Carte RT Corectata PDF

REDUCTOARE CU O TREAPTĂ.
CALCUL ŞI PROIECTARE
Simion HARAGÂŞ
REDUCTOARE CU O TREAPTĂ.
CALCUL ŞI PROIECTARE
RISOPRINT
2014
Cuprins
Introducere ........................................................................................................................................... 7
1 VARIANTE CONSTRUCTIVE ................................................................................................... 9
2 CALCULUL ANGRENAJELOR ............................................................................................... 23
2.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi ........................................................... 23
2.1.1 Calcule preliminare ........................................................................................................... 23
2.1.2 Predimensionarea angrenajului ......................................................................................... 25
2.1.3 Dimensionarea şi verificarea angrenajului ........................................................................ 28
2.1.3.1 Calculul elementelor geometrice .................................................................................. 28
2.1.3.2 Verificarea angrenajului ............................................................................................... 32
2.1.4 Calculul forţelor din angrenaj ............................................................................................ 34
2.2 Reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi .................................................................... 35
2.2.2 Predimensionarea angrenajului ......................................................................................... 36
2.2.3.1 Calculul elementelor geometrice .................................................................................. 38
2.2.3.2 Verificarea angrenajului ............................................................................................... 43
2.3 Reductorul cu angrenaj melcat ............................................................................................... 45
2.4 Proiectarea formei constructive a roţilor dinţate .................................................................... 53
3 PROIECTAREA ŞI CALCULUL ARBORILOR ...................................................................... 57
3.1 Proiectarea formei arborelui de intrare în reductor ................................................................ 57
3.2 Proiectarea formei arborelui de ieşire din reductor ................................................................ 62
3.3 Calculul reacţiunilor şi momentelor încovoietoare ................................................................ 65
3.3.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice .................................................................................. 65
3.3.2 Reductorul cu roţi dinţate conice ....................................................................................... 68
3.3.3 Reductorul melcat .............................................................................................................. 70
3.4 Verificarea arborilor ............................................................................................................... 73
3.4.1 Verificarea la solicitări compuse ....................................................................................... 73
3.4.2 Verificarea la oboseală ...................................................................................................... 75
3.5 Verificarea penelor ................................................................................................................. 76
3.6 Calculul de verificare a rulmenţilor ....................................................................................... 76
4 PROIECTAREA CARCASEI REDUCTORULUI
ŞI A ACCESORIILOR CARCASEI .......................................................................................... 83
4.1 Proiectarea carcasei ................................................................................................................ 83
4.2 Proiectarea accesoriilor carcasei ............................................................................................ 89
4.2.1 Capace de fixare a rulmenţilor .......................................................................................... 89
4.2.2 Casete pentru rulmenţi ....................................................................................................... 90
4.2.3 Capace de vizitare.............................................................................................................. 91
5
4.2.4 Dopuri de golire ................................................................................................................. 92
4.2.5 Aerisitoare ......................................................................................................................... 92
4.2.6 Indicatoare de nivel de ulei................................................................................................ 93
4.2.7 Inele de ridicare ................................................................................................................. 97
4.3 Verificarea reductoarelor la încălzire ..................................................................................... 97
5 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE ..................................... 99
6 PROIECTAREA 3D A REDUCTOARELOR ......................................................................... 105
Bibliografie ...................................................................................................................................... 108
ANEXE ............................................................................................................................................ 109
6
Introducere
Proiectul este o lucrare, în cazul acesta o lucrare tehnică, care sub aspectul structurii sale se
compune dintr-o parte scrisă și o parte desenată.
În partea scrisă se regăsesc:
 Tema de proiectare, care conține tipul construcției, datele inițiale, anumite restricții etc.
 Un memoriu în care sunt prezentate și argumentate soluțiile propuse de către proiectant. De
asemenea, acest memoriu conține toate calculele: cinematice, dinamice, de rezistență,
calcule referitoare la aspecte de precizie și control, precum și alte calcule, în funcție de
construcția proiectată.
Este de menționat faptul că, pentru realizarea unui proiect, sunt vehiculate cunoștințe
multidisciplinare. Unele dintre ele se bazează pe cele dobândite în anii anteriori (statică, cinematică,
dinamică, rezistența materialelor, toleranțe, studiul materialelor, desen tehnic), iar altele presupun o
documentare suplimentară la nivelul cerut de proiect, din alte discipline care se referă la tipuri de
semifabricate, tehnologii de prelucrare, tratamente termice, informatică.
Proiectul se derulează între cele două borne: „startul” (tema de proiectare) și „finișul” (desenul
de ansamblu și desenele de execuție).
Volumul de față a fost conceput plecând de la faptul că el constituie una din secvențele
traseului care trebuie parcurs la formarea unui inginer. Structura lui reflectă succesiunea logică (și
cronologică) a etapelor pe care proiectantul trebuie să le urmeze, de la însușirea temei de proiectare
până la calculele finale.
Conținutul capitolelor a fost astfel gândit și dozat încât studentul să nu devină un simplu
operator care introduce date într-un program de calcul. Volumul nu exclude utilizarea unei
bibliografii complementare. Dimpotrivă, o asemenea documentare este necesară, astfel încât orele
de proiect, precum și activitatea individuală a studentului (documentare, calcule concomitent cu
dezvoltarea desenului) îi formează acestuia un stil ingineresc eficient, în care se regăsește
inventivitatea tehnică, rigoarea, precizia, organizarea activității, simțul răspunderii, încadrarea în
termenele de etapă și de final.
Există o strategie de abordare a unui proiect. În volumul de față, ea rezultă din succesiunea
capitolelor:
a. Trebuie înțeleasă construcția și funcționarea ansamblului de proiectat.
b. Se identifică lanțul cinematic care participă la transmiterea mișcării și a puterii, de la
intrarea în reductor la ieșirea din acesta.
c. Se identifică interacțiunile dintre elementele aflate în contact. Câteva exemple ținând
seama de fluxul puterii transmise: curea - roată de curea; roată de curea - pană; pană -
arbore de intrare; arbore de intrare - rulmenți; pinion - roată dințată conjugată (melc - roată
melcată); roată condusă (roată melcată) - pană.
d. Se calculează puterea în zonele lanțului cinematic în care se pune problema dimensionării
elementelor din acele zone. De exemplu, puterea: la roata de curea motoare, la capetele de
arbore și pe arborii transmisiei, la nivelul angrenajului.
e. Corespunzător puterii în zonele de interes, precum și turației din acele zone, se determină
momentele de torsiune care se transmit prin organele de maşini din zonele respective
(curea, capete de arbore, angrenaj).
f. Se proiectează arborii, pornind de la capetele de arbore și ținând seama de rolul funcțional
al fiecărui tronson, precum și de standardele în vigoare.
g. Se dimensionează și se verifică angrenajul.
h. Se calculează transmisia prin curea.
7
i. Forțele din transmisia prin curea și din angrenaj sunt preluate de arbori, respectiv de
rulmenți.
j. În felul acesta se poate proceda la verificarea arborilor la solicitări compuse și la oboseală.
La calculul la oboseală s-a ținut seama de tipul solicitării la încovoiere (ciclu alternant-
simetric), respectiv la torsiune (acoperitor, ciclu pulsator), precum și de coeficientul de
asimetrie al ciclului respectiv în alegerea rezistențelor la oboseală.
De asemenea sunt verificate asamblările cu pană.
k. Cunoscând reacțiunile din reazeme, sunt calculați rulmenții.
Pentru dezvoltarea construcției și efectuarea desenului de ansamblu, volumul conține
informațiile necesare, formulele practice și alte date, care permit construirea carcasei și a
accesoriilor acesteia.
Lucrarea conține un important număr de Anexe care permit proiectantului accesarea rapidă a
unor informații necesare desfășurării calculelor de la punctele a...k de mai sus, precum și
definitivarea desenului.
Mulțumesc domnului prof. em. dr. ing. Dumitru Pop pentru lectura manuscrisului și pentru
sugestiile prezentate, care au contribuit la calitatea acestui volum.
8
1 VARIANTE CONSTRUCTIVE
Reductoarele sunt transmisii prin angrenare cu raport de transmitere constant, montate în
carcase închise, care reduc turaţia şi măresc momentul de torsiune transmis. Reductoarele cu un
singur angrenaj sunt reductoare cu o treaptă.
În funcţie de tipul angrenajului reductoarele cu o singură treaptă de reducere sunt: cu roţi
dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi), cu roţi conice şi cu angrenaj melc-roată melcată.
Componentele principale ale acestor reductoare sunt: carcasa reductorului, cei doi arbori
(arborele de intrare şi cel de ieşire), roţile dinţate, lagărele, elementele de etanşare, capacele,
indicatorul nivelului de ulei, aerisitorul, elemente pentru ridicarea reductorului, dopul de golire,
elementele de asamblare.
Carcasa reductorului este formată, în general, din două părţi, corp şi capac, asamblate între ele
prin şuruburi de fixare şi centrate cu ajutorul ştifturilor. Carcasa este realizată prin turnare (din
fontă) sau din elemente sudate şi are prevăzute nervuri de rigidizare şi răcire. În corp sunt prevăzute
găuri în care intră şuruburile de fixare a reductorului (pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să
funcţioneze). În carcasa reductorului se introduce ulei (până la un nivel stabilit) pentru ungerea
angrenajului şi, eventual, a rulmenţilor (care, pentru anumite soluţii constructive pot fi unşi, separat,
cu unsoare consistentă).
Arborii sunt realizaţi cu secţiune variabilă (în trepte), au capetele cu diametrul şi lungimea
standardizate, prevăzute cu pene (pentru transmiterea momentelor de torsiune). Arborele de intrare
este, de regulă, corp comun cu pinionul cilindric, pinionul conic sau melcul din motive de reducere
a gabaritului şi de creştere a rezistenţei pinionului, respectiv a melcului.
Roţile dinţate cilindrice, conice şi roata melcată sunt montate pe arbori prin intermediul unor
pene paralele şi fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbore, cu bucşe distanţiere etc.
Lagărele sunt cu rostogolire folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Ungerea rulmenţilor se poate
realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu unsoare consistentă. Reglarea jocului din rulmenţi se
face prin intermediul capacelor sau a piuliţelor speciale pentru rulmenţi, în funcţie de tipul
montajului.
Elementele de etanşare, pentru etanşări mobile; frecvent utilizate sunt manşetele de rotaţie.
Capacele servesc la fixarea rulmenţilor şi reglarea jocului din aceştia, la asigurarea etanşării,
fiind fixate în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor poate să fie o tijă (jojă) pe care sunt marcate nivelul
maxim şi minim al uleiului sau un vizor montat pe corpul reductorului.
Elementele pentru ridicarea reductorului şi manipularea lui sunt inele-şurub sau urechi de
ridicare, ca elemente turnate ale carcasei.
Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
În figura 1.1 este prezentat un reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. Cei doi arbori
ai reductorului sunt într-un plan orizontal (care este totodată şi planul de separaţie al reductorului)
faţă de suprafaţa de aşezare a reductorului.
Pinionul cilindric este corp comun cu arborele de intrare, iar roata dinţată este montată pe
arborele de ieşire printr-o asamblare cu pană. Aşa cum rezultă din desen sensul de înclinare al
dinţilor pinionului este spre stânga (evident sensul înclinării dinţilor roţii mari va fi spre dreapta).
Ambii arbori sunt montaţi pe câte o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice, cu
conducere reciprocă, montaţi în X. Poziţionarea şi fixarea axială a arborilor se realizează cu ajutorul
a patru capace fixate de carcasă cu şuruburi. În capacele prin care trec arborii sunt montate manşete
de etanşare de rotaţie.
Carcasa reductorului este formată din două semicarcase: carcasa inferioară (corpul) şi carcasa
superioară (capacul). Acestea sunt centrate prin intermediul a două ştifturi cilindrice şi fixate cu
şuruburi şi piuliţe. Semicarcasele sunt prevăzute cu nervuri pentru rigidizare şi pentru mărirea
suprafeţei de răcire.
9
REDUCTOARE CU O TREAPTĂ. CALCUL ŞI PROIECTARE
A A
A-A
Fig.1.1 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
10
VARIANTE CONSTRUCTIVE
Fig.1.1 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (continuare)
Reductorul este prevăzut cu diferite accesorii: capac de vizitare, inele de ridicare, aerisitor,
vizor de ulei, dop de golire.
Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi
Un reductor cu roţi dinţate conice este prezentat în figura 1.2.
Arborii reductorului sunt într-un plan orizontal, planul de separaţie al reductorului. Pinionul
conic este corp comun cu arborele.
Arborele de intrare în reductor este fixat într-o casetă şi rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali
cu role conice, cu conducere reciprocă, montaţi în O. Fixarea rulmenţilor pe arbore şi reglarea
jocului se face cu ajutorul unei piuliţe speciale pentru rulmenţi.
Roata dinţată conică este fixată pe arborele de ieşire printr-o asamblare cu pană. Arborele de
ieşire este rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X. El este fixat şi
poziţionat prin intermediul capacelor (care la rândul lor sunt montate cu şuruburi de cele două
semicarcase ale reductorului. Reglarea jocului din rulmenţi şi poziţionarea roţii conduse se face cu
elemente de reglare montate în pachet sub capace.
Semicarcasele reductorului se fixează cu şuruburi şi se centrează cu două ştifturi cilindrice.
Caseta cu arborele de intrare se fixează de cele două semicarcase cu ajutorul unor şuruburi.
Poziţionarea axială a casetei (şi implicit a pinionului conic) se realizează cu ajutorul unor elemente
de reglare. Semicarcasele şi caseta au nervuri pentru rigidizare şi pentru mărirea suprafeţei de
răcire. Carcasa este simetrică în raport cu planul care conţine axa arborelui de intrare.
11
A A
A-A
Fig.1.2 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

12
Fig.1.2 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi (continuare)
Accesoriile reductorului sunt: inele de ridicare şurub, aerisitor (fixat în capacul de vizitare),
vizor de ulei şi dop de golire.
Reductor melcat
Reductorul melcat din figura 1.3 are melcul plasat sub roata melcată.
Melcul este corp comun cu arborele de intrare. Arborele este rezemat într-o parte pe o pereche
de rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X, fixaţi într-o casetă (lagărul conducător) iar în
cealaltă parte pe un rulment radial cu bile (lagărul liber). Poziţionarea axială a arborelui se face prin
intermediul elementelor de reglare montate între casetă şi carcasă.
Arborele de ieşire (a cărui axă se află în planul de separaţie al reductorului) este rezemat pe doi
rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X şi are fixat pe el (printr-o asamblare cu pană)
roata melcată. Roata melcată este din două bucăţi (la diametre exterioare peste 200 mm). Coroana
melcată este din bronz iar butucul este din fontă sau din oţel. Soluţia are în vedere costul mai ridicat
al bronzului faţă de fontă sau oţel.
Reductorul melcat are aceleaşi accesorii ca şi reductorul cu roţi dinţate conice.
Alte tipuri de reductoare cu o treaptă sunt prezentate în figurile 1.4, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8 şi 1.9
(după [1]).
Reductorul cu roţi dinţate cilindrice din figura 1.4 are arborii într-un plan vertical (faţă de
suprafaţa de aşezare a reductorului). Arborele de ieşire are axa în planul de separaţie al reductorului.
Nivelul de ulei se măsoară cu o jojă.
13
A A
A-A
Fig.1.3 Reductor melcat

14
Fig.1.3 Reductor melcat (continuare)
Arborii reductorului sunt montaţi pe câte doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X.
În figura 1.5 este prezentat un reductor la care arborii sunt verticali. În acest exemplu arborii
sunt rezemaţi pe rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi în X. Pinionul cilindric este piesă separată şi
se montează pe arbore printr-o asamblare cu pană (similar cu fixarea roţii dinţate pe arborele de
ieşire).
Reductorul cu roţi dinţate conice din figura 1.6 are pinionul conic (piesă separată) fixat pe
arborele de intrare. Arborii reductorului sunt într-un plan orizontal şi rezemaţi pe rulmenţi radiali-
axiali cu role conice montaţi în X.
În cazul reductorului din figura 1.7 arborele de ieşire este vertical. Arborii sunt rezemaţi pe
rulmenţi radiali-axiali cu bile (montaţi în X).
În cele două exemple anterioare arborii de intrare în reductor sunt montaţi în casete.
Reductorul din figura 1.8 are melcul plasat deasupra roţii melcate. Arborele de intrare are
lagărul conducător format din doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X şi ca lagăr liber
un rulment radiali cu role cilindrice.
Arborele de ieşire este rezemat pe rulmenţi radiali-axiali cu role conice (montaţi în X) şi este
plasat în planul de separaţie al reductorului.
15
A-A
A
16
A

A-A
A A
17
A A
A-A
18
A-A
A A
19
A-A

A
20
A-A
A A
21
La reductorul melcat din figura 1.9 arborele de intrare este în planul orizontal (rezemat pe doi
rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X) iar arborele de ieşire este în planul vertical
(rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi în X).
Ambele reductoare melcate prezentate anterior au roata melcată realizată din două bucăţi, iar
verificarea nivelului de ulei se face cu ajutorul unor joje.
22
2 CALCULUL ANGRENAJELOR
Pentru o transmisie mecanică formată dintr-un motor electric, o transmisie prin curele şi un
reductor cu o singură treaptă de reducere se consideră cunoscute:
 Puterea motorului Pm, [kW].
 Turaţia motorului nm, [rot/min].
 Raportul de transmitere total itot.
Reductorul poate să fie cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, cu roţi dinţate conice cu dinţi
drepţi sau cu angrenaj melcat.
2.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi

Schema cinematică a reductorului este prezentată în figura 2.1.
Motor
Pm, nm
P2, n2
2 z2 T2
itc
u12
P1, n1
T1
1 z1
Fig.2.1 Schema cinematică a reductorului cu roţi dinţate cilindrice
2.1.1 Calcule preliminare

Pentru început se aleg materialele pentru pinion şi roată (Anexa 2.1, Tabelul A 2.1.1). Pentru
materialele alese, din aceeaşi anexă, se stabilesc tensiunile limită la presiune de contact şi, respectiv,
la încovoiere (σHlim1, σHlim2, σFlim1, σFlim2).
În funcţie de tratamentul termic aplicat danturilor roţilor se alege numărul de dinţi ai pinionului
z1 (tabelul 2.1). Apoi se adoptă un raport de transmitere preliminar pentru transmisia prin curele
trapezoidale itc (tabelul 2.2) şi se calculează raportul de transmitere necesar al angrenajului.
itot
i12  (2.1)
itc
Tabelul 2.1 Numărul de dinţi ai roţii motoare la roţile dinţate cilindrice

Tratamentul termic aplicat danturii z1
Danturi cementate şi călite 14 … 17
Danturi durificate prin inducţie (CIF) 15 … 23
Danturi nitrurate 15 … 23
Danturi îmbunătăţite (HB ≤ 350) 25 … 35
Se adoptă un raport de transmitere standardizat i12STAS (tabelul 2.3). Acesta va fi raportul de
angrenare teoretic u12teoretic.
23
u12 teoretic  i12 STAS (2.2)

Se calculează numărul de dinţi ai roţii 2.
z2  z1  u12 teoretic (2.3)
Evident, pentru z2 se va adopta o valoare întreagă. În continuare, această valoare se va nota cu
z2. Pentru angrenajele cilindrice şi conice este de dorit ca numerele întregi de dinţi ale roţilor z1 şi z2
să fie prime între ele (adică cel mai mare divizor comun să fie 1) pentru a se asigura o repartiţie mai
uniformă a uzurii pe cei z1, respectiv z2, dinţi.
Tabelul 2.2 Rapoarte de transmitere
Tipul transmisiei i
Transmisie prin curele trapezoidale 1,2 … 2
Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice 2 … 4,5
Angrenaje cu roţi dinţate conice 2…5
Angrenaje melcate 8 … 40
Tabelul 2.3 Rapoarte de transmitere pentru reductoare de uz general
I II I II I II I II I II
1,00 1,60 2,50 4,00 6,30
1,00 1,60 2,50 4,00 6,30
1,12 1,80 2,80 4,50 7,10
1,25 2,00 3,15 5,00 8,00
1,25 2,00 3,15 5,00 8,00
1,40 2,24 3,55 5,60 9,00
Observaţii: ▪ Valorile din şirul I se vor prefera valorilor din şirul II.
▪ Rapoarte de transmitere mai mari decât cele din tabel se obţin prin înmulţirea
acestora cu 10; 100; 1000 etc.
Raportul de angrenare real al angrenajului va fi:

z
u12  2 (2.4)
z1
Eroarea relativă εu faţă de valoarea standardizată a raportului de transmitere trebuie să fie în
intervalul [-2,5%...2,5%] pentru u ≤ 4, respectiv [-3%...3%] pentru u > 4.
u  u12teoretic
u12  12  100 [%] (2.5)
u12 teoretic
Se recalculează raportul de transmitere al transmisiei prin curele trapezoidale:
i
itc  tot (2.6)
u12
Turaţiile celor doi arbori vor fi:
nm
n1  [rot/min] (2.7)
itc
n1 nm
n2   [rot/min] (2.8)
u12 itc  u12
Puterile pe cei doi arbori ai reductorului se calculează ţinând cont de randamentul elementelor
componente ale reductorului (tabelul 2.4).
P1  Pm  tc  rul [kW] (2.9)
P2  P1  c  rul  Pm  tc  c  2rul [kW] (2.10)
unde: P1 – puterea pe arborele 1.
24
CALCULUL ANGRENAJELOR
P2 – puterea pe arborele 2.
ηtc – randamentul transmisiei prin curele trapezoidale.
ηc – randamentul angrenajului cu roţi dinţate cilindrice.
ηrul – randamentul unei perechi de rulmenţi.
Tabelul 2.4 Randamente
Tipul transmisiei η
Transmisie prin curele trapezoidale 0,92 … 0,94
Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice 0,96 … 0,98
Angrenaje cu roţi dinţate conice 0,94 … 0,97
z1 = 1 0,70
z1 = 2 0,75
Angrenaje melcate
z1 = 3 0,82
z1 = 4 0,82
cu bile 0,999
Rulmenţi
cu role 0,99
Se calculează momentele de torsiune pe cei doi arbori ai reductorului:
P
T1  9,55  106  1 [N·mm] (2.11)
n1
P2
T2  9,55  106  [N·mm] (2.12)
n2
2.1.2 Predimensionarea angrenajului

Solicitarea principală poate să fie de presiune de contact (la danturile îmbunătăţite, cu
HB ≤ 350) sau de încovoiere (la danturile cementate sau durificate superficial). Pentru fiecare din
cele două condiţii de rezistenţă se calculează o distanţă axială necesară. Indicele H indică solicitarea
la presiune de contact, iar indicele F – pe cea de încovoiere.
T1  K A  KV  K H  K H
aw nec H  u12  1  3  Z E  Z H  Z   Z 
2
(2.13)
2   a  u12   HP
2
T1  z1  u12  1  Y Y 
2
aw nec F  3  K A  KV  K F  K F  Y  Y   Sa Fa  (2.14)
2   a  cos    FP  max
unde: β – unghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de divizare (pentru reductoare β = 8...12º).
ψa – coeficientul lăţimii dintelui. Se alege în funcţie de raportul dintre puterea P2 (kW) şi
turaţia n2 (rot/min). Se recomandă:
 P2
 0,15...0,3 pentru n  0,1
a   2
(2.15)
P2
0,3...0,45 pentru  0,1
 n2
Indicaţii suplimentare privind alegerea coeficientului ψa sunt date în Anexa 2.3.
KA – factor de utilizare (se alege din Anexa 2.4).
KV – factor dinamic (la predimensionare se poate lua KV = 1,1 … 1,3 [8]).
KHKF – factorii repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact,
respectiv pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.6).
25
KHKF – factorii repartiţiei sarcinii în plan frontal, pe perechile de dinţi aflate simultan în
angrenare pentru solicitarea contact, respectiv pentru solicitarea de încovoiere
(Anexa 2.7). La predimensionare KH KF[8].
ZE – factorul de elasticitate al materialului roţilor (Anexa 2.8).
ZβYβ – factorii înclinării dinţilor pentru solicitarea de contact, respectiv pentru cea de
încovoiere (Anexa 2.9). Pentru Zβ:
Z   cos  (2.16)
La predimensionare Yβ = 0,9 … 0,95 [8].
ZH – factorul punctului de rostogolire (factorul zonei de contact).
La predimensionare, conform [8]:
Z H  2,49  Z  (2.17)
ZY – factorii gradului de acoperire (a lungimii minime de contact) pentru solicitarea
de contact, respectiv pentru cea de încovoiere.
La predimensionare Z = 0,9 … 0,96 şi Y = 0,85 … 0,9 [6].
YSa – factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui. Se determină pentru
ambele roţi din Anexa 2.10 (YSa1, YSa2).
YFa – factorul de formă a dintelui pentru solicitarea de încovoiere. Se alege pentru ambele
roţi din Anexa 2.12 (YFa1, YFa2).
σHP1 σHP2 – tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact.
 Z
 HP1  H lim1 N 1 (2.18)
S H min
 H lim 2  Z N 2
 HP 2  (2.19)
S H min
SHmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de contact (Anexa 2.13).
ZN1ZN2 – factorii durabilităţii pentru solicitarea de contact (Anexa 2.14).
În relaţia (2.13):  HP  min HP1 ,  HP 2  (2.20)
σFP1 σFP2 – tensiunile admisibile pentru solicitarea de încovoiere.
 Y Y
 FP1  F lim1 N 1 ST (2.21)
S F min
 F lim 2  YN 2  YST
 FP 2  (2.22)
S F min
SFmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.13).
YST – factorul tensiunii de încovoiere de refererinţă (YST = 2 [6]).
YN1YN2 – factorii durabilităţii pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.14).
 YSa  YFa  Y  Y Y Y 
În relaţia (2.14):    max  Sa1 Fa1 , Sa 2 Fa 2  (2.23)
  FP  max   FP1  FP 2 
Valoarea maximă obţinută pentru distanţa axială (relaţiile 2.13 şi 2.14) indică solicitarea
preponderentă şi va fi luată în considerare, în continuare, pentru stabilirea dimensiunilor
angrenajului.
Distanţa axială necesară:
aw nec  maxaw nec H , aw nec F  (2.24)
Se calculează modulul normal necesar:
m  z  z  2  aw nec  cos 
aw nec  n nec 1 2  mn nec  (2.25)
2  cos  z1  z2
26
Din standardele existente (gama modulelor) se alege valoarea lui mn (tabelul 2.5), imediat
superioară lui mn nec, apoi se recalculează distanţa axială elementară.
m  z  z 
a n 1 2 (2.26)
2  cos 
Deoarece distanţa axială este standardizată în cazul reductoarelor, din standard (tabelul 2.6) se
alege valoarea lui aw cea mai apropriată de valoarea obţinută cu relaţia (2.26). Aceasta poate fi nu
numai mai mare decât a, dar şi mai mică, însă în acest caz:
awnec  aw  a (2.27)
Trebuie respectate următoarele condiţii:
 dacă aw > a (deplasări pozitive) atunci aw  a  2...2,2  mn .
 dacă aw < a (deplasări negative) atunci aw  a  0,4  mn .
Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiţii se recomandă recalcularea valorii distanţei dintre axe,
a, prin modificarea parametrilor z1 şi/sau β.
Tabelul 2.5 Gama modulelor pentru angrenaje cilindrice în evolventă
şi angrenaje conice cu dinţi drepţi, [mm]
0,18 0,9 4,5 22
0,2 1 5 25
0,22 1,125 5,5 28
0,05 0,25 1,25 6 32
0,055 0,28 1,375 7 36
0,06 0,3 1,5 8 40
0,07 0,35 1,75 9 45
0,08 0,4 2 10 50
0,09 0,45 2,25 11 55
0,1 0,5 2,5 12 60
0,11 0,55 2,75 14 70
0,12 0,6 3 16 80
0,14 0,7 3,5 18 90
0,15 0,8 4 20 100
Valorile din şirul I sunt preferenţiale.
Tabelul 2.6 Valorile nominale ale distanţei dintre axe, [mm]
40 100 250 630 1600
40 100 250 630 1600
45 112 280 710 1800
50 125 315 800 2000
50 125 315 800 2000
56 140 355 900 2250
63 160 400 1000
63 160 400 1000 2500 2500
71 180 450 1120
80 200 500 1250
1250
80 90 200 225 500 560 1400 – –
Valorile din şirul I sunt preferenţiale.
Se calculează unghiul de angrenare real în plan frontal αtw:

 a 
a  cos  t  aw  cos  tw   tw  arccos  cos  t  (2.28)
 aw 
27
unde: αt – unghiul de angrenare de referinţă în plan frontal.

 tan  n 
 t  arctan  (2.29)
 cos  
unde: αn – unghiul de angrenare de referinţă în plan normal (αn= 20º).
Plecând de la relaţia fundamentală a angrenajelor (2.30) se calculează suma coeficienţilor
deplasărilor de profil în plan frontal.
x x
inv  tw  inv  t  2  t1 t 2  tan  t (2.30)
z1  z2
inv tw  inv t
xt1  xt 2    z1  z2  (2.31)
2  tan  t
invαt şi invαtw sunt involutele unghiurilor de angrenare în plan frontal.
   
inv  t  tan  t  t ; inv  tw  tan  tw  tw (2.32)
180 180
Se calculează suma coeficienţilor deplasărilor de profil în plan normal.
x x
xns  xn1  xn 2  t1 t 2 (2.33)
cos 
Suma coeficienţilor deplasărilor de profil xns se repartizează pe cele două roţi dinţate. xn1 şi xn2
se pot calcula cu ajutorul relaţiilor (2.34) şi (2.35).
Conform indicaţiilor firmei MAAG:
x  x  log u12
xn1  ns   0,5  ns   (2.34)
2  2   z1  z 2 
log  6
100  cos  
xn 2  xns  xn1 (2.35)
Coeficientul de modificare a distanţei axiale, în plan normal:
a a
yn  w (2.36)
mn
Scurtarea specifică a înălţimii dinţilor, în plan normal, va fi:
yn  xn1  xn 2  yn  xns  yn (2.37)
2.1.3 Dimensionarea şi verificarea angrenajului

2.1.3.1 Calculul elementelor geometrice
În figura 2.2 sunt prezentate principalele elemente geometrice ale angrenajului.
Parametri geometrici principali ai angrenajului.
Modulul danturii în planul frontal:
mn
mt  (2.38)
cos 
Unghiurile de înclinare ale danturii pe cercul de bază şi, respectiv, pe cercul de rostogolire:
 cos  t 
b  arctancos t  tan  ;  w  arctan  tan   (2.39)
 cos  tw 
Diametrele cercurilor de divizare:
m
d1  n  z1 (2.40)
cos 
28
mn
d2   z2 (2.41)
cos 
Diametrele cercurilor de bază:
d b1  d1  cos  t (2.42)
db 2  d 2  cos t (2.43)
aw
da1
h1 df1
h2
b1 b2
df2
dw1 dw2
da2
Fig.2.2 Angrenaj cilindric (elemente geometrice)
Diametrele cercurilor de rostogolire:

cos t m cos  t
d w1  d1   n  z1  (2.44)
costw cos  costw
cos t m cos t
d w2  d2   n  z2  (2.45)
costw cos  costw
Diametrele cercurilor de cap:
d a1 
mn
cos 

 z1  2  han
*
 
 xn1  yn  cos   (2.46)
da2 
mn
cos 
 
 z 2  2  han
*

 xn 2  yn  cos   (2.47)
*
unde: han *
– coeficientul înălţimii capului de referinţă, în secţiune normală ( han  1 ).
Diametrele cercurilor de picior:
 z 
d f 1  mn   1  2  han
*

 cn*  xn1   (2.48)
 cos  
 z 
d f 2  mn   2  2  han
*

 cn*  xn 2   (2.49)
 cos  
unde: cn* – coeficientul jocului de referinţă la capul dintelui, în secţiune normală ( cn*  0,25 ).
Unghiurile de înclinare a danturii pe cercul de cap:
29
d 
 a1  arctan a1  tan   (2.50)
 d1 
d 
 a 2  arctan a 2  tan   (2.51)
 d2 
Unghiurile de presiune pe cercul de cap:
d 
 at1  arccos 1  cos  t  (2.52)
 d a1 
d 
 at 2  arccos 2  cos  t  (2.53)
 d a2 
Grosimile dinţilor pe cercul de divizare în plan frontal:
st1 
0,5    2  xn1  cos   tan t   mn (2.54)
cos 
st 2 
0,5    2  xn 2  cos   tan t   mn (2.55)
cos 
Grosimile dinţilor pe cercul de cap în plan normal:
 m z  cos  t
san1  inv t  inv at1   n 1  st1    cos a1 (2.56)
 cos   cos  at1
 m z  cos  t
san 2  invt  inv at 2   n 2  st 2    cos a 2 (2.57)
 cos   cos  at 2
   
unde: inv  at1  tan  at1  at1 ; inv  at 2  tan  at 2  at 2 (2.58)
180 180
Înălţimea dintelui:
h  mn  2  han*
 cn*  yn  (2.59)
Se calculează lăţimea danturilor celor două roţi:
b2   a  aw (2.60)
b1  b2  (1...4) [mm] (2.61)
Calculul gradului de acoperire
Gradul de acoperire în plan frontal:
 d 2  d 2  d 2  d 2  2  a  sin  
    a1 b1 a2 b2 w tw 
 cos  (2.62)
 2    mn  cos  t 
 
Gradul de acoperire suplimentar (axial):
b  sin 
  2 (2.63)
  mn
Gradul de acoperire total:
       (2.64)
Elementele angrenajului echivalent

Numerele de dinţi ai roţilor echivalente:
30
z1
zn1  (2.65)
cos b  cos 
2
z2
zn 2  (2.66)
cos b  cos 
2
Diametrele cercurilor de divizare ale roţilor echivalente:

d n1  mn  z n1 (2.67)
d n 2  mn  z n 2 (2.68)
Diametrele cercurilor de bază ale roţilor echivalente:
d bn1  d n1  cos  n (2.69)
d bn 2  d n 2  cos  n (2.70)
Diametrele cercurilor de cap ale roţilor echivalente:
d an1  d n1  d a1  d1 (2.71)
d an 2  d n 2  d a 2  d 2 (2.72)
Unghiul de presiune al angrenajului echivalent:
 cos  tw  cos b 
 wn  arccos  (2.73)
 cos  w 
Distanţa dintre axe a angrenajului echivalent:
a cos  n
awn   (2.74)
cos b cos  wn
2
Gradul de acoperire al angrenajului echivalent:

d an2 1  dbn2 1  d an2 2  dbn2 2  2  awn  sin  wn
 n  (2.75)
2    mn  cos  n
Elemente de control
La roţile dinţate cilindrice, cota de control este cota peste dinţi.
Numerele de dinţi pentru măsurarea cotei peste dinţi:
z1 
N1   n  0,5 (2.76)
cos b  cos  180
2
z2 
N2   n  0,5 (2.77)
cos b  cos  180
2
Evident N1 şi N2 sunt numere naturale, iar rotunjirea se face prin considerarea valorii celei mai
apropiate.
Cotele peste dinţi în planul normal sunt:
WNn1  mn     N1  0,5  z1  inv  t   cos  n  2  mn  xn1  sin  n (2.78)
WNn 2  mn    N 2  0,5  z2  inv t  cos  n  2  mn  xn 2  sin  n (2.79)
Coarda constantă şi înălţimea la coarda constantă în plan normal:

s cn1  mn  0,5    cos 2  n  x n1  sin 2   n   (2.80)
scn 2  mn  0,5    cos 2
 n  xn 2  sin 2   
n (2.81)
hcn1  0,5  d a1  d1  s cn1  tan  n  (2.82)
hcn 2  0,5  d a 2  d 2  s cn 2  tan  n  (2.83)
31
Valorile anterioare sunt valori corespunzătoare angrenajului fără joc.

În realitate trebuie să existe un joc între flancuri pentru ca la încălzirea în funcţionare a
angrenajului, acesta să nu se blocheze. Abaterile cotei peste dinţi, care asigură jocul ales (ajustaj C
sau B) sunt date în Anexa 2.20. Abaterile grosimii dintelui pe coarda constantă se aleg din Anexa
2.20 (Tabelele A 2.20.4 şi A 2.20.5).
Valorile reale ale cotelor peste dinţi şi ale grosimii dintelui pe coarda constantă vor fi:
WNn1  WNn1  EEwsws11  Tw1  (2.84)
 E ws 2
WNn 2  WNn 2   E ws 2  Tw 2  (2.85)
 E cs1
scn1  scn1   E cs 1  Tc 1  (2.86)
 E cs 2
scn 2  scn 2   E cs 2  Tc 2  (2.87)
unde: Ews1Ews2 – abaterea minimă a cotei peste dinţi pentru cele două roţi.
Tw1Tw2 – toleranţa cotei peste dinţi pentru cele două roţi.
Ecs1Ecs2 – abaterea superioară a grosimii dintelui pe coarda constantă pentru cele două roţi.
Tc1Tc2 – toleranţa grosimii dintelui (pe coarda constantă) pentru cele două roţi.
Verificarea restricţiilor funcţional-constructive şi de control
Pentru evitarea funcţionării neuniforme trebuie să fie îndeplinită condiţia:
1,3    2 (2.88)
Restricţii de evitare a ascuţirii dinţilor:
 pentru roţi din oţeluri de îmbunătăţire:
san1  0,25  mn (2.89)
san 2  0,25  mn (2.90)
 pentru roţi din oţeluri de cementare sau călite superficial:
san1  0,4  mn (2.91)
san 2  0,4  mn (2.92)
Restricţii de evitare a interferenţei dinţilor:
xn1  xn1 min (2.93)
xn 2  xn 2 min (2.94)
xn1min şi xn2min se calculează cu relaţiile:
14  zn1
xn1 min  (2.95)
17
14  zn 2
xn 2 min  (2.96)
17
Pentru ca măsurarea cotei peste dinţi să fie posibilă din punct de vedere geometric trebuie să fie
îndeplinite condiţiile:
b 5
WNn1  1 (2.97)
sin b
b2  5
WNn 2  (2.98)
sin b
2.1.3.2 Verificarea angrenajului
Se determină viteza periferică a angrenajului (în polul angrenării).
  d w1  n1
v [m/s] (2.99)
60  1000
32
Se stabileşte treapta de precizie a angrenajului şi procedeul de prelucrare (Anexa 2.2),

rugozităţile flancurilor şi a zonei de racordare (Anexa 2.15) şi se alege lubrifiantul (Anexa 2.18).
Coeficienţii şi factorii de corecţie care au fost aproximaţi în faza de predimensionare
(dependenţi de dimensiunile angrenajului real sau echivalent) se aleg din nou sau se calculează.
Se aleg: KV (Anexa 2.5), KHα, KFα (Anexa 2.7), YSa1, YSa2 (Anexa 2.10), YFa1, YFa2 (Anexa 2.12)
şi ZN1, ZN2, YN1, YN2 (Anexa 2.14).

Se calculează: Y  1    (2.100)
120
2  cos b
ZH  (2.101)
sin  tw  cos  tw
 4   
  1      dacă    1
 3 
Z   (2.102)
 1
dacă    1
 

0,75
Y  0,25  (2.103)
 n
Calculul elementelor care trebuie verificate
Tensiunea efectivă maximă de contact:
H 
Z E  Z   Z H  Z T1 u  1
 K A  KV  K H  K H  12
3
(2.104)
aw 2  b2 u12
Tensiunile efective maxime de încovoiere:
T1  z1  u12  1
2
 F1   K A  KV  K F  K F  Y  Y  YSa1  YFa1 (2.105)
2  b1  aw2  cos 
T1  z1  u12  1
2
F 2   K A  KV  K F  K F  Y  Y  YSa 2  YFa 2 (2.106)
2  b2  aw2  cos 
Factorul de siguranţă la solicitarea de contact:

S H  H lim  Z N  Z L  Z R  ZV  ZW (2.107)
H
unde: ZL – factorul de ungere (Anexa 2.18).
ZR – factorul rugozităţii flancurilor (Anexa 2.15).
ZV – factorul de viteză (Anexa 2.16).
ZW – factorul raportului durităţii flancurilor dinţilor (Anexa 2.17).
σHlim = min{σHlim1, σHlim2} iar ZN = min{ZN1, ZN2}.
Factorii de siguranţă la solicitarea de încovoiere:
 Y
S F 1  F lim1 ST  YN 1  YR1  Y1  YX 1 (2.108)
 F1
 F lim 2  YST
SF 2   YN 2  YR 2  Y 2  YX 2 (2.109)
F 2
unde: YR1YR2 – factorii rugozităţii flancurilor pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.15).
YδYδ – factorii relativi de sensibilitate al materialului roţilor la concentratorul de
tensiuni de la baza dintelui la durabilitate nelimitată (Anexa 2.11).
YXYX – factorii dimensionali pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.17).
33
Verificarea
S H  S H min (2.110)
S F  minS F 1 , S F 2   S F min (2.111)
În cazul în care una din inegalităţile de mai sus nu este respectată (o solicitare nu este
verificată) se poate lua una din următoarele măsuri:
 realegerea materialelor şi/sau a tratamentului termic şi reluarea calculului de verificare.
 modificarea lăţimii danturii, b, în limitele de ± 20…25% (cu respectarea restricţiilor
impuse factorilor de lăţime) şi reluarea calculului de verificare.
 modificarea dimensiunilor angrenajului în plan frontal: distanţa dintre axe sau modulul şi
reluarea calculului de dimensionare şi verificare.
2.1.4 Calculul forţelor din angrenaj
Forţele tangenţiale:
2  T1
Ft1  (2.112)
d w1
Ft 2  Ft1 (2.113)
Forţele radiale:
Fr1  Ft1  tan  tw (2.114)
Fr 2  Fr1 (2.115)
Forţele axiale:
Fa1  Ft1  tan  w (2.116)
Fa 2  Fa1 (2.117)
Forţele normale:
Fn1  Ft12  Fr21  Fa21 (2.118)
Fn 2  Fn1 (2.119)
O schemă simplificată a forţelor din angrenaj este prezentată în figura 2.3.
B
A B-B
A-A
Ft2
dw2 Ft2
dw1 Fr2
Fa1 Fr1
T1, n1 Fa2
T2, n2
Ft1 Ft1
A
B
Fa1
Fr1 Fr2
Fa2
Fig.2.3 Schema simplificată a forţelor la angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi
34
2.2 Reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

În figura 2.4 este prezentată schema cinematică a reductorului.
Motor
Pm, nm
P2, n2
itc T2
2
P1, n1
T1 u12
1 z1
z2
Fig.2.4 Schema cinematică a reductorului cu roţi dinţate conice

Se aleg materialele pentru pinion şi roată (Anexa 2.1, Tabelul A 2.1.1). Pentru materialele
alese, din aceeaşi anexă, se stabilesc tensiunile limită la presiune de contact şi, respectiv, la
încovoiere (σHlim1, σHlim2, σFlim1, σFlim2).
Se adoptă un raport de transmitere preliminar pentru transmisia prin curele trapezoidale itc
(tabelul 2.2) şi se calculează raportul de transmitere necesar al angrenajului.
i
i12  tot (2.120)
itc
În funcţie de raportul de transmitere se alege numărul de dinţi ai pinionului, z1 (tabelul 2.7).
Pentru danturi îmbunătăţite z1 se ia spre limita superioară, iar pentru danturi cementate sau
durificate superficial spre limita inferioară.
Tabelul 2.7 Numărul de dinţi ai roţii motoare la roţile dinţate conice
Raportul de transmitere z1
1 18 … 40
2 16 … 30
3 15 … 23
4 15 … 18
5 12 … 14
6,3 12 … 14
Se calculează numărul de dinţi ai roţii 2.
z2  z1  u12 teoretic (2.122)
Pentru z2 se va adopta o valoare întreagă (este de dorit ca numerele întregi de dinţi ale roţilor z1
şi z2 să fie prime între ele). În continuare, această valoare se va nota cu z2.
35
Raportul de angrenare real al angrenajului va fi:

z
u12  2 (2.123)
z1
u  u12teoretic
u12  12  100 [%] (2.124)
u12 teoretic
i
itc  tot (2.125)
u12
nm
n1  [rot/min] (2.126)
itc
n1 nm
n2   [rot/min] (2.127)
u12 itc  u12
P1  Pm  tc  rul [kW] (2.128)
P2  P1  k  rul  Pm  tc  k  2rul [kW] (2.129)
ηk – randamentul angrenajului cu roţi dinţate conice.
P
T1  9,55  106  1 [N·mm] (2.130)
n1
P2
T2  9,55  106  [N·mm] (2.131)
n2
2.2.2 Predimensionarea angrenajului

Solicitarea principală poate să fie de presiune de contact (indicele H) sau de încovoiere
(indicele F). Pentru fiecare din cele două condiţii de rezistenţă se calculează o lungime necesară a
generatoarei conului de divizare.
T1  K A  KV  K H  K H
 Z E  Z Hv  Z  
2
Re nec H  1  u122  3 (2.132)
2   R  1   R   u12   HP
2
Re nec F  3
 
T1  z1  1  u122  Y Y 
 K A  KV  K F  K F  Y   Sa Fa  (2.133)
2   R  1   R    FP  max
unde: ψR – coeficientului de lăţime a dintelui (ψR = 0,3 ... 0,33).
KV – factor dinamic (la predimensionare se poate lua KV = 1,1 … 1,2 [8]).
KHKF – factorii repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact,
respectiv pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.6).
36
KHKF – factorii repartiţiei sarcinii în plan frontal, pe perechile de dinţi aflate simultan în
angrenare pentru solicitarea contact, respectiv pentru solicitarea de încovoiere
La predimensionare KHKF[8].
ZHv – factorul de rostogolire (factorul zonei de contact).
2
Z Hv  (2.134)
sin 2
unde: α – unghiul de presiune (α = 20º).
ZY – factorii gradului de acoperire (a lungimii minime de contact) pentru solicitarea de
contact, respectiv pentru cea de încovoiere.
La predimensionare Z = 0,91 … 0,93 şi Y = 0,75 … 0,79 [6].
YSa – factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui. Se determină pentru
ambele roţi din Anexa 2.10 (YSa1, YSa2).
YFa – factorul de formă a dintelui pentru solicitarea de încovoiere. Se alege pentru ambele
roţi din Anexa 2.12 (YFa1, YFa2).
σHP1 σHP2 – tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact.
 Z
 HP1  H lim1 N 1 (2.135)
S H min
 H lim 2  Z N 2
 HP 2  (2.136)
S H min
SHmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de contact (Anexa 2.13).
ZN1ZN2 – factorii durabilităţii pentru solicitarea de contact (Anexa 2.14).
În relaţia (2.132):  HP  min HP1 ,  HP 2  (2.137)
σFP1 σFP2 – tensiunile admisibile pentru solicitarea de încovoiere.
 Y Y
 FP1  F lim1 N 1 ST (2.138)
S F min
 F lim 2  YN 2  YST
 FP 2  (2.139)
S F min
SFmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.13).
YST – factorul tensiunii de încovoiere de refererinţă (YST = 2 [6]).
YN1YN2 – factorii durabilităţii pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.14).
 YSa  YFa  Y  Y Y Y 
În relaţia (2.133):    max  Sa1 Fa1 , Sa 2 Fa 2  (2.140)
  FP  max   FP1  FP 2 
Valoarea maximă obţinută pentru lungimea generatoarei conului de divizare (relaţiile 2.132 şi
2.133) indică solicitarea preponderentă şi va fi luată în considerare, în continuare, pentru stabilirea
dimensiunilor angrenajului.
Lungimea necesară a generatoarei conului de divizare:
Re nec  maxRe nec H , Re nec F  (2.141)
Se determină modulul (exterior) necesar:
2  Re nec
mnec  (2.142)
z1  1  u122
Din standardul cu gama modulelor (tabelul 2.5) se alege valoarea lui m imediat superioară lui
mnec (modulul m este standardizat pe conul frontal exterior).
Se recalculează, fără rotunjire, valoarea lui Re cu relaţia:
37
m  z1  1  u122
Re  (2.143)
2
În figura 2.5 este prezentat un angrenaj cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi, în secţiune axială.
h ha2
hf2
θa2
θf2
da2 d2 df2
δ2 Rm Re
δ1 θa1
θf1
df1 ha1
d1 hf1
da1
Fig.2.5 Angrenaj conic (elemente geometrice)
Angrenajele cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi se realizează fără deplasări de profil sau cu
deplasări de profil compensate. Datorită acestui fapt conurile de rostogolire sunt şi conuri de
divizare, iar cercul cu diametrul d1 (respectiv d2) se numeşte „cerc de divizare”.
Astfel, în cazul general, coeficienţii deplasărilor radiale normale de profil sunt compensaţi:
 1  1
xr1   xr 2  2  1  2   (2.144)
 u12  z1
Aceşti coeficienţi se pot alege şi din Anexa 2.19.
Coeficienţii deplasărilor tangenţiale de profil xτ1 şi xτ2 se aleg din Anexa 2.19.
2.2.3.1 Calculul elementelor geometrice
Parametrii geometrici principali ai angrenajului.
Unghiurile conurilor de divizare:
 2  arctan u12 (2.145)
38
1  90   2 (2.146)
Lungimea mediană a generatoarei conului de divizare:
Rm  Re  1  0,5   R  (2.147)
Modulul frontal median:
Rm
mm  m  (2.148)
Re
Lăţimea danturii:
b   R  Re (2.149)
Diametrele cercurilor de divizare:
d1  m  z1 (2.150)
d 2  m  z2 (2.151)
Diametrele cercurilor de cap (la exterior):
 
d a1  m  z1  2  ha*  xr1  cos 1   (2.152)
da2  m  z 2  2  h *
a  xr 2 cos   2 (2.153)
unde: ha* – coeficientul înălţimii capului de referinţă ( ha*  1 ).
Diametrele cercurilor de picior (la exterior):

d f 1  m  z1  2  ha*  c*  xr1   cos 1  (2.154)
df2  m  z 2  2  ha*  c*  xr 2  cos  
2 (2.155)
unde: c  – coeficientul jocului radial de referinţă ( c  0,2 ).
Înălţimea capului dintelui (la exterior):
ha1  m  ha*  xr1   (2.156)
ha 2  m  h *
a 
 xr 2 (2.157)
Înălţimea piciorului dintelui (la exterior):
h f 1  m  ha*  c*  xr1  (2.158)
h f 2  m  ha*  c*  xr 2  (2.159)
Înălţimea dintelui (la exterior):

h  m  2  ha*  c*  (2.160)
Unghiul capului dintelui la pinion, respectiv roată:
h 
a1  arctan a1  (2.161)
 Re 
h 
a 2  arctan a 2  (2.162)
 Re 
Unghiul piciorului dintelui la pinion, respectiv roată:
h 
 f 1  arctan f 1  (2.163)
 Re 
h 
 f 2  arctan f 2  (2.164)
 Re 
Unghiurile conurilor de cap la pinion, respectiv roată:
39
a1  1  a1 (2.165)

 a 2   2  a 2 (2.166)
Unghiurile conurilor de picior la pinion, respectiv roată:
 f 1  1   f 1 (2.167)
 f 2  2   f 2 (2.168)
Diametrele cercurilor de divizare mediane:
d m1  mm  z1 (2.169)
d m 2  mm  z2 (2.170)
Înălţimile capurilor de divizare mediane ale dinţilor:
ham1  mm  ha  xr1   (2.171)
ham 2  mm  h

a  xr 2  (2.172)
Diametrele de cap mediane:
d am1  d m1  2  ham1  cos 1 (2.173)
d am 2  d m 2  2  ham 2  cos 2 (2.174)
Elementele angrenajului echivalent
Numerele de dinţi ai roţilor echivalente:
z1
zv1  (2.175)
cos1
z2
zv 2  (2.176)
cos 2
Diametrele cercurilor de divizare ale roţilor echivalente exterioare:
d
d v1  1 (2.177)
cos 1
d2
dv 2  (2.178)
cos 2
Diametrele cercurilor de cap ale roţilor echivalente exterioare:
d av1  d v1  2  ha1 (2.179)
d av 2  d v 2  2  ha 2 (2.180)
Diametrele cercurilor de bază ale roţilor echivalente exterioare:
dbv1  d v1  cos  (2.181)
dbv 2  d v 2  cos  (2.182)
Distanţa dintre axe a angrenajului echivalent exterior:
d d
av  v1 v 2 (2.183)
2
Gradul de acoperire al angrenajului echivalent:
d av2 1  dbv2 1  d av2 2  d bv2 2  2  av  sin 
 v  (2.184)
2    m  cos 
Distanţa dintre axe a angrenajului echivalent median:
amv  av  1  0,5   R  (2.185)
40
Elemente de control
La roţile dinţate conice, cota de control este coarda constantă sc (sc1, sc2) a roţii reale, măsurată
la înălţimea hc la această coardă. Pentru aceasta se parcurg o serie de paşi, apelând şi la elementele
roţii echivalente exterioare. Arcul de divizare (exterior) al dintelui:
  
s1  m    2  xr1  tan   x1  (2.186)
2 
 
s2    m  s1 (2.187)
Coarda constantă a roţilor echivalente (corespunzătoare conului frontal exterior):

scv1  s1  cos 2  (2.188)

scv 2  s2  cos2  (2.189)
Unghiurile de presiune ale roţilor echivalente:

 s1  cos  
 s1  arctan tan    (2.190)
 d bv1 

 s2  cos  
 s 2  arctan tan    (2.191)
 dbv 2 
Diametrele roţilor echivalente:
d
d sv1  bv1 (2.192)
cos  s1
dbv 2
d sv 2  (2.193)
cos  s 2
Unghiurile la centru corespunzător coardei constante a roţilor echivalente:
s   
 scv1  arcsin cv1  ;  scv1r  scv1 (2.194)
 d sv1  180
s   
 scv 2  arcsin cv 2  ;  scv 2 r  scv 2 (2.195)
 d sv 2  180
Lungimea arcului corespunzător coardei constante a roţii echivalente:

scv1  d sv1   scv1r (2.196)

scv 2  d sv 2   scv 2 r (2.197)
 
Unghiul la centru corespunzător arcului scv1 , respectiv scv 2 pe un cerc al conului frontal
exterior:

 sc1  scv1 (2.198)
cos 1
 scv 2
 sc 2  (2.199)
cos 2
Coarda constantă (exterioară):
d  cos 1  sin  sc1 dacă zv1  20
sc1   sv1 (2.200)
scv1 în caz contrar
d  cos  2  sin  sc 2 dacă zv 2  20
sc 2   sv 2 (2.201)
scv 2 în caz contrar
41
Înălţimea la coarda constantă (exterioară):

hc1  ha1  0,25  sc1  sin 2 (2.202)
hc 2  ha 2  0,25  sc 2  sin 2 (2.203)
Coarda constantă mediană a dintelui:
Rm
scm1  sc1  (2.204)
Re
Rm
scm 2  sc 2  (2.205)
Re
Valorile de mai sus sunt valori corespunzătoare angrenajului fără joc. În realitate trebuie să
existe un joc între flancuri necesar compensării deformaţiilor termice, deformaţiilor elastice, a erorii
pasului şi a direcţiei dintelui, compensarea erorilor de montare etc.
Toleranţele jocului dintre flancuri se aleg din Anexa 2.21.
Valorile reale ale coardelor constante mediane vor fi:
scm1  scm1  EEcscs11mm Tc1  (2.206)
 E cs 2 m
scm 2  scm 2   E cs 2 m  Tc 2  (2.207)
unde: Ecs1m – abaterea superioară a coardei constante mediane a dintelui pentru roata 1.
Ecs2m – abaterea superioară a coardei constante mediane a dintelui pentru roata 2.
Tc1Tc2 – toleranţa grosimii dintelui (pe coarda constantă mediană) pentru cele două roţi.
Înălţimea la coarda constantă mediană a dintelui:
 d  d m1 
hcm1  0,5   am1  scm1  tan   (2.208)
 cos 1 
 d  dm2 
hcm 2  0,5   am 2  scm 2  tan   (2.209)
 cos  2 
Din punctul de vedere al măsurării coardei constante este mai uşor de măsurat coarda constantă
exterioară (sc1, sc2). Această coardă poate fi luată în considerare numai dacă semifabricatul este
astfel prelucrat încât unghiul format de generatoarea conului de divizare cu generatoarea conului
frontal exterior este de 90º. În caz contrar controlul roţii poate fi realizat numai prin măsurarea
coardei constante medii.
Abaterea superioară a coardei constante exterioare a dinţilor roţilor conice:
R
 Ecs1  Ecs1m   e (2.210)
Rm
Re
 Ecs 2  Ecs 2 m   (2.211)
Rm
Abaterea inferioară a coardei constante exterioare a dinţilor roţilor conice:
R
 Ecsi1   Ecs1m   Tc1   e (2.212)
Rm
Re
 Ecsi 2   Ecs 2 m   Tc 2   (2.213)
Rm
Cu aceste abateri, valorile reale ale coardelor constante exterioare sunt următoarele:
sc1  sc1  EEcscsi11 (2.214)
 E cs 2
sc 2  sc 2  E csi 2 (2.215)
42
Verificarea restricţiilor funcţional-constructive

Pentru evitarea funcţionării neuniforme trebuie să fie îndeplinită condiţia:
 v  1,1 (2.216)
Restricţii de evitare a interferenţei dinţilor:
xr1  xr1 min (2.217)
xr 2  xr 2 min (2.218)
xr1min şi xr2min se calculează cu relaţiile:
14  zv1
xr1 min  (2.219)
17
14  zv 2
xr 2 min  (2.220)
17
2.2.3.2 Verificarea angrenajului
Se determină viteza periferică a angrenajului pe cercul de divizare median:
  d m1  n1
v [m/s] (2.221)
60  1000
Coeficienţii şi factorii de corecţie care au fost aproximaţi în faza de predimensionare
(dependenţi de dimensiunile angrenajului real sau virtual) se aleg din nou sau se calculează.
Se aleg: KV (Anexa 2.5), KHα, KFα (Anexa 2.7), YSa1, YSa2 (Anexa 2.10), YFa1, YFa2 (Anexa 2.12)
şi ZN1, ZN2, YN1, YN2 (Anexa 2.14).
4   v
Se calculează: Z  (2.222)
3
0,75
Y  0,25  (2.223)
 v
Calculul elementelor care trebuie verificate
2  T1 1  u122
 H  Z E  Z Hv  Z    K A  KV  K H  K H  (2.224)
b  d m21 u12
Tensiunile efective maxime de încovoiere:
T1  z1  1  u122 
F1   K A  KV  K F  K F  YFa1  YSa1 (2.225)
2  b  Re  0,5  b 
2
YFa 2 YSa 2
F 2  F1   (2.226)
YFa1 YSa1
Factorul de siguranţă la solicitarea de contact:

S H  H lim  Z N  Z L  Z R  ZV  ZW (2.227)
H
unde: ZL – factorul de ungere (Anexa 2.18).
ZR – factorul rugozităţii flancurilor (Anexa 2.15).
ZV – factorul de viteză (Anexa 2.16).
ZW – factorul raportului durităţii flancurilor dinţilor (Anexa 2.17).
σHlim = min{σHlim1, σHlim2} iar ZN = min{ZN1, ZN2}.
43
Factorii de siguranţă la solicitarea de încovoiere:

 Y
S F 1  F lim1 ST  YN 1  YR1  Y1  YX 1 (2.228)
F1
 F lim 2  YST
SF 2   YN 2  YR 2  Y 2  YX 2 (2.229)
F 2
unde: YR1YR2 – factorii rugozităţii flancurilor pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.15).
YδYδ – factorii relativi de sensibilitate al materialului roţilor la concentratorul de
tensiuni de la baza dintelui la durabilitate nelimitată (Anexa 2.11).
YXYX – factorii dimensionali pentru solicitarea de încovoiere (Anexa 2.17).
Verificarea
S H  S H min (2.230)
S F  minS F 1 , S F 2   S F min (2.231)
În cazul în care una din inegalităţile de mai sus nu este respectată (o solicitare nu este
verificată) se poate lua una din următoarele măsuri:
 realegerea materialelor şi/sau a tratamentului termic şi reluarea calculului de verificare.
 modificarea parametrilor angrenajului: numărul de dinţi ai pinionului sau modulul şi
reluarea calculului de dimensionare şi verificare.
T1, n1
Fr1
dm1
Ft1
Fa1
Fr2
Ft2
Fa2 T2, n2
dm2
Fig.2.6 Schema simplificată a forţelor la angrenajul conic cu dinţi drepţi
Forţele tangenţiale:
2  T1
Ft1  (2.232)
d m1
Ft 2  Ft1 (2.233)
Forţele radiale şi axiale:
Fr1  Ft1  tan   cos 1 (2.234)
Fa1  Ft1  tan   sin 1 (2.235)
Fr 2  Fa1 (2.236)
Fa 2  Fr1 (2.237)
44
Forţele normale:
Ft1 2  T1
Fn1   (2.238)
cos  d m1  cos 
Fn 2  Fn1 (2.239)
2.3 Reductorul cu angrenaj melcat

Schema cinematică a reductorului este prezentată în figura 2.7.
Motor
Pm, nm
z2
P2, n2
T2
itc
u12 2
P1, n1
T1
z1
1
Fig.2.7 Schema cinematică a reductorului melcat

Se adoptă un raport de transmitere preliminar pentru transmisia prin curele trapezoidale itc şi se
calculează raportul de transmitere necesar al angrenajului.
i
i12  tot (2.240)
itc
Din motive de execuţie şi de rezistenţă a dintelui roţii melcate la încovoiere trebuie să avem
27  z2  80 . Plecând de la această condiţie, se alege numărul de începuturi ale melcului z1 în
funcţie de raportul de transmitere.
Se calculează numărul de dinţi ai roţii melcate.
z2  z1  u12 teoretic (2.242)
Evident, pentru z2 se va adopta o valoare întreagă. În continuare, această valoare se va nota cu
z2. Se recomandă ca z2 să nu fie multiplu întreg al lui z1. Raportul de angrenare real al angrenajului
melcat va fi:
z
u12  2 (2.243)
z1
Se calculează eroarea relativă εu:
u12  u12teoretic
u12   100 [%] (2.244)
u12 teoretic
45

i
itc  tot (2.245)
u12
nm
n1  [rot/min] (2.246)
itc
n1 nm
n2   [rot/min] (2.247)
u12 itc  u12
P1  Pm  tc  rul [kW] (2.248)
P2  P1  m  rul  Pm  tc  m  2rul [kW] (2.249)
ηm – randamentul angrenajului melcat.
P
T1  9,55 106  1 [N·mm] (2.250)
n1
P2
T2  9,55  106  [N·mm] (2.251)
n2

Se aleg materialele pentru melc şi roată, precum şi tratamentul termic pentru melc (Anexa 2.1,
Tabelul A 2.1.1). Alegerea materialului pentru roata melcată se face în funcţie de viteza de
alunecare, care în această fază se calculează cu relaţia experimentală:
val  3,7...4,1  n1  3 T2  10 4 [m/s] (2.252)
unde: n1 – turaţia melcului, [rot/min];
T2 – momentul de torsiune pe roată, [N·m].
a. dacă val ≥ 5 se alege bronz cu staniu.
b. dacă 2< val <5 în afară de bronz cu staniu se poate utiliza bronz cu aluminiu.
c. dacă 1< val <2 în afara materialelor de la punctul b se poate folosi şi fonta cu grafit
nodular.
d. dacă val ≤1 în afara materialelor de la punctul c se poate folosi fonta cenuşie.
Pentru materialele alese, din aceeaşi anexă (2.1), se stabilesc tensiunile limită la presiune de
contact şi, respectiv, la încovoiere (σHlim1, σHlim2, σFlim1, σFlim2).
În cazul angrenajelor melcate solicitarea principală poate să fie de presiune de contact sau
termică. Pentru fiecare din cele două condiţii de rezistenţă se calculează o distanţă axială necesară.
Calculul distanţei axiale pe baza solicitării de contact (se consideră coeficientul deplasării de
profil x = 0)
2
 q z Z Z Z 
aw necH  0,6  1    3 T2  2  K A  KV  K H   E H C  (2.253)
 z2  q   HP 2 
46
unde: q – coeficient diametral. Se alege, preliminar, q = 10 …12, preferabil 10.

KV – factor dinamic (Anexa 2.5).
KH – factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact (pentru
sarcină constantă KH).
ZH – factorul punctului de rostogolire (factorul zonei de contact).
2  cos 
ZH  (2.254)
sin  t  cos  t
unde: γ – unghiul de înclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinţă.
z 
  arctan 1  (2.255)
q
αt – unghiul de angrenare de referinţă în plan frontal.
 tan  
 t  arctan  (2.256)
 cos  
unde: α – unghiul de presiune de referinţă (α = 20º).
ZC – factorul de influenţă a variaţiei razei de curbură echivalente în procesul angrenării
asupra solicitărilor de contact. Conform [8]:
Z C  0,6  0,01  x  0,005  z1  0,0014  z2  0,008  q (2.257)
σHP2 – tensiunea admisibilă pentru solicitarea de contact.
 Z
 HP 2  H lim 2 N 2 (2.258)
S H min
SHmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de contact (SHmin=1…1,3).
ZN2 – factorul de influenţă a durabilităţii asupra rezistenţei materialului la oboseală pentru
solicitarea de contact. Pentru fonte şi bronzuri fără staniu ZN2=1 [8]. Pentru
bronzuri cu staniu ZN2 se calculează (după [8]) cu relaţia:
 107
8 pentru N L 2  25  107
Z N 2   N L2 (2.259)

0,67 pentru N L 2  25  107
unde: NL2 – numărul de cicluri de solicitare.
N L 2  60  n2  Lh (2.260)
unde: Lh – durata minimă de funcţionare a angrenajului (Lh = 8000…12000 ore).
Calculul distanţei axiale pe baza solicitării termice:
B2  4  A  C  B
aw necT  103 (2.261)
2 A
A, B şi C se calculează cu relaţiile:
A  2
z2  4  k  6  q  3  k  8  11 k  22 (2.262)
z2  q 2
 9  k  2  
B  0,01  11 
  (2.263)
 z2  q 
47
103  1  m   P1
C  0,0013  (2.264)
4  1  1  1   t  t0 
Coeficientul k şi randamentul angrenajului melcat se aleg în funcţie de numărul de începuturi
ale melcului.
z1  1 m  0,7 k 4
z1  2 m  0,75 k  3,5
(2.265)
z1  3 m  0,82 k  3,5
z1  4 m  0,82 k 3
P1 este puterea corectată la arborele melcului.
P1  P1  K1  K 2 (2.266)
unde: K1 şi K2 – coeficienţi.
8
K1  (2.267)
1
K 2  1 pentru reductoare cu o singură treaptă.
1 – coeficientul de transfer termic ( 1  818 W/m2·ºC).
1 – coeficient ce ţine seama de faptul că un anumit procent din căldura produsă este
evacuată prin fundaţie ( 1  0,15 ).
t – temperatura de regim (de lucru) a reductorului (temperatura băii de ulei).
t0 – temperatura mediului ambiant (t0=20°C).
Se recomandă o valoare de iniţializare pentru temperatura de regim a reductorului în intervalul
ta = 40…55ºC.
Dintre cele două valori calculate ale distanţei axiale necesare aw nec se va lucra în continuare cu
valoarea cea mai mare.
aw nec  maxaw nec H , aw nec T  (2.268)
Se calculează modulul axial necesar:
2  aw nec
mx nec  (2.269)
q  z2
Se alege din standarde (tabelul 2.8) valoarea lui mx cea mai apropiată.
Se verifică dacă coeficientul diametral q a fost bine ales prin concordanţa cu modulul mx
(tabelul 2.9). Dacă nu a fost bine ales, atunci se alege un alt coeficient diametral în funcţie de
modulul axial standardizat.
Tabelul 2.8 Gama modulelor pentru angrenaje cu melc cilindric
Modulul mx, [mm]
0,1 0,125 0,16 0,2 0,25 0,315 0,4 0,5 0,63 0,8
1 1,25 1,6 2 2,5 3,15 4 5 6,3 8
10 12,5 16 20 25 – – – – –
Observaţie: Se admite şi folosirea modulelor 0,12; 0,15; 0,30; 0,60; 1,5; 3; 3,5; 6; 7 şi 12 mm.
Tabelul 2.9 Valorile coeficientului diametral
mx 1…1,6 2 şi 2,5 3…4 5…6,3 7…10 12…16 20 şi 25
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9
Observaţii: Coeficienţii diametrali tipăriţi cu caractere aldine sunt de preferat.
48
Se calculează distanţa axială elementară:

mx  q  z 2 
a (2.270)
2
Din standardul distanţelor axiale (tabelul 2.6) se alege distanţa dintre axe aw cea mai apropiată
de valoarea dată de relaţia (2.270).
Aceasta poate fi mai mare sau mai mică decât a dar, în cazul în care este mai mică, trebuie să
fie îndeplinită condiţia:
awnec  aw  a (2.271)
Se calculează coeficientul deplasării de profil al roţii melcate:
a q  z2
x w  (2.272)
mx 2
şi se verifică condiţia:  0,5  x  1 (2.273)
Dacă această condiţie nu este respectată se alege alt q sau se modifică cu un dinte numărul de
dinţi ai roţii melcate (z2). Dacă se modifică z2, atunci trebuie recalculat raportul de transmitere i12
(raportul de angrenare u12), precum şi celelalte elemente care depind de noile valori z2, i12, u12.
Principalele elemente geometrice ale angrenajului melcat sunt prezentate în figura 2.8.
b2
de2 da2 dw2=d2 df2
aw
γw
df1 b1
dw1
da1
Fig.2.8 Elemente geometrice ale angrenajului melcat

49
Dacă se modifică valoarea lui q faţă de cea aleasă preliminar se recalculează valoarea unghiului
γ cu relaţia (2.255) şi a unghiului αt cu relaţia (2.256).
Diametrul cilindrului de referinţă al melcului:
d1  mx  q (2.274)
Diametrul cilindrului de divizare al melcului:
d w1  mx  q  2  x  (2.275)
Diametrul cercului de rostogolire (de divizare) al roţii melcate:
d w 2  d 2  mx  z 2 (2.276)
Diametrul de cap al melcului, respectiv al roţii melcate:

d a1  mx  q  2  ha*  (2.277)

d a 2  mx  z2  2  ha*  x   (2.278)
unde: ha* – coeficientul înălţimii capului dintelui ( ha*  1 ).
Diametrul de picior al melcului, respectiv al roţii melcate:

d f 1  mx  q  2  ha*  c*  (2.279)
 
d f 2  mx  z2  2  ha*  c*  x  (2.280)
unde: c* – coeficientul jocului radial (c*=0,25).
Înălţimea dintelui:

h  mx  2  ha*  c*  (2.281)
Diametrul de strunjire (diametrul exterior) al roţii melcate:
6  mx
de2  da 2  (2.282)
z1  2
Lăţimea roţii melcate (valori recomandate):
b2  0,75  d a1 pentru z1  3 (2.283)
b2  0,67  d a1 pentru z1  4 (2.284)
Lungimea melcului (valori recomandate):
b1  11  0,06  z2   mx pentru z1  1 sau 2 (2.285)
b1  12,5  0,09  z2   mx pentru z1  3 sau 4 (2.286)
La melcii frezaţi b1 se majorează cu:
 25 mm pentru mx<10 mm;
 35…40 mm pentru mx=10…16 mm;
 50 mm pentru mx>16 mm.
Unghiul real de înclinare al elicei directoare a melcului (x ≠ 0):
 z1 
 w  arctan  (2.287)
 q  2 x 
Se calculează unghiul de angrenare real în plan frontal αtw:
 a 
 tw  arccos  cos  t  (2.288)
 aw 
unde: αt – unghiul de angrenare de referinţă în plan frontal.
 tan  
 t  arctan  (2.289)
 cos  w 
50
Evident relaţiile 2.287 – 2.289 nu se aplică dacă a = aw (x = 0).

Unghiul de înclinare al danturii roţii melcate pe cilindrul de rostogolire (divizare):
2   w (2.290)
Dacă x = 0 2   (2.291)
Unghiul de înclinare al danturii roţii melcate pe cilindrul de bază:
b  arctancos  t  tan 2  (2.292)
Elemente de control
Grosimea spirei melcului pe coarda constantă în secţiune normală:
 
S n  mx    2  x  tan    cos  w (2.293)
2 
Valoarea de mai sus este corespunzătoare angrenajului fără joc. În realitate trebuie să existe un
joc între flancuri pentru ca la încălzirea în funcţionare a angrenajului acesta să nu se blocheze.
Toleranţele jocului dintre flancuri se aleg din Anexa 2.22.
Valoarea reală a grosimii spirei melcului pe coarda constantă va fi:
E
S n  S n  ( Essss Ts ) (2.294)
unde: Ess – abaterea superioară a grosimii spirei melcului.
Ess  Ess1  Ess 2 (2.295)
Ts – toleranţa la grosimea spirei melcului.
Ess1, Ess2 – abaterile minime ale grosimii spirei melcului (Anexa 2.22).
Verificarea angrenajului
În standarde sunt prezentate şase tipuri de melci cilindrici: ZN1, ZN2, ZA, ZE, ZK1 şi ZK2. Se
recomandă pentru angrenaje de portanţă, folosite la reductoare, tipurile ZK1 şi ZE.
Se determină viteza periferică a melcului respectiv a roţii melcate:
  d w1  n1
v1  [m/s] (2.296)
60  1000
  d 2  n2
v2  [m/s] (2.297)
60  1000
Viteza de alunecare:
v1
val  [m/s] (2.298)
cos  w
Se realege KV (Anexa 2.5), şi se recalculează ZC cu relaţia (2.257). Se calculează ZH:
2  cos  w
ZH  (2.299)
sin  t  cos  t
3
 q  2 x 
1 
z2  z2
 H  0,45  Z E  Z H  Z C  T2     K A  KV  K H (2.300)
 aw  q  2 x
 
 
Trebuie verificată condiţia:
 H   HP 2 (2.301)
51
Tensiunea maximă de încovoiere pentru dintele roţii melcate:

1,5  T2  K A  K V  K F  Y  YFa 2
F2  (2.302)
d w1  d 2  m x
unde: KFβ – factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de încovoiere
(pentru sarcină constantă KFβ = KH).
Yβ – factorul înclinării dinţilor pentru solicitarea de încovoiere.
 w
1  
pentru  w  24
Y   120 (2.303)
0,8 pentru  w  24 

YFa2 – factorul de formă al dintelui roţii melcate pentru solicitarea de încovoiere
(Anexa 2.12). YFa = f(zn2, x)
zn2 – numărul de dinţi ai roţii echivalente roţii melcate.
z2
zn 2  (2.304)
cos3  w
Tensiunea admisibilă pentru solicitarea de încovoiere:
 Y
 FP 2  F lim 2 N 2 (2.305)
S F min
SFmin – coeficientul de siguranţă minim pentru solicitarea de încovoiere (SFmin=1,25 [8]).
YN2 – factorul de influenţă a durabilităţii asupra rezistenţei materialului la solicitarea de
încovoiere. Se calculează (după [8]) cu relaţia:
 106
9 pentru N L 2  25  107
YN 2   N L 2 (2.306)

0,4 pentru N L 2  25  107
Trebuie verificată condiţia:
 F 2   FP 2 (2.307)

d2
O2
T2, n2
Fr2
Fr2 Ft1 Fa2
T1, n1 Fa1 Ft2
dw1
Fr1 Fr1 O1
Fig.2.9 Schema simplificată a forţelor la angrenajul melcat

52
Forţele tangenţiale şi axiale:

2  T2
Ft 2  (2.308)
d2
Fa1  Ft 2 (2.309)
Ft1  Fa1  tan  w   (2.310)
unde: φ′ – unghiul de frecare.
  
  arctan  (2.311)
 cos  
unde: μ – coeficientul de frecare (μ = 0,08…0,10 dacă roata melcată este din bronz şi
μ = 0,10…0,11 dacă roata melcată este din fontă [4]).
Fa 2  Ft1 (2.312)
Forţele radiale: Fr 2  Ft 2  tan tw (2.313)
Fr1  Fr 2 (2.314)
Forţele normale: Fn1  Ft12  Fr21  Fa21 (2.315)
Fn 2  Fn1 (2.316)
2.4 Proiectarea formei constructive a roţilor dinţate

Alegerea formei constructive a roţilor dinţate depinde de materialul din care sunt executate, de
procedeul tehnologic de elaborare a semifabricatului şi de dimensiunile lor.
Pinionul cilindric, pinionul conic şi melcul se execută, de obicei, corp comun cu arborele de
intrare în reductor. Proiectarea acestora se prezintă în capitolul 3.
Dimensiunile constructive pentru roata dinţată cilindrică şi roata conică (fig.2.10) se stabilesc
pe baza recomandărilor din tabelul 2.10 şi a relaţiilor următoare.
b
δ
δ b
do δ1 d o δ1
di di
dg
dg dc
d dc d
l l
a b
Fig.2.10 Dimensiuni constructive ale roţilor
a - roata dinţată cilindrică; b - roata dinţată conică.
53
În tabelul 2.10 m este modulul frontal în cazul roţilor dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
respectiv modulul pe conul frontal exterior în cazul roţilor dinţate conice.
Tabelul 2.10 Dimensiunea δ
m >1…2 2 ... 4 4 ... 6 6 ... 8 8 ... 10
δ (3...4)·m (2,5...3)·m (2,2...2,5)·m (2...2,2)·m (1,8...2)·m
1  1...1,2    sau 1  0,25...0,3  b (2.317)

unde: b – lăţimea roţii.
d c  1,6  d (2.318)
unde: d – diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata.
di  d f  2   (pentru roata cilindrică) (2.319)
unde: df – diametrul de picior al roţii dinţate.
l  1...1,5  d cu condiţia ca l  b (2.320)
d g  0,5  di  dc  (2.321)
di  d c
do  (2.322)
3...4
Canalele de pană se vor realiza în funcţie de dimensiunile penei (Anexa 3.1).
Roţile melcate care au diametrul exterior de mai mic de 200 mm se execută integral din material
antifricţiune (fig.2.11,a), iar cele cu diametrul exterior mai mare de 200 mm se execută din două
bucăţi, coroana executându-se din bronz sau fontă antifricţiune, iar corpul roţii din fontă cenuşie sau
oţel.
Ancorarea coroanei pe discul roţii se face prin două metode:
 Prin presare (fig.2.11,b). În acest caz se folosesc şi ştifturi filetate introduse pe suprafaţa de
separaţie, ca măsură suplimentară de siguranţă împotriva patinării.
b
ls
1÷2 mm
0,1·b
b
δ
ds
δ1
(0,15÷0,2)·b
de do δ1
de di dg
dc
dc
d d
l l
a b
Fig.2.11 Dimensiuni constructive ale roţilor melcate
a - roată monobloc; b - roată din două bucăţi.
54
 Prin turnare directă pe disc (fig.2.12). Turnarea se face în cochilă. În această situaţie,
pentru evitarea patinării coroana se ancorează pe disc în felul următor:
 se execută un anumit număr de găuri dispuse radial pe suprafaţa discului roţii
melcate;
 la turnarea coroanei direct pe disc materialul topit intră în aceste găuri şi,
solidificându-se, realizează ancorarea.
(0,3…0,4)·b
b
(0,4…0,5)·b
δ
R de
R
Fig.2.12 Roată melcată din două bucăţi (variantă constructivă)
Dimensiunile constructive ale roţilor melcate se pot alege după următoarele recomandări:
d c  1,6  d (2.323)
l  1,2  d (2.324)
unde: d – diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata.
În figurile 2.11 şi 2.12, b este lăţimea roţii melcate iar de este diametrul exterior al roţii (notat
cu de2 la §2.3).
  2  mx (2.325)
unde: mx – modulul axial al angrenajului melcat.
1  1...1,2    (2.326)
Diametrul ştiftului filetat:
d s  mx  2 [mm] (2.327)
ls  2,5  d s (2.328)
Pentru ştiftul filetat se vor alege dimensiuni standardizate (Anexa 4.3).
d i  d f 2  2    1  (2.329)
unde: df2 – diametrul de picior al roţii melcate.
55
dg şi do se determină cu relaţiile 2.321 şi 2.322.

R  5...10 mm (2.330)
În figura 2.13 sunt prezentate modelele tridimensionale (realizate în SolidWorks) ale roţilor
dinţate.
a b c
Fig.2.13 Modelele 3D ale roţilor dinţate

a - roata dinţată cilindrică; b - roata dinţată conică; c - roata melcată.
56
3 PROIECTAREA ŞI CALCULUL ARBORILOR
În cazul reductoarelor cu o singură treaptă de reducere cei doi arbori (de intrare şi, respectiv, de
ieşire din reductor) au capete de arbore. De aceea proiectarea arborilor se va face plecând de la
acestea. Arborii se construiesc din oţel. Dacă arborele este corp comun cu roata dinţată montată pe
el (situaţie frecventă în cazul arborilor de intrare în reductor) atunci arborele va fi din acelaşi
material ca şi roata. Dacă arborele este piesă separată materialul acestuia se alege din Anexa 2.1.
3.1 Proiectarea formei arborelui de intrare în reductor

Construcţia arborelui de intrare în reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
precum şi a elementelor adiacente este prezentată în figura 3.1. Arborele este rezemat pe doi
rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, montaţi în X.
roată de
curea capac 1
carcasă
lcentr B ls2
ls1 rulment
lp Bm
lm
manşetă
dc de de rotaţie dr dr capac 2
Dr d4 da1 d4
lc le b1
Fig.3.1 Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate cilindrice
Dimensiunile arborelui se stabilesc pornind de la capătul de arbore. Diametrul capătului de

arbore dc se alege din tabelul 3.1 în funcţie de momentul de torsiune de calcul Tc.
Tabelul a fost întocmit pentru un material etalon cu Rm etalon=550 MPa. În cazul în care se
foloseşte pentru arbore un material care are Rm ≠ Rm etalon (caz frecvent întâlnit în practică) este
necesar, pentru folosirea tabelului, să se determine un moment de torsiune de calcul Tc, cu relaţia:
R
Tc  T1  m etalon [N·m] (3.1)
Rm
unde: T1 – momentul de torsiune pe arborele de intrare. Se calculează cu relaţia 2.11 şi se
transformă în N·m.
Tc se foloseşte numai pentru determinarea diametrului capătului de arbore, din tabelul 3.1.
Diametrul dc se alege:
 din coloana a când capătul de arbore este solicitat numai de un moment de torsiune;
 din coloana b când el este solicitat atât de un moment de torsiune cât şi de un moment
încovoietor cunoscut;
 din coloana c când există un moment de torsiune şi un moment încovoietor necunoscut.
Pentru arborele de intrare diametrul capătului de arbore se alege din coloana b. Momentul
încovoietor în acest caz este dat de forţa S de întindere a curelei (cap.5).
Lungimea lc a capătului de arbore se alege din tabelul 3.2 (din cele două variante existente:
seria scurtă sau seria lungă) în funcţie de dimensiunile butucului roţii de curea (cap.5).
57
Următorul tronson al arborelui este cel de etanşare. Deoarece este necesar un umăr de sprijin
pentru roata de curea montată pe capătul de arbore se recomandă:
d e  1,15...1,2  d c (3.2)
Diametrul de trebuie rotunjit la valoarea standardizată corespunzătoare manşetei de etanşare
(care se alege din Anexa 3.6) rezultând astfel şi dimensiunile acesteia (diametrul exterior şi
respectiv lăţimea Bm).
Tabelul 3.1 Diametrele capetelor de arbore cilindrice
Diametrul nominal Momentul transmisibil Diametrul nominal Momentul transmisibil
al capătului de Tc [N·m] al capătului de Tc [N·m]
arbore [mm] a b c arbore [mm] a b c
10 - 1,85 0,875 38 425 200 92,5
11 - 2,58 1,22 40 487 236 112
12 - 3,55 1,65 42 560 280 132
14 - 6 2,8 45 710 355 170
16 - 9,75 4,5 48 850 450 212
18 - 14,5 6,7 50 950 515 243
19 - 17,5 8,25 55 1280 730 315
20 - 21,2 9,75 56 1360 775 355
22 - 29 13,6 60 1650 975 462
24 - 40 18,5 63 1900 1150 545
25 - 46,2 21,2 65 2120 1280 600
28 - 69 31,5 70 2650 1700 800
30 206 87,5 40 71 2720 1800 825
32 250 109 50 75 3250 2120 1000
35 325 150 69 80 3870 2650 1250
Tabelul 3.2 Lungimile capetelor de arbore cilindrice
dc lc [mm] dc lc [mm]
seria seria
[mm] lungă scurtă
[mm] lungă scurtă
10 38 80 58
23 20
11 40
12 42
30 25
14 45
16 48 110 82
18 40 28 50
19 55
20 56
22 50 36 60
24 63
25 65
60 42 140 105
28 70
30 71
32 80 58 75
35 80 170 130
Manşeta de etanşare este montată într-un capac (forma şi dimensiunile lui sunt prezentate în
subcapitolul 4.2.1). Lungimea tronsonului de etanşare le va rezulta constructiv (după definitivarea
formei şi a dimensiunilor celui de-al treilea tronson) în funcţie de dimensiunile capacului (lp, Bm, lm,
58
PROIECTAREA ŞI CALCULUL ARBORILOR
lcentr etc.), dimensiunile rulmentului şi de cota de siguranţă ls1 (pentru ca roata de curea să nu atingă
capacul port-manşetă sau capetele şuruburilor de montaj ale acestuia).
ls1  5...10 mm (3.3)
Cel de-al treilea tronson este destinat rezemării arborelui. În exemplul prezentat s-a ales
rezemarea pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X, cu conducere reciprocă.
Rulmenţii se aleg (din Anexa 3.2) în funcţie de dr (dr ≥ de). Vor rezulta celelalte dimensiuni ale
rulmentului (diametrul exterior Dr, lăţimea B etc.). Dacă de = dr cele două tronsoane se separă cu o
degajare (Anexa 3.10).
Diametrul d4 se alege în funcţie de dimensiunile rulmentului (d4 > dr). În ceea ce priveşte
distanţa de la roată la peretele reductorului se recomandă:
ls 2  7...10 mm (3.4)
Dimensiunile pinionului cilindric (da1 şi b1) s-au
determinat în cadrul subcapitolului 2.1.
O variantă posibilă este aceea în care pinionul se poate δ
asambla cu pană pe tronsonul arborelui de diametru d4 (figura pinion
1.5, similar cu montarea roţii dinţate cilindrice pe arborele de
ieşire (§3.2)). arbore
Pentru aceasta trebuie îndeplinită următoarea condiţie:
 distanţa δ între fundul canalului de pană şi piciorul
dintelui să îndeplinească condiţia dată în tabelul 2.10,
evitându-se prin aceasta ruperea prin încovoiere a Fig.3.2 Pinion montat pe arbore
corpului roţii dinţate în secţiunea respectivă.
Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate conice (fig.3.3) se montează într-o casetă.
Aceasta se fixează de carcasă prin intermediul unor şuruburi. Nervurile casetei sunt plasate între
două şuruburi consecutive. În acest fel şuruburile pot fi montate. Indicaţii privind proiectarea
casetelor sunt date în subcapitolul 4.2.2.
Arborele este rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în O (mai frecvent,
fig.3.3) sau în X. Se calculează l cu relaţia orientativă:
l  2,5...3  d r (3.5)
fără ca intervalul (2,5 … 3) să fie limitativ.
Datorită prezenţei consolei trebuie să fie îndeplinite condiţiile:
l  2  lc1 şi l  2  lc 2 (3.6)
carcasă
casetă
dc de
piuliţă
canelată dM dr d5 dr d6
lc1 l lc2
Fig.3.3 Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate conice

59
În cazul în care rulmenţii sunt montaţi în O, condiţiile (3.6) sunt mai uşor de atins. La acelaşi
gabarit deschiderea l a arborelui este mai mare iar lungimile consolelor lc1 şi lc2 sunt mai mici.
Fixarea rulmenţilor pe arbore se realizează cu ajutorul unor piuliţe canelate pentru rulmenţi
care se asigură prin intermediul unor şaibe de siguranţă (acestea se aleg din Anexa 3.8).
Dimensiunile arborelui se stabilesc pornind de la capătul de arbore (similar cu exemplul
anterior). Alte recomandări:
d e  d1M (diametrul interior al filetului) (3.7)
dr  dM (3.8)
d 5  d r (în acest caz, al montajului în O al rulmenţilor) (3.9)
Diametrul d6 se alege în funcţie de dimensiunile rulmentului (d6 > dr).
Dimensiunile pinionului conic s-au determinat în cadrul subcapitolului 2.2.
În cazul arborelui de intrare în reductorul melcat (fig.3.4) s-a optat pentru varianta în care
acesta este rezemat la o extremitate pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în
X (lagărul conducător) iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial cu bile (lagărul liber). Cei doi
rulmenţi conducători sunt montaţi într-o casetă. Rulmentul radial cu bile este fixat pe arbore cu
ajutorul unui inel de siguranţă elastic (Anexa 3.7).
Tronsoanele arborelui se proiectează după metodologia prezentată în exemplele anterioare
(arborii de intrare în reductoarele cu roţi dinţate cilindrice şi conice). Dimensiunile melcului
(diametrul da1 şi lungimea b1) s-au determinat în cadrul subcapitolului 2.3.
Exemplul prezentat în figura 3.4 se poate aplica atunci când diametrul de picior al melcului df1
(§2.3) este mai mare decât diametrul d5. Dacă d5 > df1 se recomandă varianta constructivă din figura
3.5, unde d6 < df1. În acest caz, pentru a nu rezulta dimensiuni mari ale diametrelor arborelui,
lagărul conducător şi lagărul liber pot fi poziţionate ca în figura 3.6.
carcasă
casetă
dc de dM dr d5 da1 d5 dr
b1
Fig.3.4 Arborele de intrare în reductorul melcat
dr d5 d6 df1 da1 d6 d5 dr
b1
Fig.3.5 Variantă constructivă

60
casetă
dc de dr d5 d6 da1 d6 d5 dr dM
b1
Fig.3.6 Arborele de intrare în reductorul melcat (variantă)
Montarea roţii de curea pe capătul de arbore se realizează printr-o asamblare cu pană (în toate
cele trei cazuri). Penele se aleg din Anexa 3.1 în funcţie de dimensiunile tronsonului de arbore pe
care se montează.
Arborii au la extremităţi găuri de centrare (lise sau filetate). Forma şi dimensiunile acestora
sunt date în Anexa 3.9 [7]. Tronsoanele arborilor pe care se montează rulmenţii sunt prevăzute cu
degajări de rectificare (Anexa 3.10).
În figura 3.7 sunt prezentate modelele tridimensionale (realizate în SolidWorks) ale unor arbori
de intrare în reductor.
a b
Fig.3.7 Modele 3D ale arborilor de intrare în reductor

a - reductorul cu roţi dinţate cilindrice; b - reductorul cu roţi dinţate conice; c - reductorul melcat.
61
3.2 Proiectarea formei arborelui de ieşire din reductor

Arborii de ieşire din reductor au aceeaşi formă constructivă în cazul celor trei reductoare (fig.
3.8, 3.9, 3.10). Arborii sunt rezemaţi pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi în X, cu
conducere reciprocă. Proiectarea arborilor se face pornind de la capătul de arbore (similar cu
metodologia prezentată în subcapitolul anterior pentru arborele de intrare în reductorul cu roţi
dinţate cilindrice).
Pentru arborele de ieşire, diametrul capătului de arbore se alege din coloana b (tabelul 3.1) iar
pentru lungime seria lungă (tabelul 3.2).
b2
l5
dr d4 l4 dr de dc
d4 d5
lbutuc
Fig.3.8 Arborele de ieşire din reductorul cu roţi dinţate cilindrice
l5
dr d4 l4 dr de dc
d4 d5
lbutuc
Fig.3.9 Arborele de ieşire din reductorul cu roţi dinţate conice
62
b2
l5
dr d4 l4 dr de dc
d4 d5
lbutuc
Fig.3.10 Arborele de ieşire din reductorul melcat
Între rulment şi roata dinţată se montează un distanţier pentru fixarea axială a acesteia.
Dimensiunile distanţierului se aleg constructiv (în funcţie de dimensiunile butucului roţii şi de
dimensiunile rulmentului).
Diametrul şi lungimea tronsonului pe care se montează roata dinţată se pot determina astfel:
d 4  d r  3...5 [mm] (3.10)
l4  lbutuc  2...4  [mm] (3.11)
Dimensiunile tronsonului 5 (d5 şi l5) se adoptă constructiv.
Pana cu care se asamblează roata dinţată pe arbore se alege în funcţie de dimensiunile
tronsonului 4 al arborelui (din Anexa 3.1).
În figura 3.11 este prezentat modelul 3D al unui arbore de ieşire din reductor.
Fig.3.11 Modelul 3D al arborelui de ieşire din reductor

63
Fixarea pieselor montate pe capătul de arbore (în cazul arborelui de intrare în reductor este
vorba de montarea roţii de curea) se realizează cu ajutorul unor şaibe (de tip 1 sau 2) şi cu unul sau
două şuruburi, în funcţie de diametrul capătului de arbore. Asigurarea asamblărilor se face cu
ajutorul unor şaibe de siguranţă.
Pentru capete de arbore cu diametrul dc ≤ 28 mm fixarea se realizează cu un singur şurub şi cu
o şaibă tip 1 (fig.3.12,a), iar pentru capete de arbore cu dc > 28 mm fixarea se realizează cu două
şuruburi şi cu o şaibă tip 2 (fig.3.12,b). Dimensiunile principale ale şaibelor tip 1 şi 2, precum şi ale
şuruburilor de fixare sunt indicate în tabelul 3.3 iar ale şaibelor de siguranţă în tabelele 3.4 şi 3.5.
Şuruburile de fixare se aleg din Anexa 4.2.
g f g f
A
2 3
A
dc
dc
4
1
b d1 d2
h g1
1 3 r
d2
l
D1 r 2 e H e
d1 4
b l1
r1 g1
D b B
D
a b
Fig.3.12 Fixarea pieselor montate pe capetele de arbore
a - fixarea cu un şurub; b - fixarea cu două şuruburi;
1 - şaibă de asamblare tip 1; 2 - şaibă de siguranţă (forma B); 3 - şaibă de asamblare tip 2; 4 - şaibă de siguranţă.
Tabelul 3.3 Şuruburi şi şaibe de fixare

Diametrul D Şurub f
dc g b h lungime
d1 e Tipul
max. max. asamblării
[mm] [mm] [mm] filet [mm] [mm] [mm] [mm]
[mm] [mm]
peste 16 până la 20 28 2 5 5 -
M6 16 7 cu un şurub
peste 20 până la 28 36 2,5 8 7 - 3
peste 28 până la 35 45 3,5 20
peste 35 până la 40 50 6 20
M8 20 9
peste 40 până la 45 55 6 20 4
peste 45 până la 50 60 6 - - 25 cu două şuruburi
peste 50 până la 60 70 8 30
peste 60 până la 70 80 8 M12 30 14 36 5
peste 70 până la 80 90 10 40
64
Tabelul 3.4 Şaibă de siguranţă (forma B)

Diametrul d2 D1 b g1 l l1 r r1
şurubului [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
4,5
M6 6,4 12,5 0,5 18 9 4 4
7
Tabelul 3.5 Şaibe de siguranţă

Diametrul d2 H B r e g1
şurubului [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
40 20
M8 8,4 16 8 0,5
45 25
57 30
M12 13 63 22 11 36 0,8
67 40
3.3 Calculul reacţiunilor şi momentelor încovoietoare

Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi). Pentru
calculul, atât al arborilor cât şi al rulmenţilor, trebuie determinate, mai întâi, reacţiunile din
reazeme. Reazemele se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. La rulmenţii radiali-axiali cu
role conice (sau cu bile) poziţia centrului de presiune se stabileşte la alegerea rulmentului (cota a,
Anexa 3.2). Pentru un lagăr conducător format din doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi
pereche în X (cazul arborelui de intrare în reductorul melcat), se stabileşte centrul de presiune al
lagărului după una din variantele prezentate în figura A3.3.5 din Anexa 3.3 [după 9].
Reacţiunile din reazeme şi momentele încovoietoare se calculează mai întâi în două plane
reciproc perpendiculare, H (orizontal) şi V (vertical).
3.3.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice
În figura 3.13 sunt reprezentate forţele care acționează asupra arborilor reductorului cu roţi
dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (fig.1.1). Considerăm sensul de rotaţie al arborelui motor ca fiind
cel indicat pe figură. Ft1, Fa1, Fr1, Ft2, Fa2, Fr2 sunt forţele din angrenaj (§2.1.4) iar S este forţa de
întindere a curelei (cap.5).
planul
vertical
V
Ft1
S Fr1
H1 V3 Fa2 H2 V
4
V1 Fa1 Fr2 V2 H4
H3 planul
orizontal
Ft2
H
Fig.3.13 Forţele care acţionează asupra arborilor reductorului

cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
65
Schema de încărcare precum şi diagramele momentelor încovoietoare şi de torsiune pentru cei

doi arbori sunt prezentate în figura 3.14. Reacţiunile (în cele două plane) se calculează plecând de la
ecuaţiile de echilibru ale momentului încovoietor faţă de cele două reazeme.
Arborele de intrare în reductor Arborele de ieşire din reductor
Fa2
H3 dw2/2 H4
S 2 Fr1 3 4 2 3 4
H 1
H 1
H1 Fa1 dw1/2 H2 Fr2
l1 l2 l2 l3 l3
MiH
MiH
2 3 Ft1 4
V3 2
V4
1 4
V V 1 3
V1 V2 Ft2
MiV
MiV
T1 T2
Fig.3.14 Schema de încărcare şi diagramele momentelor încovoietoare şi de torsiune pentru arborii

reductorului cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
Arborele de intrare în reductor

Calculul reacţiunilor
În planul orizontal:
d w1
d w1 Fr1  l2  Fa1   S  l1
S  l1  Fr1  l2  Fa1   H 2  2  l2  H2  2 (3.12)
2 2  l2
d w1
S  l1  2  l2   Fr1  l2  Fa1 
d
S  l1  2  l2   H1  2  l2  Fr1  l2  Fa1  w1  0  H1  2 (3.13)
2 2  l2
În planul vertical:
Ft1
Ft1  l2  V2  2  l2  0  V2  (3.14)
2
F
Ft1  l2  V1  2  l2  0  V1  t1 (3.15)
2
unde: dw1 – diametrul cercului de rostogolire al pinionului cilindric (§2.1).
l1 şi l2 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
Reacţiunile rezultante din reazeme (forţele radiale care încarcă rulmenţii) sunt:
66
FR1  H12  V12 (3.16)
FR 2  H 22  V22 (3.17)
Calculul momentelor încovoietoare
M iH 2  S  l1 (3.18)
M iH 31  S  l1  l2   H1  l2 (3.19)
M iH 32   H 2  l2 (3.20)
M iV 3  V1  l2 (3.21)
În orice secţiune a arborelui momentul încovoietor rezultant este:
M i  M iH2  M iV2 (3.22)
Arborele de ieşire din reductor

d w2
Fr 2  l3  Fa 2 
d w2 2
 Fr 2  l3  Fa 2   H 4  2  l3  0  H4  (3.23)
2 2  l3
d w2
Fr 2  l3  Fa 2 
d 2
H 3  2  l3  Fr 2  l3  Fa 2  w 2  0  H3  (3.24)
2 2  l3
Ft 2
 Ft 2  l3  V4  2  l3  0  V4  (3.25)
2
F
V3  2  l3  Ft 2  l3  0  V3  t 2 (3.26)
2
unde: dw2 – diametrul cercului de rostogolire al roţii dinţate 2 (§2.1).
l3 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
FR 3  H 32  V32 (3.27)
FR 4  H 42  V42 (3.28)
M iH 21  H 3  l3 (3.29)
M iH 22  H 4  l3 (3.30)
M iV 2  V3  l3 (3.31)
M i  M iH2  M iV2 (3.32)
67
3.3.2 Reductorul cu roţi dinţate conice

În figura 3.15 sunt reprezentate forţele care acționează asupra arborilor reductorului cu roţi
dinţate conice cu dinţi drepţi (fig.1.2). Considerăm sensul de rotaţie al arborelui 1 ca fiind cel
indicat pe figură. Ft1, Fa1, Fr1, Ft2, Fa2, Fr2 sunt forţele din angrenaj (§2.2.4) iar S este forţa de
întindere a curelei (cap.5).
planul
vertical
H3 Ft2
V3 V
V2 Fa2
Fa1 Fr2
S H2
V1 H1 Ft1 Fr1 planul
orizontal
H4 H
V4
Fig.3.15 Forţele care acţionează asupra arborilor reductorului cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

d m1
Fr1  l  lc 2   Fa1   S  lc1
d
S  lc1  H 2  l  Fr1  l  lc 2   Fa1  m1  H2  2 (3.33)
2 l
d
d m1 Fr1  lc 2  Fa1  m1  S  lc1  l 
S  lc1  l   H1  l   Fr1  lc 2  Fa1   H1  2 (3.34)
2 l
Ft1  l  lc 2 
V2  l  Ft1  l  lc 2   0  V2  (3.35)
l
F l
 V1  l   Ft1  lc 2  V1  t1 c 2 (3.36)
l
unde: dm1 – diametrul median al pinionului conic (§2.2).
l, lc1 şi lc2 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
FR1  H12  V12 (3.37)
FR 2  H 22  V22 (3.38)
M iH 2  S  lc1 (3.39)
68
M iH 3  S  lc1  l   H1  l (3.40)
d m1
M iH 4  Fa1  (3.41)
2
M iV 3   Ft1  lc 2 (3.42)
M i  M iH2  M iV2 (3.43)
Fa1
S 2 H2 4 dm1/2 1 Fr2 3
2 4
H 1
H
3
H1 Fr1 H3 dm2/2 H4
lc1 l lc2 Fa2
l3 l4
MiH
MiH
V2 Ft2
1 2 4 1 2 3 4
V 3
V
V1 Ft1 V3 V4
MiV MiV
T1 T2

reductorului cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

dm2
Fr 2  l3  Fa 2 
d
Fr 2  l3  Fa 2  m 2  H 4  l3  l4   0  H4  2 (3.44)
2 l3  l4
dm2
Fr 2  l4  Fa 2 
d
 H 3  l3  l4   Fr 2  l4  Fa 2  m 2  0  H3  2 (3.45)
2 l3  l4
69
Ft 2  l3
Ft 2  l3  V4  l3  l4   0  V4  (3.46)
l3  l4
Ft 2  l4
 V3  l3  l4   Ft 2  l3  0  V3  (3.47)
l3  l4
unde: dm2 – diametrul median al roţii dinţate conice 2 (§2.2).
l3 şi l4 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
FR 3  H 32  V32 (3.48)
FR 4  H 42  V42 (3.49)
M iH 21   H 3  l3 (3.50)
M iH 22   H 4  l4 (3.51)
M iV 2  V3  l3 (3.42)
M i  M iH2  M iV2 (3.53)
3.3.3 Reductorul melcat

În figura 3.17 sunt reprezentate forţele care acționează asupra arborilor reductorului melcat
(fig.1.3). Considerăm sensul de rotaţie al arborelui 1 ca fiind cel indicat pe figură. Ft1, Fa1, Fr1, Ft2,
Fa2, Fr2 sunt forţele din angrenaj (§2.3.3) iar S este forţa de întindere a curelei (cap.5).
H3
planul
vertical
V3 V
Fr2
Ft1
V1 Fa1 Ft2 V2
S planul
Fa2 H2
H1 orizontal
Fr1 H4 H
V4
Fig.3.17 Forţele care acţionează asupra arborilor reductorului melcat

70
S Ft1 Ft2
2 4 1 2 3 4
H 1 3
H
H1 H2 H3 H4
l1 l2 l3 l4 l4
MiH
MiH
Fa1
V1 V2 Fr2
1 3 dw1/2 1 3 4
V 2 4
V 2
Fr1 V3 d2/2 V4
Fa2
MiV
MiV
T1 T2

reductorului melcat

Ft1  l2  S  l1
S  l1  Ft1  l2  H 2  l2  l3   H2  (3.54)
l2  l3 
Ft1  l3  S  l1  l2  l3 
S  l1  l2  l3   H1  l2  l3   Ft1  l3  0  H1  (3.55)
l2  l3 
d w1
Fr1  l2  Fa1 
d w1
 Fr1  l2  Fa1   V2  l2  l3   0  V2  2 (3.56)
2 l2  l3
d w1
Fr1  l3  Fa1 
d
V1  l2  l3   Fr1  l3  Fa1  w1  0  V1  2 (3.57)
2 l2  l3
unde: dw1 – diametrul cilindrului de divizare al melcului (§2.3).
l1, l2 şi l3 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
71
Reacţiunile rezultante din reazeme (forţele radiale care încarcă lagărele) sunt:
FR1  H12  V12 (3.58)
FR 2  H 22  V22 (3.59)
M iH 2  S  l1 (3.60)
M iH 3   H 2  l3 (3.61)
M iV 31  V1  l2 (3.62)
M iV 32  V2  l3 (3.63)
M i  M iH2  M iV2 (3.64)

Ft 2
Ft 2  l4  H 4  2  l4  0  H4  (3.65)
2
F
 H 3  2  l4  Ft 2  l4  0  H3  t 2 (3.66)
2
d2
Fr 2  l4  Fa 2 
d 2
Fr 2  l4  Fa 2  2  V4  2  l4  0  V4  (3.67)
2 2  l4
d2
Fr 2  l4  Fa 2 
d2 2
 V3  2  l4  Fr 2  l4  Fa 2  0  V3  (3.68)
2 2  l4
unde: d2 – diametrul de divizare al roţii melcate (§2.1).
l4 rezultă din modul în care a fost proiectat arborele.
FR 3  H 32  V32 (3.69)
FR 4  H 42  V42 (3.70)
M iH 2   H 3  l4 (3.71)
M iV 21  V3  l4 (3.72)
M iV 22  V4  l4 (3.73)
M i  M iH2  M iV2 (3.74)
72
3.4 Verificarea arborilor

Arborii reductorului sunt solicitaţi la încovoiere şi la torsiune. Solicitarea de încovoiere este
alternant simetrică iar cea de torsiune se poate considera, acoperitor, pulsatorie.
3.4.1 Verificarea la solicitări compuse
Arborii se verifică la solicitări compuse în secţiunile în care există moment de torsiune iar
momentul încovoietor este maxim. Se verifică condiţia:
M i2    T 
2
ech   ai1 (3.75)

Wz
unde:  ai1 – tensiunea admisibilă la încovoiere pentru solicitarea alternant simetrică (se ia din
tabelul 3.6 în funcţie de materialul arborelui).
Mi – momentul încovoietor.
T – momentul de torsiune.
α – coeficient ce ia în considerare modul diferit de variaţie în timp al tensiunilor de
încovoiere şi torsiune (tabelul 3.7).
Wz – modul de rezistenţă (Anexa 3.11).
Tabelul 3.6 Valori orientative ale tensiunilor admisibile la încovoiere
Rezistenţa la Tensiunea admisibilă la încovoiere σai [MPa]
Materialul arborelui rupere Statică Pulsatorie Alternant simetrică
Rm [MPa] ai  ai0  ai1
Oţel carbon 400 130 70 40
500 170 75 45
(oţel nealiat pentru 600 200 95 55
construcţii) 700 230 110 65
800 270 130 75
Oţel aliat * 1000 330 150 90
*Pentru oţeluri aliate cu Rm > 1000 MPa, tensiunile admisibile la încovoiere se pot majora cu până la 30%.
Tabelul 3.7 Valorile coeficientului α

Variaţia tensiunii de încovoiere Variaţia tensiunii de torsiune Tensiunea admisibilă Coeficientul α
Constantă (R=1)  ai   ai1 / ai

Alternant simetrică Pulsatorie (R=0)  ai0    ai1 /  ai0
Alternant simetrică (R = -1)  ai1    ai1 /  ai1  1
R – coeficientul de asimetrie al ciclului.
Pentru exemplele prezentate în cadrul §3.3 avem:

 Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (fig.3.1, fig.3.14).
Verificarea la solicitări compuse se face în secţiunea 3.
M i23    T1 
2
ech3   ai1 (3.76)

Wz
unde: Mi3 – momentul încovoietor rezultant.
T1 – momentul de torsiune pe arbore (§2.1).
M i 3  M iH2 31  M iV2 3 (3.77)
  d 3f 1
Wz  (3.78)
32
73
unde: df1 – diametrul de picior al pinionului cilindric (§2.1).

 Arborele de ieşire din reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (fig.3.8, fig.3.14).
M i22    T2 
2
ech 2    ai1 (3.79)

Wz
M i 2  M iH2 22  M iV2 2 (3.80)
  d 43 b  t  d 4  t 
2
Wz   (3.81)
32 2  d4
unde: d4 – diametrul arborelui (§3.2 şi fig.3.8).
b, t – dimensiunile canalului de pană (§3.2).
 Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi (fig.3.3, fig.3.16).
M i23    T1 
2
ech3   ai1 (3.82)

Wz
M i 3  M iH2 3  M iV2 3 (3.83)
  d r3
Wz  (3.84)
32
unde: dr – diametrul arborelui (§3.1 şi fig.3.3).
 Arborele de ieşire din reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi (fig.3.9, fig.3.16).
M i22    T2 
2
ech 2    ai1 (3.85)

Wz
M i 2  M iH2 21  M iV2 2 (3.86)
  d 43 b  t  d 4  t 
2
Wz   (3.87)
32 2  d4
 Arborele de intrare în reductorul melcat (fig.3.4, fig.3.18).
M i23    T1 
2
ech3   ai1 (3.88)

Wz
M i 3  M iH2 3  M iV2 31 (3.89)
74
  d 3f 1
Wz  (3.90)
32
unde: df1 – diametrul de picior al melcului (§2.3).
 Arborele de ieşire din reductorul melcat (fig.3.10, fig.3.18).
M i22    T2 
2
ech 2    ai1 (3.91)

Wz
M i 2  M iH2 2  M iV2 22 (3.92)
  d 43 b  t  d 4  t 
2
Wz   (3.93)
32 2  d4
3.4.2 Verificarea la oboseală
Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu concentratori de tensiune (treceri de secţiune,
canale de pană, degajări de rectificare etc.). Se folosesc relaţiile lui Soderberg:
1
c  (3.94)
k v m
 
    1 R p 02
1
c  (3.95)
k  
 v  m
      1 c
c  c
c  ca (3.96)
c2  c2
unde: βkσ, βkτ – coeficienţii efectivi de concentrare a tensiunilor pentru solicitarea de încovoiere,
respectiv de torsiune (Anexa 3.12).
εσ, ετ – factori dimensionali pentru solicitarea de încovoiere, respectiv de torsiune
(Anexa 3.12).
γσ, γτ – factori de calitate ai suprafeţei pentru solicitarea de încovoiere, respectiv de
torsiune (Anexa 3.12).
c – coeficient de siguranţă.
ca – coeficient de siguranţă admisibil (≥ 1,5).
Rezistenţele de oboseală (σ-1, τ-1) şi limitele de curgere (Rp02, τc) se iau în funcţie de materialul
arborelui (Anexa 2.1).
Deoarece solicitarea de încovoiere este alternant simetrică iar cea de torsiune poate fi
considerată, acoperitor, pulsatorie vom avea:
Pentru încovoiere: v  i max şi m  0 (3.97)
Mi
în care i max  (3.98)
Wz
unde: Mi – momentul încovoietor rezultant (în secţiunea verificată).
Wz – modulul de rezistenţă (în funcţie de forma secţiunii (Anexa 3.11)).
75
t max
Pentru torsiune: v   m  (3.99)
2
T
t max  (3.100)
Wp
unde: T – momentul de torsiune (în secţiunea verificată).
Wp – modulul de rezistenţă polar (în funcţie de forma secţiunii (Anexa 3.11)).
3.5 Verificarea penelor

Penele (paralele de tipul A) s-au ales la proiectarea formei arborilor (§3.1 şi §3.2). La alegerea
acestora s-a stabilit materialul lor, precum şi dimensiunile constructive şi de montaj (Anexa 3.1).
Asamblarea cu pană se verifică la strivire şi la forfecare.
Verificarea la strivire (între pană şi arbore, respectiv între pană şi butuc):
4 T
s    sa (3.101)
h  lc  d
unde: T – momentul de torsiune pe arbore (T1 pentru arborele de intrare şi T2 pentru arborele de
ieşire (cap.2)).
h – înălţimea penei.
d – diametrul tronsonului arborelui pe care este montată pana.
σsa – rezistenţa admisibilă la strivire pentru materialul mai puţin rezistent dintre pană
arbore, butuc (Anexa 3.1).
lc – lungimea efectivă de contact.
lc  l  b (pană de forma A) (3.102)
unde: b – lăţimea penei.
l – lungimea penei.
Verificarea la forfecare:
2 T
f    fa (3.103)
bl d
unde: τfa – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul penei (Anexa 3.1).
3.6 Calculul de verificare a rulmenţilor

Rulmenţii s-au ales la proiectarea constructivă a arborilor. Ei se verifică la durabilitate. Un
rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă cel puţin egală cu durabilitatea necesară.
Lh  Lhnec (3.104)
unde Lhnec – durabilitatea necesară, exprimată în ore de funcţionare.
Dacă inegalitatea (3.104) nu este îndeplinită, atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau
chiar un rulment de alt tip. Pentru reductoarele de uz general durabilitatea necesară este de 20000 de
ore de funcţionare.
p
106  C 
Lh     [ore] (3.105)
60  n  Pec 
unde C – sarcina dinamică de bază a rulmentului (sau a perechii de rulmenţi în cazul
rulmenţilor montaţi pereche).
Pec – sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul).
p – un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role.
n – turaţia arborelui (n1 pentru arborele de intrare şi n2 pentru arborele de ieşire).
76
Pec  f d  Pe (3.106)
unde fd – coeficientul dinamic.
Pentru reductoare:
fd  fk  fs (3.107)
unde fk – ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii
calculaţi (pentru precizie normală fk =1,1 …1,3 [9]).
fs – ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (pentru
reductoare de toate tipurile fs =1,3 …1,5 [2]).
Se prezintă în continuare calculul sarcinii dinamice echivalente a lagărelor cu rulmenţi pentru
exemplele din subcapitolul 3.3.
Reductorul cu roţi dinţate cilindrice
În figura 3.19 sunt prezentate forţele care acţionează asupra rulmenţilor. Fa1 şi Fa2 sunt forţele
axiale din angrenaj (§2.1) iar FR1, FR2, FR3 şi FR4 sunt forţele radiale care încarcă rulmenţii (§3.3.1).
Fa1
FR1 FR2
a
Fa2
FR3 FR4
b
Fig.3.19 Forţele care acţionează asupra rulmenţilor la

reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi
a - arborele de intrare; b - arborele de ieşire.
Arborele de intrare
Arborele de intrare în reductor este rezemat pe doi rulmenți radiali-axiali cu role conice cu
conducere reciprocă montaţi în X. Cei doi rulmenţi sunt identici şi, atunci când sunt aleşi (§3.1),
rezultă din catalog (Anexa 3.2) şi alte specificaţii necesare calculului: sarcina dinamică de bază C,
factorul forţei axiale Y şi coeficientul e.
Se calculează forţele axiale interioare din rulmenţi:
F F
FA1  0,5  R1 ; FA 2  0,5  R 2 (3.108)
Y Y
Forţele axiale totale din rulmenţi se determină după următorul algoritm:
 FA1  FA2  Fa1
Dacă Fa1  FA2  FA1   (3.109)
 FA 2  FA2
77
 FA1  FA1
Dacă Fa1  FA2  FA1   (3.110)
 FA 2  FA1  Fa1
Sarcina dinamică echivalentă pentru fiecare rulment se calculează în funcție de raportul dintre
forţa axială totală şi forţa radială care încarcă rulmentul.
Pentru rulmentul 1:
FA1
Dacă e  Pe1  FR1 (3.111)
FR1
FA1
Dacă e  Pe1  0,4  FR1  Y  FA1 (3.112)
FR1
Pentru rulmentul 2:
FA 2
Dacă e  Pe 2  FR 2 (3.113)
FR 2
FA 2
Dacă e  Pe 2  0,4  FR 2  Y  FA 2 (3.114)
FR 2
Arborele de ieşire
Arborele de ieşire din reductor este rezemat pe doi rulmenți radiali-axiali cu role conice cu
F F
FA3  0,5  R 3 ; FA4  0,5  R 4 (3.115)
Y Y
 FA3  FA3
Dacă Fa 2  FA3  FA4   (3.116)
 FA4  FA3  Fa 2
 FA3  FA4  Fa 2
Dacă Fa 2  FA3  FA4   (3.117)
 FA4  FA4
Pentru rulmentul 3:
FA3
Dacă e  Pe 3  FR 3 (3.118)
FR 3
FA3
Dacă e  Pe3  0,4  FR 3  Y  FA3 (3.119)
FR 3
Pentru rulmentul 4:
FA 4
Dacă e  Pe 4  FR 4 (3.120)
FR 4
FA4
Dacă e  Pe 4  0,4  FR 4  Y  FA 4 (3.121)
FR 4
Reductorul cu roţi dinţate conice
În figura 3.20 sunt prezentate forţele care acţionează asupra rulmenţilor. Fa1 şi Fa2 sunt forţele
axiale din angrenaj (§2.2) iar FR1, FR2, FR3 şi FR4 sunt forţele radiale care încarcă rulmenţii (§3.3.2).
78
Fa1
FR1 FR2
a
Fa2
FR3 FR4
b
Fig.3.20 Forţele care acţionează asupra rulmenţilor
la reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi
Arborele de intrare
Arborele de intrare în reductor este rezemat pe doi rulmenți radiali-axiali cu role conice cu
conducere reciprocă montaţi în O. Cei doi rulmenţi sunt identici şi, atunci când sunt aleşi (§3.1),
F F
FA1  0,5  R1 ; FA 2  0,5  R 2 (3.122)
Y Y
 FA1  FA1
Dacă Fa1  FA1  FA 2   (3.123)
 FA2  FA1  Fa1
 FA1  FA2  Fa1
Dacă Fa1  FA1  FA2   (3.124)
 FA2  FA2
Pentru rulmentul 1:
FA1
Dacă e  Pe1  FR1 (3.125)
FR1
FA1
Dacă e  Pe1  0,4  FR1  Y  FA1 (3.126)
FR1
Pentru rulmentul 2:
FA 2
Dacă e  Pe 2  FR 2 (3.127)
FR 2
79
FA 2
Dacă e  Pe 2  0,4  FR 2  Y  FA 2 (3.128)
FR 2
Arborele de ieşire
F F
FA3  0,5  R 3 ; FA4  0,5  R 4 (3.129)
Y Y
 FA3  FA4  Fa 2
Dacă Fa 2  FA4  FA3   (3.130)
 FA4  FA4
 FA3  FA3
Dacă Fa 2  FA4  FA3   (3.131)
 FA4  FA 4  Fa 2
Pentru rulmentul 3:
FA3
Dacă e  Pe 3  FR 3 (3.132)
FR 3
FA3
Dacă e  Pe3  0,4  FR 3  Y  FA3 (3.133)
FR 3
Pentru rulmentul 4:
FA 4
Dacă e  Pe 4  FR 4 (3.134)
FR 4
FA4
Dacă e  Pe 4  0,4  FR 4  Y  FA 4 (3.135)
FR 4
Reductorul melcat
În figura 3.21 sunt prezentate forţele care acţionează asupra lagărelor. Fa1 şi Fa2 sunt forţele
axiale din angrenaj (§2.3) iar FR1, FR2, FR3 şi FR4 sunt forţele radiale care încarcă lagărele (§3.3.3).
Arborele de intrare
Arborele de intrare în reductor are ca lagăr conducător o pereche de rulmenţi radiali axiali cu
role conice montaţi în X, iar ca rulment liber un rulment radial cu bile. La alegerea rulmenţilor din
catalog (Anexa 3.2) rezultă şi alte specificaţii necesare calculului: sarcina dinamică de bază pentru
rulmenţii montaţi pereche C1 şi, respectiv, pentru rulmentul liber C2, factorii forţei axiale (Y1 şi Y2)
şi coeficientul e (pentru perechea de rulmenţi).
Forţa axială totală care încarcă perechea de rulmenţi este chiar forţa axială Fa1, deoarece
forţele axiale interioare din cei doi rulmenţi se anulează reciproc. Asupra rulmentului radial
acţionează doar forţa radială FR2.
Sarcina dinamică echivalentă pentru lagărul 1 se calculează în funcție de raportul dintre forţa
axială şi forţa radială care încarcă perechea de rulmenţi.
Fa1
Dacă e  Pe1  FR1  Y1  Fa1 (3.136)
FR1
80
Fa1
Dacă e  Pe1  0,67  FR1  Y2  Fa1 (3.137)
FR1
Fa1
FR1 FR2
a
Fa2
FR3 FR4
b
Fig.3.21 Forţele care acţionează asupra rulmenţilor
la reductorul melcat
Pentru rulmentul 2:
Pe 2  FR 2 (3.138)
Arborele de ieşire
F F
FA3  0,5  R 3 ; FA4  0,5  R 4 (3.139)
Y Y
 FA3  FA3
Dacă Fa 2  FA3  FA4   (3.140)
 FA4  FA3  Fa 2
 FA3  FA4  Fa 2
Dacă Fa 2  FA3  FA4   (3.141)
 FA4  FA4
Pentru rulmentul 3:
FA3
Dacă e  Pe 3  FR 3 (3.142)
FR 3
81
FA3
Dacă e  Pe3  0,4  FR 3  Y  FA3 (3.143)
FR 3
Pentru rulmentul 4:
FA 4
Dacă e  Pe 4  FR 4 (3.144)
FR 4
FA4
Dacă e  Pe 4  0,4  FR 4  Y  FA 4 (3.145)
FR 4
În situaţii diferite de cele prezentate în acest capitol, forţele axiale totale din rulmenţii radiali-
axiali cu role conice sau cu bile se determină pe baza Anexei 3.5 [după 9] în funcţie de transmisia
proiectată (tipul rulmenţilor, montajul în X sau în O, mărimea forţelor).
O tratare exhaustivă a proiectării şi calculului lagărelor cu rulmenţi se regăseşte în cadrul

lucrării [9].
82
4 PROIECTAREA CARCASEI REDUCTORULUI ŞI A ACCESORIILOR
CARCASEI
4.1 Proiectarea carcasei
În figurile 4.1, 4.2 şi 4.3 sunt prezentate carcasele pentru cele trei tipuri de reductoare. În aceste
exemple carcasele sunt formate din două piese: carcasa inferioară şi carcasa superioară.
aerisitor
capac de δ2
vizitare
inel de
ridicare
s5
aw
s4
k Δ
s6
δ4
δ3
Δ s3
d′
d indicatorul
nivelului
de ulei
s
s1
s2 δ1 dop de
golire
s0
δ
Fig.4.1 Carcasa reductorului cu roţi dinţate cilindrice
La stabilirea dimensiunilor carcasei se determină, pentru început, grosimea s a pereţilor

carcasei inferioare în funcţie de distanţa axială aw:
s  0,06  aw dar trebuie ca s  5 mm (4.1)
La reductorul cu roţi dinţate conice (fig.4.2) unde nu există distanţă axială, s se calculează cu
relaţia:
s  0,02  av dar trebuie ca s  5 mm (4.2)
unde: av – distanţa dintre axe a angrenajului echivalent exterior (rel.2.183).
Alte dimensiuni:
 grosimea fundului carcasei:
s0  1,2...1,3  s (4.3)
 grosimea nervurilor carcasei inferioare:
83
s1  0,8...0,85  s (4.4)
 dimensiunile tălpii reductorului:
s2  2...2,5  s (4.5)
  0,3...0,5  s (4.6)
capac de aerisitor
vizitare
δ2
inel de
s5 s4 ridicare
capac
Δ k
s6
δ4
δ3
Δ s3
d′
d
indicatorul
nivelului
casetă
de ulei
s
δ1 s1
s2 dop de
s0 golire
δ
Fig.4.2 Carcasa reductorului cu roţi dinţate conice
 grosimea flanşei carcasei inferioare:

s3  1,5  s (4.7)
 grosimea carcasei superioare:
s4  0,8...0,85  s (4.8)
 grosimea nervurilor carcasei superioare:
s5  0,8...0,85  s4 (4.9)
 grosimea flanşei carcasei superioare:
s6  1,5  s4 (4.10)
 distanţa minimă de la roţile dinţate la pereţii carcasei:
  1,2  s (4.11)
 distanţa de la roata dinţată cu diametru mai mare (respectiv de la melc) până la fundul
reductorului:
84
PROIECTAREA CARCASEI REDUCTORULUI ŞI A ACCESORIILOR CARCASEI
1  30...40 mm (4.12)
 bosajul capacului de vizitare:
 2  2...5 mm (4.13)
 dimensiunile carcaselor în zona lagărelor cu rulmenţi:
3  1,5...3  s3 (4.14)
 4  1,5...3  s6 (4.15)
În cazul carcasei reductorului melcat (fig.4.3):
1  5...10 mm (4.16)
s7  0,15  D (4.17)
unde: D – diametrul alezajului.
capac de aerisitor
vizitare
δ2
inel de
s5 s4 ridicare
de2
k
Δ
s6
δ4
δ3
Δ s3
d′
aw d
s7
Δ1
indicatorul
nivelului
D de ulei
δ1 s1 dop de
s s2 golire
s0
δ
Fig.4.3 Carcasa reductorului melcat
Asamblarea celor două carcase, superioară şi inferioară, se realizează prin intermediul flanşelor
şi a şuruburilor (fig.4.1, 4.2, 4.3, 4.4 şi 4.5).
Diametrele şuruburilor de fixare şi a găurilor de trecere sunt date în tabelul 4.1. În acest tabel,
pentru reductorul cu roţi dinţate conice aw = av/3.
85
Şuruburile, piuliţele şi şaibele Grower se aleg din Anexele 4.2, 4.4 şi 4.5.
c s4 c s4
s6 d′g s6 d′g
d′ d′
s3 s3
k s k s
a b
Fig.4.4 Asamblarea carcaselor
a - cu şurub şi piuliţă; b - cu şurub.
Tabelul 4.1 Şuruburi de fixare

Distanţa axială Peste 100 Peste 160 Peste 200 Peste 280
Până la 100
aw [mm] până la 160 până la 200 până la 280 până la 350
d [mm] M10 M12 M14 M16 M18
dg [mm] 11 13 15 18 20
d′ [mm] M8 M10 M12 M14 M16
d′g [mm] 9 11 13 15 18
Lăţimea flanşei (fig.4.4) se determină cu relaţia:

k  2,7  d  (4.18)
Axa şuruburilor se ia la distanţa c de la marginea flanşei.
c  0,5  k (4.19)
Poziţionarea (centrarea) carcasei superioare faţă de carcasa inferioară se realizează prin
intermediul a două ştifturi cilindrice (fig.4.5) care se plasează la o distanţă cât mai mare între ele (pe
o diagonală a suprafeţei de contact). Se calculează preliminar diametrul acestora cu relaţia:
d st  0,7...0,8  d  (4.20)
Se aleg ştifturi de diametre standardizate (Anexa 4.8).
La bosajele în care se execută alezajele pentru montarea rulmenţilor (fig.4.6) sunt recomandate
următoarele dimensiuni:
Db  D  4,0...4,4  d s  4...5 [mm] (4.21)
unde: D – diametrul alezajului (egal cu diametrul exterior al rulmentului Dr).
ds – diametrul şuruburilor de fixare a capacului (§4.2.1).
f  1,1...1,2  d g (4.22)
h  2...4 mm (4.23)
Dimensiunea l rezultă constructiv (în funcţie şi de numărul şuruburilor de fixare a capacului).
Dimensiunile lamajului sunt date în tabelul 4.2 (în funcţie de diametrul nominal al filetului
şuruburilor de fixare a celor două semicarcase ale reductorului).
86
B C
B-B
B C
b
C-C
ajustaj cu strângere
a
c
Fig.4.5 Centrarea şi fixarea carcaselor

a - secţiune prin planul de separaţie; b - fixare cu şurub şi piuliţă; c - centrare cu ştift cilindric.
l l k+h
f h
dg
ds
s6 δ4
Db
D
Db
s3 dl δ3
t
0,5·k 0,5·k
Fig.4.6 Forma carcaselor în zona alezajelor
Tabelul 4.2 Dimensiunile lamajului

Diametrul nominal al
filetului şurubului
M8 M10 M12 M14 M16 M18
dl [mm] 18 22 26 30 33 36
t [mm] 1 1 1,5 1,5 2 2
În figurile 4.7, 4.8 şi 4.9 sunt prezentate modelele 3D (realizate în Solid Works) pentru cele trei
tipuri de reductoare [5]. Este evident faptul că finalizarea acestor modele se poate face după
proiectarea tuturor accesoriilor carcasei (capace de fixare a rulmenţilor, capace de vizitare, inele de
ridicare, aerisitoare etc.).
87
a b
Fig.4.7 Modelul 3D al carcasei reductorului cu roţi dinţate cilindrice

a - carcasa inferioară; b - carcasa superioară
a b
Fig.4.8 Modelul 3D al carcasei reductorului cu roţi dinţate conice
a b
Fig.4.9 Modelul 3D al carcasei reductorului melcat

88
4.2 Proiectarea accesoriilor carcasei

4.2.1 Capace de fixare a rulmenţilor
Pentru fixarea rulmenţilor în carcasa reductorului se utilizează capace având diferite forme
constructive. Un capac care nu este străbătut de arbore („capac orb”) este prezentat în figura 4.10.
Pentru fixarea rulmenţilor la intrarea şi la ieşirea din reductor se utilizează capace de tipul celui
prezentat în figura 4.11. Acesta are prevăzut locaşul pentru montarea manşetei de etanşare (Dm şi Bm
fiind diametrul exterior şi respectiv lăţimea acesteia (Anexa 3.6)), precum şi două sau trei găuri de
diametru d2 (2..4 mm) utilizate la demontarea (cu ajutorul unor ştifturi) a manşetei din capac.
m
e1 e
n găuri ϕd1
e2 D2
a1
D3
D
D1
D4
Fig.4.10 Capac de fixare a rulmenţilor (tip 1)
e m
n găuri ϕd1
e2 e1
Bm
x găuri ϕd2
D2 D1
D
D4 D3
Dm
lp lm
da
Fig.4.11 Capac de fixare a rulmenţilor (tip 2)
În tabelul 4.3 sunt date diametrele şi numărul şuruburilor de fixare a capacelor în funcţie de
diametrul D al alezajului (egal cu diametrul exterior al rulmentului Dr).
89
Tabelul 4.3 Şuruburi de fixare a capacelor

D [mm] 40 … 62 65 … 75 80 … 95 100 … 145 150 … 220
ds [mm] M6 M8 M8 M10 M12
Numărul de şuruburi, n 4 4 6 6 6
Dimensiunile constructive pentru aceste tipuri de capace sunt următoarele:

D1  D  2,5  d s (4.24)
D2  D1  2,5...3  d s (4.25)
D3  0,85...0,9  D (4.26)
e  1,2  d s (4.27)
d1  d s  1...2 [mm] (4.28)
D4  D1  2,5...3  d s (4.29)
e1  min 5 mm ; e2  2...3 mm (4.30)
l p  2...4 mm ; lm  1...2 mm (4.31)
d a  d e  2...4  [mm] (4.32)
unde: de – diametrul arborelui pe tronsonul de etanşare (§3.1 şi §3.2).
Cota a1 depinde de modul de fixare al rulmentului pe arbore, iar cota m rezultă la proiectare.
4.2.2 Casete pentru rulmenţi

În unele cazuri rulmenţii se montează în carcasa reductorului prin intermediul unor casete
(fig.1.2, 1.3, 1.4, 1.6, 1.7, 3.2, 3.4, 3.6). Acestea au diferite forme constructive (fig.4.12, după [2]).
Diametrele şi numărul şuruburilor de fixare ale casetelor se aleg din tabelul 4.3 în funcţie de
diametrul D (egal cu diametrul exterior al rulmentului Dr). Tot în funcţie de diametrul D se ia şi
valoarea cotei δ (tabelul 4.4).
Tabelul 4.4 Dimensiunea δ
D [mm] ≤ 52 > 52 … ≤ 80 > 80 ... ≤ 120 > 120 ... ≤ 170
δ [mm] 4 ... 5 6 ... 8 8 ... 10 10 ... 12,5
Alte dimensiuni:
1   (4.33)
 2  1,2   (4.34)
t  1...3 mm (4.35)
c  ds (4.36)
h  1,0 ... 1,2  d s (4.37)
D f  Da  4,0 ... 4,4  d s (4.38)
unde: ds – diametrul şuruburilor de fixare a casetei (tabelul 4.3).
În tabelul 4.5 sunt date dimensiunile degajărilor pentru aceste casete (fig.4.12,e).
Tabelul 4.5 Degajări ale casetelor
Da [mm] b [mm] r [mm] r1 [mm]
>50 … ≤ 100 5 1,6 0,5
> 100 8 2,0 1,0
90
n găuri ϕd1 δ2 n găuri ϕd1 δ2

h δ h
δ c t c
Df
Df δ1 D
Da D Da
a b
n găuri ϕd1 δ2 n găuri ϕd1 δ2 n găuri ds δ2

h h h
δ c δ c c
Df1
Da t Df Da t
D D D D Df
c d
45º r1 r
0,5 mm
b
Da
e
f
Fig.4.12 Casete pentru rulmenţi
a, b, c, d - variante constructive; e - degajare la caseta de rulmenţi; f - model 3D.
4.2.3 Capace de vizitare

Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodică a stării de uzură a roţilor
dinţate din reductor. Forma acestor capace poate să fie circulară sau dreptunghiulară (fig.4.13),
executate din oţel, fontă, aluminiu sau din materiale plastice. Câteva dimensiuni orientative sunt
date în tabelele 4.6 (pentru capace circulare) şi 4.7 (pentru capace dreptunghiulare).
Tabelul 4.6 Capace de vizitare circulare (dimensiuni)

Db Dg De h Şurub d1 hg
[mm] [mm] [mm] [mm] dxl număr [mm] [mm]
80 95 110 3 M4x10 4 4,5 1
100 120 140 4 M6x15 4 6,5 1,5
91
Tabelul 4.7 Capace de vizitare dreptunghiulare (dimensiuni)

a b c e l1 l2 l3 h R Şurub d1 hg
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] d x l număr [mm] [mm]
80 100 96 116 70 108 88 3 8 M4x10 6 4,5 1
100 120 120 140 80 130 110 4 10 M6x10 6 6,5 1,5
e
R l1
De Dg conturul ferestrei
Db l3 din carcasă
c a
d1
d1
conturul ferestrei
b
din carcasă
l2
a
b
e
b
h
δ2 h g
l
c d
Fig.4.13 Capace de vizitare

a - circular; b - dreptunghiular; c - detaliu de fixare.
4.2.4 Dopuri de golire

Pentru schimbarea uleiului din carcasa reductorului după un anumit timp de funcţionare (după
rodaj, după timpul de exploatare prevăzut etc.) reductoarele sunt prevăzute în partea inferioară cu
un dop de golire a uleiului. Pentru scurgerea uşoară a uleiului din reductor, carcasa inferioară
trebuie să fie prevăzută cu nişte canale în zona dopului de golire.
Dopurile de golire pot fi de diferite forme. În figura 4.14,a este prezentat un dop de golire cu
cap hexagonal şi guler. Dimensiunile acestuia sunt date în tabelul 4.8.
4.2.5 Aerisitoare
Aerisitoarele (care se montează în partea de sus a carcasei superioare) au rolul de egalizare a
presiunii din reductor cu presiunea atmosferică.
Aerisitoarele utilizate în construcţia reductoarelor de uz general au forme şi dimensiuni într-o
gamă largă, funcţie de gabaritul reductorului şi de posibilităţile de execuţie.
92
Un aerisitor având o formă simplă este prezentat în figura 4.14,b. Dimensiunile geometrice
pentru acest tip de aerisitor sunt date în tabelul 4.9.
a d1
H
a L
l l
d d
S D D S
a b
Fig.4.14 Accesorii ale carcasei

a - dop de golire; b - aerisitor.
Tabelul 4.8 Dopuri de golire (dimensiuni)

Diametrul filetului Pasul filetului D H l a S
d [mm] p [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
12 1,25 20 5,5 12 3 13
16 1,5 25 7 13 3 17
20 1,5 30 8 15 4 19
24 1,5 34 10 18 4 24
30 2 45 13 20 4 30
36 3 50 15 25 5 36
Tabelul 4.9 Aerisitoare (dimensiuni)
d D L l d1 a S
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
M10 13 16 8 3 2 14
M12 16 19 10 4 2 17
M16 22 23 12 5 2 22
M20 30 28 15 6 4 22
M22 32 29 15 7 4 22
M27 38 34 18 7 4 27
M30 42 36 18 8 4 32
M33 45 38 20 8 4 32
M36 50 46 25 8 5 36
4.2.6 Indicatoare de nivel de ulei

Nivelul uleiului din reductor trebuie să se afle între două limite (fig.4.15), minimă şi maximă,
stabilite de proiectant şi marcat pe un indicator fixat în reductor. H1 este nivelul minim al băii de
ulei iar H2 este nivelul maxim (corespunde situaţiei în care roţile dinţate sunt scufundate cel mai
adânc în baia de ulei).
93
Planul de separaţie al reductorului
Nivelul 2
Nivelul 1
H2
H1 δ1 Fundul reductorului
Fig.4.15 Nivelul uleiului în reductor
Pentru reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi:
H1   d a 2  0,95  d f 2   1
1
2
(4.39)
d
H 2  a 2  1
k
unde: da2 – diametrul cercului de cap al roţii dinţate cilindrice 2 (§2.1).
df2 – diametrul cercului de picior al roţii dinţate cilindrice 2.
δ1 – distanţa de la roata dinţată 2 la fundul reductorului (§4.1).
Pentru reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi:
d R b
H1  a 2  e  sin  f 2  1
2 cos  f 2
(4.40)
d
H 2  a 2  1
k
unde: da2 – diametrul cercului de cap al roţii dinţate conice 2 (§2.2).
δ1 – distanţa de la roata conică 2 la fundul reductorului (§4.1).
Re – lungimea generatoarei conului de divizare.
b – lăţimea roţilor.
θf2 – unghiul piciorului dintelui al roţii dinţate conice 2.
δf2 – unghiul conului de picior al roţii dinţate conice 2.
h 
 f 2  arctan f 2  (4.41)
 Re 
 f 2  2   f 2 (4.42)
unde: hf2 – înălţimea piciorului dintelui (la exterior) al roţii dinţate conice 2.
h f 2  m  ha*  c*  xr 2  (4.43)
Pentru reductorul melcat:
 d a1  0,95  d f 1   1
1
H1 
2
(4.44)
d
H 2  a1  1
k
unde: da1 – diametrul de cap al melcului (§2.3).
df1 – diametrul de picior al melcului.
δ1 – distanţa de la melc la fundul reductorului (§4.1).
94
În relaţiile (4.39), (4.40) şi (4.44) coeficientul k este funcţie de viteza periferică (pe cercul de
rostogolire - la roţi cilindrice; pe cercul de divizare mediu - la roţi conice; pe cilindrul de divizare -
la angrenajul melcat) a roţii scufundate în ulei:
3 pentru v w  2 m/s
k (4.45)
6 pentru v w  2 m/s
Pentru reductorul cu roţi dinţate cilindrice viteza roţii conduse 2 pe cilindrul de rostogolire este:
  d w 2  n2
vw 2  [m/s] (4.46)
60 1000
unde: dw2 – diametrul cilindrului de rostogolire al roţii dinţate cilindrice 2 (§2.1), [mm].
n2 – turaţia roţii, [rot/min].
Pentru reductorul cu roţi dinţate conice viteza periferică a roţii conice pe cercul de divizare
mediu este:
  d m 2  n2
vm 2  [m/s] (4.47)
60 1000
unde: dm2 – diametrul median de divizare al roţii dinţate conice 2, [mm].
n2 – turaţia roţii, [rot/min].
d m 2  d 2  1  0,5   R  (4.48)
unde: d2 – diametrul de divizare al roţii dinţate conice 2 (§2.2), [mm].
 R – coeficientul de lăţime a dintelui.
Pentru reductorul melcat viteza periferică a melcului pe cilindrul de divizare este:
  d w1  n1
v1  [m/s] (4.49)
60 1000
unde: dw1 – diametrul cilindrului de divizare al melcului (§2.3), [mm].
n1 – turaţia melcului, [rot/min].
Pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului se pot utiliza vizoare (din material
plastic transparent) sau joje de ulei.
În figura 4.16 este prezentat un vizor de ulei, rotund, de tipul B (vizor-corp) fixat cu şuruburi
(după [1]). Dimensiunile acestuia sunt indicate în tabelul 4.10.
A-A
4,7
4 găuri ϕ6,6 A
ϕ11
1
d
D d1
t
A
1 h 2
Fig.4.16 Vizor rotund de tip B

1 - corp; 2 - garnitură.
95
Tabelul 4.10 Vizor rotund de tip B - dimensiuni
Mărimea
d d1 D h t
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
1 20 38 55 7,5 3,5
2 25 42 60 7,5 3,5
3 32 52 70 7,5 3,5
4 40 60 80 9 4
5 50 70 90 9 4
6 60 85 105 9 4
Un vizor de ulei alungit de tipul C (vizor-corp) fixat cu şuruburi este prezentat în figura 4.17 (în
tabelul 4.11 sunt date dimensiunile acestuia) (după [1]).
A-A
A 1,5
ϕ4,5
ϕ8
= t 1
B1
H H2 H1
1
L
=
B h
A
Fig.4.17 Vizor de ulei de tip C

1 - corp; 2 - garnitură.
Tabelul 4.11 Vizor de tip C - dimensiuni
Mărimea
B B1 H H1 H2 L h
1 32 10 50 28 36 22 4
2 36 10 65 40 48 26 4
3 40 12 85 56 68 28 4
La montare, pe vizor se va trasa nivelul de minim şi maxim al uleiului din reductor.

Tabelul 4.12 Dimensiuni ale jojelor
Diametrul Pasul
d1 d filetului filetului D D1 H l
[mm] [mm] d [mm] P [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
5 12 12 1,25 25 18 20 12
8 16 16 1,5 40 25 30 16
96
Controlul nivelului de ulei din reductor se face în mod frecvent şi cu ajutorul jojelor
(indicatoarelor) de nivel (fig.4.18, după [1]). Joja din figura 4.18,a se montează în carcasa
reductorului printr-un ajustaj alunecător, iar cea din figura 4.18,b prin înşurubare. Dimensiunile
acestor joje sunt indicate în tabelul 4.12.
Lungimea lt a tijei o adoptă proiectantul în funcţie atât de poziţia jojei în carcasă, cât şi a
nivelului prevăzut pentru uleiul din baie.
D D
H H
D1 D1
d l d l
lt lt
d1 d1
a b
Fig.4.18 Joje
a - cu ajustaj; b - cu filet.
4.2.7 Inele de ridicare

Inelele de ridicare se folosesc pentru o manipulare mai uşoară a reductoarelor. Cele mai
utilizate sunt inelele de ridicare-şurub care se fixează în carcasa reductorului. În cazul reductoarelor
se folosesc, de obicei, două inele de ridicare.
Se estimează greutatea reductorului şi, în funcţie de aceasta, se alege inelul de ridicare (tabelul
4.13). Dimensiunile constructive ale inelelor de ridicare-şurub sunt date în Anexa 4.7.
Tabelul 4.13 Inele de ridicare
Diametrul şurubului inelului M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30
Sarcina axială maximă de utilizare, [kN] 1,6 2,5 4 6,3 10 16 25
În figura 4.19 (după [5]) sunt prezentate modelele 3D ale unor accesorii ale carcasei.
4.3 Verificarea reductoarelor la încălzire

Reductorul trebuie să aibă o temperatură de regim „t” sub cea admisibilă. Cantitatea de căldură
rezultată prin frecare trebuie să fie egală cu cantitatea de căldură evacuată, care reprezintă o energie.
Q f  Qe (4.50)
Raportând energia la timp, se obţine egalitatea puterilor:
Pf  Pe (4.51)
sau: P1  1   103    1     S  t  t0  (4.52)
unde: P1 – puterea la arborele de intrare, [kW].
η – randamentul reductorului (inclusiv randamentul lagărelor).
λ – coeficientul de transmitere a căldurii, (   818 W/m2·ºC).
97
ψ – coeficient ce ţine seama de faptul că un anumit procent din căldura produsă este
evacuată prin fundaţie (ψ = 0,15).
S – suprafaţa liberă a carcasei, [m2].
t – temperatura băii de ulei, [ºC].
t0 – temperatura mediului ambiant, (t0=20°C).
a b c d
Fig.4.19 Accesorii ale carcasei (modele 3D)

a - capac de fixare a rulmenţilor; b - capac de vizitare; c - vizor; d - inel de ridicare.
P1  1    103
Se obţine: t  t0  t a (4.53)
  1     S
Temperatura admisibilă ta ≈ 70°C pentru reductoarele cu angrenaje cilindrice sau conice,
respectiv ta ≈ 80°C pentru cele melcate.
98
5 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
Motorul electric antrenează reductorul printr-o transmisie prin curele trapezoidale înguste de
tipul SPZ. Schema transmisiei este dată în figura 5.1.
γ/2
γ/2
β2 n1
Dp2
nm
S
γ β1
Dp1
Y X
Fig.5.1 Schema de calcul geometric al transmisiei prin curele
În cadrul capitolului 2 s-au determinat următoarele mărimi:

Pm – puterea motorului electric, [kW].
nm – turaţia roţii de curea conducătoare (turaţia motorului), [rot/min].
n1 – turaţia roţii de curea conduse (turaţia arborelui 1), [rot/min].
itc – raportul de transmitere al transmisiei prin curele.
Se alege diametrul primitiv al roţii mici, Dp1, din tabelul 5.1 şi se calculează diametrul primitiv
al roţii mari, diametru care nu este standardizat:
D p 2  itc  D p1 [mm] (5.1)
Tabelul 5.1 Diametrul primitiv al roţii de curea conducătoare (valori standardizate)

Dp1 [mm] 63, 71, 80, 90, 100, 112, 125, 140, 160, 180
Distanţa preliminară dintre axe se alege în intervalul:

0,7  D p1  D p 2   Ap  2  D p1  D p 2  [mm] (5.2)
Unghiul dintre ramurile curelei:
D p 2  D p1
  2  arcsin [º] (5.3)
2  Ap
Unghiul de înfăşurare pe roata mică de curea:
1  180   [º] (5.4)
Lungimea primitivă a curelei:
Lp  2  Ap   
D p1  D p 2

D p2  D p1 
2
[mm] (5.5)
2 4  Ap
99
Din tabelul 5.2 se alege lungimea L a curelei cea mai apropiată de valoarea calculată cu relaţia
(5.5).
Tabelul 5.2 Lungimea curelei L şi coeficientul de lungime cL pentru curele tip SPZ
L 630 710 800 900 1000 1120 1250 1400 1600 1700 1800 2000 2240 2500 2800 3150 3550
[mm]
cL 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,93 0,94 0,96 1,00 1,01 1,01 1,02 1,05 1,07 1,09 1,11 1,13
Se calculează distanţa reală dintre axe:

A p p 2  q [mm] (5.6)
p  0,25  L  0,393  D p1  D p 2  [mm] (5.7)
q  0,125  D p 2  D p1  [mm]
2
(5.8)
Viteza periferică a curelei:
  D p1  nm
v [m/s] (5.9)
60  1000
Numărul preliminar de curele:
c f  Pm
z0  (5.10)
cL  c  P0
unde: cf – coeficientul de funcţionare (Anexa 5.1). Pentru reductoare se poate lua cf =1,2 … 1,3.
cL – coeficientul lungimii curelei (tabelul 5.2).
cβ – coeficientul de înfăşurare (tabelul 5.3).
P0 – puterea nominală transmisă de o curea [kW] (se alege din tabelul 5.4 în funcţie de
turaţia roţii mici şi de raportul de transmitere pentru diametrul Dp1 ales).
Tabelul 5.3 Coeficientul de înfăşurare cβ pentru transmisii cu două roţi de curea

D p 2  D p1 β1 D p 2  D p1 β1
cβ cβ
2 A [º] 2 A [º]
0,0 180 1,00 0,8 133 0,87
0,1 174 0,99 0,9 127 0,85
0,2 169 0,97 1,0 120 0,82
0,3 163 0,96 1,1 113 0,80
0,4 157 0,94 1,2 106 0,77
0,5 151 0,93 1,3 99 0,73
0,6 145 0,91 1,4 91 0,70
0,7 139 0,89 1,5 83 0,65
Numărul de curele:
z0
z (5.11)
cz
unde: cz – coeficientul numărului de curele (tabelul 5.5).
Valoarea calculată cu relaţia (5.11) a lui z se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg.
Frecvenţa încovoierilor curelei:
v
f  2  103 [Hz] (5.12)
L
100
PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
Tabelul 5.4 Puterea nominală transmisă de o curea pentru curele de tip SPZ
Diametrul primitiv Raportul de Turaţia roţii mici, nm [rot/min]
al roţii mici transmitere 700 800 950 1200 1450 1600 2000 2400 2800 3200
Dp1 [mm] itc Puterea nominală transmisă de o curea, P0 [kW]
1,00 0,54 0,59 0,68 0,81 0,93 1,00 1,17 1,32 1,45 1,56
1,05 0,57 0,64 0,73 0,87 1,04 1,08 1,27 1,44 1,60 1,73
63 1,20 0,61 0,68 0,78 0,93 1,08 1,17 1,37 1,56 1,73 1,89
1,50 0,65 0,72 0,83 1,01 1,15 1,25 1,48 1,69 1,88 2,05
3,00 0,68 0,76 0,87 1,06 1,23 1,33 1,58 1,81 2,02 2,22
1,00 0,70 0,78 0,89 1,08 1,25 1,34 1,59 1,80 2,00 2,18
1,05 0,736 8,82 0,95 1,14 1,32 1,43 1,70 1,93 2,15 2,34
71 1,20 0,77 0,87 0,99 1,20 1,40 1,51 1,79 2,05 2,29 2,50
1,50 0,81 0,90 1,04 1,26 1,47 1,59 1,90 2,18 2,43 2,67
3,00 0,84 0,95 1,09 1,32 1,54 1,68 2,00 2,29 2,57 2,82
1,00 0,88 0,98 1,14 1,37 1,60 1,73 2,04 2,34 2,60 2,85
1,05 0,92 1,03 1,18 1,43 1,67 1,81 2,15 2,46 2,75 3,01
80 1,20 0,95 1,07 1,23 1,50 1,74 1,89 2,25 2,59 2,90 3,10
1,50 0,99 1,11 1,29 1,56 1,82 1,97 2,35 2,71 3,04 3,35
3,00 1,03 1,15 1,33 1,62 1,90 2,05 2,45 2,82 3,18 3,50
1,00 1,08 1,20 1,10 1,70 1,98 2,14 2,55 2,92 3,27 3,56
1,05 1,12 1,26 1,45 1,76 2,05 2,22 2,65 3,05 3,45 3,73
90 1,20 1,15 1,29 1,50 1,82 2,13 2,31 2,75 3,17 3,55 3,90
1,50 1,19 1,34 1,54 1,88 2,20 2,37 2,86 3,29 3,69 4,06
3,00 1,23 1,37 1,60 1,94 2,28 2,47 2,96 3,42 3,84 4,24
1,00 1,28 1,43 1,66 2,01 2,35 2,55 3,05 3,49 3,90 4,25
1,05 1,32 1,48 1,71 2,08 2,12 2,63 3,15 3,62 4,05 4,43
100 1,20 1,35 1,54 1,76 2,14 2,51 2,71 3,25 3,71 4,19 4,59
1,50 1,38 1,56 1,81 2,21 2,58 2,80 3,35 3,86 4,33 4,75
3,00 1,43 1,60 1,85 2,26 2,65 2,88 3,46 3,99 4,47 4,92
1,00 1,51 1,70 1,97 2,40 2,80 3,04 3,62 4,16 4,63 5,06
1,05 1,55 1,74 2,04 2,54 2,88 3,12 3,72 4,28 4,78 5,22
112 1,20 1,59 1,78 2,07 2,52 2,95 3,20 3,85 4,41 4,92 5,39
1,50 1,62 1,82 2,12 2,58 3,02 3,28 3,94 4,52 5,07 5,55
3,00 1,66 1,87 2,16 2,64 3,10 3,36 4,03 4,65 5,21 5,72
1,00 1,77 1,99 2,30 2,80 3,27 3,55 4,24 4,84 5,40 5,87
1,05 1,80 2,02 2,35 2,86 3,35 3,63 4,34 4,97 5,55 6,04
125 1,20 1,84 2,07 2,10 2,93 3,43 3,71 4,44 5,10 5,69 6,20
1,50 1,87 2,11 2,45 2,99 3,50 3,79 4,54 5,22 5,83 6,37
3,00 1,91 2,15 2,49 3,05 3,57 3,88 4,65 5,35 5,97 6,53
1,00 2,06 2,31 2,68 3,26 3,81 4,13 4,92 5,62 6,19 6,75
1,05 2,09 2,34 2,72 3,32 3,88 4,22 5,02 5,75 6,38 6,92
140 1,20 2,12 2,37 2,77 3,38 3,96 4,30 5,13 5,87 6,53 7,08
1,50 2,16 2,43 2,82 3,44 4,04 4,38 5,23 5,90 6,67 7,25
3,00 2,20 2,47 2,87 3,51 4,11 4,46 5,33 6,11 6,81 7,43
1,00 2,43 2,71 3,17 3,86 4,51 4,88 5,80 6,59 7,27 7,80
1,05 2,47 2,77 3,21 3,92 4,58 4,97 5,90 6,71 7,43 7,95
160 1,20 2,50 2,82 3,27 3,98 4,66 5,05 6,00 6,81 7,50 8,17
1,50 2,54 2,85 3,32 4,04 4,74 5,13 6,10 6,92 7,73 8,32
3,00 2,57 2,90 3,36 4,10 4,81 5,21 6,21 7,09 7,87 8,46
1,00 2,80 3,15 3,65 4,44 5,19 5,61 6,63 7,50 8,17 8,68
1,05 2,84 3,19 3,70 4,51 5,26 5,63 6,73 7,65 8,31 8,90
180 1,20 2,88 3,23 3,75 4,57 5,33 5,77 6,84 7,72 8,46 9,05
1,50 2,91 3,27 3,79 4,63 5,41 5,86 6,90 7,87 8,54 9,17
3,00 2,95 3,33 3,85 4,70 5,18 5,94 7,04 8,02 8,76 9,35
101
Tabelul 5.5 Coeficientul numărului de curele cz

Numărul de curele z0 2…3 4…6 peste 6
cz 0,95 0,90 0,85
Trebuie să fie îndeplinită condiţia:

f  f a [Hz] (5.13)
unde: fa = 40 Hz la curelele cu inserţie în reţea.
fa = 80 Hz la curelele cu inserţie sub formă de şnur.
Forţa periferică transmisă:
P
F  10 3  m [N] (5.14)
v
Forţa de întindere a curelei (fig.5.1):
S  1,5...2   F [N] (5.15)
Cotele de modificare a distanţei dintre axe (fig.5.1), necesare montării curelei pe roţi, respectiv
întinderii ei:
X  0,03  L [mm] (5.16)
Y  0,015  L [mm] (5.17)
X şi Y sunt curse măsurate de la poziţia „nominală” a curelei.
Proiectarea formei roţii de curea

Materialele utilizate la construcţia roţilor de curea sunt: fonta (pentru v ≤ 30 m/s), oţelul sau
aluminiul. Forma şi dimensiunile canalelor roţilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate în
figura 5.2.
B
f e
lp
n r
r
Dp m
De
Fig.5.2 Canalele roţii de curea
Pentru curele trapezoidale de tipul SPZ dimensiunile sunt:

lp = 8,5 mm; n = 2,5 mm (min).
m = 9 mm (min); f = 8 mm.
e = 12 mm; r = 0,5 mm.
Unghiul canalului α = 34º pentru diametrul primitiv al roţii de la 63 până la 80 mm şi α = 38º
pentru diametrul primitiv al roţii peste 80 de mm.
102
PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
Diametrul exterior al roţii:

De  D p  2  n (5.18)
Lăţimea roţii:
B  2  f   z  1  e (5.19)
unde: z – numărul de curele.
În figura 5.3 sunt prezentate dimensiunile constructive ale roţii de curea. Acestea se stabilesc pe
baza următoarelor recomandări:
mn (5.20)
B
f e
n
m δ
do δ1
di
dg
d dc
l
Fig.5.3 Dimensiuni constructive ale roţii de curea
1  1...1,2    sau 1  0,25...0,3  B (5.21)

unde: B – lăţimea roţii.
d c  1,6  d (5.22)
unde: d – diametrul capătului de arbore pe care se montează roata (§3.1).
di  Dp  2  m  2   (5.23)
unde: Dp – diametrul primitiv al roţii de curea.
l  lc  2...4 [mm] (5.24)
unde: lc – lungimea capătului de arbore pe care se montează roata (§3.1).
Trebuie să fie îndeplinită condiţia:
lB (5.25)
Pentru lungimea capătului de arbore la arborele de intrare în reductor se alege în prima fază
seria scurtă. Dacă condiţia (5.25) nu este îndeplinită pentru roata de curea montată pe acest arbore
atunci se alege seria lungă pentru lungimea capătului de arbore.
Cu scopul de a reduce greutatea roţii de curea se pot prevedea, din faza de turnare, o serie de
găuri.
d g  0,5  d i  d c  (5.26)
103
di  d c
do  (5.27)
3...4
Canalele de pană se vor realiza în funcţie de dimensiunile penei (Anexa 3.1).
Modelul 3D (realizat în SolidWorks) al unei roţi de curea este prezentat în figura 5.4.
Fig.5.4 Modelul 3D al roţii de curea
104
6 PROIECTAREA 3D A REDUCTOARELOR
Proiectarea asistată de calculator a cunoscut o mare dezvoltare în ultima perioadă, tendinţa fiind
de trecere de la softurile de proiectare 2D la cele 3D. Avantajul proiectării tridimensionale este
obţinerea unor modele ale pieselor şi ansamblelor, care sunt uşor de vizualizat. Ulterior, plecând de
la modelele 3D se pot realiza desene de execuţie 2D ale acestora.
În cadrul lucrării [5] este prezentată detaliat proiectarea reductoarelor utilizând pentru aceasta
programul Solid Works şi modulul de proiectare al acestuia MechSoft for Solid Works.
Folosind această metodă, organele de maşini standardizate sau tipizate se aleg direct din
„magazia” modulului de proiectare. Se pot alege: şuruburi (de diferite tipuri), piuliţe, şaibe (plate
sau elastice), inele de siguranţă, piuliţe canelate pentru rulmenţi şi şaibe de siguranţă pentru
asigurarea acestora, toate tipurile de rulmenţi, pene paralele, ştifturi, elemente de etanşare (manşete
de rotaţie, inele O). Acest lucru uşurează evident activitatea de proiectare tridimensională, piesele
respective nemaitrebuind să fie modelate de către proiectant.
Programul MechSoft ne permite să generăm modelele 3D ale roţilor dinţate precum şi să
realizăm angrenarea acestora în cadrul unui ansamblu. La proiectarea roţilor dinţate o parte din
parametri sunt introduşi de către proiectant, programul îi calculează pe ceilalţi şi generează apoi
roţile dinţate. Acestea sunt în stare „brută” (doar coroana dinţată pe un cilindru sau un trunchi de
con) urmând a fi „prelucrate” astfel încât să aibă o formă constructivă adecvată (din punct de vedere
funcţional). Similar se generează roţile de curea.
La proiectarea arborilor programul va genera un model predefinit al acestora, model care are
mai multe tronsoane (cu canal de pană, cu canal pentru inel de siguranţă, porţiune filetată etc.). În
funcţie de forma arborelui, se pot adăuga tronsoane noi sau se pot şterge unele tronsoane. De
exemplu, pentru porţiunea arborelui cu canal de pană programul afişează implicit lăţimea şi
adâncimea acestuia urmând ca lungimea să fie aleasă de proiectant (dintre dimensiunile
standardizate) în funcţie de lungimea tronsonului de arbore. După stabilirea formei şi a
dimensiunilor arborelui se generează în final modelul 3D al acestuia.
Fig.6.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice
105
După modelarea tuturor elementelor componente ale reductoarelor se realizează asamblarea

acestora. Asamblarea se realizează în Solid Works (utilizând funcţiile de asamblare ale
programului). Pentru realizarea mai uşoară a unui ansamblu se recomandă ca elementele să fie
grupate în subansamble pe criterii funcţionale (de exemplu arborele de intrare în reductor, arborele
de ieşire din reductor etc.).
Fig.6.2 Reductorul cu roţi dinţate conice
Fig.6.3 Reductorul melcat

106
PROIECTAREA 3D A REDUCTOARELOR
În final se realizează modelele 3D pentru cele trei tipuri de reductoare cu o treaptă prezentate în
cadrul acestei lucrări: reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (fig.6.1), reductorul cu
roţi dinţate conice cu dinţi drepţi (fig.6.2) şi respectiv reductorul melcat (fig.6.3).
Programul Solid Works permite (după realizarea modelelor 3D) transpunerea ansamblelor în
2D (desene de ansamblu clasice).
O altă facilitate a programului Solid Works este aceea care ne permite să „facem” transparente
anumite elemente ale reductorului (ca de exemplu carcasa) pentru a vizualiza mai bine dispunerea
altor elemente. În figura 6.4 este exemplificată această opţiune, pentru reductorul melcat.
a
Fig.6.4 Vizualizarea elementelor reductorului melcat
a - vedere; b - detaliu.
107
Bibliografie
[1] Antal, A. ş.a. - Reductoare, Atelierul de multiplicare al Universităţii Tehnice Cluj Napoca,
1994.
[2] Belcin, O., Bîrleanu, C., Pustan, M., - Organe de maşini. Elemente constructive în proiectare,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.
[3] Haragâş, S. - Organe de maşini, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2014.
[4] Haragâş, S., Pop, D., Buiga, O. - Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2013.
[5] Haragâş, S., Tudose, C. - Proiectare asistată de calculator. Reductoare cu o treaptă, Editura
Todesco, Cluj-Napoca, 2012.
[6] Mogan, Gh. ş.a. – Organe de maşini. Teorie, proiectare, aplicaţii, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2012.
[7] Pop, D., Haragâş, S. - Organe de maşini. Volumul 1, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014.
[8] Pop, D., ş.a. - Reductoare cu două trepte. Calculul angrenajelor, Editura Todesco, Cluj-
Napoca, 2003.
[9] Pop, D., Tudose, L., Haragâş, S., - Lagăre cu rulmenţi. Proiectare, Editura Todesco, Cluj-
Napoca, 2006.
[10] Sucală, F., ş.a. - Organe de Maşini, Mecanisme şi Tribologie. Studii de caz, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2008.
[11] *** – Organe de maşini. Culegere de standarde, vol. Id, IIIc.
108
ANEXE
ANEXE
Anexa 2.1
Materiale utilizate în construcţia roţilor dinţate
Tabelul A 2.1.1 Oţeluri recomandate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice, conice şi a melcilor
Tratamentul Rezistenţa la Tensiunea limită Tensiunea limită
termic sau Duritatea rupere la încovoiere la contact
Materialul
flancului
termochimic Rm [MPa] σFlim [MPa] σHlim [MPa]
Îmbunătăţire HB = 220…260 0,4·HB+140 1,5·HB+200
1 C 45 620
Călire cu CIF* HRC = 50…57 160…170 20·HRC+10
1 C 55 720
Călire cu CIF* HRC = 50…57 180…190 20·HRC+20
42CrMo4 Călire cu CIF* HRC = 50…57 950 230…290 20·HRC+60
Nitrurare HRC = 52…60 250…350 20·HRC
51CrV4 Îmbunătăţire HB = 270…320 950 0,4·HB+155 1,8·HB+200
41Cr4 Călire cu CIF* HRC = 50…57 1000 230…290 20·HRC+60
Nitrurare HRC = 50…57 250…350 20·HRC
36CrNiMo4 Îmbunătăţire HB = 310…330 1100 0,4·HB+155 1,8·HB+200
1 C 15 Cementare HRC = 55…63 590 240…250 24·HRC
15NiCr13 Cementare HRC = 55…63 850 370…440 25,5·HRC
18CrNiMo7 Cementare HRC = 55…63 950 380…450 25,5·HRC
20MoCr4 Cementare HRC = 55…63 1100 390…460 25,5·HRC
*CIF – Curenţi de Înaltă Frecvenţă
Tabelul A 2.1.2 Materiale utilizate la construcţia roţilor melcate

Materialul roţii Procedeul de Duritate Duritatea melcului ≥ 45 HRC
melcate turnare HB σFlim2 [MPa] σHlim2 [MPa]
turnat în nisip 80 60 142
CuSn12-C
turnat în cochilă 80 70 160
turnat în nisip 75 72 170
CuSn12Ni2-C
turnat centrifugal 95 78 182
Viteza de alunecare, val [m/s]
0,25 0,5 1 2 3 4 5
turnat în nisip 100 110
CuAl10Fe2-C turnat în cochilă 130 125
turnat centrifugal 130 125
250 245 240 225 210 190 175
turnat în nisip 100 122
CuAl10Ni5Fe2-C turnat în cochilă 130 135
turnat centrifugal 120 135
EN-GJL-150 turnat în nisip 175 46
158 130 115 - - - -
EN-GJL-200 turnat în nisip 195 60
EN-GJS-350-22 turnat în nisip 155 60
200 165 145 110 - - -
EN-GJS-400-18 turnat în nisip 200 48
109
Materiale utilizate pentru elemente componente ale reductorului
Tabelul A 2.1.3 Caracteristici mecanice ale unor oţeluri utilizate pentru construcţia arborilor
Rezistenţa la
Materialul rupere Rp0,2 τc σ-1 σ0 τ-1 τ0
Rm [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
E295 500 270 170 240 320 140 170
E335 600 300 200 280 360 160 190
E360 700 340 240 330 420 190 220
1 C 35 540 320 205 250 370 140 190
1 C 45 620 360 240 300 430 160 220
1 C 60 710 410 280 340 500 190 230
41Cr4 1000 800 440 470 700 270 440
51CrV4 950 800 430 440 680 270 420
42CrMo4 950 750 420 460 700 320 510
36CrNiMo4 1100 900 500 520 800 310 500
τc – limita de curgere pentru solicitarea de răsucire.
Tabelul A 2.1.4 Oţeluri de construcţii, oţeluri carbon de calitate şi oţeluri aliate - rezistenţe admisibile
Piese cu concentratori de tensiune Piese fără concentratori de tensiune
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
Marca de la la la la la la la la
oţel tracţiune încovoiere torsiune forfecare tracţiune încovoiere torsiune forfecare
σat = σac σai τat τaf σat = σac σai τat τaf
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
S 235 42 46 … 50 25 … 27 34 115 132 75 92
S 275 45 50 … 54 27 … 29 36 125 144 81 100
S 355 53 58 … 63 33 … 36 43 145 166 97 116
E 295 51 56 … 61 31 … 33 41 140 161 91 112
E 335 58 64 … 70 35 … 38 46 160 184 104 128
E 360 67 74 … 80 40 … 44 54 175 201 114 140
2 C 22 56 62 … 67 34 … 36 45 155 178 101 124
2 C 25 65 72 … 78 39 … 42 52 180 207 117 144
1 C 45 65 72 … 78 39 … 42 52 180 207 117 144
2 C 45 87 96 … 104 52 … 57 70 240 276 156 192
1 C 50 67 74 … 80 40 … 44 54 185 213 120 148
2 C 50 93 102 … 112 56 … 60 74 255 293 166 204
18CrMo4 98 108 … 118 59 … 64 78 270 311 176 216
42CrMo4 142 156 … 170 85 … 92 114 390 449 254 312
Tabelul A 2.1.5 Fonte cenuşii şi cu grafit nodular - rezistenţe admisibile

Piese cu concentratori de tensiune Piese fără concentratori de tensiune
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
la la com- la la la la la com- la la la
Marca fontei tracţiune presiune încovoiere torsiune forfecare tracţiune presiune încovoiere torsiune forfecare
σat σac σai τat τaf σat σac σai τat τaf
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
EN-GJL-100 12 … 19 30 … 48 20 … 32 14 … 23 10 … 15 33 … 53 83 … 133 56 … 90 40 … 64 26 … 42
EN-GJL-150 13 … 30 33 … 75 22 … 51 16 … 36 10 … 24 36 … 83 90 … 207 61 … 141 43 … 100 29 … 66
EN-GJL-200 19 … 32 48 … 80 32 … 54 23 … 38 15 … 26 53 … 89 133…223 90 … 151 64 … 107 42 … 71
EN-GJL-250 25 … 38 63 … 95 42 … 65 36 … 46 20 … 30 69 … 106 173…265 117…180 83 … 127 69 … 85
EN-GJL-300 30 … 38 75 … 95 51 … 65 36 … 46 24 … 30 83 … 106 208…265 141…180 100…127 66 … 85
EN-GJS-350-22 45 113 77 54 36 123 308 209 148 98
EN GJS-400-18 49 123 83 59 39 133 333 226 160 106
EN-GJS-450-10 56 … 73 140…183 95…124 67 … 88 45 … 58 150…200 375…450 255…425 180…240 120…160
110
ANEXE
Anexa 2.2
Alegerea treptei de precizie a angrenajelor
Tabelul A 2.2.1
Treapta de precizie
3 4 5 6 7 8 9 10
Roţi etalon ● ● ●
Maşini unelte ● ● ● ● ● ●
Automobile ● ● ● ●
Autocamioane ● ● ● ●
Destinaţia angrenajului Tractoare ● ● ●
Reductoare de uz general ● ● ● ●
Acţionarea laminoarelor ● ● ● ●
Mecanismele maşinilor de ridicat ● ● ● ●
Maşini agricole ● ● ●
v2 ● ●
Dantură 2v5 ● ●
dreaptă 5  v  10 ● ●
Viteza
periferică
10  v  40 ●
v [m/s] v2 ● ●
Dantură 2v5 ● ● ●
înclinată 5  v  10 ● ●
10  v  40 ● ●
Rectificare ○ ○ ● ● ●
Şevăruire ○ ● ● ●
Mortezare, rabotare, frezare ○ ● ● ● ●
Procedeul de prelucrare Frezare cu freză melc ○ ● ● ● ●
Frezare urmată de călire ○ ●
Ştanţare, presare, injectare ○ ●
Turnare ○
 Se obţine în condiţii normale de prelucrare.
o Se obţine în condiţii speciale de prelucrare.
Observaţie:
La alegerea treptei de precizie a unui angrenaj, se procedează astfel:
- în funcţie de destinaţia angrenajului, se aleg treptele de precizie recomandate;
- treapta de precizie în care se va executa angrenajul - din domeniul recomandat - se alege în
funcţie de viteza periferică a angrenajului; treapta de precizie se recomandă să se încadreze în
domeniul recomandat în funcţie de destinaţia angrenajului;
- se adoptă procedeul de prelucrare care să asigure treapta de precizie aleasă.
111
Anexa 2.3
Coeficienţii de lăţime  a ,  d ,  m
Tabelul A 2.3.1
Destinaţia angrenajului a
v  8 25 m/s  0,3
Reductoare cu o treaptă v  2 10 m/s  0,6
v  13 m/s  1,0
Reductoare cu două sau mai Treapta I 0,25 0,33
multe trepte Treapta a II-a şi următoarele 0,35 0,45
Cutii de viteze cu roţi baladoare 0,12 0,15
Angrenaje deschise 0,1 0,3
Observaţii:
b u12  1 b z  1  u12 
d    a ; m   1  a
d1 2 m 2
  d w1  n1
- v este viteza periferică ( v  ).
60  1000
 Pentru angrenajele îmbunătăţite se aleg valori pentru  a înspre limita superioară
a intervalelor, iar pentru angrenajele cementate se aleg valori înspre limita
inferioară a intervalelor.
 Pentru angrenajele amplasate asimetric faţă de reazeme (fig.A2.6.1), se adoptă
valori pentru  a înspre limita inferioară a intervalului, iar pentru cele amplasate
asimetric, valori superioare
112
ANEXE
Anexa 2.4
Factorul regimului de funcţionare K A
Tabelul A 2.4.1
Caracterul sarcinii. Tipul motorului
Maşina motoare
Uniformă Cu şocuri mici Cu şocuri moderate
Motor electric, turbină Motor cu ardere
Motor cu ardere
Maşina antrenată cu aburi, turbină cu internă cu mai mulţi
internă monocilindric
gaze cilindri
Caracterul sarcinii
Exemple de maşini
Uniformă
Generatoare de curent, transportoare cu
bandă sau cu melc, mecanismele de 1 1,25  1,75
avans la maşini–unelte, ventilatoare,
agitatoare şi amestecătoare pentru
substanţe cu densitate uniformă
Cu şocuri moderate
Mecanismul principal al maşinilor
unelte, transportor cu bandă cu viteză
uniformă, agitatoare şi amestecătoare 1,25 1,5  2
pentru substanţe cu densitate
neuniformă, pompe cu piston cu mai
mulţi cilindri, pompe dozatoare
Cu şocuri puternice
Ştanţe, foarfeci, utilaje pentru
laminoare şi turnătorii, excavatoare cu
cupă, prese de brichetat, concasor 1,5 1,75  2,25
pentru minereuri, compresor cu un
cilindru, transportor vibrator,
kollerganguri
Observaţie: Pentru transmisii multiplicatoare, coeficientul de regim se adoptă mai mare cu 10%
decât cel prevăzut în tabelul de mai sus.
113
Anexa 2.5
Factorul dinamic K v
Se cunosc: viteza periferică v [m/s]; numărul de dinţi al pinionului, z1; treapta de precizie (3…10);
gradul de acoperire suplimentar, εβ (pentru dantură înclinată); viteza de alunecare val,
(pentru angrenaje melcate).
Se determină:
a. pentru cazul εβ = 1 (dantură dreaptă), Kv din figura A2.5.1, a.
b. pentru cazul εβ ≠ 1 (dantură înclinată)
KV  KV ,b    KV ,b  KV , a 
unde: KV,b – din figura A2.5.1, b.
KV,a – din figura A2.5.1, a.
Treapta de
Treapta de
precizie
10 9 8 7
1,5
precizie
1,8 9
10 8 7 6
6
1,6 1,4
KV KV 5
5 1,3
1,4 4
4
1,2 3
3
1,2
1,1
1 1
0 2 4 6 8 10 0 2 4 6 8 10 12 14
v·z1/100 , m/s v·z1/100 , m/s
a b
Fig.A2.5.1
Valori orientative pentru factorul dinamic KV la angrenajele melcate cilindrice

Tabelul A 2.5.1
Viteza de alunecare val între spirele melcului şi dinţii roţii melcate, [m/s]
Treapta de
precizie
≤1,5 1,5...3 3...7,5 7,5...12 12...18 18...25
Factorul dinamic KV
6 - - 1 1,1 1,3 1,4
7 1 1 1,1 1,2 - -
8 1,1...1,2 1,2...1,3 1,3...1,4 - - -
9 1,2...1,3 - - - - -
Observaţie: În domeniul vitezelor de alunecare pentru care nu sunt indicate valori Kv nu se
recomandă folosirea angrenajelor melcate în treptele de precizie respective.
114
ANEXE
Anexa 2.6
Factorii de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii: K H  pentru solicitarea de

contact şi K F  pentru solicitarea de încovoiere
Se cunosc: tipul angrenajului; treapta de precizie (3…10); duritatea flancurilor; poziţia axială a
pinionului (fig.A2.6.1); numărul de dinţi al pinionului, z1; raportul de angrenare, u12;
factorii de lăţime ψd şi ψm.
u 1 z  1  u12 
 d  12  a ; m  1  a
2 2
Se determină:
 pentru angrenaje cilindrice,
a. KHβ din tabelul A 2.6.1.
b. KFβ din figura A2.6.2.
 pentru angrenaje conice,
a. KHβ = 1,5· KHβe, unde KHβe se adoptă din tabelul A 2.6.2.
b. KFβ = KHβ.
Tabelul A 2.6.1
Duritatea flancurilor Clasa de precizie a Poziţia pinionului faţă
dinţilor angrenajului de reazeme (fig.A2.6.1)
KHβ
5; 6 2 1 + 0,1·ψd
5…8 1; 2 1 + 0,15·ψd
HB1 ≠ 350
5 … 10 1; 2; 3 1 + 0,25·ψd
HB2 ≤ 350
7 … 10 1; 3 1 + 0,35·ψd
9; 10 3 1 + 0,5·ψd
5; 6 2 1 + 0,2·ψd
5…8 1; 2 1 + 0,3·ψd
HB1 > 350 5 … 10 1; 2; 3 1 + 0,5·ψd
7 … 10 1; 3 1 + 0,7·ψd
9; 10 3 1 + ψd
l c
l/2
a 1 2 3
Fig.A2.6.1 Poziţii posibile ale pinionului faţă de reazeme
115
1,8
ψm=40
ψm=10
1,6 ψm=30
ψm=20 ψm=7
KFβ ψm=4
1,4
1,2
1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4
KHβ
Fig.A2.6.2
Tabelul A 2.6.2
Poziţia roţilor faţă de lagăre
Domeniul de utilizare Una din roţi este dispusă în consolă Ambele roţi sunt dispuse în consolă
KHβe
Autovehicule 1,1 1,25
Transmisii industriale (reductoare) 1,25 1,5
116
ANEXE
Anexa 2.7
Factorii repartiţiei frontale a sarcinii K F şi K H
Se cunosc: tipul angrenajului; factorul regimului de funcţionare, KA; forţa tangenţială, Ft1 [N]
( Ft1  2  T1 / d w1 unde T1 este momentul de torsiune al pinionului iar dw1 – diametrul de
rostogolire al pinionului); lăţimea danturii, b [mm]; gradul de acoperire frontal, εα;
factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, Zε, respectiv pentru
solicitarea de încovoiere, Yε; unghiul de înclinare al danturii pe cilindrul de bază, βb;
treapta de precizie (3…10).
Se determină:
 pentru angrenaje cilindrice, din tabelul A 2.7.1.
 pentru angrenaje conice, din tabelul A 2.7.2.
Tabelul A 2.7.1
Sarcina liniară K A  Ft1 / b
≥ 100 N/mm < 100 N/mm
Clasa de precizie a angrenajului 6(5) 7 8 9 10 11 12 Toate clasele
K F 1 / Y  1,2
Dinţi drepţi 1,0 1,1 1,2
K H 1 / Z 2  1,2
Călit
K F
Dinţi înclinaţi 1,0 1,1 1,2 1,4 n   / cos 2 b  1,4
K H
K F 1 / Y  1,2
Dinţi drepţi 1,0 1,1 1,2
K H 1 / Z 2  1,2
Necălit
K F
Dinţi înclinaţi 1,0 1,1 1,2 1,4 n   / cos 2 b  1,4
K H
Tabelul A 2.7.2
Tratamentul Treapta de precizie
Felul danturii Factorii
termic aplicat <6 6 7 8 9 >9
Cementare, călire Dreaptă 1,0 1,0 1,1 1,2 ≥1,2

superficială,
nitrurare Înclinată sau
curbă
K H ; 1,0 1,1 1,2 1,4 ≥1,4
K F
Dreaptă 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 ≥1,2
Îmbunătăţire sau
fără tratament Înclinată sau
curbă
1,0 1,0 1,1 1,2 1,4 ≥1,4
117
Anexa 2.8
Factorul de elasticitate al materialului roţilor Z E
Tabelul A 2.8.1
Pinion Roată
1
ZE  , MPa
 1   1   22 
2
 1
 
Material E1 [MPa] Material E2 [MPa]
 E1 E2 
Oţel laminat 2,06105 189,8
Oţel turnat 2,02105 188,9

Fontă cu grafit
1,73105 181,4
5 nodular
Oţel laminat 2,0610
Bronz turnat 1,03105 155
Bronz laminat 1,13105 159,8
Fontă cenuşie 1,18105 162
Oţel turnat 2,02105 188

Fontă cu grafit
Oţel turnat 2,02105 1,73105 180,5
nodular
Fontă cenuşie 1,18105 161,4
Observaţie: S–a considerat  1   2  0,3 (roţi din oţel).
Pentru bronz   0,32 .
118
ANEXE
Anexa 2.9
Factorii înclinării dinţilor: Z  pentru solicitarea de contact şi Y pentru solicitarea de

încovoiere
1,0
0,95
Zβ
0,90
0,85
0,80
◦ ◦ ◦
0◦ 5◦ 10◦ 15◦ 20 25 30◦ 35 40◦ 45◦
β (βm)
Fig.A2.9.1
1,00 εβ=0
0,1
0,2
0,3
0,90 0,4
εβ=0,5
0,6
Yβ 0,7
0,8
0,80 0,9
εβ≥1
0◦ 10◦ 20◦ 30◦ 40◦

β (βm)
Fig.A2.9.2
Observaţie: La predimensionare Y  0,9...0,95 .
119
Anexa 2.10
Factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui YSa
2,3
◦
α0=α0n=20
ha0
α0 h*a0= h*a0n= 1 2,2

c*0= c*0n= 0,25
ha0
ρa0= 0,375·m 2,1

ρa0n= 0,375·mn
ρa0
c0
2,0
1,97
1,9
x=0,8
0,7 1,8
0,6
0,5 1,7 YSa
0,4 0,3
0,2
1,6
0,1
x=0
-0,1
-0,2 1,5
-0,3
-0,4 -0,5
1,4
1,3
10 11 12 14 16 18 20 25 30 40 50 60 100 200 ∞
z (zn, zv, znmv)
Fig.A2.10.1
Observaţie: La numere mici de dinţi, pentru YSa se alege valoarea minimă dată în diagramă.
 Pentru calculul de predimensionare, se consideră: x  0 ; xn  0 .
120
ANEXE
Anexa 2.11
Factorul relativ de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiuni de la

baza dintelui: Y la durabilitate nelimitată şi Yst la solicitare statică
Se cunosc: factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui YSa; tipul materialului;
gradul de acoperire, εαn.
Se determină:
Yδ – din figura A2.11.1.
Yδst – din figura A2.11.2.
1,1
1
2
Yδ
1,0 4
3 4
3 1. Oţeluri de îmbunătăţire,
nitrurare în gaz sau baie
1 2. Oţeluri moi
3. Oţeluri îmbunătăţite
2 4. Oţeluri cementate sau călite
superficial
0,9
1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0
Ysa
Fig.A2.11.1
121
1. Oţeluri de îmbunătăţire,
Yδst nitrurare în gaz sau baie
2
1,3 2. Oţeluri moi
3. Oţeluri îmbunătăţite
4. Oţeluri cementate sau călite 4
superficial
1,2
3
1,1
1
1,0
1
0,9
3
0,8
2
4
0,7
Ysa
1,6
εαn=1 1,4 1,8

1,2 1,6 2,0
1,8
2,0
Fig.A2.11.2
Observaţie: Pentru dantură dreaptă,  n   
122
ANEXE
Anexa 2.12
Factorul de formă al dintelui YFa pentru solicitarea de încovoiere
4,0 4,0
3,9 3,9
α0
ha0 ha0
3,8 3,8
3,7 3,7
ρa0
3,6
c0
3,6
YFa
3,5 α0=α0n=20◦ 3,5 YFa
3,4 h*a0= h*a0n= 1 3,4
c*0= c*0n= 0,25
3,3 ρa0= 0,375·m 3,3
3,2 ρa0n= 0,375·mn 3,2
3,1 3,1
Limita
3,0 inferioară 3,0
x=xmin -0,4 x=-0,5
2,9 2,9
-0,3
2,8 -0,2 2,8
-0,1
2,7 x=0 2,7
2,6 0,1 2,6
2,5 0,2 2,5
2,4 0,3 2,4
2,3 0,4 2,3
2,2 x=0,5 2,2
2,1 0,6 2,1
0,7 2,06
2,0 2,0
0,8
1,9 0,9 1,9
1,8 Limita x=10 1,8
superioară
1,7 sa=0 1,7
1,6 1,6
10 11 12 13 14 15 16 17 1819 20 25 30 40 50 60 80 100 200 ∞
z (zn, zv, znmv)
Fig.A2.12.1
Observaţii:
 Pentru angrenaje cu dantură înclinată x1, 2  xn1, 2 .
 Pentru calculul de predimensionare, se consideră: x  0 ; xn  0 .
123
 Pentru dimensionare şi verificare:

z
zn  – la roţile cilindrice cu dantură înclinată.
cos3 
z
zv  – la roţile conice cu dantură dreaptă.
cos 
 Pentru angrenajele melcate se utilizează diagrama din figura A2.12.2.
2,8
2,6
2,4 x=-1,0
2,2
x=-0,5
2 x=0
YFa
1,8
1,6
x=+0,5
1,4
x=+1,0
1,2
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280
zn2
Fig.A2.12.2
124
ANEXE
Anexa 2.13
Factorii de siguranţă la contact şi la încovoiere, S H min şi, respectiv, S F min
Se cunoaşte: condiţia de exploatare a transmisiei.

Se determină:
 pentru angrenaje cilindrice,
a. SHmin din tabelul A 2.13.1.
b. SFmin din tabelul A 2.13.2.
 pentru angrenaje conice,
SHmin = 1 ; SFmin = 1,4
Tabelul A 2.13.1
Condiţii de exploatare SHmin
Transmisii industriale obişnuite 1,00 … 1,3
Transmisii cu risc mărit de deteriorare sau cazul
când cheltuielile de reparaţii sunt mari
1,3 … 1,6
Tabelul A 2.13.2
Condiţii de exploatare SFmin
Transmisii industriale obişnuite
1,4 … 1,6
(uzual 1,5)
Transmisii care lucrează la turaţii mari 1,8
Transmisii importante 1,6 … 3,0
Observaţii: Pentru siguranţă normală în funcţionare (probabilitatea de defectare  1 %),

se recomandă S H min  1,15 şi S F min  1,25 .
125
Anexa 2.14
Factorii durabilităţii: Z N pentru solicitarea de contact şi YN pentru solicitarea de

încovoiere
Numărul de cicluri de solicitare:

N L1  60  n1  Lh  1 ; N L 2  60  n2  Lh   2
unde: n1,2 – turaţiile celor două roţi.
Lh = 8000…20000 ore; 1   2  1 (numărul de roţi în contact).
Tabelul A 2.14.1
Domeniul de aplicabilitate Relaţii de determinare

Factorul durabilităţii Z N
N L  N stH Z N  Z N max ; Z N max , N stH – tabelul A 2.14.2
Z N - vezi figura A2.14.1 pentru predimensionare;
Z N  m H N BH / N L , pentru dimensionare şi verificare, unde
N Z N max
N stH  N L  N BH mH  lg BH / lg ;
N stH Z R  Z L  ZV
N stH , N BH , Z N max - tabelul A 2.14.2
Z R , Z L , ZV - Anexele 2.15, 2.18 şi 2.16
N L  N BH ZN  1
Factorul durabilităţii YN
N L  N stF YN  YN max ; YN max , N stF
YN - vezi figura A2.14.2 pentru predimensionare;
YN  m F N BF / N L , pentru dimensionare şi verificare, unde
N Y Y
N stF  N L  N BF mF  lg BF / lg N max st ;
N stF Y  YR  Yx
N stF , N BF , YN max - tabelul A 2.14.2
Y , Yst , YR , Yx - Anexele 2.11, 2.15 şi 2.17
N L  N BF YN  1
126
ANEXE
1,6
1,5 Oţeluri îmbunătăţite,
Oţeluri de îmbună-
tăţire, sau de nitru- cementate sau călite superficial
1,4 rare nitrurate în gaz
ZN 1,3 Oţeluri de
1,2 îmbunătăţire,
nitrurate în baie
1,1
1,0
104 105 106 2x106 107 5x107 108 109
NL
Fig.A2.14.1
3,0 Oţeluri de construcţie

sau îmbunătăţite Oţeluri cementate
2,5 sau călite superficial
Oţeluri de nitrurare,
2,0 nitrurate timp lung în gaz
Oţeluri de îmbunătăţire,
1,6 nitrurate timp scurt în
YN 1,5 baie
1,2
1,0
103 104 105 106 3x106 107
NL
Fig.A2.14.2
Tabelul A 2.14.2
Solicitarea de contact Solicitarea de încovoiere

Felul materialului Tratamentul aplicat
N stH N BH Z N max N stF N BF YN max
Îmbunătăţire 104
5107 1,6 2,5
Călire superficială
Oţeluri de îmbunătăţire
Nitrurare în baie 1,1
105 6 3106 1,2
210 103
Nitrurare în gaz 1,3
Oţeluri de nitrurare 1,6
7
Oţeluri de cementare Cementare şi călire 510 1,6 2,5
127
Anexa 2.15
Rugozitatea flancurilor şi a zonei de racordare
Tabelul A 2.15.1
Treapta de Rugozitatea flancului
Procedeul de prelucrare
precizie Ra [μm]
Mortezare sau frezare 9; 10 1,6; 3,2
Mortezare sau frezare îngrijită urmată de rectificare 8; 9 0,4; 0,8; 1,6
Mortezare sau frezare urmată de şeveruire 6; 7; 8 0,2; 0,4; 0,8
Rectificare grosolană 7; 8; 9 0,4; 0,8; 1,6
Rectificare îngrijită 5; 6; 7 0,2; 0,4
Rectificare urmată de lepuire 3; 4; 5 0,05; 0,1; 0,2
Observaţie: Pentru rugozitatea zonei de racordare se alege o valoare imediat superioară rugozităţii alese
pentru flancul activ
Factorii rugozităţii flancurilor: Z R pentru solicitarea de contact şi YR pentru

solicitarea de încovoiere
1,1
σHlim≥1200MPa
1,0 =1100
=1000
=900
≤850
0,9
ZR
0,8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Rz100 ,μm
Fig.A2.15.1
Observaţii:
La predimensionare, Z R  1
R z1  R z 2 100
R z100  
2 aw
unde Rz1 şi Rz 2 reprezintă înălţimea neregularităţilor flancului activ al dintelui pinionului, respectiv roţii.
Dacă pe desen se indică Ra , atunci Rz1  4,4  Ra01,97 şi Rz 2  4,4  Ra02,97 .
Pentru angrenaje conice aw  amv ; la dantură dreaptă amv  av  1  0,5   R  .
128
ANEXE
1,15
1,1
4 1. Toate materialele, la
YR solicitare statică.
1,05 2. Oţeluri nitrurate.
3 3. Oţeluri cementate sau
2 1 călite şi oţeluri moi.
1,0 4. Oţeluri îmbunătăţite.
1 2
3
0,95
4
0,90
1 2 3 4 6 8 10 20 30 40
Rz ,μm
Fig.A2.15.2
Observaţii:
La predimensionare YR1  YR 2  1
Rz1 , Rz 2 reprezintă înălţimea neregularităţilor zonei de racordare de la piciorul dintelui pinionului ,
respectiv roţii. Dacă pe desen se indică Ra , atunci Rz1  4,4  Ra01,97 şi Rz 2  4,4  Ra02,97 .
129
Anexa 2.16
Factorul de viteză ZV
Se cunosc: viteza periferică v [m/s]; tensiunea limită la presiune de contact, σHlim [MPa].
σHlim≤850MPa
1,1 =900
=1000
ZV
1,0 =1100
≥1200
0,9
0,5 1 2 3 4 5 6 8 10 20 40 60 80 100
v, m/s
Fig.A2.16.1
Observaţie: La predimensionare Z V  1 .
130
ANEXE
Anexa 2.17
Factorul raportului durităţilor flancurilor dinţilor Z W
Se cunoaşte: durităţile flancurilor active ale roţilor, HB1, HB2.

Se determină: ZW din tabelul A 2.17.1 unde:
HB  minHB1 , HB2 
Tabelul A 2.17.1
Duritatea HB < 130 130 ≤ HB ≤470 HB > 470
1,2 
HB  130
ZW 1,2 1,0
1700
Factorul dimensional pentru solicitarea de încovoiere Y X
3
1,0
1. Oţeluri îmbunătăţite;
0,9 2. Oţeluri cementate sau
1
YX călite superficial;
2 3. Toate materialele, la
0,8 sarcină statică.
0,7
0 10 20 30 40
m (mn, mm, mnm) ,mm
Fig.A2.17.1
Observaţie: La predimensionare, Y X 1  1 şi Y X 2  1
131
Anexa 2.18
Recomandări pentru alegerea lubrifiantului
Tabelul A 2.18.1
Pentru angrenaje cilindrice şi conice
2 –1
Vâscozitatea cinematică ν, mm s (cSt), la temperatura de
Materialul roţii dinţate de dimensiune 50ºC, recomandată pentru viteza v
mare din angrenaj Viteza periferică v [m/s]
< 0,5 0,5...1 1...2,5 2,5...5 5...12 12...25
Oţel cu Rm < 1000 MPa 270 180 120 85 60 45
Oţel cu Rm = 1000…1250 MPa şi oţel
270 270 180 120 85 60
aliat cu Cr- Ni cu Rm < 800 MPa
Oţel cu Rm = 1250…1600 MPa şi
450 270 270 180 120 85
oţeluri cementate
Pentru angrenaje melcate şi hipoide
2 –1
Vâscozitatea cinematică ν, mm s (cSt),
Viteza periferică, m/s
la temperatura de 50ºC
până la 1 450
1...2,5 270
2,5...5 180
5...10 120
10...15 85
15...25 60
Tabelul A 2.18.2
Uleiuri pentru transmisii industriale
Vâscozitatea
Temperatura de
Simbol mm2s–1 (cSt) determinare
min max
TIN 25 EP 21 26
TIN 42 EP 37 45
TIN 55 EP 50 57,5
TIN 82 EP 82 90
50º C
TIN 125 EP 125 140
TIN 200 EP 200 220
TIN 300 EP 260 320
TIN 210 EPC 210 225
Observaţii:
 Uleiul TIN 210 EPC este destinat în special pentru ungerea angrenajelor melcate.
 La angrenajele din oţel sau fontă, nu trebuie să depăşească 80ºC; la angrenajele care au roţi
executate din bronz este contraindicat a se depăşi temperatura de 60ºC.
 Durata de utilizare a uleiului este de 6...12 luni.
132
ANEXE
Factorul de ungere Z L
ν40, mm2·s-1
0 100 200 300 400 500
1,2
σHlim=850MPa
=900
1,1 =1000
1,0 =1100
ZL ≥1200
0,9
0,8
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300
ν50, mm2·s-1
Fig.A2.18.1
Observaţie: La predimensionare Z L  1 .
133
Anexa 2.19
Valori recomandate pentru coeficienţii deplasărilor maxime radiale normale de

profil, la angrenajele conice ortogonale cu dinţi drepţi
Tabelul A 2.19.1
Raportul de angrenare u12
Numărul de
dinţi ai 1 1,05 1,1 1,15 1,20 1,30 1,40 1,60 2,00 3,00 5,00 ≥6
pinionului
Coeficienţii deplasărilor de profil xr1= – xr2
12 – – – – – – – – – 0,52 0,55 0,57
13 – – – – – – – – 0,46 0,50 0,53 0,54
14 – – – – – – 0,35 0,38 0,43 0,48 0,51 0,52
15 – – – – 0,18 0,24 0,30 0,36 0,41 0,47 0,49 0,50
16 – – 0,10 0,12 0,16 0,20 0,28 0,34 0,40 0,45 0,48 0,48
18 0 0,05 0,09 0,11 0,15 0,18 0,26 0,32 0,37 0,43 0,45 0,46
20 0 0,05 0,08 0,10 0,13 0,16 0,23 0,30 0,35 0,40 0,43 0,44
22 0 0,04 0,07 0,09 0,12 0,14 0,22 0,28 0,32 0,38 0,40 0,42
24 0 0,04 0,06 0,09 0,11 0,13 0,20 0,26 0,30 0,35 0,37 0,38
30 0 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12 0,18 0,22 0,26 0,31 0,33 0,35
40 0 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09 0,14 0,18 0,21 0,25 0,28 0,30
Valori recomandate pentru coeficienţii deplasărilor tangenţiale de profil, la

angrenajele conice ortogonale cu dinţi drepţi
Tabelul A 2.19.2
Raportul de angrenare u12
1…1,3 1,3…1,6 1,6…1,9 1,9…2,25 2,25…2,75 2,75…3,5 3,5…4,5 4,5…6 6…8 8…10
Coeficienţii deplasărilor tangenţiale de profil xτ1= – xτ2
0 0,01 0,02 0,03 0,05 0,06 0,08 0,09 0,10 0,12
134
ANEXE
Anexa 2.20
Angrenaje cilindrice. Toleranţe
Tabelul A 2.20.1 Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr

Diametrul de divizare al roţii, d [mm]
Modulul normal
Treapta de
Simbolul mn până la peste 125 peste 400 peste 800
precizie 125 la 400 la 800 la1600
[mm]
[μm]
de la 1 la3,5 36 50 63 71
7 Fr peste 3,5 la 6,3 40 56 71 80
peste 6,3 la 10 45 63 80 90
de la 1 la3,5 45 63 80 90
8 Fr peste 3,5 la 6,3 50 71 90 100
peste 6,3 la 10 56 80 100 112
Tabelul A 2.20.2 Abaterea minimă a cotei peste dinţi (pentru dantură exterioară) Ews
Treapta de Diametrul de divizare al roţii, d [mm]

Tipul precizie după până la peste 80 peste 125 peste 180 peste 250 peste 315
ajustajului criteriul 80 la 125 la 180 la 250 la 315 la 400
funcţionării line
Ews [μm]
7 55 70 70 80 100 110
C 8 60 80 80 100 110 120
9 70 80 100 110 120 140
7 100 110 120 140 180 180
B 8 100 110 120 140 180 200
9 110 120 140 160 200 200
Tabelul A 2.20.3 Toleranţa cotei peste dinţi, Tw [μm]
Tipul Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr [μm]

Tipul toleranţei peste peste peste peste peste peste peste peste peste peste peste
ajustajului jocului dintre 10 la 12 la 16 la 20 la 25 la 32 la 40 la 50 la 60 la 80 la 100 la
flancuri
12 16 20 25 32 40 50 60 80 100 125
C c 35 40 50 55 60 70 80 100 120 140 180
B b 50 50 55 60 70 80 100 120 140 180 200
135
Tabelul A 2.20.4 Abaterea superioară a grosimii dintelui pe coarda constantă, Ecs
Treapta de Diametrul de divizare al roţii, d [mm]

Tipul precizie după până la peste 80 peste 125 peste 180 peste 250 peste 315
ajustajului criteriul 80 la 125 la 180 la 250 la 315 la 400
funcţionării line
Ecs [μm]
7 60 70 80 90 100 120
C 8 70 80 90 100 120 140
9 70 90 100 120 140 140
7 100 120 140 140 180 180
B 8 100 120 140 160 180 200
9 120 140 160 180 200 220
Tabelul A 2.20.5 Toleranţa grosimii dintelui pe coarda constantă, Tc [μm]

Tipul Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr [μm]
toleranţei
Tipul peste peste peste peste peste peste peste peste peste peste peste
jocului
ajustajului 10 la 12 la 16 la 20 la 25 la 32 la 40 la 50 la 60 la 80 la 100 la
dintre
flancuri 12 16 20 25 32 40 50 60 80 100 125
C c 35 45 50 60 70 70 90 100 140 160 180
B b 50 50 60 70 70 90 100 140 140 180 220
136
ANEXE
Anexa 2.21
Angrenaje conice şi hipoide. Toleranţe
Tabelul A 2.21.1 Tipuri de ajustaje şi toleranţele jocului dintre flancurile dinţilor

Tipul ajustajului roţilor dinţate în angrenare A B C D E H
Treapta de precizie 4...12 4...10 4...9 4...8 4...7
Tipul toleranţei jocului dintre flancuri a b c d h
Tabelul A 2.21.2 Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr

Diametrul de divizare mediu, dm [mm]
Modulul normal
Treapta de mediu
peste 125 la peste 400 la peste 800 la
precizie
Simbolul până la 125
mm [mm] 400 800 1600
[µm]
de la 1 la 3,5 36 53 63 -
7 Fr peste 3, 5 la 6,3 40 56 71 80
peste 6,3 la 10 45 63 80 90
de la 1 la 3,5 45 63 80 -
8 Fr peste 3, 5 la 6,3 50 71 90 100
peste 6,3 la 10 56 80 100 112
de la 1 la 3,5 56 80 100 -
9 Fr peste 3, 5 la 6,3 63 90 112 125
peste 6,3 la 10 71 100 125 140
Tabelul A 2.21.3 Abaterea minimă a grosimii dintelui pe coarda medie constantă, Ecs
Diametrul de divizare mediu, dm [mm]
până la 125 peste 125 la 400
peste 400 la 800
Treapta Modulul Unghiul conului de divizare, δ1
Tipul normal mediu
ajustajului
de peste peste peste
precizie mm [mm] până, 20º la peste până, 20º la peste până, 20º la peste
la 20º 45º la 20º 45º la 20º 45º
45º 45º 45º
Ecs [μm]
de la 1 la 3,5 20 20 22 28 32 30 36 50 45
H 7 peste 3,5 la 6,3 22 22 25 32 32 30 38 55 45
peste 6,3 la 10 25 25 28 36 36 34 40 55 50
Observaţie: Pentru alte trepte de precizie şi tipuri de ajustaje,Ecs se corectează cu coeficientul K1 din
tabelul A 2.21.4.
137
Tabelul A 2.21.4 Valorile coeficientului K1 pentru determinarea indicelui Ecs care diferă de treapta de
precizie 7 şi tipul de ajustaj H, (7 – H)
Trepte de precizie pentru criteriul de funcţionare lină
Tipul de ajustaj 4–6 7 8 9 10 11 12
K1
H 0,9 1,0 – – – – –
E 1,45 1,6 – – – – –
D 1,8 2,0 2,2 – – – –
C 2,4 2,7 3,0 3,2 – – –
B 3,4 3,8 4,2 4,6 4,9 – –
A 5,0 5,5 6,0 6,6 7,0 7,8 9,0
Tabelul A 2.21.5 Toleranţa grosimii dintelui pe coarda medie constantă, Tc

Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr [µm]
Tipul de toleranţă
peste peste peste peste peste peste peste peste
pentru jocul dintre până la peste 8
flancuri 10 la 12 la 16 la 20 la 25 la 32 la 40 la 50 la
8 la 10
12 16 20 25 32 40 50 60
h 21 22 24 26 28 32 36 42 50 60
d 25 28 30 32 36 42 48 55 65 75
c 30 34 36 40 45 52 60 70 80 95
b 40 45 48 52 58 65 75 85 100 120
a 52 55 60 65 75 85 95 110 130 150
Toleranţa bătăii radiale a danturii, Fr [µm]

Tipul de toleranţă
peste peste peste peste peste peste peste peste peste peste
pentru jocul dintre
flancuri 60 la 80 la 100 la 125 la 160 la 200 la 250 la 320 la 400 la 500 la
80 100 125 160 200 250 320 400 500 630
h 70 90 110 130 160 200 240 300 380 450
d 90 110 130 160 200 250 300 380 480 500
c 110 140 170 200 260 320 400 500 600 750
b 130 170 200 250 320 380 480 600 750 950
a 180 220 260 320 400 500 630 750 950 1180
138
ANEXE
Anexa 2.22
Angrenaje melcate cilindrice. Toleranţe
Tabelul A 2.22.1 Toleranţa bătăii radiale a danturii melcului, fr

Diametrul de divizare al melcului, d1 [mm]
Treapta Modulul axial peste peste
mx de la 6 peste 10 peste 18 peste 30 peste 50 peste 80
de 120 la 180 la
precizie [mm] la 10 la 18 la 30 la 50 la 80 la 120
180 250
fr [μm]
7 de la 1 la 25 15 16 17 18 20 22 25 30
8 de la 1 la 25 20 20 21 22 25 28 32 38
9 de la 1 la 25 25 25 26 28 32 36 40 48
Tabelul A 2.22.2 Abaterea minimă a grosimii spirei melcului, Ess1

Distanţa dintre axe, aw, mm
Tipul peste 80 la peste 120 la peste 180 la peste 250 la peste 315 la
ajustajului
până la 80
120 180 250 315 400
Ess1 [μm]
H 0 0 0 0 0 0
E 32 38 42 48 56 60
D 48 56 67 75 85 95
C 80 95 105 120 130 140
B 130 150 170 200 220 240
A 200 220 260 300 340 380
Tabelul A 2.22.3 Abaterea minimă a grosimii spirei melcului, Ess2

Distanţa dintre axe, aw [mm]
Treapta Modulul axial
mx peste 80 la peste 120 peste 180 peste 250 peste 315
de până la 80
precizie [mm] 120 la 180 la 250 la 315 la 400
Ess2 [μm]
de la 1 la 3,5 60 63 71 75 80 85
peste 3,5 la 6,3 63 67 75 80 85 90
7
peste 6,3 la 10 - - 85 90 95 100
peste 10 la 16 - - - 100 105 110
de la 1 la 3,5 90 100 110 120 130 140
peste 3,5 la 6,3 100 110 120 130 140 140
8
peste 6,3 la 10 - - 130 140 150 160
peste 10 la 16 - - - 160 170 180
de la 1 la 3,5 150 160 180 190 210 220
peste 3,5 la 6,3 160 180 190 210 220 240
9
peste 6,3 la 10 - - 210 220 240 250
peste 10 la 16 - - 250 260 280 280
139
Tabelul A 2.22.4 Toleranţa la grosimea spirei melcului, Ts

Toleranţa bătăii radiale a spirei melcului, fr [μm]
Tipul
jocului peste 8 la peste 10 la peste 12 la peste 16 la peste 20 la
până la 8
dintre 10 12 16 20 25
flancuri
Ts [μm]
h 21 22 24 26 28 32
d 25 28 30 32 36 42
c 30 34 36 40 45 52
b 40 45 48 52 58 65
a 52 55 60 65 75 85
Toleranţa bătăii radiale a spirei melcului, fr [μm]

Tipul
jocului peste 25 peste 32 peste 40 peste 50 la peste 60 peste 80
dintre la 32 la 40 la 50 60 la 80 la 100
flancuri
Ts [μm]
h 38 42 50 60 70 90
d 48 55 65 75 90 110
c 60 70 80 95 110 140
b 75 85 100 120 140 170
a 95 110 130 150 180 220
140
ANEXE
Anexa 2.23
Abaterile limită pentru distanţa între axe
Valoarea reală a distanţei axiale este:

aw  aw  f a [mm]
Tabelul A 2.23.1 Abaterile limită pentru distanţa dintre axe pentru angrenaje cilindrice, fa
Tipul
Simbolul peste 80 peste 125 peste 180 peste 250 peste 315
ajustajului până la 80
la 125 la 180 la 250 la 315 la 400
fa [μm]
C ±35 ±45 ±50 ±55 ±60 ±70
fa
B ±60 ±70 ±80 ±90 ±100 ±110
Tabelul A 2.23.2 Abaterile limită pentru distanţa dintre axe pentru angrenaje melcate cilindrice, fa
peste 80 la peste 120 peste 180 peste 250 peste 315
Treapta de precizie până la 80
120 la 180 la 250 la 315 la 400
fa [μm]
7 45 50 60 67 75 80
8 71 80 90 105 110 125
141
Anexa 3.1
Pene paralele (STAS 1004)
x x x
h
h
x x x c×45º
l l l sau r1
b/2
b/2
b
b
b
a b c
Fig.A3.1.1
Tabelul A 3.1.1
Diametrul Adâncimea Raze de Interval de
Secţiunea penei
arborelui canalelor de pană racordare r2 şi lungimi
d b h t1 t2 teşituri c sau r1 l
>10 ... 12 4 4 2,5 1,8 0,16 ... 0,08 8 - 45
>12 ... 17 5 5 3 2,3 10 - 56
>17 ... 22 6 6 3,5 2,8 0,25 ... 0,16 14 - 70
>22 ... 30 8 7 4 3,3 18 - 90
>30 ... 38 10 8 5 3,3 22 - 110
>38 ... 44 12 8 5 3,3 28 - 140
>44 ... 50 14 9 5,5 3,8 0,4 ... 0,25 36 - 160
>50 ... 58 16 10 6 4,3 45 - 180
>58 ... 65 18 11 7 4,4 50 - 200
>65 ... 75 20 12 7,5 4,9 56 - 220
>75 ... 85 22 14 9 5,4 63 - 250
>85 ... 95 25 14 9 5,4 0,6 ... 0,4 70 - 280
>95 ... 110 28 16 10 6,4 80 - 320
>110 ... 130 32 18 11 7,4 90 - 360
Lungimi tipizate: 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 56, 63, 70, 80, 90,
100, 110, 125, 140, 160, 180, 200, 220, 250, 280, 320, 360, 400, 450, 500.
142
ANEXE
A A-A
b
t2
B
B r2
t1
c sau r1
d
d+t2
l
d-t1
r2
Fig.A3.1.2
Tabelul A 3.1.2 Rezistenţe admisibile la strivire [10]

σas [MPa]
Material Caracterul solicitării
Statică Pulsatorie Alternant simetrică
E 335, 1 C 45 100 ... 150 70 ... 100 35 ... 50
Tabelul A 3.1.3 Rezistenţe admisibile la forfecare [10]

τaf [MPa]
Material pană Caracterul solicitării
Statică Pulsatorie Alternant simetrică
E 335, 1 C 45 96 ... 144 64 ... 96 32 ... 48
143
Anexa 3.2
Rulmenţi
Rulmenţi radiali cu bile
dr Dr
Fig.A3.2.1
Tabelul A 3.2.1
Sarcina dinamică
dr Dr B de bază Simbol
[mm] [mm] [mm] C [kN]
15 32 9 5,6 6002
35 11 7,8 6202
42 13 11,4 6302
17 35 10 6 6003
40 12 9,5 6203
47 14 13,4 6303
62 17 23,6 6403
20 42 12 9,3 6004
47 14 12,7 6204
52 15 17,3 6304
72 19 30,5 6404
25 47 12 10 6005
52 15 14,3 6205
62 17 22,4 6305
80 21 36 6405
30 55 13 12,7 6006
62 16 19,3 6206
72 19 29 6306
90 23 42,5 6406
35 62 14 16,3 6007
72 17 25,5 6207
80 21 33,5 6307
100 25 55 6407
40 68 15 17 6008
80 18 29 6208
90 23 42,5 6308
110 27 63 6408
144
ANEXE
Sarcina dinamică
45 75 16 20 6009
85 19 32,5 6209
100 25 53 6309
120 29 76,5 6409
50 80 16 20,8 6010
90 20 36,5 6210
110 27 62 6310
130 31 86,5 6410
55 90 18 28,5 6011
100 21 43 6211
120 29 76,5 6311
140 33 100 6411
60 95 18 29 6012
110 22 52 6212
130 31 81,5 6312
150 35 110 6412
65 100 18 30,5 6013
120 23 60 6213
140 33 93 6313
160 37 118 6413
70 110 20 39 6014
125 24 62 6214
150 35 104 6314
180 42 143 6414
75 115 20 40 6015
130 25 65,5 6215
160 37 114 6315
190 45 153 6415
80 125 22 47,5 6016
140 26 72 6216
170 39 122 6316
200 48 163 6416
145
Rulmenţi radiali-axiali cu role conice
b
Dr dr
a
Fig.A3.2.2
Tabelul A 3.2.2
Dimensiuni, [mm] Sarcina
dinamică
a de bază e Y Simbol
dr Dr b c B
≈ C [kN]
15 35 11 10 11,75 10 12,2 0,46 1,3 30202
42 13 11 14,25 10 23,2 0,29 2,11 30302
17 40 12 11 13,25 10 20 0,35 1,74 30203
47 14 12 15,25 10 29 0,29 2,11 30303
47 19 16 20,25 12 36,5 0,29 2,11 32303
20 47 14 12 15,25 11 28,5 0,35 1,74 30204
52 15 13 16,25 11 34,5 0,3 2 30304
52 21 18 22,25 14 46,5 0,3 2 32304
25 52 15 13 16,25 13 32,5 0,37 1,6 30205
52 18 15 19,25 13 32,5 0,33 1,81 32205
52 22 18 22 14 49 0,35 1,71 33205
62 17 15 18,25 13 47,5 0,3 2 30305
62 17 13 18,25 20 38 0,83 0,73 31305
62 24 20 25,25 16 63 0,3 2 32305
30 62 16 14 17,25 15 44 0,37 1,6 30206
62 20 17 21,25 24 54 0,37 1,6 32206
62 25 19,5 25 18 65,5 0,34 1,76 33206
72 19 16 20,75 15 60 0,31 1,9 30306
72 19 14 20,75 24 45,5 0,83 0,7 31306
72 27 23 28,75 18 81,5 0,31 1,9 32306
35 72 17 15 18,25 15 54 0,37 1,6 30207
72 23 19 24,25 18 71 0,37 1,6 32207
72 28 22 28 18 86,5 0,35 1,7 33207
80 21 18 22,75 16 73,5 0,31 1,9 30307
80 21 15 22,75 26 60 0,83 0,73 31307
80 31 25 32,75 20 96,5 0,55 1,1 32307
146
ANEXE

dinamică
dr Dr b c B
≈ C [kN]
40 75 26 20,5 26 18 80 0,36 1,69 33108
80 18 16 19,75 17 62 0,37 1,6 30208
80 23 19 24,75 19 80 0,37 1,6 32208
80 32 25 32 21 106 0,36 1,68 33208
90 23 20 25,25 20 91,5 0,35 1,74 30308
90 23 17 25,25 30 76,5 0,83 0,73 31308
90 33 27 35,25 23 122 0,35 1,1 32308
45 75 24 19 24 16 72 0,29 2,04 33009
80 26 20,5 26 19 85 0,38 1,57 33109
85 19 16 20,75 18 71 0,4 1,48 30209
85 23 19 24,75 20 83 0,4 1,48 32209
85 32 25 32 22 108 0,39 1,56 33209
100 25 22 27,25 21 112 0,35 1,74 30309
100 25 18 27,25 32 96,5 0,83 0,73 31309
100 36 30 38,25 30 146 0,55 1,1 32309
50 80 24 19 24 17 75 0,32 1,9 33010
85 26 20 26 20 86,5 0,41 1,46 33110
90 20 17 21,75 20 80 0,42 1,43 30210
90 23 19 24,75 21 88 0,42 1,43 32210
90 32 24,5 32 23 114 0,41 1,45 33210
110 27 23 29,25 23 132 0,35 1,74 30310
110 27 19 29,25 35 112 0,83 0,73 31310
110 40 33 42,25 33 166 0,55 1,1 32310
55 90 27 21 27 19 93 0,31 1,92 33011
95 30 23 30 22 114 0,37 1,6 33111
100 21 18 22,75 21 91,5 0,4 1,48 30211
100 25 21 26,75 23 110 0,4 1,48 32211
100 35 27 35 26 137 0,4 1,5 33211
120 29 25 31,5 25 153 0,35 1,74 30311
120 29 21 31,5 39 125 0,83 0,73 31311
120 43 35 45,5 30 196 0,35 1,1 32311
60 95 27 21 27 20 96,5 0,33 1,83 33012
100 30 23 30 23 116 0,4 1,51 33112
110 22 19 23,75 22 104 0,4 1,48 30212
110 28 24 29,75 24 134 0,4 1,48 32212
110 38 29 38 28 170 0,4 1,48 33212
130 31 26 33,5 26 176 0,35 1,74 30312
130 31 22 33,5 41 146 0,83 0,73 31312
130 46 37 48,5 39 224 0,55 1,1 32312
65 100 27 21 27 21 100 0,35 1,72 33013
110 34 26,5 34 26 150 0,39 1,55 33113
120 23 20 24,75 23 120 0,4 1,48 30213
120 31 27 32,75 27 156 0,4 1,48 32213
120 41 32 41 30 204 0,39 1,54 33213
140 33 28 36 28 196 0,35 1,74 30313
140 33 23 36 44 163 0,83 0,73 31313
140 48 39 51 41 250 0,55 1,1 32313
70 110 31 25,5 31 22 137 0,28 2,11 33014
120 37 29 37 28 176 0,38 1,58 33114
125 24 21 26,25 25 132 0,42 1,43 30214
147

dinamică
dr Dr b c B
≈ C [kN]
70 125 31 27 33,25 28 163 0,42 1,43 32214
125 41 32 41 31 212 0,41 1,47 33214
150 35 30 38 30 224 0,35 1,74 30314
150 35 25 38 47 186 0,83 0,73 31314
150 51 42 54 44 285 0,55 1,1 32314
75 115 31 25,5 31 23 140 0,3 2,01 33015
125 37 29 37 30 180 0,4 1,51 33115
130 25 22 27,25 27 137 0,44 1,38 30215
130 31 27 33,25 29 173 0,44 1,38 32215
130 41 31 41 32 208 0,43 1,4 33215
160 37 31 40 32 250 0,35 1,74 30315
160 37 26 40 50 204 0,83 0,73 31315
160 55 45 58 47 335 0,55 1,1 32315
80 125 36 29,5 36 26 176 0,28 2,16 33016
130 37 29 37 31 190 0,42 1,44 33116
140 26 22 28,25 28 156 0,42 1,43 30216
140 33 28 38,25 31 200 0,42 1,43 32216
140 46 35 46 35 250 0,43 1,41 33216
170 39 33 42,5 34 290 0,35 1,74 30316
170 39 27 42,5 53 228 0,83 0,73 31316
170 58 48 61,5 49 360 0,55 1,1 32316
148
ANEXE
Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche
2b
Dr dr
2B
Fig.A3.2.3
Tabelul A 3.2.3
dinamică
de bază a e Y1 Y2 Simbol
dr Dr 2·b 2·B A perechii
C [kN]
30 72 38 41,5 13,5 78 0,83 0,81 1,21 31306 DF
35 80 42 45,5 15,5 104 0,83 0,81 1,21 31307 DF
40 90 46 50,5 16,5 132 0,83 0,81 1,21 31308 DF
45 100 50 54,5 18,5 166 0,83 0,81 1,21 31309 DF
50 110 54 58,5 20,5 190 0,83 0,81 1,21 31310 DF
55 120 58 63 21 212 0,83 0,81 1,21 31311 DF
60 130 62 67 23 255 0,83 0,81 1,21 31312 DF
65 140 66 72 26 280 0,83 0,81 1,21 31313 DF
70 150 70 76 26 320 0,83 0,81 1,21 31314 DF
75 160 74 80 28 345 0,83 0,81 1,21 31315 DF
80 170 78 85 31 390 0,83 0,81 1,21 31316 DF
149
Rulmenţi radiali-axiali cu bile
α
Dr dr
B α=40º
Fig.A3.2.4
Tabelul A 3.2.4
Sarcina dinamică
dr Dr B a ≈ de bază Simbol
[mm] [mm] [mm] [mm] C [kN]
15 35 11 16 8 7202
42 13 18 12,9 7302
17 40 12 18 10 7203
47 14 20 16 7303
20 47 14 21 13,4 7204
52 15 23 19 7304
25 52 15 24 14,6 7205
62 17 27 26 7305
30 62 16 27 20,4 7206
72 19 31 32,5 7306
35 72 17 31 27 7207
80 21 35 39 7307
40 80 18 34 32 7208
90 23 39 50 7308
45 85 19 37 36 7209
100 25 43 60 7309
50 90 20 39 37,5 7210
110 27 47 69,5 7310
55 100 21 43 46,5 7211
120 29 51 78 7311
60 110 22 47 56 7212
130 31 55 90 7312
65 120 23 51 64 7213
140 33 60 102 7313
150
ANEXE
Rulmenţi radiali cu role
dr Dr dr Dr
B B
N NU
Fig.A3.2.5
Tabelul A 3.2.5
Sarcina dinamică
15 35 11 12,5 NU202E
42 13 19,4 NU302E
17 40 12 17,2 N203E
47 14 24,6 N303E
40 12 17,2 NU203E
47 14 24,6 NU303E
20 47 14 25,1 N204E
52 15 30,8 N304E
47 14 25,1 NU204E
52 15 30,8 NU304E
25 52 15 28,6 N205E
62 17 40,2 N305E
52 15 28,6 NU205E
62 17 40,2 NU305E
30 62 16 38 N206E
72 19 51,2 N306E
62 16 38 NU206E
72 19 51,2 NU306E
90 23 60,5 NU406
35 72 17 48,4 N207E
80 21 64,4 N307E
72 17 48,4 NU207E
80 21 64,4 NU307E
100 25 76,5 NU407
151
Sarcina dinamică
40 80 18 53,9 N208E
90 23 80,9 N308E
80 18 53,9 NU208E
90 23 80,9 NU308E
110 27 96,8 NU408
45 85 19 60,5 N209E
100 25 99 N309E
85 19 60,5 NU209E
100 25 99 NU309E
120 29 106 NU409
50 90 20 64,4 N210E
110 27 110 N310E
90 20 64,4 NU210E
110 27 110 NU310E
130 31 130 NU410
55 100 21 84,2 N211E
120 29 138 N311E
100 21 84,2 NU211E
120 29 138 NU311E
140 33 142 NU411
60 110 22 93,5 N212E
130 31 131 N312E
110 22 93,5 NU212E
130 31 131 NU312E
150 35 168 NU412
65 120 23 106 N213E
140 33 183 N313E
120 23 106 NU213E
140 33 183 NU313E
160 37 183 NU413
70 125 24 137 N214E
150 35 228 N314E
125 24 137 NU214E
150 35 228 NU314E
180 42 229 NU414
75 130 25 130 N215E
160 37 242 N316E
130 25 130 NU215E
160 37 242 NU316E
190 45 264 NU415
80 140 26 138 N216E
170 39 260 N316E
140 26 138 NU216E
170 39 260 NU316E
200 48 303 NU416
152
ANEXE
Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect
dr
Dr
Fig.A3.2.6
Tabelul A 3.2.6
dr Dr B Sarcina dinamică de bază
Simbol
15 28 9 9,3 51102
15 32 12 16,6 51202
17 30 9 9,6 51103
17 35 12 17,3 51203
20 35 10 12,7 51104
20 40 14 22,4 51204
25 42 11 15,6 51105
25 47 15 28 51205
30 47 11 16,6 51106
30 52 16 25 51206
35 52 12 17,6 51107
40 60 13 23,3 51108
45 65 14 24,5 51109
50 70 14 25,5 51110
55 78 16 31 51111
60 85 17 36,5 51112
65 90 18 37,1 51113
70 95 18 37,7 51114
75 100 19 44,2 51115
80 105 19 44,9 51116
85 110 19 46,2 51117
90 120 22 59,2 51118
100 135 25 85,2 51120
153
Anexa 3.3
Montaje tipice cu rulmenţi
rulment
conducător
rulment
liber
Fig.A3.3.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător
lr1 Lc lr2
R1 R2
lc1 B1 B2 lc2
O1 O2
La
Fig.A3.3.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă
154
ANEXE
1 l 2
a
linii de presiune
b
1 2
Fig.A3.3.3 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în X

a - montajul; b - poziţia “în X” a liniilor de presiune; 1, 2 – centre de presiune (reazeme).
3 lc1 1 l 2 lc2
1 2
b
Fig.A3.3.4 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali, cu conducere reciprocă, în O
a - montajul; b - poziţia “în O” a liniilor de presiune.
1, 2 – centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - casetă.
155
R 4
1 1’ 2
3
Rezemare reală
l1 l2
l1 l1 l1
3 3 3
1 2
Varianta A
l
l1 l1
2 2
1 2 Varianta B
l
Fig.A3.3.5 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X, respectiv cu rulment radial cu role cilindrice
1, 1’, 2 - centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - casetă;
R - elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche.
4 5
1 1’ 2
3
Rezemare reală
l1 l2
l1 l1 l1
3 3 3
2
Varianta A
1 l
l1 l1
2 2
2 Varianta B
1 l
Fig.A3.3.6 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O, respectiv cu rulment radial cu bile

1, 1’, 2 - centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - inel distanţier; 5 – casetă.
156
ANEXE
A1 A2 5 I II
3 2 1
Fig.A3.3.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile
1 - inel distanţier; 2 - bucşă; 3 - piuliţă canelată; 4 - capac; 5 - casetă;
A1 - rulment axial cu bile; A2 - rulment axial cu bile;
I - rulment radial cu bile; II - rulment radial cu bile
157
Anexa 3.4
Reprezentarea în desen a rulmenţilor
B
B B/2 B
B/2 A/2 B/2
A/8
2 A 2 A
A A/2 A A
3 60º 3 60º
A/2 A/2 A/2
15º
a b c
B
B/2
E/4 B/2
E E/4
A/2
E/4
E/4 A
15º
B
A/4 60º
B/2
15º A/2
A
d e
Fig.A3.4.1 Reprezentarea în desen a rulmenţilor

a - rulment radial cu bile; b - rulment radial cu role cilindrice;c - rulment radial-axial cu bile;
d - rulment radial-axial cu role conice; e - rulment axial cu bile.
158
ANEXE
Anexa 3.5
Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali
Tabelul A 3.5.1 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice
Forţa axială totală din rulmenţi
Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare
Rulmentul I Rulmentul II
FR1 FR 2
Montaj în X 
Y1 Y2 FR 2
1a FA1  FA 2  A FA2  0,5 
F F  Y2
A  0,5   R 2  R1 
 Y2 Y1 
1 A 2 FR1 FR 2

Y1 Y2 FR1
FR1 FR2 1b FA1  0,5  FA2  FA1  A
F F  Y1
A  0,5   R 2  R1 
Montaj în O  Y2 Y1 
FR1 FR 2
 FR1
2 1 1c Y1 Y2 FA1  0,5  FA2  FA1  A
A Y1
A0
FR2 FR1
Montaj în X FR1 FR 2

Y1 Y2 FR1
2a FA1  0,5  FA2  FA1  A
F F  Y1
A  0,5   R1  R 2 
 Y1 Y2 
1 A 2 FR1 FR 2

FR1 FR2 Y1 Y2 FR 2
2b FA1  FA2  A FA2  0,5 
F F  Y2
A  0,5   R1  R 2 
Montaj în O  Y1 Y2 
FR1 FR 2
 FR 2
2
A
1 2c Y1 Y2 FA1  FA2  A FA2  0,5 
Y2
A0
FR2 FR1
159
Tabelul A 3.5.2 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile

Forţa axială totală din rulmenţi
Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare
Rulmentul I Rulmentul II
Montaj în X
FR1  FR 2
1a F  FA2  A FA2  1,14  FR 2
A  1,14  FR 2  FR1  A1
1 A 2
FR1  FR 2
1b F  1,14  FR1 FA2  FA1  A
FR1 FR2 A  1,14  FR 2  FR1  A1
Montaj în O
2 1 FR1  FR 2
A 1c FA1  1,14  FR1 FA2  FA1  A
A0
FR2 FR1
Montaj în X
FR1  FR 2
2a F  1,14  FR1 FA2  FA1  A
A  1,14  FR1  FR 2  A1
1 2
A
FR1  FR 2
2b F  FA 2  A FA2  1,14  FR 2
FR1 FR2 A  1,14  FR1  FR 2  A1
Montaj în O
2 1 FR1  FR 2
A 2c FA1  FA 2  A FA2  1,14  FR 2
A0
FR2 FR1
160
ANEXE
Anexa 3.6
Manşete de rotaţie
de Dm
Bm
Fig.A3.6.1
Tabelul A 3.6.1
Diametrul Diametrul Lăţimea Diametrul Diametrul Lăţimea Diametrul Diametrul Lăţimea
nominal exterior manşetei nominal exterior manşetei nominal exterior manşetei
al al al al al al
arborelui manşetei arborelui manşetei arborelui manşetei
de Dm Bm de Dm Bm de Dm Bm
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
22 40 62
10 7 45 8
25 28 47 7 65
24 52 48 70 8
12 25 7 42 68
50 8
30 30 47 7 75
26 52 72
55 8
15 30 7 45 80
35 32 47 8 60 80 8
16 30 7 52 62 85 8
30 50 85
18 7 65 10
35 35 52 8 90
35 55 90
20 7 70 10
40 55 95
35 38 58 8 95
75 10
22 40 7 62 100
47 55 100
40 8 80 10
40 62 110
25 47 7 55 110
42 8 85 12
52 62 120
161
Anexa 3.7
Inele elastice excentrice pentru arbori (STAS 5848/2, DIN 471)
s A A
b1
r
d1
d
n
l
Fig.A3.7.1
Tabelul A 3.7.1
Diametrul Canal în arbore Inel elastic
arborelui d [mm] d1 [mm] b1 [mm] nmin [mm] r [mm] s [mm] b [mm] l [mm]
20 19,0 2,6
1,5
22 21,0 2,8
1,3 1,2
24 22,9
3,0
25 23,9 1,7
26 24,9 3,1
0,1 3
28 26,6 3,2
29 27,6 2,1 3,4
30 28,6 1,6 1,5 3,5
32 30,3 3,6
2,6
34 32,3 3,8
35 33,0 3,9
36 34,0 4,0
3
37 35,0 4,1
38 36,0 4,2
40 37,5 1,85 1,75 4,4
42 39,5 4,5
3,8
45 42,5 4,7
48 45,5 0,2 5,0
50 47,0 5,1
52 49,0 5,2
6
55 52,0 5,4
56 53,0 2,15 2 5,5
58 55,0 5,6
60 57,0 5,8
4,5
62 59,0 6,0
65 62,0 6,3
68 65,0 6,5
70 67,0 2,65 0,3 2,5 6,6
72 69,0 6,8
75 72,0 7,0
Material: oţel de arc DIN 17221 sau EN 89.
162
ANEXE
Inele elastice excentrice pentru alezaje (STAS 5848/3, DIN 472)
s A A
b
r n
b1
d1
d
l
Fig.3.7.2
Tabelul A 3.7.2
Diametrul Canal în alezaj Inel elastic
alezajului d [mm] d1 [mm] b1 [mm] r [mm] nmin [mm] s [mm] b [mm] l [mm]
40 42,5 3,9
12
42 44,5 4,1
45 47,5 4,3
1,85 3,8 1,75
46 48,5 4,4
47 49,5 4,4
14
48 50,5 4,5
50 53,0 4,6
52 55,0 4,7
54 57,0 4,7
55 58,0 5,1
2,15 2,0
56 59,0 5,1
58 61,0 5,2
60 63,0 5,4 16
4,5
62 65,0 5,5
65 68,0 0,2 5,8
68 71,0 6,1
70 73,0 6,2
72 75,0 6,4
2,65 2,5
75 78,0 6,6
78 81,0 6,8 18
80 83,5 7,0
82 85,5 7,0
85 88,5 7,2
88 91,5 7,4
90 93,5 5,3 7,6
92 95,5 3,15 3,0 7,8 20
95 98,5 8,1
98 101,5 8,3
100 103,5 8,4
Material: oţel de arc DIN 17221 sau EN 89.
163
Anexa 3.8
Piuliţe pentru rulmenţi (STAS 5816)
c × 45°
D
dM
D1
30° s
B
Fig.A3.8.1
Tabelul A 3.8.1
Diametrul minim al
Filet D (h12) D1 (h14) B (h14) S (H14) t (H15)
Simbol şurubului d1M
dM [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
KM 3 5
M17x1 28 24 4 2 15,773
KME 3 8
KM 4 6
M20x1 32 26 4 2 18,773
KME 4 9
KM 5 7
M25x1,5 38 32 5 2 23,160
KME 5 10
KM 6 7
M30x1,5 45 38 5 2 28,160
KME 6 10
KM 7 8
M35x1,5 52 44 5 2 33,160
KME 7 11
KM 8 9
M40 x 1,5 58 50 6 2,5 38,160
KME 8 11
KM 9 10
M45x1,5 65 56 6 2,5 43,180
KME 9 12
KM 10 11
M50x1,5 70 61 6 2,5 48,160
KME 10 13
KM 11 11
M55x2 75 67 7 3 52,546
KME 11 13
KM 12 11
M60x2 80 73 7 3 57,546
KME 12 14
KM 13 12
M65x2 85 79 7 3 62,546
KME 13 14
KM 14 12
M70x2 92 85 8 3,5 67,546
KME 14 14
164
ANEXE
Şaibe pentru piuliţele rulmenţilor (STAS 5815)
s
25º
E
g
D
h
d D1
Fig.A3.8.2
Tabelul A 3.8.2
Simbol d (C11) D D1 (H14) h (C11) E (h13) s (h14) Piuliţă
seria MB
g [mm] STAS 5816
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
MB 3 17 32 24 15,5 4 4 1 KM 3
MB 4 20 36 26 18,5 4 4 1 KM 4
MB 5 25 42 32 23 5 5 1,25 KM 5
MB 6 30 49 38 27,5 5 5 1,25 KM 6
MB 7 35 57 44 32,5 6 5 1,25 KM 7
MB 8 40 62 50 37,5 6 6 1,25 KM 8
MB 9 45 69 56 42,5 6 6 1,25 KM 9
MB 10 50 74 61 47,5 6 6 1,25 KM 10
MB 11 55 81 67 52,5 8 7 1,25 KM 11
MB 12 60 86 73 57,5 8 7 1,50 KM 12
MB 13 65 92 79 62,5 8 8 1,50 KM 13
MB 14 70 98 85 66,5 8 8 1,50 KM 14
165
Anexa 3.9
Găuri de centrare (ISO 6411)

Găuri de centrare lise. Forme şi dimensiuni.
Dimensiuni în mm
Diametrul
arborelui t
d1 d2 b
D1 min
5 – 10 1 2,12 0,3 2,2
D1 d1 d2 60º 11 – 15 1,6 3,35 0,5 3,4
16 – 22 2,5 5,3 0,8 5,4
t 23 – 40 4 8,5 1,2 8,6
41 – 63 6,3 13,2 1,4 12,9
64 – 100 10 21,2 2 20,4
a
Dimensiuni în mm
Diametrul
arborelui t
d1 d2 d3 b
D1 min
5 – 10 1 2,12 3,15 0,3 2,2
D1 d1 60º d2 d3 120º 11 – 15 1,6 3,35 5 0,5 3,4
16 – 22 2,5 5,3 8 0,8 5,4
b 23 – 40 4 8,5 12,5 1,2 8,6
41 – 63 6,3 13,2 18 1,4 12,9
t 64 – 100 10 21,2 28 2 20,4
b
Dimensiuni în mm
Diametrul
arborelui t
d1 d2 d4 d5 b
D1 min
5 – 10 1 2,12 4,5 5 0,4 1,9
D1 d1 d2 d4 d5 60º 60º 11 – 15 1,6 3,35 6,3 7,1 0,7 2,9
16 – 22 2,5 5,3 9 10 0,9 4,6
b 23 – 40 4 8,5 14 16 1,7 7,4
41 – 63 6,3 13,2 22,4 25 2,3 11,5
t 64 – 100 10 21,2 35,5 40 3,9 19,7
c
Fig.A3.9.1 Găuri de centrare
a - forma A; b - forma B; c - forma C.
166
ANEXE
Găuri de centrare filetate. Forme şi dimensiuni.
t1
t2
45º
45º
d1 d1
D1 d2 d3 d4 60º D1 d2 d3 d4 d5 60º 120º
t4
t3 t5
t1
t2 t4
t3
a b
Dimensiuni în mm
Diametrul
 2  t2  1  t4 t5
arborelui d1 d2 d3 d4 d5 t1   t3  
D1  0 min  0 ≈ ≈
8 – 10 M3 2,5 3,2 5,3 5,8 9 12 2,6 1,8 0,2
11 – 13 M4 3,3 4,3 6,7 7,4 10 14 3,2 2,1 0,3
14 – 16 M5 4,2 5,3 8,1 8,8 12,5 17 4 2,4 0,3
17 – 21 M6 5 6,4 9,6 10,5 16 21 5 2,8 0,4
22 – 24 M8 6,8 8,4 12,2 13,2 19 25 6 3,3 0,4
25 – 30 M10 8,5 10,5 14,9 16,3 22 30 7,5 3,8 0,6
31 – 38 M12 10,2 13 18,1 19,8 28 37 9,5 4,4 0,7
39 – 50 M16 14 17 23 25,3 36 45 12 5,2 1
51 – 85 M20 17,5 21 28,4 31,3 42 53 15 6,4 1,3
86 – 130 M24 21 25 34,2 38 50 63 18 8 1,6
Fig.A3.9.2 Găuri de centrare filetate

a - forma A; b - forma B.
167
Anexa 3.10
Degajări pentru rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare
Forma A Forma B
b t1 b
r t b1 r
15º 15º
d ≈10º t
r r d
a b
r t b b1 t1 d
+0,1 +0,05
[mm] [mm] [mm] [mm]
[mm] [mm]
0,4 0,2 2 1,1 0,1 3 … 10
0,6 0,2 2 1,3 0,1 10 … 18
0,6 0,3 2,5 2,0 0,2 18 … 80
1 0,4 4 3,1 0,3 > 80
Fig.A3.10.1 Degajări pentru rectificare

a - pentru rectificarea unei singure suprafeţe;
b - pentru rectificarea a două suprafeţe perpendiculare.
r t
r t
d
[mm] [mm]
Pentru toate
dimensiunile
5 0,25
Fig.3.10.2 Degajare pentru separarea părţilor

cilindrice de acelaşi diametru
168
ANEXE
Raze de racordare şi teşituri
D d
cx45º
Fig.3.10.3
Tabelul A 3.10.1 Raze de racordare (r) şi teşituri (c) (extras, dimensiuni în mm)
Şirul I Şirul II Şirul I Şirul II Şirul I Şirul II
2,5 25
0,1 0,1 2,5 25
3,0 28
0,2 4,0 32
0,2 4,0 32
0,3 5,0 36
0,4 6, 0 40
0,4 6,0 40
0,5 8,0 45
0.6 10 50
0,6 10 50
0,8 12 56
1,0 16 63
1,0 16 63
1,2 18 70
1,6 20 80
1,6 20 80
2,0 22 90
Tabelul A 3.10.2 Valori orientative pentru razele de racordare

D-d 2 5 8 10 15 20 25 30 35 40 50 55 60 70 90 100 130 140
[mm]
r 1 2 3 4 5 8 10 12 12 16 16 20 20 25 25 30 30 40
[mm]
Tabelul A 3.10.3 Valori recomandate pentru teşituri

Diametrul arborelui, d [mm] < 10 10 … 15 15 … 30 30 … 45 45 … 70 70 … 100
c [mm] 0,5 1 1,5 2 2,5 3
169
Anexa 3.11
Module de rezistenţă şi module de rezistenţă polare
Tabelul A 3.11.1 Module de rezistenţă

Module de rezistenţă
Tipul concentratorului Schiţă
Wz [mm3] Wp [mm3]
r
Rază de racordare
D d3 d3
 1,25...2 D d 32 16
d
r t
Degajare d3 d3
(t = r) d 32 16
b
t
  d 3 b  t  d  t    d 3 b  t  d  t 
2 2
Canal de pană  
32 2d 16 2d
Roată dinţată df   d 3f   d 3f
(arbore pinion) 16
32
  d 3f   d 3f
Arbore melcat df
32 16
d1   d13   d13
Filet
32 16
170
ANEXE
Anexa 3.12
Coeficienţi şi factori pentru calculul la oboseală a arborilor
Tabelul A 3.12.1 Valorile coeficienţilor efectivi de concentrare a tensiunilor βkσ şi βkτ

Rezistenţa la rupere, Rm [MPa]
Tipul concentratorului Schiţa ≤ 700 > 700 ≤ 700 > 700
βkσ βkτ
r r
 0,02 2,50 3,50 1,80 2,10
Rază de d
racordare r
D  0,06 D d 1,85 2,00 1,40 1,53
 1,25...2 d
d r
 0,10 1,60 1,64 1,25 1,35
d
r
d
 0,02 r t 1,90 2,35 1,40 1,70
Degajare r
 0,06 1,80 2,00 1,35 1,65
(t = r) d d
r
 0,10 1,70 1,85 1,25 1,50
d
b
t
Canal de pană 1,75 2,00 1,50 1,90
Roată dinţată df 1,60 1,75 1,50 1,60

(arbore pinion)
Arbore melcat df 2,30 2,50 1,70 1,90
Filet d1 3,40 3,70 6,80 7,40
171
Tabelul A 3.12.2 Valorile factorilor dimensionali εσ şi ετ

Diametrul arborelui, d [mm]
Starea tensională şi
materialul arborelui
15 20 30 40 50 70 100 120
εσ şi ετ
Încovoiere
(oţeluri de construcții)
0,95 0,92 0,88 0,85 0,81 0,76 0,70 0,61
Încovoiere (oţeluri aliate) şi
Torsiune (toate oţelurile)
0,87 0,83 0,77 0,73 0,70 0,65 0,59 0,52
Tabelul A 3.12.3 Valorile factorului de calitate a suprafeţei γ (γσ ≈ γτ)

Felul prelucrării Rezistenţa la rupere Pentru arbore:
suprafeţei Rm [MPa] neted cu βkτ = 1,5 cu βkτ = 1,6 … 2
Strunjire 800 – 1200 1,0 1,0 1,0
Rectificare 800 – 1200 1,1 … 1,2 - -
Călire cu curenţi de 600 – 800 1,5 … 1,7 1,6 … 1,7 2,4 … 2,8
înaltă frecvenţă 800 – 1200 1,3 … 1,5 - -
Nitrurare 900 – 1200 1,1 … 1,25 1,5 … 1,7 1,7 … 2,1
700 – 800 1,4 … 1,5 - -
Cementare
1000 – 1200 1,2 … 1,3 2,0 -
Ecruisare cu bile 600 - 1500 1,1 … 1,25 1,5 … 1,6 1,7 … 2,1
172
ANEXE
Anexa 4.1
Filete metrice ISO de uz general
d - diametrul exterior al şurubului (filetului exterior);

D - diametrul exterior al piuliţei (filetului interior);
P - pasul filetului;
P/8 Piuliţă d2 - diametrul mediu al şurubului;
H/8
D2 - diametrul mediu al piuliţei; D2=d2=d–0,6495·P
ac
d1 - diametrul interior al şurubului (profil de bază);

3/8H
H1=5/8H
α1 D1 - diametrul interior al piuliţei; D1=d1=d–1,0825·P
H
P/2 R α d3 - diametrul minim al filetului şurubului; d3=d–1,2268·P
R - raza de racordare a profilului la fundul filetului
H/4
H/6
D4
P/4 şurubului; R=H/6=0,144337567·P

P
d2, D2
d, D
Şurub
H1 - înălţimea utilă (de lucru) a filetului;
Axa filetului
d1, D1
H1=5/8·H=0,541265877·P
d3
H- înălţimea profilului; H= 3 2 ·P=0,866025404·P

ac - jocul la fundul filetului piuliţei; ac≈H/16
D4 - diametrul maxim al filetului piuliţei;
Secţiunea rezistentă (de calcul) a filetului şi diametrul rezistent (de calcul) al acestei secţiuni sunt:
  d s2 d 2  d3
As  ; ds  (valori numerice în tabelele A 4.1.1 şi A 4.1.2)
4 2
Fig.A4.1.1 Profilul nominal pentru filete triunghiulare (metrice)
Tabelul A 4.1.1 Filete cu pas normal (extras)

Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Secţiunea
nominal mediu minim interior al rezistent rezistentă
piuliţei
d=D P d2 = D2 d3 D1 ds As
5 0,8 4,480 4,019 4,134 4,249 14,2
6 1 5,351 4,773 4,918 5,062 20,1
8 1,25 7,188 6,467 6,647 6,827 36,6
10 1,5 9,026 8,160 8,376 8,593 58,0
12 1,75 10,863 9,853 10,106 10,358 84,3
14 2 12,701 11,546 11,835 12,124 115
16 2 14,701 13,546 13,835 14,124 157
18 2,5 16,376 14,933 15,294 15,655 192
20 2,5 18,376 16,933 17,294 17,655 245
22 2,5 20,376 18,933 19,294 19,655 303
24 3 2,052 20,320 20,753 21,186 353
27 3 25,052 23,320 23,752 24,186 459
30 3,5 27,727 25,706 26,211 26,716 561
33 3,5 30,727 20,706 29,211 29,716 694
36 4 33,402 31,093 31,670 32,247 817
39 4 36,402 34,093 34,670 35,247 976
A se evita filetele înscrise cu caractere subţiri.
173
Tabelul A 4.1.2 Filete cu pas fin (extras)

Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Secţiunea
nominal mediu minim interior al rezistent rezistentă
piuliţei
d=D P d2 = D2 d3 D1 ds As
8 1 7,351 6,773 6,918 7,062 39,2
10 1,25 9,188 8,467 8,647 8,827 61,2
12 1,25 11,188 10,467 10,647 10,827 92,1
14 1,5 13,026 12,160 12,376 12,593 125
16 1,5 15,026 14,160 14,376 14,593 167
18 1,5 17,026 16,160 16,376 16,593 216
20 1,5 19,026 18,160 18,376 18,593 272
22 1,5 21,026 20,160 20,376 20,593 333
24 2 22,701 21,546 21,835 22,124 384
27 2 25,701 24,546 24,835 25,124 496
30 2 28,701 27,546 27,835 28,124 621
33 2 31,701 30,546 30,835 31,124 761
36 3 34,052 32,320 32,752 33,186 865
39 3 37,052 35,320 35,752 36,186 1028
A se evita filetele înscrise cu caractere subţiri.
174
ANEXE
Anexa 4.2
Şuruburi de fixare
Şurub cu cap hexagonal filetat până sub cap, execuţie precisă (STAS 4845, DIN 933)
30°
r
D1
d2
D
d
x c
a
S
k l
Fig.A4.2.1
Tabelul A 4.2.1
Filet M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M24
d - - - M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M14x1,5 M16x1,5 M18x1,5 M20x1,5 M24x2
S [mm] 7 8 10 13 17 19 22 24 27 30 36
Dmin [mm] 7,74 8,86 11,05 14,38 18,90 21,10 24,49 26,75 30,14 33,53 39,98
k [mm] 2,8 3,5 4 5,5 7 8 9 10 12 13 15
rmin [mm] 0,2 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,8
2,5 3 3,5 4 5,5 6 6,5 7 7 8 9
amax [mm]
- - - 3,5 4 4 4 5,5 5,5 5,5 7
l [mm] 8 - 40 10 - 65 10 - 70 10 - 80 14 - 80 16 - 80 16 - 80 16 - 80 20 - 80 20 - 80 20 - 80
Observații: d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
Lungimi tipizate: 8; 10; 12; 14; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.
175
Şurub cu cap hexagonal, execuţie precisă (STAS 4272, DIN 931)
30° 30°
r c r c
D1
D1
d2
da
d1
D
d
d
x b x b
k l S k l
Fig.A4.2.2
Tabelul A 4.2.2
S [mm] 7 8 10 13 17 19 22 24 27 30 36
Dmin [mm] 7,74 8,86 11,05 14,38 18,90 21,10 34,49 26,75 30,14 33,53 39,98
k [mm] 2,8 3,5 4 5,5 7 8 9 10 12 13 15
d1 [mm] 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 24
rmin [mm] 0,2 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,8
* 14 16 18 22 26 30 34 38 42 46 54
b [mm] ** - - - - - 36 40 44 48 52 60
*** - - - - - - - 57 61 65 73
l [mm] 20 - 60 20 - 80 25 - 80 30 - 100 35 - 160 40 - 180 45 - 190 50 - 220 55 - 220 60 - 220 70 - 220
Observații: *- lungimi l< 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
130; 140; 150; 160; 170; 180; 190; 200; 220;
176
ANEXE
Şurub cu cap hexagonal mic, execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 6403, SR ISO 4017)
30°
r c
D1
d1
d2
D
d
x b
k l S
Fig.A4.2.3
Tabelul A 4.2.3
Filet M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M24
d M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M14x1,5 M16x1,5 M18x1,5 M20x1,5 M24x2
S [mm] 12 14 17 19 22 24 27 32
Dmin [mm] 13,25 15,51 18,90 21,10 24,49 26,75 30,14 35,72
k [mm] 5,5 7 8 9 10 12 13 15
d1 [mm] 8 10 12 14 16 18 20 24
rmin [mm] 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,8
* 22 26 30 34 38 42 46 54
b [mm] ** - 32 36 40 44 48 52 60
*** - - - - - 61 65 73
l [mm] 30 - 100 35 - 160 40 - 180 45 - 190 50 - 200 55 - 220 60 - 220 70 - 220
Observații: *- lungimi l < 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
150; 160; 170; 180; 190; 200; 220;
177
Şurub cu cap cilindric cu locaş hexagonal, execuţie precisă (STAS 5144, DIN 912)
r1 c
r
120°
D1
d1
d2
x b d
t S
k l
Fig.A4.2.4
Tabelul A 4.2.4
S [mm] 3 4 5 6 8 10 12 14 14 17 19
D [mm] 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30 36
k [mm] 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 24
d1 [mm] 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 24
rmin [mm] 0,2 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,8
r1~ [mm] 0,4 0,4 0,5 0,8 1 1 2 2 2 2 2
t [mm] 2 2,7 3,3 4,3 5,5 6,6 7,8 8,8 9,8 10,7 12,9
D1 min [mm] 3,41 4,55 5,68 6,81 9,08 11,34 13,63 15,88 15,88 19,27 21,54
* 14 16 18 22 26 30 34 38 46 46 54
b [mm] ** - - - - - - - 44 50 52 60
*** - - - - - - - - 65 73
l [mm] 12 - 25 12 - 30 12 - 60 12 - 70 16 - 75 20 - 100 25 - 140 25 - 160 30 - 220 30 - 220 35 - 260
Observații: *- lungimi l < 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului;
Lungimi tipizate: 12; 14; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100; 110;
120; 130; 140; 150; 160; 170; 180; 190;200; 220; 240; 260;
178
ANEXE
Şurub cu cap cilindric scund cu locaş hexagonal, execuţie precisă (STAS 9225, DIN 7984)
r1
r c
120°
D1
D
d1
d2
d1
d
x b
t S
k l
Fig.A4.2.5
Tabelul A 4.2.5
Filet d M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M24
S [mm] 2,5 3 4 5 7 8 10 12 12 14 17
D [mm] 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30 36
k [mm] 2,8 3,5 4 5 6 7 8 9 10 11 13
d1 [mm] 4 5 6 8 10 12 14 16 16 20 24
rmin [mm] 0,2 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,8 0,8
r1~ [mm] 0,4 0,4 0,5 0,8 1 1 2 2 2 2 2
t [mm] 2,3 2,7 3 4,2 4,8 5,3 5,5 5,5 7,5 7,5 8
D1 min [mm] 2,84 3,25 4,35 5,48 7,69 8,82 11,34 13,30 13,63 15,56 18,95
b [mm] - 16 18 22 26 30 34 38 42 46 54
l, [mm] 12 - 30 12 - 40 16 - 60 16 - 70 20 - 80 30 - 80 30 - 80 40 - 100 40 - 100 50 - 100
Observații: d2 – diametrul mediu al filetului;
Lungimi tipizate: 12; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100;
179
Anexa 4.3
Ştifturi filetate
Ştift filetat cu crestătură cu vârf teşit (STAS 4770, DIN 551)

n
c1 d c
t
l
Fig.A4.3.1
Tabelul A 4.3.1
Filet d M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16
t [mm] 1,4 1,8 2 2,5 3 4 5 6
n [mm] 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 2,8
c [mm] 1 1,2 1,5 1,8 2,2 2,5 2,8 3,1
c1 [mm] 1 1,2 1,5 1,8 2,2 2,5 2,8 3,1
l [mm] 4 - 20 5 - 25 6 - 30 8 - 40 10 - 45 12 - 50 16 - 50 16 - 50
Lungimi tipizate: 4; 5; 6, 8; 10; 12; 16, 20; 25; 30; 35; 40;45; 50.
180
ANEXE
Anexa 4.4
Piuliţe
Piuliţă hexagonală,execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 4071, DIN 934)
30°
D1  0,95  S
D1
D
d
120°
m S
Fig.A4.4.1
Tabelul A 4.4.1
Diametrul minim
Filet S Dmin m
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M4 - 7 7,66 3,2 3,141 -
M5 - 8 8,79 4 4,019 -
M6 - 10 11,05 5 4,773 -
M8 M8x1 13 14,38 6,5 6,467 6,773
M10 M10x1,25 17 18,90 8 8,160 8,467
M12 M12x1,25 19 21,10 10 10,106 10,467
M14 M14x1,5 22 24,49 11 11,546 12,160
M16 M16x1,5 24 26,75 13 13,546 14,160
M18 M18x1,5 27 30,14 15 14,933 16,160
M20 M20x1,5 30 33,53 16 16,933 18,160
M24 M24x2 36 39,98 19 20,372 21,546
Clase de calitate: 5, 6, 8, 10, 12.
181
Piuliţă hexagonală joasă, execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 4373, DIN 936)
15°
D1 D1  0,95  S
d
D
120°
m S
Fig.A4.4.2
Tabelul A 4.4.2
Diametrul minim
Filet S Dmin m
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M6 - 10 11,05 4 4,773 -
M8 M8x1 13 14,38 5 6,467 6,773
M10 M10x1,25 17 18,90 6 8,160 8,467
M12 M12x1,25 19 21,10 7 10,106 10,467
M14 M14x1,5 22 24,49 8 11,546 12,160
M16 M16x1,5 24 26,75 8 13,546 14,160
M18 M18x1,5 27 30,14 9 14,933 16,160
M20 M20x1,5 30 33,53 9 16,933 18,160
M24 M24x1,5 36 39,98 10 20,372 21,546
Clase de calitate: 5, 6 şi 8.
182
ANEXE
Anexa 4.5
Şaibe
Şaibe plate pentru metale, execuţie precisă (STAS 5200, DIN 125)
s
d
D
Fig.A4.5.1
Tabelul A 4.5.1
Filetul d [mm] D [mm] s
şurubului serie fină serie mijlocie varianta N varianta M [mm]
M4 4,3 - 9 - 0,8
M5 5,3 5,5 10 - 1
M6 6,4 6,6 12,5 - 1,6
M7 7,4 7,6 14 - 1,6
M8 8,4 9 17 15,5 1,6
M10 10,5 11 21 18 2
M12 13 14 24 21 2,5
M14 15 16 28 24 2,5
M16 17 18 30 28 3
M18 19 20 34 30 3
M20 21 22 37 34 3
M22 23 24 39 37 3
M24 25 26 44 39 4
M27 28 30 50 44 4
M30 31 33 56 50 4
Observații: Serie fină – simbol A; serie mijlocie – simbol B;
Varianta N – pentru şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale cu deschidere
de cheie normală;
Varianta M – pentru şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale cu deschidere
de cheie redusă;
Material: S 235 SR EN 10025.
183
Şaibe Grower (STAS 7666, DIN 127)
Varianta R Varianta N
75°±5° 75°±5°
r r
d2
d1
s
k
s
h1 h h  2s ; h1  2s  2k
Fig.A4.5.2
Tabelul A 4.5.2
d1 [mm] s [mm]
Mărimea d2 [mm] k [mm]
nominal abateri nominal abateri
4 4,1 + 0,48 6,1 1,2 0,15
5 5,1 0 7,5 1,4 0,15
6 6,1 + 0,58 8,9 1,6 0,2
 0,20
8 8,2 0 12,2 2 0,3
10 10,2 15,2 2,5 0,3
12 12,2 + 0,70 18,2 3 0,4
14 14,2 0 20,6 3,2 0,4
16 16,3 23,3 3,5 0,4
18 18,3 26,3 4 0,4
20 20,5 29,5 4,5  0,24 0,4
+ 0,84
22 22,5 31,5 5 0,4
0
24 24,5 35,5 5,5 0,5
27 27,5 39,5 6 0,5
30 30,5 43,5 6,5 0,8
33 33,5 47,5 7 0,8
36 36,5 52,5 8 0,8
+ 1,00
39 39,5 56,5 8,5  0,29 0,8
0
42 42,5 60,5 9 0,8
45 45,5 64,5 9,5 0,8
48 48,5 68,5 10 0,8
Material: oţel de arc.
184
ANEXE
Anexa 4.6
Asamblări filetate. Lungimi de înşurubare (STAS 9025)
l
b
Fig.A4.6.1
Tabelul A 4.6.1
Limita de curgere a Clasa de calitate a organului de asamblare
materialului piesei în
care este executată 4.6 4.8 5.6 5.8 6.6 6.8 6.9 8.8 10.9 12.9 14.9
gaura filetată
Rp 0,2 [MPa] Lungimea de înşurubare l
Peste 127 până la 196 1,5·d 1,75·d 1,75·d 2·d 2·d - - - - - -
Peste 196 până la 265 1·d 1,25·d 1,25·d 1,5·d 1,5·d 2·d 2·d 2·d - - -
Peste 265 până la 343 1·d 1·d 1·d 1,25·d 1,25·d 1,5·d 1,75·d 1,75·d 2·d - -
Peste 343 până la 422 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1,25·d 1,5·d 1,5·d 2·d 2·d
Peste 422 până la 530 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1,25·d 1,25·d 1,5·d 1,75·d
Peste 530 până la 637 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1,25·d 1,5·d
Peste 637 până la 735 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1,25·d
Peste 735 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d 1·d
Observații: Cota b se determină funcţie de lungimea l adoptată ţinând seama de condiţiile constructive şi
funcţionale specifice;
Coeficientul lungimii de înşurubare din tabel are valorile minime necesare asigurării rezistenţei
asamblării;
Pentru lungimea de înşurubare nu se recomandă valori mai mari de 2.
185
Elemente constructive la asamblări filetate
a1 a a3
a2 a4
cx45° cx45°
Fig.A4.6.2
Tabelul A 4.6.2
Pasul filetului, P [mm]
Mărimea
1 1,25 1,5 1,75 2 2,5 3 3,5 4
a1 ≥ 3,5 4 4,5 5,5 6 7 8 9 10
a2 ≥ 2 2,5 3 3,5 4 5 6 7 8
a3 ≥ 6 8 9 11 12 15 18 21 24
a4 1,5-2,5 1,5-2,5 2-3 2-3 2,5-4 2,5-4 3-5 3-5 4-6
c 1 1,6 1,6 1,6 2 2,5 2,5 2,5 3
Lungimea de înşurubare este: a ≥ 1,25·d la fontă şi a ≥ d la oţel.
186
ANEXE
Găuri de trecere pentru şuruburi cu filet metric (STAS 3336; ISO 273)
Dg d
Fig.A4.6.3
Tabelul A 4.6.3
Diametrul Găuri de trecere Diametrul Găuri de trecere
filetului strânse mijlocii largi filetului strânse mijlocii largi
d Dg [mm] d Dg [mm]
[mm] H12 H13 H14 [mm] H12 H13 H14
2,5 2,7 2,9 3,1 30 31 33 35
3 3,2 3,4 3,6 33 34 36 38
3,5 3,7 3,9 4,2 36 37 39 42
39 40 42 45
4 4,3 4,5 4,8 42 43 45 48
4,5 4,8 5 5,3 45 46 48 52
5 5,3 5,5 5,8 48 50 52 56
6 6,4 6,6 7 52 54 56 62
7 7,4 7,6 8 56 58 62 66
8 8,4 9 10 60 62 66 70
10 10,5 11 12 64 66 70 74
12 13 13,5 14,5 68 70 74 78
14 15 15,5 16,5 72 74 78 82
16 17 17,5 18,5 76 78 82 86
18 19 20 21 80 82 86 91
20 21 22 24 85 87 91 96
22 23 24 26 90 93 96 101
24 25 26 28 95 98 101 107
27 28 30 32 100 104 107 112
Dacă este necesar să se evite contactul între suprafaţa de racordare dintre tija şi
capul şurubului şi muchia găurii de trecere, aceasta se va teşi.
187
Anexa 4.7
Inele de ridicare (inele şurub)
d1 d3
120º
b
►1:10
d2 d5
r1
h
r2
h2
h1
marcaj
r
x
l1
f
l
45º
d d4
c
Fig.A4.7.1
Tabelul A 4.7.1
d d1 d2 d3 d4 d5 h h1 h2 l f b c x r r1 r2
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
M8 36 20 8 20 13 18 6 5 18 2 10 1,2 2,5 2 4 4
M10 45 25 10 25 15 22 8 6 21 2 12 1,5 3 2 5 4
M12 54 30 12 30 17 26 10 7 25 2 14 1,8 3,5 2 5 6
M16 63 35 14 35 22 30 12 8 32 2 16 2 4 2 6 6
M20 72 40 16 40 28 35 14 9 38 2 19 2,5 5 3 7 8
M24 90 50 20 50 32 45 16 10 45 3 24 3 6 3 9 12
M30 108 60 24 65 39 55 18 11 54 3 28 4 7 3 11 15
188
ANEXE
Anexa 4.8
Ştifturi cilindrice. Dimensiuni (STAS 1599, ISO 2338, DIN EN 22388)
Forma A Forma B Forma C
15°…20°
Muchiile teşite
15°…20°
6,3
6,3
6,3
0,8 1,6 3,2
r≈d
d (h11)
d (m6)
d (h8)
c c
15°…20°
l l l
Fig.A4.8.1
Tabelul A 4.8.1
d [mm] 5 6 8 10 12 16 20
A r [mm] 6 6 10 10 16 16 20
Forma B cmax [mm] 0,8 1 1,2 1,6 1,6 2 2,5
C - - - - - - -
l (js15) [mm] 20 - 100 20 - 120 20 - 160 22 - 160 25 - 160 30 - 280 40 - 280
Observații: Lungimi tipizate: 20, (22), 25, (28), 30, (32), 36, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 80, 90, 100,
110, 120, (125), 140, 160, 180, 200, 220, 250, 280.
Material: Pentru ştifturi netratate termic E335 SR EN 10025.
Tabelul A 4.8.2 Ştifturi cilindrice. Abateri limită

Forma Abateri limită la diametrul d
ştiftului ştift alezaj
A m6 H7
B h8 H8
C h 11 H 11
189
Anexa 5.1
Coeficientul de funcţionare la transmisiile prin curele
Tabelul A 5.1 Coeficientul de funcţionare cf

- Motor de curent
alternativ monofazat cu - Motor de curent
- Motor de curent
pornire cu alternativ cu rotorul în
alternativ cu moment de
autotransformator sau cu scurtcircuit cu pornire
pornire ridicat.
conectare stea – triunghi. directă sau cu rotorul în
- Motor de c.c. compund.
- Motor de c.c. în paralel. colivie de veveriță.
- Mașini cu abur sau
- Motor cu ardere internă, - Motor de c.c de tip serie.
Felul sarcinii Tipul mașinii motor cu ardere internă
cu 4 sau mai mulți - Motor cu ardere internă
cu 2 sau 3 cilindri.
cilindri. cu un cilindru.
- Turbină cu n<600rot/min.
Nr. ore de funcţionare, din 24 ore
< 8 8…16 > 16 < 8 8…16 > 16 < 8 8…16 > 16
Coeficientul de funcţionare, cf
- Pompe și compresoare
- Transportoare cu bandă
Moment de - Ventilatoare
pornire până la - Separatoare
120 % din - Site uşoare
momentul - Ventilatoare 1 1,1 1,4 1,1 1,2 1,5 1,2 1,4 1,6
nominal. Regim - Transportoare cu lanț,
de lucru aproape elevatoare
constant - Transmisii
- Site grele, cuptoare
rotative
Moment de
- Ventilatoare grele,
pornire până la
transportoare elicoidale
150 % din
și cu cupe
momentul
nominal; variații
- Dezintegratoare 1,1 1,2 1,5 1,2 1,4 1,6 1,3 1,5 1,7
- Mașini de rabotat,
neînsemnate ale
mortezat și polizat
regimului de
- Prese; Mașini de țesut
lucru
Moment de
- Ventilatoare grele,
pornire până la
transportoare elicoidale
200 % din
și cu cupe
momentul
nominal; variații
- Dezintegratoare 1,2 1,3 1,6 1,3 1,5 1,7 1,4 1,6 1,9
- Mașini de rabotat,
însemnate ale
mortezat și polizat
regimului de
- Prese; Mașini de țesut
lucru
Moment de - Mașini de ridicat,
pornire până la excavat
300 % din - Foarfeci mecanice.
momentul - Ciocane pneumatice 1,3 1,5 1,7 1,4 1,6 1,8 1,5 1,7 2,0
nominal; regim - Mori cu bile, cu pietre,
de lucru cu valţuri
alternativ și șocuri - Concasoare, malaxoare
190

Carte RT Corectata PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte RT Corectata PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REDUCTOARE CU O TREAPTĂ.

Fig.1.1 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi

Fig.1.1 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (continuare)

Fig.1.2 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

Fig.1.2 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi (continuare)

Fig.1.3 Reductor melcat

Fig.1.3 Reductor melcat (continuare)

Fig.1.4 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi

Fig.1.5 Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi

Fig.1.6 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

Fig.1.7 Reductor cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

Fig.1.8 Reductor melcat

Fig.1.9 Reductor melcat

2.1 Reductorul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi

Fig.2.1 Schema cinematică a reductorului cu roţi dinţate cilindrice

2.1.1 Calcule preliminare

Tabelul 2.1 Numărul de dinţi ai roţii motoare la roţile dinţate cilindrice

u12 teoretic  i12 STAS (2.2)

Raportul de angrenare real al angrenajului va fi:

2.1.2 Predimensionarea angrenajului

Valorile din şirul I sunt preferenţiale.

Se calculează unghiul de angrenare real în plan frontal αtw:

unde: αt – unghiul de angrenare de referinţă în plan frontal.

2.1.3 Dimensionarea şi verificarea angrenajului

Fig.2.2 Angrenaj cilindric (elemente geometrice)

Diametrele cercurilor de rostogolire:

Elementele angrenajului echivalent

Diametrele cercurilor de divizare ale roţilor echivalente:

Gradul de acoperire al angrenajului echivalent:

Valorile anterioare sunt valori corespunzătoare angrenajului fără joc.

Se stabileşte treapta de precizie a angrenajului şi procedeul de prelucrare (Anexa 2.2),

2.2 Reductorul cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

Fig.2.4 Schema cinematică a reductorului cu roţi dinţate conice

2.2.1 Calcule preliminare

Raportul de angrenare real al angrenajului va fi:

2.2.2 Predimensionarea angrenajului

Fig.2.5 Angrenaj conic (elemente geometrice)

a1  1  a1 (2.165)

Înălţimea la coarda constantă (exterioară):

Verificarea restricţiilor funcţional-constructive

Factorii de siguranţă la solicitarea de încovoiere:

Fig.2.6 Schema simplificată a forţelor la angrenajul conic cu dinţi drepţi

2.3 Reductorul cu angrenaj melcat

Fig.2.7 Schema cinematică a reductorului melcat

2.3.1 Calcule preliminare

Eroarea relativă εu faţă de valoarea standardizată a raportului de transmitere trebuie să fie în

2.3.2 Dimensionarea şi verificarea angrenajului

unde: q – coeficient diametral. Se alege, preliminar, q = 10 …12, preferabil 10.

Se calculează distanţa axială elementară:

de2 da2 dw2=d2 df2

Fig.2.8 Elemente geometrice ale angrenajului melcat

Evident relaţiile 2.287 – 2.289 nu se aplică dacă a = aw (x = 0).

Tensiunea maximă de încovoiere pentru dintele roţii melcate:

2.3.3 Calculul forţelor din angrenaj

Fig.2.9 Schema simplificată a forţelor la angrenajul melcat

Forţele tangenţiale şi axiale:

2.4 Proiectarea formei constructive a roţilor dinţate

1  1...1,2    sau 1  0,25...0,3  b (2.317)

Fig.2.12 Roată melcată din două bucăţi (variantă constructivă)

dg şi do se determină cu relaţiile 2.321 şi 2.322.

Fig.2.13 Modelele 3D ale roţilor dinţate

3.1 Proiectarea formei arborelui de intrare în reductor

Fig.3.1 Arborele de intrare în reductorul cu roţi dinţate cilindrice