7 Cap. 2.

CAPITOLUL 2
Proiectarea tehnologiei de realizare a unei piese prin ‫܈‬tan‫܊‬are

2.1. Stabilirea procesului tehnologic

Stabilirea unui proces tehnologic de realizare a unei piese prin tanare

presupune soluionarea unor probleme privind [2]:
• analiza tehnologic a formei i dimensiunilor piesei;
• stabilirea variantelor de itinerarii tehnologice prin definirea succesiunii i a
combinrii prelucrrilor impuse de execuie;
• croirea semifabricatului;
• calcule tehnologice pentru alegerea utilajului i proiectarea sculei (fore, lucru
mecanic i puteri);
• alegerea utilajelor;
• proiectarea sculelor;
Între aceste etape exist interdependene i întreptrunderi, astfel c definirea
succesiunii i combinrii prelucrrilor se va face dup conturarea, de principiu, a
construciei i a funcionrii sculelor aferente, inând cont i de caracteristicile tehnice
ale utilajelor de presare aflate la dispoziie.

2.1.1. Analiza tehnologic a formei i dimensiunilor piesei

Scopul analizei tehnologice a formei piesei const în definirea posibilitilor de

execuie, integral sau parial, a piesei de prelucrat, prin prelucrri de tanare. Analiza
tehnologic a formei piesei ine cont de urmtoarele considerente:
• durabilitatea elementelor active;
• calitatea piesei tanate;
• precizia prelucrrilor prin tiere;
• încadrarea dimensiunilor fr indicaii de toleran în STAS 11111-86, privind
abaterile limit ale pieselor obinute prin tiere.
a) Considerente privind durabilitatea elementelor active:
• în Fig. 2.1 sunt precizate restriciile de form ale piesei tanate în cazul utilizrii
plcilor active monobloc iar în Tabelul 2.1 valorile limit minime ale razelor de
racordare;
• în Tabelul 2.2 sunt precizate dimensiunile minime ale orificiile realizabile prin
perforare pe tane obinuite, conform reprezentrii piesei din Fig. 2.1;
• în Tabelul 2.3 se precizeaz distana minim dintre orificii, respectiv de la
orificiu la marginea plcii active, pe considerent de rezisten a plcii active, cu
precdere la tanele cu aciune simultan.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 8

R1  0,5·b
h  1,2·g
b  (1,2 … 1,5)·g

Fig. 2.1 Restricii de form
ale piesei tanate la tane cu pl
ci active monobloc

Tabelul 2.1 Valori limit
minime ale razelor de racordare [2], [17]
Material Decupare Perforare
u
90° u < 90° u
90° u < 90°
Oel, alam
, aluminiu Rmin = 0,3·g Rmin = 0,5·g Rmin = 0,4·g Rmin = 0,7·g

Tabelul 2.2 Dimensiuni minime ale orificiilor perforate [2], [17]

Materialul piesei
Dimensiune
Forma Oel Aliaje
a minim a
orificiului Inoxi- Alam de Al, Textolit
orificiului Dur Moale
dabil Zn
Rotund
Diametrul d 0,8·g 1,2·g 1,0·g 0,8·g 0,7·g 0,5·g
P
trat
Latura a 1,0·g 1,1·g 0,9·g 0,7·g 0,5·g 0,4·g
Dreptunghiular
Latura mic
b 1,0·g 0,9·g 0,7·g 0,6·g 0,5·g 0,4·g
Oval
L
imea b 1,0·g 1,0·g 0,9·g 0,7·g 0,6·g 0,5·g
Obs: În cazul în care se asigur ghidarea poansonului pe toat lungimea sa, se pot obine
orificii cu diametrul d = (0,3 ... 0,55)·g

Tabelul 2.3 Distana minim
dintre orificii, respectiv de la orificiu i marginea piesei [2], [17]

g [mm] 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6
a [mm] 1,4 1,8 2,3 2,7 3, 3,6 4,0 4,4 4,9 5, 5,6 6,0
g [mm] 2,8 3,0 3, 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0
a [mm] 6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 8,1 8,5 8,8 9,1 9,4 9,7 10,9
Obs: Dac se dorete realizarea unei distane dintre orificii mai mic decât cea minim
indicat în tabel, orificiile se vor realiza dup o succesiune dat pe tane succesive sau
se vor utiliza mai multe tane simple.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

9 Cap. 2.1

b) Calitatea pieselor tanate:

• în Tabelul 2.4 sunt precizate distanele minime dintre orificii, respectiv de la
orificiu la marginea piesei / semifabricatului, în vederea evitrii ruperii sau
rsucirii unor poriuni din semifabricatul supus prelucrrilor de perforare-
decupare.

Tabelul 2.4 Distana minim
dintre elementele pieselor la perforare-decupare [2], [17]

Form orificii Forma piesei Condiia impus

a1 > 0,7·g
a2 > 1,0·g
Orificii rotunde a3 > 0,8·g

a1  0,8·g
Orificii a2  (1,5 ... 2,0)·g
dreptunghiulare a3  0,9·g

Orificii rotunde L1 > R + d/2

pe pies îndoit

Orificii rotunde d2 < D - 2·R2

pe pies D1 > D + 2·g + 2·R1 +d1
ambutisat D2  D1 + d1 + 3·g

c) Considerente privind precizia prelucrrilor prin tiere:

• precizia obinut la tierea pe foarfeca ghilotin se indic în Tabelul 2.5;
• precizia la dimensiunile pieselor obinute prin decupare se indic în Tabelul 2.6;
• precizia la dimensiunile orificiilor perforate se indic în Tabelul 2.7;
• precizia distanei dintre dou orificii alturate se indic în Tabelul 2.8;
• precizia distanei dintre marginea orificiului i conturul piesei se indic în
Tabelul 2.9.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 10

Tabelul 2.5 Precizia t
ierii pe foarfeca ghilotin
[2], [17]

Lungimea fâ iei: L  2000 mm; Material: oel

Grosimea Limea fâiei Lf [mm]
semifabricatului
g [mm]  50 51 - 100 101 - 200 201 - 300 301 – 500 > 500
Precizia tierii ±l [mm]
< 0,5 ± 0,25 ± 0,50 ± 0,75 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50
0,5 – 1,0 ± 0,50 ± 0,75 ± 1,00 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50
1,1 – 2,0 ± 0,75 ± 0,75 ± 1,00 ± 1,25 ± 1,50 ± 2,00
2,1 – 3,0 ± 1,00 ± 1,00 ± 1,25 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,20
3,1 – 5,0 ± 1,00 ± 1,25 ± 1,50 ± 1,50 ± 2,00 ± 2,50
5,1 – 7,0 ± 1,25 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,00 ± 2,20 ± 2,50
7,1 – 10 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,20 ± 2,20 ± 2,50 ± 3,00
Obs: Valorile din tabel se refer la tierea pe foarfece de precizie normal.
La tierea pe foarfece de precizie ridicat, valorile din tabel pot fi micorate cu 40%.

Tabelul 2.6 Precizia la dimensiunile pieselor obinute prin decupare [2], [17]

Grosimea Dimensiunile piesei decupate [mm]

semifabricatului
g [mm] < 50 50 - 120 120 - 260 260 - 500
0,2 – 0,5 ± 0,10 / ± 0,03 ± 0,15 / ± 0,05 ± 0,2 / ± 0,08 ± 0,3 / ± 0,10
0,5 – 1,0 ± 0,15 / ± 0,04 ± 0,20 / ± 0,06 ± 0,3 / ± 0,10 ± 0,4 / ± 0,15
1,0 – 2,0 ± 0,20 / ± 0,06 ± 0,30 / ± 0,10 ± 0,4 / ± 0,12 ± 0,5 / ± 0,15
2,0 – 3,0 ± 0,30 / ± 0,10 ± 0,40 / ± 0,12 ± 0,5 / ± 0,15 ± 0,6 / ± 0,20
3,0 – 4,0 ± 0,40 / ± 0,10 ± 0,50 / ± 0,15 ± 0,6 / ± 0,20 ± 0,8 / ± 0,25
4,0 – 6,0 ± 0,50 / ± 0,30 ± 0,60 / ± 0,40 ± 0,8 / ± 0,50 ± 1,0 / ± 0,70
6,0 – 10 ± 0,70 / ± 0,50 ± 0,80 / ± 0,50 ± 1,0 / ± 0,70 ± 1,2 / ± 0,80
Obs: Valorile trecute la numrtor se refer la precizia obinut pe tane obinuite.
Valorile trecute la numitor se refer la precizia obinut pe tane de precizie ridicat.

Tabelul 2.7 Precizia la dimensiunile orificiilor obinute prin perforare [2], [17]

Grosimea Dimensiunile orificiilor perforate [mm]

semifabricatului g [mm] < 10 10 - 50 50 - 100
0,2 – 1,0 ± 0,06 / ± 0,02 ± 0,08 / ± 0,04 ± 0,10 / ± 0,08
1,0 – 4,0 ± 0,08 / ± 0,03 ± 0,10 / ± 0,06 ± 0,12 / ± 0,10
4,0 – 10 ± 0,10 / ± 0,06 ± 0,12 / ± 0,10 ± 0,14 / ± 0,15
Obs: Valorile trecute la numrtor se refer la precizia obinut pe tane obinuite.
Valorile trecute la numitor se refer la precizia obinut pe tane de precizie ridicat.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

11 Cap. 2.1

Tabelul 2.8 Precizia distanei dintre dou
orificii al
turate [2], [17]

Grosimea Distana între orificii [mm]

semifabricatului g [mm] < 50 50 - 150 150 - 300
< 1,0 ± 0,10 / ± 0,03 ± 0,15 / ± 0,05 ± 0,20 / ± 0,08
1,0 – 2,0 ± 0,12 / ± 0,04 ± 0,20 / ± 0,06 ± 0,30 / ± 0,10
2,0 – 4,0 ± 0,15 / ± 0,06 ± 0,25 / ± 0,08 ± 0,35 / ± 0,12
4,0 – 6,0 ± 0,20 / ± 0,08 ± 0,30 / ± 0,10 ± 0,40 / ± 0,15
Obs: Valorile trecute la numrtor se refer la precizia obinut pe tane obinuite.
Valorile trecute la numitor se refer la precizia obinut pe tane de precizie ridicat.

Tabelul 2.9 Precizia distanei dintre marginea orificiului i conturul piesei [2], [17]

Grosimea Dimensiunile orificiilor perforate [mm]

semifabricatului g [mm] < 50 50 - 150 150 - 300
< 1,0 ± 0,50 / ± 0,25 ± 0,60 / ± 0,30 ± 0,70 / ± 0,35
1,0 – 2,0 ± 0,50 / ± 0,25 ± 0,60 / ± 0,30 ± 0,70 / ± 0,35
2,0 – 4,0 ± 0,60 / ± 0,30 ± 0,70 / ± 0,35 ± 0,80 / ± 0,40
4,0 – 6,0 ± 0,70 / ± 0,35 ± 0,80 / ± 0,40 ± 1,00 / ± 0,60
Obs: Valorile trecute la numrtor se refer la precizia obinut pe tane obinuite.
Valorile trecute la numitor se refer la precizia obinut pe tane de precizie ridicat.

d) Considerente privind dimensiunile fr indicaii de toleran ale pieselor tanate:

Abaterile limit i toleranele geometrice precizate în standardul STAS 11111-
86 [39] se refer la zona de tiere neted (Fig. 2.2) a unei piese plate realizat prin
tanare. În cadrul standardului sunt stabilite 3 clase de precizie: 1; 2 i 3.

Zona de începere
semifabricat
Grosime

"
În l ime

Zona de t iere neted "

tan at

# #
pies

Zona de rupere "

$

Dimensiune real În l!ime bavur

Lungime, diametru

Fig. 2.2 Zona de t
iere la o pies
tanat
(plat
)

• În Tabelul 2.10 sunt precizate abaterile limit pentru dimensiunile liniare ale pieselor
plate, în funcie de grosimea semifabricatului laminat (excepie raze de racordare).
• În Tabelul 2.11 sunt precizate abaterile limit pentru razele de racordare;
• În Tabelul 2.12 sunt precizate abaterile limit pentru dimensiunile unghiulare.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 12

Tabelul 2.10 Abateri limit
pentru dimensiuni liniare ale pieselor plate [39]

Dimensiunea Clasa Grosimea semifabricatului [mm]

nominal
de 0,1 ... 1 1 ... 3 3 ... 6
[mm] precizie Abateri limit [mm]
1 ± 0,10 ± 0,15 ± 0,20
1 ... 6 2 ± 0,20 ± 0,30 ± 0,40
3 ± 0,40 ± 0,60 ± 0,80
1 ± 0,15 ± 0,20 ± 0,25
6 ... 10 2 ± 0,30 ± 0,40 ± 0,50
3 ± 0,60 ± 0,80 ± 1,00
1 ± 0,20 ± 0,25 ± 0,30
10 ... 25 2 ± 0,40 ± 0,50 ± 0,60
3 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
1 ± 0,25 ± 0,30 ± 0,40
25 ... 63 2 ± 0,50 ± 0,60 ± 0,80
3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50
1 ± 0,30 ± 0,40 ± 0,50
63 ... 160 2 ± 0,60 ± 0,80 ± 1,00
3 ± 1,20 ± 1,50 ± 2,00
1 ± 0,50 ± 0,60 ± 0,60
160 ... 400 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,20
3 ± 1,50 ± 2,00 ± 2,50

Valoarea maxim admis pentru înlimea bavurii este egal cu abaterea limit
superioar din Tabelul 2.10 pentru dimensiunea nominal de la 1...6.

Tabelul 2.11 Abateri limit
pentru razele de racordare ale pieselor plate [39]

Dimensiunea Clasa Grosimea semifabricatului [mm]

nominal
de 0,1 ... 1 1 ... 3 3 ... 6
[mm] precizie Abateri limit [mm]
1 ± 0,2 ± 0,3 ± 0,5
1 ... 6
2 i 3 ± 0,4 ± 0,6 ± 1,0
1 ± 0,3 ± 0,4 ± 0,5
6 ... 10
2 i 3 ± 0,6 ± 0,8 ± 1,0
1 ± 0,4 ± 0,5 ± 0,6
10 ... 25
2 i 3 ± 0,8 ± 1,0 ± 1,2
1 ± 0,5 ± 0,6 ± 0,8
25 ... 63
2 i 3 ± 1,0 ± 1,2 ± 1,6
1 ± 0,8 ± 1,0 ± 1,2
63 ... 160
2 i 3 ± 1,6 ± 2,0 ± 2,4
1 ± 1,0 ± 1,2 ± 1,5
160 ... 400
2 i 3 ± 2,0 ± 2,4 ± 3,0

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

13 Cap. 2.1

Tabelul 2.12 Abateri limit
pentru dimensiuni unghiulare [39]

Lungimea laturii mai scurte a unghiului [mm]
Clasa de
1 ... 10 10 ... 63 63 ... 160 160 ... 400
precizie
Abateri limit [mm]
1 ± 1°30’ ± 50’ ± 25’ ± 15’
2 i 3 ± 3° ± 2° ± 1° ± 30’

Exemplu de calcul: E 2.1.1

În exemplele care urmeaz se va lua în considerare o pies îndoit, a crui desen
de execuie este prezentat în Anexa 2.1. Piesa are grosimea de 1 mm i se realizeaz din
material: tabl A3 STAS 9485.
În prima parte a analizei, plecând de la considerentele de durabilitate a
elementelor active, se verific îndeplinirea cerinelor privind valorile minime acceptate
la tanare, conform Fig. 2.1, respectiv Tabel 2.1-2.3:
• pentru orificii rotunde: dmin =1·g = 1·1 = 1 mm;
• pentru orificii ovale: bmin =0,9·g = 0,9·1 = 0,9 mm;
• distana de la orificiu la marginea piesei: amin = 2,7 mm.
Având în vedere faptul c piesa necesit un orificiu rotund cu d = 5 mm i un
orificiu oval cu limea b = 4 mm, respectiv distana de la marginea orificiului oval la
marginea piesei este a = 4,5 mm, din punct de vedere al durabilitii elementelor active
piesa poate fi realizat pe tane obinuite.
Distana minim dintre orificiile perforate, respectiv de la marginea piesei la
orificii, se determin funcie de forma orificiilor piesei, conform Tabel 2.4:
• a2 > 1,0·g, adic a2 > 1·1=1.
Având în vedere c distana cea mai mic de la orificii la marginea piesei este a = 4,5
mm, din punct de vedere al calitii piesei aceasta poate fi realizat pe tane obinuite.
În cele ce urmeaz se verific îndeplinirea cerinelor de precizie a prelucrrilor
prin tiere:
• pentru g = 1,0...2,0 mm i dimensiunea piesei decupate < 50 mm, precizia la
decupare, conform Tabel 2.6, este ± 0,20 / ± 0,06. Cota 25 ± 0,3 are tolerana
TD = 0,6 > T = 0,4 mm, în condiii de decupare pe tane obi nuite.
• pentru g = 1,0...4,0 mm i dimensiunea orificiului perforat < 10 mm, precizia
la perforare, conform Tabel 2.7, este ± 0,08 / ± 0,03. Diametrul orificiului de
%5 ± 0,1 are tolerana Td = 0,2 > T = 0,16 mm, în condiii de perforare pe
tane obi nuite.
Având în vedere faptul c toleranele de pe desenul piesei sunt mai mari decât
toleranele realizabile prin perforare i decupare pe tane obi nuite, piesa se poate
realiza din punct de vedere al cerinelor de precizie dimensional.
...

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 14

2.1.2. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului

Semifabricatele individuale supuse prelucrrilor de tanare se obin din produse

laminate sub form de table, benzi sau profiluri. Atunci când piesa plan se obine
exclusiv prin prelucrri de tiere/tanare, dimensiunile semifabricatului sunt identice cu
dimensiunile contururilor exterioare ale piesei.
În cazul pieselor de form spaial realizate prin prelucrri de tiere i deformare
plastic (îndoire, ambutisare, fasonare etc.), se stabilete forma i dimensiunile
semifabricatului plat (forma desfurat) de la care pornete prelucrarea. Calculul
dimensiunilor formei desfurate se face în funcie de specificul operaiei de deformare
plastic.

Exemplu de calcul: E 2.1.2

Piesa din Anexa 2.1 este o pies de form spaial care rezult în urma unor
prelucrri de tanare i îndoire. Dimensiunea desfuratei piesei se face pe baza egalrii
lungimii stratului neutru al piesei cu lungimea semifabricatului plat (vezi Cap. 3.1.2). În
urma calculelor de dimensionare (vezi Exemplu de calcul: 3.1.2) se obine forma i
dimensiunea L a desfuratei piesei (Fig. E 2.1):

Fig. E 2.1 Forma desf
urat
a piesei

...

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

15 Cap. 2.1

2.1.3. Stabilirea procesului tehnologic

Stabilirea procesului tehnologic optim presupune determinarea succesiunii,
respectiv simultaneitii prelucrrilor necesare pentru realizarea piesei, conform
specificaiilor de pe desen i la un cost cât mai redus. Aceste prelucrri se vor grupa
astfel încât s se reduc la minim numrul de operaii. Precizarea procesului tehnologic
impune, pornind de la mrimea seriei de fabricaie a piesei (Tabelul 2.13), urmtoarele
[3], [4b], [7], [17]:
• stabilirea semifabricatului folosit;
• stabilirea prelucrrilor necesare;
• stabilirea succesiunii i asocierii prelucrrilor;
• evaluarea comparativ a consumurilor specifice de material;
• aprecierea orientativ a numrului, tipurilor i a complexitii sculelor utilizate;
• aprecierea orientativ a numrului de posturi de lucru;
• consideraii privind calitatea i precizia pieselor;
• evaluarea comparativ privind productivitatea variantelor tehnologice, respectiv
securitatea muncii (Tabelul 2.14).

Tabelul 2.13 Valori orientative a seriilor de fabricaie la tanare [3]

Dimensiunea Felul produciei

maxim
a
Serie mic
Serie mijlocie Serie mare Mas

pieselor
[mm] Producia anual [buci]
< 50 100.000 100.000 –1.000.000 1.000.000 – 10.000.000 10.000.000
50 - 250 50.000 50.000 – 500.000 500.000 – 2.000.000 2.000.000
250 - 1000 10.000 10.000 – 50.000 50.000 – 500.000 500.000

Tabelul 2.14 Indicatori privind sculele succesive i simultane [3]

Tipul tanei
Indicator
Succesiv Simultan
Precizia pieselor Medie i redus
Ridicat
i medie
Piese plane:
Calitatea pieselor Cu abateri de la planeitate • suprafee de forfecare bune
datorit
fix
rii semifabricatului
Mai ridicat
:
Mai sc
zut
:
• posibilitate de automatizare a
Productivitatea • îndep
rtare relativ greoaie a
aliment
rii cu semifabricate i
piesei din scul

a evacu
rii pieselor
Ridicat
:
Sc
zut
:
• este exclus
posibilitatea
Securitatea muncii • posibilitatea introducerii mâinii
introducerii mâinii în zona
în zona activ
a sculei
activ
a sculei

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 16

La combinarea prelucrrilor pe semifabricat se va ine cont de urmtoarele

aspecte:
• la utilizarea &tan'elor cu ac'iune simultan( se va verifica, în cazul unor piese cu
orificii foarte apropiate, ca distana dintre orificii s nu fie mai mic decât cea
minim admis pe considerent de durabilitate a plcii active (rezisten
nesatisfctoare a peretelui dintre orificii);
• la utilizarea &tan'elor cu ac'iune succesiv(:
o stabilirea succesiunii prelucrrilor va avea în vedere atât considerentele
tehnologice cât i construcia cât mai simpl a sculei;
o inând cont de impreciziile de pas care pot s apar la translatarea
semifabricatului dintr-un post de lucru în altul, elementele geometrice
ale piesei care prezint tolerane mai reduse unele fa de altele se vor
realiza în acela i post de lucru. Dac acest lucru nu este posibil, se vor
realiza în posturi de lucru învecinate.
o pentru asigurarea alimentrii simple i rapide cu semifabricat fâ ie sau
band, separarea piesei din semifabricat se va face în ultimul post de
lucru.

Exemplu de calcul: E 2.1.3

Pentru piesa din Anexa 2.1 se vor stabili câteva variante de itinerarii tehnologice.
Semifabricatul primar utilizat este sub forma unei coli de tabl.

Varianta 1: Serie unicat (Tabel E 2.1)

Tabelul E 2.1 Varianta cu lips
de scule de presare specifice

Nr.
Operaia Schema prelucrrii
crt.

1. Debitare fâ ii

2. T
iere contur

3. Frezare i g
urire

4. Îndoire

5. Control Tehnic de Calitate (CTC)

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

17 Cap. 2.1

Varianta 2: Serie mic (Tabelul E 2.2)

Tabelul E 2.2 Varianta cu scule simple de presare

Nr.
Operaia Schema prelucrrii
crt.

1. Debitare fâ ii

2. Decupare

3. Perforare orificii

4. Îndoire

5. Control Tehnic de Calitate (CTC)

Varianta 3: Serie mijlocie-mare (Tabelul E 2.3)

Tabelul E 2.3 Varianta tan
cu aciune succesiv
de perforare i decupare

Nr.
Operaia Schema prelucrrii
crt.

1. Debitare fâ ii

2. Perforare + Decupare
Post 2 Post 1

3. Îndoire

4. Control Tehnic de Calitate (CTC)

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 18

Varianta 4: Serie mijlocie-mare (Tabelul E 2.4)

Tabelul E 2.4 Varianta tan
cu aciune succesiv
de liuire, perforare i retezare

Nr.
Operaia Schema prelucrrii
crt.

1. Debitare fâ ii

2. )liuire + Perforare + Retezare

Post 3 Post 2 Post 1

3. Îndoire

4. Control Tehnic de Calitate (CTC)

Varianta 5: Serie mijlocie-mare (Tabelul E 2.5)

Tabelul E 2.5 Varianta tan
cu aciune simultan
de perforare i decupare

Nr.
Operaia Schema prelucrrii
crt.

1. Debitare fâ ii

2. Perforare + Decupare

3. Îndoire

4. Control Tehnic de Calitate (CTC)

Exemplele prezentate mai sus nu epuizeaz toate variantele posibile. Se poate

imagina i o variant de itinerariu tehnologic folosind o tan combinat cu aciune
succesiv de liuire, perforare, îndoire i retezare, astfel încât piesa s se realizeze pe o
singur scul.

2.1.4. Calcule de croire

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

19 Cap. 2.1

2.1.4.1. Calculul coeficientului de utilizare a materialului

Croirea reprezint modul de dispunere pe semifabricatul de tip fâ ie sau band
a pieselor ce urmeaz a se prelucra prin tanare. Dimensiunea semifabricatului rezult
din cele ale pieselor în cauz, cu majorrile eventuale pentru puntie.
Prin operaia de croire se urmre te obinerea unei valori maxime a
coeficientului de utilizare de material *, coeficient care reprezint raportul dintre
suprafaa util a piesei i suprafaa total consumat din semifabricat. În Tabelul 2.15 se
prezint formula coeficientului * pentru benzi i pentru foi de tabl. Utilizarea
materialului este cu atât mai raional cu cât * se apropie mai mult de valoarea 1 (100%).

Tabelul 2.15 Coeficientul de utilizare de material pentru benzi i foi de tabl
[6]

Croire band Schia

Su
η= ≤1
A⋅ B B Su
unde: Su – aria util
a piesei
A – pasul tan
rii A
B – l
imea benzii
Croire longitudinal (L) foaie de tabl Schia
./, 0 12
+, -
34 0 35
67 Lf
A
./, - .8, 0 ./8, L1 S
u
34
.8, - 9 :;<=>?< @A>=?<BCD
38
35 L2
./8, - 9 :;<=>?< @A>=?<BCD
E
Croire transversal (T) foaie de tabl Schia
./F 0 12
+F - 67 A
34 0 35
./F - .8F 0 ./8F L1 S
u
35
.8F - 9 :;<=>?< @A>=?<BCD
38
34
Lf
./8F - 9 :;<=>?< @A>=?<BCD L2
E
NpL / NpT - numrul total de piese L / T Lf - limea fâiei
NfL ; NfT - numrul de fâii L / T A - pasul tanrii
NpfL / NpfT - numrul de piese pe fâie L / T L1 / L2 – limea / lungimea foii de tabl

Soluia cea mai avantajoas de croire depinde de forma i dimensiunile piesei de

realizat, respectiv de forma i dimensiunile semifabricatelor. Pentru depistarea valorii

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 20

optime a coeficientului de utilizare de material se vor lua în considerare mai multe

variante de croire prezentate în Figura 2.3, utilizând semifabricat de tip band sau fâ ie.

a) b) c) d) e)

f) g) h) i) j)

a) croire pe un rând; b) croire pe dou
sau n rânduri; c) croire pe dou
sau n rânduri în zig-
zag; d) croire dreapt
; e) croire înclinat
; f) croire dreapt
cap la cap; g) croire înclinat

cap la cap; h) croire combinat
(debitarea din aceeai fâie a dou
sau mai multe piese
diferite; i) croire cu retezarea puntiei; j) croire f
r
puntie.

Fig. 2.3 Variante de croire

În cazul utilizrii semifabricatelor sub form de foi de tabl se vor calcula

coeficienii de utilizare de material, la croirea tablei dup direcie longitudinal GL i
dup direcie transversal GT, pentru cel puin dou formate de tabl de dimensiuni L1 x
L2 i mai multe variante de dispunere a piesei pe fâ ie. Valorile coeficienilor de utilizare
de material se vor centraliza în Tabelul 2.16.

Tabelul 2.16 Coeficientul de utilizare de material la utilizarea foilor de tabl
[4b]

Varianta de
croire
Format tabl
L1 x L2 [mm] HL HT HL HT HL HT

2.1.4.2. Calculul puntiIelor

La execuia unor piese de calitate este necesar croirea cu puntie laterale m i
intermediare p pentru a asigura integritatea piesei dup conturul exterior al decuprii.
Lipsa puntielor poate duce la realizarea de piese cu contur exterior incomplet.
a) Dimensionarea puntiIelor m i p la decupare

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

21 Cap. 2.1

La alimentarea cu semifabricat, cu avans manual, într-o tan normal de

decupare, valorile minime ale puntielor intermediare p i laterale m se calculeaz cu
relaia 2.1 i 2.2:
J K LM N LO N LP N Q (2.1)
R K LM N LO N LP N S (2.2)
Valorile coeficienilor a, b, k1, k2, k3 se dau în Tabelul 2.17.

Tabelul 2.17 Valori pentru calculul puntielor p i m la decupare [2], [6]

Valori pentru a i b
Piese rotunde sau cu Piese dreptunghiulare cu Piese cu poriuni
raz
de curbur
r > 2g dimensiunea D  50 mm rectilinii D > 50;
r  2g
m
m
m
Grosimea D p
materialului p
g, mm D p m
m r
D p
r p

a b a b a b
... 0,25 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0
0,25...0,5 1,2 1,5 1,8 2,0 2,2 2,5
0,5...0,8 1,0 1,2 1,5 1,8 1,8 2,0
0,8...1,2 0,8 1,0 1,2 1,5 1,5 1,8
1,2...1,6 1,0 1,2 1,5 1,8 1,8 2,0
1,6...2,0 1,2 1,5 1,8 2,0 2,0 2,2
2,0...2,5 1,5 1,8 2,0 2,2 2,2 2,5
2,5...3,0 1,8 2,2 2,2 2,5 2,5 2,8
3,0...3,5 2,2 2,5 2,5 2,8 2,8 3,2
3,5...4,0 2,5 2,8 2,8 3,2 3,2 3,5
4,0...4,5 3,0 3,5 3,5 3,0 3,0 4,5
5,0...12 0,6g 0,7g 0,7g 0,8g 0,8g 0,8g
Valori pentru k1, k2, k3
k1 k2 k3
Oel moale 1,0 Ttan
cu avans i
Band
care trece o
Oel semidur 0,9 1,0 ghidare neprecis
a 1,0
singur
dat
prin tan

Oel dur 0,8 benzii
Bronz tare 1,1
Band
care trece de dou
Ttan
cu avans i
Alam
moale 1,2 1,2 0,8
ori prin tan
ghidare precis
a benzii
Duraluminiu 1,4

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 22

b) Dimensionarea puntiIelor intermediare p la retezare cu deUeu

La execuia pieselor cu retezarea puntielor, considerentul de durabilitate a
poansonului impune adoptarea unor puntie intermediare de valori superioare celor
folosite la obinerea piesei prin decupare. Valorile dimensiunilor puntielor intermediare
p la retezare cu de eu sunt prezentate în Tabelul 2.17.

Tabelul 2.17 Dimensiunile puntielor intermediare p la retezare [2], [6]

B
B
p p
B
B B
g g
10 25 40 63 100 100 160 250 400 630
1 4 0,75
1,5 3 3,5 4 4,5 0,88 5 6 7 8 9
2 5,5 1
2,5 1,13 10
3 3,5 4 4,5 5 1,25 5,5 7,5 8,5
3,5 6 1,5 6,5
4 4 4,5 5 5,5 1,75 9 11
5 5 5,5 6 6,5 7 2 8
6 2,5 7 10 12
7 3 7 8 9
8 6,5 7 8 3,5 8,5 9,5 13
9 5,5 6 4 9 10 11 14
10 7 8 9 5 8 9,5 11 12,5 15
12 6 7 8 8 10
14 7 8 9 10 12
16 8 9 10 11 14

c) LIimea c retezat de poansonul lateral de pas

În cazul tanelor prevzute cu poansoane laterale de pas, valoarea limii c
retezat de poansonul lateral de pas se indic în Tabelul 2.18.

Tabelul 2.18 L
imea c retezat
de poansonul lateral de pas [2], [6]

Grosime material g [mm] < 1,5 1,5 ... 2,5 2,5 ... 3 V 3
Lime retezat c [mm] 2 2,5 3 4
Obs: Valorile indicate ale lui c sunt valabile pentru oWel moale Xi alamY.
Pentru alte materiale aceste valori se modificZ prin coeficien[ii:
k = 0,8 ... 0,9 pentru o\eluri dure Xi de rezisten\] medie;
k = 1,2 ... 1,4 pentru aluminiu;
k = 1,1 ... 1,2 pentru duraluminiu.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

23 Cap. 2.1

Calculul limii fâ iei (benzii) se determin conform schemei din Figura 2.4,
dup cum urmeaz:
Lf = lf + c = D + 2·m + c, la tane cu un singur poanson lateral de pas (Fig. 2.4.a);
Lf = lf + 2·c = D + 2·m +2· c, la tane cu dou poansoane laterale de pas (Fig. 2.4.b).

A A
c c
m m

p Lf Lf
lf D lf D p

m m
A c

a) un poanson lateral de pas b) dou poansoane laterale de pas

Fig. 2.4 Calculul l
imii fâ iei (benzii) la utilizarea poansonului lateral de pas

2.1.4.3. Determinarea l^imii fâiei (benzii)

Dimensiunile puntielor recomandate la cap. 2.1.4.2. sunt aproximative deoarece
ele nu in cont de toleranele de execuie la limea fâ iei sau benzii [2],[17],[55].
Limea nominal a fâ iei, respectiv distana dintre elementele de ghidare a fâ iei
(benzii) în tan se determin cu relaiile de calcul precizate în Tabelul 2.19, conform
schemelor prezentate în Figura 2.5.

Tabelul 2.19 Calculul l
imii nominale a fâ iei

Mod de alimentare/ghidare Lime nominal fâie Distana dintre elementele

fâie (band) (band) de ghidare
Cu ap
sare lateral
Lf = D + 2·m + _l Br = Lf + j
F
r
ap
sare lateral
Lf = D + 2·m + 2· _l Br = Lf + 2·j

La calculul limii fâ iei (benzii) se vor lua în considerare urmtoarele

recomandri [2],[17],[55]:
• limea nominal a fâ iei (benzii) depinde de mrimea toleranei de la debitarea pe
foarfeci, dat sub forma adaosului la lime;
• în cazul tanelor care asigur apsarea lateral a fâ iei (benzii), limea nominal a
fâ iei (benzii) depinde de valoarea garantat a jocului j (Tabel 2.20), ceea ce permite
utilizarea unor fâ ii (benzi) cu dimensiuni de lime mai puin precise;

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 24

• în cazul tanelor fr apsare lateral a fâ iei (benzii), limea nominal a fâ iei
(benzii) depinde de valoarea jocului j, care trebuie pstrat în limite cât mai strânse,
în caz contrar fiind imposibil obinerea conturului piesei din dimensiunea fâ iei
(benzii).
Br Br
Lf j j Lf j
m D m m D m
3 `l `l `l

D/2+m Br /2

a) cu ap sare lateral b) f r ap sare lateral

1 – plac activ ; 2 – semifabricat fâaie (band ); 3 – elemente de ghidare semifabricat;
D - dimensiunea piesei; m-punti!a lateral ; `l - abaterea la debitarea pe foarfec ;
Lf - l !imea nominal a fâaiei (benzii); j - joc; Br - distan!a dintre elementele de ghidare

Fig. 2.5 Schema pentru determinarea l
imii nominala a fâ iei (benzii)

Tabelul 2.20 Valoarea jocului dintre elementele (riglele) de ghidare i fâ ie (band
) [2]

Grosimea semifabricatului [mm]

Limea fâiei (benzii)
0,5 - 1 1-2 2-3 3-5 5 - 10
[mm]
Jocul j [mm]
< 50 0,50 0,75 1,00 1,00 1,50
50 - 100 0,75 0,80 1,00 1,20 1,50
100 - 150 1,00 1,00 1,20 1,40 2,00
150 - 200 1,00 1,20 1,40 1,60 2,00
200 - 300 1,20 1,40 1,50 2,00 2,50

Observa^ii:
1. Pentru semifabricate cu grosimea mai mic de 0,3 mm nu se folose te apsarea
lateral a fâ iei sau benzii.
2. Rezultatele obinute în urma calculului limii fâ iei sau benzii se rotunjesc pân
la 1 mm în plus sau pân la valoarea standardizat apropiat, superioar a benzii.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

25 Cap. 2.1

Exemplu de calcul: E 2.1.4

Varianta 1 de croire
În Fig. E 2.2 se prezint
schema de croire cu piesa dispus în
poziie vertical, iar în Tabelul E 2.6
modul de calcul al coeficientului de
utilizare de material. Precizia de pas
este asigurat de un opritor iniial i
un opritor fix, iar fâ ia este apsat
lateral de ctre elementele de
apsare laterale ale tanei dispuse în
partea de sus a fâ iei.

Fig. E 2.2 Croire dreapt
/ vertical
(cu opritor)

Tabelul E 2.6 Varianta de calcul croire dreapt
cu piesa dispus
în poziie vertical

LZcime L1 = 1000 mm
Dimensiune tablb
Lungime L2 = 2000 mm
Tbiere pe ghilotinb Abateri ± dl = ± 0,75 mm
pe orizontalZ d= 25 mm
Dimensiune piesb:
pe verticalZ D= 60,23 mm
Arie utilb piesb Su = 1295,64 mm2
lateralZ sus m1 = 1,8 mm
Dimensiune
puntiee lateralZ jos m2 = 1,8 mm
intermediarZ p= 1,5 mm
LZcime gh i j + kl m kn m op i 64,58 → 65 mm
Dimensiune fâfie
Pas q i rms i 26,5 mm
gl
Nr. fâtii uhv i i 15,38 → 15 buc
gh
gn
Croire tablb: Nr. piese pe fâtie uwhv i i 75,47 → 75 buc
LongitudinalY q
(L) Nr. total piese uwv i uhv x uwhv i 1125 buc

Coeficient de uwv x {|
yz i }~~ i 72,88 %
utilizare de material gl x gn
gn
Nr. fâtii uh i i 30,77 → 30 buc
gh
gl
Croire tablb: Nr. piese pe fâtie uwh i i 37,74 → 37 buc
TransversalY q
(T) Nr. total piese uw i uh x uwh i 1110 buc

Coeficient de uw x {|
y€ i }~~ i 71,91 [%]
utilizare de material gl x gn

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 26

Varianta 2 de croire
În Fig. E 2.3 se prezint
schema de croire cu piesa
dispus în poziie vertical, iar în
Tabelul E 2.7 modul de calcul al
coeficientului de utilizare de
material. Precizia de pas este
asigurat de un poanson lateral
de pas amplasat la marginea
fâ iei.

Fig. E 2.3 Croire dreapt
/ vertical
(cu poanson de pas)

Tabelul E 2.7 Varianta de calcul croire dreapt
cu poanson lateral de pas

LZcime L1 = 1000 mm
Dimensiune tablb
Lungime L2 = 2000 mm
Tbiere pe ghilotinb Abateri ± dl = ± 0,75 mm
pe orizontalZ d= 25 mm
Dimensiune piesb:
pe verticalZ D= 60,23 mm
Arie utilb piesb Su = 1295,64 mm2
lateralZ sus m1 = 1,8 mm
Dimensiune lateralZ jos m2 = 1,8 mm
puntiee intermediarZ p= 1,5 mm
poanson de pas c= 2 mm
Dimensiune fâfie LZcime gh i j + kl m kn m  m op i 66,58 → 67 mm
Pas qirmsi 26,5 mm
gl
Nr. fâtii uhv i i 14,93 → 14 buc
gh
Nr. piese pe gn
Croire tablb: uwhv i i 75,47 → 75 buc
fâtie q
LongitudinalY
(L) Nr. total piese uwv i uhv x uwhv i 1050 buc
Coeficient de uwv x {|
utilizare de yz i }~~ i 68,02 %
material gl x gn

gn
Nr. fâtii uh i i 29,85 → 29 buc
gh
Nr. piese pe gl
Croire tablb: uwh i i 37,74 → 37 buc
fâtie q
TransversalY
(T) Nr. total piese uw i uh x uwh i 1073 buc
Coeficient de uw x {|
utilizare de y€ i }~~ i 69,51 [%]
material gl x gn

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

27 Cap. 2.1

Varianta 3 de croire
În Fig. E 2.4 se prezint
schema de croire cu piesa
dispus în poziie orizontal, iar
în Tabelul E 2.8 modul de calcul
al coeficientului de utilizare de
material. Precizia de pas este
asigurat de un opritor iniial i
un opritor fix, iar fâ ia este
apsat lateral de ctre elemente
de apsare laterale. Fig. E 2.4 Croire dreapt
/ orizontal
(cu opritor)

Tabelul E 2.8 Varianta de calcul croire dreapt
cu piesa dispus
în poziie orizontal

LZcime L1 = 1000 mm
Dimensiune tablb
Lungime L2 = 2000 mm
Tbiere pe ghilotinb Abateri ± dl = ± 0,50 mm
pe orizontalZ d= 60,23 mm
Dimensiune piesb:
pe verticalZ D= 25 mm
Arie utilb piesb Su = 1295,64 mm2
lateralZ sus m1 = 1,5 mm
Dimensiune
puntiee lateralZ jos m2 = 1,5 mm
intermediarZ p= 1,2 mm
LZcime gh i j + kl m kn m op i 28,5 → 29 mm
Dimensiune fâfie
Pas q i rms i 61,43 mm
gl
Nr. fâtii uhv i i 34,48 → 34 buc
gh
gn
Croire tablb: Nr. piese pe fâtie uwhv i i 32,56 → 32 buc
LongitudinalY q
(L) Nr. total piese uwv i uhv x uwhv i 1088 buc

Coeficient de uwv x {|
yz i }~~ i 70,48 %
utilizare de material gl x gn
gn
Nr. fâtii uh i i 68,97 → 68 buc
gh
gl
Croire tablb: Nr. piese pe fâtie uwh i i 16,28 → 16 buc
TransversalY q
(T) Nr. total piese uw i uh x uwh i 1088 buc

Coeficient de uw x {|
y€ i }~~ i 70,48 [%]
utilizare de material gl x gn

În Tabelul E 2.9 se prezint sub form centralizat valorile coeficienilor de

utilizare de material pentru cele 3 variante de croire luate în studiu, pentru formatul de
tabl de 1000 x 2000 mm.

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©

 Cap. 2.1 - 28

Tabelul E 2.9 Coeficientul de utilizare de material la utilizarea foilor de tabl

Varianta
de croire

Format tabl
L1 x L2 [mm] HL HT HL HT HL HT
1000 x 2000 72,88 71,91 68,02 69,51 70,48 70,48

Variantele de croire nu se opresc doar la cele trei exemple prezentate mai sus.
Ele pot s difere prin modul de asigurare a pasului (opritor sau poanson lateral de pas),
respectiv croire cu puntie sau fr puntie, cu retezare.

...

2.1.4.4. Stabilirea variantei optime

La stabilirea variantei optime se ine cont, în primul rând, de coeficientul de

utilizare de material (‚max), corelat cu criterii legate de seria de fabricaie (Tabel 2.13),
condiii de lucru i posibilitile tehnologice. Se va avea în vedere complexitatea
execuiei i costul sculelor folosite, respectiv productivitatea i securitatea muncii (Tabel
2.14), adoptându-se soluia cea mai economic. În Tabelul 2.19 sunt precizate criteriile
de alegere a variantei optime.

Tabelul 2.19 Criterii privind alegerea variantei optime [4b]

Num
r
Productivitate
optim

ƒ Scule
Securitatea

„
tehnologic

Combinate
Observa ii

…
P
Utilizare
Varianta

material

Decizia

Succesive
muncii

Simple
(scul
/ nr. Simultane
posturi)
1/
1 2/
3/
1/
... 2/
3/
OBS. Se va ine seama de precizia impus
piesei prin desenul de execuie al acesteia i seria
de fabricaie a piesei [buc/an].

TDP - Indrum
tor de proiectare/ Aurel Tulcan / UPT / 2020©