TEMĂ DE PROIECTARE

Pentru execuția unei găuri să se proiecteze următoarea sculă așchietoare :

„ LĂRGITOR ” pentru o producție de masa ( 20.000 bucăți ).

Cuprins
1. Analiza constructiv-funcțională și tehnologică a piesei
2. Alegerea schemei de prelucrare
3. Alegerea materialului sculei si tratamentul termic
4. Stabilirea parametrilor geometrici funcționali optimi ai sculei
5. Stabilirea prin calcul a regimului de așchiere și calculul consumului specific
de scule
6. Calculul constructiv al sculei : lungimea , diametrul , numărul de dinți și
dimensiunile canalelor de evacuare a așchiilor etc
7. Stabilirea tipului de poziționare
8. Calculul profilului partii active a sculei
9. Calculul de rezistență și rigiditate a sculei
10. Stabilirea schemei de ascuțire
11. Condiții tehnice generale de calitate
12. Pentru scula : „ Largitor ” să se stabilească principalele operații tehnologice
13. Norme de protecția muncii la execuția și ascuțirea sculelor proiectate

1
ANALIZA CONSTRUCTIV-FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ A PIESEI

1
Adaptată după Cartis I. Gh. – Tratamente termince
Piesa analizată aparține unui asamblu , avînd rolul funcțional de a prelucra o mișcare de
rotație . Acest lucru e posibil datorită canelurilor 56×65×10 , care împreună cu un manșon
complementar lui,formează un cuplaj cu caneluri dreptunghiulare . Unghiul teșitor este de
180 . Dantura are caracteristicile m-2 , zp-44 , B-38 .

Fig 1- Schema tehnologică

ALEGEREA MATERIALULUI SCULEI ȘI TRATAMENTULUI TERMIC

2
STAS 7094-72 Pentru scule așchietoare cu viteze mari se indentifică folosirea otelului rapid RP3 și
materialul OLC45
COMPOZITIE CHIMICĂ
MARCA C Mn max Si Cr Mo W V Co Ni max P max S max

Rp3 0,7 - 0,8 0,45 0,2-0,4 3,6-4,4 max 0,6 17,5-19,5 1-1,4 - 0,4 0,025 0,02

Tabelul 1 . Compozitia chimică

Tară ROM AFNOR, EN GER BS UNI S.U.A JAP
Simbolizare OLC 45 1C45 , AF65 , C45 C45 060A47 , 080M46 , 50HS, CS C45 , 1C45 1045 S45C

Tabelul 2. Tări producatoare de OLC45

Duritate
Denumirea tratamentului termic Temperatura Mediul de racire HB HRC
Recoacere , Normalizare 830-850 Cuptor , Aer 190-210 -
Călire 820-840 Apă - 45-55
Revenire înaltă 550-650 Aer 260-200 30-20
Călire superficială , Revenire joasă 880-1020 ,160-180 Apă , Aer - min 55

Tabelul 3. Tratamentul termic al materialului OLC45

3

COMPOZIȚIA CHIMICĂ PUNCTE CRITICE

MARCA C Si Mn S P Ac1 Ar1 Ac3 Ar3 M3
OLC 45 0,42-0,49 0,17-0,37 0,5 max 0,040 max 0,040 725 690 775 720 330

2
Adaptată după Scule aschietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor VOL. II
3
Adaptată după V. Micloși – Indrumar pentru alegerea otelurilor
 Tabelul 4 . Compozitia chimica OLC45

Sculele așchietoare , prin destinația lor , sunt puse să lucreze în condiții deosebit de grele , fapt care
impune folosirea unor materiale cu caracteristici mecanice superioare . Oțelurile pentru scule au o
caracteristică comună , și anume, conținutul ridicat în carbon , de multe ori și în elemente de aliere .
Carbonul este întotdeauna principalul element , el determinînd duritatea sculei și rezistența ei la uzură ;
elementele de aliere contribuie și ele la mărirea rezistenței la uzură prin carburile ce le formează , dar
îndeosebi au un aport la mărirea călibilității , la reducerea vitezei critice de călire și la mărirea stabilității
termice . Otelurile de scule pot fi împărțite , după gradul de aliere , în : oțeluri carbon de scule , oțeluri
aliate si bogat aliate .
4
 Otelurile rapide(STAS7382-66) pentru scule sunt oteluri bogat aliate, cu aceleasi caracteristici mecanice
ca ale otelurilor aliate pentru scule , dar cu stabilitate termica mult mai buna – acestea pastrandu-si
proprietatile aschietoare pana la temperaturi de 823-923 k. Au o calibilitate foarte mare , obtinandu-se
caliri adanci chiar la racirea in ulei sau in aer , astfel ca se pot executa din aceste scule de dimenisuni
mari si cu variatii de sectiune . In schimb , otelurile rapide au tendinta de decarburare in straturile
superficiale , fiind indicat , dupa tratamentul termic , sa se inlature stratul decarburat . Cea mai mare
utilitate o au otelurile Rp3 care se prelucreaza bine prin aschiere si se rectifica foarte bine , utilizandu-se
pentru sculele cu profil rectificat , este putin sensibil la supraincalziri , dar are dezavantajul ca , datorita
continutului ridicat de W , prezinta o neomogenitate a carburilor in cazul laminatelor de sectiune mare ,
putand avea loc o micsorare a rezistentei si o miscare a durabilitatii taisului .
5

 Otel  Fontă
 Diametrul lărgitorului
 Adîncimea
D , mm .de așchiere
 Ra≥25t, mm.  Ra≥12,5 Ra ≥6,3  Ra≥50  Ra≥25  Ra≥12,5
 Avansul s , mm/rot.
 20  0,55  0,5  0,40  0,32  0,80  0.60  0,40
25 0,8 0,6 0,47 0,37 0,9 0,67 0,45
32 0,8 0,67 0,53 0,42 1 0,71 0,5
40 1,05 0,8 0,63 0,5 1,12 0,8 0,56
50 1,3 0,95 0,75 0,6 1,25 0,9 0,63
63 1,55 1,06 0,85 0,67 1,4 1 0,71
80 2,05 1,25 1 0,75 1,6 1,12 0,8

Tabelul 5. Avansuri la lărgire cu lărgitoare din otel rapid

6
STABILIREA PARAMETRILOR GEOMETRICI FUNCȚIONALI OPTIMI AI SCULEI

4
Adaptată dupa Lazarescu – Aschierea si scule aschietoare
5
Adaptată după C. Picos VOL II – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere
6
Adaptată după Gh. Secara – Proiectarea sculelor așchietoare – Ed. Did. și Ped. 1979
La stabilirea formei și geometriei optime a părții așchietoare trebuie să se tină seama că unghiul de
degajare , se va alege , în funcție de condițiile concrete de desfășurare a prelucrării între 0 si 25 . Unghiul
de așezare este cuprins intre 2 si 15 . În general pentru prelucrarea unui oțel este de 8 .

7
Fig 2 . Geometria lărgitorului
8

9
Unghiul de înclinare al canalelor ω=20

Unghiul de așezare  = 8

Unghiul de degajare  =5

Unghiul de atac  = 60

Unghiul de înclinare al tăisului principal x=0

10

11
STABILIREA PRIN CALCUL A REGIMULUI DE AȘCHIERE ȘI CALCULUL CONSUMULUI SPECIFIC DE SCULE

Găurile din piese se pot executa în material plin sau prin lărgirea unor găuri realizate în prealabil prin
forjare sau turnare . În funcție de precizia si calitatea prescrisă , găurile se pot prelucra prin următoarele
metode : burghiere , lărgire , alezare , strunjire interioară , broșare , rectificare , honuire . Operațiile
succesive necesare se prevăd funcție de clasa de precizie a diametrului găurii.

7
Adaptată după Lazarescu – Aschierea si scule aschietoare / Ed. Did. Si Ped. 1976
8

10
Adaptată după St. Enache – Proiectarea si tehnologia sculelor aschietoare
11
Adaptată după C. Picos – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere
 Dd
t
12
Adîncimea de așchiere 2 mm , unde t- 1,8

D- diametru găurii după lărgire D= 20,85 mm

d- diametru găurii înainte de lărgire d= 16,9 mm

Avansul s [ mm/rot ]

s
sd 
Avansul pe dinte : z unde z- nr de dinți

z- 3 dinți

s  Cs * D 0,4
Cs= 0,140

s  0,140* 20,50,4 = 0,46 mm/rot

Se adoptă s= 0,45 mm/rot

0, 46
sd 
3 = 0,15 mm/dinte
2
Aria secțiunii transversal a așchiei ridicate de un dinte : As = Sd*t mm
2
As= 0,15*1,8 = 0,27 mm

1,8
b
Lățimea așchiei : sin 60 = 2,08 mm

Mărimea uzurii admisibile : 1,2 mm

Durabilitatea T= 22mm

cv· D zv · kmv
13
Viteza de așchiere : v=
T m ·t xv · s yv · ( HB )nv
14
cv-1700 ;nv- 0,9 ; xv- 0,2 ; zv- 0,3 ; yv- 0,5 ; m- 0,3 ; kmv-1 ;

1700* 20,50,3 *1
v  0,3  15,53m/ min
22 *1,80,2 *0, 460,5 * 2170,9 15

Dimensiunea nominală după strunjirea găurii :

d nom  47, 78  0,331  47, 449mm
12
Adaptată după Hollanda – Aschiere si scule aschietoare
13
Adaptată după Vlase A. – Regimuri de aschiere adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp Vol I
14
Adaptată după Taru E. – Proiectarea sculelor aschietoare – Indrumar – Galati 1982
15
Dimensiunea maximă după strunjire :
d max  47, 4  0, 71  47,57mm

Dimensiunea minima după strunjire :

d min  47, 4  0, 71  47, 23mm

1000* v
n
Turația :  *D 16

1000*15,53
n  241, 22rot / min
3,14*20,5

Operația de lărgire : n=230 rot/min v= 14,8 m/min

Viteza de avans : vs= s*n

17
Vs= 0,14*230= 130,5 m/min

Forta axială : FA =C F2 ·t xf yf
· s · ( HB)
nf unde , cf2-0,74 ; xf- 0,9 ; yf- 0,7 ; nf- 0,75

FA=0,74 ·1 , 80,9 · 0 , 450,7 · ( 217 )0,75=40,6 daN

ZM xm ym nM
Momentul de torsiune : Mt= CM 2* D * t * S *( HB) , unde cm2- 22 ; xm-0,9; ym-0,8 ; zm-1 ;
nM- 0,7 ;

Mt  2, 2* 20,51 *1,80,9 *0, 450,8 *(217) 0,7 daN * mm = 1746 daN*mm

Mt·n
Puterea efectiv : Pe=
1,36 · 716200
1746* 230
Pe 
1,36*716200

Pe= 0,412 kw

L1 46,8
tb  tb=
Timpul de bază : n * s = 0,435 min ; 230 ·0,45 = 0,435 min

L1 – lungimea totală de așchiere 18

L1  y  Lg  y1 unde y- pătrunderea sculei , y=1,8 · ctg 60=0,52 mm

Y1- depășirea sculei ; y1= 3*s ; y1 = 3*0,45 = 1,35 mm

L1= 0,52 + 45 + 1,35= 46,8 mm

Nr de reascuțiri : 5

16

17
Adaptată după Hollanda – Așchiere și scule așchietoare – Ed. Did. Si Ped. Buc. 1982
18
Adaptată după C. Picos – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere
Durabilitatea totală :

Ttot  ( N  1) * T

Ttot  132
min

tb
Necesarul de scule : x= =0,001826 scule/operații
Ttot

Diametrul exterior : D=  20,5-0,035 ( se execute cu conicitate inversă 0,05:100

Numarul de dinți : z= 3 dinți

Lungimea părții așchietoare : L1=lg + 3D

Lg= 45

L1= 45+3*20,5 = 106,5 MM

D = 20,5

Lungimea totală : Lt = 106,5 + 18,5 +20 + 80 = 215 mm

19
Fațeta f : f 1,2 mm

Inălțimea fațetei : 0,6 mm

Diametrul miezului : do= 9 mm

Lungimea conului de atac : la= 3mm

Forma canalelor pentru evacuarea așchiilor :

C1= 4,51 mm

C= 8,25 mm

H= 6,9 mm

H1= 10,12 mm

R= 2mm

R1= 8,25 mm

R2= 10,4 mm20

STABILIREA TIPULUI DE POZIȚIONARE :

19
Adaptată după Hollanda – Aschiere si scule aschietoare
20
Adaptată după Gh. Secara – Proiectarea sculelor așchietoare – Ed. Did. și Ped. 1979
Partea de poziționare – fixare a sculei joacă un rol important în realizarea procesului de așchiere
deoarece cu ajutorul ei se crează legătura dintre mașina unealtă și partea de așchiere a sculei .Totodata
partea de fixare transmite părții așchietoare momentul de torsiune primit de la arborele principal al
mașinii . Precizia prelucrării depinde în mare măsură de precizia de execuție a părții de fixare pe mașina
unealtă așchietoare , dar si la execuția , controlul și reascuțirea sculei , precum și în procesul de
exploatare .

O parte de poziționare – fixare trebuie să satisfacă o serie de condiții :

- Rezistență și rigiditate superioare

- Compactitate
- Simplitate constructiv tehnologică
- Comoditate și rapiditate în fixarea și scoaterea sculei așchietoare
- Precizie ridicată a poziției relative dintre sculă , piesă și mașină

In practica proiectarii sculelor aschietoare , stabilirea modului de pozitionare-fixare se face tinand seama
de :

- Principiul de lucru
- Tipul sculei
- Natura operatiei realizate
- Dimensiunile de gabarit ale sculei
- Fortele de aschiere

Totodata , prin solutia constructive adoptata , privind partea de pozitionare fixare a sculei , se are in
vedere asigurarea unei prinderi usoare , sigure si rapide , crearea posibilitatii de reglare la cota a sculei
aschietoare propriu-zise , atat in stare noua , cat si dupa reascutire , posibilitatea reglarii la dimensiune
in afara procesului tehnologic , schimbarea rapida a sculei , siguranta in exploatare etc. Satisfacerea
acestor conditii este pe deplin posibila deoarece pentru fiecare tip de scula , in functie de dimensiunile si
modul de lucru , s-au dezvoltat diverse sisteme de pozitionare-fixare .

CALCULUL PROFILULUI PĂRȚII ACTIVE A SCULEI :

21
Pentru con morse 2 : D1=18 mm , D= 17,680 mm , a =5mm , d2=14mm , d3max=13,5 mm

d 4max – 14mm ; d- 14,6 mm ; L1max – 64 mm ; L2max – 69 mm ; L3max – 75 mm ; L4max- 80 mm ;

Lmax – 16 mm ; r-1,6 mm ; tmax- 5 mm

21
Adaptata dupa Hollanda – Aschiere si scule aschietoare
 Fig 5 - Con Morse

22
Stabilirea conului morse : Mf  3Mt

Fx * dm
Mf  0, 0384
sin e
3sin e * Mt
dm 
0.0384 Fx dm  12.8

D1  d 2
dm 
2
D1- 18 mm

d 2- 14 mm

dm  16mm12,8

mt
t 
23 wp =10,13 daN / mm 2
3

℘=0,02· D 3=¿172,302m m ¿

0, 02* D 3 zm * r
s 0,02· 20 , 53−1 · 210
√
ym
0,8
24 1, 73* CM *( HB) * C mm/rot=0,74 mm/rot ; S ≤
NM
0,7
1,73· 2,2 · ( 240 ) · 2,5

r  210daN / mm 2 , C- coeficient de siguranta c=2,5

Zm-1 ; ym-0,8 ; nM-0,7 ; cm – 2,2

22
Adaptată dupa St. Enache – Proiectarea si tehnologia sculelor aschietoare
23
Adaptată după Hollanda – Aschiere si scule aschietoare
24
Adaptată după Lazarescu – Aschiere si scule aschietoare
0, 460, 74

pf
25
Verificarea la flamnaj : S ≤
√
yf
f zf nf
c · D · ( HB ) · cf

 2 * E * I min
pf 
Lf 2

Lf – lungimea de flambaj

Lf= 0,7 * L1 = 0,7 * 46,8 = 32,76 mm

I - momentul de inerție al secțiunii transversale a sculei

I min  0, 0043* s 4

I min  0, 0043* 20,54  759, 423mm 4

E- modulul lui Young

E  2,1*104 daN / mm 2

Pf= 146,661 daN

Yf= 0,7 ; zf=0 ; nf= 0,75 ; CF= 0,74 ; cf= 4

146, 661
s  0,7
0, 76* 20,5* 2400,75

s  1, 03

0, 46  1, 03
26
STABILIREA SCHEMEI DE ASCUȚIRE

Largitoarele se ascut pe fetele de degajare elicoidale , cu partea conica a unei pietre abrazive si pe fetele
de degajare . Dupa ascutire este necesara verificarea bataii taisului largitorului .Bataia maxima admisa
este de 0,05 mm . Ascutirea elicoidala consta in generarea celor doua fete de asezare de forma
elicoidala pe masini speciale cu pietre abrazive . Piatra abraziva fixata pe arborele principal al masinii are
o miscare de rotatie in jurul axei pentru realizarea vitezei de aschiere . Arborele principal este montat in
arborele tubular care se roteste in jurul axei . Datorita excentricitatii dintre axa de rotatie a arborelui
principal si axa arborelui tubular piatra are si o miscare de deplasare verticala necesara uniformizarii
uzurii .

25
Adaptată după Taru E. – Proiectarea sculelor aschietoare
26
Adaptată după Al. Epureanu – Tehnologia construcției de mașini
 27
Fig 7 - Ascutirea largitoarelor

OPERAȚII TEHNOLOGICE

Procesele tehnologice , ce stau la baza proceselor de producție din înterprinderele constructoare de

mașini , pot fi divizate , conventional , în trei categorii : procese tehnologice de obținere a
semifabricatelor , procese tehnologice de prelucrare și procese tehnologice de asamblare .

Pentru lărgitor avem următoarele operații tehnologice : sudarea cap la cap a cozii lărgitorului partea
activă de partea utilă , operația de strunjire longitudinală , strunjirea conic con morse , realizarea
canalelor elicoidale apoi realizarea nasului la lărgitor si ascuțirea fațetelor .
28
Fabricatia acestor scule cuprinde etapa operatiilor pregatitoare si cea a profilarii . Prima etapa consta
din urmatoarele operatii :

1. Debitarea semifabricatului
2. Tesirea la polizor a capetelor semifabricatului
3. Strunjirea pentru sudare
4. Sudare
5. Recoacere
Etapa profilarii cuprinde urmatoarele operatii :
1. Prelucrarea pe strung a partii active si a cozii si executarea gaurilor de centrare .
2. Prelucrarea prin frezare a canalelor si a antrenoarelor la productia in serie mica se
efectueaza pe capul divizor cu un singur ax principal iar la preductia in serie mare este
recomandabil sa se lucreze la masina de frezat verticala , care este mai rigida decat masina
de frezat orizontala .
3. Rectificarea partii active , a gatului si a cozii .
4. Netezirea partii active

27
Adaptată dupa Hollanda – Aschiere si scule aschietoare
28
Adaptată după St. Enache – Tehnologia sculelor aschietoare
29
CONDIȚII TEHNICE GENERALE DE CALITATE

Unghiul de atac al tăișului principal depinde , ca și la burghie , de calitatea materialului prelucrat ,

recomandîndu-se valorile : 2x=120 la prelucrarea aliajelor feroase , 2x=90 pentru prelucrarea aliajelor
neferoase . In cazul ascuțirii duble a conului de atac 2x=60 pentru prelucrarea oțelului și a fontei , și
2x=50 la prelucrarea aliajelor ușoare .

Ca și la burghie , adîncitorul are o conicitate inversă de 0,05 mm pe 100 mm lungime , în vederea

reducerii frecărilor pe fațetele de conducere . Unghiul de așezare optim este de 8-12 . Fațetele de
conducere se realizează în formă cilindrică , cu unghiul de așezare nul . Mărimea unghiului de degajare
se stabilește în funcție de calitatea materialului prelucrat , recomandîndu-se valorile : 25..30 la
prelucrarea aluminiului și aliajelor sale ; 8..5 la prelucrarea oțelurilor si 6..10 la prelucrarea fontelor .

Unghiul de degajare trebuie corelat cu unghiul de înclinare al canalului elicoidal -ω, ale cărui valori
variază între 10..25 în funcție de calitatea materialului prelucrat și diametrul lărgitorului . Alte elemente
constructive pentru lărgitoare cu D=10..32 mm sunt : diametrul miezului lărgitor 0,4..0,5D ; fațeta f
1..1,5mm ; lungimea conului de atac 1..3mm si n 0,4..0,7mm
30
Bătălia radială a fațetelor cilindrice pe toată lungimea părții active a lărgitorului în raport cu axa cozii
sau cu axa alezajului , nu trebuie să depășească 0,040mm pentru lărgitoarele cu diametrul peste 18 pînă
la 30 mm iar bătaia axială măsurată la mijlocul tăișurilor , nu trebuie să depășească 0,050mm pentru
lărgitoarele cu diametrul 18 pînă la 30 mm

Lărgitoarele se execută din oțel rapid STAS 7382-80 sau din alte materiale echivalente functional .

Duritatea părții active a lărgitoarelor din oțel rapid va fi min. 760 HV 10 ( min. 62 HRC) . Duritatea
maximă se va preciza în documentația de produs . La lărgitoarele executate dintr-o bucată , la cele lipite
și la cele sudate avînd locul sudării pe coada lărgitorului , duritatea necesară trebuie să fie obținută pe
toată lungimea canalelor lărgitoarelor , lungime redusă cu cel mult 1,5d ( diametrul lărgitorului )

La lărgitoarele sudate avînd locul sudării situat pe partea utilă , duritatea necesară trebuie să fie
obținută pe o lungime de la vîrf egală cu cel puțin 2/3 din lungimea canalelor . Duritatea capului de
evacuare la lărgitoarele cu coadă conică , trebuie să fie 30..45 HRC . Duritatea cozilor cilindrice : min. 25
HRC pentru lărgitoarele nesudate și min. 170 HB pentru lărgitoarele sudate sau lipite . Duritatea corpului
lărgitoarelor cu placuțe din carburi metalice : 40..45 HRC.

Rugozitatea suprafețelor pe fațetele lărgitoarelor : Ra 0,8 ; pe suprafețele de așezare , degajare , pe

suprafețele cozilor , precum și pe suprafața alezajului conic : Ra 1,6 iar pe suprafața canalelor Ra 3,2.
31
Suprafata largitoarelor trebuie sa nu prezinte crapaturi , fisuri , urme de lovituri , pete , lipsuri de
material sau urme de coroziune . Suprafata partii active a largitoarelor monobloc si a dintilor
largitoarelor cu dinti demontabili trebuie sa nu prezinte straturi decarburante si locuri cu duritate
scazuta . Largitoarele trebuie sa fie bine ascutite . Taisurile principale si cele auxiliare nu vor fi rotunjite
sau stirbite . Dintii de rezerva ai largitoarelor cu dinti demontabili nu se ascut . Muchiile ascutite neactive

29
Adaptată după Hollanda – Așchiere și scule așchietoare /Ed. Did. Si Ped. Buc. 1982
30
Adaptată după Institutul Roman de Standardizare – Construcții de mașini – Scule așchietoare si portscule pentru
prelucrarea metalelor Vol II (colectie STAS)
31
Adaptată după Scule aschietoare (standarde si comentarii )
se vor tesi . Racordarea suprafetei de degajare a dintilor cu suprafata canalelor de evacuare a aschiilor
trebuie sa fie lina fara trepte .
32
NORME DE PROTECȚIA MUNCII LA EXECUȚIA ȘI ASCUȚIREA SCULELOR PROIECTATE

Protecția muncii constituie ansamblul de măsuri : tehnice , sanitare , juridice , care au ca scop ocrotirea
vieții și sănătății celor ce muncesc , prin asigurarea celor mai bune condiții de muncă , prevenirea
îmbolnăvirilor profesionale si a accidentelor , reducerea efortului fizic , precum și prin asigurarea unor
condiții speciale pentru cei ce lucrează în condiții grele sau vătămătoare .

Pentru executarea unui dispozitiv , măsurile de protecția și igena muncii sunt aceleasi ca și pentru orice
alt produs ce se execută pe mașini-unelte . La exploatarea dispozitivelor trebuie , de asemenea , luate
măsuri în sensul evitării accidentărilor . Astfel : nu se vor mai folosi dispozitivele ce au folosit gradul de
uzură prescris și constatat de controlul tehnic la reviziile periodice .

Diagrama FIER CARBON

Diagrama contine doua transformari importante : o transformare eutectica si o transformare eutectoida

Fig 10 – Diagrama fier carbon

32
Adaptată după I. Stanescu – Dispozitive pentru mașini unelte / Ed. Tehnica 1969
 Fig 11- Lărgitor

33
Conditii tehnice

Conditiile tehnice care se impun la executie , indiferent de tip , depind in cea mai mare masura de
urmatoarele :

-constructia adoptata

-modul de lucru

- materialul piesei de prelucrat

- masina unealta pe care urmeaza sa se realizeze prelucrarea

- conditiile de precizie impuse prelucrarii

In general , in interprinderi exista norme interne privitoare la conditiile tehnice care se impugn
diferitelor tipuri . Datorita varietatii , este dificila standardizarea tuturor conditiilor tehnice care se
impun la executia lor .

33
Adaptată după Scule aschietoare Sectiunea 3 Burghie Indrumar pentru proiectare , Universitatea din Brasov 1979
 BIBLIOGRAFIE

1. Cartis I. Gh. – Tratamente termice – Ed. Facla

2. C. Picos Volumul II Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere
3. Gh. Secara – Proiectarea sculelor așchietoare – Ed. Did. și Ped. 1979
4. C. Picos – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurile de așchiere – Ed. Teh Buc 1974
5. Al. Epureanu – Tehnologia construcției de mașini
6. I. Stanescu – Dispozitive pentru mașini unelte – Ed. Tehnica 1969
7. Hollanda – Așchiere și scule așchietoare – Ed. Did. și Ped. 1982
8. Institutul Roman de Standardizare – Construcții de mașini – Scule așchietoare și portscule pentru
prelucrarea metalelor Vol II ( colecție STAS )
9. Sauer Leopold Ionescu Christa – Gaurirea adanca – Ed. Tehnica . Buc. 1982
10. Lazarescu – Aschierea si scule aschietoare – Ed. Did. si Ped. 1976
11. Scule aschietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor Vol II – Ed. Teh . 1988
12. Scule aschietoare ( standarde si comentarii ) – Ed. Teh . Buc . 1973
13. Vlase A. – Regimuri de aschiere adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp Vol I – Ed. Teh .
Buc. 1983
14. V. Micloși – Indrumar pentru alegerea otelurilor
15. Taru E. – Proiectarea sculelor aschietoare – Indrumar – Galati 1982
16. St. Enache – Tehnologia sculelor aschietoare – Ed. Teh . Buc. 1964
17. St . Enache – Proiectarea si tehnologia sculelor aschietoare – Ed. Did. si Ped. Buc 1973
18. Scule aschietoare Sectiunea 3 Burghie Indrumar pentru proiectare , Universitatea din Brasov
1979
19. Negrescu T. – Tehnologia materialelor ( manual pentru scolile tehnice de maistri ) Ed. Did. Ped.
Buc. 1968