Lucrarea 3

STABILIREA REGIMULUI OPTIM PENTRU RECOACEREA

DE RECRISTALIZARE A UNUI OŢEL MOALE DEFORMAT PLASTIC LA RECE

1. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrarea urmăreşte stabilirea regimului optim pentru recoacerea de recristalizare a unui

oţel moale deformat plastic la rece.

2. ASPECTE TEORETICE

Prin deformare plastică la rece (trefilare, laminare, ambutisare etc.) materialele

metalice se ecruisează, adică îşi pierd caracteristicile de plasticitate şi îşi măresc
proprietăţile de rezistență.
Materialul ecruisat are tensiuni interne însemnate şi o structură fibroasă caracteristică,
formată din grăunţi alungiţi în direcţia deformării plastice principale.
Doarece un material ecruisat nu mai poate fi deformat în continuare, este necesar să se
readucă în stare plastică, ceea ce se poate realiza prin incălzire peste temperatura de
recristalizare. În acest fel se elimină tensiunile interne și se regenerează structura cristalină,
grăunţii deformaţi fiind înlocuiţi de o nouă generaţie de grăunţi poliedrici, echiacşi.
Temperatura de recristalizare depinde de o serie de factori, cum ar fi:
 compoziţia chimică,
 gradul de deformare plastică.
Temperatura de recristalizare poate fi determinată satisfăcător cu ajutorul relaţiei:

Trecr  k Ttop  273  273,[ C ]

(3.1)

Trecr
în care: - temperatura de recristalizare;
Ttop
- temperatura de topire;
k – coeficient de proporţionalitate: k = 0,5 … 0,6 – pentru metale de puritate avansată; k =
0,4 – pentru materiale metalice de puritate tehnică (ex: oțeluri); k = 0,5 … 0,6 – pentru soluţii
solide.
Tratamentul termic prin care un material metalic ecruisat este incălzit la o temperatură
subcritică superioară celei de recristalizare se numeşte recoacere de recristalizare.
Parametrii tehnologici care prezintă importanţă deosebită în cazul unui asemenea tratament
termic sunt:
 temperatura de încălzire
 durata de menţinere la această temperatură (viteza de răcire nu prezintă importanță
prea mare, deoarece în cursul răcirii nu au loc transformări de fază).
Determinarea parametrilor tehnologici se face în funcţie de gradul de înmuiere dorit,
deoarece restabilirea plasticităţii este cu atât mai completă cu cât temperatura de încalzire
este mai ridicată şi durata de menţinere este mai lungă.
Temperatura de lucru trebuie să fie cu 100 … 300°C mai mare decât pragul de
recristalizare, adică:

Tt = Trecr + (100 ... 300), [°C] fără să se depăşească punctele critice. (3.2)

1
 Durata de menţinere variază în limite foarte largi (10 … 60 min), în funcţie de
temperatura de lucru, mărimea produselor, gradul de ecruisare şi de înmuiere dorit, putând fi
stabilită precis prin încercări succesive.
Răcirea se face în mod obişnuit în aer

Exemple de temperaturi de recoacere din practica tratamentelor termice sunt

prezentate în cele ce urmează:

Tabel 3.1.Temperatura de recoacere pentru recristalizare aplicată unor produse din

oţeluri prelucrate plastic la rece prin diferite procedee
Procedeul de plastică Temperatura de recoacere,
prelucrare Marca oţelului
plastică la rece în C
C8, C10, C15, C20 680 – 700

C50 550 – 570

Laminare la rece
14NC170 (martensitic) 800 – 850

7NC180 1050 – 1150

C5 - C45, C7, 15Cr08,

40Cr10, 100C6 680 – 700

Extrudare la rece 38MoCrA109 750 – 770

C50 620 – 640

7NC180 (austenitic) 1100 – 1150

HS 6-5-2C, 40Cr10,
31CrMnSi10, VSCW23 730

Calibrare la rece a barelor C120, 10C130, 40C130 670

13CrNi30, 34MoCrNi15 670

Tabelul 3.2. Viteza de germinare la temperaturi apropiate de

Ac1

Durata menţinerii la Viteza de germinare

temperatura de 1 1
Nv, în mm  s Ns, în mm de lim ita  s
3 2
recristalizare, în min
5 62,5 1,1
10 0,43 0,01
16 0,081 0,0023
30 0,057 0,0020
39 0,025 0,00084

2
 Exemple de structuri de oțeluri înainte și după recristalizare sunt prezentate în
figura .3.1 a și 3.2 b.

Perlită

Figura 3.1. a) Oţel cu 0,08-0,15 %C, după atac cu nital 2%, laminat la rece.
Structura : ferită, perlită si cementită structural liberă (500:1)

Perlită

Figura. 3.2. b) Oţel cu 0,08-0,15 C,după atac cu nital 2%, laminat la rece şi recopt
pentru recristalizare 1h la 6800 C.
Structura: grăunţi echiacşi de ferită şi formaţii alungite de perlită (500:1)

Deoarece structura mataterialelor metalice este în strânsă corelație cu proprietățile

mecanice este important să se determine duriatea după tratament termic.
Una din metodele de deterimare a durității materialelor metalice este metoda Rockwell.
Metoda Rockwell (notată HR, urmată de tipul scalei folosite şi de valoarea durităţii
citite pe cadranul aparatului). Principiul metodei (v. fig. 4.3) este măsurarea adâncimii
remanente de pătrundere a penetratorului sub acţiunea unei forţe de valoare variabilă,
funcţie de materialul sau produsul supus încercării.
Figura 3.3. Principiul metodei Rockwell:
e – mărimea scalei (e = 130 unităţi
pentru HRB; e = 100 unităţi pentru
HRC);

r – adâncimea de pătrundere remanentă;

F0 = 98 N; F1 = 883 N (pentru HRB),
respectiv F1 = 1373,5 N (pentru HRC)

Valoarea r reprezintă pătrunderea remanentă după îndepărtarea forţei suplimentare F1

3
 O unitate de duritate Rockwell corespunde la o pătrundere de 0,002 mm.
In tabelul 3.3 sunt prezentate principalele scale de duritate folosite de metoda
Rockwell. Cele mai folosite sunt scalele B şi C.

Tabelul 3.3. Caracteristicile metodei Rockwell de măsurare a durităţii

Valoarea
forţei
Scala Simbol Penetrator totale Domeniu de aplicare
F0 + F1
(N)
Aliaje de cupru, oţeluri moi, aliaje
de aluminiu
Bilă din oţel de Ø 1,588 mm
B HRB 981 Materiale cu o rezistenţă la
(1/16 inch)
rupere cuprinsă între 340 şi
1 000 Mpa
Oţeluri, fonte, titan
Con de diamant de secţiune
C HRC circulară cu vârful rotunjit sferic 1 471,5 Materiale cu o duritate, rezis-
cu raza de 0,2 mm tenţă la rupere mai mare de
1 000 Mpa

Valoarea durităţii poate fi calculată folosind următoarele relaţii:

 Scalele B, E şi F
(3.3)

 Scala C
(3.4)

Pentru duritatea superficială se folosesc scalele notate N şi T. În cest caz, o unitate

de duritate Rockwell corespunde la o pătrundere de 0,001mm. Aparatul folosit pentru
măsurarea durităţii prin metoda Rockwell este prezentat în figura 3.4.

Figura 3.4. Aparatul pentru măsurarea durităţii Rockwell

4
 Tabelul 3.4. Conversia HRC – HB
Conversie HRC în HB Conversie HRB în HB
Duritate
Duritate Rockwell B
Rockwell C Duritate Brinell (HB) Duritate Brinell (HB)
(HRB)
(HRC)

Intre 21 - 30 HB = 5.970 * HRC + 104.7 Intre 55 - 69 HB = 1.646 * HRB + 8.7

Intre 31 - 40 HB = 8.570 * HRC + 27.6 Intre 70 - 79 HB = 2.394 * HRB - 42.7

Intre 41 - 50 HB = 11.158 * HRC - 79.6 Intre 80 - 89 HB = 3.297 * HRB - 114

Intre 51 - 60 HB = 17.515 * HRC - 401 Intre 90 - 100 HB = 5.582 * HRB - 319

PENTRU CA STUDENTUL SĂ FIE ADMIS LA EFECTUAREA LUCRĂRII TREBUIE SĂ

RĂSPUNDĂ LA TOATE ÎNTREBĂRILE DE MAI JOS

4. ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce transformări au loc prin deformare plastică la rece?
2. Ce este recoacerea de recristalizare?
3. Care sunt parametrii tehnologici în cazul recoacerii de recristalizare?
4. Care sunt factorii de care depinde temperatura de recristalizare?
5. Care este metoda de determinare a durității, prezentată în lucrare? Cum descrieți
metoda?

5. MODUL DE LUCRU

5.1.Se pun la dispoziția studentului următoarele: un cuptor cameră sau o baie de săruri
topite, o placă metalică pentru răcirea în aer a probelor, o maşină de debitat şi una de şefuit
probe metalografice, microscop metalografic, aparat Rockwell pentru măsurarea durităţii,
materiale (hârtii metalografice/şmirghel de diferite granulaţii, hârtie de filtru, alumină în
suspensie apoasă sau pastă abrazivă diamantată, trusa cu reactivi de atac a laboratorului).
5.2.Se calculează temperatura de recristalizare dupa formula (4.1) de mai sus pentru
următoarele oțeluri: C35, C45U, HS 6-5-2C.
5.3. Se stabileşte temperatura de lucru conform relatiei de mai sus( 4.2), pentru
oţelurile date: C35, C45U, HS 6-5-2C.
5.4. Se prelevează 9 probe cu dimensiuni Ø 40 x 15 mm dintr-o bară de oțel C45U,
laminat şi recopt (fig.4.5.a, b), care sunt deformate plastic la rece cu un grad de deformare
minim de 60%, obţinându-se dimensiunile din figura 4.3.b.
Temperatura de topire a unui astfel de oțel fiind de cca. 1480°C, iar k = 0,4, rezultă
că:Trecr = 430°C. Înseamnă că temperatura pentru recoacerea de recristalizare este cuprinsă
între 530 şi 7300C.

Figura 3.5. Dimensiunea probelor

Se determină prin metoda Rockwell duritatea HRC.
Pentru a efectua încercarea de duritate conform metodei Rockwell, trebuie
respectate următoarele:
 lipsa zgârieturilor pe suprafaţa de lucru, deoarece prezenţa acestora poate
conduce la rezultate eronate: pe vârfurile zgârieturilor durităţile citite pot avea
valori prea mic, iar în spaţiile dintre zgârieturi – valorile durităţilor pot fi prea mari;

5
 o lustruire cu hârtie de şmirghel este necesară, de obicei, înainte de începerea
încercării;
 aşezare fermă pe masa aparatului, care să nu permită deplasarea materialului în
zona de realizare a amprentei;
 evitarea şocurilor şi a vibraţiilor în timpul încercării;
 consultarea normelor în cazul încercărilor efectuate pe suprafeţe convexe, pentru
a asigura corecţiile necesare;
 evitarea efectuării încercării pe produse/probe cu grosimi mai mici de 8r, pentru
ca amprenta să nu fie vizibilă pe cealaltă faţă a acesteia.
Încercarea de detreminare a durității se desfăşoară în trei etape:
 Se aplică o sarcină iniţială pe penetrator F0= 98 N(adică 10 kgf).
 Se afundă penetratorul în suprafaţa piesei pe o anumită adâncime, care este
folosită ca origine pentru măsurarea durităţii Rockwell ;
 Se aplică o forţă suplimentară F1. Penetratorul pătrunde mai adânc în zona
superficială a piesei;
 Se îndepărteză forţa F1 şi se citeşte duritatea pe cadranul indicator al aparatului.

6. PRELUCRAREA DATELOR
Se vor înscrie observaţiile făcute în timpul desfăşurării lucrării practice în tabelul 6.1.
6.1 Calculul temperaturii de recristalizare și stabilirea temperaturii de încălzire
a produselor metalice
Simbol Temp de topire T de recristalizare T de lucru
Ttop (0C) Trec (0C) Tt (0C)
C35 / OLC 35 1455
C45U / OLC 45 1480
HS 6-5-2C 1550

Simbol/ C Si P S V Cr Mn Ni Cu W Mo
compoziție
C35 / 0,32- Max. Max. Max. - Max.0,04 0,5- Max. - - Max.
OLC 35 0,39 0,4 0,045 0,045 0,8 0,4 0,1
C45U / 0,42- 0,15- Max. Max. - - 0,60- - - - -
OLC45 0,50 0,40 0,03 0,03 0,80
HS 6-5- 0,86- Max Max. Max. 1,70- 3,80- Max. - - 5,90- 4,70-
2C / 0,94 0,45 0,03 0,03 2,10 4,50 0,40 6,70 5,20
Rp5

6.2 Determinarea corelației structură – proprietăți mecanice

pentru mărci de oțeluri diferit
Simbol Condiții de recoacere Rezultatele obținute
Numar
Probă Temperatura, Durata, Duritatea Structura
Proba
°C min HRC metalografică
0 Ecruisată   60%
1 C35 / OLC 35 350 15 155 perlită
C45U / OLC45 170 perlită
2 350 15

HS 6-5-2C / 195 cementită

3 350 15
Rp5 secundară

6
6.3 Determinarea corelației structură – proprietăți mecanice pentru C45. Calculați HB

Nr. Distanța Duritatea Duritatea

crt. Simbol probă (mm) (HRC) (HB)
1. 0 58
2. 0.5 54
3. C45U 1.0 51
4. 1.5 48
5. 2.0 44
6. 0 269
7. 0.5 265
8. HS-6-5-2C 1.0 263
9. 1.5 261
10. 2.0 259

7. CONCLUZII FINALE

Se stabilește corelația structură – proprietăți pentru cele trei mărci de oțeluri.

7
FIŞA CU REZULTATELE LUCRĂRII

GRUPA…………………………………………………DATA…………………..

NUME…………………………………………………..NOTA …..

Criterii de notare:

1. Pentru 3 mărci de oţel aflate la temperatura de recristalizare impusă ( din tabel).

Se marchează structura care considerați că este caracteristică după tratament.( 2pct)

Simbol Temperatura, Durata, Structura

Nr.crt.
°C min metalografică
1 C55 500 15
2 65Mn10 650 15
3 41CrNi12 800 15

2. Reprezentarea diagramelor tratamentului termic în coordonate T, t pentru parametri

tehnologici folosiţi efectiv, pentru mărcile de oțel: C45U și HS 6-5-2C din tabelul de la pct.
6.1, pentru un produs cu pereți subțiri. (1pct).

C45U HS 6-5-2C
Mediu încălzire = aer Mediu încălzire = aer
Tînc= Tînc=
tînc= tînc=
Tmenţ= Tmenţ=
tmenţ= tmenţ=
Mediu răcire = Mediu răcire=

T(°C)

t(s)

8
 3. Se reprezintă grafic în coordonate HRC = f ( T, t ) rezultatele referitoare la variaţia
durităţii pe o distanță de 2,0cm, cu pasul de 0,5 cm, în funcţie de condiţiile de recoacere,
pentru C45U și HS 6-5-2C (2 pct)

HRC

d,mm
4. Pe baza rezultatelor obţinute se marchează regimul de tratament termic
considerat optim pentru a se obţine produse tari (≈ 200 HB), semitari (≈ 160 HB) sau moi (≈
120 HB) pentru oţelul considerat. (3 pct)
* conversia HRC= HB(vezi anexa din lucrare)

Nr. Probă metalică Regim Produse tari (≈ Produse Produse moi (≈

Crt tratament 200 HB) semitari 120 HB)
termic (≈ 160 HB)
1 C45U / OLC45
2 HS 6-5-2C

5. Modul de interpretare a rezultatelor și concluziilor (1 pct)