Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice


Catedra Tehnologia Construciilor de Maini
Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

GHID PRIVIND PROIECTUL DE


ANALIZ DE REPER
* AR *
1. ANALIZA CONSTRUCTIV A REPERULUI R1
1.1 Rolul functional al reperului
1.2 Schie constructive ale reperului
1.3 Caracteristici constructive prescrise reperului
1.4 Funciile suprafeelor
1.5 Solicitri n timpul funcionrii
1.6 Lanturi de dimensiuni ale reperului
1.7 Alegerea materialului
1.8 Caracteristici de material
1.9 Tratamente termice prescrise
1.10 Masa reperului
1.11 Tehnologicitatea formei constructive
1.12 Desenul de reper
2. ANALIZA CONSTRUCTIV A REPERULUI R2
2.1 Rolul functional al reperului
2.2 Schie constructive ale reperului
2.3 Caracteristici constructive prescrise reperului
2.4 Funciile suprafeelor
2.5 Solicitri n timpul funcionrii
2.6 Lanturi de dimensiuni ale reperului
2.7 Alegerea materialului
2.8 Caracteristici de material
2.9 Tratamente termice prescrise
2.10 Masa reperului
2.11 Tehnologicitatea formei constructive
2.12 Desenul de reper

Programarea i evaluarea activitilor de elaborare a proiectului


Spt.

Activ.

Primire
ghid i
tem

Max.
Efectiv

2
1.1
1.2
10

3
1.3
1.4
1.5
1.6
10

1.7
1.8
1.9

1.10
1.11

1.12

10

10

10

2.1
2.2

2.3
2.4
10

10

11

12

2.5
2.6

2.7
2.8
2.9

2.10
2.11

2.12

10

10

10

10

13

14

Punctaj

Not

100

10

Definitivare Predare
proiect
proiect
-

1. ANALIZA CONSTRUCTIVA FUNCIONAL-TEHNOLOGICA


1.1 Studiul constructiv-funcional al reperului R1
a. Rolul functional al reperului
Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului, sau functiilor partiale ale
ansamblului sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile
functiilor).
O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri: supor (piesa de baza), lagar, transmitere de forte,
momente, element de rezolvare a unor lanturi de dimensiuni, de comanda, de acces, de limitare a unor
deplasari sau rotatii, de etansare, de lubrifiere, de alimentare, de opturare a unei cai de circulatie, de fixare, de
manipulare, de acumulare de energie, de legatura interna sau externa etc.
Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si abaterile acestora se stabilesc in
functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se
executa o schita a ansamblului sau subansamblului, punandu-se in evidenta (prin culori diferite sau tip de linie)
piesa ce face obiectul proiectului.
b. Schie constructive ale reperului
Se executa o schita a reperului, n care suprafeele reperului se noteaza cu Sk, k = 1, 2, ....

Fig. 1.1-1

c. Caracteristici constructive prescrise reperului


Caracteristicile prescrise suprafeelor Sk se prezint n tab. 1.1-1.

Forma
nominal

Dimensiuni i
abateri
[mm]

S1

Cilindric

7 00,05

S2
Sk

Plan
...

15 0,2 / 25 0,.. *
...

Sk

Rugozitatea,
Ra
[m]

Tolerana(-e)
de form
[mm]

Poziia
relativ

...

...

...

Tabelul 1.1-1
Alte condiii
(duritate,
acoperiri de
protecie etc.)

...

* Abaterile sunt pentru cote libere luate din STAS 11111-86


Verificarea desenului de executie are drept scop intelegerea formei constructive a reperului, corectarea
eventualelor greseli de proiectare, completarea desenului cu alte vederi, sectiuni sau detalii care sa ofere o
imagine completa a piesei.
d. Funciile suprafeelor
Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi: functionale, tehnologice, constructive (de
delimitare), de montaj ( de legatura), auxiliare (pentru marcare, protectie etc.)
Funciile suprafeelor se prezint n tab. 1.1-2
Tabelul 1.1-2
Sk

Funcia(-ile)

S...
S..., S...
...
Prezentarea se face pe suprafata sau grup de suprafete.

...

e. Solicitri n timpul funcionrii


Solicitrile principale asupra reperului/suprafeelor sunt:
- mecanice (traciune-compresiune, forfecare, ncovoiere, torsiune etc.);
- termice (variaii de temperatur, dilatri etc.);
- chimice (coroziune etc.).
f. Analiza lanturilor de dimensiuni atasate
Forma piesei, modul de cotare si marimea tolerantelor trebuie sa corespunda parametrilor functionali
impusi si conditiilor de lucru concrete, dar sa permita si o realizare tehnologica cat mai usoara si mai
economica.
Exemplu
Se presupune ca, in urma unei analize tehnicoeconomice, s-a adoptat a doua varianta. In aceasta situatie,
lantul de dimensiuni tehnologic este format din dimensiunile
primare L1 = l1, L2 = l2 si L3 = Rl si dimensiunea de inchidere RL
= l3. Transformarea dimensiunii de inchidere de la cotarea
functionala Rl in dimensiune primara la cotarea tehnologica L3
necesita recalcularea tolerantei si a abaterilor acesteia din
urma.
La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele
dimensiuni (valori nominale, tolerante si abateri):
0 , 05
l1 = 100 0,04 mm; l2 40 00,,03
01 mm; l3 25 0 , 03 mm.
Pentru dimensiunea de inchidere RI se obtin urmatoarele valori:
NR = l1 - (l2 + l3) = 100 - (40 + 25) = 35 mm;

es R es1 (ei2 ei3 ) 0,04 (0,01 0,03) 0,08 mm


eiR ei1 (es2 es3 ) 0,04 (0,03 0,05) 0,12 mm
Prin urmare, distanta dintre centrele celor doua gauri este
08
mm.
Rl 35 00,,12
Trecand la calculul lantului de dimensiuni tehnologic, se analizeze posibilitatile tehnologice concrete la
prelucrare si se prescrie noi tolerante la dimensiunile primare , astfel ca suma acestor tolerante sa fie egala cu
toleranta dimensiunii RL, respectiv l3. Se propun urmatoarele tolerante, convenabile din punct de vedere
tehnologic: TL1 0,04 mm Tl1 0,08 mm , TL2 0,04 mm Tl 2 0,08 mm si TL3 0,02 mm , iar pentru L1
si L2 putem scrie:
L1 = 100 0,02 mm

L2 40 00,,015
005 mm

Urmeaza calculul abaterilor limita ale dimensiunii L3:

esR es1 (ei2 ei3 )


ei3 e s1 ei2 e s R 0,02 (0,005 ) 0,05 0,025 mm
eiR ei1 (es2 es3 )
e s3 ei1 e s2 eiR 0,02 0,015 (0,03) 0,005 mm

L3 35 00,,005
025 mm
In concluzie, trecerea de la cotarea functionala la cotarea tehnologica, necesara de multe ori din cauza
unor considerente de baza diferite si pentru a face executia mai usoara, are drept rezultat, in lanturile de
dimensiuni, transformarea unor dimensiuni de inchidere in dimensiuni primare, ale caror valori nominale si
abateri limita trebuie sa fie calculate cu ajutorul relatiilor din teoria lanturilor de dimensiuni. Se poate observa ca,
prin aceste calcule, se obtin dimensiuni primare cu tolerante mai mici care, in majoritatea cazurilor, ramin totusi
convenabile din punct de vedere economic.
g. Alegerea materialului
Primul pas in realizarea cerinelor de proiectare, cu privire la proprietile materialului, este stabilirea clar
a funciei, obiectivelor i restriciilor.
Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le compara cu cele reale ale
materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este important sa se plece cu un numar mare de materiale, sa se
foloseasca proprietatile limita pentru a elimina materialele care nu satisfac cerintele de proiectare. Performanta,
in general, nu este influentata doar de o proprietate, ci de combinatia acestora.
La prelucrarile prin deformare plastica la rece se folosesc diferite materiale matalice (oteluri si aliaje
neferoase), livrate sub forma de table, benzi, sarme si diferite profile laminate. Cele mai utilizate materiale
utilizate la aceste prelucrari sunt: oteluri de uz general pentru constructii, oteluri carbon de calitate, oteluri aliate,

oteluri pentru ambutisare, aliaje cupru-zinc (alame), aliaje cupru-aluminiu, aliaje cupru-nichel-zinc, aliaje de
aluminiu.
La alegerea materialului pentru prelucrarile prin deformare la rece se are in vedere corelarea cerintelor
constructive-functionale, tehnologice si economice.
Principalele conditii impuse materialelor pentru prelucrarea prin deformare la rece, din punct de vedere
constructiv-functional, sunt: rezistenta mecanica (la uzare si coroziune), conductibilitatea termica si rezistenta la
temperature ridicate, proprietatile electrice sau magnetice, greutatea specifica mica.
Din punct de vedere tehnologic, principalele conditii se refera la plasticitatea materialului (compozitia
chimica, microstructura, proprietatile fizico-mecanice), la conditiile de deformare (viteza si gradul de deformare,
starea de tensiune aplicata, starea de deformare rezultata) si la precizia si calitatea suprafetelor
semifabricatelor.
Fiecrei proprieti, i se atribuie un coeficient de importan care depinde de influena acesteia asupra
performanelor componentei.
n cazurile cnd sunt specificate numeroase proprieti de material i importana relativ a fiecreia nu
este clar, se determin factorul de importan, wi. La compararea a dou proprieti, cea mai important
primete valoarea 1 i cea mai puin important primete valoare 0.
Proprietati

Numar decizii N = n(n-1)/2


1

Proprietatea 1

Proprietatea 2

Proprietatea 3

1
0

Proprietatea 5

1
0

Coeficient
relativ

0,3

0,2

0,1

0,2

0,2

10

wi =1

10

Proprietatea 4

Decizii
pozitive

0
0

Numar total decizii pozitive

n aceast form simpl, metoda combin proprieti diferite (mecanice, fizice si chimice), exprimate n
uniti diferite, ceea ce conduce la rezultate iraionale. Acest neajuns este nlturat prin introducerea factorilor
de scar. Introducerea factorului de scar faciliteaz conversia valorilor normale a proprietilor de material la
valori adimensionale. Pentru o proprietate dat, valoarea scalat, B, pentru un material candidat este egal cu:

Valoarea numerica a proprietatii


Valoarea max ima din lista

Pentru proprieti cum ar fi pretul de cost, pierderea prin coroziune sau uzura, etc., valorile trebuie s fie
ct mai mici iar B este calculat astfel:

Valoarea min ima din lista


Valoarea numerica a proprietatii

Pentru proprietatile de material care pot fi reprezentate prin valori numerice, aplicarea procedurii este
simpl. n cazul proprietatilor cum ar fi rezistenta la coroziune, rezistenta la uzura, prelucrabilitatea,
sudabilitatea, etc., valori numerice se dau rar, iar materialele sunt evaluate n mod normal cu ajutorul
calificativelor ca foarte bune, bune, satisfacatoare, slabe, etc. n aceste cazuri, evaluarea poate fi convertita la
valori numerice folosind o scar arbitrara. Spre exemplu, rezistenta la coroziune evaluata excelenta, foare
buna, buna, satisfacatoare i slaba poate lua valorile 5, 4, 3, 2 i respectiv 1. Dup scalarea diferitelor
proprietati, indicele de performanta (W) poate fi calculat astfel:
n

W Bi wi
i 1

h. Caracteristici material ales


- Semnificaia codului materialului
Exemplu:
Cod material: CuZn37 (Alam) STAS...
Semnificaie: 37% Zn, restul Cu
- Compoziia chimic - se prezint tabelar
- Structura metalografic - se prezint tabelar
- Proprieti fizico-mecanice - se prezint tabelar (rezistena de rupere, duritate, alungire etc.)
i. Tratamente termice prescrise

j. Masa
Masa prescris este... sau masa se determin prin calcul.
Exemplu
Pentru piesa din figura 1.1-1, masa se determin prin calcul cu formula: m V

kg ,

unde: reprezint densitatea materialului, n kg / dm ; V este volumul piesei.


Pentru determinarea volumului piesei , aceasta se descompune n forme geometrice elementare. Din
analiza piesei, se observ c aceasta este alctuit din trei forme geometrice simple: dou paralelipipede
i un sfert de inel cilindric (fig. 1.1-2).
2

Fig. 1.1-2
Volumele celor trei forme geometrice sunt:
V1 10 15 1,5 225 mm 3 225 100 3 dm3 ;
1
2 3.5 2 15 35,34 mm 3 35,34 100 3 dm 3 ;
4
V3 25 15 1.5 7 1.5 529,51 mm 3 529,51 100 3 dm3 .
Rezult volumul total al piesei:
V V1 V2 V3 225 35,34 529,51 789,85 mm3 789,85 100 3 dm3
Masa piesei este:
m V ... ..... ... [kg]
k. Tehnologicitatea formei constructive
Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizia geometrica a piesei pe de
o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de prelucrare, masinilor si echipamentelor folosite in mod curent
la realizarea suprafetelor pieselor pe de alta parte.
Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in care acesta poate fi realizat in
conditii normale de lucru.
V2

Tehnologicitatea pieselor ndoite


Principalele caracteristici care influeneaz tehnologicitatea pieselor ndoite sunt forma i precizia
acestora.
Obinerea calitii, preciziei i economicitii semifabricatelor i pieselor obinute prin ndoire depinde de
corelarea caracteristicile prescrise acestora cu particularitile procedeelor i proceselor tehnologice de ndoire.
Aceste particulariti sunt legate n principal de felul i mrimea deformaiilor plastice care se produc n
zona ndoirii, de calitatea i starea materialului, dimensiunile semifabricatului, simetria formei piesei ndoite,
poziia gurilor n semifabricate.
Din punct de vedere al formei pieselor, la ndoirea unor poriuni mai nguste ca limea piesei (figura 1.13), se recomand ca raza de ndoire s nu cuprind poriunea lat a piesei, acest lucru ducnd la o aglomeraie
de material ce favorizeaz apariia fisurilor. Linia de ndoire trebuie s fie dispus pe poriunea ngust la o
distan mai mare dect raza minim de ndoire ( a rmin ) fa de zona n care are loc saltul de dimensiune. n
cazul n care acest lucru nu este posibil i trebuie ca linia de ndoire s fie chiar pe direcia n care are loc
variaia brusc de dimensiune sau la o distan a rmin , se recomand realizarea unor degajri n zona
respectiv pentru a evita apariia fisurilor (figura 1.1-4).

Figura 1.1-3

Figura 1.1-4

Laturile ndoite ale piesei (figura 1.1-5), se recomand s aib o nlime h 3g . Pentru o valoare mai
mic a nlimii h, se ndoaie latura respectiv la o dimensiune corespunztoare, dup care printr-o operaie
suplimentar de tiere se obine dimensiunea dorit.
Dac naintea ndoirii se prevede perforarea unor guri, centrul gurii trebuie cotat fa de marginea piesei
(figura 1.1-6).
Dac perforarea gurilor se face dup ndoirea semifabricatului, cotarea se face ca n figura 1.1-7.

Figura 1.1-5

Figura 1.1-6

Figura 1.1-7

Mrimea valorii razei de ndoire are o importan deosebit asupra calitii piesei a i procesului de
ndoire. Raza minim reprezint cea mai mic valoare a razei de ndoire pe care o accept materialul fr s
apar striviri pe suprafaa piesei sau fisuri pe partea de material supus la ntindere. Razele minime admisibile
la ndoire trebuie prevzute numai n cazul cnd cerine funcionale impun aceste valori. n cazurile generale,
pentru evitarea apariiei fisurilor n zona de ndoire, se recomand prescrierea de raze mai mari de ndoire.
Literatura de specialitate recomand pentru materiale n stare recoapt ca raza de ndoire s se aleag
astfel:
n cazul semifabricatelor cu grosimi mici, r g ;
pentru semifabricate cu grosimi mari, r 2g .
Uzual, raza minim de ndoire se determin cu relaia
rmin k r g
)
n care k r este un coeficient ce depinde de tipul materialului, de gradul de ecruisare i de poziia liniei de
ndoire fa de direcia de laminare. Valorile acestuia sunt prezentate n tabelul 1.1-3
Tabelul 1.1-3
Valorile coeficientului pentru determinarea razei minime de ndoire
Poziia liniei de ndoire fa de direcia de laminare
Materialul prelucrat

Material recopt sau normalizat

Material ecruisat

Perpendicular

Paralel

Perpendicular

Paralel

Aluminiu

0,3

0,3

0,8

Cupru

0,3

1,0

2,0

Alam

0,3

0,4

0,8

OL34, OLC10

0,4

0,4

0,8

OL37, OLC15, OLC20

0,1

0,5

0,5

1,0

OL42, OLC25, OLC30

0,2

0,6

0,6

1,2

OL50, OLC35,OLC40

0,3

0,8

0,8

1,5

OL60, OLC45

0,5

1,0

0,8

1,5

OLC55, OLC60

0,7

1,3

1,3

2,0

Oel inoxidabil

1,0

2,0

3,0

2,4

1,0...2,0

1,5...3,0

1,5...3,0

2,5...4.0

Duraluminiu
Observaii:

dac linia de ndoire face un unghi de 450 cu direcia de laminare, valoarea razei minime va fi
egal cu media valorilor pentru cele dou poziii limit (perpendicular i paralel);
pentru materiale subiri ( g 1 mm) sau pentru cele groase dar cu limi mai mici de 10 mm, se
recomand ca razele minime de ndoire s fie cele corespunztoare materialului ecruisat;
la ndoiri cu unghiuri mai mici dect 900 , razele minime de ndoire se mresc cu 10...30%

Avnd n vedere cele menionate, o pies ndoit este considerat tehnologic dac:
valorile abaterilor sunt mai mari dect valorile recomandate de literatura de specialitate i cel mult egale
cu acestea n cazurile n care necesiti funcionale impun acest lucru;
razele de ndoire sunt mai mari dect valorile minime, cu excepia cazurilor n care rolul funcional al
acestora impune adoptarea unor valori cel mult egale cu razele minime;

n cazul unor valori ale razelor de ndoire apropiate de valorile minime, linia de ndoire trebuie s fie
perpendicular pe direcia de laminare;
lungimea laturii ndoite este mai mare dect 3g;
linia de ndoire se gsete pe poriunea mai ngust a piesei la o distan de cel puin 2 rmin fa de
locul n care se face trecerea de la partea ngust la cea lat a piesei;
piesa nu necesit operaii suplimentare de calibrare;
piesele sunt simetrice.

Tehnologicitatea pieselor stantate


Criteriul de baz al tehnologicitii pieselor tanate l constituie consumul minim de material, concomitent
cu utilizarea unui numr minim de prelucrri i posibilitatea executrii piesei cu tane ct mai simple. Indicele
general de apreciere a tehnologicitii pieselor tanate l constituie, ca i la piese executate prin alte metode de
prelucrare, costul de fabricare. Deoarece costul materialului are o pondere mare n costul pieselor tanate, iar o
reducere a consumului de material cu 20...25% echivaleaz cu o mrire a productivitii de 6...8 ori, apare n
mod evident ca factor de tehnologicitate forma conturului exterior al pieselor.
Astfel, se recomand ca nc din faza de proiectare forma piesei s fie aleas nct s conduc la un
consum minim de material i la o croire cu deeuri puine sau fr deeuri.
n multe cazuri, configuraia piesei tanate poate avea forme diferite (figura 1.1-8) fr a influena rolul
funcional al acesteia, ns unele configuraii permit o micorare important a consumului de material prin
folosirea croirii cu deeuri puine sau fr deeuri.

Figura 1.1-8
O croire fr deeuri se poate realiza printr-o proiectare a configuraiei piesei nct aceasta s fie obinut
prin retezare direct din band i nu prin decupare.
O alt caracteristic care influeneaz tehnologicitatea pieselor, este distana minim dintre marginile a
dou orificii alturate sau ntre conturul exterior al piesei i marginea orificiilor, care trebuie s respecte
recomandrile din figura 1.1-10. Aceste indicaii sunt n funcie de forma orificiului i a conturului piesei,
respectiv de grosimea i calitatea materialului.

ag

a 0,8 g
a 0,9g
a 0,7g
a 0,8g
Figura 1.1-10
Valorile minime ale distanei dintre elementele pieselor la decupare - perforare
a 1,5g

n cazul pieselor ndoite, distana gurilor fa de pereii verticali precum i de la marginea piesei pn la
guri, trebuie s asigure: posibilitatea i uurina perforrii, calitatea i precizia execuiei piesei. Astfel,
distanele de la axele gurilor perforate la muchiile ndoite sau ambutisate trebuie s respecte recomandrile
din figura 1.1-11

Figura 1.1-11
Perforarea orificiilor la piese ndoite
l1 d + 2g perforare nainte de ndoire
l1 r + d/2 perforare dup ndoire

Din punct de vedere al formei i dimensiunilor conturului profilat obinut prin decupare sau perforare (figura
1.1-12), o pies este considerat tehnologic dac ndeplinete condiiile urmtoare: a 1,2g , b 15g ,
h 1,2 g , R1 0,6 a .

Figura 1.1-12
Dimensiuni limit ale elementelor de contur la
decupare-perforare

Figura 1.1-13
Dimensiunile minime ale
orificiilor perforate

Valoarea razei minime de racordare ntre contururi sau orificii formate din segmente de dreapt ce
formeaz unghiuri ntre ele (figura 1.1-12), depinde de caracteristicile materialului prelucrat (calitate i grosime),
procedeul de prelucrare (decupare sau perforare), respectiv de valoarea unghiului dintre segmentele de dreapt
(ascuit sau obtuz). Se recomand ca stabilirea acestei valori s se aleag conform indicaiilor recomande n
tabelul 1.1-4.
Tabelul 1.1-4
Raze minime de racordare
Decupare

Material
Oel, aluminiu, alam

Perforare

900

900

900

900

0,3g

0,5g

0,4g

0,7g

Dimensiunile minime ale orificiilor perforate (figura 1.1-13), depind de forma acestora, respectiv de
calitatea i grosimea materialului. Pentru mrirea durabilitii se recomand ca la proiectarea pieselor pentru
tanarea obinuit valorile minime ale orificiilor perforate s se ia mai mari dect cele indicate n tabelul 1.1-5
Tabelul 1.1-5
Dimensiunile minime ale orificiilor perforate la tane obinuite,
n funcie de grosimea g a piesei
Forma
orificiului

Dimensiunea
minim a
orificiului

Rotund
Ptrat
Dreptunghiular
Oval

Diametrul, d
Latura, a
Latura mic, b
Limea, b

Materialul piesei
Oel
Inoxidabil
Dur
0,8g
1,0g
1,0g
1,0g

Moale

1,2g
1,1g
0,9g
1,0g

1,0g
0,9g
0,7g
0,9g

Alam

Aliaje de
aluminiu; zinc

0,8g
0,7g
0,6g
0,7g

0,7g
0,5g
0,5g
0,6g

Studiul tehnologicitii pieselor obinute prin tanare presupune i verificarea preciziei dimensionale, de
poziie relativ i chiar de form. Aceasta se face prin compararea valorilor nscrise pe desenul de execuie al
piesei, sau rezultate din standardul pentru dimensiuni fr indicaii de toleran SR EN 20286 1, cu valorile
recomandate de literatura de specialitate.
Valorile abaterilor posibil de realizat prin perforare pe o tan cu precizie normal sau ridicat, sunt
prezentate n tabelul 1.1-6.
Tabelul 1.1-6
Dimensiunile orificiului, [mm]
Grosimea
materialului
g, [mm]

< 10

10...50

50...100

Nivelul de precizie al tanei


normal

ridicat

normal

ridicat

normal

ridicat

< 1,0

0,03

0,01

0,04

0,02

0,05

0,04

1,0...< 4,0

0,04

0,02

0,05

0,03

0,06

0,05

4,0...10

0,05

0,03

0,06

0,05

0,10

0,07

Valorile abaterilor dimensiunilor posibil de realizat prin decupare, , pe o tan cu precizie normal sau
ridicat, sunt prezentate n tabelul 1.1-7].
Tabelul 1.1-7
Dimensiunile piesei, [mm]
Grosimea
materialului
g, [mm]

(0...50)

[50...120)

[120...260)

[260...500)

Nivelul de precizie al tanei


normal

ridicat

normal

ridicat

normal

ridicat

normal

ridicat

< 0,5

0,05

0,015

0,07

0,025

0,10

0,04

0,15

0,05

0,5...< 1,0

0,07

0,02

0,10

0,03

0,15

0,05

0,20

0,06

1,0...< 2,0

0,10

0,03

0,15

0,05

0,20

0,06

0,25

0,07

2,0...< 3,0

0,15

0,05

0,20

0,06

0,25

0,07

0,30

0,10

3,0...< 4,0

0,20

0,06

0,25

0,07

0,30

0,10

0,40

0,20

4,0...< 6,0

0,25

0,15

0,30

0,20

0,40

0,25

0,50

0,35

6,0...< 10,0

0,35

0,25

0,40

0,25

0,50

0,35

0,60

0,40

Valorile abaterilor de poziie relativ ale dimensiunilor ntre orificii, , sunt prezentate n tabelul 1.1-8.
Tabelul 1.1-8
Distana ntre orificii, [mm]
Grosimea
materialului
g, [mm]

(0...50)

[50...150)

[150...300)

Nivelul de precizie al tanei


normal

ridicat

normal

ridicat

normal

ridicat

< 1,0

0,10

0,03

0,15

0,05

0,20

0,08

1,0...< 2,0

0,12

0,04

0,20

0,06

0,30

0,10

2,0...< 4,0

0,15

0,06

0,25

0,08

0,35

0,12

4,0...< 6,0

0,20

0,08

0,30

0,10

0,40

0,15

Abaterile dimensiunilor de poziie dintre orificii i conturul exterior al piesei , sunt prezentate n tabelul 1.1-9
Tabelul 1.1-9
Distana ntre orificii i conturul piesei, [mm]
Grosimea
materialului
g, [mm]

(0...50)

[50...150)

[150...300)

Nivelul de precizie al tanei


normal

ridicat

normal

ridicat

normal

ridicat

< 1,0

0,50

0,25

0,60

0,30

0,70

0,35

1,0...< 2,0

0,52

0,25

0,60

0,30

0,70

0,35

2,0...< 4,0

0,60

0,30

0,70

0,35

0,80

0,40

4,0...< 6,0

0,70

0,35

0,80

0,40

1,00

0,50

n ceea ce privete calitatea suprafeei, exprimat prin rugozitate, rezultatele experimentale au pus n
eviden faptul c prin tanare se pot obine valori ale rugoziti Ra =1,6...3,2 m la perforare i Ra =3,2...6,3
m la retezare.
Din analiza celor prezentate, rezult c o pies ce se dorete a fi obinut prin tanare, este
considerat tehnologic dac:
forma conturului exterior este simpl (circular, ptrat, dreptunghiular, oval etc. i nu combinaii ntre
acestea);
nu exist treceri brute de la o form la alta;
nu prezint fante sau proeminene lungi i nguste;
laturile rectilinii care definesc conturul, se intersecteaz prin intermediul unor raze mari de racordare;
nu are unghiuri interioare sau exterioare cu valori mici ntre laturile ce definesc conturul;
forma orificiilor este simpl i cu dimensiuni mai mari dect grosimea materialului;
distanele ntre orificii i ntre acestea i marginile piesei sunt mai mari dect grosimea materialului;
condiiile tehnice sunt justificate de rolul funcional al fiecrei suprafee;
croirea acestora conduce la folosirea eficient a materialului ( k u 70% )
procesul tehnologic necesit un numr mic de tane i matrie cu o complexitate redus;
procesul tehnologic se preteaz uor la mecanizare i automatizare necesitnd personal cu calificare
redus.