Sunteți pe pagina 1din 23

Bucsa de legatura

PROIECT THM-BUCSA DE LEGATURA



Cap 1. STABILREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEI
FOLOSIND ANALIZA MORFAFUNCIONAL A
SUPRAFEELOR
Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n
proiectarea oricrui proces tehnologic de realizare a piesei respective
rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al oricrei suprafee
ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul rnd se stabilete rolul
funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului lor
funcional suprafeele se clasific n:
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte
suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in
ansamblul din care face parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu
alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice,
aspectul suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la
poziionarea piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea
prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final a
piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai
multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic
de realizare a suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma
geometric;
Bucsa de legatura


- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu
suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele
funcionale i cele de asamblare. Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de
obinere a semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare al tipurile de suprafee ce
delimiteaz o pies n spaiu se poate stabili rolul funcional al unei
piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se poate
proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau
pentru proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol
funcional impus poarta numele de metoda de analiz morfofuncional
a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a
urmtoarelor etape:
- descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane,
cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de
vedere: forma geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie
dimensional, precizie de form, precizie de poziie, rugozitate i
duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de
corelaie a diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee
caracteristici . Rolul funcional impus unei pese se obine presupunnd
pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu caracteristicile
corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale,
tehnologice, sau auxiliare).
In industria constructoare de masini , din categoria organelor
folosite la realizarea diverselor mecanisme si utiliaje , bucsele au un rol
important.

Acestea pot indeplini rolul de sustinere, de legatura , ghidare si fixare.
Marea diversitate a masinilor si mecanismelor necesita organe de
masini printre care bucsele au forme si dimensiuni de la cele mai
simple pana la forme deosebit de complicate.

Bucsa de legatura


Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de
calitatea si precizia zonelor prin care ne asigura contactul dintre un
arbore si lagarul de alunecare tip bucsa.Bucsele fac legatura cinematica
cu alte elemente in cadrul unui ansamblu functional.

!!!!IMPORTANT(aici atasezi foaia cu desenul + tabelul cu descompunerea in suprafete















Bucsa de legatura







Bucsa de legatura
















Nr.
Cr
t.
Sup
rafa
a
nr.
Forma
geometrica
a
suprafeei
Dimens
iunea
de
gabarit
Caracteristici Tipul si
rolul
suprafeei
Procedee
tehnologi
ce de
obinere


Obs
.
Precizia
dimensio
nala
Precizia de
forma
Precizia
de
poziie
Rugo
zita-
tea
Duritat
ea
1 S1 Plan circular 60
0
-0.021
6.3
60-
62HRC
functionala Turnare
2 S2
Cilindric
interior
30
60



6.3
60-
62HRC
De asamblare
Turnare

3 S3 conic 1.5x45 6.3
60-
62HRC
tehnologica
Turnare

4 S4
Cilindric
exterior
83
-0.03

6.3
60-
62HRC
functionala
Turnare

5 S5
Plan
cilindric
44
3
6.3
60-
62HRC
tehnologica
Turnare

6 S6
Cilindric
exterior
83
-0.03

/O/|0.1|100 1.6
60-
62HRC
functionala
Turnare

7 S7
Cilindric
exterior
55
3
6.3
60-
62HRC
functionala
Turnare

8 S8
Cilindric
exterior
100
-0.036

/O/|0.1|100 O|0.02|B 1,6
60-
62HRC
Tehnologica
Turnare

47 0.07
9 S9
Cilindric
interior
12 +0.030 6.3
60-
62HRC
Tehnologica
Turnare

Bucsa de legatura


Cap 2. ALEGEREA MATERI ALULUI OPTI M
FOLOSI ND METODA VALORI LOR OPTI ME
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit
la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care
trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material
pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce
trebuie rezolvat de proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o
proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele
cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s
ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n
condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii
ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al
alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :


Proprieti
Funcionale
Fizice Greutate specific , temperatura de topire ,
condiii termice
Chimice Rezistena la coroziune
Mecanice Rezistena la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedan
Magnetice Permeabilitate magnetic
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime

Proprieti
Tehnologice
Turnabilitate

Deformabilitate

Uzinabilitate

Clibilitate

Sudabilitate


Proprieti
Economice
Pre de cost , consum de resurse i de energie ,
coeficient de poluare si coeficient de protecie a
operatorului
Bucsa de legatura



Nr.
crt.
Proprietatea
Game de
variate
Not
a
Obs.
0

1 2 3
4
1 Densitatea materialului.
in [Kg/dm
3
]
< 5,0 1
2
5,010,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr
in [cal/cm*s* C]
<0,2 1
2
0,20,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc
viteza de coroziune
in[mm/an]
<0,02 3
2
0.020,05 2
>0,05 1
4 Duritatea. HB,
in [HB]
<90 1
3
90160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E
in [daN/cm
2
]
<10
6
1
2
10
6
2,0*10
6
2
>2,0*10
6
3
6 Rezistenta la curgere a
materialului Rp
0,2
In [N/mm
2
]
<700 1
2
7001500 2
>1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm ,
in [daN/mm
2
]
<35,0 1
3
35,060,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala.
1
In [N/m
2
]

<300 1
3
3001000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At
[%]
<20% 1
2
20%40% 2
>40% 3
10 Reziliena KCU 30/2
in [J/cm
2
]
<50 1
2
50100 2
>100 3
11 Rezistena la fluaj
in [N/mm
2
]
<100 1
Se ine cont
i de
temperatura
100300 2
>300 3
12 Proprietile tehnologice
(turnabilitatea ,deformabilitatea ,
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
clibilitatea)
Satisfctoare 1
Notarea se
face cu
calificative Bun 2
Foarte bun 3
13 Preul de cost , PC
in [lei/kg]
<500 3
3
5001000 2
>1000 1
Bucsa de legatura



O
b
s
.

2
3



o
p
t
i
m



1
0






t
k
d
k


k
=
1


2
2

2
,
1
5

2
,
1
0

2
,
4
5

1
,
9
0

2
,
3
5

2
,
5
0

2
,
5
5

2
,
3
0

2
,
5
5

2
,
3
5

2
,
1
5

2
,
2
0

1
,
9
5

2
,
4
0

1
,
7
5

P
r
o
p
r
i
e
t

i

e
c
o
n
o
m
i
c
e

P
r
e

u
l

d
e

c
o
s
t

[
l
e
i
/
k
g
]

T
1
0

2
1

3

2

3

2

3

3

3

3

3

2

1

3

2

3

1

V

2
0

5
0
0

1
0
0
0

3
0
0

9
0
0

4
5
0

4
7
5

4
0
0

4
2
5

7
5
0

7
5
0

1
3
0
0

3
5
0

6
2
5

3
9
0

1
2
0
0

P
r
o
p
r
i
e
t

i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
e

U
z
i
n
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
T
9

1
9

3

3

3

3

3

3

3

3

3

2

2

3

3

3

3

C
a
l
f
i
c
a
t
i
v

1
8

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

B

B

F
B

F
B

F
B

F
B

D
e
f
o
r
m
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

T
8

1
7

3

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0

2

0

1

C
a
l
i
f
i
c
a
t
i
v

1
6

F
B

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

N

B

N

S

T
u
r
n
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
T
7

1
5

3

3

3

3

2

2

3

3

3

3

2

3

3

3

3

C
a
l
i
f
i
c
a
t
i
v

1
4

F
B

F
B

F
B

F
B

B

B

F
B

F
B

F
B

F
B

B

F
B

F
B

F
B

F
B

P
r
o
p
r
i
e
t

i

F
u
n
c

i
o
n
a
l
e

M
e
c
a
n
i
c
e

(
E
*
1
0

p
6
)

[
d
a
N
/
m
m
2
]

T
6

1
3

1

2

2

2

2

3

3

3

3

3

3

2

1

2

2

V

1
2

0
.
7
4

1
.
2

1
.
6

1
.
5

1
.
7

2
.
1

2
.
1

2
.
1

2
.
1

2
.
1

2
.
1

1
.
3

0
.
8

1
.
6

1
.
2

R
e
z
i
s
t
e
n
-

a

l
a

r
u
p
e
r
e

[
d
a
N
/
m
m
2
]

T
5

1
1

1

3

3

1

2

2

2

1

2

3

2

1

1

3

1

V

1
0

3
0

6
4

7
0

6
0

4
5

5
8

5
4

4
0

6
0

9
5

6
0

4
0

2
0

6
5

3
0

D
u
r
i
t
a
t
e
a

[
H
B
]

T
4

9

1

1

3

1

3

3

3

2

3

3

3

3

1

3

1

V

8

5
0

6
0

2
8
0

2
0

1
2
0

1
6
4

1
8
7

1
1
0

1
6
9

2
1
7

1
8
7

2
6
0

9
0

2
5
0

6
5

C
h
i
m
i
c
e

R
e
z
i
s
t
e
n
-

a

l
a

c
o
r
o
z
i
u
n
e

[
m
m
/
a
n
]

T
3

7

3

2

1

2

2

2

2

2

2

2

3

1

3

1

2

V

6

<
.
0
5

>
.
0
5

>
.
0
5

>
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
2

>
.
0
5

<
.
0
1

>
.
0
5

<
.
0
3

F
i
z
i
c
e

C
o
n
d
u
c
t
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

t
e
r
m
i
c


[
c
a
l
/
c
m
*
s
*

C
]

T
2

5

2

2

1

2

1

1

1

1

1

1

2

1

2

1

2

V

4

0
.
2
5

0
.
3

0
.
0
1

0
.
2
5

0
.
2

0
.
2

0
.
2

0
.
2

0
.
2

0
.
2

0
.
3

0
.
1
4

0
.
2
0

0
.
1
4

0
.
2

D
e
n
s
i
t
a
-
t
e
a

[
K
g
/
d
m
3
]

T
1

3

3

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

3

2

2

V

2

2
.
8

8
.
8

7
.
3
2

8
.
8

7
.
3

7
.
3

7
.
7

7
.
4

7
.
4

7
.
5

7
.
5

7
.
3

2
.
6

7
.
3
6

8
.
4

M
a
t
e
r
i
a
-
l
u
l

1

D
u
r
a
l
u
m
i
n
i
u

C
u
Z
n
1
5

F
g
n
-
7
0
0
-
2

C
u
S
n
1
0

O
L
3
7

O
L
5
0

O
L
C
4
5

O
T
4
0

O
T
6
0

4
1
M
o
C
r
1
1

1
2
C
r
1
3
0

1
3
0

F
c
3
0
0

A
T
S
i
5
C
u

F
m
3
2
0
p

C
u
Z
n
3
9
P
b
2

N
r
.

c
r
t
.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1
0

1
1

1
2

1
3

1
4

1
5

Bucsa de legatura


O
b
s
.

2
3



1
0




t
k
d
k


k
=
1

2
2

2
,
5
5

2
,
3
0

2
,
4
0

1
,
8
5

2
,
5
5

2
,
4
0

2
,
3
5

2
,
3
5

2
,
3
5

2
,
2
0

2
,
3
5

2
,
4
0

2
,
5
0

2
,
4
0

2
,
4
0

1
,
0
0

P
r
o
p
r
i
e
-
t

i

e
c
o
n
o
m
i
c
e

P
r
e

u
l

d
e

c
o
s
t

[
l
e
i
/
k
g
]

T
1
0

2
1

2

1

1

2

3

3

3

3

3

3

3

3

3

2

2

0
.
1

V

2
0

1
0
0
0

2
1
0
0

2
0
0
0

1
5
0
0

5
0
0

2
0
0

2
0
0

2
0
0

2
1
0

3
0
0

3
1
0

3
1
0

3
1
0

3
1
0

3
2
0

P
r
o
p
r
i
e
t

i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
e

U
z
i
n
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
T
9

1
9

3

3

3

2

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

0
.
0
5

C
a
l
f
i
c
a
t
i
v

1
8

F
B

F
B

F
B

B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

D
e
f
o
r
m
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

T
8

1
7

2

3

3

3

1

2

1

1

1

1

1

2

1

2

2

0
.
0
5

C
a
l
i
f
i
c
a
t
i
v

1
6

B

F
B

F
B

F
B

S

B

B
B
B

S

S

S

S

S

B

S

B

B

T
u
r
n
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

T
7

1
5

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

0
.
2

C
a
l
i
f
i
c
a
t
i
v

1
4

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

F
B

P
r
o
p
r
i
e
t

i

F
u
n
c

i
o
n
a
l
e

M
e
c
a
n
i
c
e

(
E
*
1
0

p
6
)

[
d
a
N
/
m
m
2
]

T
6

1
3

3

2

2

1

3

1

1

1

1

1

1

1

2

2

2

0
.
0
5

V

1
2

2
,
2

1
,
9

1
,
8

1
,
4

2
,
2

0
,
9

1
,
0
5

1
,
2

1
,
3

1
,
9

1
,
9

2

2
,
1

2
,
1

2
,
1

R
e
z
i
s
t
e
n
-

a

l
a

r
u
p
e
r
e

[
d
a
N
/
m
m
2
]

T
5

1
1

3

3

3

3

2

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

0
.
0
5

V

1
0

7
9

8
9

1
1
7

9
8

5
0

7
4
,
5

8
8

9
8

1
1
3

7
6

7
5

2
3
0

1
1
5

1
2
0

1
8
0

D
u
r
i
t
a
t
e
a

[
H
B
]

T
4

9

3

3

3

1

3

3

3

3

3

2

3

3

3

3

3

0
.
1
5

V

8

1
7
4

2
0
7

2
0
8

2
1
7

1
9
0

1
9
5

3
0
0

3
8
0

3
8
5

1
8
0

1
8
0

1
7
0

2
4
0

2
6
0

2
8
0

C
h
i
m
i
c
e

R
e
z
i
s
t
e
n
-

a

l
a

c
o
r
o
z
i
u
n
e

[
m
m
/
a
n
]

T
3

7

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

0
.
1

V

6

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
.
0
5

<
0
,
5

<
0
,
5

<
0
,
5

<
0
,
5

<
0
,
1

<
0
,
1

<
0
,
1

<
0
,
1

<
0
,
1

<
0
,
1

<
0
,
1

F
i
z
i
c
e

C
o
n
d
u
c
t
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

t
e
r
m
i
c


[
c
a
l
/
c
m
*
s
*

C
]

T
2

5

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0
.
1
5

V

4

0
,
2
2

0
,
1
9

0
,
2
0

0
,
1
0

0
,
2
0

0
,
0
1

0
,
0
1

0
,
0
1

0
,
0
7

0
,
0
1

0
,
0
1

0
,
0
2

0
,
0
1

0
,
0
1

0
,
0
3

D
e
n
s
i
t
a
-
t
e
a

[
K
g
/
d
m
3
]

T
1

3

2

2

3

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

0
.
1

V

2

7
,
9

8
,
0

6
,
5

7
,
2

7
,
4

7
,
1

7
,
1

7
,
2

7
,
1

7
,
4

7
,
3

7
,
1

7
,
2

7
,
2

7
,
3

M
a
t
e
r
i
a
-
l
u
l

1

1
5
C
r
0
8

1
8
M
g
C
r
1
0

2
0
M
o
N
i
3
5

4
0
C
r
1
0

O
L
C

6
0

F
c
X

2
0
0

F
c
X
2
5
0

F
c
X
3
0
0

F
c
X
3
5
0

F
c
1
0
0

F
c
1
5
0

F
c
2
0
0

F
c
2
5
0

F
c
3
0
0

F
c
3
5
0

P
o
n
d
e
r
e
a

N
r

c
r
t
.

0

1
6

1
7

1
8

1
9

2
0

2
1

2
2

2
3

2
4

2
5

2
6

2
7

2
8

2
9

3
0






Bucsa de legatura


Optimizarea alegerii materialului se bazeaz pe experiena proiectantului
i pentru o alegere rapid a materialului se pleac de la cteva date
referitoare la : solicitrile din timpul exploatrii , condiiile de exploatare ,
clasa din care face parte piesa i condiiile de execuie . n continuare se
va prezenta o metod de alegere a materialului optim numit metoda de
analiz a valorilor optime .
Metoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape :
1. stabilirea rolului funcional al piesei , a tehnologicitii construciei i a
condiiilor economice de funcionare ale acesteia ;
2. determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii
materialului optim ;
3. descompunerea factorilor analitici n elemente primare ;
4. aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem de
notare , n funcie de valoare fiecrei proprieti k acordndu-i-se o not
t
k
;
5. stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face innd cont
de datele rezultate din etapele 1 i 3 acordnd fiecrei proprieti k o
pondere d
k
n stabilirea ponderi trebuie ndeplinita condiia : 1
1
=
=
m
k
k
d ;
6. alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul :

=
=
m
k
im
k
d
k
T
1
max *
7. analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilirea
condiiilor de nlocuire economic a unui material cu alt material .
innd cont de proprietile funcionale (rezistena la
coroziune, rezistena la rupere) i de cele tehnologice(turnabilitatea i
uzinabilitatea) la care se adaug cele economice materialul ales
pentru realizarea piesei Bucsa de legatura este OLC 45.



















Bucsa de legatura


Cap 3. PROCEDEE TEHNOLOGI CE POSI BI LE DE
OBINERE A PIESEI SEMIFABRICAT

n vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologic de
realizare a unei piese se ine cont de dezvoltarea industriei i de condiiile
oferite.
Procedeul tehnologic ales trebuie s asigure o bun calitate a
pieselor, la un pre de cost ct mai sczut.
Se face o analiz complex a procedeelor tehnologice pentru
obinerea unor rezultate finale mai avantajoase.
Privind posibilitile de realizare a piesei se au n vedere
urmtoarele:
- desenul piesei
- rolul funcional al suprafeelor
- materialul ales, comportarea lui la prelucrare
- numrul de buci ( producie anual )
- utilajul de care dispune ntreprinderea
Principalele procedee de obinere a semifabricatelor metalice sunt
urmtoarele:
- turnare
- deformare plastic
- presare i sinterizare din pulberi
- sudare
- tiere
Turnarea este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin
introducerea unui material metalic n stare lichid ntr-o cavitate special
execut. Prin solidificarea topiturii rezult piesa turnat, care reproduce
configuraia i dimensiunile cavitii de turnare.
Principalele procedee de turnare sunt:
- n forme din amestec de formare obinuit
- n forme coji, cu modele uor fuzibile
- n forme metalice fr suprapresiune
- n forme coji cu liant termoreactiv
- n forme metalice cu suprapresiune
- centrifugal
Prelucrarea prin deformare plastic - se bazeaz pe plasticitatea
metalelor, adic pe capacitatea acestora de a cpta deformaii permanente
sub aciunea unor fore exterioare. Fcnd abstracie de unele pierderi
tehnologice, inevitabile, prelucrarea prin deformare plastic reprezint un
procedeu de prelucrare foarte avantajos n ceea ce privete economia de
metal, fiind net superior prelucrrii prin achiere la care pierderile de
material sub form de deeuri sunt foarte mari.

Bucsa de legatura






Procedeele de prelucrare prin deformare plastic sunt urmtoarele:
- laminare
- tragere
- extrudare
- forjare -libera
- prin deformare
- prelucrarea tablelor - prin tiere
- prin deformare

- prelucrarea evilor i a profilelor
Forjarea este procesul de prelucrare prin deformare plastic ce const n
introducerea n volumul de material a unor stri tensionale care s
produc curgerea sa (a materialului ) . Aceste fore se aplic prin lovire
i/sau presare .
Forjarea este de dou feluri :
- liber , cnd curgerea materialului se face liber sub aciunea unor
fore de lovire:
- n matri (matriare) , cnd curgerea materialului este limitat
cavitaional , sub aciunea unor fore de lovire i/sau presare .
La stabilirea procedeului optim de obinere a piesei, trebuie ales
procedeul ce asigur precizia necesar, realizarea formei cerute de rolul
funcional n condiiile unei productiviti mari i pre de cost minim.
Trebuie ales tipul semifabricatului iniial , ns conform legii
volumului constant, trebuie cunoscut masa semifabricatului brut forjat
pentru a afla volumul acestuia i dup aceea , adunnd pierderile care
apar n timpul procesului de forjare (adaosurile necesare i pierderile prin
ardere), s aflm volumul de material pe care l are semifabricatul iniial .
Calculul masei semifabricatului care se face mprind desenul
piesei brut forjate n pri simple crora la calculm volumul i masa .
Alegerea semifabricatului iniial :
Se aleg lingouri ( pentru dimensiuni mari ) , bare sau plci turnate
continuu (pentru dimensiuni medii) , prelaminate sau laminate ( pentru
dimensiuni mici ) .
Pentru ca materialele s fie uor deformabile plastic , acestea trebuie
nclzite n prealabil n cuptoare speciale .



Bucsa de legatura


Cap 4.OBINEREA PIESEI SEMIFABRICAT
PRI NTR-UN PROCEDEU TEHNOLOGI C DE
TURNARE


Bucsa de legatura


Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de
obinere a pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea
intervine ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la materialele care
sunt elaborate in stare lichida sau vscoasa. mpreun cu prelucrrile prin
matriare si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod
nemijlocit la realizarea formei pieselor spre deosebire de alte prelucrri,
Bucsa de legatura


unde forma rezulta prin mijlocirea unor procese tehnologice preliminare
distincte ( laminare, tragere, forjare libera, achiere si microachiere).
Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase
diverse, de la fraciuni de gram si pana la sute de tone, care i gsesc
utilizri in toate domeniile de activitate.
Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarca prin
urmtoarele avantaje:
- permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de
precizie 6..16, cu suprafee de rugozitate Ra=1,6...200 m;
permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune
(unimaterial, polimaterial);
creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime (
fata de forjarea libera, sau prelucrrile prin achiere);
creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului
tehnologic, fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor
mecanice, la toate loturile de piese de acelai tip;
- permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt
ce i confer acesteia o rezisten multidirecional. In general,
compactitatea, structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt
inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica (deoarece
acestea poseda o rezistenta unidirecional, dup direcii prefereniale).
Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin
turnare se pot enumera:
- consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea in forme
temporare;
- costuri ridicate pentru materialele auxiliare;
- consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea
materialelor in stare lichida la temperatura de turnare;
- necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru
mbuntirea condiiilor de munc.
Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in
producie de serie sau de unicate.
De menionat c , prin turnare se pot realiza att
piese/semifabricate dintr-un material unic, sau din cel puin doua
materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea
turnrii cu inserii, obinerea prin turnare a materialelor compozite etc.).
Tendina actual este de a eficientiza procesele de producie prin
reducerea adaosurilor de prelucrare si a operaiilor de prelucrare
dimensionala ulterioare. Din acest motiv, procedeele de punere in forma,
ntre care i turnarea, capt o atenie deosebit, cunoscnd un grad mai
ridicat de perfeciune i inovare fa de alte procedee.
In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare (
tehnologii mecanice, metalurgice, de mecanica fina, de tehnica dentara,
Bucsa de legatura


de prelucrri de industria chimica, de construcii etc.), pot exista denumiri
specifice, care sunt sinonime.
Principalele denumiri cu care se prezint in continuare.
Amestecul de formare este materialul din care e realizeaz
interiorul formei de turnare ( la turnare in forme temporare), fiind compus
din doua elemente: un material granulat, care are rolul de a se modela
dup configuraia modelului si de a umple rama de formare, si un liant,
care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare, permind ulterior
dezbaterea formei pentru extragerea piesei. Amestecul de formare trebuie
sa aib o bun refractaritate, pentru a rezista la contactul cu topitura,
precum si o granulaie corespunztoare, pentru a asigura etaneitatea
pereilor cavitaii formei.
Forma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de
turnare care conine cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de
evacuare a gazelor. Cu ajutorul ei se realizeaz configuraia ,gabaritul si
calitatea suprafeei piesei.
Formarea este denumirea generica a operaiilor prin care se
realizeaz forma de turnare; acest termen se refera numai la realizarea
formelor temporare i semitemporare, confecionate din amestecuri de
formare. Formele permanente , de tipul matrielor si al cochilelor se
realizeaz prin turnare sau forjare, urmate de prelucrri mecanice,
tratamente termice i de suprafa .
Extragerea piesei denumete operaia de scoatere a piesei
solidificate din forma de turnare.
Miezul este o parte distincta a formei de turnare, cu ajutorul cruia
se obin golurile interioare ale piese turnate. Miezurile pot fi
permanente(la turnare in matrie sau cochile) sau temporare ( la turnarea
in cochile sau in forme temporare).Formarea miezurilor se fa ce cu
ajutorul cutiilor de miez.
Modelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care
reproduce aproape identic piesa, mrit corespunztor in funcie de
caracteristica de contracie ala solidificare a materialului piesei si servete
in operaiile de formare.
Mulajul este un model intermediar (negativul formei piesei reale);
servete la realizarea modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei).
Reeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de
turnare, care conine plnia d turnare, totalitatea canalelor de conducere a
materialului lichid spre cavitatea piesei, precum si maselotele. Pentru
formarea reelei de turnare se realizeaz modele corespunztoare.
Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce
definete capacitatea acestuia de a capt dup solidificare configuraia
geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in
stare lichida sau lichido-vscoas. Este o proprietate tehnologica
complexa, care determina posibilitile unui material de a fi prelucrat prin
Bucsa de legatura


turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum: fuzibilitatea,
fluiditatea, contracia de solidificare etc.
Turnarea este denumirea generica a unor grupe de procese
tehnologice de realizare a pieselor semifabricat i/sau finite .



Bucsa de legatura


Cap 5. PROPRIETI DE TURNARE ALE
METALELOR I ALIAJELOR
1. Turnabilitatea: proprietatea tehnologic global , care reflect
comportarea materialelor n raport cu procedeele tehnologice
din grupa turnrii . Ea se exprim prin calificative : foarte bun ,
bun , satisfctoare , slab , nesatisfctoare .
2. Fuzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece n stare
topit .
3. Fluiditatea: este proprietatea materialului aflat n stare lichid
sau vscoas de a curge i umple toate detaliile cavitaii formei
de turnare .
4. Contracia: este proprietatea materialului metalic de a-i
micora volumul n timpul solidificrii .
5. Segregarea: este separarea constituenilor unui amestec
eterogen astfel nct distribuia acestora nu mai este uniform .
6. Absorbia gazelor: exprim proprietatea de a dizolva gaze .

La proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele
etape:
1. stabilirea rolului funcional al piesei se face pe baza metodei de
analiz morfofuncional a suprafeelor;
2. alegerea materialului optim pentru confecionarea piesei - se
folosete metoda de analiz a valorilor optime;
3. ntocmirea desenului piesei brut turnate se face pornind de la
desenul piesei finite, pe care se adaug:
-A
p
- adaosuri de prelucrare, pe toate suprafeele a cror precizii
dimensionale i rugoziti nu pot rezulta direct din turnare;
-A
t
- adaosuri tehnologice, pentru toate suprafeele a cror
configuraie sau poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea
simplificrii formei tehnologice a piesei;
-A

- adaosuri de nclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din
form i a piesei din form. Valoarea adaosurilor de nclinare depinde de
poziia planului de separaie;
-R
c
- adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, n
scopul de a evita apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor;
-A
c
- adaosuri de contracie. Stabilirea acestuia se face n funcie
de natura materialului de turnat;
4. ntocmirea desenului modelului se face pornind de la desenul piesei
brut turnate inndu-se seama de valorile adaosurilor de contracie i de
numrul i forma mrcilor;
5. ntocmirea desenului cutiilor de miez se face innd cont de
configuraia interiorului piesei brut turnate care indic numrul i forma
miezurilor.
Bucsa de legatura


Alegerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele
recomandri:
- s fie, pe ct posibil, plan de simetrie;
- s fie, pe ct posibil, un plan drept;
- s fie situat n poziie orizontal;
- s conin suprafaa cea mai mare a piesei.
Stabilirea adaosului de contracie, se face utiliznd formula:
|
.
|

\
|
+ =
100
1
k
p
d
m
d (mm)
unde: d
m
dimensiunea modelului;
d
p
dimensiunea piesei;
k contracia liniar





Calculul masei semifabricatului iniial
se face mprind desenul piesei brut forjate n suprafee
simple crora li se calculeaz volumul i masa . Masa total a
semifabricatului brut forjat este data de expresia :
M
Sf
=m
Pf
+m
a
+m
Ap
+m
At
+m
Rc
unde :
- m
Sf
: masa total a semifabricatului brut forjat ;
- m
Pf
: masa piesei finite ;
- m
a
: masa pierderilor prin arderea materialului ;
- m
Ap
: masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare ;
- m
At
: masa pierderilor cu adaosurile tehnologice ;
Pentru realizarea piesei prin forjare libera, aceasta se va
imparti in trei piese distincte care se vor prelucra separat, urmand
apoi ca ele sa se asambleze prin sudare in vederea obtinerii piesei
finite.
V
pf
=V
1
+V
2
-V
3
V
1
=t*40
2
*20=100530,96mm
3
V
2
=t*27
2
*50=160315,4731mm
3

V
3
=t*15
2
*70=49480,084mm
3

V
pf
=211366,3491mm
3
m
pf2
=1,27kg
m
Ap
= 2%m
Pf
=34g
m
At
=0,9%M
PF
m
Ai
= 4,7%m
Pf

m
Rc
= 3,5%m
Pf

m
Ad
=5,2%m
pf

Bucsa de legatura


Deci avem ms
f
=114,3%m
pf
V
sf
=114,3%V
pf

V
sf
=213541,74mm
3

.Alegerea semifabricatului iniial;
Se aleg bare laminate de dimensiuni :
|45mm si H=70 mm













Cap 6. ANALI ZA TEHNI CO-ECONOMIC A DOU
PROCEDEE TEHNOLOGI CE DE OBINERE A
PI ESEI

Oricare tehnologie trebuie s realizeze maximum de eficien
pentru care a fost proiectat n momentul aplicrii ei. Piesa trebuie
realizat :
- mai repede ;
- mai bine ;
- mai ieftin ;
- la momentul oportun.
Factorii care influeneaz eficiena procedeului tehnologic sunt :
- costul;
- productivitatea;
- fiabilitatea;
- consumul de energie;
- consumul de material;
- protecia mediului;
- protecia operatorului.
Bucsa de legatura


Eficiena presupune optimizarea din punct de vedere al tuturor
acestor factori. Acest lucru este foarte dificil de realizat, ntotdeauna
existnd factori prioritari.
Pentru realizarea analizei tehnico-economice vom lua n
considerare procesele tehnologice de turnare i de matriare.
Foarte important pentru ntocmirea unei tehnologii de realizare a
piesei este numrul de buci care trebuie realizate(programa de producie).
Din acest punct de vedere se deosebesc:
-producie individual- care se refer la realizarea unui singur produs
sau a unui numr foarte mic de produse care nu se mai reia n timp; folosete
maini unelte universale, S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte
mic, preul de cost este foarte mare, necesit muncitori cu nalt calificare;
-producie de serie - se refer la un numr mare de producie,
folosete maini unelte universale i specializate, S.D.V.-uri universale i
specializate, productivitatea este medie, preul de cost este mediu, necesit
muncitori calificare medie;
- producie de mas - numr foarte mare de produse de acelai fel
care se repet dup o anumit perioad de timp; folosete utilaje speciale i
specializate; S.D.V.-uri speciale i specializate; muncitori cu calificare
redus (cu excepia muncitorului reglor); productivitate foarte mare; pre de
cost mic(bunuri de larg consum).
Costul produselor sau al pieselor
Acest indicator cu cadru economic se poate exprima n lei/produs sau lei/lot (serie) de
produse.
C = C
M
+ C
m
+ C
R
+ C
S

C = costul C
M
= cheltuieli cu materiale directe C
m
= cheltuielile cu salariile
C
R
= cheltuieli de regie (cheltuieli care trebuiesc amortizate)
C
S
= cheltuieli de stocaj
Deoarece cheltuielile de regie sunt greu de determinat se calculeaz ca o cot parte
din cheltuielile cu manopera C
m
, cu o expresie de forma:
C
R
= (210) C
m

Pentru calculul unui lot de produse se aplic formula
C
S
= F + nV
C
S
= costul unui lot de produse F = cheltuielile fixe
V = cheltuielile variabile n = numrul de piese din lot


Calcule
matritare

Q= 5000 buc

C1=F1+V1*Q

F1 12500 2.5*5000 euro/lot
V1=Cmat+Cman+Cr

Cmat= 0.1 lei /piesa



Cman= 0.7 lei /piesa

Cr= 0.01 lei /piesa



V1= 0.81 lei /piesa

Bucsa de legatura


C1= 10240 lei /lot




Legenda

Q-cantitate lot

C-cost total

F-costuri fixe

V-costuri variabile

Cmat-cost material

Cman-cost manopera

Cr-cost regie




Calcule turnare

Q= 5000 buc

C1=F1+V1*Q

F1 9000 1.8*5000 ron/lot
V1=Cmat+Cman+Cr

Cmat= 0.4 lei/piesa

Cman= 0.8 lei/piesa

Cr= 0.01 lei/piesa

V1= 1.21 lei/piesa

C1= 10080 lei/lot








Legenda

Q-cantitate lot

C-cost total

F-costuri fixe

V-costuri variabile

Cmat-cost material

Cman-cost manopera

Cr-cost regie


Asadar, dupa cum am enuntat si in capitolul anterior, piesa aceasta, in
conditiile in care cererea ar fi fost mai mare, ar fi rentat a fi fost realizata prin
intermediul matritarii, in matrita cu 2 sau mai multe cavitati, in schimb stiindu-
se cantitatea mica solicitata, nici macar matritarea nu este rentabila, in urma
calcului economic variant optima fiind turnarea in forme.


OBS: COSTURILE FIXE CRESC DATORITA INVESTITIEI IN REALIZAREA
MATRITEI, CHIAR DACA ACEASTA ARE UN SINGUR CUIB(O SINGURA
CAVITATE)

OBS: COSTURILE CU MATERIALUL AU SCAZUT DATORITA FAPTULUI CA
IN CAZUL MATRITARI PIERDERILE DE MATERIAL SUNT REDUSE
Bucsa de legatura