Sunteți pe pagina 1din 34

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor


Tehnologice
Catedra Tehnologia Construciilor de Maini
Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

PROIECT

ANALIZA DE
REPER

AN UNIVERSITAR 2014-1015
STUDENT:Birau Adrian
GRUPA:633AA

Tema proiectului
Analiza constructiva a doua repere metalice:
R1: Dispozitiv de prindere (obtinut prin deformare plastica)
R2: Carcasa cutie de viteze

Reper 1
Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice:
1. Rolul funcional al reperului
2. Schie constructive ale reperului
3. Caracteristici constructive prescrise reperului
4. Funciile suprafeelor
5. Solicitri n timpul funcionrii
6. Lanuri de dimensiuni ale reperului
7. Alegerea materialului
8. Caracteristici de material
9. Tratamente termice prescrise
10. Masa reperului
11. Tehnologicitatea formei constructive
12. Desenul de reper

Rolul functional al reperului


1. Rolul funcional al reperului
Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului, sau
functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la
realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile functiilor).
O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri:
-supor (piesa de baza),
-lagar,
-transmitere de forte,
-momente,
-element de rezolvare a unor lanturi: de dimensiuni, de comanda, de acces, de
limitare a unor deplasari sau rotatii, de etansare, de lubrifiere, de alimentare, de
opturare a unei cai de circulatie, de fixare, de manipulare, de acumulare de energie,
de legatura interna sau externa etc.
Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si abaterile
acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau
subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului
sau subansamblului, punandu-se in evidenta (prin culori diferite sau tip de linie)
piesa ce face obiectul proiectului.
Caracteristica principal a reperului,din punct de vedere functional,o constituie
faptul ca indeplineste rolul functional de baza al unitatilor de asamblare.
Are rolul de legatura intre o piesa support si o alta piesa atasata de support.

2.Schie constructive ale reperului


Se executa o schita a reperului, n care suprafeele reperului se noteaza cu Sk, k = 1,
..15 (fig 2.1)

fig 2.1

3.Caracteristici constructive prescrise reperului.


Caracteristicile prescrise suprafeteleor Sk se przinta in tabelul 3.1
Sk

Forma
nominala

Dimensiuni si
abateri
[mm]

Plana
Ovala
Cilindrica
Cilindrica
Plana
Cilindrica
Curbata
Curbata
Plana
Curbata
Plana
Curbata
Plana
Plana
Cilindrica
Cilindrica

27x21

Rugozitatea, Toleranta(e) Pozitia Alte


Ra
De forma
relativa conditii
[mm]
[mm]
(duritate,acoperiri
de protectie)

S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
S16

1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6

4x6
6
10
14x1
4
1x1
10x1
8x1
1x1
8x10
10x1
6x1
10x10
4
10

Tolerante generale
comform STAS
11111-88
Clasa a II-a de
precizie

Tab.3.1

Verificarea desenului de executie are drept scop intelegerea


formei constructive a reperului, corectarea eventualelor greseli de
proiectare, completarea desenului cu alte vederi, sectiuni sau
detalii care sa ofere o imagine completa a piesei.

4.Functiile suprafetelor
Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi: functionale,
tehnologice, constructive (de delimitare), de montaj ( de legatura), auxiliare (pentru
marcare, protectie etc.)
Funciile suprafeelor se prezint n tabelul 4.1

Sk
Suprafete Active (functionale)
intra in contact cu alte ansambluri
Suprefete de Trecere (de montaj)
de trecere a suruburilor pentru
fixare pieselor pe reper
Suprafete Tehnologice pentru
evitarea aparitiilor rupturilor la
indoirea semifabricatelor

Functia
S1,S10,S14
S2, S3, S15

S4,S5 ,S6,S7,S8,S9,
S10 ,S11,S12,S13,

5.Solicitari in timpul functionarii


Solicitrile principale asupra reperului/suprafeelor sunt:
- mecanice (traciune-compresiune, forfecare, ncovoiere, torsiune etc.);
- termice (variaii de temperatur, dilatri etc.);
- chimice (coroziune etc.).
Solicitari

Suprafete
7

Compresiune
Tractiune
Incovoiere

S2, S3, S15


S1,S10,S14
S4,S5 ,S6,S7,S8,S9,S10 ,S11,S12,S13,

6.Lanturi de dimensiuni ale reperului


Forma piesei,modul de cotare si marimea tolerantelor trebuie sa corespunda
parametrilor functionali impusi si conditiilor de lucuru concrete,dar sa permita si o
realizare tehnologica cat mai usoara si mai economica.

fig.6.1

La cotarea funcional s-au prescris urmtoarele dimensiuni (valori


nominale, tolerane i abateri)
L1=21 0,01mm

L2=5 0,01 mm
L3=7 0,05 mm
R=Cota de inchidere

Pentru dimensiunea de nchidere se obin urmtoarele valori:

NR=L1-(L2+L3)=21-(5+7)=9 mm
Ei = ei1 (es2 + es3) = -0.05 - 0.01 0.01 = -0,07mm
Es = es3 (ei1 + ei2) = 0.05 + 0.01 + 0.01 = 0.07mm
Prin urmare, distana Rl este 9 0,07mm
Trecerea de la cotarea functionala la cotarea tehnologica, necesara de multe
ori din cauza unor considerente de baza diferite si pentru a face executia mai
usoara, are drept rezultat, in lanturile de dimensiuni, transformarea unor
dimensiuni de inchidere in dimensiuni primare, ale caror valori nominale si abateri
limita trebuie sa fie calculate cu ajutorul relatiilor din teoria lanturilor de
dimensiuni. Se poate observa ca, prin aceste calcule, se obtin dimensiuni primare
cu tolerante mai mici care, in majoritatea cazurilor, ramin totusi convenabile din
punct de vedere economic.

7.Alegerea materialului
Primul pas in realizarea cerinelor de proiectare, cu privire la proprietile
materialului, este stabilirea clar a funciei, obiectivelor i restriciilor.
Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le compara cu
cele reale ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este important sa se plece
cu un numar mare de materiale, sa se foloseasca proprietatile limita pentru a
elimina materialele care nu satisfac cerintele de proiectare. Performanta, in general,
nu este influentata doar de o proprietate, ci de combinatia acestora.
La prelucrarile prin deformare plastica la rece se folosesc diferite materiale
matalice (oteluri si aliaje neferoase), livrate sub forma de table, benzi, sarme si
diferite profile laminate. Cele mai utilizate materiale utilizate la aceste prelucrari
sunt: oteluri de uz general pentru constructii, oteluri carbon de calitate, oteluri
aliate, oteluri pentru ambutisare, aliaje cupru-zinc (alame), aliaje cupru-aluminiu,
aliaje cupru-nichel-zinc, aliaje de aluminiu.
La alegerea materialului pentru prelucrarile prin deformare la rece se are in vedere
corelarea cerintelor constructive-functionale, tehnologice si economice.
Principalele conditii impuse materialelor pentru prelucrarea prin deformare la rece,
din punct de vedere constructiv-functional, sunt: rezistenta mecanica
(la uzare si coroziune), conductibilitatea termica si rezistenta la temperature
ridicate, proprietatile electrice sau magnetice, greutatea specifica mica.
Din punct de vedere tehnologic, principalele conditii se refera la plasticitatea
materialului (compozitia chimica, microstructura, proprietatile fizico-mecanice), la
conditiile de deformare (viteza si gradul de deformare, starea de tensiune aplicata,
starea de deformare rezultata) si la precizia si calitatea suprafetelor
semifabricatelor.
Deformabilitate = proprietatea 1
Coroziune = proprietatea 2
Economie = proprietatea 3
Rigiditate = proprietatea 4
10

Densitate = proprietatea 5

Numar decizii N = n(n-1)/2

Proprietati
Proprietatea 1
Proprietatea 2
Proprietatea 3
Proprietatea 4
Proprietatea 5

1
1
0

2
1

3
0

4
1

5
1
0

0
1

6
0

1
0

0
0
1
1
Numar total decizii pozitive

Tab.7.1

8.Caracteristici material ales(OLC 45)

Tab.8.1

11

Coeficient
relativ

3
2
1
2
2
10

0,3
0,2
0,1
0,2
0,2
wi =1

10

Decizii
pozitive

Tab.8.2

9.Tratamente termice prescrise

Tab.9.1

12

10.Masa piesei
Prin intermediul a Autodesck Inventor am determinat volumul piesei noastre
V=1964.494mm^3 respectiv masa piesei M=4 g.(fig10.1)

13

11.Tehnologicitatea formei constructive


Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizia
geometrica a piesei pe de o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de
prelucrare, masinilor si echipamentelor folosite in mod curent la realizarea
suprafetelor pieselor pe de alta parte.
14

Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in care


acesta poate fi realizat in conditii normale de lucru.
Tehnologicitatea pieselor ndoite
Principalele caracteristici care influeneaz tehnologicitatea pieselor ndoite sunt
forma i precizia acestora.
Obinerea calitii, preciziei i economicitii semifabricatelor i pieselor obinute
prin ndoire depinde de corelarea caracteristicile prescrise acestora cu
particularitile procedeelor i proceselor tehnologice de ndoire.
Aceste particulariti sunt legate n principal de felul i mrimea deformaiilor
plastice care se produc n zona ndoirii, de calitatea i starea materialului,
dimensiunile semifabricatului, simetria formei piesei ndoite, poziia gurilor n
semifabricate.

Fig.11.1
Din fig.11.1 se observa ca se respecta literature de specialitate r>g.
r=2 mm
rg(Verifica conditia)
15

g=1mm
Avnd n vedere cele menionate, se observa ca piesa este tehnologica pentru ca:
-valorile abaterilor sunt mai mari dect valorile recomandate de literatura de
specialitate i cel mult egale cu acestea n cazurile n care necesiti funcionale
impun acest lucru;
-razele de ndoire sunt mai mari dect valorile minime, cu excepia cazurilor n
care rolul funcional al acestora impune adoptarea unor valori cel mult egale cu
razele minime;
-n cazul unor valori ale razelor de ndoire apropiate de valorile minime, linia de
ndoire trebuie s fie perpendicular pe direcia de laminare;
-lungimea laturii ndoite este mai mare dect 3g;
-linia de ndoire se gsete pe poriunea mai ngust a piesei la o distan de cel
puin fa de locul n care se face trecerea de la partea ngust la cea lat a piesei
-piesa nu necesit operaii suplimentare de calibrare;
Tehnologicitatea pieselor stantate
Criteriul de baz al tehnologicitii pieselor tanate l constituie consumul minim
de material, concomitent cu utilizarea unui numr minim de prelucrri i
posibilitatea executrii piesei cu tane ct mai simple. Indicele general de
apreciere a tehnologicitii pieselor tanate l constituie, ca i la piese executate
prin alte metode de prelucrare, costul de fabricare. Deoarece costul materialului are
o pondere mare n costul pieselor tanate, iar o reducere a consumului de material
cu 20...25% echivaleaz cu o mrire a productivitii de 6...8 ori, apare n mod
evident ca factor de tehnologicitate forma conturului exterior al pieselor.
Astfel, se recomand ca nc din faza de proiectare forma piesei s fie aleas nct
s conduc la un consum minim de material i la o croire cu deeuri puine sau fr
deeuri.
O croire fr deeuri se poate realiza printr-o proiectare a configuraiei piesei nct
aceasta s fie obinut prin retezare direct din band i nu prin decupare.
O alt caracteristic care influeneaz tehnologicitatea pieselor, este distana
minim dintre marginile a dou orificii alturate sau ntre conturul exterior al piesei
i marginea orificiilor, care trebuie s respecte recomandrile din figura 11.2-1.
Aceste indicaii sunt n funcie de forma orificiului i a conturului piesei, respectiv
de grosimea i calitatea materialului.

16

Fig.11.2-1
Fig.11.2-2
In fig.11.2-2 se observa ca am respectat conditiile unei bune perforari a
materialului,astfel incat distaanta de la laturi la gaura rotunda este mai mare decat
grosimea materialului .
n cazul pieselor ndoite, distana gurilor fa de pereii verticali precum i de la
marginea piesei pn la guri, trebuie s asigure: posibilitatea i uurina perforrii,
calitatea i precizia execuiei piesei. Astfel, distanele de la axele gurilor perforate
la muchiile ndoite sau ambutisate trebuie s respecte recomandrile din figura
11.3-1.

Fig.11.3-1

17

Fig.11.3-2
Din figura 11.3-2 se observa ca se respecta consideratiile teoretice privind operatia
de perforare.
Forma orificilor stante
Dimensiunile minime ale orificiilor perforate depind de forma acestora, respectiv
de calitatea i grosimea materialului. Pentru mrirea durabilitii se recomand ca
la proiectarea pieselor pentru tanarea obinuit valorile minime ale orificiilor
perforate s se ia mai mari dect cele indicate n tabelul 1.11-1

Astfel pentru cazul cand forma este rotunda,diametrul trebuie sa fie 0.8*g,deci
-dmin=0.7*1=0.7 mm
Valorile razei minime de racordare
Tab.11.1-2

18

Valoarea razei minime de racordare pentru OLC45 este 0,4*g.


rmin=0,4*1=0,4 mm
Valorile abaterilor posibile de realizat
Valorile abaterilor posibil de realizat prin perforare pe o tan cu precizie normal
sau ridicat, sunt:
Petru o gaura cu g=1mm,abatere de 0,10 si o tolerant minima de Tmin=0,15.
n ceea ce privete calitatea suprafeei, exprimat prin rugozitate, rezultatele
experimentale au pus n eviden faptul c prin tanare se pot obine valori ale
rugoziti Ra =1,6...3,2 m la perforare i Ra=3,2...6,3 m la retezare.
Din analiza celor prezentate, rezult c o pies ce se dorete a fi obinut prin
tanare, este considerat tehnologic pentru ca indeplineste urmatoarele functii:
- forma conturului exterior este simpl
- nu exist treceri brute de la o form la alta;
-nu prezint fante sau proeminene lungi i nguste;
-laturile rectilinii care definesc conturul, se intersecteaz prin intermediul unor raze
mari de racordare;
- nu are unghiuri interioare sau exterioare cu valori mici ntre laturile ce definesc
conturul;
-forma orificiilor este simpl i cu dimensiuni mai mari dect grosimea
materialului;
- distanele ntre orificii i ntre acestea i marginile piesei sunt mai mari dect
grosimea materialului;
- condiiile tehnice sunt justificate de rolul funcional al fiecrei suprafee;
-croirea acestora conduce la folosirea eficient a materialului
-procesul tehnologic necesit un numr mic de tane i matrie cu o complexitate
redus;
-procesul tehnologic se preteaz uor la mecanizare i automatizare necesitnd
personal cu calificare redus.
19

Reper 2

Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice


1. Rolul funcional al reperului
2. Caracteristici constructive prescrise reperului.
3.Functiile suprafetelor
4. Solicitri n timpul funcionrii
5. Lanuri de dimensiuni ale reperului
6. Caracteristici de material,Compozitia chimica
7.Tratamente termince prescrise
8. Masa reperului
9.Tehnologicitatea formei constructive

20

1.Rolul functional al reperului


Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului,sau a
functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la
realizarea conditiilor impuse acestor functii.
Forma piesei,materialul din care aceasta se executa,dimensiunile si abaterile
acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau
subansamlul din care face parte.
O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri
Suport(piesa de baza)
Lagar
Transmitere de forte
Transmitere de momente
Element de rezolvare a unor lanturi:
o De dimensiuni
o De comande
o De acces
o De limitare a unor deplasari sau rotatii
21

o
o
o
o
o
o
o
o

De etansare
De lubrifiere
De alimentare
De opturare a unei cai de circulatie
De fixare
De manipulare
De acumulare de energie
De legatura interna sau externa

In industria constructoare de masini,din categoria organelor folosite la realizarea


diverselor mecanisme si utilaje.Flansa pomna tandem are rolul de a

2.Caracteristici constructive prescrise reperului.


Fig.1.1-1

22

23

Fig.1.1-2
Forma
nominala

Dimensiuni
si abateri
[mm]

Rugozitate
a
Ra [mm]

Tolerante Pozitia
de forma relativa
[mm]

Alte
conditii
(duritate,acoperiri
de protectie)

S1
S2
S3,4

5x170
60x140
M5X12;
4,5X12
40x15

12,5
6,3

S5

Plana
Plana
Cilindric
a
Cilindrica

S6

Cilindrica

28x8

1,6

S7

Cilindrica

51x7

3,2

1,6

24

S8
S9
S10

Plana
Cilindrica
Cilindrica

5x170
51x7
28x8

12,5
3,2
3,2

S11

Cilindica

4015

1,6

S12,
S13
S14
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S23
S24
S25
S26
S27
S28
S29

Plana
Plana
Plana
Cilindrica
Plana
Cilindrica
Plana
cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica

210x160
20x190
5x170
40x15
160x170
40x12
15x260
50x12
30x12
17x12
R2
17x12
60x12
47x12
40x15
51x7
28x8
40x15

12,5
12,5
12,5
1,6
6,3
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6
1,6

Tab.1.1-11

25

B
C
D

3.Functiile reperului
Functia
Suprafete functionale
Suprafete Tehnologice
Suprafete Constructive
Suprafete de Montaj

Suprafata Sk
S5,S6,S7,S9,S10,S11,S15,S19,S20,
S12,13,14,S18,S22,S24
S1,S2,S8,S16,
S3,S4,S17,S21,S25,S26,S27,S28,S29
Tab.3.1
4.Solicitari in timpul functionarii
Solocitarile principale asura reperului/suprafetelor sunt:
-Mecanice:
De compresiune ,datorita suruburilor ce vor fi prinse in gaurile
filetate,dar si in gaiurile nefiletate.
-Termice:
In timpul functionarii datorita frecarii apar variatii de
temepratura.
-Chimice :
Actiunea coroziva a mediului in care este utilizata. piesa
5.Rezolvarea unui lant de dimensiuni

fig.5.
1-1
1)La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni
(valori nominale,tolerante si abateri)
26

L1=2600,03
L2=1100,01
Pentru dimensiunea de inchidere se obtine:
R=260-110=150 mm
esR=es2-ei1=0,01-(-0,03)=0,04 mm
eiR=ei2-es1=-0,01-0,03=0,04 mm
2) La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni
(valori nominale,tolerante si abateri)

L1=800,2
L2=650,2
L3=7,50,2
Pentru dimensiunea de inchidere se obtine:
R=80-65-7,5=7,5 mm
esR=es1-(ei2+ei3)=0,2 mm
eiR=ei1-(es2+es3)=-0,2 mm

6.Alegerea materialului
27

Dependenta dintre rugozitate si clasele de precizie realizate prin diverse procedee


de prelucrare:
1- frezare; 2- rabotare, strunjire; 3- rectificare; 4- lepuire, honuire, superfinisare
Primul pas in realizarea cerinelor de proiectare, cu privire la proprietile
materialului, este stabilirea clar a funciei, obiectivelor i restriciilor.
Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le compara cu
cele reale ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este important sa se plece
cu un numar mare de materiale, sa se foloseasca proprietatile limita pentru a
elimina materialele care nu satisfac cerintele de proiectare. Performanta, in general,
nu este influentata doar de o proprietate, ci de combinatia acestora.

Nr.
crt.

Material

Fma 350 7,8

FK2125

Fc 250
SR ISO
1851994
FcX300

Densitate
[Kg/dm3]

Rezistenta Turna
la rupere
biliate
[daN/mm2]
70
4
S 2

Nota
finala

Rezistenta
Duritate
la coroziune [HB]
[mm/an]
<0,5
3
270
5

7,3

<0,5

163

32

16

7,35

<0,1

240

25

F
B

22

7,6

<0,05

207

89

S 2
Tab.6.1-1

21

Caracteristici material ales


- Semnificaia codului materialului
Cod material: Fc 250 SR ISO 185-1994
Semnificatei: Fonta cenusie cu grafit lameral
Se caracterizeaza prin:
Proprietati mecanice bune(Rm=100-400 n/mm22).
Duritate medie(180-240HRB)
Turnabilitate foarte buna si aschiabilitate relative buna
28

18

Rezistenta minima la rupere,tractiune este de 250.


Fonta cenusie turnata in piese este folosita pentru marea majoritate a
pieselor la careprimeaza caracteristicile mecanice sau caracteristicile magnetice.
I n f l u e n t a e l e me n t e l o r c e i n t r a i n c o mp o z i t i a f o n t e i s e p o t
c o n c r e t i z a d u p a c u m urmeaza:
-Siliciul : mareste fluiditatea si fragilitatea fontei, micsoreaza contractia,
rezistentasi plasticitatea.
-Manganul : micsoreaza actiunea sulfului, compunandu-se direct cu el (da MnS).
Incantitati peste 1% favorizeaza formarea cementitei, marind duritatea si
fragilitateafontei.
-Sulful : micsoreaza fluiditatea, mareste contractia, fragilitatea si
duritatea prinactiunea de favorizare a formarii cementitei.

Compozitia chimica, conform SR ISO 185-94, este prezentata in tabelul.6.1-2

Tab.6.1-2
Coracteristicile mecanice, conform SR ISO 185-94, sunt prezentate in tabelul
6.1-3

Tab.6.1-3

29

7.Tratamente termice prescrise


-Recoacerea de omogenizare a produselor turnate.
Structura pieselor turnate din material metalice se caracterizeaza printr-o puternica
neomogneitate chimica(segregatie),care se datoreaza faptului ca racirea are loc cu
viteza mare,iar proceselle de difuziune nu au timp sa se produca.
-Recoacerea de detensionare
Consta in incalzirea materialului metallic cu viteza mic pana la temperature de
500-575,mentinerea un timp de 0,05 h,in functie de material si de prelucrarea
anterioara,urmata de racirea cu viteze mici 20-40C/h pana la 100-150C/h,apoi
racirea in aer linistit.

8.Masa piesei
Prin intermediul programului Audodesk Inventor am putut
determina masa reperului nostru utilizand densitatea materialului
nostru Fc 250 SR ISO 185-1994
si prin proiectarea piesei in 3d pentru determinarea automata a
volumului.
Masa piesei este de 10 kg.

30

9.Tehnologicitatea formei contructive


Definirea si importanta tehnologicitatii constructiei pieselor

Dezvoltarea puternica a constructiei de masini si in special de masini unelte,


impusa de cerintele din ce in ce mai exigente a beneficiarilor intern si externi a
determinat necesitatea proiectarii si fabricarii unei diversitati de masini-unelte cu
eficienta ridicata si siguranta in exploatare.
Datorita programului realizat in stiinta si tehnica (electrotehnica, hidraulica,
electronica, automatica etc.) s-a creat posibilitatea conceperii si executarii de
masini-unelte complexe cu un grad ridicat de automatizare, care pot sa
indeplineasca in mod sigur si cu productivitate mare cele mai variate lucrari. Dar,
productivitatea ridicata si siguranta in functionare a masinilor-unelte reprezinta
conditii necesare, dar nu si suficiente pentru aprecierea constructiei acestora.
Masinile-unelte moderne, eu larga competitivitate, trebuie sa aiba totodata si un
grad ridicat de tehnologicitate a constructiei.
Tehnologiciiatea este insusirea constructiei piesei, ansamblului, masinii-unelte sau
instalatiei prin care acestea, fiind eficiente si sigure in exploatare, se pot executa la
volumul de productie stabilit, asigurindu-se consumul de material si de munca
minim, deci si un cost scazut.
Minimalizarea importantei tehnologicitatii, ignorarea rolului ei de insusire de baza
a constructiei masinilor-unelte si instalatiilor poate duce la marirea substantiala a
volumului de munca si consumului de material necesar fabricarii produselor si in
consecinta la cresterea costului.
La aprecierea tehnologicitatii constructiei masinilor-unelte si instalatiilor trebuie
luate in considerare citeva elemente principale:
-

rationalitatea schemelor tehnologice a masinilor sau instalatiilor;

rationalitatea schemelor cinematice :

31

unificarea (tipizarea, normalizarea, standardizarea) pieselor si


ansamblurilor, precum si a materialelor si diverselor elemente
constructive ale pieselor ca: filete, module ale rotilor dintate, diametre
aie gaurilor, canale de pana, caneiuri, raze de rotunjire a suprafetelor
etc. si a preciziei si rugozitatii suprafetelor prelucrate ;

Se opteaz pentru o forma turnata in forme


permanente, pentru o prelucrare ulterioara mai usoara.

Tehnologicitatea semifabricatelor turnate


Semifabricatele turnate trebuie sa aiba o astfel de forma incit sa preintampine
posibilitatea aparitiei diferitelor defecte interne in timpul turnarii. Un defect
frecvent al semifabricatelor turnate il constituie suflurile, care se datoresc uneori si
formei constructive neadecvate a semifabricatelor, prin aceea ca nu permite
evacuarea completa a gazelor din forma de turnare. Un astfel de exemplu este
aratat in figura 3, a, cand la turnarea materialului in forma, datorita spatiilor
orizontale mari, bulele de aer se aduna in partea superioara a acestor spatii si ca
urmare, pe suprafetele respective apar sufluri si zone poroase care scad rezistenta
materialului. De aceea, este convenabil ca suprafetele orizontale mari sa fie evitate
si inlocuite cu suprafetele inclinate (fig. 3, b), care permit bulelor de aer si
impuritatilor sa se ridice in ma-selota.
In vederea micsorarii volumului de munca necesar executarii semifabricatelor
turnate, la proiectarea pieselor este necesar ca forma constructiva a acestora sa fie
compusa din elemente cu forme geometrice cat mai simple si cit mai avantajoase
executarii modelelor de formare, cutiilor de miezuri, formei de turnare, curatirii
semifabricatului etc. Se recomanda evitarea asa-numitelor colturi moarte' si
adinciturilor' (fig. 9.1.1, a). Trebuie folosite cit mai mult suprafetele plane
tangente la suprafetele cilindrice (fig.9.1.1, b ). De asemenea trebuie evitata
cresterea, in mod nejustificat a dimensiunilor de gabarit intr-una din directiile
piesei (fig. 9.1-2), deoarece se mareste volumul de munca pentru executarea formei
de turnare.

32

Fig. 9.1-1

Fig. 9.1-2
Forma constructiva a semifabricatelor turnate trebuie proiectata - pe cat posibil astfel incat la executarea formei de turnare sa nu fie necesare miezuri.
Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea fixarii sigure si comode a acesteia in
vederea prelucrarii.
De exemplu, pentru semifabricatele tumate se poate prevedea, inca de la tumare, in
anumite zone ale semifabricatului, anumite bosaje, adaosuri, gauri etc., care sa
permita fixarea piesei in vederea prelucrarii pe masina-unealta.

Fig.9.1-3

33

Petru o prelucrare mai usoara trebuie respectate anumite reguli :


-Prelucrarea sa se faca, pe cat posibil, numai cu scule normalizate,
deoarece sculele speciale sunt costisitoare. Daca nu pot fi evitate unele
scule speciale, atunci se recomanda ca suprafetele ce se prelucreaza cu
aceste scule sa fie cat mai simple.
-Forma piesei trebuie sa permita accesul sculei aschietoare in zona de
prelucrat, care sa fie prevazuta cu degajarile necesare, astfel incat scula
sa prelucreze intreaga suprafata fara inconveniente si sa poata scapa din
zona respectiva.

-La burghierea unor suprafete inclinate sau curbe trebuie asigurata, prin
usoare modificari de forma a piesei, perpendicularitatea pe axa
burghiului a suprafetei de patrundere a burghiului in piesa la inceputul
prelucrarii, precum si a suprafetei de iesire, fapt care evita tendinta de
alunecare a virfului burghiului si deci imprecizia in executarea gaurii.

De asemenea, se vor prefera gaurile strapunse, deoarece cele infundate se


prelucreaza si se masoara mai greu.

34