Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor si Mediu

POLUAREA SI EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

PROFESOR: Prof.Dr.Chim. Lidia Benea STUDENT: Avram Oana, Scarlat Sandica, Tamboi Raluca ANUL: III GRUPA: 42031 2012

CUPRINS

1. POLUAREA APEI 1.2 Clasificarea poluantilor 1.1 Consecintele poluarii

2. PROTECTIA APELOR

3. INDUSTRIA METALURGICA. POLUAREA CAUZATA DE ACEASTA INDUSTRIE. 4. TRATAREA APELOR UZATE 4.1 Epurarea compact n filtre gazate cu oxigen 4.2 Biologia membranelor: Siguran n cel mai mic spaiu optim in asociere cu oxigen 4.3 Statiile de epurare in container - Tehnologia de epurare MBR (Membrane Bio Reactor) 5. BIBLIOGRAFIE

POLUAREA SI EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

1. Poluarea apei

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce ar mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subteran; Deseurile si reziduurile menajere; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

1.1 Clasificarea poluantilor:

Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale

Poluanti de natura chimica: Mercurul Azotatii Cadminiul Plumbul Zincul Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile

1.2 Consecintele poluarii:

Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; distrugerea florei microbiene proprii apei.

Asupra sanatati: I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria; boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: Intoxicatia cu plumb, se manifesta prin:

oboseala nejustificata; afecteaza sistemul nervos central.

Intoxicatia cu mercur:

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala; afectiuni ale sistemului nervos;

Intoxicatia cu zinc:

diaree, tremuraturi, pareze; afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu: scaderea tensiuni arteriale;

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei; greata.

Intoxicatia cu pesticide:

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

Asupra calitatii apelor: Apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al

incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale.

2. PROTECTIA APELOR
Autopurificarea apelor: Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. Acestea constau in:

sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc.; prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene; prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata; prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice: Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:

Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare; Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa;

Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii; Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale; Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice; Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane.

3. INDUSTRIA METALURGICA. POLUAREA CAUZATA DE ACEASTA INDUSTRIE.

Industria metalurgica este o ramura a industriei grele, principala producatoare de mijloace de productie. Dezvoltarea accentuata a industriei din ultimele decenii a demonstrat relatia stransa existenta intre cresterea economica si modificarile ce se petrec in mediu.Orice politica de dezvoltare care nu este ancorata intr-un context ecologic este sortita esecului. Industria de prelucrare a minereurilor in vederea extragerii componentilor ferosi sau neferosi se bazeaza in special pe procedee de topire si innobilare la temperaturi inalte in urma carora rezulta cantitati extrem de mari de gaze nocive si pulberi. Metalurgia se clasific, n dependen de materia prim, n feroase i neferoase. Metalurgia feroaselor produce font, oel, laminate, evi din font i oel, minereuri de fier i mangan, cocs, aliaje feroase .a. Metalurgia neferoaselor se ocup cu extragerea i prelucrarea minereurilor, elaborarea i prelucrarea metalelor neferoase i a aliajelor lor, precum i cu extragerea diamantelor. Pe lng metalele propriu-zise i aliajele lor, metalurgia neferoaselor produce i laminate, prafuri metalice,electrozi,.a. Pe lng numeroasele beneficii, industria metalurgic este i o principal surs de poluare. Astfel,n urma proceselor din metalurgia feroas i nefeoas, n

aer se emit metale grele, oxizi de azot, oxizi de sulf si mono i dioxid de carbon . 1.Oxizii de azot Oxizii de azot, denumii n mod sintetic NOx, sunt considerai poluani importani prin efectele lor asupra ecosistemelor i a sntii oamenilor. Cantitatea de oxizi de azot format n timpul arderilor poate fi diminuat, n mare parte, prin acionarea asupra condiiilor n care au loc aceste arderi, respective prin scderea temperaturii maxime a flcrii, diminuarea excesului de oxigen, etc. Cnd aceste msuri sunt insuficiente, trebuie apelat la procedee de reducere a oxizilor de azot din gazele de ardere (denitrificarea fumului). . Oxizii de azot sunt considerai a avea un impact important asupra mediului nconjurtor: contribuie la formarea de ploi acide, care au efecte asupra ecosistemelor; particip la poluarea fotochimic i la formarea de ozon troposferic; favorizeaz bolile pulmonare i efect ilariant (protoxidul de azot) . 2. Dioxidul de Sulf Prin efectul poluant si cantitatile emise anual in atmosfera, dioxidul de sulf este principalul poluant gazos, motiv pentru care, de-a lungul timpului si cu atat mai mult la ora actuala, a existat si exista o preocupare intensa privind elaborarea si aplicarea unor procedee eficiente de desulfurare a gazelor reziduale. Problema eliminarii SO2 din gazele de ardere de la cosuri a fost, datorita complexitatii (gazele de ardere sunt la temperaturi ridicate si presiuni scazute si contin praf si alte impuritati), unul din cele mai cercetate subiecte referitoare la purificarea gazelor. Princi palele probleme in urma eliminarii dioxidului de sulf. - Debitele foarte mari de gaze reziduale (in cazul centralelor electrice ) - Concentratia scazuta a dioxidului de sulf in gazele reziduale (uzual 0.1 0.2 %); - Obtinerea prin desulfurare a unor produsi cu continut de sulf greu valorificabili si ca urmare are loc un transfer poluant catre apa sau sol, iar cheltuielile pentru desulfurare sunt mari si greu de recuperat. 3. Monoxid de Carbon

Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in specialasupra celui uman,sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban.Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile admise. Monoxidul de carbon rezulta in principal din: arderile incomplete ale carburantilor, arderea combustibililor, procese industrial, incinerarea deseurilor. Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon. Gazul de furnal contine25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat intr-un combinatsiderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi.

4. TRATAREA APELOR UZATE

Pentru purificarea apelor uzate industrial exist pretenii din ce n ce mai mari. Indiferent dac este vorba de condiii legale sau modificri determinate de exploatare se impun concepte i proceduri tehnice, care s asigure o flexibilitate ct mai mare posibil a instalaiilor de purificare: 4.1 Epurarea compact n filtre gazate cu oxigen Un sistem deosebit de economic i compact l reprezint filtrul vertical continuu, n dou trepte, la care nisipul cuaros servete drept mediu de filtrare i suport pentru masa biologic. Instalaiile sunt adecvate att pentru utilizarea permanent ct i pentru utilizarea limitat temporal. O functionare optima a acestei instalatii inseamna: filtrare fr deranjamente datorit cantitilor reduse de gaz fr formare de canale n patul de nisip striparea redus a compuilor cu miros puternic fr precipitat de calcar

Exemple de utilizare: n cadrul reabilitrii solurilor precum i la asanri s-au obinut cu filtrele de nisip continue, la timpi de staionare scuri (sub 10 minute), rate de eliminare de peste 99 % pentru MAK (=hidrocarburi aromatice monociclice) i de peste 92 % pentru PAK (= hidrocarburi aromatice policiclice). Valorile de scurgere pentru MAK i PAK s-au situat sub 3 g/l. 4.2 Biologia membranelor: Siguran n cel mai mic spaiu optim in asociere cu oxigen Epurarea apelor uzate prin metoda biologiei membranelor este deosebit de sigur i economic din punctul de vedere al spaiului, o microfiltrare prin intermediul membranelor nlocuind limpezirea final convenional. Calitatea evacurilor prin metoda biologiei membranelor nu conine substane solide i corespunde din punct de vedere igienic normelor pentru apa de baie, astfel nct posibilitile de refolosire a apei sunt foarte mari. Potenialul de randament al unei biologii a membranelor poate fi obinut la maxim numai dac sistemele de gazare cu oxigen pur completeaz sau nlocuiesc aerarea convenional. 4.3 Statiile de epurare in container - Tehnologia de epurare MBR (Membrane Bio Reactor) Aceasta tehnologie a beneficiat de atentie sporita si din partea Uniunii Europene, care a finantat mai multe studii pentru evaluarea tehnologiei de epurare a apei MBR. Avantaje Statiile de epurare pe membrane MBR prezinta cateva avantaje majore fata de tehnologiile traditionale de epurare a apelor uzate:

calitatea efluentului (a apei epurate) este foarte ridicata, incadrandu-se in limitele impuse de norma nationala NTPA001; tehnologia de epurare pe membrane MBR nu mai necesita existenta unui decantor secundar, avand ca rezultat o amprenta la sol mult mai redusa, in medie de pana la 50%;

statiile de epurare pe membrane MBR functioneaza complet automatizate, procesul de epurare a apei uzate fiind controlat si monitorizat de PLC (calculator de proces industrial), necesitand astfel un minim de cunostinte de operare din partea beneficiarilor. mai mult, tehnologia de epurare pe membrane asigura respectarea normelor maxime de deversare care vor intra in vigoare la nivel european din anul 2015, valori limita pe care majoritatea proceselor de epurare clasice probabil nu le vor putea atinge; tehnologia de epurare pe membrane nu necesita adaos de biopreparate pentru functionare, asa cum necesita majoritatea statiilor de epurare conventionale in container ;

Domenii de utilizare ale statiilor de epurare a apelor uzate in container MBR

sate si comune, cartiere; unitati industriale, in functie de datele de intrare ale apelor uzate; unitati militare; alte tipuri de zone canalizate si neracordate la statii de epurare, cu un numar mai mare de 500 L.E. (locuitori echivalent); retehnologizarea statiilor de epurare clasice (bazine din beton) subdimensionate sau ale caror date de functionare s-au schimbat substantial. Retehnologizarea se realizeaza prin montarea de pachete de membrane in bazinele existente, impreuna cu sistemele de monitorizare si control proces.

Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in container MBR Treapta de epurare mecanica
Apa uzata menajera este colectata intr-o statie de pompare notata SPau si apoi pompata intr-un modul compact de tratare mecanica compus din gratar fin cu tambur rotativ si deznisipator-separator de grasimi. Evacuarea nisipului se face

automat intr-un container instalat la marginea modulului. Deasemenea grasimile sunt colectate intr-un container pubela . Reziduurile solide si suspensiile grosiere sunt evacuate prin intermediul unui transportor intr-un sistem etans cu sac montat intr-un container standard, evacuarea din statie facandu-se periodic. Modulul functioneaza complet automatizat functie de senzorii de nivel montati in cuva de inox.

Treapta de epurare biologica

Apa pre-epurata este colectata intr-un bazin de omogenizare debite si concentratii si apoi este pompata automatizat in modulul de epurare biologica. Rolul bazinului de omogenizare este de a egaliza debitele, precum si de a omogeniza apa uzata astfel incat aceasta sa aiba caracteristici fizico-chimice uniforme. Timpul de retentie mediu calculat este de circa 1-3 ore, suficient pentru atenuarea varfurilor de debit. Bazinul de stocare-omogenizare va fi dotat cu un mixer submersibil cu ax orizontal care are rolul de a mentine apa uzata cu structura omogena, fara a avea depuneri sau materie in suspensie la suprafata apei. Mixerul submersibil va avea functionare continua pentru asigurarea omogenizarii apei uzate pre-epurata mecanic. Apa uzata, continand substante organice usor biodegradabile (CBO) este pompata in reactorul biologic de epurare, cu ajutorul unor electropompe submersibile, care functioneaza corelat cu senzorul de nivel montat in bazin. Procesul de epurare in totalitate, are ca scop degradarea completa a compusilor organici si reducerea substantiala a azotului si fosforului. Intreg sistemul este construit in 1 sau 1+1 containere cu radierul plat si partea superioara acoperita cu gratare pietonale scara de acces si mana curenta. Procesul de epurare biologica cu namol activat tip MBR se desfasoara in conditii strict aerobe in 3 faze succesive. Aerul necesar procesului este furnizat prin intermediul suflantelor montate in cabina de adapostire a statiei de epurare, de asemenea tip container.

Pe perioada fazei de aerare se creste raportul F/M (scazut in prealabil), marindu-se deci incarcarea organica a namolului, fapt care imbunatateste procesul de nitrificare (formarea NO3 - azotatilor din NH4 - amoniu) si procesul de stabilizare a namolului. In conditii anoxice, in absenta oxigenului dizolvat, azotatii (NO 3-N) formati anterior sau care au ramas inca in sistem sunt redusi , adica sunt transformati (redusi) in azot gazos care trece in atmosfera. Procesele au loc in paralel cu degradarea substantelor organice usor biodegradabile (CBO). Procesul se numeste denitrificare. Pentru separarea namolului biologic de apa epurata in sistemul integrat MBR, se utilizeaza module cu membrane cu microfiltrare, imersate direct in reactorul de proces cu namol activat (bioreactor). Membranele sunt asamblate sub forma modulara (cateodata acestea sunt denumite casete) coborate pe ghidaje direct in bioreactor. Modulele sunt compuse din membrane, suport pentru membrane, racorduri de admisie si de evacuare si suport al structurii in ansamblu. Membranele sunt supuse la vacuum (< 50 kPa) care aspira apa (permeatul) prin membrane, retinand solidele in modul. Pentru a mentine TSS in interiorul bioreactorului si pentru a curata membranele exterioare, se introduce aer comprimat printr-un distribuitor aflat la baza modulului cu membrana. Datorita bulelor de aer care se ridica la suprafata, se realizeaza curatarea suprafetei membranei; aerul asigura de asemenea oxigenul care ajuta la mentinerea conditiilor aerobe. Aerarea in bazin se face cu sisteme de aerare cu bule fine prin tuburi cu membrana. Sistemul de aerare este repartizat pe radierul bazinului in 2-4 grupuri. Acest tip de separare apa/namol este utilizat cu scopul obtinerii unei eficiente ridicate privind calitatea apei epurate si de asemenea pentru a obtine un namol biologic usor deshidratabil. Functionarea modulului de epurare biologica tip MBR este complet automatizata controlata de un calculator de proces.

Procesele de denitrificare si nitrificare au loc la intervale presetate prin calculatorul de proces. Alimentarea cu aer este controlata si reglata printr-un sistem de masurare analogica a oxigenului dizolvat din bazin cu limite minim/maxim, presetate in calculatorul de proces. Nivelul apei in bazin si modul de evacuare a apei uzate catre emisar sunt deasemenea controlate de calculatorul de proces. Pentru reducerea fosforului, se va realiza dozare de coagulant (clorura ferica sau alt coagulant, ex.: PAX) ce asigura precipitarea fosforului, prin intermediul instalatiei de dozare prevazuta in containerul tehnic. Inainte de evacuare in emisar, apa epurata este dezinfectata printr-un sistem de dezinfectie cu ultraviolete (UV) sau hiploclorit in functie de solicitare. Instalatia de dozare cu ultraviolete este prevazuta cu camera de linistire inainte de trecere in camerele de dezinfectie propriu-zisa, cu sistem de curatare automata a lampilor si este amplasata in containerul tehnic. Functionarea este automata corelata cu calculatorul de proces al intregului sistem.

Treapta de tratare a namolului

Prin intermediul unei electropompe submersibile namolul activat in exces (stabilizat) este pompat intr-o unitate de deshidratare cu saci filtranti. Inainte de instalatia de deshidratare, namolul trece printr-un mixer static unde se amesteca cu polimerul dozat prin instalatia de preparare si dozare a polimerului. Amestecul namol-polimer este introdus in filtrul cu saci sub presiune prin intermediul unui compresor. Sacii cu namol deshidratat sunt indepartati manual cu un carucior mobil furnizat impreuna cu instalatia. Concentratia in suspensii solide a namolului deshidratat este de circa 20-25 %. Temporar sacii sunt depozitati pe platforma betonata urmand a fi evacuati din statie in baza unui grafic de evacuare a deseurilor. Namolul deshidratat poate fi utilizat ca ingrasamant pe camp, dupa ce in prealabil se testeaza compatibilitatea lui cu solul aferent.

Sistemul de automatizare si control al statiei de epurare

Statia de epurare este dotata cu sistem de automatizare completa, avand prevazut un sistem de monitorizare al statiei cu PLC, (calculator de proces industrial) montat pe tabloul de comanda si control. Toate componentele principale ale statie de epurare pot fi vizualizate prin programul de automatizare, inclusiv starea de functionare. In caz de avarie aceasta este semnalata pe panou, dar si acustic sau cu semnalizare optica, cu posibilitatea de transmitare a datelor la distanta (standard). Toate utilajele statiei de epurare in container tip MBR au prevazute in panoul electric de automatizare si control protectii electrice, termice si de umiditate pentru evitarea defectiunilor si sporirea duratei de viata a echipamentelor.

5. BIBLIOGRAFIE

1. Botnariuc. N., Vadineanu. A. Ecologie. Editura Didactica si Pedagogica. 1982. 2. Cotiga. C., Ecologie si Protectia Mediului. Editura Sitech, Craiova. 2005. 3. Furon. R., Problematica apei in lume. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Bucuresti. 1978. 4. Negulescu. M., Epurarea apelor industrial uzate. Editura Tehnica, Bucuresti, 1868. 5. www.statii-de-epurare.ro 6. www.neyserv.com/ro