Determinarea

metoda DISTEH

nivelului

tehnic

al

utilajelor

folosind

Metoda DISTEH [6] permite cuantificarea nivelului tehnic al unui grup de utilaje,
comparabile intre ele, prin calcularea distantei tehnice fata de un utilaj ideal, evidentiind totodata
directiile de actiune in activitatile de cercetare-proiectare-fabricatie vizand realizarea unor utilaje cu
inalta competitivitate.
Utilajul ideal este un utilaj imaginar la care toate ansamblele, subansamblele si principalele
repere au cel mai inalt grad de competitivitate, conform realizarilor obtinute pe plan mondial.
Distanta tehnica absoluta reprezinta distanta tehnica fata de utilajul ideal, iar distanta
tehnica relativa reprezinta distanta tehnica fata de un utilaj dorit, existent in fabricatie pe plan
mondial care, in majoritatea cazurilor reprezinta utilajul cu cel mai ridicat nivel de competitivitate, in
momentul elaborarii studiului de oportunitate.
Metoda DISTEH [6] permite ierarhizarea utilajelor analizate, functie de utilitatea totala in
exploatare a acestora, precum si ierarhizarea criteriilor de departajare, functie de viteza de ameliorare
a nivelului tehnic, deci indica ansamblele, subansamblele si principalele repere ale utilajului care
trebuie perfectionate in vederea cresterii competitivitatii acestuia.
Se utilizeaza, in general, urmatorul algoritm:
1. Se stabileste multimea m a utilajelor supuse analizei, alegandu-se utilaje cu aceeasi
destinatie, din aceeasi grupa tipodimensionala si, deci, comparabile intre ele:
U = {U1 , U 2 , ... , U i , ... , U m},

i=1,2,,m

(1)

2. Se stabileste multimea criteriilor de departajare n care influenteaza in sens pozitiv sau

negativ exploatarea:
C = {C1 , C2 ,.. . , C j , ... , Cn },

j=1,2,,n

(2)

3. Se imparte in doua multimea criteriilor de departajare:

a.submultimea criteriilor de maxim n1 (j n1), respectiv a criteriilor care este de dorit ca in
exploatare sa aiba valori cat mai mari;
b.submultimea criteriilor de minim n2(j n2), respectiv a criteriilor care este de dorit ca in
exploatare sa aiba valori cat mai mici;
n1 + n2 = n

(3)

4. Se stabileste cazul in care se doreste determinarea nivelului tehnic al utilajelor supuse

analizei, dupa cum urmeaza:
Cazul I - determinarea nivelului tehnic absolut (distanta tehnica absoluta Ti) a grupului de utilaje
analizate la momentul to (momentul elaborarii studiului):
a.Criteriile de departajare Cj (j=1,2,,n) sunt echipotentiale din punct de vedere al importantei
pentru exploatare;
b.Criteriile de departajare au importanta diferita in exploatare;
Cazul II - determinarea nivelului tehnic absolut al grupului de utilaje analizat la momentul t1
(momentul inceperii fabricatiei noului utilaj), in aceleasi conditii ca si in cazul I (a si b);
Cazul III - determinarea nivelului tehnic relativ (distanta tehnica relativa Tri) al grupului de utilaje
analizat fata de un utilaj dorit in UD, existent in fabricatie pe plan mondial in momentul elaborarii
studiului in aceleasi conditii pentru criteriile de departajare (a si b);
5. Se determina submultimea criteriilor de departajare pentru utilajul ideal UI, cu
relatiile:
j n1

C ,
max
( i ) ij
CIj =
Cij ,
min
(i )

(4)

j n2

In continuare, vom parcurge algoritmul de calcul pentru cazul I-a:

6. Se calculeaza distanta tehnica absoluta a utilajelor Ui (im) fata de utilajul ideal cu relatia:
Cij CIj

(b

Ti = d (U i , U I ) =

j =1

CIj

)2

(5)

in care: bj = +1 pentru j n1 si bj=-1 pentru j n2

Cij - valoarea caracteristicii j, la utilajul Ui
CIj - valoarea caracteristicii j, la utilajul UI
Obs.In cazul prelucrarii manuale a datelor, factorul bj poate lipsi.
7. Se elaboreaza clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate in ordinea crescatoare a distantei
tehnice absolute:
min Ti ,..., Ti ,..., max Ti
(i )

(i )

(6)

Utilajul Ui la care distanta tehnica absoluta are valoarea minima (min Ti) are utilitatea in
exploatare cea mai ridicata din grupul de utilaje analizat, deoarece el are valorile caracteristicilor cele
mai apropiate de cele ale utilajului ideal.

8. Se stabilesc criteriile de departajare Cij a caror imbunatatire conduce la cresterea nivelului

tehnic al utilajului Ui care intereseaza si se face o ierarhizare a acestora in ordinea descrescatoare a
vitezei de ameliorare a nivelului tehnic, cu ajutorul relatiei:
max(b j

Cij CIj
CIj

(i )

(7)

Ierarhizarea acestor criterii arata directiile de actiune in activitatea de cercetare-proiectare in

vederea cresterii competitivitatii utilajului care intereseaza, respectiv se evidentiaza ansamblele,
subansamblele si principalele repere care trebuie perfectionate.
In cazul I-b algoritmul de calcul continua astfel:
6. Se elaboreaza vectorul de ierarhizare al criteriilor (caracteristicilor) de departajare j (j=1,2,
,n) in functie de importanta lor in exploatare:
ex. C3 PP C5 P C2 I C1,

(8)

7. Se elaboreaza o matrice A de dimensiuni [nxn], in care liniile se noteaza cu j1, iar coloanele
cu j2 (j1,j2=1,2,,n) si in care se acorda coeficienti de importanta criteriilor Cj, comparand pe rand
fiecare criteriu cu toate celelalte (n-1) criterii, din punct de vedere al importantei in exploatare.
Acesti coeficienti se acorda astfel:

a j1 j 2

8.

C j IC j
1 2
= C j1 PC j 2

C j1 PPC j 2

C j1 = 1;

C j1 = 2;

C j1 = 4;

C j2 = 1
C j2 = 0

(9)

C j2 = 0

Se calculeaza marimea coeficientilor de importanta j (pentru criteriul j) cu relatia:

j = j1 =

a
j1

j1 j 2

a
j1

j2

j1

(10)

a j2

in care: 0< j<1 si j=1

9. Se calculeaza distanta tehnica absoluta a utilajelor Ui fata de utilajul ideal UI, cu relatia:
~

T = d (U ,U
i

)=

j =1

(bj

Cij CIj
CIj

)2

(11)

10. Se elaboreaza clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate, functie de utilitatea lor

totala in exploatare:
min Ti ,..., Ti ,..., max Ti
(i )

(i )

(12)

11. Se stabilesc caracteristicile a caror imbunatatire poate conduce la ridicarea nivelului tehnic
si se face ierarhizarea in ordine descrescatoare a vitezei de ameliorare a nivelului tehnic, cu relatia:

max{ j (b j

Cij CIj

( j)

CIj

)2}

(13)

in care: i=1,2,,m, iar j=1,2,,n.

Exemplu de calcul:
Luand in studiu o serie de mori cu ciocane existente in exploatare in tara noastra, toate de
fabricatie romaneasca, se poate considera moara ideala pe baza comparatiei intre caracteristicile
tehnice ale acestora. Caracteristicile tehnice ale morii ideale sunt fie maximul dintre valorile
caracteristicilor tehnice ale celorlalte mori, daca acea caracteristica reprezinta un criteriu de maxim,
fie cea mai mica valoare a caracteristicilor tehnice ale morilor luate in studiu, daca acea caracteristica
reprezinta un criteriu de minim.
Acest lucru este prezentat sintetic in tabelul 1, in care sunt expuse caracteristicile tehnice ale
acestor mori. In acest tabel sunt si caracteristici tehnice care sunt apreciate pe baza de punctaj (puncte
acordate 0 si 1) prin comparatie intre morile luate in studiu.
Caracteristicile tehnice ale unor mori cu ciocane existente in exploatare
Tabelul 1
Nr.
crt.
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17

Caracteristica

MCU MUCM MU-7,5 MCU- MICRO MCE-2 MC-3 MCF-5

Bontida Azoma
2;3
FNC
universala (1 punct)
pentru boabe (0 puncte)
1200
651
2540
4800
3500
1000
3200
5000

Tipul morii
Capacitatea de lucru la
porumb cu sita 4, kg/h
Capacitatea de lucru la orz
850
870
930
3200
2350
cu sita 4, kg/h
Puterea instalata, kW
7,5
2,2
7,5
37
37
Dimensiuni rotor, k=D/L
1,7
5,6
4,3
3,8
3,1
Viteza perif.cioc, m/s
52,2
70
61,6
65
76,7
Debit specific, kg/m2h
17647 15318
59100 100000 41300
Consum energetic, kWh/t
5,2
3,2
2,9
5,0
9,8
Mod de evacuare macinis
gravitational (0 p) cu ventilator propriu (0,5 p)
Premaruntire fibroase
- (0 p)
cu cutit propriu (1 p)
- (0 p)
Numar de ciocane
20
20
16
24
24
Tipul echilibrarii rotorului
cu dispunere paralela a ciocanelor (0 p)
Suprafata ocupata, m2
2,21
0,304
2,368
1,174
0,815
Echilibrare la soc ciocane:
0,215
0,077
0,134
0,173
0,154
c = (fc-fm)/l
Unghiul sitei pe rotor,
180
360
360
360
360
grade
Unghiul contrabatatoarelor,
78
0
0
0
0
grade
Masa utilajului, kg
190
77
800
645
570

700

2100

3300

Moara
ideala
univers.
5000
3300

13
30
55
2,2
3,2
1,6
1,2
1,2
78
78,5
92
92
13000 19500 16500 100000
11,7
8,7
10,6
2,9
ventilator auxiliar (1 p)
v.aux.
- (0 p) - (0 p) - (0 p) cutit pr.
24
54
24
54
combinat (1 p) combinat
1,783
2,430 2,043
0,304
0,172
0,142 0,058
0,058
180

180

180

180

180

50

50

180

750

800

1570

77

Calculul coeficientilor de importanta se realizeaza, conform algoritmului prezentat anterior,

prin compararea fiecarui criteriu Cj, cu fiecare din celelalte (n-1) criterii,, din punct de vedere al
importantei acestora in exploatare. In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficientilor de importanta
acordate, prin comparatie, fiecarui criteriu de departajare (caracteristica tehnica).

Nota: Acest calcul se realizeaza la fel ca la metoda STEM (vezi cap.2).

Conform metodei a fost stabilit vectorul de ierarhizare a performantelor morilor cu ciocane
analizate, in concordanta cu importanta lor in expolatare. Acesta arata astfel:

(C2 I C3 I C4 I C7 I C8) P (C1 I C6 I C12 I C14 I C15 I C16)

(C1 I C6 I C12 I C14 I C15 I C16) P (C5 I C9 I C10 I C11 I C13 I C17)
(C2 I C3 I C4 I C7 I C8) PP (C5 I C9 I C10 I C11 I C13 I C17)
Matricea coeficientilor de importanta
Tabelul nr.4.2
C1
C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

aj j

17

40

40

40

17

40

40

17

17

17

17

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

a j a j
j1 j2

5
2

332

Ponderile j acordate caracteristicilor tehnice analizate, conform importantei lor in exploatare,

calculate cu relatia (10) sunt:
1 = 6 = 12 = 14 = 15 = 16 = 17 / 332 = 0,0512;
2 = 3 = 4 = 7 = 8 = 40 / 332 = 0,1205;

 5 = 9 = 10 = 11 = 13 = 17 = 5 / 332 = 0,0151;
Cu ajutorul acestor valori si al caracteristicilor tehnice prezentate in tabelul nr.4.1, se pot

Cij C Ij
calcula patratele diferentelor
C Ij

ale utilajelor analizate, necesare in calculul distantei

tehnice a unui utilaj fata de utilajul ideal.

Pentru moara MCU-Bontida:
2

1 1

=0
1
2

850 3300

= 0,551
3300

1,7 1,2

= 0,174
1,2
2

0 1

=1
1

78 180

= 0,321
180

17647 100000

= 0,678
100000

0 1

=1
1

20 54

= 0,396
54

2,21 0,304

= 39,310
0,304

7,5 2,2

= 5,804
2,2
2

52,2 92

= 0,187
92

5,2 2,9

= 0,629
2,9

1200 5000

= 0,577
5000

0 1

=1
1

0,215 0,058

= 7,327
0,058

180 180

=0
180

190 77

= 2,154
77

Pentru moara MUCM-Azoma:

2

1 1

=0
1

5,6 1,2

= 13,444
1,2
2

3,2 2,9

= 0,011
2,9
2

0,304 0,304

=0
0,304

0 180

=1
180

1 1

=0
1
2

2,2 2,2

=0
2,2

15318 100000

= 0,717
100000

0,077 0,058

= 0,107
0,058

77 77

=0
77

Pentru moara MU7,5

870 3300

= 0,542
3300

70 92

= 0,057
92
0 1

=1
1

651 5000

= 0,757
5000

20 54

= 0,396
54
2

360 180

=1
180

0 1

=1
1

1 1

=0
1
2

0,5 1

= 0,250
1

2,368 0,304

= 46,097
0,304

7,5 2,2

= 5,804
2,2
2

61,6 92

= 0,109
92
2

2,9 2,9

=0
2,9

930 3300

= 0,516
3300

4,3 1,2

= 6,674
1,2

2540 5000

= 0,242
5000

59100 100000

= 0,167
100000

1 1

=0
1

16 54

= 0,495
54

0 1

=1
1

0,134 0,058

= 1,717
0,058

360 180

=1
180

0 180
800 77

=1

= 88,165
180
77
Pentru moara MCU-2,3:
2

1 1

=0
1
2

3,8 1,2

= 4,694
1,2

3200 3300

= 0,001
3300

100000 100000

=0
100000

0,5 1

= 0,250
1

24 54

= 0,309
54

0 1

=1
1

0,173 0,058

= 3,931
0,058

1 1

=0
1
2

1,174 0,304

= 8,190
0,304

37 2,2

= 250,215
2,2

65 92

= 0,086
92

5,0 2,9

= 0,524
2,9

4800 5000

= 0,002
5000

360 180

=1
180

0 180
645 77

=1

= 54,415
180
77
Pentru moara MICROFNC:
2

0 1

=1
1

3500 5000

= 0,090
5000

3,1 1,2

= 2,507
1,2
2

0,815 0,304

= 2,825
0,304

41300 100000

= 0,345
100000

0,5 1

= 0,250
1

0 1

=1
1
2

0,154 0,058

= 2,740
0,058

0 180
570 77

=1

= 40,993
180
77
Pentru moara MCE-2:

37 2,2

= 250,215
2,2

76,7 92

= 0,028
92

9,8 2,9

= 5,661
2,9

2350 3300

= 0,083
3300

24 54

= 0,309
54
2

360 180

=1
180

0 1

=1
1

0 1

=1
1
2

700 3300

= 0,621
3300

3,2 1,2

= 2,778
1,2
2

0 1

=1
1

24 54

= 0,309
54

1,783 0,304

= 23,670
0,304

13000 100000

= 0,757
100000

1 1

=0
1

13 2,2

= 24,099
2,2

78 92

= 0,023
92

11,7 2,9

= 9,208
2,9

1000 5000

= 0,640
5000

0 1

=1
1

0,172 0,058

= 3,863
0,058

180 180

=0
180

180 180

=0
180

750 77

= 76,392
77

Pentru moara MC-3:

2

0 1

=1
1
2

2100 3300

= 0,132
3300

1,6 1,2

= 0,111
1,2
2

2,430 0,304

= 48,908
0,304

19500 100000

= 0,648
100000

1 1

=0
1

30 2,2

= 159,678
2,2

78,5 92

= 0,022
92

8,7 2,9

= 4,0
2,9

3200 5000

= 0,130
5000

0 1

=1
1

54 54

=0
54

1 1

=0
1
2

0,142 0,058

= 2,098
0,058

180 180

=0
180

50 180

= 0,522
180

800 77

= 88,165
77

Pentru moara MCF-5:

2

0 1

=1
1
2

3300 3300

=0
3300

1,2 1,2

=0
1,2
2

2,043 0,304

= 32,723
0,304

55 2,2

= 576,00
2,2

92 92

=0
92

10,6 2,9

= 7,050
2,9

5000 5000

=0
5000

16500 100000

= 0,697
100000

1 1

=0
1

0 1

=1
1
2

0,058 0,058

=0
0,058

24 54

= 0,309
54

1 1

=0
1

180 180

=0
180

50 180
1570 77

= 0,522

= 375,957
77
180

d (MCU -Bontida, M.ideal) = 0,0512 .0 + 0,1205 .0,577 + 0,1205 .0,551 + 0,1205 .5,804 + 0,0151 .0,174 +
0,0512 .0,187 + 0,1205 .0,678 + 0,1205 .0,629 + 0,0151 .1 + 0,0151 .1 + 0,0151 .0,396 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151 .39,31 + 0,0512 .7,327 + 0,0512 .0 + 0,0512 .0,321 + 0,0151 .2,154 = 1,453

d (MUCM - Azoma, M.ideal) = 0,0512 .0 + 0,1205 .0,757 + 0,1205 .0,542 + 0,1205 .0 + 0,0151.13,444 +
0,0512 .0,057 + 0,1205.0,717 + 0,1205 .0,011 + 0,0151.1 + 0,0151 .0 + 0,0151 .0,396 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151 .0 + 0,0512.0,107 + 0,0512 .1 + 0,0512 .1 + 0,0151.0 = 0,794

d (MU -7,5, M.ideal) = 0,0512 .0 + 0,1205 .0,242 + 0,1205 .0,516 + 0,1205 .5,804 + 0,0151.6,674 +
0,0512 .0,109 + 0,1205 .0,167 + 0,1205 .0 + 0,0151 .0,250 + 0,0151 .0 + 0,0151 .0,495 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151.46,097 + 0,0512 .1,717 + 0,0512 .1 + 0,0512 .1 + 0,0151 .88,165 = 1,788

d (MCU - 2- 3, M.ideal) = 0,0512 .0 + 0,1205.0,002 + 0,1205 .0,001 + 0,1205 .250,215 + 0,0151 .4,694 +
0,0512 .0,086 + 0,1205 .0 + 0,1205.0,524 + 0,0151 .0,250 + 0,0151 .0 + 0,0151 .0,309 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151 .8,190 + 0,0512 .3,931 + 0,0512.1 + 0,0512 .1 + 0,0151.54,415 = 5,621

d (MICROFNC, M.ideal) = 0,0512 .1 + 0,1205.0,090 + 0,1205 .0,083 + 0,1205.250,215 + 0,0151 .2,507 +

0,0512 .0,028 + 0,1205 .0,345 + 0,1205.5,661 + 0,0151.0,250 + 0,0151 .1 + 0,0151 .0,309 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151 .2,825 + 0,0512 .2,740 + 0,0512.1 + 0,0512.1 + 0,0151 .40,993 = 5,654

d (MCE - 2, M.ideal) = 0,0512 .1 + 0,1205 .0,640 + 0,1205.0,621 + 0,1205 .24,099 + 0,0151.2,778 +

0,0512 .0,023 + 0,1205 .0,757 + 0,1205 .9,208 + 0,0151 .0 + 0,0151 .1 + 0,0151 .0,309 +
+ 0,0512 .1 + 0,0151.23,670 + 0,0512 .3,863 + 0,0512.0 + 0,0512 .0 + 0,0151 .76,392 = 2,476

d (MC - 3, M.ideal) = 0,0512.1 + 0,1205 .0,130 + 0,1205.0,132 + 0,1205 .159,678 + 0,0151 .0,111 +
0,0512 .0,022 + 0,1205.0,648 + 0,1205.4,0 + 0,0151.0 + 0,0151 .1 + 0,0151 .0 +
+ 0,0512.0 + 0,0151.48,908 + 0,0512 .2,098 + 0,0512 .0 + 0,0512 .0,522 + 0,0151 .88,165 = 4,702
d (MCF -5, M.ideal) = 0,0512 .1 + 0,1205 .0 + 0,1205 .0 + 0,1205 .576 + 0,0151.0 +
0,0512 .0 + 0,1205 .0,697 + 0,1205.7,050 + 0,0151 .0 + 0,0151 .1 + 0,0151.0,309 +
+ 0,0512 .0 + 0,0151 .32,723 + 0,0512 .0 + 0,0512 .0 + 0,0512 .0,522 + 0,0151.375,957 = 8,753

Ierarhizarea utilajelor (morilor cu ciocane) se realizeaza dupa valorile distantelor tehnice ale
fiecarui utilaj fata de utilajul ideal. Astfel:
d(MUCM-Azoma) < d(MCU-Bontida) < d(MU-7,5) < d(MCE-2) < d(MC-3) < d(MCU-2,3) < d(MICROFNC) < d(MCF-5)
0,794 < 1,453 < 1,788 < 2,476 < 4,702 < 5,621 < 5,654 < 8,753
In continuare, se pot estima care caracteristica tehnica a unui utilaj trebuie imbunatatita, astfel
incat acesta sa-si imbunatateasca, pe ansamblu, performantele, prin micsorarea distantei tehnice fata

de utilajul ideal. De exemplu, pentru moara MU-7,5, punand in ordine descrescatoare patratele

Cij C Ij
diferentelor
C Ij

, se observa ca:

(C17: 88,175) < (C13: 46,097) < (C5: 6,674) < (C4: 5,804) < (C14: 1,717) < (C12: 1) < (C15: 1) <
(C16: 1) < (C3: 0,516) < (C11: 0,495) < (C9: 0,250) < (C2: 0,242) < (C7: 0,167) < (C6: 0,109) <
(C1: 0) < (C8: 0) < (C10: 0).
In aceasta situatie, daca nu se considera si coeficientii de importanta ai criteriilor de
departajare (caracteristicilor tehnice), ar insemna ca, pentru imbunatatirea performantelor morii MU7,5, trebuie sa cautam mai intai sa-i micsoram masa, dupa care sa cautam sa-i micsoram suprafata pe
care o ocupa, apoi sa micsoram raportul k=D/L (deci sa-i marim lungimea rotorului), s.a.m.d.

Daca se considera, insa rapoartele

C ij C Ij

j .
C Ij

, in ordinea lor descrescatoare:

(C17: 1,331) < (C4: 0,699) < (C13: 0,696) < (C5: 0,101) < (C14: 0,088) < (C3: 0,062) < (C12:
0.051) < (C15: 0,051) < (C16: 0.051) < (C2: 0,029) < (C7: 0,020) < (C11: 0,007) < (C6: 0,006) <
(C9: 0,003) < (C1: 0) < (C8: 0) < (C10: 0).
atunci, se poate observa ca pentru imbunatatirea performantelor morii MU-7,5, trebuie iarasi, in
primul rand, sa actionam in sensul micsorarii masei, dar apoi trebuie sa actionam pentru micsorarea
puterii instalate a morii, apoi sa micsoram suprafata ocupata, sa marim lungimea rotorului (C5),
s.a.m.d.