Sunteți pe pagina 1din 55

Proiect ECO II

1. Calculul indicatorului de calitate al mediului


Acest indicator de calitate a mediului I cm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i ,
cu relatia:
CMAiC ef
I cm= []
C max iCMA i
Unde : I cmi =indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i
CMAi -concentratia maxima admisibila in poluantul i" ;
C ef -concentratia efectiva la momentul calcularii , in poluantul i
Cmax i -concentratia maxima in poluantul i ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si
1 (cand mediul este curat).
Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din
mediul respectiv cu relatia:

CMAiC efi

C maxiCMA i

[%]
p
I cm1=
i =1

In care: I cm1 este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p


existenti in mediu la momentul calcularii.
Material piesa ATSi8Cu3
AERUL

Tabel 1.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului


Poluant Limita Limita de Valoarea
admisa interventie efectiva
3
3
[mg / m ] [mg/m ] calculata
[mg/
3
m
Oxizi de sulf exprimati in 300 510 0,232
SO2
Oxizi de azot NOx exprimati 500 810 1,531
in NO2
Compusi organici (exclusiv 150 300 0,005
CH4)
Praf 50 100 80100 1
NMVOC(non-methane 100 220 0,83
volatile organic

1
compounds=compusi organic volatile
fara metan)
CO(monoxid de carbon) 100 200 9,543
CO2(dioxid de carbon) 50 110 1,5

300 0,0260
0,42
Icmso2(oxid de sulf)= 510 300
500 0,0683
0,61
IcmNO2(oxizi de azot)= 810 500
150 0,5
0,99
IcmCH4(metan)= 300 150
50100 1,450
0,66
IcmPraf= 80100 50100
100 0,215
0,83
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)= 220 100
100 0,491
0,99
IcmCO(monoxid de carbon)= 200 100
50 4,23
0,76
IcmCO2(dioxid de carbon)= 110 50
Icmtotal=0,42+0,61+0,99+0,66+0,83+0.99+0.76=5.26

APA
Tabel 2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de
suprafata, conform STAS 4706-88

Substanta Valori ale CMC, mg/dmc(3 Valoarea efectiva


Limita Limita de calculata
admisa interventie [mg/ m3
Amoniac 0,2 0,5 0.134
liber(NH3)
Arsen 0,5 0,7 0,00015
Clor liber 240 400 0,000008
5
Fe2O3(trioxide 0,4 0,8 0.35
de fier)
Rezidiu fix 100 300
0,2 0,1
0,33
Icm NH3(amoniac)= 0,5 0,2
0,4 0,1
0,75
Icm Fe2O3(trioxide de fier)= 0,8 0,4

2
100 0,6
0,49
Icm Rezidiu fix= 300 100
Icmtotal=0.11+0.33+0.75+0.49=1.57

SOL
Tabel 3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Tipul poluantului Limita admisa Limita Valoarea efectiva
3
[mg / m ] de interventie calculata
[mg/m3] [mg/ m3
Plumb 100 100 0,000001
C(carbon) 1500 2500
Si(siliciu) 100 230
Mn(mangan) 5 19 0.437
P(fosfor) 15 50
S(sulf) 2 5 0,005
85 0,00001
0.99
IcmPb(plumb)= 100 85
570 0,0002
0,61
IcmC(carbon)= 1500 570
100 0,5
0,76
IcmSi(siliciu)= 230 100
5 0,0003
0,35
IcmMn(mangan)= 19 5
15 0,31
0.41
IcmP(fosfor)= 50 15
2 0,004
0,66
IcmS(sulf)= 5 2
Icmtotal=0.99+0.61+0.76+0.35+0.41+0.66=3.78

2. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

a. Metode pentru aer

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce
reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct
de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin
masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata.
Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale
ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban.
Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese
de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii
atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca
acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc

3
l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se
formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de
catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a
carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si
prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice.
Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.
Conform art. 4 din O U G 195/2005 privind protecia mediului modalit ile de
implementare a principiilor i elementelor strategice sunt :
a) Prevenirea i controlul integrat al polurii prin utilizarea celor mai bune
tehnici pentru activiti cu impact semnificativ asupra mediului
b) Adoptarea programelor de dezvoltare cu respectarea cerinelor politicii de
mediu
c) Corelarea planificrii de amenajare a teritoriului i urbanism cu cea de
mediu
d) Efectuarea evalurii de mediu naintea aprobrii planurilor i programelor
care pot avea effect semnificativ asupra mediului
e) Evaluarea impactului asupra mediului n faza iniial a proiectelor cu impact
semnificativ asupra mediului
f) Introducerea i utilizarea prghiilor i instrumentelor economice stimulative
sau coercitive
Potrivit art. 6 alin. 1 din O U G 195/2005 protecia mediului constituie
responsabilitatea i obligaia autoritilor publice centrale i locale precum i a tuturor
persoanelor fizice i juridice. Autoritile administraiei publice centrale i locale prevd n
bugetele proprii ndeplinirea obligaiilor rezultate din implementarea legislaiei comunitare
din domeniul proteciei mediului i pentru programe de protecie a mediului i colaboreaz
cu autoritile publice centrale i teritoriale n vederea realizrii acestora, art. 59 al OUG
privind protecia mediului prevede c autoritatea public central pentru protecia mediului
are urmtoarele atribuii :
a) Elaboreaz politica naional i coordoneaz aciunile la nivel naional,
regional i local privind protecia atmosferei, schimbrilor climatice precum i
pentru protecia populaiei fa de nivelurile de expunere la aerul ambiental ce
poate avea efecte negative asupra sntii umane n conformitate cu politicile
europene i internaionale specifice.
b) Elaboreaz, promoveaz i actualizeaz strategia naional n domeniul
proteciei atmosferei i planul de aciune n domeniul proteciei atmosferei
c) Elaboreaz, promoveaz i dup caz actualizeaz programul naional de
reducere a emisiilor de dioxid de carbon i oxizi de azot i pulberi provenite
din instalaii mari de ardere
Masuri impotriva poluarii aerului:
diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii
moderne aplicate in industrie;
construirea de vehicule cat mai putin poluante;
plantarea unor zone verzi de protectie;
producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);
utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre
speciale;

4
extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii
protejarea padurilor;
interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot

n proiectarea oricrui proces tehnologic este bine s se cunoasc etapa


n care este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand
actiuni preventive si abia apoi sa se prevad tehnologiile de reducere a impactului asupra
mediului.
Cele mai importante aciuni sunt aciunile preventive la surs, la
emitent.
Cteva aciuni preventive la surs se prezint n tabelul 2.1.
Poluanti Actiuni posibile asupra:
Aprovizionarii Stocrii i Proceselor de
manipulrii fabricaie
Praf Selecia materiei Umidificarea
prime stivelor Stropirea cu
materiale
purvurulente
AMINE nlturarea aminelor Precauie in Precauie n tratarea
Utilizarea produilor depozitarea i produilor de izolaie
de substituie utilizarea stocurilor utilizai
in scopul
aprovizionrii
Metale grele Sortarea deeurilor Precauie n nlturarea prafului
reciclabile (procedee depozitate de
de fabricaie la nalt metale grele in
temperatur) scopul
reciclrii nainte de
valorificare
Oxizi de sulf Procurarea Depozitare Economie de energie
(S02, SO) combustibilului si a controlat Combustia in strat
materiei prime cu fluidizat
coninut mic de sulf Injecii cu ageni de
Desulfurarea desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot nlturarea anumitor Reglarea combustiei
(NO, NO2) produi
Oxizi de carbon O noua politica Depozitare Economie de energie
(CO, CO2) energetica controlat Reglarea combustiei
(in cazul CO)
Compui nlturarea anumitor Acoperiul Procedee de etanare
organici volatili solveni depozitelor de
(COV) hidrocarburi
Stocaj etan
Dioxinne si Sortarea deeurilor Depozitare Cunoaterea buna a
furani reciclabile (procedee monitorizat proceselor
de fabricaie la nalt tehnologice
temperatur)

5
Tehnicile de depoluare cele mai des folosite in momentul actual se prezinta
in figura 2.1.

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire sunt:


- camerele de decantare cele mai vechi tehnologii de desprafuire, ce au la
baza retinerea gravitationala. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. 2.2.)
printr-un ajutaj 3, de diametru mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea
vitezei, particulele de praf 4 sunt colectate datorita fortei gravitationale in
colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezulta din aceea ca
eficiena reinerii particulelor mici (sub 5m) este scazuta (40...45%). Se
utilizeaza pentru retinerea particulelor grosolane si constituie prima treapta
de filtrare;

6
Fig. 2.2. Schema de principiu a
unei camera de decantare:
1 aerul poluat cu particule de
praf;
2 camera de decantare; 3
ajutaj;
4 particule de praf; 5
colectorul de praf;
6 aer curat; 7 ajutaj de
evacuare;

b. Metode pentru apa


Poluarea apei reprezinta o alterare a calitilor fizice, chimice sau biologice ale acesteia
peste o limit admisibil stabilit, respectiv depirea nivelului mediu de radioactivitate, produs
de o activitate uman direct sau indirect, n urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normal, n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni alterarea
Sursele de poluare pot fi impartite in doua categorii (fig. 2.3):
surse naturale de poluare;
surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului

7
Fig 2.3 Surse de poluare a apei
Sursele de poluare concentrate sau organizate sunt reprezentate de apele uzate
industriale, cu descarcare continua sau intermitenta si care au un anumit grad de infestare.
Sursele de poluare neorganizate sunt reprezentate de apele din precipitatii sau siroaie
care spala suprafetele localitatilor, drumurilor, depozitele de reziduuri, terenurile agricole pe care
s-au aplicat ingrasaminte sau substante chimice de combatere a daunatorilor.
Sursele de poluare accidentala sunt reprezentate de apele uzate ca urmare a unor avarii
sau catastrofe aparute accidental.
Impurificarea apei se poate face cu o mare diversitate de substante impurificatoare. (fig.
2.4).

8
Fig 2.4 Principalele substante impurificatoare ale apelor

Prin folosirea de catre om in cele mai diverse scopuri practice sau prin
contactul apelor cu produse ale activitatii umane, din aer sau de pe sol,
acestea se incarca cu diferite substante
impurificatoare (materii poluante) devenind ape uzate improprii oricarei
utilizari ulterioare. Dupa provenienta lor exista mai multe categorii de ape
uzate (fig. 2.5).
Din totalul activitatilor umane, care produc poluare, industria produce
poluarea mediului
acvatic in proportie de 39%.
Apariia poluarii in mediul acvatic este de cele mai diferite feluri n
funcie de activitile
umane sau fenomenele naturale care produc poluarea. Principalele
modaliti de apariie a poluarii apei se prezint in figura 2.6.

9
Fig 2.5 Principalele categorii de ape uzate

10
Fig 2.6 Principalele modalitati de aparitiee a poluarii apelor

Dispersia poluanilor se realizeaz conform legilor de difuzie care


acioneaz i in cazul
polurii atmosferice, deplasarea efluentului intr-un receptor fcndu-se
continuu. Concentraia
maxim a polurii se produce pe axa direciei de deplasare a efluentului,
urmat de tendina de
depunere si de mpingere a impuritilor solide spre marginile
receptorului/albiei de ru. Agenii
poluani dizolvai in apa apar sub form de dispersii de substane solide sau
suspensii grosiere.
n cazul rurilor, poluarea datorata intreprinderilor industriale vecine
are caracter cumulativ, in functie de numarul surselor de poluare.

11
Fig 2.7 Clasificarea poluantilor hidrosferici

Receptorii apelor uzate sunt cursurile de ap de suprafa, lacurile,


mrile, oceanele, si mai nou straturile permeabile subterane adnci i solul.
Efectele polurii apelor de suprafa se prezint in figura 2.8.

12
Fig 2.8 Efectele polurii apelor de suprafa

Prevenirea polurii apelor se face, mai ales, prin msuri de


supraveghere i control, iar
combaterea polurii se realizeaz prin construcii, instalaii, echipamente,
etc. prin aa numitele
staii de epurare a apelor uzate.
Principalele direcii strategice n domeniul calitii apelor se preznt n
figura 2.9.

1. Autoepurarea apelor
Autoepurarea apelor este un proces complex fizico-chimic, biologic i
bacteriologic, prin care ncrcarea unei ape n suspensii minerale i organice
se reduce n aval de sursa de impurificare.

13
Capacitatea unui curs natural de a primi i purifica eflueni de ape
uzate este funcie de o serie de factori de mediu, de natur fizic, chimic
sau biologic(fig. 5.14). Fiecare curs natural are o anumit limit a
posibilitilor de autoepurare.

2. Epurarea apelor uzate


Aa cum s-a vzut n paragraful precedent natura acioneaz prin
mijloace proprii n direcia meninerii indicatorilor de calitate ai apelor, dar, n
condiiile unei poluri din ce n ce mai intense, indicatorii de calitate nu mai
pot fi pstrai n limitele normale doar prin autoepurare. n aceste condiii
este necesar intervenia omului care trebuie s acioneze pentru prevenirea
i combaterea polurii.

Fig 2.9 Direciile strategice n domeniul meninerii calitii apelor

Epurarea apelor uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin


care impuritile de natur chimic(mineral i organic) sau bacteriologic
coninute n apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste
ape s nu duneze receptorului i s aiba o utilizare

14
corespunztoare.
n general, procesele de epurare sunt asemanatoare cu cele care au
loc n timpul autoepurrii, numai c se desfoar sub control, fiind dirijate
de om, i cu o vitez mult mai mare.
Apa uzat care intr n staia de epurare conine:
a compui, impuriti mari;
b suspensii grosiere mari;
c grasimi si uleiuri emulsionate;
d grasimi neemulsionate;
e suspensii minerale granulate fine;
f suspensii grosiere de natura organica;
g suspensii fine de natura organica;
h suspensii coloidale minerale;
i suspensii coloidale organice;
j substante minerale dizolvate;
k substante organice dizolvate;
l microorganisme si bacterii;
m compusi pe baza de azot;
n fosfor.

Adoptarea tehnologiei de epurare pentru o ap uzat este un proces


foarte complex care
trebuie s aib n vedere caracteristicile acesteia, posibilitile financiare de
care se dispune i n
special, zona de ru n care se deverseaz efluentul.
Cele mai des ntlnite echipamente i instalaii folosite la epurarea
apelor uzate sunt:
o sistemele pentru reinerea corpurilor prin blocare (grtare, site
etc);
o instalaiile i echipamentele pentru separarea gravitaional;
(decantoarele, deznisipatoarele, separatoarele de grsimi etc);
o instalaiile i echipamentele pentru epurarea biologic (iazurile
biologice, cmpurile de irigare i filtrare, filtrele de nisip,
epurarea cu nmol activ, epurarea cu pelicul biologic etc);
o instalaiile i echipamentele pentru oxigenare (difuzoare,
dispersoare, perii de aerare, pompe cu jet de fluid, oxigenarea cu
oxigen pur etc);
o instalaiile i echipamentele pentru epurarea avansat (pentru
nitrificare, denitrificare , ndepretarea azotului, ndepartarea
fosforului, filtrarea, osmoza invers, hiperfiltrarea etc.);
o tehnologiile i echipamentele pentru gospodaria de nmol
(ngroarea, elutrierea, flotaia, concentrarea, congelarea,
stabilizarea, deshidratarea, incinerarea, compactarea,
valorificarea etc.);

15
o procesele, instalaiile i echipamentele pentru dezinfectarea
apelor (dezinfectarea cu clor si produii lui, cu ozon, cu diverse
substane)
o staiile, instalaiile i echipamentele de pompare (pompe
volumice, elevatoare hidraulice, turbopompe etc)
o instalaiile monobloc pentru epurarea apelor uzate.

16
Fig 2.10 Schema general a procesului tehnologic de epurare

17
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a
particulelor solide organice sau anorganice prin depunere gravimetric in
spaii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este dependent de
dimensiunea particulelor dispersate n masa de ap.
Flotaia este fenomenul de separare a dou faze dintr-un anumit
amestec polifazic, bazat pe diferena de greutate specific a constituenilor,
faza mai uoar ridicandu-se la suprafaa sistemului apos, separndu-se din
amestec. Prin flotatie se pot ndeprta materiile insolubile n ap, cum ar fi:
grsimile, uleiurile, vaselina, etc. Folosind reacii chimice de floculare se pot
ndeparta din ap i alte materii care sunt extrase la suprafa formnd
stratul de spum. Flotaia poate fi: natural prin barbotare ; prin extracie;
prin tratarea apelor cu acid (metoda acida) i prin centrifugare.

Fig. 2.11. Schema unui decantor longitudinal i curire mecanic:


1 canal de aductiune a apei uzate brute; 2 sistem de linistire; 3
antecamera;
4 conducta pentru evacuarea grasimilor; 5 podul mobil; 6 lama
impingatoare pentru spuma; 7 baza de
namol; 8 zona linistita pentru sedimentare; 9 lama racloare;
10 cochila pentru colecatarea flotantilor; 11 canal cu deversare
pentru colectarea si evacuarea apei tratate;
12 namol; CA; CP cursa activa si respectiv pasiva; Q debit;
C concentratie; QC flux masic (I ape uzate; e ape epurate; n
namol).

18
Nitrificarea este procesul biologic autotrof de transformare a
compuilor de azot in nitrai i nitrii. Procesul autotrof are la baz obinerea
energiei necesare pentru creterea biomasei din oxidarea compuilor de azot
n amoniac. Organismele nitrificatoare sunt prezente n aproape toate
procesele biologice aerobe. O staie de epurare cu treapt de nitrificare
independent se prezint in figura 2.12. Procesul de nitrificare n etaj separat
se calculeaz similar celui biologic cu nmol activ.
Denitrificarea este procesul biologic de transformare a nitrailor n azot
gaz sub influena
unor catalizatori biochimici numii enzime.

Fig. 2.12. Staie de epurare cu treapt fizic, treapt biologic, trepte de


nitrificare i bazin de contact pentru clorinare:
TF treapta pentru epurare fizica; DP decantor primar; BA treapt pentru
epurarea biologica; DS decantor secundar; TN treapta de nitrificare; DT
decantor tertiar;
BC bazin de eliminare prin contact

c. Metode pentru sol

Poluarea solului reprezint orice activitate care produce dereglarea funcionrii


normale a solului ca suport i mediu de via (mai ales pentru plantele terestre superioare i
vieuitoare), n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestat prin
degradarea fizic, chimic sau biologic a solului, ori apariiei n sol a unor caracteristici care
reflect deprecierea fertilitii sale, respective reducerea capacitii bioproductive, att din punct
de vedere calitativ ct i/ sau cantitativ.
Poluarea radioactiv este o form special de agresiune asupra mediului cauzat de
emiterea n spaiu a unor radiaii care produc modificri fizice, chimice i biologice organismelor
vii.
Radioactivitatea poate fi:
- natural determinat de prezena n sol, ap, aer, flor, faun, finele umane a unor substane
radioactive existente pe Terra chiar de la formarea ei, plus radiaia cosmic. Cea mai important
radioactivitate natural se datoreaz izotopului K40, ce se afl n proporie de 120ppm n potasiu
i compuii si (n corpul omenesc se gsete n concentraie de 8,3* 102 , producnd
1,9104 dezintegrri pe secund);
- antropic determinat de activitatea uman i n special de descoperirea i utilizarea fisiunii
nucleare n diferite domenii

19
Efectele polurii radioactive pot fi directe sau ndirecte, depinznd de tipul radiaiei i
durata de iradiere.
n funcie de momentul n care se manifest, efectele sunt:
- teratogene, care apar la embrionul uman;
- genetice, care se manifest la urmaii prinilor iradiai;
Principalele surse de poluare radoactiv sunt date n figura 2.13

Fig 2.13 Principalele surse de poluare radioactiv

Meninerea i mbuntirea gradului de fertilitate a solului constitute o preocupare


major a tuturor rilor, pentru asigurarea n primul rnd a nevoilor de hran ale populaiei care
se afl ntr-o continua cretere. Pe de alt parte presiunea antropic puternic asupra solului a dus
n multe zone la dereglarea echilibrului complex stabilit ntre factorii abiotici si biotici ai solului,
echilibru care trebuie restabilit. Din acest punct de vedere activitile de protecie a solului se
mpart in doua mari categorii:
- activiti de mbuntiri funciare;
- activiti de prevenire i combatere a polurii solului.
mbuntirile funciare
mbuntirile funciare cuprind totalitatea lucrrilor care au drept scop punerea n
valoare a capacitii de producie a terenurilor agricole, i sunt realizate prin urmtoarele
categorii de lucrri:
Irigaiile n vederea inlaturarii deficitului de apa din sol presupun urmtoarele faze: captarea
apei dintr-o sursa; transportul apei; distribuirea apei; colectarea i evacuarea surplusului de ap.
Prevenirea i combaterea excesului dunlor de ap din sol se face prin realizarea
urmtoarelor tipuri de lucrri: ndiguiri, regularizarea cursurilor de ap, desecri si drenaje.
Prevenirea i combaterea eroziunii solului se realizeaz printr-o serie de masuri nglobate in
trei mari categorii: msuri agrotehnice; msuri hidrotehnice; msuri silvice.

20
Ridicarea fertilitii solurilor slab productive i neproductive se realizeaz prin: defriarea si
curirea terenurilor virane, nivelarea i modelarea terenurilor accidentate, ameliorarea
terenurilor srturate, amendarea solurilor acide.

Prevenirea i combaterea polurii solului

Prevenirea i combaterea polurii solului presupune desfurarea lucrrilor i practicilor


curente din agricultur i silvicultur n conformitate cu o serie de norme tehnice de protecie a
calitii solului.
Lucrrile i practicile curente din agricultur i silvicultur trebuie s se desfoare n
conformitate cu o serie de norme tehnice de protecie a calitii solului. lat cteva exemple de
"Norme tehnice de protecie a calitii solului":
reducerea la minimum a numrului de treceri al tractoarelor prin efectuarea mai
multor lucrri la o singura trecere folosind maini mulioperaionale.
asigurarea presiunii n pneuri conform prevederilor tehnice pentru reducerea tasrii
si distrugerii structurii solului; efectuarea lucrrilor, specific culturilor agricole
numai n condiii de umiditate optim a solului;
controlul periodic al strii de aciditate a solului i aplicarea de amendamente
calcice dup instruciunile n vigoare;
efectuarea studiilor agrochimice pentru flecare unitate de producie i stabilirea
tiinific a tratamentelor i lucrrilor necesare de ctre instituiile de specialitate
autorizate n acest scop;
Prevenirea ridicrii gradului de mineralizare a apelor freatice printr-o bun
funcionare a sistemului de desecare-drenare, prin irigaii de splare aplicate n
special n afara perioadei vegetative;
Reducerea la minim a pierderilor de ap din sistemul de irigaii;
Asigurarea acoperirii ct mai ndelungate a solului cu covor vegetal sau resturi
vegetale, pentru reducerea la minimum a evaporrii apei direct de la suprafaa
solului;
Folosirea la irigat a apelor nepoluate;
Folosirea numai a ngrmintelor, amendamentelor, pesticidelor aprobate de ctre
organele autorizate, n dozele recomandate.

Din pcate, solul poluat cu un agent poluator, poate rmne poluat zeci sau chiar sute de
ani, fr posibilitatea depolurii.Expresia Pmntul suport orice, cu particularizarea Solul
suport orice nu mai poate fi deloc acceptat deoarece poluarea ntens a acestuia conduce
ireversibil la distrugerea vieii pe pmnt. De aceea, se impugn cu necesitate o serie de msuri de
prevenire a polurii solului, msuri care trebuie s fie reglementate prin lege de fiecare ar.
Aceste msuri trebuie stabilite n funcie de: modurile de poluare; natura substanelor
poluante; natura activitilor poluante; nelegerea mecanismelor care regleaz viaa pe Terra;
natura surselor de poluare; gradul de educaie i nelegere a locuitorilor zonelor respective i
gradul de dezvoltare economic

21
Fig 2.14 Uzina de filtrare a apelor uzate

3. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii


a. Metode de reducere pentru aer
Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaza prin:
a) Prelucrarea materiilor prime ce contin sulf inainte de a fi introduse in procesul tehnologic;
b)Desulfizarea gazelor de ardere.
PRELUCRAREA COMBUSTIBILILOR PENTRU REDUCEREA CONTINUTLUI DE
SULF
Procedeele de desulfurare a carbunilor se clasifica in:
2. Pretratarea chimica urmata de indepartarea mecanica a sulfului
continut ca impuritate in pirita (sulful organic nu poate fi indepartat).
Reducerea sulfului piritic se face in proportie de 90%.
3. Transformarea chimica a sulfului din carbune in compusi solubili sau
volatili.
4. Desulfurarea prin desulfurare lichefiere, urmata de solidificarea
produsului si diferite procedee de gazeificare a carbunelui.
Pentru pacurile cu continut ridicat de sulf s-au utilizat diverse metode de indepartare a
sulfului in vederea obtinerii emisiilor reduse de oxizi de sulf. Printre acestea se numara:
1. Aditivitatea pacurii, prin folosirea aditivilor de combustie care au rolul de a
reactiona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere si de a forma produse slab active
sub raport coroziv.
2. Metoda petrochimica de a indeparta compusii cu sulf prin rafinare.

DESULFURAREA GAZELOR INDUSTRIALE


In vederea micsorarii nocivitatii gazelor emise, varianta cea mai studiata si aplicata este
desulfurarea gazelor de ardere.

22
Retinerea dioxidului de sulf din gazele reziduale se poate realiza prin procedee
conventionale ce au la baza procese ca: absorbtia, adsorbtia, oxidare catalitica, reducere catalitica
si procedee neconventionale prin iradiere cu fascicul de electroni accelerati sau fascicul de
electroni microunde.
Absorbia SO2 pe particulele de calcar poate fi mbuntit prin umidificarea acestora.

Fig 2.15 Sistem de desulfurare a gazelor.


Reducerea emisiei de oxizi de azot NOx

Concentraia admisa a oxizilor de azot este de 200 mg/ Nm3 aceasta se poate realiza
numai aplicnd toate cele patru soluii tehnologice astfel:
insuflarea de aer teriar deasupra morilor;
insuflarea de aer teriar ntre ieirea din arztor i aspiraia morilor;
insuflarea de gaze arse recirculate ntr-o zon situat deasupra arztoarelor;
concentrarea prafului de crbune la ieirea din mori.
Concentraia oxizilor de azot determinat la ieirea din focar rmne aceeai i la
evacuarea gazelor de ardere n atmosfer.
Pe lng msurile primare aplicate pentru reducerea oxizilor de azot se folosesc i msuri
secundare prin care se ncearc eliminarea oxizilor de azot deja formai.
Majoritatea tehnologiilor se bazeaz pe injecia de amoniac, uree sau alte componente,
care reacioneaz cu NOx, formnd azot molecular.
Msurile secundare se mpart n dou categorii:
Reducerea catalitic selectiv (RCS),
Reducerea necatalitic selectiv (RNCS).
Aplicarea acestor metode secundare prezint numeroase avantaje:
Pot fi folosite pentru diveri combustibili, exemplu gaz natural, pcur i crbune,
Nu creeaz poluani suplimentari;
Emisia de NOx poate fi redus cu mai mult de 90%.

Etajarea arderii combustibilului

Aceast ardere const n ntrzierea injectrii unei pri din combustibil n flacr, astfel
ca n flacr s existe o zon srac n combustibil, urmat de o zon cu temperatur mai nalt

23
n care se face injectarea cu restul combustibilului. Un arzator cu arderea etajata a
combustibilului gazos se prezint n figura 2.14 i a combustibilului solid (praf de carbune) n
figura 2.15.
Arderea etajat de combustibili, permite reducerea cu 5060% a cantitatii de NOx
degajat. n general, aerul primar este introdus odat cu combustibilul, n aerul secundar i sunt
supui turbionrii.

Fig 2.16 Arztor cu ardere etajat a combustibilului gazos

Fig 2.17 Arztor cu ardere etajat a prafului de crbune

24
NMVOC(non-methane volatile organic compounds=compusi organic volatile fara
metan)
Compuii organici volatili (COV) sunt substane organice (excluzand metanul), care
conin carbon i hidrogen, care este substituit parial sau total de ali atomi i care se gsesc n
stare gazoas sau de vapori n condiiile funcionale din diferitele instalaii (au capacitate de
evaporare dup utilizarea lor).
Normativele europene adauga la aceast definiie i faptul c au o tensiune a vaporilor
mai mare sau egal cu 10Pa la 273.15K.
Principalele familii de solveni asimilai COV sunt:
- alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale etc.);
- aromatici (etanol, butanol, methanol, alcool izopropianic etc.);
- eteri (acetate de atil, de butyl, de izopropil, tetrahidrofenon etc.);
- cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan etc.);
- plastifiani (dioctilphalat etc.)
- cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona etc.)
- compui azotai (amine, nitrii etc.);
- compui sulfurai (mercaptani, dimetilsulfura etc.).

COV sunt utilizai n industrie pentru capacitatea lor de evaporare dup utilizare, la
sfritul operaiilor de curaire, de amestecare, de aplicare de pigmeni etc.
Se deosebesc dou categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea
solvenilor n cantiti de materie prim pentru alte procese industrial i de distrugere, care
permit valorificarea solvenilor sub form energetic.

Fig 2.18 Perturbaia ciclului Chapman n prezena COV

n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare i anume:


- condensarea pentru debite mici (sub1000m3/h), cu concentraii mari, care
25
permit recuperarea compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele
domenii de aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor n chimie, petrochimie,
farmacie i anumite aplicaii de degresare (pulverizarea). Se disting dou tehnici de
condensare:
- condensarea mecanic propriu- zis (fig.4.32) care este utilizat pentru
scderea concentraiei prin recuperare i detenie, necesitnd utilizarea unui
compresor i nclzitor (temperatura ajunge pn la -30-40C;

Compusi organici (exclusiv CH4)

Schema de reducere a emisiilor de compui organici volatili, denumit n continuare


schema/plan de reducere, ofer titularului activitii posibilitatea de a obine, prin diferite
metode, o reducere a emisiilor de COV care s fie echivalent cu cea pe care ar realiza-o
aplicnd valorile limit de emisie.

26
La proiectarea i evaluarea schemei/planului de reducere se iau n considerare
urmtoarele aspecte:
dac potenialii substitueni ai solvenilor organici, care nu conin sau au un coninut
redus de compui organici volatili, sunt nc n curs de sintetizare; n acest caz autoritatea
competent pentru protecia mediului acord titularului activitii o prelungire a termenului de
punere n aplicare a schemei sale de reducere a emisiilor;
valoarea de referin pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili trebuie s
corespund emisiilor care ar rezulta dac nu ar fi luat nici o msur de reducere.

Schema/planul de reducere se aplic instalaiilor pentru care se poate presupune un


coninut constant n stare solid al produsului i se poate utiliza acest coninut n vederea definirii
valorii de referin pentru reducerea emisiilor.
Msuri generale pentru prevenirea/reducerea emisiilor fugitive (difuze):
transportul prin conducte al agenilor de acoperire/ curare ctre aparatul de acoperire/
curare;
evacuarea solvenilor sau a gazelor reziduale prin conducte etane; Realizarea unei
subpresiuni n prile instalaiei capsulate/nchise, n special la orificiile de intrare i ieire de la
diverse faze ale procesului tehnologic;
dirijarea gazelor cu emisii de COV la o instalaie de epurare n vederea respectrii
valorilor limit de emisie.
utilizarea de recipiente, rezervoare n care se vor depozita solvenii organici sau
materiale tip deeuri cum ar fi: agenti de curare, crpe uzate care conin solveni organici.
Aceste echipamente trebuie amplasate n locuri nchise. Se recomand ca n locul de depozitare
s existe materiale absorbante (ntr-o cantitate suficient), care s fie utilizate la eventualele
scurgeri de solveni;
nchiderea, capsularea componentelor de instalaie, pe ct este posibil; la prile
necapsulate se recomand montarea unei instalaii de aspiraie;

27
evitarea locurilor deschise n realizarea unor faze ale proceselor tehnologice, cum ar fi
de exemplu amestecarea unor substane de acoperire (se recomand montarea unei instalaii de
absorbie).

Praf

Camere de desprfuire
Instalaia este compus dintr-un numr de camere paralelipipedice n care gazul ptrunde
cu o anumit vitez, iar dup intrare se produce o destindere brusc, nsoit de o reducere
semnificativ de vitez, de la 68 m/s la 12 m/s i chiar pn la 0,5 m/s. Camerele de
desprfuire se dovedesc utile pentru particule cu dimensiuni mai mari de 100m. Cea mai simpl
camer de depunere este de form paralelipipedic (fig.2.19), avnd un horn de evacuare a
aerului. Pentru determinarea lungimii camerei se folosete relaia:

Fig 2.19 Camera de depunere simpla

Viteza de plutire este specific fiecrui material. Viteza aerului n 47 camer se alege
ntre limitele 0,15 3 m/s, n funcie de felul materialului care se separ. La intrarea amestecului
de aer i material n camer se produc turbioane. In acest caz, calculul depunerii materialului
solid este foarte complicat, iar calculul dup relaia anterioar trebuie considerat aproximativ.

28
CO(monoxid de carbon)

Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de monoxid de carbon
se refera la folosirea benzinei fara plumb, iar pentru autovehiculele care folosesc benzina cu
plumb utilarea acestora cu un echipament special, instalat pe conducta de esapament. Acest
echipament consta dintr-un catalizator si o sonda lambda. Prin folosirea acestui echipament se
poate ajunge la o reducere a nocivitatii gazelor eliminate (CO si NOx) de pana la 90%.
Motoarele care sunt construite pentru utilizarea benzinei fara plumb nu necesita astfel de
echipament.
Drept substante catalizatoare se folosesc oxizii metalici, hidroxizii, pulberile metalice,
clorurile etc., iar echipamentul consta dintr-un cilindru de ceramica, cu multe canale, a caror
suprafata este acoperita cu circa 2 g de platina, ca substanta catalitica.
Sonda lambda are ca scop obtinerea unui amestec eficient intre aer si benzina fara plumb
pentru asigurarea unei reactii eficiente intre oxigenul din aer si gazul de esapament.
In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale, emisiile pot
fi stopate printr-un control atent al arderii, iar in unele cazuri trebuie introduse echipamente de
depoluare.
Epurarea gazelor cu continut de CO se bazeaza pe reactia acestuia cu vaporii de apa in
prezenta unui catalizator pe baza de fier.
CO + H2O CO2 + H2

29
Pentru un continut scazut de CO din gazele reziduale (< 2%) eficacitate mai mare o are
procesul de metanizare:
CO + 3H2 CH4 + H2O
Cel mai frecvent, in cazul epurarii gazelor reziduale cu continut de CO nu se pune
problema utilizarii acestuia, ci a indepartarii cu o eficacitate cat mai mare.
Epurarea cu tub Vanturi
Instalaia din figura 2.20 este constituit tot dintr-un ciclon 1, care reine particulele
aglomerate. Aglomeratele se produc prin umectarea gazului poluat cu un jet de ap creat de o
conduct amplasat n centrul tubului Vanturi 5, montat pe orificiul de alimentare. n tubul
Vanturi jetul de ap este dispersat, ceea ce determin o umectare eficient a particulelor de praf.
Apa cu particulele de praf este colectat n vasul tampon 2, unde particulele de praf sedimenteaz
i sunt evacuate pe la partea inferioar. Apa aflat n partea superioar este pompat n vasul de
limpezire 3, unde sunt ndeprtate ultimele resturi de praf. Pompa 4, alimenteaz Tubul din
interiorul tubului Vanturi cu ap curat. Gazul care ptrunde n confuzorul tubului Vanturi este
accelerat mrindu-i foarte mult energia cinetic astfel nct se ating la ieirea din confuzor
viteze de 70100 m/s. In zona difuzorului are loc dispersia apei n masa de gaz poluat i ca
urmare a contactului dintre particule, la vitez mare, se produc aglomeratele.

Fig 2.20 Instalatie de epurare a gazelor cu tub Vanturi


Particulele reinute de aceste instalaii au dimensiuni de 0,0010,5 mm, dar sunt reinute
i particulele mai mari de 0,52 mm.

30
Purificarea gazelor prelucrate decurge in prezenta unui numar mare de tipuri de
catalizatori. Unele tipuri de catalizatori pot fi folositi pentru arderea oxidanta a CO si a
hidrocarburilor pana la dioxid de carbon si apa, iar altele in procesul de reducere a oxizilor de
azot cu ajutorul monoxidului de carbon:
2NO + 2CO N2 + 2CO2
Oxidarea CO si a hidrocarburilor se realizeaza in strat catalitic (Pt, Pd, NiO,
CuO,Co3O4). Activarea oxigenului adsorbit la suprafata catalizatorului constituie etapa
limitativa in procesul de oxidare a CO. La adsorbtia oxigenului pe suprafata catalizatorului
rezulta diverse forme de oxigen legat superficial.
Separatoare cu jet
O instalaie de separare eficient cu gabarit relativ restrns, este instalaia de splare cu
jet, figura 2.21, care se mai numete i injectorul spltor. Ea este format din dou sau mai
multe uniti. Fiecare unitate este compus dintr-un bazin cu ap n interiorul cruia este montat
un injector care realizeaz umezirea pereilor. Prin orificiul axial al injectorului ptrunde ap la o
presiune de 0,30,6 MPa, iar din lateral, printr-un orificiu dispus la 90 0 fa de axa injectorului,
intr gazul poluat. La trecerea prin injector similar, ca n tubul Vanturi, particulele solide sunt
umezite i se aglomereaz. Presiunea le deplaseaz spre bazin unde la contactul cu apa,
sedimenteaz. Particulele umede care nu au constituit aglomerate sunt i ele dirijate spre bazin
unde vor sedimenta.
Gazul ajuns n bazin mpreuna cu particulele fine ce nu au sedimentat este evacuat printr-
o conduct racordat la partea superioar a bazinului spre injectorul urmtor n care procesul de
epurare este reluat.
Instalaia poate reine particule de pn la 0,8 m; are dezavantajul unui consum mare de
energie i ap. Cheltuielile mai pot fi reduse prin recircularea apei.

Fig 2.21 Spalatoare cu jet

31
CO2(dioxid de carbon)

Reducerea emisiilor de gaze care au efect de sera este extrem de dificila si trebuie sa se
realizeze la nivel global. Daca pentru un stat dezvoltat inlocuirea unei tehnologii poluante cu alta
mai putin poluanta este uneori numai o problema de timp, pentru cele slab dezvoltate sau in curs
de dezvoltare acest lucru este aproape imposibil. Astfel in SUA se emite anual o cantitate de 5t
dioxid de carbon pentru fiecare locuitor in timp ce in China 0,4t dioxid de carbon.
Dezvoltarea economica a statelor slab sarace va impune cresterea emisiilor de dioxid de
carbon astfel ca pentru atingerea unui produs national brut pe locuitor de numai 15% din cel al
SUA in China ar trebui sa se consume o cantitate de combustibili fosili egala cu cea din SUA. In
concluzie atata timp cat populatia este in continua crestere, cat se incearca reducerea emisiilor
numai la nivel local, iar statele dezvoltate nu iau in considerare imbunatatirea si inlocuirea
tehnologiilor si in tarile sarace nu se va putea elimina riscul schimbarilor climatice.
CO2 recuperat, eventual, din gazele de ardere ar putea fi folosit la sinteza unor materii prime
secundare ca formaldehida si metanolul:
2H2 + CO2 CH2O + H2O
5/2H2 + CO2 = CH3OH + H2O
Pentru eliminarea dioxidului de carbon se poate utiliza o nou tehnologie care capteaz i
stocheaz carbonul, reducnd astfel poluarea cu carbon din aerul aflat n jurul nostru. Compania
elveian Climeworks a construit o astfel de instalaie n apropiere de Zurich, aceasta fiind prima
instalaie comercial de captare a carbonului din lume.
Procesul tehnologic utilizat de Climeworks presupune captarea CO2 direct din aer.
Modulele colectoare aspir aerul ntr-un filtru de tip burete tratat cu substan e chimice derivate
din amoniac. Moleculele de CO2 ader la acest filtru pentru ca ulterior acestea s fie eliberate
prin nclzire.

Instalaia de captare a dioxidului de carbon din aerul nconjurtor

b. Metode de reducere pentru apa

32
Amoniac liber(NH3)
Se poate elimina amoniacul din apa prin procedee fizico-chimice sau prin procedee
biologice.
Procedee fizico-chimice
Avand in vedere actiunea clorului asupra amoniacului care este eliminat pentru ca doza
de clor utilizata este superioara unui punct critic. In aceste conditii apar adesea produsi
(organclorosi haloformi) iar prezenta lor este daunatoare in apa de consum. Aceasta tehnica nu
este aplicabila daca cantitatea de substante anterioare prezente in apa este mica si se poate spune:
-Ca apa nu contine materiale organice fiind mici
-In finalul tratamentului rezulta apa curata si limpede
Aceste particularitati de caz spun ca este necesar un tratament biologic de eliminare a
amoniacului (perioada de apa inghetata)
Instalatia lui MORSANG este de asemenea echipata cu un rezervor de apa limpede si
filtru de carbine active
Eliminarea biologica a amoniacului
Filtru de PUZZOLANA
Materialul este pe piata in cea mai mare parte a tarii .Granulozitatea
utilizata este importanta (> 1 cm).In curs de functionare rezulta o mica augmentare pierdere din
masa lor dar in acelasi timp este aproape imposibil spalarea spalarea materialului din filtre pentru
ca cresterea materialului sfaramat are o valoare incompatibila cu buna functionare a
nitrificatorului .Spalarea trebuie facuta dupa doua tehnici :
-o spalare pentru macerare in apa clorurata se face periodic pentru limitare dezvoltarii
bacteriene si namol biologic .Aceasta macerare survine pentru o clatire cu apa si amestecare pe
canalul de apa tratata inaintea timpului necesar de repornire a reactiei de nitritie si de nitratie

Schema de reducere a amoniacului

33
Arsen
Contaminarea cu arsen a apelor potabile este o problem global. Arsenul este catalogat
ca un compus cancerigen de ctre National Research Council (NRC 1999a; NRC 1999b; NRC
2002). Expunerea cronic la concentraii de As mai mari de 50 g/L n apa potabil conduce la
apariia unor serioase probleme de sntate de natur respiratorie, renal, cardiovascular i
hematologic dar i dermatologic n cazul expunerii epidermei (Lomaquahu si Smith, 1998).
n apele naturale arsenul se gasete combinat cu oxigenul sub form de arseniai [As(V)]
i arsenii [As(III)]. Potenialul redox (Eh) i pH-ul sunt cei mai importani factori care
controleaz specierea As. n condiii oxidante, specia dominant la pH < 7 este H2AsO4 - n timp
ce la pH > 7 predomin HAsO4 2- n condiii reductoare, la pH .< 9.2 predomin specia neutr
H3AsO30 .Concentraiile arsenului n apele de adncime variaz de la < 0.5 la 5000 g/L n
funcie de surse i de mediul geochimic local (Smedley si Kinniburgh 2002).
Ca urmare a interesului la nivel global pentru tratarea apelor naturale n vederea
ndeprtrii poluanilor cu risc crescut pentru sntatea uman, printre care se numr i arsenul,
tot mai muli cercettori vin n ntmpinarea utilizatorilor cu noi produse i tehnologii
compatibile cu diferitele condiii de utilizare. Compania american "Purolite", productoare de
rini schimbtoare de ioni avnd principala unitate de producie n Cynwyd, a fost interesat n
obinerea i comercializarea unui produs eficient pentru ndeprtarea arsenului din ap nc din
2001 cnd US-EPA (USEnvironmental Protection Agency) a publicat noul standard n care CMA
de As a fost redus de la 50 la 10 g/L.

Statie de eliminare a arsenului

Clor liber

O modalitate de a reduce clorul dintr-o piscina se face prin utilizarea statiilor UV.Aceste
statii ajuta la reducerea concentratiei de cloramina din apa cu pana la 50% .Concentratia de

34
cloramina este redusa in mod semnificativ pe de o parte ca urmare a reducerii de adaos de clor si
pe de o parte ca urmare a degradarii unei parti de cloramina de catre razele UV.

Sistem de dezinfectie cu UV

35
Schema unei instalaii de clorinare:
1 rotametru; 2 filtru; 3 filtru; 4 conducta; 5 dispozitiv de amestecare; 6 apa;
7 ajutaj evacuare; 8 robinet reglaj apa; 9 robinet reglaj clor; 10 dispozitiv
destindere gaz(clor); 11, 12
manometre; 13 robinet deschidere clor; 14 baterie de clor;
15 rezervor de apa.

Fe2O3(trioxide de fier)
In apele subterane si uneori in apele de suprafata, se gasesc dizolvati compusi ai fierului
si manganului. In majoritatea cazurilor fierul este insotit de mangan.
Apa potabila cu continut de fier nu dauneza sanatatii organismului uman, dar o serie de
inconveniente, pe care le provoaca, impune totusi tratarea apelor feruginoase. Apa feruginoasa
are un gust metalic si este colorata in galben opalescent. Ea coloreza instrumentele medicale si
rufele la spalat, produce depozite de hidroxid feric in conducte.
Apele cu continut de mangan de peste 0,1 mg/dm3 prezinta numeroase dezavantaje, cu
toate ca organoleptic, prezenta acestuia se simte mai greu.
Cele mai utilizate procedee de deferizare a apei sunt urmatoarele: oxidarea cu aer urmata
de limpezirea apei; oxidarea cu reactivi chimici; procedeul cu cationiti;
Deferizarea clasica a apelor de adancime se face, prin oxidarea sarurilor feroase, cu aer,
precipitand hidroxidul feric, care se elimina prin filtrare.
Important in acest procedeu este sa se asigure, un contact intim intre apa si aer, prin
curgerea apei peste materialele de contact, cu sau fara circulatie de aer, sau prin emulsionarea cu
aer comprimat in aparate inchise, sub presiune.
Una din variantele procedeului de oxidare cu aer consta in pulverizarea apei prin diuze,
apa fiind lasata sa cada de la o anumita inaltime. Continutul de oxigen al apei depinde, atat de
gradul de pulverizare, cat si de distanta de la care cade apa sub forma de ploaie.
Cand fierul precipita usor, deferizarea se poate reliza prin pulverizarea apei deasupra unui
strat de contact, alcatuit din cocs, zgura, sparturi de caramida,sau deasupra unui stelaj din gratare
de lemn, ca la turnurile de racire. Indepartarea precipitatului de hidroxid feric se face prin
decantare si filtrare.

Rezidiu fix

Reziduul fix la 105C reprezinta totalitatea substantelor (organice si neorganice) depuse


prin ncalzirea la aceasta temperatura.
n cazul unei valori mari a reziduului fix (la 105C) apa prezinta modificari ale nsusirilor
organoleptice si fizico-chimice. Standardul pentru apa potabila admite valori de 100-
800 mg/dm3, iar ca limita admisa exceptional valori de 30-1200 mg/dm3.Pentru animale, n ab-
senta altor surse de apa, se pot admite si apele puternic mineralizate (3500 mg/dm3), cu conditia
ca acestea sa fie acceptate (Decun, 1992)
Pentru a putea fi utilizate n procesele tehnologice din industria alimentara, apele naturale
trebuie sa fie supuse unor procedee de tratare care au ca scop mbunatatirea proprietatilor fizice,
chimice si microbiologice.

36
Alegerea metodelor de tratare se face n functie de natura, starea fizico-chimica,
cantitatea substantelor continute n apa bruta si de limitele admise pentru aceste substante n apa
tratata de catre normele de calitate legal admise.
n general, succesiunea etapelor (procedeelor) de tratare este urmatoarea: clarificare
(deznisipare), adaos de agenti de coagulare, decantare prin sedimentare, filtrare, dezinfectie
(clorinare), dupa care pot urma diferite procedee de tratare speciala

c. Metode de reducere pentru sol


Solul se schimb continuu sub influena factorilor de mediu: vntul (puternic sau repetat
poate mcina solul, producnd eroziune), temperatura (variaiile de temperatur degradeaz solul
sczndu-i calitatea), precipitaiile (apa n cantitate mare poate produce alunecri de teren sau
poate transporta pri de sol pe distane mari).
Activitile umane ca amplasarea de construcii n medii naturale, baraje, hidrocentrale,
gropi de gunoi, defriri iraionale, strpirea unor specii de animale i plante duc la schimbarea
echilibrului ecologic, a mediului natural, i implicit la degradarea solului.
Plantarea copacilor reprezinta unul dintre cei mai importanti factori in protejarea solului.
Odata plantati acestia ajuta la regenerarea solului si scade riscul aparitiei alunecarilor de teren.
Pentru a proteja solul de aciunea factorilor de mediu, se folosete "balsamul plantelor";
rdcinile fixeaz solul, l protejeaz mpotriva alunecrilor de teren i eroziunilor, dreneaz apa
din pmnt, iar frunzele, crengile i florile uscate i intrate n putrefacie constituie ngrmnt
natural pentru sol.

37
Plantarea copacilor

Baraj

38
Digul Sulina

Plumb

Principalele surse de emisie a plumbului n mediu sunt traficul auto i procesele


industriale. Procesele datorit crora are loc emisia acestuia sunt: utilizarea benzinei aditivate cu
tetraetil de plumb, uzura anvelopelor i lagrelor, uleiurile i vaselina folosite. O dat ajunse n
mediu, metalele grele sufer un proces de absorbie ntre diferitele medii de via (aer, ap, sol),
dar i ntre organismele din ecosistemele respective.
Astfel, din aer, metalele grele pot fi inhalate direct sau pot contribui la poluarea solului
prin precipitaii. Din solul contaminat, plantele, pe de o parte, asimileaz metalele dizolvate, iar,
pe de alt parte, se produce poluarea prin infiltraie a apelor subterane, din care, ulterior, are loc
transferul poluanilor spre apele de suprafa i spre cele potabile. Plantele contaminate cu metale
grele reprezint hran pentru animale i om.
Pe suprafaa strzii, cele mai multe metale grele intr n compoziia prafului strzii. n
timpul precipitaiilor, aceste metale devin solubile (dizolvate) sau sunt curate de pe strad o
dat cu praful. n ambele cazuri, metalele intr n sol sau se depun pe vegetaie. Att n sol, ct i
n mediul acvatic, metalele pot fi transportate prin cteva procese guvernate de natura chimic a
metalelor, a solului i a sedimentului, dar i de pH-ul mediului nconjurtor.

C(carbon)

Sursele de carbon introduse in sol sunt numeroase: carbonul mineral al CO 2 atmosferic si


carbonatii telurici, urmeaza apoi carbonul organic al vegetalelor si animalelor sub forme
multiple, de la glucide simple pana la substante polimerizate ca celuloze sau cu structuri
complexe ca lignina.
Metabolismul acestor forme diverse este mult diferit in sol din mai multe cauze si anume:
- datorita insasi structurii substantelor carbonate;
- datorita florei multiple zimogene care actioneaza asupra acestor substante.

39
Si(siliciu)

n cantiti mici este necesar tuturor plantelor pentru o cretere normal. Mai mult siliciu
se gsete n cereale i ierburi graminee.

Mn(mangan)

Manganul are rol stimulator n creterea plantelor, n formarea florilor, n sinteza


vitaminelor i glucidelor.
Lipsa manganul provoac pierderi mari la ovs, spanac, gru, fasole, cartof, mazre. Apar
pete galbene pe frunzele de sfecl.
Se aplic mangan n sol sau prin stropirea plantelor
Manganul schimbabil, extras cu soluia de CH3COONH4 la pH = 7,0, la valori de
coninut mai mici dect 2,5 mg/kg arat un nivel de aprovizionare foarte sczut, cu probabilitate
ridicat de apariie a carenei, ntre 2,5 i 5,0 mg/kg coninutul este sczut, de la 5 la 20 mg/kg,
coninutul de Mn schimbabil este mijlociu, de la 20 la 40 mg/kg coninutul este ridicat, iar peste
40 mg/kg este foarte ridicat cu probabilitate mare de apariie a toxicitii.

P(fosfor)

Fosforul este un element absolut necesar plantelor. Se gsete n plant sub form
mineral sau sub form de compui organici. Lipsa fosforului provoac dereglri profunde.
Plantele rmn mici, frunzele se decoloreaz, se frneaz creterea rdcinilor, cad frunzele i
scade producia. Lipsa de fosfor duce la foamea de azot chiar dac n sol exist destul azot..
Fosforul n exces devine toxic pentru plante i duce la sterilitate, i nglbenirea prematur a
frunzelor.
Din fosforul din sol plantele iau 1-5%, i anume cel care este solubil. Coninutul de fosfor
se exprim n ppm P2O5. Solurile slabe au ppm sub 20. Solurile mijlocii au ppm ntre 40-80.
Solurile foarte bune au ppm peste 160.

S(sulf)

Sulful este un element nutritiv esential in nutritia plantelor. Plantele au nevoie cam de
aceeasi cantitate de sulf cata nevoie au si de fosfor. Sulful se gaseste in cisteina, metionina si
aminoacizi, care fac parte din proteinele vegetale. Sulful activeaza multe procese enzimatice si
face parte din vitamine (vitamina A). Sulful este parte componenta a glucozinolatilor si a
glicozidelor. Glicozidele sunt acele substante ce dau mirosul si aroma caracteristica plantelor de
mustar, ceapa si usturoi, iar glucozinolatii au un rol important in mecanismul de autoaparare a
plantei impotriva atacului de daunatori.
In mod asemanator azotului, sulful este un element mobil in sol, fiind spalat cu usurinta
in special din straturile superioare de sol cu textura nisipoasa. In multe cazuri sulful se
acumuleaza in straturile din profunzime, sub zona de dezvoltare a radacinilor, unde sulfatii
solubili sunt absorbiti de oxizii de fier si de aluminiu.

40
In trecut, se efectuau multe tratamente fitosanitare cu sulf, acesta avand o buna actiune
fungicida impotriva fainarilor. Reziduurile acestor tratamente fitosanitare cu sulf cadeau pe sol si
completau necesarul nutritiv de sulf al plantelor. In momentul de fata aceste produse pe baza de
sulf au fost inlocuite din ce in ce mai mult cu produse organice de sinteza care nu contin sau au
continut foarte redus de sulf. In acest fel, cantitatea de sulf disponibila plantelor a fost redusa.

4. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Se poate determina si un grad de poluare t opt pentru realizarea unui optimum


economic privind reducerea poluarii , folosind relatie de forma :
C ( t ) Cam (t o )
t opt = am [ani ]
C pp Crp
In care :
C am este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor
pentru reducerea poluarii existente ;
Crp -cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t;
C pp cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerea ei in limitele
standard ;
si - coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respective de
incadrare in limitele standard , raportati la unitatea monetara cheltuita;
t o sit momentul de timp initial si respective , de perspectiva.

Se adopta urmatoarele valori :


C am = 10000 EURO
Crp =600 EURO
C pp =2000 EURO
= 1,2
= 2,1
t o = 185 zile
t = 350 zile

Rezulta :

C am ( t ) Cam (t o ) (1000035010000185)
t opt = = =1447 zile 4 ani
C pp Crp 1.220002.16 00

5. Bilantul de mediu

Bilan de mediu nivel II - investigaii asupra unui amplasament, efectuate n cadrul unui
bilan de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea polurii prin prelevri de probe i analize fizice,
chimice sau biologice ale factorilor de mediu.

41
Metodologia de elaborare a lucrrii respect prevederile Legea nr. 265/2006 privind
protecia mediului i Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanurilor
de mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de
reglementrile n vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor i a
normelor metodologice n vigoare.
Rezultatele tuturor investigaiilor sunt prezentate n Raportul la Bilanul de Mediu
nivel II, structurat n dou pri distincte :
- prima parte cuprinde descrierea acestor investigaii i rezultatele obinute ;
- a doua parte cuprinde concluziile i recomandrile ce se impun.
Concluziile sunt formulate dup o cuantificare a neconformrii fiecrui factor de mediu.
n anexele bilanului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiz.
Acestea cuprind rezultatele msurtorilor i descrierea metodelor de analiz, a
standardelor dup care s-au efectuat prelevrile de probe i aparatura folosit.

Prelevarea problelor de sol


Probele de sol au fost prelevate din locaie potenial poluat (fabrica de constructii
metalice), cu PCB-uri.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
- Colectarea probei n vase speciale de laborator.
- Documentarea prelevrii probei prin etichetarea vaselor.
- Transportul probelor n geant frigorific.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adncimea prestabilit s-a folosit o sond
pedologic.
1. Descrierea investigaiilor i rezultatele analizelor
Natura i gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate
pe probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice.
Am considerat c prelevarea probelor de sol de pe suprafaa potenial poluat este
suficient pentru cuantificarea naturii i intensitii polurii solului ca urmare a activitii
anterioare i prezente, desfurate pe acest amplasament.

2.Descrierea seciunilor de prelevare i tehnicile de lucru.

Seciunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate n tabelul urmtor:

Cod prob Coordonatele geografice ale Adancimea Tipul probei Descriere


seciunilor de prelevare de prelevare a stratelor
N E m
R1 44,87225 23,20518 0,4 momentan sol
vegetal
R2 44,87730 23,18846 0,4 momentan sol
vegetal
R3 44,87603 23,21165 0,4 momentan sol
vegetal
RD1 44,89079 23,17036 0,4 momentan sol
vegetal

42
RD2 44,89058 23,16686 0,4 momentan sol
vegetal
RD3 44,89170 23,16651 0,4 momentan sol
vegetal

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis
prelevarea de la adncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplat
cu spectrofotometrie de mas.

3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]
Seciunea de Concentraii Concentraii Concentraii Concentraii
prelevare determinate valori normale prag de alert prag
de intervenie
RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 nd <0,01 1,0 5,0
R3 nd <0,01 1,0 5,0

Prelevarea probelor a apelor de suprafata


Natura i gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor
analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si
pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate i din
acest motiv s-a prelevat doar prob de apa de suprafata din seciunea aval. n acest caz nu este
necesar prelevarea unei probe de ap dintr-o seciune situat n amonte. Au fost analizate
substane periculoase relevante i prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea i depozitarea probelor de ap s-a efectuat cu
respectarea urmtoarelor standarde:
ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din ap. Planificarea execuiei de prelevarea
probei pentru analiza apelor.
ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din ap. Descrierea metodelor de prelevare
probe din ap.
EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a
probelor de ap.
Colectarea probei n vase speciale a laboratorului (flacon de sticl maro
borosilicat).
Documentarea prelevrii probei i etichetarea sticlelor.
Depozitarea probei n geant frigorific.

Probele de ap au fost transportate n laborator n geant frigorific, meninndu-se astfel


o temperatur la care componenii din proba de ap nu se degradeaz chimic, respectiv fizic.

43
1. Descrierea investigaiilor i rezultatele analizelor
Natura i gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din
incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-a
prelevat doar prob de apa de suprafata din seciunea aval.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006
privind clasificarea calitii apelor.

Prelevarea probelor s-a efectuat n conformitate cu:


ISO5667-1:1993 Prelevare de probe din ap. Planificarea execuiei de
prelevarea probei pentru analiza apelor
ISO 5667-2:1993 Prelevare de probe din ap. Descrierea metodelor de prelevare
probe din ap.
ENISO5667-3:2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a
probelor de ap.
Metoda de analiz pentru determinarea metalelor se bazeaz pe procedeul din
standardul EPA 6020 cu spectrometru de mas cu plasm cuplat inductiv iar hidrocarburile s-au
determinat prin extracie n solvent i cromatografie n faz gazoas.

2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise


Denumirea poluantului UM Concentraia Concentraia maxim
msurat. admis.
Clor liber g/l 240 400
Fenoli g/l 0,001 0,002
2-
SO4 (sulfat) g/l 200 400
K2Cr2O7(bicromat de g/l 0,0417 0,25
potasiu)
Plumb g/l 0,05 0,1
CH4(metan) g/l 2,62 25
CO2(dioxid de carbon) g/l 1,7 3,3
SO(monoxide de sulf) g/l 1 5
Si(siliciu) g/l 2,5 5
S(sulf) g/l 1 2,5
F(fluor) g/l 1,5 4,5
P(fosfor) g/l 5 20

Prelevarea probelor de aer


Au fost prelevate probe din aerul nconjurtor pentru determinarea pulberilor
sedimentabile i a pulberilor respirabile PM 10.
Aparatura folosit la prelevarea probelor din aerul nconjurtor:
- Senzor complex climatic cu afiare digital: TESTO GmbH. Tpus: TESTO 400, numr
de fabricaie: 00108606.
- Senzor multifuncional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numrul certificatului de
calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numrul certificatului de calibrare:
OMH B042735.

44
- Barometru, productor: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de msurare: 0-
1300 mbar, numrul certificatului de calibrare: OMH B042733.
- Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

1. Descrierea investigaiilor realizate


Sursele semnificative de poluarea aerului nconjurtor sunt amplasate n depozit.
Depozitul este localizat n Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distana maxim ntre casele de locuit Tirgu
Jiu i depozit este aproximativ 900 de m iar distana minim este 500 m.
Pentru cuantificarea concentraiilor de pulberi n aerul nconjurtor, s-au efectuat
msurtori n patru puncte, dou pentru msurarea monoxidului de carbon i dou pentru
msurarea substantelor volatile in aer(COV).

2.Descrierea seciunilor de prelevare a probelor de aer

Pentru msurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod prob RD I1) a
fost amplasat n in Tirgu Jiu la o distan de 200 m n direcia sud-vest fa de amplasament.
A doua seciune de prelevare (cod prob RD I2) a fost amplasat la o distan de 250 m n
direcia nord-est fa de amplasament spre Bucuresti.
Pentru msurarea emisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost
amplasate n localitatea Tirgu Jiu la o distan de 200 m n direcia sud- vest fa de
amplasament.
Primul punct de prelevare a fost amplasat n partea vestic a stivei ,iar punctul al doilea a
fost amplasat n partea estic a stivei.

Seciunile de prelevare a probelor din aerul nconjurtor:


Cod Locul probei Tipul Distrana fa Direcia fa Perioada de
prob probei de depozit de depozit mediere
N E pub. m
sed./COV.
RDI1 44,8913 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile
5
RDI2 44,8917 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile
0
RDI3 44,8913 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore
5
RDI4 44,8915 23,16812 PM10 100 SV 24 ore
6

3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul


nr.592/2002 i STAS-12574/87.
Cod prob C.M.A. Valoarea Standard/ordin
msurat pentru reglementarea
C.M.A.
RDI1 17 g/m2/lun 32 g/m2/lun STAS 12574-87
2 2
RDI2 17 g/m /lun 29 g/m /lun STAS 12574-87

45
RDI3 50 g/m3 183,85 g/m3 Ordinul 592 /2002
RDI4 50 g/m3 175,26 g/m3 Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate n condiii de lucru normale. Rezultatele reflect concentraia


de monixid de carbon i substante volatile din aerul nconjurtor, datorit emisiilor difuze din
fabrica.
Depirea c.m.a. n imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor dou
companii.
Masurarea nivelului de zgomot
Au fost efectuate msurtori ale NZE, n zonele protejate.
Condiiile meteorologice n care s-au efectuat determinrile de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.
Viteza vntului 0,2 0,4 m/s
o
Temperatura 24,6 17,5 C
Presiunea barometric 994 1002 hPa
Umiditatea relativ 60,4 37 %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

1. Descrierea investigaiilor realizate

Condiiile meteorologice n care s-au efectuat msurtorile:


Ziua Noaptea U.M.
Viteza vntului 0,2 0,4 m/s
o
Temperatura 25 17,5 C
Presiunea barometric 994 1002 hPa
Umiditatea relativ 61 37 %

2. Determinri i calcule:
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificat metrologic i
calculate conform standardelor de mai jos.
ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1:
Basic quantities and procedures
ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2:
Acquisition of data pertinent to land use
ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3:
Application to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation

3. Executarea analizei:
Msurtorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate cte trei
msurtori, ziua i noaptea, n fiecare punct de msurare. Sonometrele au fost amplasate n faa
obiectivelor protejate. Distana de la faada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distana de la
sol 1,5 m.

4. Rezultatele msurtorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul


MS nr. 536/9.

46
Nr. Crt. Punctul Valoarea Valoarea admis Nivelul Nivelul de
de msurare admis ziua noaptea de zgomot
LAeq dB LAeq dB zgomot echivalent
echivalent msurat
msurat noaptea
ziua LAeq dB
LAeq dB
1 CR 1 50 40 59,8 52,3
2 CR 2 50 40 50,2 48,3
3 CR 3 50 40 51,6 47,2
4 CR 4 50 40 53,2 48,1
5 CR 5 50 40 68,0 -
6 CR 6 50 40 61,1 -

NOT:
- n punctele CR 5 i CR 6 nu s-au efectuat msurtori de zgomot n timpul nopii din
cauza c sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcionat.

Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformrii cuantificate
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au
scos n eviden urmtoarele rezultate:
Concentraiile sunt exprimate n mg/kg substan uscat.

Seciunea Concentraii Concentra Concentra Concentra


de prelevare determinate ii ii ii
Valori prag prag
normale de alert de
interventii
RD nd < 0,01 1,0 5,0
1
RD 0,03 <0,01 1,0 5,0
2 5
RD nd <0,01 1,0 5,0
3
R1 5,04 <001 1,0 5,0
R2 nd <0,01 1,0 5,0
R3 nd <0,01 1,0 5,0

Concluziile formulate dup cuantificarea neconformrii fiecrui factor de mediu i


corelarea rezultatelor dup o metod grafic.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metod de evaluare global a strii de
poluare a mediului.

47
n acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a ncadrat ntr-o scar de bonitate, cu
acordarea unei note care s exprime apropierea sau deprtarea de starea ideal.

Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerat ca fiind starea ideal a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordat pentru imisii care se ncadreaz n limitele
maxime admise
- Pentru imisiile msurate a cror valoare este mai mare dect limita maxim
admis, nota de bonitate acordat, reprezint produsul ntre cifra 9 i raportul
dintre limita maxim admis i valoarea msurat a imisiei.

Scara pentru indicele de poluare global:


- I= 1, mediu natural neafectat de activitatea uman;
- I = 1 2, mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile;
- I= 2 3, mediu supus efectului activitii umane, provocnd stri de disconfort
formelor de via
- I= 3 4, mediu afectat de activitatea uman, provocnd tulburri formelor de
via
- I= 4 5, mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via
- I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de via.

Notele de bonitate acordate:


Nr. Crt. Factorul de Nota de Observaii.
mediu bonitate
acordat
1 Sol. 8,5
Depirea concentraiei pentru indicatorul PCB,
n seciunea R1.
2 Apa de suprafa 9
Depirea concentraiei
3. Atmosfera.

3.1 Imisii n aerul 3,77


. nconjurtor Sunt depite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de
carbon i de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
3.2 Nivel de zgomot 7,35
. Sunt depiri ale nivelului de zgomot admis,
cuprinse ntre 12 14%.

Starea ideal este reprezentat de un patrulater regulat, cu aria S 1 iar starea real este
reprezentat de patrulaterul neregulat, cu aria S2, nscris n forma geometric regulat a strii
ideale.
Indicele de poluare global, IPG reprezint raportul S1/S2.
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:

48
IPG = 2,0218

Mediu mediu supus efectului activitii umane, provocnd stri de disconfort formelor de
via.
Din datele prezentate rezult c impactul semnificativ asupra mediului l are depozitul de
crbune.
Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de
amplasament-mrimea i localizarea acestuia, natura activitii desfurate i amploarea acesteia.
Bilanul teritorial al amplasamentului este urmatorul:
- Drum betonat: 3825,4 m2.
- Platforma tehnologica: 7018 m2
- Masini unelte: 1207,3 m2
- Magazii: 298 m2.
- Spatii verzi: 264 m2

Ape de suprafa:

Rezultatele analizei apei de suprafata sunt urmtoarele:


Denumirea poluantului UM Concentraia Concentraia maxim
msurat. admis.
Clor liber g/l 240 400
Fenoli g/l 0,001 0,002
2-
SO4 (sulfat) g/l 200 400
K2Cr2O7(bicromat de g/l 0,0417 0,25
potasiu)
Plumb g/l 0,05 0,1
CH4(metan) g/l 2,62 25
CO2(dioxid de carbon) g/l 1,7 3,3
SO(monoxide de sulf) g/l 1 5
Si(siliciu) g/l 2,5 5
S(sulf) g/l 1 2,5
F(fosfor) g/l 1,5 4,5
P(fluor) g/l 5 20

Se constat ca valorile concentraiilor metalelor grele i indicile de hidrocarburi nu


depesc limitele maxime admise.

Aerul nconjurtor:
Rezultatele msurtorilor de imisii:
Cod prob Concentraia Concentraii msurate Standard/ordin pentru
maxim admis. reglementarea c.m.a.
2
RDI1 17 32 g/m /lun STAS 12574-87
g/m2/lun
RDI2 17 29 g/m2/lun STAS 12574-87
2
g/m /lun

49
RDI3 50 g/m3 183,85 g/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 g/m3 175,26 g/m3 Ordinul 592/2002

Concentraiile din aerul nconjurtor ale monixidului de carbon i substante volatile


depesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati
mari),vegetaiei n timp ce substantele volatile afecteaz starea de sntate a populaiei,toxicitate
si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in
anumite cazuri.

Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depete limita maxim admis la receptorii protejai, n
cursul nopii, n toate punctele unde s-au efectuat msurtorile.

Nr. Punctul Valoarea Valoarea admis Nivelul Nivelul de


Crt. de msurare admis ziua noaptea de zgomot
LAeq dB LAeq dB zgomot echivalent
echivalent msurat
msurat ziua noaptea
LAeq dB LAeq dB
1 CR 1 50 40 59,8 52,3
2 CR 2 50 40 50,2 48,3
3 CR 3 50 40 51,6 47,2
4 CR 4 50 40 53,2 48,1
5 CR 5 50 40 68,0 -
6 CR 6 50 40 61,1 -

n timpul zilei valorile mari, cu depiri cuprinse ntre 15 17%, se nregistreaz n


punctele de CR-1, CR-4 i CR-4. n celelalte seciuni unde s-au efectuat msurtorile, depirile
nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.

6) Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologica


6.1.Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice
Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct
de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i al
crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii vproprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate
spune c exist o singur cale de reuit. n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care
s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.

6.1.1. Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de


schimbri; unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi,
ca de exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt de amploare

50
mare, influennd organizaia n ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 6.1. o organizaie trebuie s fie
contient de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a
ctiga clieni pe baza criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment.
Realitatea este c, doar criteriile de competitivitate conduc piaa. Organizaia nu poate
modifica aceste criterii, iar mediul care creeaz presiunile exteme nu se va modifica. De aceea,
schimbarea trebuie s vin din partea organizaiei. n figura 6.2. se ilustreaz consecinele
rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia i a evitrii aciunilor de schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea modificrii
condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste schimbri. Schimbrile sunt
modificri reale care se aplic n orice parte component a organizaiei: planuri i programe de
activitate, domeniul de actiune al managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de
organizare oamenii nii etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Fig 6.1. Procesul schimbarii organizationale

51
Fig 6.2. Consecintele ignorarii schimbarii

Fig 6.3. Factorii interni si externi ai schimbarii


n figura 6.3. se reprezint schemele factorilor interni i externi care pot
produce schimbri ntr-o organizaie .
Factorii externi ai schimbrii deriv din factorii mediului organizaional
extern: general i specifici (fig. 6.1. i fig. 6.2.).

6.1.2.Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.

52
Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o
modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie
implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din
cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i ncepnd
cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd procesele de
baz, este cel mai eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii (tab. 6.1).
Tabelul 6.1. Actiunile necesare schimbarii
Valori Actiuni necesare

Atitudinea fata de Comunicarea rezultatelor studiilor asupra partilor interesate catre toti
partile interesate de angajatii; includerea gradului de satisfactie a acestora ca element cheie
performantele de mediu pentru planul de mediu ; aprecierea si recompensarea individuala pentru un
serviciu exceptional
Munca in echipa si Utilizarea extensiva a echipelor de imbunatatire a calitatii; recompensarea
cooperarea membrilor echipei dupa sistemul de apreciere a activitatilor speciale.
Internalizarea relatiei Utilizarea conducerii calitatii mediului la nivel compartimental ; incurajarea
client-furnizor interactiunii dintre compartimente.
Dirijarea tuturor Comunicarea acestui concept la toti angajatii; satisfacerea partilor interesate
indicatorilor in functie sunt obiectivele de varf care releva performantele organizatiei
de gradul de multumire
a partilor interesate
Primordialitatea Echipele sa urmareasca solutionarea problemelor bazate pe fapte ;
imbunatatirilor pe respingerea solutiilor rapide care nu sunt sustinute de date.
termen lung fata de
ameliorarile rapide
Faptele si datele sunt Pregatirea echipelor pentru solutionarea problemelor bazate pe fapte ;
preferate in locul sprijinirea echipelor de conducere pentru diagnosticare corecta , bazata pe
banuielilor si date obiective.
prezumtiilor
Concentrarea pentru Aprecierea acelor angajati care descopera probleme noi si care lucreaza la
gasirea solutiilor , nu a solutionarea lor.
greselilor.
Implicarea totala a Urmarirea indeaproape a angajatilor implicati; usurarea eforturilor pentru
angajatilor obtinerea calitatii si a performantelor de mediu ; aprecierea implicarii
angajatilor in aprecierea culturii organizatiei.
Abordarea calitatii Structura sistemului de calitate trebuie integrata in cea existenta ; stabilirea
mediului in contextul de obiective si planuri pe termen lung pentru calitatea mediului ; demersul in
organizatiei. domeniul calitatii mediului este un drum nou care trebuie urmat.
Orientarea spre o Recrutarea si formarea personalului adecvat ; popularizarea politicii in
calitate a mediului este domeniul calitatii mediului in spiritul formarii unei noi atitudini a
un proces intensiv. personalului; aprecierea, promovarea , si recompensarea personalului cu
merite in domeniul calitatii mediului.
Promovarea unui spirit Implicarea totala a conducerii de varf ; disponibilizarea resurselor necesare ;
de angajare pentru rabdare si perseverenta in actiune; afilierea la organizatiile locale, nationale
mediu si internationale care au ca obiectiv calitatea mediului.

Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri


orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape. Punctul de

53
start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor solicitate de echipa
managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra schimbrilor impuse, asupra
problemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se obine un angajament
iniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Fig 6.4. Arhitectura de procese

Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel


nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegerea
proceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de
importan (fig. 6.4.).
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie
stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan.
Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti
i sarcini. O imagine asupra modului n care trebuie realizat structura de procese, se prezint n
fig. 7.5. Sarcinile sunt realizate de ctre indivizi. Angajatul trebuie s neleag sarcina i poziia
lui n ierarhia proceselor.

54
Fig 6.5. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor

Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:


- sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
- sa reduca costurile de functionare
- sa protejeze sanatatea umana si mediu
- sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
- sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor

55