fontei nu este ridicată, prelucrabilitatea prin aşchiere este influenţată defavorabil de
prezenţa cementitei în structură.

3. Microstructura fontelor maleabile

Fonta maleabilă se obţine prin aplicarea unei recoaceri de maleabilitate unei fonte albehipoeutectice
(cu conținut restrâns de C de 2,8…3,5 %), pentru descompunerea cementitei şi obţinerea grafitului în cuiburi.

Recoacerea de maleabilizare urmăreşte descompunerea cementitei; se adaugă pentru facilitarea

grafitizării cu un oarecare procent de Si 0,8-1,3 şi eventual alte elemente chimice ajutătoare ca Al, Ti, B, sau
chiar modificatori.

Ciclul termic de maleabilizare este prezentat în următoarea diagrama:

Fig.5.Ciclu termic de maleabilizare

După natura masei metalice fontele maleabile sunt:

- cu inimă albă, obţinute în urma recoacerii de maleabilizare, într-un mediu oxidant cu efectdecarburant.
Cantitatea redusă de grafit asigură aspectul luminos (alb) al suprafeţei de rupere. Masametalică este feritică
în secţiuni reduse sau perlito-feritică în secţiuni groase (fig.6).

Fig. 6. Fonte maleabile cu miez alb, atac nital 2%, (250x)

- cu inimă neagră, obţinute în urma maleabilizării într-un mediu neutru şi răcire lentă, careasigură masa
metalică feritică cu întreaga cantitate de carbon sub formă de grafit de recoacere.Suprafaţa de rupere este
întunecată (fig.7).

Fontele maleabile cu inimă albă şi neagră sunt foarte tenace şi plastice, cu rezistenţa redusă.
 Fig.7. Fontă maleabilă cu miez negru, atac nital 2%, (400x)

- perlitică, după maleabilizare în mediu neutru şi răcire rapidă pentru obţinerea structuriiperlitice şi a unei
cantităţi reduse de grafit de recoacere (fig.8).

Fonta perlitică are rezistenţă mecanică, duritate şi rezistenţă la uzură ridicate.

Fig.8. Fontă maleabilă cu miez perlitic, atac nital 2%, (400x)

PENTRU CA STUDENTUL SĂ FIE ADMIS LA EFECTUAREA LUCRĂRII TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ LA

TOATE ÎNTREBĂRILE DE MAI JOS

3. ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Ce sunt fontele?
2. De câte tipuri sunt fontele?
3. Cum se clasifică fontele albe?
4. Care sunt constituienţii prezenţi în structura fontelor albe?
5. Cum se obţin fontele pestriţe?
6. Cum se obţin fontele maleabile?
7. De câte tipuri sunt fontele maleabile în funcţie de natura masei metalice?

4. MODUL DE LUCRU

Etapele desfăşurării activităţii:

1. Se pune la dispoziţia studentului o probă prelevată dintr-o piesă, de diferite tipuri defonte.
2. Se pregăteşte proba prelevatăconform etapelorde pregătirea probelor metalografice.
3. Se studiază suprafaţa pregatită a probei, utilizând microscopul metalografic (în camp luminos).
4. Se efectuează fotografii ale suprafeţei analizate, utilizând camera foto adaptată la microscopul
metalografic utilizat.
5. Se vor schiţa structurile probelor analizate la microscopul metalografic.
6. Se întocmeşte raportul de analiza microscopică.
 5. PRELUCRAREA DATELOR

Se vor scrie observaţiile făcute în timpul desfăşurării lucrării practice, în următorul tabel:

Nr.crt. Material/simbol Atac Constituenţi Faze Structura Mărire

metalografic structurali microscopică

CONCLUZII FINALE

Se vor identifica fazele şi constituienţii structurali specifici fontelor analizate la microscopul

metalografic.