L5 Utilizarea diagramei Pareto

în domeniul mentenanței

a) Definiţii şi aspecte teoretice

Diagrama Pareto se utilizează atunci când tipurile defectelor sau cauzelor acestora sunt bine
cunoscute, pentru a se identifica categoria de defecte asupra căreia trebuie acţionat cu
prioritate. Este o metodă de analiză dar şi de evaluare. Diagrama Pareto pune în evidenţă că:
 20% din cauze explică 80% din defecte;
 80% din defecte provin din 20% din acţiuni;
 80% din cifra de afaceri se realizează cu 20% din clienţi;
 80% din absenţe se repartizează pe 20% din salariaţi;
 80% din costurile noncalităţii provin din 20% din problemele inventariate;
 80% din costurile noncalităţii au la origine 20% din tipurile de defecte.

Utilizarea diagramei Pareto în domeniul fiabilităţii produselor se leagă cel mai mult de faptul
că 20% din cauze explică 80% din defecte. Diagrama Pareto este o reprezentare grafică a
cauzelor defectelor, în domenii foarte diferite, care permite clasificarea acestora în funcţie de
importanţa lor. Pentru prima dată a fost utilizată de economistul italian Pareto (1848-1923)
care a folosit-o ca metodă de analiză a repartiţiei venitului naţional. În domeniul calităţii, ea a
fost introdusă de prof. Iosif Juran (american de origine română) care a constatat că 80 % din
defecte provin din 20% acţiuni necorespunzătoare. Mai poartă şi numele de diagramă 80/20
sau diagrama ABC, caz în care defecţiunile sunt împărţite în 3 categorii :
A – defecţiuni cu caracter repetitiv, cu pondere mare în totalul timpului de indisponibilitate;
B – defecţiuni cu apariţie întâmplătoare, cu pondere moderată în influenţa indisponibilităţii;
C – defecţiuni cu apariţie întâmplătoare, cu influenţă mică asupra rezultatelor.
.
Utilizarea diagramei Pareto se poate face separat sau împreună cu alte instrumente
manageriale folosite în managementul mentenanţei. Se pot obţine rezultate bune aplicând
iterativ numai diagrama Pareto, însă mai bune sunt rezultatele obţinute în strategiile de

MM-L5 Page 1 of 9
îmbunătăţire care o combină cu alte metode. Motivul pentru care se încearcă a se scoate în
evidenţă această metodă nu este noutatea ei, ci faptul că în practica mentenanţei industriale
este, în mod nejustificat, puţin aplicată. Utilitatea metodei este incontestabilă în activităţile
orientate spre a identifica cauzele principale de apariţie a defecţiunilor şi de a orienta eficient
resursele mentenanţei spre înlăturarea acestora.

În practica managementului mentenanţei industriale, se întâlneşte frecvent următoarele

situaţie: în momentul în care apare o defecţiune cu repetitivitate redusă şi dificil de remediat,
rezolvarea acesteia cade în sarcina celor mai buni mentori, „cheltuind” o multitudine de
resurse umane, materiale şi timp. În această perioadă însă, celelalte activităţi curente sunt
lăsate pe seama persoanelor fără competenţe deosebite, conducând în timp la pierderi mult
mai mari decât cele produse de avaria-cheie descrisă mai sus.

Din aceste motive, se poate considera că aplicarea metodei se impune cu necesitate, ea putând
conduce la decizii strategice de mare importanţă pentru firmă şi activitatea acesteia. Fiind
important un tratament preferenţial al defecţiunilor cu efecte majore asupra indisponibilităţii,
acestea se vor supune prioritar unor analize ulterioare (de alte tipuri, precum Failure Mode
and Effect Analysis - FMEA - sau arborescenţa de identificare a cauzelor de apariţie a
defecţiunilor), urmând ca aceste acţiuni ulterioare ale mentenanţei să conducă la eliminarea
cauzelor de defectare şi la îmbunătăţirea fiabilităţii produselor.

b) Exemple de utilizare a diagramei Pareto

Se consideră cazul unor arcuri elicoidale de compresiune, realizate din sârmă calibrată prin
deformare plastică la rece. Sârma se înfăşoară după o elice cilindrică, pe maşini speciale de
format arcuri, cu ajutorul unor scule ajutătoare numite „degetare”. Arcurile sunt prelucrate la
capete prin rectificare, pentru a se obţine suprafeţe de aşezare perpendiculare pe axa arcului.
Se fac tratamente termice adecvate, care asigură materialului proprietăţile elastice necesare şi
se vopsesc arcurile, prin electroforeză, pentru a se asigura protecţia anticorozivă pe parcursul
exploatării acestora.

Pentru a fi corespunzătoare, arcurile trebuie sa nu prezinte defecte de fabricaţie la vânzare,

deoarece sunt refuzate de client. Clientul este o firmă producătoare de maşini şi cumpără

MM-L5 Page 2 of 9
cantităţi mari, în mod regulat. În afară de caracteristicile de calitate care se pot contata cu
uşurinţă la cumpărare (dimensiuni şi aspect), clientul impune ca arcurile să reziste la un
număr mare de cicluri de funcţionare (min. 5 x 106 cicluri de compresiune-relaxare). Deşi
arcurile sunt supuse aparent la compresiune, materialul arcului este supus în special la
torsiune. Datorit modului de funcţionare, arcurile de compresiune sunt supuse la solicitări
ciclice şi variabile care provoacă ruperea materialului arcului prin fenomenul „oboseală”.
Dacă arcul prezintă anumite neconformităţi el se poate rupe mai repede. Aşadar, unele
neconformităţi, greu sau imposibil de identificat la vânzarea arcurilor (microfisuri,
microdeformaţii, etc.), pot produce ruperea acestora mai înainte de atingerea numărului
minim de cicluri de solicitări. Dacă se întâmplă acest lucru, utilizatorul maşinii în care se
montează arcurile este nemulţumit şi reclamă producătorului de maşini defectul. Acesta, la
rândul său se plânge producătorului de arcuri şi se poate ajunge la anularea contractului
comercial, cu efecte dăunătoare asupra producătorului de arcuri.

Pentru a nu nemulţumi producătorul de maşini, care cumpără de la el arcurile, producătorul de

arcuri realizează încercări de fiabilitate periodice şi acţionează pentru îmbunătăţirea continuă
a calităţii arcurilor. În urma unei astfel de încercări, s-au identificat patru cauze de defectare
care produc ruperea prematură a arcurilor. Acestea sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tab. 5.1 - Principale cauze ale defectelor

Neconformit.
Cauza neconformităţii Clasificare (la 100 buc.) % Cod
Microfisuri majoră 5 45,5 defect 1
Efecte distructive ale arcurilor electrice
(datorită vopsirii prin electroforeză) majoră 3 27,3 defect 2
Discurile de rectificare folosite la
prelucrarea capetelor arcului nu sunt
ajustate la intervalul de timp prevăzut în
documentaţia tehnologică majoră 2 18,2 defect3
„Degetarul” maşinii de înfăşurat este fisurat
provocând degradarea suprafeţei arcului şi
implicit ruperea acestuia în urma utilizării
(„Degetarul” = sculă ajutătoare pentru
formarea arcului) majoră 1 9,1 defect4

Pentru ierarhizarea acestora se utilizează diagrama Pareto, în varianta de reprezentare

cumulativă a defectelor. Se urmăreşte identificarea acelor cauze de defectare care produc

MM-L5 Page 3 of 9
80% neconformităţi de funcţionare. Pentru cazul analizat, diagrama Pareto este prezentată în
figura 5.1.

120

100 100,0
90,9
80
72,7
60
45,5
40 27,3
18,2
20 9,1

0
defect 1

defect 2

defect 3

defect 4

Fig. 5.1 – Diagrama Pareto pentru arcuri de compresiune

Se observă că primele două cauze de defectare (codificate defect 1 şi defect 2) produc

împreună 72,8 % din neconformităţi. Dacă măsurile corective se orientează numai asupra lor
se poate ajunge la o scădere semnificativă a neconformităţilor. Analiza efectuată poate
conduce la măsuri corective care vizează toate cauzele de apariţie a neconformităţilor, aşa
cum se prezintă în tabelul 5.2.
Tab. 5.2 - Acţiuni corective pentru evitarea neconformităţilor
Cod Acţiunea corectivă propusă
Defect 1 Aprovizionarea cu material care îşi păstrează proprietăţile fizico-mecanice pe
toată lungimea de fir a semifabricatului de sârmă
Efectuare de probe la recepţie pentru fiecare colac de sârma
Respectarea regimului termic şi temporal al tratamentului termic efectuat
Defect 2 Se va încerca implementarea unui alt tip de vopsire
Defect 3 Se va face ajustarea discurilor de rectificat conform timpilor de durabilitate
prevăzuţi în documentaţia tehnologică
Se vor avertiza operatorii în vederea respectării timpului de durabilitate a
discurilor abrazive, conform documentaţiei tehnologice
Defect 4 Se vor verifica şi eventual schimba mai des degetarele folosite la formarea
arcurilor

MM-L5 Page 4 of 9
O abordare realistă şi echilibrată a situaţiei, bazată pe principiul statistic care fundamentează
aplicarea diagramei Pareto, presupune să se acţioneze imediat asupra cauzelor care produc
microfisuri (defect 1) sau conduc la formarea arcurilor electrice la vopsirea prin electroforeză
(defect 2).

Se impune elaborarea unui plan de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, urmat de

implementarea practică a acestuia şi de evaluarea eficienţei implementării. Apoi este posibilă
din nou aplicarea diagramei Pareto pentru noua situaţie. Se pot folosi şi alte instrumente de
analiză şi îmbunătăţire care să mărească eficienţa acţiunilor.

Utilizarea diagramei Pareto se poate face utilizând aplicaţii software speciale sau proiectate de
utilizatori pe baza teoriei cunoscute. Pentru exemplificare se prezintă o aplicaţie realizată sub
forma unui program executabil, scris în limbajul Pascal, care oferă o interfaţă prietenoasă,
fiind uşor de utilizat fără prea multe instrucţiuni de folosire. Aplicaţia permite crearea de
fişiere pentru fiecare utilizare în parte şi salvarea acestora. De asemenea, permite
redeschiderea unor fişiere anterior create, modificarea şi salvarea acestora.

Pentru fiecare caz în parte, trebuie mai întâi accesat meniul „Cauze” (fig. 5.2). Este necesar să
se introducă informaţii despre fiecare cauză de defectare. Acestea se referă la: numărul de
apariţii (ND), timpul mediu necesar reparaţiei (MTR), costul mediu al piesei/pieselor de
schimb (MCPS), costul mediu al manoperei necesare repunerii în funcţionare (MR) şi
eventuale observaţii semnificative. Cauzele care generează defecţiuni se pot adăuga, modifica
sau şterge. Apoi trebuie înscrise informaţiile generale despre produsul analizat, producătorul
acestuia şi data analizei.

Programul calculează automat costul fiecărei defectări (CD) şi permite ierarhizarea cauzelor
de defectare în funcţie de două criterii: numărul de apariţii ale defectării şi după costul
defectării. Apoi aplicaţia permite trasarea diagramelor Pareto aferente celor două criterii de
ierarhizare (fig. 5.3 şi fig. 5.2).

Diagramele Pareto sunt generate simultan în două variante de reprezentare: în varianta

cumulativă şi în varianta ABC, cele 3 categorii de defecţiuni (A, B şi C) fiind reprezentate
prin culori diferite.

MM-L5 Page 5 of 9
 Fig. 5.2 – Introducerea datelor referitoare la cauzele de defectare

Fig. 5.3 – Diagrama Pareto trasată în funcţie de costul defectărilor

MM-L5 Page 6 of 9
 Fig. 5.4 – Diagrama Pareto trasată în funcţie de numărul defectărilor

Capturile de ecran folosite pentru prezentarea aplicaţiei conţin informaţiile aferente analizei
Pareto pentru un echipament de calcul de tip PC Desktop. Informaţiile au fost colectate de la
firma care asigura service-ul pentru respectivele echipamente.

Aplicaţia software prezentată este uşor de utilizat, implementarea ei este facilă şi efectele
utilizării acesteia sunt semnificative. Ea poate fi folosită eficient pentru creşterea continuă a
calităţii produselor.

Utilizarea aplicaţiilor special concepute pentru utilizarea diagramei Pareto conduce la

reducerea semnificativă a timpului de lucru. De asemenea, permite stocarea, regăsirea şi
utilizarea informaţiilor cu mai mare uşurinţă şi eficienţă. Pentru trasarea diagramei Pareto se
pot face aplicaţii şi sub forma foilor de calcul de tip MS-Excel.

Indiferent de modalitatea de aplicare, diagrama Pareto este un instrument de lucru pe cât de

simplu pe atât de eficient.

MM-L5 Page 7 of 9
 c) Aplicaţii practice

L5.1

La un atelier de reparaţii autovehicule de execută şi reparaţii în perioada de garanţie, pentru o

marcă de autovehicule. Pe parcursul unei perioade de un an s-a observat că cele mai multe
defecţiuni au apărut la cutia de viteze. S-au centralizat informaţiile despre aceste defecţiuni
remediate, sub forma tabelului 5.3.

Tab. 5.3 - Defecţiuni constatate la cutia de viteze a unui autovehicul

Costul mediu Costul total de
Numărul
Nr. Defecţiunea de reparare a remediere pentru
de defecte
crt. constatată unui defect defectele de acelaşi tip
[defecte]
[RON [RON]
1 Joc radial 22 56 1232
2 Zgomot 10 78 780
3 Fisuri 4 120 480
4 Tensiuni interne 2 214 428
5 Bavuri 1 64 64
6 Deteriorări accidentale 1 56 56
7 Alte defecte 4 34 136
TOTAL defecte 44 - -
TOTAL costuri cauzate de defecţiuni 3176

Cerinţe:
Se cere să se aplice diagrama Pareto pentru analiza acestor defecţiuni, atât sub aspectul
numărului de apariţii cât şi sub aspectul costurilor de remediere. Să se comenteze rezultatele
obţinute şi să se precizeze cum ar putea folosite şi cum ar putea fi completate cu alte
demersuri viitoare (aplicarea altor instrumente de managementul mentenanţei, elaborarea şi
implementarea unor planuri de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, etc.)

L5.2

Consideraţi un produs oarecare. Prezentaţi un tabel cu cauzele de defectare şi costurile de

remediere aferente (asemănător tabelului 5.3). Pot fi folosite valori reale sau imaginare.
Daţi curs aceloraşi cerinţe exprimate la aplicaţia L5.1.

MM-L5 Page 8 of 9
 L5.3

La un atelier de mentenanță s-au executat reparații pentru o mașina de găurit. Pe parcursul

unei perioade de un an s-au centralizat informaţiile despre defecţiunile remediate și sunt
expuse în tabelul 5.2

Tab. 5.2 - Defecţiuni remediate

Nr. Componenta Numărul

crt. defectată de defecte
1 Conductori alimentare 3
2 Relee 11
3 Butoane comandă 17
4 Contactori 12
Mecanism selectare
5 4
C.A.
Mecanism echilibrare
6 3
C.A.
7 Fire electrice C.A. 25
8 C.V. 3
9 Motor 5
10 Alte defecte 17
TOTAL defecte 100
C.V. = Cutie de Viteze; C.A. = Cutie de Avansuri

a) Se cere să se aplice diagrama Pareto pentru analiza defecţiunilor.

b) Comentați rezultatele obţinute şi precizați utilitatea lor.

Obs.:
Pentru prelucrarea datelor utilizați aplicația „Pareto.exe”.

MM-L5 Page 9 of 9