Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE II
Student : Tuicu Mariana
Grupa : 641 CB
2012201!
Cuprin" :
1) Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii
2) Stabilirea metodelor de reducere a poluarii
3) eterminarea gradului optim de reducere a poluarii
!) "valuarea propriu #isa a impactului de mediu
$) Bilantul de mediu
%) "laborarea modelului de organi#are ecotehnologic
&) Bibliogra'ie
Cap 1.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii
Una din cele mai importante (i prompte consecin)e a activit*)ii de prevenire a polu*rii va 'i anali#a
ciclului de via)* a produsului (i procedurile standardi#ate de calcul ale costurilor ciclului de via)* a
produsului+
Metoda pre'erat* de prevenire a polu*rii este reducerea sursei, deoarece ea se adresea#* sursei
poluatoare, -nainte de producerea polu*rii+ .educerea sursei -nseamn* /orice practic* de reducere a
cantit*)ii de substan)e periculoase, poluante sau contaminante, care urmea#* s* 'ie debarasate -n mediul
-ncon0ur*tor, -nainte de reciclare, tratare sau debarasare1+
Principalele bariere -n prevenirea polu*rii se pre#int* mai 0os
2 3imit*rile tehnice 4nevoia de cercetare (i de#voltare continu*
2 3ipsa de in'ormare 4 nu e5ist* acces la toate c*ile de prevenire a polu*rii
2 Pre'erin)ele consumatorului 4 vrea costuri minime
2 Posibilitatea sc*derii duratei de via)* , durabilit*)ii (i competivit*)ii, adic* a calit*)ii produsului
2 6spect economic 4 marile companii au -n vedere pro'itul imediat
2 3ista de pie)e 4 nu to)i accept* produse reciclate , recondi)ionate
2 7econ(tienti#area avanta0elor prevenirii polu*rii 4lipsa de in'orma)ie (i de perspectiv*
2 8ri0* -n diseminarea in'orma)iilor con'iden)iale despre produse 4 teama de concuren)*
2 .eglement*rile actuale 4 -ncura0ea#* controlul, colectarea (i depo#itarea de(eurilor (i nu
prevenirea polu*rii
Sunt -ns* (i multe argumente pentru programul de prevenire a polu*rii+ 9:teva stimulente de
prevenire a polu*rii se pre#int* mai 0os ;
2 Bene'iciile economice din eliminarea depo#it*rii, tratamentului, transportului (i arunc*rii
de(eurilor
2 .educerea responsabilit*)ii 2 e5ist* o responsabilitate pe toat* durata e5isten)ei de(eului
2 9on'ormarea la reglement*rile -n vigoare
2 <mbun*t*)irea imaginii publice 2 consumatorul vrea produs care nu pune -n pericol mediul
2 Stimulente de pia)* 2 creerea unei pie)e pentru bunuri reciclabile
2 .educerea costurilor de tratare a de(eurilor 2prin implementarea programelor de prevenire a
polu*rii
2 Stimulente 'iscale poten)iale 2 eventuale reduceri de ta5e pentru reducerea de(eurilor
2 iminuarea e5punerii personalului
Un rol important -n prevenirea polu*rii -l are progresul tehnic, care r*m:ne 'actorul cheie al
de#volt*rii economice cu men)inerea calit*)ii mediului ambiant+ Progresul tehnic, ca 'actor de prevenire
a polu*rii (i de reducere a acesteia poate interveni -n di'eritele 'a#e ale procesului de produc)ie+
Progresul tehnic ac)ionea#* direct la nivelul 'actorilor de produc)ie, conduc:nd la prevenirea polu*rii (i
indirect la nivelul monitori#*rii, trat*rii (i elimin*rii de(eurilor, conduc:nd la reducerea polu*rii+
Fig+1+Tehnici de prevenire a polu*rii
TEHNICI #E PRE$ENIRE % POL&%RII
Reducerea "ur"ei Recic'area pe '(c "au dupa
C(ntr('u'
"ur"ei
Sc)i*+ari de pr(du"
2Substituire
29onservare
29ompunerea produsului
,('("irea "i
re-('("irea
2.eintoarcerea in
produsul original
2Materialul brut
pentru alt produs
Tran"-(r*area
2Procesat pentru
recuperare
2Procesat pentru
subprodus
Sc)i*+ari te)n('(.ice
2Schimbari ale procesului
2Schimbari de echipamente
2In'ormati#area proceselor
2Schimbari ale ordinei ciclului de
'unctionare
Sc)i*+ari a'e
*ateria'u'ui intrat
2Puri'icarea materialului
2Substituirea
materialului
I*+unatatirea pr(ce"u'ui de
-uncti(nare
2Masuri procedurale
2Imbunatatirea
managementului
2Utili#area mai e'icienta a
materialului
2Programarea productiei
Ta+/ 1/ Metode de prevenire a polu*rii
Poluan)i 6c)iuni posibile asupra;
6provi#ion*rii Stocare (i manipulare Procese de 'abrica)ie
Pra' Selec)ia materiei prime
Umidi'icarea stivelor
Stropirea cu materiale
purvurulente
6MI7"
<nl*turarea aminelor
Utili#area produ(ilor de
substitu)ie
Precau)ie in depo#itarea
(i utili#area stocurilor in
scopul aprovi#ion*rii
Precau)ie -n tratarea produ(ilor
de i#ola)ie utili#a)i
Metale grele
Sortarea de(eurilor reciclabile
=procedee de 'abrica)ie la
-nalt* temperatur*)
<nl*turarea pra'ului de metale
grele in scopul recicl*rii -nainte
de valori'icare
>5i#i de sul'
=S?2) S>S)
Procurarea combustibilului si a
materiei prime cu mic con)inut de
sul'
esul'urarea combustibilului
"conomie de energie
9ombustia in strat 'luidi#at
In0ec)ii cu agen)i de desul'urare
in 'ocar
>5i#i de a#ot
=7>, 7?2)
<nl*turarea anumitor produ(i .eglarea combustiei
>5i#i de carbon
=9>, 9?2)
? noua politica energetica
"conomie de energie .eglarea
combustiei =in ca#ul 9>)
9ompu(i
organici volatili
=9>@)
<nl*turarea anumitor solven)i
6coperi(ul depo#itelor
de hidrocarburi
Stoca0 etan(
Procedee de etan(are
io5inne si
'urani
Sortarea de(eurilor reciclabile
=procedee la -nalt*
temperatur*)
9unoa(terea buna a
proceselor
tehnologice
Folosirea de noi tehnologii de sudare, -nlocuirea sud*rii manuale cu electrod -nvelit cu alte
procedee de e5emplu; MI8AM68, 9MT 4 cold metal trans'er =procentul de ga#e emise -n timpul
procesului este mult mai redus)+
irec)iile strategice -n domeniul men)inerii calit*)ii apelor
Folosirea de degresan)i (i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
otarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea ga#elelor re#ultate -n urma sud*rii (i
-nlocuirea periodic* a 'iltrelor acestor instala)ii+
Poluarea #ero este un vis+ .educerea total* a polu*rii nu este posibil* nici tehnologic deoarece
presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie de#voltat*+ Trebuie g*sit* o cale de
armoni#are a intereselor produc*torilor care urm*resc pro'ituri imediate, a intereselor -ntregii societatim
care dore(te s* tr*iasc* -ntr2un mediu nepoluant+ Pentru acestea se determina un optim economic lu:nd
-n considerare cheltuielile pentru de#voltare (i bene'iciile depolu*rii+
6ceast* anali#* nu este u(or de '*cut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cuanti'icat
dec:t cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de produc)ie, de prevenire a polu*rii sau de
reducere a polu*rii+ >ricum un studiu privind reducerea polu*rii este mai u(or de '*cut la nivelul -ntregii
economii dec:t la nivelul unei instala)ii industriale, unde se poate 'ace o anali#*+
Metoda pre'erata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adresea#a sursei
poluatoare, inainte de producerea poluarii+.eciclarea se re'era la re'olosirea de materiale, care ar trebui
aruncate sau tratate ca deseuri+
Li*ite'e i*pu"e p('uanti'(r at*("-erici
3imitarea poluarii atmos'erei evoluea#a continuu, 'unctie de cunoasterea mai bine a e'ectelor
nocive ale di'eritilor poluanti atmos'erici =modi'icariel climatice si ploile acide)+

Ta+e'u' nr/2 #i"p(0itii c(*unitare a"upra p('uarii aeru'ui
Poluant 3imita
admisa
BmgAm
3
C
ebit de la care se
aplica norma BDgAhC
>5i#i de sul' e5primati in
3?? 2$
>5i#i de a#ot 7>5 e5primati in 7>2 $?? 2$
6moniac $? ?,1
9ompusi anorganici ga#osi ai ciclonului e5primati in E9l $? 1
9ompusi anorganici ga#osi ai 'luorului e5primati in EF
particule, picaturi
$$ ?,$
?,$
9ompusi organici =e5clusiv 9E!) 1$? 2
Pra' $?21?? 1
1
Metale grele
Totalul de 9d, Eg, Fi si compusii lor
Totalul de 6s, Se, Te si compusii lor Totalul de 9o, 9r, 9u,
Sn, Mn, 7i, Pb, Sb, @, Gn si compusii lor
?,2 21
15
$5
2$5
Cap 2. Stabilirea metodelor de reducerii a poluarii
in cau#a multor tragedii ale mediului <ncon0ur*tor, de la 0um*tatea secolului HH, multe na)iuni
au instituit legi cuprin#*toare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polu*rii necontrolate (i
pentru a preveni viitoarele contamin*ri ale mediului+
<n)elegerile interna)ionale au 0ucat un rol important -n reducerea polu*rii globale+ Protocolul de
la MontrIal cu privire la Substan)ele care istrug Stratul de >#on =1JK&) a 'i5at date interna)ionale p:n*
la care s* 'ie reduse emisiile de substan)e chimice, cum ar 'i 9F9, despre care se (tie c* distruge stratul
de o#on+ 9onven)ia Basel pentru 9ontrolul Transporturilor Interna)ionale ale e(eurilor Periculoase (i
epo#itarea 3or =1JKJ) serve(te ca punct de reper pentru reglement*rile interna)ionale ce se ocup* de
transportarea de(eurilor periculoase (i depo#itarea lor+
Poluanti 6ctiuni posibile asupra;
6provi#ionare
Stocare si
manipulare
Procese de 'abricatie
Pra'
Selectia materiei
prime
Umidi'icarea stivelor
Stropirea cu
materiale
purvurulente
6mine
Inlaturarea aminelor
Utili#area produsilor
de substitutie
Precautie in
depo#itarea si
utili#area stocurilor
in scopul
aprovi#ionarii
Precautie in tratarea produsilor
de i#olatie utili#ati
>5i#i de sul'
=S>2, S>S)
Procurarea
combustibilului si a
materiei prime cu mic
conntinut de sul'
esul'urarea
combustibilului
"conomie de energie
9ombustia in strat 'luidi#at
>5i#i de a#ot
=7>, 7>2)
Inlaturarea anumitor
produsi
.eglarea combustiei
>5i#i de carbon
=9>, 9>2)
> noua politica
energetica
"conomie de energie
.eglatul combustiei
=in ca#ul 9>)
9ompusi organici
volatili
=9>@)
Inlaturarea anumitor
solventi
6coperisul
depo#itelor de
hidrocarburi
Stoca0 etnas
Procedee de etansare
io5ine si 'urani
Scoaterea deseurilor
reciclabile =procedee
de 'abricatie la inalta
temperatura)
9unoasterea buna proceselor
tehnologice
Fum Folosirea unor procese de
'abricatie sau de sudare care sa
polue#e cat mai putin mediul
Pregatirea corecta a
componentelor in vederea
prelucrarii sau sudarii
8a#e esapament
Utili#area unor masini
si a unor combustibili
ecologici
decapanti, degresanti
6provi#ionarea cu
substante care au un
impact cat mai redus
asupra mediului
incon0urator
Utili#area acestor
produse cu gri0a si
aruncarea deseurilor
re#ultate in locuri
special amena0ate
Controlarea polurii atmosferice
9ele mai sensibile strategii de control ale polu*rii atmos'erice implica metode ce reduc, colectea#*,
captea#* sau re)in poluan)i -nainte ca ei s* intre -n atmos'er*+ in punct de vedere ecologic, reduc:nd
emisiile poluante cu o m*rire a randamentului energetic (i prin m*suri de conservare, precum arderea de
mai pu)in combustibil este strategia pre'erat*+ In'luen):nd oamenii s* 'oloseasc* transportul -n comun -n
locul autovehiculelor personale a0uta de asemenea la -mbun*t*)irea calit*)ii aerului urban+
Poten)iali poluan)i pot e5ista -n materialele ce intr* -n procese chimice sau -n procese de combustie
=ca de e5emplu plumbul din ben#in*)+ Metode de controlare a polu*rii atmos'erice includ (i -ndep*rtarea
materialelor poluante direct din produsul brut, -nainte ca acesta s* 'ie 'olosit, sau imediat dup* ce s2a
'ormat, dar (i alterarea proceselor chimice ce duc l2a ob)inerea produsului 'init, ast'el -nc:t produ(ii
poluan)i s* nu se 'orme#e sau s* se 'orme#e la nivele sc*#ute+ .educerea emisiilor de ga#e din arderea
combustibililor 'olosi)i de c*tre automobile este posibil* (i prin reali#area unei combustii c:t mai
complete a carburantului sau prin recircularea ga#elor provenite de la re#ervor, carburator (i motor, dar
(i prin descompunerea ga#elor -n elemente pu)in poluante cu a0utorul proceselor catalitice+ Poluan)ii
industriali pot 'i la r:ndul lor capta)i -n 'iltre, precipitatori electrostatici+
Aciuni guvernamentale pentru combaterea polurii
i'erite )*ri au impus standarde -n legisla)ie cu privire la nivelele de concentra)ie ce se cred a 'i
su'icient de sc*#ute pentru a prote0a s*n*tatea public*+ Standardele privind sursele de emisie au de
asemenea speci'icate limitele de emisie a substan)elor poluante -n atmos'era ast'el -nc:t standardele de
calitate ale aerului s* 'ie atinse+ 9u toate acestea -ns*, natura problemei necesita implementarea tratatelor
interna)ionale ale mediului, (i p:n* -n acest moment !J de )*ri au aprobat -n Martie 1JK$ conven)ia
7a)iunilor Unite cu privire la stratul de o#on+ 1Protocolul de la Montreal1, asa cum a 'ost numit* aceast*
conven)ie renegociat* -n 1JJ? apela la -ndep*rtarea anumitor clorocarburi (i 'luorocarburi p:n* la
s':r(itul secolului (i asigur* a0utor -n vederea de#volt*rii )*rilor -n reali#area acestor tran#i)ii+ -n plus,
mai multe tratate interna)ionale au 'ost semnate -n scopul reducerii incidentei ploii acide+
Ta+/ 4/ C(*para1ie 2ntre "i"te*e'e de re1inere a particu'e'(r
Tipul de
colector
omeniul
particulelor
re)inute
"'icien)a
re)inerii
particulelor
Temperatura
ma5im*
admis* 34C5
Pierderea
de
presiune
BPaC
Spa)iul de
amplasare
necesar
9ost
anual
BLAm
3
anC
Filtru sac
din bumbac
061160 Slab* K? 1? Mare 1!,?
1,?21?,? Bun* K? 1? Mare 1!+?
1?,?2$?,? "5celent* 12? 1? Mare 1!,?
Filtru sac
din 'ibre
sintetice
0617160 Slab* 12? 12 Mare 1&,?
1, ?21?,? Bun* 12? 12 Mare 1&,?
106078060 "5celent* K? 12 Mare 1&,?
Filtru sac
din 'ibre de
sticl*
?,1M1,? Slab* 2J? 1? Mare 21,?
1,?M1?,? Bun* 2J? 1? Mare 21,?
1?,?M$?,? Bun* 2J? 1? Mare +21,?
Filtru sac
din te'ion
?,1M1,? Slab* 2%? 2? Mare 23,?
1+?M1?+? Bun* 2%? 2? Mare 23,?
1?,?2$?,? "5celent* 2%? 2? Mare 23,?
?,1!21,? "5celent* !?? 1 Mare 21,?
1,?21?,? Bun* !?? 1 Mare 21+?
1?,?M$?,? Bun* !?? 1 Mare 21,?
?,1M1,? Foarte slab* !?? $ Mare &,?
1,?M1?,? Foarte slab* !?? $ Mare &,?
1?,?M$?,? Bun* !?? $ Mare &,?
?,1M1,? Foarte slab* !?? 12 Moderat* 11,?
1,?M1?,? Slab* !?? 12 Moderat* 11,?
1?,?M$?,? Bun* !?? 12 Moderat* 11,?
?,1M1,? Slab* $!? $ Marc 2$,?
1,?M1?,? Bun* $!? $ Mare 2$,?
1?,?M$?,? Bun* $!? $ Mare 2$,?
?,1M1,? Slab* $!? 1? Moderat* 23,?
1,?M1?,? Bun* $!? 1? Modera)i 23,?
1?,?M$?,? Bun* $!? 1? Moderat* 23,?
?,1M1,? Bun* $!? J? .edus* $%,?
1,?M1?,? "5celent* $!? J? .edus* $%,?
1?+?M$?+? "5celent* $!? J? .edus* $%+?
?,1M1,? Slab* $?? 1? Mare 21,?
1,?M1?,? Bun* $?? 1? Mare 21,?
1?+?M$?+? Bun* $?? 1? Mare 21+?
Procedee de reducere a concentraiei de praf
Curire semifabricat*. Manipulare, depoitare, ambalare, livrare*!
Pra'ul este dat de totalitatea paticulelor (i microparticulelor solide suspendate -n aer, de obicei
vi#ibile cu ochiul liber+ 9ele mai mici particule suspendate -n aer au o m*rime de apro5imativ ?+??2
m
,
=2+?
nm
), iar cele mai mari au peste 2+$
m
+ <n 'unc)ie de diametrul lor particulele ce 'ormea#* pra'ul se
considera 'ine dac* au diametrul mai mic de 2+$
m
(i grosolane, c:nd au diametrul mai mare de 2+$
m
+
Particulele au -n compo#i)ia lor 6l, 9*, Ni (i >
2
sub 'orm* de silica)i de aluminiu, dintre care
unii mai con)in (i ionul de calciu+
6rderea incomplet* a combustibilor de ba#* de carbon precum c*rbunele, p*cur*, ben#ina (i
combustibilul diesel produce multe particule de pra' numite 'umingene, care -n principal este 'ormat*
din cristaloi#i de c*rbune+
7ormele de protec)ia mediului limitea#* cantitatea de pra' depus* -ntr2un an la nivelul solului la
2??
2
A m g
+
Particulele materiale se -ndep*rtea#* 'ie prin 'iltrare =pentru cantit*)i mici) 'ie cu a0utorul
colectoarelor de pra' =pentru cantit*)i mari)+ 6legerea metodei (i a echipamentelor corespun#*toare se
'ace )in:nd cont de urm*toarele;
concentra)ia de particuleO
dimensiunea (i 'orma particulelorO
gradul necesar de re)inere a particulelorO
presiunea (i debitul aerului poluatO
caracteristicile 'i#ice (i chimice ale pra'uluiO
cerin)ele utili#atorului (i metoda dorit* de -ndep*rtare a particulelor+
.e)inerea pulberilor sau pra'ului se 'ace prin despr*'uire cu a0utorul unor 'iltre care se
caracteri#ea#* prin;
debitul de ga#e poluate care ies din proces (i sunt preluate -n 'iltreO
diametrul particulelor pe care poate s* le re)in*O
temperatura ma5im* a ga#elor, aduse -n 'iltreO
gradul de re)inere sau e'icienta 'iltruluiO
pierderea de presiune -n 'iltruO
costurile anuale de -ntre)inere+
Avanta"ele utilirii filtrelor de aer!
P asigura debitul de aer pentru des'*(urarea optim* a proceselor din motor O
P etan(eitate de 1??Q datorit* calit*)ii h:rtiei (i -mbin*rii prin lipire O
P geometrie optim* de -ndoire a pliurilor O
P siguran)* -n e5ploatare O
P reducerea #gomotului de absorb)ie a aerului (i reglarea receAcald O
P tehnologie modern* ba#at* pe poliuretanO Bgreutate diminuat* 'a)* de tehnologia clasic*C O
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt!
camerele de decantare 9 cele mai vechi metode de despr*'uire, ce au la ba#a re)inerea
gravita)ional*+ 6erul poluat 1 intra -n camera 2 ='ig+ 1) printr2un a0uta0 3, de diametru mic,
ridic:ndu2(i mult vite#a+ Prin ridicarea vite#ei, paticulele de pra' ! sunt colectate datorit* 'or)ei
gravita)ionale -n colectorul $, -n timp ce aerul curat %, iese prin a0uta0ul &+
Principalul de#avanta0 al camerelor de decantare re#ult* din aceea c* e'icien)a re)inerii particulelor
mic =sub $
m
)este sc*#ut* =!?+++!$Q)+ Se utili#ea#* pentru re)inerea particulelor grosolane (i constituie
prima treapt* de 'iltrareO
separatoarele cu impact 4 sunt camerele de decantare prev*#ute cu un sistem de 0alu#ele care
devia#* particulele de pra' c*tre colector+ "'icien)a medie este de 3?+++$?Q dar se ridic* la
2?+++2$Q pentru particole sub $+?
m
O

Fig+ 3++ Schema de principiu a unei camere de decantare;
12aerul poluat cu particole de pra'O 22camera de decantareO 32a0uta0O !2particule de pra'O
$2colectorul de pra'O %2aer curatO &2a0uta0 de evacuare O
'iltrele hidraulice 4 se ba#ea#a pe spalarea aerului sau ga#ului poluat cu particule de pra' cu un
current de 'luid =cel mai des intalnit este apa) intr2o instalatie de tip scubar+
Schema de principiu a unui 'iltru hidraulic se pre#inta in 'igura %+&+ 6erul poluat 1 trece prin
tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin du#ele ! in coloana descendenta $+
3a ba#a coloanei ascendente % este stropit din nou cu apa curata &, din ba#inul K si trece prin
supapele J spre a0uta0ul de iesire 1?+ Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11+ Pra'ul
retinut 12, este evacuat in stare umeda sub 'orma de slam, 13, iar aerul curat 1! iese prin a0uta0ul
de iesire 1?+
Fig+ !+ Schema de principiu a unui 'iltru hidraulic;
1 4 ga#ulAaerul poluatO 2 4 tub aerodinamicO 3 4 apa bruta de stropireO ! 4 du#eO $ 4 coloana descendentaO
% 4 coloana ascendentaO & 4 apa curataO K 4 re#ervor de apa curataO J 4 supapeO 1? 4 a0uta0ul de iesireO 11
4 separator cu cameO 12 4 particule de pra'O 13 4 slamO 1! 4 aer curat+
Filtrele de aer au o e'icienta de reducere a poluariinde pana la J?Q+
Fig+$+ 3ada pentru colectarea spanului+
Procedee de reducere a o#iilor de aot
$#ecuie semifabricat*!
8eneralit*)i
>5i#ii de a#ot, denumi)i -n mod general 7>5 sunt considera)i poluan)i importan)i prin e'ectele pe
care le au at:t asupra ecosistemelor c:t (i asupra s*n*t*)ii oamenilor+ >5i#ii de a#ot cuprind; mono5idul
de a#ot =7>)O dio5idul de a#ot =7>2) sau hipoa#otidaO proto5idul de a#ot =72>O trio5idul de a#ot =72>3)O
tetrao5idul de a#ot =72>!) (i pentao5idul de a#ot =72>$)+
intre ace(tia cel mai periculos este 7>2, care este to5ic pulmonar (i 7>, care este instabil (i -n
timp se o5idea#* 'orm:nd 7>2+
Sursele de emisii
>5i#ii de a#ot se 'ormea#* -n timpul arderilor+
Toate procedeele ce utili#ea#* arderea =cuptoare, ca#ane, generatoare cu abur, turbine cu ga#e,
motoare termice) (i unele procese de 'abrica)ie =elaborarea de metale (i alia0e, producerea de acid a#otic,
producerea de am:ne, procesele de sudare, etc+) 'ormea#* o5i#i de a#ot+
%e&nologii de limitare a formrii o#iilor de aot 'n timpul arderii
3imitarea 'orm*rii o5i#ilor de a#ot -n timpul arderii se poate 'ace prin a(a numitele mi(c*ri primare
de reducere a 7>5 =tab+! ) care au ca scop;
2 sc*derea temperaturii de ardereO
2 evitarea v:r'urilor de temperatur*, prin uni'ormi#area (i amestecarea rapid* a reac)iilor -n
'lac*r*O
2 reducerea timpului de re#iden)a la temperaturi -nalteO
2 reducerea o5igenului -n #ona de reac)ieO
2 reducerea, la s':r(itul 'l*c*rii, a o5i#ilor de a#ot de0a 'orma)i+
Ta+e'u' 6/ Ma"uri pri*are de reducere a NO:
Ma"ura pri*ara E-ectu' "au e"te a"upra
.educerea e5cesului de aer 7>5 termic M 7>5 combustibil
Preincal#irea redusa a aerului 7>5 termic
.educerea sarcinii 7>5 termic
.educerea in trepte
"ta0area arderii combustibilului
"ta0area aerului
6r#atoare cu 7>5 redus
6er multiplu
7>5 termic M 7>5 combustibil
7>5 termic M 7>5 combustibil
7>5 termic M 7>5 combustibil
Proiectarea ca#anului
3ocali#area ar#atoarelor
Strat 'luidi#at
7>5 termic
7>5 termic
.ecircularea ga#elor de ardere 7>5 termic
In0ectie de aburAapa 7>5 termic
(educerea e#cesului de aer
Se 'ace cu a0utorul unor ar#*toare per'ec)ionate care s* conduc* la o ardere complet* (i
uni'orm*, cu un regla0 'in a raportului aerAcombustibil (i -mbun*t*)irea amestecului -n #ona de reac)ie+
Pre'nclirea redus a aerului
Se ba#ea#* pe 'aptul c* prin pre-nc*l#irea redus* se reduce rata de 'ormare a 7>5 termic+
@aria)ia produc)iei de 7>5 termic cu temperaturi de pre-nc*l#ire t, a aerului este dat* de rela)ia;
7>T BpRpRmC S 3! M ?,?%%&Rt BT9C
(educerea sarcinii de funcionare
Func)ionarea la sarcini par)iale are de asemenea ca re#ultat reducerea de 7>5+
6ceast* metod* nu se poate lua -n considerare dec:t pe termen scurt, c:nd este necesar* limitarea
momentan* a emisiei de 7>5+
Combustia catalitic
Un catali#ator permite, -n principiu, sc*derea considerabil* a temperaturii la care este -ntre)inut
'enomenul de autocombustie+ e e5emplu, 'olosirea unui ar#*tor radiant la care temperatura de ardere
este limitat* de mas* re'ractara -n care are loc aceast* ardere, reduce la valori de 2?+++!?mgAm
3
7 =la o
propor)ie de 3Q>2), valori mult mai mici dec:t -n ca#ul ar#*toarelor clasice+
Pr(cedee de reducere a (:i0i'(r de "u'- ;i a )idr(.enu'ui "u'-urat
Fig+ %+ 6r#ator cu 'lu5 radiant
6rderea combustibililor 'osili conduce la evacuarea -n atmos'er* a unor volume de o5i#i ga#o(i
de sul'+ <n prima 'a#*, bio5idul de sul' da na(tere acidului sul'uros care, prin o5idare sub ac)iunea
radia)iilor solare, se trans'orm* -n acid sul'uric+ 6c)iunea poluatoare a se mani'esta sub
'orma ploilor acide, principalul 'actor al /mor)ii p*durilorU -n )*rile industriali#ate sau cu o puternic*
poluare+
Te)n('(.ii de reducere a e*i;i'(r de +i(:id de "u'- < =
6u la ba#a trei c*i principale de reducere a emisiilor (i anume;
2 desul'urarea combustibililorO
2 alegerea corespun#*toare a combustibililorO
2 desul'urarea ga#elor de ardere+
Reducerea e*i"ii'(r de prin pr(cedee de de"u'-urare
7ormele 'oarte severe de emisiune, care coboar* de la 2+++3,$ gA la numai ?,! gA
=Vaponia, 8ermania, SU6) impun neap*rat 'olosirea unor instala)ii de desul'urare a ga#elor, la toate
ca#urile de ardere+
S2au de#volatat mai multe procedee de desul'urare, cele mai importante 'iind;
2 procedeul umed ,-n care se introduce ca agent activ o solu)ie de hidro5id de calciu (i carbonat
de sodiuO
2 procedeul semiuscat, -n care se introduce ca agent activ o solu)ie concentrat* de amoniac sau
hidro5id de calciuO
2 procedeul catalitic, cu producere de sul' aplicat la o temperatur* ridicat* a ga#elor de ardere+
6bsortia uscat* este un procedeu comercial de desul'are a ga#elor de ardere, unde agentul de
absor)ie este diri0at s* -nt:lneasc* ga#ele ce trebuie desul'urate, apoi este reactivat -n regenerator (i este
trimis -napoi -n procesul de absor)ie+
Fig+ & + Sistem de desul'urare a ga#elor de ardere 4 procedeul uscat
> metoda de desul'urare uscata a ga#elor de ardere, ba#ata pe absortie 'i#ica consta in utili#area
de aditivi soli#i care reduce poluarea cu !?2$?Q+
%e&nologii de reducere a emisiilor C)*
Prelucrri mecanice*!
Se deosebesc 2 categorii de tehnologii; de recuperare, care permit valori'icarea solven)ilor -n calit*)i
de materie prim* pentru alte procese industriale (i de distrugere, care permit valori'icarea solven)ilor sub
'orma energetic*+
<n principal, se 'olosesc trei tehnologii de recuperare (i anume;
2 c(nden"area pentru debite mici =sub 1??? Ah), cu concentra)ii mari, care permit recuperarea
compu(ilor '*r* modi'icarea compo#i)iei chimice+ Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor -n chimie, petrochimie, 'armacii (i anumite aplica)ii de degresare =pulveri#area)+ Se
disting dou* tehnici de condensare;
2 c(nden"area cri(.enic>, prin care permite sc*derea temperaturii p:n* la 21K? 9 prin utili#area
a#otului lichid ca sursa de 'rig+
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor (i solven)ilor nemiscibili -n ap* se 'olose(te absorb)ia
c*rbunelui activ -n granule =este un 'enomen 'i#ic prin care un solid 'i5ea#* pe supra'a)a s* moleculele
unui corp, sub ac)iunea unei 'or)e @an der Wals)+
<n 'ig+ & se pre#int* schema de principiu pentru absorb)ia de c*rbune activ, utili#at* -n special -n
degresare, pentru recuperarea toluenului (i -n chimieA'armacie, pentru recuperarea diclormetanului+
Pentru o 'unc)ionare continu*, o instala)ie con)ine cel pu)in doi absorban)i, unul 'iind -n absorb)ie, -n
timp ce al doilea este -n desorb)ie sau -n a(teptare+
Principiul metodei const* -n a 'ace aerul s* treac*, s* se trate#e (i s* traverse#e -nc*rc*turile de
carbon activ de absorbant -n 'unc)iune+ 9arbonul activ re)ine moleculele de solvent p:n* la satura)ie
=c:nd un absorbant este s*turat el se regenerea#* prin sp*lare cu vapori la ?,$ bar)+
Fig+ K+ Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ
Poluarea apelor
+ecantarea ,sedimentarea-
ecantarea este procesul 'i#ic de separare din apele u#ate a particulelor solide organice sau
anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat+ Timpul de decantare este
dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa+
Ta+e'u' ?/ Ti*p de "edi*entare pentru un *etru adanci*e de apa
Particula imensiunea ma5ima a
particulei BmmC
Timp de sedimentare
Pietris 1? 1 secunda
7isip 1 1? secunde
7isip 'in 2 minute
6rgila 2 ore
Bacterii K ore
Particule coloidale
++++
2+++2?? ani
Fig+ J+ Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica;
12canal de aductiune a apei u#ate bruteO 22sistem de linistireO 32antecameraO !2conducta pentru evacuarea
grasimilorO $2podul mobilO %2lama impungatoare pentru spumaO &2ba#a de namolO K2#ona linistita pentru
sedimentareO J2lama racloareO 1?2cochila pentru colectarea 'lotantilorO 112canal deversare pentru
colectarea si evacuarea apei tratateO 122namolO 96O 9P2cursa activa si respectiv pasivaO X2debitO 92
concentratieO X92'lu5 masiv =I2ape u#ateO e2ape epurateO n2namol)+

Fig+ 1?+ Schema de principiu a unei instalatii comple5e de e5tragere a grasimilor din apele u#ate;
12conducta pentru admisia apei u#ateO 22comportament de admisieO 32echipament de amestecare rapidO
!2ulei separateO $2pompa de evacuare uleiuriO %2elevator hYdraulic cu surubO &2cuvaO K2placi ondulateO J2
conducta de evacuare apa epurataO 1?2conducta evacuare uleiuri+
Schema de principiu a unei instalatii comple5e pentru e5tragerea grasimilor din apele u#ate se
pre#inta in 'ig+%+13+ 6pa u#ata 6u, intra pe conducta de admisie 1, in compartimentul de admisie 2, unde
un echipament de amestecare rapid 3, amplasat pe 'lotori crea#a un varte0 'ortat care 'avori#ea#a
separarea uleiului !, de apa+
)#igenarea apei cu o#igen pur
Control produs neconform*!
Folosirea o5igenului pur este un procedeu relativ nou (i este mult mai economic dec:t utili#area
aerului -n vederea trans'erului de o5igen+ Instala)ia destinat* trat*rii cu o5igen pur are mai multe ba#ine
acoperite 1, 2 (i 3, cu comunica)ii -ntre ele, at:t la partea superioar* pentru ga#e ! (i $, c:t (i la cea
in'erioar* % (i &, destinate 'luidelor poli'a#ate+ >5igenul pur, >2 se introduce -n ba#inul 1 prin conduct*
K, la o presiune mai mare dec:t cea atmos'eric*+ 8a#ul trece dintr2un ba#in -n altul datorit* di'eren)ei de
presiune care -mpiedic* 'ormarea curen)ilor inver(i+ <n 'iecare ba#in se asigura o circula)ie a amestecului
=apa u#at* 4 o5igen pur 4 n*mol) cu amestec*torul mecanic J (i se reintroduce >2 cu su'lantele 1? (i
dispo#itivele de dispersie 11+ Pe conductele 12 (i 13 se -ntoarce apa u#at*, respectiv n*molul recirculat+

Fig+ 11+ Schema de principiu a unei instalatii de o5igenare cu o5igen pur;
1,2,32ba#ine acoperiteO !,$2ori'icii de comunicatie intre ba#ine pentru ga#eO %,&2ori'icii de comunicatie
intre ba#ine pentru 'luidele poli'a#ateO K2conducta de admisie a o5igenului purO J2amestecatorO 1?2
su'lanteO 112dispo#itiv de dispersie o5igenO 122conducta admisie ape u#ate=6u)O 132conducta admisie
namol necirculat=7r)O 1!2ori'iciu de evacuare ga#eO1 $2motoare electrice+
.nspectie si control*!
Fig+ 12+ Schema unei instala)ii de clorinare;
12rotametruO 22'iltruO 32'iltruO !2conductaO $2dispo#itiv de amestecareO %2apaO &2a0uta0 evacuareO K2robinet
regla0 apaO J2robinet regla0 clorO 1?2dispo#itiv de destindere ga#=clor)O 11,122manometreO 132robinet
deschidere clorO 1!2baterie de clorO 1$2re#ervor de apa+
e#in'ectarea se poate reali#a prin;
2 *et(de -i0ice; termice, electrice, lumina solar*, e5punere la radia)ii ultraviolete, microunde,
ultrasunete, iradiere cu ra#e gamma etc+O
2 *et(de c)i*ice; cu o5idan)i chimiciO halogeniO compu(i halogena)iO o#onO permanganate de
potasiuO tratare cu ioni metalici etc+O
2 *et(de c(*+inate
Pentru distrugerea germenilor (i pentru a ob)ine o ap* per'ect de#in'ectat* este necesar ca apa s*
'iarb* circa un minut, la presiunea atmos'eric* de la nivelul m*rii+ Fierberea apei este un procedeu sigur
dar 'oarte costisitor, de aceea se 'olosesc celelalte metode alese -n 'unc)ie de 'actorii care in'luen)ea#*
de#in'ec)ia+
eoarece metod* de de#in'ectare cu clor (i produ(ii lui este cea mai des 'olosit*, -n 'igur* de
mai sus se pre#int* o instala)ie de clorinare care reduce poluarea apelor cu %?Q+
9lorul este un de#in'ectant (i un o5idant puternic care asigur* un standard ridicat de igien* la un
pre) redus+
6pa u#at*, -n special cea mena0era ridic* probleme privind coro#iunea supra'e)elor metalice cu
care intr* -n contact+ Toate supra'e)ele metalice ale sta)iei -n contact cu ap* u#at*, trebuie prote0ate
anticoro#iv+ e aceea se recomand* utili#area materialelor moderne gen polistiren ran'orsat cu 'ibr* de
sticl*+ 9onducta de evacuare a apei u#ate cuprinde un tronson de ino5 -n #ona instala)iei de clorinare iar
)evile ce transporta n*molul trebuie s* aib* grosime supradimensionat* pentru a 'ace 'a)* u#*rii abra#ive+
C(*+aterea p('uarii
In #ilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai
deoarece Pamantul este un depo#it 'oarte bogat de resurse naturale care 'ac posibila e5istenta vietii+In
intreaga lume se 'ac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai 'oloseasca substante care distrug
mediul+6ctiunile pentru reducerea poluarii sunt 'oarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa
continue+9onservarea mediului incun0urator reprer#inta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru
prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii e'ectelor ei asupra mediului prin 'olosirea celor mai
potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limite#e e'ectele distrugatoare ale unor 'enomene
naturale+
Cu* a* putea c(ntri+ui pentru c(*+aterea p('uarii
6m putea stopa cri#a energetica 'olosind energia intr2un mod rational+ 9ateva din lucrurile pe
care le2ar putea 'ace pentru a salva energie sunt;Folosirea mai rara a automobilelor; mersul, ciclismul,
sau transporturile publice+"vitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate e5cesiv+ "ste necesara
energie pentru a con'ectiona ambala0ele, dar si de a le recicla+
"vitarea pierderilor; redu ceea ce 'olosesti, re'oloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara
obiectele stricate in loc sa le arunci, si reciclea#a cat mai mult posibil+ 6'la ce 'acilitati de reciclare sunt
disponibile in #ona ta+ Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta
'olosinta+I#olea#a2ti casa; cauta crapaturile din usi, 'erestre, si asigura2te ca podul este su'icient i#olat
pentru a pastra caldura casei+Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie; cand
cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie+ Foloseste becuri
cu un consum sca#ut de energie si baterii reincarcabile+
"conomiseste apa; este necesara o mare cantitate de energie pentru a puri'ica apa+ Un robinet stricat
poate consuma apro5imativ 3? de litri de apa pe #i+Invata cat mai mult posibil despre problemele
energetice ale Pamantului si cau#ele ce le determina+6'la daca sunt grupari ecologice in #ona ta care te2
ar putea in'orma+Pentru a mentine in stare nealterata=a conserva) 'actorii de mediu=apa,aer,sol),a preveni
si combate 'enomenele nedorite care produc poluarea in oras este necesar sa se respecte prevederile
3egii pentru protectiea mediului;
2amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depo#itelor de deseuri mena0ere la peri'eria
localitatilor sau in #onele din a'ara lorO
2mentinerea,intretinerea si de#voltarea spatiilor ver#i,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie
stradalaO
2intretinerea si in'rumusetarea cladirilor,a curtilor si impre0urimilor acestora,a spatiilor ver#i din curti si
dintre cladiriO
2intretinerea curata a luciilor de apa=a lacurilor,santurilor) din parcuri,#one de agrement si de interes
turisticO
2 protectia peisa0ului si mentinerea curateniei stradale+
9ontrolarea polu*rii atmos'erice
9ele mai sensibile strategii de control ale polu*rii atmos'erice implic* metode ce reduc,
colectea#*, captea#* sau re)in poluan)i -nainte ca ei s* intre -n atmos'er*+ in punct de vedere ecologic,
reduc:nd emisiile poluante cu o m*rire a randamentului energetic (i prin m*suri de conservare, precum
arderea de mai pu)in combustibil este strategia pre'erat*+ In'luen):nd oamenii s* 'oloseasc* transportul
-n comun -n locul autovehiculelor personale, a0ut* de asemenea la -mbun*t*)irea calit*)ii aerului urban+
Poluan)ii industriali pot 'i la r:ndul lor capta)i -n 'iltre sau precipitatori electrostatici+
P>3U6."6 6TM>SF".I96
Poluarea atmos'erica, dupa de'initia 9omisiei "uropene din 1J%&, corespunde pre#entei substantelor
straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, ast'el incat sa provoace un
e'ect nociv, sau o imbolnavire+
Poluarea atmos'erei se datorea#a e5pul#arii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei
categorii de substante ;
ga#e =dio5id de carbon, o5id de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sul'urat, dio5id de sul',
amoniac, 'luor, clor) si aerosoli de metale sau o5i#i =de Pb, Eg etc+)O
particule lichide, care repre#inta emanatii din di'erite procese industriale sau apar in aceasta
'orma prin procese de condensare chimicaO 0b$&3d321&#bbr
particule solide sub 'orme de 'umuri de ardere, pra'uri industriale, vulcanice sau pra'uri
provenite de la e5plo#ii atomice =continand in special doi i#otopi radioactivi periculosi)
in punct de vedere al 'elului surselor de poluare, produse de om =arti'iciale) se disting ;
2 poluarea industrialaO
2 poluarea casnicaO
2 poluarea datorata mi0loacelor de transportO
3a agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie de
'actori; clima, po#itia geogra'ica, natura si e5tinderea activitatii industriale +
e e5emplu, ga#ele re#iduale si impurita#ile sub 'orma de particule, a'late la temperaturi superioare
celei atmos'erice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile 'abricilor+
e aceea, 'actorii dinamici =miscarile aerului pe ori#ontala, verticala, temperatura, precipitatiile) in
stransa legatura cu cei de po#itie geogra'ica pot in'luenta raspandirea la distante 'oarte mari a
poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor +
6st'el in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc
raspandirea lor+
Principalii poluanti urbani sunt ;
9>2 =concentratia in atmos'era creste cu 1?
%2K
in 'iecare luna)O
9>,S>2,7>,7>2 =re#ultat in mari cantitati din descompuneri biologice)
72> =re#ultat din degradari biologice in sol)
hidrocarburi
M"T>" " 9>MB6T"." 6 P>3U6.II 6".U3UI
Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de
mare e'icienta+ 6poi este necesara
stabilirea nivelului normelor de emisie care pot 'i deversate in aer de diversele surse de poluare si a
concenratiilor ma5ime admisibile de poluanti in aerul localitatilor+
upa cum s2a stabilit la reuniunea e5pertilor de la @iena =1J&2) in primul rand este necesar sa 'ie
elaborate normele de igiena pentru S>2, 9>, 7>5, 9>2, pesticidele in suspensie, care determina
imbolnaviri acute si cronice +
In pre#ent la noi sunt date norme de concentratii ma5ime admisibile pentru un numar de !!& substante
poluante +
Principalele masuri concrete de reali#are a protectiei aerului constau in ;
1+ e5ploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca 'iind
ca 'iind cele mai putin poluante O
2+ recuperarea si valori'icarea substantelor re#iduale utili#abile O
3+ amplasarea surselor de poluare ba#ata pe un studiu stiinti'ic al consecintelor pe care le are
situarea intr2o anumita ambianta geoclimaticaO
!+ adoptarea de sisteme si mi0loace de transport cat mai putin poluanteO
In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca Zma5imul se poate reali#a la sursa Z+
6ceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp
masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vi#ea#a valori'icarea integrala a materiilor
prime+ .etinerea substantelor re#iduale pentru valori'icarea comple5a a materiei prime este si mult mai
usor de reali#at decat dupa ce acestea s2au e0ectat in atmos'era +Pentru a reali#a o productie nepoluanta
e5ista mai multe posibilitati; alegerea sau pregatirea unur materii prime 'ara impuritati , spalarea
combustibililor, ermeti#area instalatiilor in care se des'asoara procese de productie generatoare de
pulberi si ga#e, diri0area pulberilor si ga#elor spre instalatiile de epurare +
P>3U6."6 6P"I
Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si ga#e, de
organisme si microorganisme speci'ice unei ape naturale nealterate+
Prin poluarea apelor se intelege, con'orm conclu#iilor con'erintei internationale privind aceasta
problema =8eneva 1J%1), Zmodi'icarea compo#itiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a
activitatii omului ast'el incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utili#arile pe
care le pot capata in stare naturala U+Un oras, sau un comple5 industrial, care poseda mai multe guri de
evacuare a apelor u#ate si halde de re#iduri, repre#inta un generator de poluari multiple +Poluantii a'lati
in ape sub 'orma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii mai
importante;
2 substante organice, re#iduri biologiceO
2 substante anorganiceO
2 substante radioactiveO
2 produse petroliereO
2 microorganisme patogeneO
2 ape 'ierbintiO
@olumul apelor u#ate industriale este, in general, cu &?Q mai mare decat al apelor mena0ere orasenesti,
iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare+ In present, ZpaletaU de poluanti s2a diversi'icat
enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii+
6pele u#ate provenite de la comple5ele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de epurare
datorita marii lor incarcari organice+6pele u#ate din industria miniera si metalurgica contin in special
poluanti anorganici , to5ici, di#olvati sau in stare de suspensie+In sectoarele in care se de#volta tehnica
nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece e'luentii continand substante radioactive pot
declansa Zpoluari in cascada Z+9oloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea
raurilor, lacurilor, prin 'aptul ca deversea#a ape 'ierbinti+
9>MB6T"."6 P>3U6.II 6P"3>.
Starea de poluare a apelor poate 'i controlata si redusa+ In acest scop se utili#ea#a doua tipuri de
procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie
tehnica+
Primul grup de procedee se caracteri#ea#a printr2o Zmaniera de conducere preventivaU si include toate
metodele care urmaresc limitarea evacuarii de re#iduri in ape+Inca din 'a#a de proiectare a instalatiilor
industriale, de transport, edilitare etc+ , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse 'ata de cea veche, caracteri#abila lapidar prin ideea Zapa spala totU+6st'el, re#idurile
solide, in special ale substantelor de mare to5icitate, nu este necesar sa 'ie antrenate pe cale umeda, ci,
pot 'i evacuate la halte sau crematorii +Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin
recircularea apei, 'olosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utili#ate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii +In al doilea grup de procedee se incadrea#a di'eritele metode de epurare
ale apelor u#ate +6pele u#ate trebuie sa 'ie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor
cu poluanti pana la o limita+"purarea cuprinde o succesiune de procese 'i#ice si chimice, biologice si
'i#ico2chimice necesare pentru inlaturarea di'eritelor categorii de poluanti+Pentru distrugerea germenilor
patogeni se mai include operatia de de#in'ectie prin tratarea cu clor sau a#ot+ar indi'erent de 'elul
poluarii, si de locul unde o regasim =aer, apa[) este mult mai usor s2o prevenim decat s2o combatem+ Si
asta depinde numai de noi, oamenii \\\
Metode de reducere a poluarii apelor
%pa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de supra'ata+
"5ista o di'erenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata
de consumatori+ 6ceasta di'erenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei+
in cau#a ampli'icarii 'enomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate+ Sunt situatii in
care apa se aduce de la distante mai mari de 1?? Dm, sau se pompea#a de la adancimi de peste 3?? Dm+
Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie
costisitoare care ridica costul apei intr2un mod alarmant, a0ungand in unele ca#uri la nivelul materiilor
prime de ba#a+
In urma di'eritelor actiuni omenesti se modi'ica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care
patrund in ape ceea ce duce la un de#echilibru al mediului ambiant+ Marea ma0oritate a interventiilor in
acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora+
Poluarea a'ectea#a toate 'ormele apei in natura+"5ista cai de patrundere a unor substante
poluante in apa atmos'erica, in apa scursa la supra'ata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa
subterana+
7ivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in
care populatia si industria s2au de#voltat puternic si rapid, 'ara luarea unor masuri pentru protectia
calitatii apelor+ Prime0dia impuri'icarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat
de#voltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata+
Sur"e'e de p('uare a apei sunt di'erite+ 9ele care produc murdarirea in urma evacuarii unor
substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri ; orase canali#ate,
crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria
prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanali#ate sunt surse neorganizate+
upa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in ;
- permanenteO
- nepermanenteO
- accidentale+
+upa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi !
- naturaleO
- atri'iciale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot 'i subdivi#ate in ;
2 ape u#ateO
2 depo#ite de deseuri+
(eferitor la apele subterane, sursele de poluare provin din !
-impuri'icari cu ape saline, ga#e sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau
'ora0eO
-impuri'icari produse de in'latiile de la supra'ata solului a tuturor categoriilor de ape care produc
si impuri'icarea dispersata a surselor de supra'ataO
-impuri'icari produse de sectiunea de captare, din cau#a nerespectarii #onei de protectie sanitara
sau a conditiilor de e5ecutie+
Sur"e'e de p('uare per*anente natura'e a apelor sunt surse cu caracter permanent+"le
provoaca adesea modi'icari in'luentand negativ 'olosirea lor+
Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt ;
trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cau#a de patrundere a unor saruri in
cantitati mari in apele de supra'ata sau in straturile acvi'ere+.ocile radioactive pot duce la
contaminarea unor ape de supra'ata sau subterane+
Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impuri'icari
prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule 'ine cum sunt cele din
marne si argile care se mentin mult timp in suspensie+
Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la 'enomene di impuri'icare variabile in timp
in 'unctie de perioada de vegetatieO
Vegetatia de pe maluri produce o impuri'icare atat prin caderea 'run#elor cat si prin caderea
plantelor intregi+"lementele organice sunt supuse unui proces de putre#ire si descompunere care
conduc la o impuri'icare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata+
Sur"e'e de p('uare accidenta'a natura'e sunt in general rare+"le se datorea#a unor 'enomene
cu caracter geologic+
Sur"e'e de p('uare per*anent arti-icia'e
Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utili#area lor de catre
'olosinte+
upa provenienta lor, e5ista urmatoarele categorii de ape u#ate ;
- ape u#ate mena0ereO
- ape u#ate publiceO
- ape u#ate industrialeO
- ape u#ate de la unitati agro#ootehnice si piscicoleO
- ape u#ate re#ultate din satis'acerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de
canali#are de la spalatul si stropitul stra#ilor si incintelorO
- ape meteorice in'ectate+
> sursa importanta de impuri'icare a apelor o constituie depo#itele de deseuri sau de di'erite re#iduri
solide, ase#ate pe sol, sub cerul liber+impuri'icarea provenite de la aceste depo#ite poate 'i produsa
prin antrenarea directa a re#idurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de
catre apele care se scurg in sol+
Mai pot 'i amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor ma0oritate legate de
problema de risc industrial+
Reducerea p('uarii p(ate -i rea'i0ata pe *ai *u'te cai :
- introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industrialeO
- reducerea cantitatii de ape u#ate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii
apeiO
- recuperarea materialelor utile din apele u#ate, avand ast'el evanta0ul asigurarii unei
adevarate surse de materie primaO
- e5tinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a re#idurilor, mai ales la
crescatoriile de animaleO
- imbunatatirea randamentului de epurare prin per'ectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si
e5ploatarii acesteia+
Analia economica
in toate problemele cu care se con'runta 6merica 3atina, poluarea apei este una din cele mai
critice+Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cau#and consecinte negative pentru
activitatile pescaresti si turism+e asemeni, poluarea apei daunea#a si pentru sanatatea oamenilor+
P('uarea apei in a'te tari
Tarile studiate sunt ; Bra#ilia, 9hile, "cuador, 8uatemala, Me5ic si Peru+
Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca e5ista di'erente intre
ele+Un indicator important re'lecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acuta si
boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare+ Tabelul
urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli+
Bra#ilia 9hile "cuador 8uatemala Me5ic Peru
Pe capitala 2,2?& 3,?%K 1,2JK J!3 2,2KJ 1,3!$
Populatia
=milioane)
1$J+2 13+K 1?+JK J+&! J1+21 22+!$
In 8uatemala si "cuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cau#a a
mortalitatii+
Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase
Bra0i'ia C)ina Ecuad(r Guate*a'a Me:ic Peru
12+% 1+3 32+& JK+1 2&+3 !$+%
Le.ea ape'(r NR/10?@1AA6
<pu+'icata in M/O/ nr/ 244 din B (ct(*+rie 1AA6=
6pele repre#inta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se
impune+8estionarea cantitativa si calitativa a apelor, e5ploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor,
precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se reali#ea#a de catre .egia 6utonoma a 6pelor
.omane si 'ilialele sale ba#inale+
Pre#enta lege 'ace re'erire la ;
- regimul de 'olosire a apelor si a albiilor acestoraO
- gospodarirea apelorO
- protectia albiilor, malurilor, lucrarilor a'erenteO
- regimul lucrarilor care se construiesc pe apeO
- controlul activitatii de gospodarire a apelorO
- sanctiuni+
6ctivitatile des'asurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca e'ecte poluante asupra unor #one
apropiate sau indepartate =e5; accidentul de la 9ernobal 4 Ucraina 4 2% aprilie 1JK%, con'lictul din
]osovo 4 1JJJ ), dobandita caracterului Ztrans'rontalierU al poluarii+
in anali#a si prelucrarea datelor privind calitatea 'actorilor de mediu pentru obiectivele
administrate de Ministerul6pararii7ationale, relevante sunt urmatoarele ;
sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupea#a ast'el ; ape
re#iduale de combustibili =!% de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele
Marinei Militare =22 de surse), resturi mena0ere si de0ectii provenite de la gospodariile agro 4
#ootehnice = &? de surse)+
ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu S>2, 7o5, 9> este urmatoarea ;$%,%Q 2 centrale
termice pe ba#a de combustibil lichid sau solid, 2Q 2 crematorii, 1KQ 2 emisii ale rularii
autovehiculelor si blindatelor, 1?Q 2 activitati tehnico2productive, !Q 2 activitati de industrie si
invatamant etc+
>mul a poluat dintotdeauna ecos'era, ac)iune care nu2i este caracteristic* numai lui+ Poluarea
repre#int* o legitate natural*; Zorice 'iin)* produce de(euri, care, neeliminate din mediul de via)*, -i 'ac
imposibil* e5isten)aU+ Istoricul polu*rii re'lect* 'idel progresele tehnologice -nregistrate de societatea
uman*+ 6st'el, primele cau#e ale contamin*rii mediului -ncon0ur*tor datea#* din 7eolitic, c:nd omul,
descoperind agricultura, a devenit sedentar (i a creat densit*)i care au dep*(it pe ale celorlalte mami'ere+
Sursele polu*rii, -n aceast* prim* 'a#*, proveneau de la contaminarea microbiologic* a apelor din
scurgerile mena0ere (i, mai t:r#iu, dup* descoperirea ceramicii (i a metalurgiei, prin elementele
ne'eroase primitive+
7a(terea marii industrii, ca urmare a revolu)iei industriale din a doua 0um*tate a secolului al
H@III2lea, repre#int* elementul esen)ial, care duce la contaminarea mediului de via)* cu diverse produse,
ast*#i poluarea devenind un element -ngri0or*tor prin cre(terea (i de#voltarea industriei moderne, care
produce (i deversea#* -n mediu mari cantit*)i de produ(i to5ici, nebiodegradabili+ 9au#ele principale ale
contamin*rii ecos'erei sunt; producerea de energie, activit*)ile industriei chimice (i activit*)ile agricole+
<n activit*)ile industriale de producere a energiei, pe l:ng* risipa de resurse naturale, are loc
contaminarea mediului -ncon0ur*tor prin nenum*rate substan)e to5ice pe care le elimin* -n acesta+
Industria chimic* a pus (i pune -n circula)ie compu(i minerali sau organici cu to5icitate ridicat*+
<n scopul cre(terii productivit*)ii agroecosistemelor =cerin)ele de produse agroalimentare 'iind -n
cre(tere), s2a recurs la 'olosirea masiv* (i sistematic* a -ngr*(*mintelor (i pesticidelor, administrare care
a 'ost (i este -nso)it* (i de e'ecte nocive, contamin:nd ecos'era cu di'erite substan)e+
e remarcat 'aptul c* industria, cu toate ramurile sale, constituie sursa a numero(i poluan)i care
condi)ionea#* aerul, apa (i solul+
.e'eritor la metodele de prevenire i combatere a polurii mediului, un rol important -l are
reducerea emisiilor de agen)i poluan)i -n mediul -ncon0ur*tor+ <n momentul actual al de#volt*rii
civili#a)iei umane, nu este de conceput o sistare a unor activit*)i economice din care re#ult* agen)i
poluan)i, cum ar 'i 'abricarea cimentului sau transporturile auto, deoarece aceasta ar -nsemna renun)area
la unele produse 'abricate prin aceste procese tehnologice poluante+ Totu(i, -n situa)ia -n care poluarea
dep*(e(te anumite limite, trebuie 0udecate toate urm*rile, adopt:ndu2se o anumit* grada)ie a riscurilor,
ast'el;
2 sistarea activit*)ilor economice trebuie '*cut* numai -n ca#ul -n care poluarea este 'oarte mare (i nu
se g*sesc posibilit*)i practice de -nl*turare a agentului poluant, iar ca solu)ie se preconi#ea#*
-ndep*rtarea din #onele urbane a industriilor puternic poluanteO
2 modi'icarea procesului tehnologic, -n sensul reducerii emisiilor de no5eO
2 introducerea de utila0e (i instala)ii depoluante, care s* lichide#e agentul poluant, -nainte de di'u#ia
acestuia -n mediul -ncon0ur*tor+
9*ile (i mi0loacele prin care se poate reali#a reducerea emisiilor agen)ilor poluan)i depind de
natura sursei de poluare;
1/ Reducerea e*i"ii'(r de a.en1i p('uan1i din ni;a u*an>
6c)iunile preconi#ate -n acest domeniu pot 'i -mp*r)ite -n dou* categorii;
ac1iuni c(ntr('ate de "tat6 care "e re-er> 'a: "c(aterea din c(*er1 a tutur(r c)i*ica'e'(r de u0
ca"nic cu ri"c *are de p('uare ;i care nu "unt +i(de.rada+i'eC "tandardi0area
a+ ambala0elor, ca o m*sur* e'icient* care poate permite recuperarea (i re'olosirea lor, reduc:nd
ast'el riscul polu*riiO reali#area punctelor de colectare a de(eurilor pe categorii de ambala0e,
inclusiv a lichidelor, care, s2a observat, au dat re#ultate -n Zpunctele pilotU de colectare a
de(eurilor mena0ere+
b+ ac)iunile proprii popula)iei, care se re'er* la; separarea ambala0elor -n gospod*rie, pe categorii
=sticl*, materiale plastice, metale, te5tile etc+) (i colectarea lor pe grupe separate pentru a
'acilita recuperarea (i recircularea lorO separarea agen)ilor to5ici (i eliminarea lor -mpreun* cu
de(eurile combustibileO separarea substan)elor organice care ar putea duce la ridicarea
-nc*rc*rii organice a apelor u#ate (i diri0area lor spre de(eurile solideO reducerea emisiilor de
de(euri ga#oase din instala)iile de -nc*l#ire (i buc*t*rii+
2/ Reducerea e*i"ii'(r de a.en1i p('uan1i 2n tran"p(rturi
6ceast* reducere se poate reali#a prin; per'ec)ionarea motoarelor cu combustie intern*, -n sensul
asigur*rii unei arderi complete a combustibililor, asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru ga#ele
de e(apament, -nlocuirea combustibilului actual cu ga#e liche'iate =butan, propan) sau introducerea
hidrogenului, complet nepoluant+
!/ Reducerea e*i"ii'(r de p('uan1i din a.ricu'tur>+
6ceasta se re'er* la utili#area corect* a -ngr*(*mintelor chimice (i a pesticidelor, 'iind e5clus*
renun)area la utili#area lor -n viitor, -n condi)iile cre(terii tot mai mari a consumului de hran*, ca urmare
a m*ririi popula)iei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai pu)in 'ertile+
4/ Reducerea e*i"ii'(r de p('uan1i din indu"trie+
"misiile de poluan)i din industrie sunt 'oarte bogate (i 'oarte diverse+ omeniul 'iind 'oarte vast,
sunt avansate doar unele principii de reducere a emisiilor agen)ilor poluan)i, care trebuie adaptate pentru
'iecare ramur* -n parte+ 6ceste principii se re'er* la; modi'icarea procesului tehnologic, -nlocuirea unor
materii prime, recircularea lichidelor, introducerea proceselor tehnologice -nchise, reducerea timpului
necesar de parcurgere a unor procese tehnologice+
8/ Reducerea e*i"ii'(r p('uante radi(actiDe
Se depun e'orturi mari pentru a g*si mi0loacele tehnice necesare controlului strict al substan)elor
radioactive (i reducerea emisiilor poluante radioactive, prin urm*toarele m*suri; inter#icerea devers*rii
de(eurilor radioactive -n apele de supra'a)* sau depo#itarea lor pe 'undul oceanelor, inter#icerea
e5plo#iilor nucleare e5perimentale, inclusiv cele subterane, puri'icarea e'icient* a e'luen)ilor ga#o(i (i
lichi#i din centralele termonucleare prin adoptarea unor 'iltre pentru poluan)ii ga#o(i (i sta)ii de tratare a
apelor u#ate, per'ec)ionarea sistemelor de detectare a scurgerilor de substan)e radioactive din instala)iile
nucleare printr2un sistem instrumental de control, de monitori#are a instala)iilor nucleare, pentru a
depista c:t mai repede aceste scurgeri+
@iitorul omenirii este un subiect viu discutat, solu)iile (i mi0loacele preconi#ate de diver(i
speciali(ti, prin care Terra s* r*m:n* o planet* a vie)ii, di'er* 'oarte mult+ 9ert este c* posibilit*)ile
ecologice ale planetei noastre nu au 'ost pe deplin e5ploatate+
1+ Poluarea aerului
Substantele poluante sunt;
P('uant Li*ita
ad*i"a
3*.@*
!
5
Li*ita de
interDentie
3*.@*
!
5
C(e-icientu'
t(ta' de
p('uare 3E.@t5
Indicat(ru'ui
de ca'itate a
*ediu'ui
BQC
>5i#i de sul' e5primati in S>
2
3?? %?? ?+3%3K3 ?+JJ
>5i#i de a#ot 7>H $?? 1?1? 1+$$$3$ ?+J&
7>
2
=dinitro mono5id) 2?? !?? ?+?J2 ?+JJ
6moniac=7E
3
) 1?? 2?? ?+13!$ ?+JJ
Pulberi de Pra' $? 1?? 11? 1?? 1+?1?%! ?+K3
9d =cadmiu) ! K ?+???1 ?+JJ
Toluen 1+& 3+1 ?+!!?$ ?+KJ
icloretan ?+% 2 ?+!! ?+11
Furnal !3? 1??? !+3 ?+&!
8a#e arse 3?1?? %?$?? 23 ?+JK
.e'ractare 1$? 3$? ?+???! ?+&!
Fe
2
>
3
! K ?+3$ ?+J1
7M@>9 =compusi organic volatili ) 1?? 22? ?+21$ ?+K3
9>=mono5ide de carbon) 1?? 2?? $+$!2 ?+J!
9>
2
=dioi5d de carbon) $? 11? $+$! ?+&!
Mn =mangan) ?+$ 1+3 ?+???1 ?+%2
Pulberi de Pb=plumb) ?+$ 1+1 ?+???% ?+K3
9E
!
=metan) ?+K 2 ?+??$ ?+%%
Fenol 1+& 3+! ?+??13%K ?+JJ
P ='os'or) $ 2? ?+???2 ?+33
Metode de reducere a o5i#ilor de sul'
Metode de reducere a concentratiei de pra'
Metode de reducere a o5i#ilor de a#ot =7>H, 7>
2
, 7E
3
,
Metode de reducere a compusilor organici volatile
Metode de reducere a metalelor grele =Pb, 9d,
Met(de de reducere a p('uarii pentru -urna'e
Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a 'ontei din materialele cu
continut de metal+ atorita inputului mari de agenti de reducere =in principal carbunele si
cocsul), acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al otelariilor integrate+
6par emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu+ e aceea tehnicile descrise si
considerate in determinarea B6T acopera toate aceste aspecte inclu#and reducerea consumului
energetic+ 9onclu#iile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la turnatorie,
[30]
tratarea apei u#ate de la scruberul ga#ului de 'urnal, reutili#area #gurei si a pulberilor A
namolului si in 'inal reducerea inputului energetic si reutili#area ga#ului de 'urnal+
Pentru 'urnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt considerate B6T+
1+ .ecuperarea ga#ului de 'urnal
2+ In0ectarea direct* a agen)ilor reduc*toriO
e e5emplu ; in0ectarea a 1K? Dg c*rbune pulveri#at A t 'ont* este de0a reali#at* dar sunt
posibile (i rate de in0ec)ie mai mari
3+ .ecupereaea energiei din presiunea ga#ului la v:r'ul 'urnalului c:nd e5ist* premi#ele
!+ 9uptoare calde
a+ pot 'i reali#ate concentra)ii ale emisiilor de pra' ^ 1? mgA 7m3 (i de 7>H ^ 3$?
mgA 7m3 =la un con)inut de o5igen de 3 Q)
b+ economii de energie acolo unde proiectul permite
$+ Folosirea unor 0ghiaburi re'ractare '*r* gudron
%+ espr*'uirea e'icient* a ga#ului din 'urnal O
"ste de pre'erat ca particolele grosiere s* 'ie -ndep*rtate prin 'olosirea tehnicilor de
separare =de'lector de e5emplu) (i apoi s* 'ie reutili#ate + Particulele 'ine pot 'i
-ndep*rtate prin intermediul ;
a+ unui scuber sau
b+ 'iltru electrostatic umed sau
c+ ori ce alt* tehnic* care are e'icien)a de re)inere cerut*
9oncentra)ia particolelor re#iduale poate 'i ^ 1? mgA 7m3
&+ espr*'uirea -n hala de turnare =ori'icii de turnare , 0ghiaburi de scurgere , separatoare
de #gur* (i puncte de -nc*rcare a oalei torpedo)+ 9antitatea de emisii poate 'i redus* prin
acoperirea 0ghiaburilor de scurgere (i a evacu*rilor prin reducera surselor de emisii
men)ionate (i prin puri'icarea acestora 'olosind 'iltre electrostatice+ Pot 'i reali#ate
concentra)ii ale emisiilor de pra' de 1 4 1$ mgA 7m3+ <n ceea ce prive(te emisiile rapide
acestea pot a0unge p:n* la $ 4 1$ g pra' A t 'ont*, de aceea e'icien)a re)inerii vaporilor
este important*+ @aporii sub presiune 'olosind a#ot =-n condi)ii speciale, de e5emplu,
acolo unde plasarea -n proiect permite (i unde a#otul este disponibil)+
K+ Tratarea ga#elor de 'urnal prin sp*larea cu ape u#ate de la scuber+
a+ .e'olosirea pe c:t posibil a apei de la scuber
b+ 9oagulareaAsedimentarea pulberilor -n suspensie =media anual* p:n* la care pot
a0unge pulberile -n suspensie este ^ 2? mgAl, valorile pe o #i pot a0unge la ^ $?
mgAl)
c+ Eidrociclonarea (lamului urmat* de re'olosirea 'rac)iunii grosiere c:nd
dimensiunea granulelor permite o separare acceptabil*+
J+ iminuarea emisiilor de la tratarea #gurii (i a #gurii depo#itat* -n gropi ecologice+
Tratarea #gurii de pre'erin)* prin granulare acolo unde condi)iile permit
9ondensarea vaporilor dac* este nevoie de reducerea mirosului+
>ri de c:te ori se ob)ine 'ont* pe c:t posibil trebuie evitat* r*cirea 'or)at* a acesteia cu ap*
1?+.educerea de(eurilor solide A produs secundar + Urm*toarele tehnologii pentru de(eurile
solide -n ordinea descresc*toare a priorit*)ilor sunt considerate B6T2uri
a+ .eduderea de de(euri solide
b+ Utili#area e'ectiv* =reciclare sau re'olosire) a de(eurilor solide A produs secundar -n
special reciclarea pra'ului grosier din ga#ele tratate (i a pra'ului de la despr*'uitoare, din
hala de turnare , completa re'olosire a #gurii =de e5emplu -n industria cimentului sau la
construirea drumurilor)+
c+ 9ontrolarea de(eurilor inerenteAprodus secundar ='rac)iunile 'ine de (lam din tratarea
ga#ului separate de pietri()
+
[3l]
In principiu tehnologiile prev*#ute de la 1 4 1? sunt aplicabile at:t la instala)ii noi c:t (i la
instala)ii de0a e5istente dac* e5ist* premi#ele+
Substante poluante pentru apa
P('uant Li*ita
ad*i"a
3*.@*
!
5
Li*ita de
interDentie
3*.@*
!
5
C(e-icientu'
t(ta' de
p('uare 3E.@t5
Indicat(ru'ui de
ca'itate a *ediu'ui
9lor liber 2!? K?? ?+????1! ?+!2
Fenoli ?+??1 ?+??2 ?+????1 ?+JJ
S>
2
=sul'at) 2?? !?? ?+???! ?+JJ
]
2
9r
2
>
&
=bicromat de potasiu) 3 % ?+???12K ?+JJ
9r =crom) ! K ?+?????1 ?+JJ
.e#iduu 'i5 1?? 3?? ?+2?J ?+!J
9E
!
=metan) 2+%2 2$ ?+3 ?+1?
9>
2
=bio5id de carbon) 1+& 3+3 ?+2&! ?+KJ
S> =o5id de sul') 1 $ ?+????1 ?+2!
9 =carbon) % 12 ?+?????1 ?+JJ
S =sul') 3 % 1+!21% ?+$2
Pb=plumb) 12 2$ ?+?????1 ?+J2
P ='os'or) 1+$ !+$ ?+???11 ?+!J
Substante poluante pentru sol
Tipul poluantului Concentratia
normal
[ppm]
Limita maxima
admisa [ppm]
Limita de
interventie
[ppm]
C(e-icientu'
t(ta' de
p('uare
3E.@t5
Indicatorului
de calitate a
mediului
Plumb 1 100 200
?+?????1
0.99
Fluor 1 200 750
?+???11
0.36
Fenoli 0.1 1 10
?+????%!
0.11
Compusi sintetici anioni
active biodegradabili
10 1000 10000
?+????3
0.11
S2 !sul"at# 10 200 750
?+???$
0.36
Si !siliciu# 10 230 1000
?+????!$
0.29
$n !mangan# 5 23 250
!+2$K
0.0%
&' 1.3 230 1000
?+??1
0.29
S !sul"# 0.0517 1 5
?+1%?K
0.20
Cl !clor# (.5 1( 30
?+????$$
0.%7
C !mono)ide de carbon# 23 115 2(0
?+??1
0.91
C2 !bio)id de carbon# 0.7( 12 22%
1
0.05
Fe
2
>
3
5 ( %
?+3$
0.91
Ggura
10 (00 %10
?+!$$
0.97
Pra' depus
10 60000 120000
?+?3
0.99
6lte depuneri
1.3 300 600
?+??K
0.99
[32]
Figura13+ Sisteme de desu'lare a ga#elor de ardere
In urmatorul grap'ic se arat* gradul de absorb)ie a S>2 corespun#*tor di'eri)ilor aditivi usca)i, -n
'unc)ie de temperatur*+ 3a temperaturi ridicate, aditivii pe ba#* de magne#iu se aracteri#ea#* prin grade
mai reduse de absorb)ie (i intervale active de temperatur* mai -nguste+
[33]
Filtrele electrostatice lucrea#* prin -nc*rcarea pra'ului cu ioni (i apoi colectarea particulelor ioni#ate
pe o supra'a)* colectoare, de 'orm* tubular* sau plat*, care este de obicei cur*)at* prin r*#uire+
>rice aerosol care intr* -n acest spa)iu liber este -nc*rcat (i bombardat de ace(ti ioni, ast'el c*
migrea#* spre supra'a)a colectoare sub e'ectul atrac)iei electrice (i al bombard*rii, cum se observ* (i in
'igura urmatoare;

Figura 1!+ Schema de principiu a unui electro'iltru
Figura 1$+ @ariatia vite#ei de depunere cu diametrul particulei
[34]
Factorii care in'luen)ea#* vite#a de depunere, diminu:nd2o, sunt;
1) -nc*rcarea supra'e)ei de depunereO
2) intensitatea curentuluiO
3) sec)iunea de trecere
prin electro'iltruO
!) supra'a)a total*O
$) con)inutul de sul' din particuleO
%) concentra)ia pra'uluiO
&) con)inutul de carbon nears ='uningine)O
K) supra'a)a granulelor de cenu(*+
ac* la 'actorii ce in'luen)ea#* vite#a de depunere (i implicit, e'icienta 'iltr*rii, _ ad*ug*m (i corecta
respectare a geometriei canalelor (i a concentra)iei ramelor cu electro#i de ioni#are, putem conclu#iona
c* buna 'unc)ionare a -i'tre'(r e'ectr("tatice nu repre#int* o problem* de concep)ie (i de nivel tehnic,
ci o problem* de e5ecu)ie, monta0 (i e5ploatare+
"lectro'iltrele sunt alc*tuite din mai multe #one de lucru, alimentate electric independent, pentru
m*rirea 'iabilit*)ii (i a siguran)ei -n 'unc)ionare+ 3ungimea unei #one este !+$`$ m+
Figura 1%+ Schema unui
electro'iltru cu trei #one
1 4 palnie di'u#oare
2 4 dispo#itiv de uni'ormi#are a curgerii, 36, 3B, 39 4 electro#i de depunere grupati in cele 3
tronsoane =6, B, 9)
! 4 electro#i de ioni#are
$ 4 cadre de intindere a barelor de ioni#are
& 4 evacuare cenusa
K 4 i#olatorii electro#ilor de ioni#are
J 4 dispo#itiv de scuturare a electro#ilor de ioni#are prin prin ciocnire sau vibrare periodica
1? 4 con'u#or de evacuare a ga#elor
[35]
e men)ionat c*, e'icien)a de 'iltrare se reduce -n timp, pe m*sur* ce elementele de 'iltrare se -ncarc*
cu pra', ast'el -nc:t sunt necesare opriri pentru cur*)area 'iltrelor+
Metode de reducere a metalelor grele
Metalele grele sunt pre#ente -n mod obisnuit -n compo#itia combustibililor 'osili+ 6cestea sunt
componente ale unor o5i#i si cloruri -n combinatie cu particule+ oar mercurul si seleniul se gasesc si -n
'a#a de vapori+ Metalele grele re#ultate din arderea combustibililor sunt eliminate -n mediu -ncon0urator
prin ga#ele de ardere, apele u#ate, #gura si cenusa depo#itate+ Principalele tipuri de metale eliminate de
centralele termoenergetice sunt; arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul,
nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, #incul, 'ierul, magne#iul si vanadiul+ 9oncentrarea
particulelor 'ractionate, -n ca#ul arderii carbunelui, se poate observa -n 'igura J+
Figura 1&+ escompunerea in elementele componente in timpul arderii carbunelui
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
6ceste sisteme de retinere a emisiilor au 'ost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale
din ga#ele de ardere ca; mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales -n ca#ul -n care sunt incinerate
deseuri+ 6ceste tehnologii nu au 'ost -nca aplicate pentru grupuri mari+
intre cele mai bune tehnologii sunt;
'iltre cu carbon activO
'iltre cu absorbantiO
'iltre cu seleniu+
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din ga#ele de
ardere+ aca se utili#ea#a un sistem catali#or si -n acelasi timp ga#ele sunt acidi'iate credte cantitatea
de metale retinute+ Testele se a'la doar -n stadiu de pilot pentru 'iltrarea ga#elor de la incinerarea
deseurilor municipale, -nsa se pare ca mercurul poate 'i redus -n procent de peste J?Q+
[36]
Mercurul a'lat -n stare de vapori -n ga#ele de ardere poate 'i retinut si cu a0utorul absorbantilor
impregnati cu sul'uri -n sistem de pat 'luidi#at+ Principalele tipuri de absorbanti utili#ati sunt; silice,
bau5ita, Daolinit, calcar+ aca sistemul este utili#at -n cascada, -nt:i cel cu 'iltre cu absorbanti
impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre ?Q+
atorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur -n EgSe se 'olosesc si 'iltre impregnate cu seleniu
-nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor+ Sistemele de retinere pentru metale se a'la -n
'a#e e5perimentale si de pilot, ele nu au a0uns -nca la 'a#a comerciala si sunt destinate cu precadere
instalatiilor de incinerare a deseurilor+
Cap /. +eterminarea gradului optim de reducere a polurii
Poluarea #ero este un vis+ .educerea total* a polu*rii nu este posibil* nici tehnologic, nici economic,
deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie de#voltat*+
Trebuie g*sit* o metod* de armoni#are a intereselor produc*torilor care urm*resc pro'ite imediate, a
intereselor -ntregii societ*)i, care dore(te s* tr*iasc* -ntr2un mediu nepoluant+ Pentru aceasta se determina un
optimum economic lu:nd -n considerare cheltuielile pentru de#voltare (i bene'iciile depolu*rii+ Se consider*
gradul optim de reducere a polu*rii, punctul
?
n
, -n care di'eren)a dintre cele 2 curbe a (i b este ma5ima =acolo
unde
tg tg =
)+
[37]
6r trebuie c*
?
a
n
S
?
n
dar de cele mai multe ori este imposibil* estimarea corect* a pierderilor datorate
polu*rii+ Pentru a sim)i e'ectele polu*rii societatea este dispus* s* suporte cheltuielile de depoluare
d
C
='ig+1!)+
Fig+1K+ eterminarea pierderilor cau#ate de poluare;
a2cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluariiO b2pierderile datorate poluariiO c2suma celor doua curbe
a si bO
?
n
2gradul optim de reducere a poluarii+
Fig1J+ 8radul de reducere a poluarii in 'unctie de costurile si utilitatile sociale;
d
C
2cheltuieli pentru reducerea poluariiO
v
A
2utilitate socialaAavanta0ul reducerii poluariiO
?
a a
n
2grad optim de
reducere a poluarii+
Pe m*sur* ce gradul de reducere a polu*rii cre(te avanta0ul Aunitatea social*=
v
A
) pentru care societatea
este dispus* s* pl*teasc* contribu)ii suplimentare descre(te, iar cheltuielile pentru reducerea polu*rii =
d
C
) cresc+
in anali#a #onelor ce apar -n 'ig+1! se pot trage urm*toarele conclu#ii;
2 -n #ona I sunt cele mai mari avanta0e deoarece se v*d avanta0ele reducerii polauriiO
2 -n #ona <I se -nregistrea#* pierderi mari deoarece poluarea este de0a redus* iar cheltuielile crescO
2 -n punctul M se reali#ea#* gradul optim de reducere a polu*rii
Pentru o optimi#are a etapei este necesar* -ndeplinirea conditiiei;
? n
S
?
a n
S
?
a a
n
<n )*rile de#voltate, investi)iile alocate pentru protec)ia mediului de)in ponderii -nsemnate, di'eren)iate
pe ramuri industiale+ Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a polu*rii de)in 1,2 Q din PIB, iar pierderile, ca
urmare a 'aptului c* nu se iau m*suri antipoluante mai consistente, sunt apro5imativ de $ Q din PIB+

Se poate determina si un interval de timp pentru reali#area unui optimum economic privind reducerea
poluarii, 'olosind o relatie de 'orma;
In care ; 2este capacitatea de asimilare a mediului in urma e'ectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii
e5istente O
2cheltuieli cu reducerea poluarii e5istente la timpul t O

2cheltuieli 'acute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard O
[38]
b si _ 4 coe'icienti ce e5prima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele standard,
raportati la unitatea monetara cheltuita O
si t 4 momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva+
toptS
bS1+$
_S2+2
9amS1$???lei
tS3ani S1?J$#ile
toS1an
9ppS1????lei
9rpS%???lei
Pentru o proiectare corect* a unui proces tehnologic sau+a uneiactivit*)i cu impact asupra mediului este
necesar* cunoa(terea in 'iecare etap* a acestuia a indicatorului de calitate a mediului+ 6cest indicator de calitate
a mediului Ic ms e poate calcula la nivelul 'iec*rui poluant i,cu rela)ia+
In care ;
2Icmi2indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului cidO
29M6i2concentratia ma5ima admisibila in poluant cidO
2 efiC 2concentratia e'ectiva la momentul calcularii in poluantdidO
29ma5 4concentratia ma5ima in poluant cid ce conduce la degradareainevitabila a mediului+
6cest indicator are valorile cuprinse intre ? =cand poluarea estema5ima si inevitabila) si 1 =cand mediul
este curat)+Indicatorului calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor
poluantilor cpd din mediul respectiv,cu relatia ;
In care ;
2Icmi2indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor cpde5istenti in mediu la momentul calcularii+
In conclu#ie se poate spune ca la proiectarea oricaruiecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii
sau oricarei activitatii re#ultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente;
2Planul calitatiiO
[39]
2Traseul tehnologicO
2iagrama 'lu5 a a procesului tehnologicO
2 etapele (i momentele de impact asupra mediuluiO
2 sursele de poluareO
2 natura substan)elor poluanteO
2 modul de ac)iune asupra mediului al substan)elor poluante =natura polu*rii)O
2 coe'icientul de poluare in 'iecare etapli (i coe'icientul total de poluare pentru a stabili m*surile necesare
indeplinirii obiectivelor stabilite (i anume;modi'ic*rile procesului tehnologic in vederea trans'orm*rii lui intr2un
proces ecotehnologicO inlocuirea 'a#elor sau opera)iilor cu poluare mareO
2 indicatorul de calitate al mediuluiO
2 m*surile de prevenire a polu*rii in 'iecare etap* de des'*(urare a procesului tehnologicO
2 m*surile de reducere a polu*rii in 'iecare etap* de des'*(urare a procesului tehnologicO
2 posibilit*)ile inlocuirii unor substan)e poluante sau periculoase cu alte substan)e mai pu)in poluante sau
periculoaseO
2 m*surile de recuperare, tratare (i reciclare a re#iduurilor secundareO
2 m*surile de recondi)ionare (i reciclare a de(eurilorO
2 m*surile de reintegrare in mediu a de(eurilorO
2 costurile cu reducerea polu*riiO
2 gradul optim de reducere a polu*riiO
2 costurile cu prevenirea polu*riiO
2 bilan)ul ecotehnologicO
2 cone5iunea standardelor (i a instrumentelor economice (i 0uridice
2 costurile implement*rii unui sistem de management de mediuO
2 posibilit*)ile trans'orm*rii intreprinderii intr2o unitate ecotehllologic*+
7umai printr2o ast'el de abordare, societatea industrial*2consumatoaree5ponen)ial* de resurse naturale (i
deci de poluare a mediului, trebuie s* treac* masiv la o societate in'orma)ional*2creatoare e5ponen)ial* de
inteligen)*, pentru a trece apoi Ia societate a cunoa(terii (i in 'inal la societatea con(tienti#at*+
7umai o persoana in'ormata (i con(tienta de valoarea in'orma)iei poatedeveni prin comportament un
a0utor esen)ial in salvarea mediului (i respective a @ie)ii pe Terra\
[40]
Cap 0. EDa'uarea pr(priu0i"a a i*pactu'ui de *ediu
In urma calculului indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor solului a re#ultat o
poluare a solului cu o valoare de ?,22 ,o valoare ingri0oratoare +in pacate ,solul este un agent poluator,poate
ramane poluat #eci sau chiar sute de ani,'ara posibilitatea depoluarii+USolul suporta oriceU nu mai poate 'i deloc
acceptata deoarece poluarea intensa a acestuia conduce ireversibil la distrugerea vietii pe pamant+e aceea ,se
impun cu necesitate o serie de masuri de prevenire a poluarii solului,masuri care trebuie sa 'ie reglementate prin
lege de 'iecare tara+6ceste masuri trebuie stabilite in 'unctie de ;modurile de poluare,natura substantelor
poluanteOnatura activitatilor poluanteOintelegerea mecanismelor care reglea#a viata pe TerraOnatura surselor de
poluare si gradul de intelegere si educatie a locuitorilor #onelor respective si gradul de de#voltare economica+
In ca#ul nostru se vor 'olosi instalatii de epurare;
[4l]
Pr(tectia "('u'ui "i a pan0ei de apa -reatica:
Sistemul de epurare a apelor u#ate mena0ere si industriale precum si a apelor pluviale este unitar si
etans+"ste in stare tehnica buna 'iind monitori#at periodic prin gri0a 'irmei S9+ "5pert 6rt+S.3O
epo#itarea deseurilor 'eroase se 'ace pe plat'orme acoperite,inchise si betonate pentru a se evita
poluarea solului,iar prin in'iltrare,poluarea apei subterane+

Sur"e p(tentia'e de p('uanti in apa:
1+ Sectiile de productieO
[42]
2+ 9entrale termiceO
3+ Sisteme de 'iltrareO
!+ Sectii ane5e+
In ca#ul indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor apei a re#ultat o valoare
po#itiva de ?,&$ apropiata de 1=cand mediul este curat)+
Instalatii de retinere a poluantilor din apa;
Statii de preepurare ape u#ate ,'ormata din ba#in de acumulare cu @S
oua decantoare verticale cu @ util S 'iecareO
Statie de neutrali#are a'erenta atelierului de decapare alcatuita dintr2un ba#in bicompartimentatO
In"ta'atii de retinere a p('uanti'(r din aer
Si"te*e de retinere a e*i"ii'(r din "ur"e puncti-(r*e:
a)"misii datorate e5ecutarii pieselor turnate din 'onta;
2 sistem de hote si tubulatura a'erenta evacuea#a prin tira0 natural aerul incarcat cu particule in suspensie
de la locurile de turnare si il dispersea#a in e5terior, la nivelul acoperisului+ In acest mod sunt evacuate o
parte din pulberile re#ultate de la turnarea piesei ,restul ramanand in spatiul de lucru+
[43]
+=E*i"ii dat(rate curatarii pie"e'(r turnate:
2 sistem de retinere si colectare a pulberilor dega0ate ,'ormat din doua hidrocicloane+6ceste
hidrocicloane vehiculea#a un debit mediu de 2?+???mcAh si 'unctionea#a KhA#i+
6erul evacuat de cele doua hidrocicloane este dispersat in atmos'era prin cosuri metalice cu inaltimea de
12 m+
c)"misii datorate decaparii si degresarii ;
2 tubulatura po#itionata deasupra bailor de decapare2degresare si spalare care preia vaporii
dega0ati,evacuandu2i in atmos'era cu a0utorul unui ventilator centri'ugal cu debitul de &???m Ah si
dispersati printr2un cos metalic cu inaltimea de 12 mO
2 aerul evacuat din instalatie are caracter acid ,cu un continut de acid clorhidric=E9l)+
[44]
Pre0entare pr(du": $enti'at(r centri-u.a' pt/ tu+u'atura <Seria Line(=
Seria ventilatoarelor 3ineo bene'icia#a de certi'icarea debitului de aer, presiunii =U7I 1?$31;1JJ$,
corespun#atoare cu IS> $K?1) si nivelului de #gomot =U7I "7 IS> 3&!1)+
M6T.I9" pentru anali#a relatiei sursa2cale2receptor
[45]
6gent 6tingerea Importanta 7ecesitatea
poluant Pericol=e) Surs*=e) 9ale Tinte sursei, riscului lucr*rilor
=c*i) c*ii, tintei de
remediere
6pe
subterane
6pe de
supra'at*
6gent S*n*tate
poluant 1 uman*
Flor*
Faun*
9l*diriA
'olosinte
6gent
poluant n
9ombinatii
de
6genti
poluanti
6sadar, evaluarea riscului implic* identi'icarea pericolelor i aprecierea riscului pe care acestea -l
pre#int*, prin e5aminarea probabilit*tii i a consecintelor =gravit*tii) pagubei, care pot s* apar* din aceste
pericole+
"valuarea per'ormantelor de mediu ="P") se ba#ea#* pe #icala, Zce se m*soar* se gestionea#*U+ 6 'ost
utili#at global de organi#atiile din sectorul energetic, industria prelucr*toare, servicii de s*n*tate, transport,
pentru -mbun*t*tirea per'ormantei de mediu, 'urni#area unei ba#e pentru marcarea cotei #ero a per'ormantei,
demonstrarea con'ormit*tii cu reglement*rile i cre terea e'icienei operationale+
"5emple de indicatori de ba#*
Indicatori de Indicatori de per'ormant* Indicatori ai conditiilor de
per'ormant* -n de management =MPI) mediu ="9I)
'uncionare =>PI)
Materia brut* utili#at* pe 9osturilAbuget mediu 9oncentratii de poluanti -n
unitatea de produs =LAan sau eAan) atmos'er* =fgAm
3
)
=DgAunitate)
"nergia utili#at* anual pe
Procent din intele de mediu Frecventa evenimentelor de
unitatea de produs atinse =Q) smog 'otochimic =nr+Aan)
=MWhA produs)
"nergia conservat* =MV) 7um*rul de anga0ati instruiti A 9oncentratii de poluanti -n
de instruit =Q) apasubteran* i de supra'at*
7um*rul de evenimente 7um*r de audit*ri =nr+) Schimbare -n nivelul apei
de urgent* sau opriri subterane =m)
neplani'icate =nr+Aan)
>re de -ntreinere
7um*r de recomand*ri la audit 7um*r de bacterii coli'orme
preventiv* =hAan) =nr+) pe litru de ap* potabil*
=nr+Al)
Media consumului de Timp petrecut pentru 9oncentratia de poluani -n
combustibil a parcului de corectarea necon'ormit*tilor solul de supr'at* =mgADg)
vehicule =lA1?? Dm) de audit =pers
+
h)
Procent din continutul 7um*r de incidente de mediu Supra'aa terenului
produsului care poate 'i =nr+Aan) contaminat reabilitat
reciclat =Q)
e euri periculoase
Timp petrecut pentru a 9oncentraia de poluanti -n
[46]
generate pe unitatea de r*spunde la incidentele de tesutul unei specii locale
produs =DgAunitate) mediu =pers+2hAan)
"misii de poluanti 7um*r de pl:ngeri de la public Popularea cu o specie
speci'ici -n aer =t 9>2Aan) sau anga0ati =nr+Aan) speci'ic* de animale -n
cadrul unei arii de'inite
Ggomot m*surat la 7um*r de atention*ri 9res terea -n'loririi de alge
receptor speci'ic =dB) =nr+Aan) =Q)
"vacu*ri de ape u#ate pe 7umar de 'urni#ori contactati 7um*r de intern*ri pentru
unitatea de produs cu privire la managementul de astm -n timpului se#onului
=DgAunitate) mediu =nr+Aan) de smog =nr+Aan)
e euri to5ice eliminate 9ostul proiectelor de prevenire 7umar de pe ti morti -ntr2un
prin prevenirea polu*rii a polu*rii =LAan) curs de ap* speci'ic =nr+Aan)
=DgAan)
7um*r de #ile cu depas iri
7iveluri de management cu 7iveluri de plumb -n s:ngele
de limite de emisie responsabilit*ti speci'ice de anga0atilor =fgA1?? ml)
=#ileAan) mediu =nr+)
[47]
Capitolul 5:Bilantul de mediu
RAPORT ASPRA BILA!TLI
"# $#"I !I%#L II
P$1%(2
S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.
[48]
BENEFICIAR : S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.
ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Regisr!" N#i$n#" #"
e"#%$r#$ri"$r &e s!&ii 'enr! 'r$eci# (e&i!"!i "# '$)ii# nr. *0 enr! in$c(ire# Bi"#n!ri"$r
&e (e&i!
CUPRINS
*&+,-.C/,/
l. lDENTlFlCAREA AMPLASAMENTULUl l LOCALlZARE
l. Date generale
2. Amplasarea
3. Profilul de activitate
ll. DESCRlEREA REZULTATELOR lNVESTlGATllLOR REALlZATE
l. Solul
2.
Pan#a 'reatica
3. Aer
4. Apa
lll REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE Sl CUANTlFlCARE A ACESTORA
[49]
1. INTRO+UCERE
Bilan|ul de mediu, conform O.U.G. nr. l95/2005, este definit ca procedur de a ob|ine informatii
asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente i anticipate ale
activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.
Bilan|ul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului n zona de
impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obliga|ii sau acordarea unor compensatii,
potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.
Bilan|ul de mediu este ntocmit n conformitate cu:
2 Ordinul nr.l84/l997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilan|urilor de mediu,
completata de Ordinul nr. 709/l999
2 Ordinul nr. 756/l997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea poluarii
mediului, completata de Ordinul nr. ll44/2002 si Ordinul nr. 592/2002
Bi"#n,!" &e (e&i! ni-e" II a fost cerut ntruct bilan|ul de mediu nivel l a indicat calitativ i
cantitativ un anumit nivel al polurii pe amplasamentul analizat fiind necesare clarificri privind
confirmarea / infirmarea polurii identificate i nivelul la care acesta se situeaz n raport cu limitele
maxime admise pentru poluan|i prin legisla|ia n vigoare.
Bi"#n,!" &e (e&i! ni-e" II prezint investiga|iile asupra amplasamentului i a zonei de impact
pentru a determina intensitatea polurii prin prelevri de probe i analize fizico-chimice ale factorilor
de mediu ap, aer i sol.
[50]

I/ I#ENTI,IC%RE% %MPL%S%MENT&L&I FI LOC%LIG%RE
1. +ATE GENERALE
Denumire: S.C. CONNECTlCUT MANUFACTURlNG COMPANY S.A.
Adresa : localitatea Magura, comuna Magura, jud. Bacau
Telefon: 02342l2455/ 02342l2446
Fax: 02342l233l
E-mail: cmc@mido.ro
Website: www.connecticut-mfg.com
Nr. Reg. Comer: J 04/l393/26.ll.l996
C.U.. : RO90l86l3
Forma de !ro!rietate: societate comercial pe actiuni, cu capital integral privat
2/ %MPL%S%RE%
ln conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anexa la BM ll), societatea este amplasata in
intravilanul localitatii Magura, pe partea stanga a drumului national DN ll, n sensul de mers Bacu -
Oneti, la o distanta de cca. 5 km vest fata de municipiul Bacau. Conform Planului de situatie,
societatea are urmtoarele vecinatati:
Nord S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.
Sud DN ll si pasune proprietate Primarie
Est - S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.
Vest - pasune proprietate Primarie
6ccesul -n societate se reali#ea#a printr2un drum betonat, racordat la drumul national 711+
.. PROFILUL +E ACTI/ITATE
[5l]
Activitatea principal desfurat de S.C. CONNECTlCUT MANUFACTURlNG COMPANY S.A.
conform Certificatului de inregistrare este :
Cod CAEN "#$$ - Fabri%area de motoare si turbine &%u ex%e!tia motoarelor !entru
a'ioane( auto'e)i%ule si moto%i%lete*
II/ #ESCRIERE% REG&LT%TELOR IN$ESTIG%TIILOR RE%LIG%TE

1. SOL
1/1 NECESIT%TE% E,ECT&HRII IN$ESTIG%IIILOR
in in'ormatiile 'urni#ate de societate, in data de 1K+?$+2?1? a 'ost un eveniment de poluare a albiei
paraului 8hertu pe o lungime de cca+ 1? m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului u#at si a emulsiei de
ulei de pe plat'orma de depo#itare temporara a containerului metalic cu span+
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri;
2 s2a e5ecutat rebord din beton in 0urul spatiului de depo#itareO
2 s2a acoperit depo#itul
2 s2a inlaturat urmarile poluarii din paraul 8hertu prin utili#are de materiale absorbante
Prin masurile luate a 'ost stopata posibilitatea de continuare a poluarii+
ln vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat
probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al paraului Ghertu, in locul unde a
fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.
ln proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul "Continutul total de hidrocarburi din petrol"
avand in vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea petrolului.
Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare probe (anexa la BM
ll).
1/2 #ESCRIERE% IN$ESTIG%IIILOR FI % TEHNICILOR #E L&CR&
Te)ni%ile de !rele'are a !robelor de sol au respectat recomandrile anexei A.3 din Ordinul
nr. l84/l997, i anume:
2 vegeta|ia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;
2 s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostr suficient
analizei;
2 prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile situate la 5 cm i
respectiv 30 cm de suprafa|a solului;
2 conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a 'ost e'ectuata -n data de 2&+?J+2?1? de catre responsabil protectia mediului
a S+9+ 9>77"9TI9UT M67UF69TU.I78 9>MP67F S+.+3+ si in pre#enta evaluatorului+
+escrierea locului de prelevare
[52]
3ocul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investiga)iilor analitice sunt pre#entate -n tabelul
urmator;
C$& 'r$%0 A('"#s#re Ti' eren
Proba 1 si 2
Malul drept al paraului Ghertu in imediata
apropiere a podului
pamant
Te)ni%ile de lu%ru
- Modul de lucru: conform SR l35ll/2007
2 Aparatura folosita: conform SR l35ll/2007
1/! INTERPRET%RE% REG&LT%TELOR
nter!retarea re+ultatelor ,n stabilirea ni'elul de !oluare s-a realizat n conformitate cu
reglementrile n vigoare, i anume:
2 Ordinul nr.l84/l997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilan|urilor de mediu;
2 >rdinul nr+ &$%A1JJ& 2 >rdin pentru aprobarea reglementgrii privind evaluarea polugrii mediului+
-alorile de referin. !entru !roba de sol !rele'ata sunt stipulate n Ordinul nr.756/l997.
Conform acestui rdin! folosin"a terenului este clasificat# astfel$
2 1$"$sin,2 sensi%i"2 # eren!ri"$r este reprezentat de utilizarea acestora pentru zone reziden|iale
i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restric|ii,
precum i suprafe|ele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n viitor;
2 1$"$sin,2 (#i '!,in sensi%i"2 # eren!ri"$r include toate utilizrile industriale i comerciale
existente, precum i suprafe|ele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n viitor.
/ona am!lasamentului so%ietatii este ,n%adrata ,n +on0 de teren %u folosin0 mai !uin
sensibil0
[53]
Ni-e"!" '$"!2rii 1!nc,ie &e c$ncenr#,ii"e '$"!#n,i"$r e-#c!#i 3n (e&i! este dat de Ordinul
nr.756/l997, i este definit astfel:
4P$"!#re# '$en,i#" se(ni1ic#i-2 - concentra|ii de poluan|i n mediu, ce depesc 'r#g!ri"e
&e #"er2 prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Aceste valori definesc nivelul
polurii la care autorit|ile competente consider c un amplasament poate avea un impact asupra
mediului i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a msurilor de reducere a concentra|iilor
de poluan|i n emisii/evacuri."
Pr#g &e #"er2 - concentra|ii de polua|i n sol , care au rolul de a avertiza autorit|ile
competente asupra unui impact poten|ial asupra mediului i care determin declanarea unei
monitorizri suplimentare i / sau reducerea concentra|iilor de poluan|i din emisii/evacuri.
4P$"!#re# se(ni1ic#i-2 - concentra|ii de poluan|i n mediu, ce depesc 'r#g!ri"e &e
iner-en,ie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului".
Pr#g &e iner-en,ie - concentra|ii de poluan|i n sol, la care autorit|ile competente vor
dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea concentra|iilor de poluan|i din
emisii/evacuri.
/#"$ri"e &e re1erin,0 n$r(#e &e Or&in!" nr. 5*6 7 1995 pentru indicatorul analizat " Total
hidrocarburi din petrol" sunt prezentate n tabelul urmator:
In&ic#$r
/#"$ri
n$r(#"e
8(g79g
s.!.:
Pr#g &e #"er2
8(g79g s!%s. !sc.:
Pr#g &e iner-en,ie
8(g79g s!%s. !sc.:
1$"$sin,0
(#i '!,in
sensi%i"0 #
eren!"!i
1$"$sin,0
sensi%i"0 #
eren!"!i
1$"$sin,0 (#i
'!,in
sensi%i"0 #
eren!"!i
1$"$sin,0
sensi%i"0 #
eren!"!i
Total hidrocarburi
din petrol (THP)
< l00 l000 200 2000 500
Analiza asupra investiga|iilor analitice realizate a urmrit stabilirea gradului de poluare al
solului, datorat poluarii accidentale din data de l8.05.20l0.
Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09 05.l0.20l0 si au fost
efectuate de Laboratoarele TONNlE Ploiesti, care a eliberat Raport de incercare nr.l6l7/05.l0.20l0
(anexa la BM ll).
.n tabelul urmator se preint valorile msurate la cele dou ad3ncimi de prelevare, pentru
indicatorul analiat 'n probele de sol prelevate
[54]
In&ic#$ri S$" rec$"# &e "#
* c( #&#nci(e
S$" rec$"# &e "# .0
c( #&#nci(e
Total hidrocarburi din petrol
(THP), mg/kg s.u.
20 40
Cara%teri+are ni'el de !oluare al solului de !e am!lasamentul statiei
@alorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadrea#a in valorile normale, con'orm >rdinul
&$%A1JJ&+
CONCLU;II
C$n,in!!" &e 4T$#" <i&r$c#r%!ri &in 'er$"= &in #re#"!" in-esig# 3nc#&re#)0 '$"!#re#
"# !n ni-e" nese(ni1ic#i-.
Re)!"#e"e #n#"i)ei in&ic# 1#'!" c# !"ei!" (iner#" 1iin& !n 'r$&!s 'er$"ier gre! n! #
'erc$"# sr#!" &e s$" &in )$n# #1ec##, #ces# 1iin& 're"!# &e (#eri#"e"e #%s$r%#ne, i#r $
'#re 1iin& #nren# &e #'e"e '#r#!"!i G<er!.
[55]
2. PA14A 5($A%.CA
2.1 NECESITATE EFECTU>RII IN/ESTIGA?IILOR
ln vederea stabilirii influen|ei activitatii desfasurate de societate asupra panzei freatice, in
cadrul Bilan|ului de mediu nivel ll s-au realizat investiga|ii analitice asupra calitatii apei dintr-o fantana
situata in imediata vecinatate, in aval de societate.
n'estigaiile analiti%e s-au efe%tuat !entru a %onfirma 1 infirma ni'elul de !oluare a
!an+ei freati%e.
lntrucat potentiali poluanti pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca indicatorul analizat
in apa din fantana sa fie " substante extractibile "
Analiza probei de ap prelevata din fantana s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a
apelor, A.N. "Apele Romane", Administratia Bazinala de Apa SlRET.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de amplasare
(anexa la BM ll).
*.@ +ESCRIEREA IN/ESTIGA?IILOR AI A TEBNICILOR +E LUCRU
Te)ni%ile de !rele'are !robe a!e au respectat reglementrile n vigoare
"!#re# 'r$%e"$r:
ln data de 28.09.20l0 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in imediata vecinatate a
societatii, in aval.
c$nser-#re# 'r$%e"$r:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
2etodele de anali+e utili+ate:
- Substan|e extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96
[56]
*.. INTERPRETAREA RE;ULTATELOR
nter!retarea re+ultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:
2 Ordinul nr. l84/l997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilan|urilor de mediu;
2 Ordinul nr. 756/l997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului;
2 H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. l88/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, intrucat in
Legea 3ll/2004 privind calitatea apei potabile nu este prevazut indicatorul "substante extractibile"
si nici indicatoprul "produs petrolier".
-alorile de referinta %onform NT3A 44$ din 5.6. nr. 78" 1 "448 sunt prezentate in tabelul
urmator:
Nr. Crt lndicator de calitate U.M. Valori max. admise
l Substante extractibile cu solventi organici mg/dm
3
20
(eultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. "Apele Romane", Administratia Bazinala de Apa SlRET
a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de societate, valorile obtinute in
urma analizelor fiind consemnate in Raport de lncercare nr. 2072/29.09.20l0 (anexa la BM ll).
Indicatorul anali#at si valorile obtinute sunt pre#entate in tabelul urmator;
Nr.
Cr.
In&ic#$r &e c#"i#e
U.M. Re)!"#e"e incerc#rii /#"$#re
in1$r(#i-#
l. Substante extractibile cu solventi
organici
mg/dm
3
< 20 2,6
Conform 9rdinului :8;1$<<: Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar paraul Ghertu este
prezentat in tabelul urmator:
[57]
lndicatori
chimici analiza|i
U.M.
Concentratii
realizate
Prag de
interven|ie
CMA
Prag de
alert 70%
CMA
Nivel al polurii
Substante extractibile
cu solventi organici
mg/l 2,6 20 l4 Poluare
nesemnificativ
CONCLU;II
/#"$#re# $%in!# "# in&ic#$r!" #n#"i)# 4S!%s#ne eCr#ci%i"e 4 in #'# 're"e-## &in
1#n#n# si!## in #-#" &e s$cie#e n! &e'#sese "i(ie"e 're-#)!e &e NTPA 0017 BG .*@7@00*,
cee# ce in&ic# $ '$"!#re nese(ni1ic#i-# # #cesei#.
.. AER
ln cadrul Bilan|ului de mediu nivel l, s-a reliefat ca din activittile desfsurate n cadrul societatii
emisiile rezultate sunt nesemnificative.
4/ %P%
D.1 NECESITATE EFECTU>RII IN/ESTIGA?IILOR
<n cadrul Bilan)ului de mediu nivel I, s2a relevat;
2 apele u#ate mena0ere re#ultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de canali#are
interioare ale halei de productie, evacuate in canali#area e5terioara cu deversare in statia de epurare+ 6pele
epurate sunt evacuate in emisar 4 paraul 8hertu+
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt
preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si impreuna cu apele epurate sunt
deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.
ln vederea stabilirii influen|ei poluantilor in apele evacuate, in cadrul Bilan|ului de mediu nivel ll
s-au realizat investiga|ii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar, paraul Ghertu.
n'estigaiile analiti%e !entru fa%torul de mediu a!0 au urm0rit %onfirmarea 1 infirmarea
ni'elului de !oluare a a!elor e!urate e'a%uate in emisar.
[58]
Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor, A.N. "Apele
Romane", Administratia Bazinala de Apa SlRET.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de amplasare
(anexa la BM ll).
D.@ +ESCRIEREA IN/ESTIGA?IILOR AI A TEBNICILOR +E LUCRU
Te)ni%ile de !rele'are !robe a!e au respectat reglementrile n vigoare
"!#re# 'r$%e"$r:
ln data de 09.09.20l0 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in paraul Ghertu,
conform SR lSO 5767
c$nser-#re# 'r$%e"$r:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Anali+ele s-au reali+at ,n %onformitate %u 5.6. nr. 78" 1 "448 - Hotrre privind modificarea si
completarea HG nr. l88/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul
acvatic a apelor uzate.
2etodele de anali+e utili+ate:
- pH SR lSO l0523 / 97
- Suspensii STAS 6953 / 8l
- Substan|e extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96
- CCO Cr SR lSO 6060 / 96
- CBO5 STAS 6560 / 82
- Detergenti anionici SR lSO 7875/l-96; SR lSO 7875/2-96;
D.. INTERPRETAREA RE;ULTATELOR
nter!retarea re+ultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:
2 Ordinul nr. l84/l997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilan|urilor de mediu;
2 Ordinul nr. 756/l997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului;
2 H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. l88/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate.
[59]
-alorile de referinta %onform NT3A 44$ din 5.6. nr. 78" 1 "448 sunt prezentate in tabelul
urmator:
Nr. Crt lndicator de calitate U.M. Valori max. admise
l pH unitati pH 6,5 8,5
2 Materii in suspensie mg/dm
3
35
3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm
3
20
4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mgO2/dm
3
25
5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm
3
l25
6. Detergenti anionici mg/dm
3
0,5
(eultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. "Apele Romane", Administratia Bazinala de Apa SlRET
a efectuat analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.
@alorile obtinute in urma anali#elor au 'ost consemnate in .aport de Incercare 7r+ 1JJ&A2?+?J+2?1? =ane5a
la BM II)+
Indicatorii anali#ati si valorile determinate sunt pre#entate in tabelul urmator;
Nr.
Cr.
In&ic#$r &e c#"i#e
U.M. /#"$ri
&eer(in#e
l. pH unitati pH 7,582
2. Materii totale in suspensie mg/dm
3
9,0
3. CBO5 mg/dm
3
3,42
4. CCOCr mg/dm
3
38,7
5. Substante extractibile cu eter de petrol mg/dm
3
8,8
6. Detergenti anionici mg/dm
3
< 0,3
Conform 9rdinului :8;1$<<: Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar paraul Ghertu este
prezentat in tabelul urmator:
[60]
lndicatori
chimici analiza|i
U.M.
Concentratii
realizate
Prag de
interven|ie
CMA
Prag de
alert 70%
CMA
Nivel al polurii
pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5
>8,5
Poluare
nesemnificativ
Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare
nesemnificativ
Substante extractibile
cu solventi organici
mg/l 8,8 20 l4 Poluare
nesemnificativ
Consum chimic de
oxigen CCO- Cr
mgO2/dm
3
38,7 l25 87,5 Poluare
nesemnificativ
Consum biochimic de
oxigen la 5 zile (CBO5)
mgO2/dm
3
3,42 25 l7,5 Poluare
nesemnificativ
Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare
nesemnificativ
CONCLU;II
/#"$ri"e $%in!e "# i('!ri1ic#$rii #n#"i)#i in #'e"e e-#c!#e in e(is#r E '#r#!" G<er!
n! &e'#sesc "i(ie"e 're-#)!e &e NTPA 0017 BG .*@7@00*.
A'e"e e-#c!#e &e 'e #('"#s#(en 'r$&!c $ '$"!#re nese(ni1ic#i-# #s!'r# #'e"$r
'#r#!"!i G<er!.
[6l]
III. RE;UMATUL ASPECTELOR +E NECONFORMARE AI CUANTIFICARE A ACESTORA
1. FACTORUL +E ME+IU SOL
Coninutul de = Total )idro%arburi din !etrol = din solul arealului in'estigat ,n%adrea+0
!oluarea la un ni'el nesemnifi%ati'.
Re+ultatele anali+ei indi%a fa!tul %a uleiul mineral fiind un !rodus !etrolier greu nu a
!er%olat stratul de sol din +ona afe%tata( a%esta fiind !reluat de materialele absorbante( iar o
!arte fiind antrenat de a!ele !araului 6)ertu.
@. PAN;A FREATICA
-aloarea obtinuta la indi%atorul anali+at =>ubstante extra%tibile = in a!a !rele'ata din
fantana situata in a'al de so%ietate nu de!aseste limitele !re'a+ute de NT3A 44$1 56
78"1"448( %eea %e indi%a o !oluare nesemnifi%ati'a a a%esteia.
.. FACTORUL +E ME+IU AER
Emisiile re+ultate din a%ti'itatea desfasurata !rodu% o !oluare nesemnifi%ati'a !oluare
nesemnifi%ati'a.
D. FACTORUL +E ME+IU APA
-alorile obtinute la im!urifi%atorii anali+ati in a!ele e'a%uate in emisar ? !araul 6)ertu
nu de!ases% limitele !re'a+ute de NT3A 44$1 56 78"1"448.
A!ele e'a%uate de !e am!lasament !rodu% o !oluare nesemnifi%ati'a asu!ra a!elor
!araului 6)ertu.
[62]
96PIT>3U3 %
"laborarea unui model de organi#a)ie ecotehnologica
1/Ini1ierea i*p'e*ent>rii *(de'u'ui (r.ani0a1iei ec(te)n('(.ice
Fiecare tip de organi#a)ie are speci'icul ei de organi#are (i 'unc)ionare (i din acest punct de
vedere, este di'icil s* se recomande o metodologie comun*, aplicabil* oriunde (i oric:nd (i al c*rei
succes este garantat <ntotdeauna+ e(i consultan)ii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori
chiar 'oarte per'ormante, ba#ate pe o bogat* e5perien)* pro'esional*, totu(i nu se poate spune c* e5ist*
o singur* cale de reu(it*+ -n continuare se vor preci#a c:teva idei (i indica)ii care s* 'oloseasc* celor ce
doresc s* implemente#e sau s* men)in* un ast'el de sistem+
9rearea unui climat al schimb*rii+ -n cadrul organi#a)iilor au loc o serie de schimb*riO unele sunt
de mic* anvergur*, in'luen):nd un individ sau un grup restr:ns de indivi#i, ca de e5emplu schimb*ri
mici <n organi#area muncii la un loc de munc*O altele sunt de amploare mare, in'luen):nd organi#a)ia <n
ansamblu ei sau domenii ma0ore ale acesteia, =ca de e5emplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimb*rii se pre#int* <n 'igura 12 o organi#a)ie trebuie s* 'ie con(tient* de
presiunile e5istente pe pia)* (i s* de#volte strategii corespun#*toare pentru a c:(tiga clien)i pe ba#a
criteriilor de competitivitate e5istente pe pia)* -n acel moment+
.ealitatea este c*, doar criteriile de competitivitate conduc pia)a+ >rgani#a)ia nu poate modi'ica aceste
criterii, iar mediul care creea#* presiunile e5teme nu se va modi'ica+ e aceea, schimbarea trebuie s*
vin* din partea organi#a)iei+ <n 'igura 13 se ilustrea#* consecin)ele re#ultate -n urma ignor*rii 'or)elor
pre#ente pe pia)* (i a evit*rii ac)iunilor de schimbare+
"5ist* nenum*rate e5emple de organi#a)ii care au pl*tit scump ignorarea
modi'ic*rii condi)iilor pie)elor e#it:nd sau re'u#:nd s* se adapte#e la aceste
schimb*ri+ Schimb*rile sunt modi'ic*ri reale care se aplic* -n orice parte
component* a organi#a)iei; planuri (i programe de activitate, domeniul de actiune al managementului,
ma(ini (i utila0e, echipamente, structura de organi#are oamenii -n(i(i etc+
Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii
Figura 2?+ Procesul schimbarii organi#ationale
[63]
Figura 21+ 9onsecintele ignorarii schimbarii
Figura 22+ Factorii interni si e5terni ai schimbarii
<n 'igura 22 se repre#int* schemele 'actorilor interni (i e5terni care pot
produce schimb*ri -ntr2o organi#a)ie +
Factorii e5terni ai schimb*rii deriv* din 'actorii mediului organi#a)ional
e5tern; general (i speci'ici+
2/C(n;tienti0area nece"it>1ii i*p'e*ent>rii *ana.e*entu'ui *ediu'ui+
Managerii din diverse organi#a)ii recunosc, -n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de
a 'ace 'a)* presiunilor cornpetitive, dar mul)i nu -n)eleg cum trebuie s* 'ie implementat* schimbarea+
9heia c*tre succes este de a integra anga0a)ii, rolurile (i responsabilit*)ile acestora din cadrul
organi#a)iei, -n cadrul unei structuri de procese+ > abordare ba#at* pe procese (i -ncep:nd cu declararea
vi#iunii (i misiunii, anali#:nd 'actorii critici de succes (i identi'ic:nd procesele de ba#*, este cel mai
e'icient mod de anga0are a personalului -n procesul schimb*rii =tabel 1)+
Tabelul 1+ 6ctiunile necesare schimbarii
[64]
Managementul
superior trebuie s*
-nceap*
de#voltarea noii
structuri
orientate pe proces
prin anga0amentul
la toate nivelurile
respect:nd anumite
etape+ Punctul de
start trebuie s* 'ie
o anali#* general*
a organi#a)iei (i a
trans'orm*rilor solicitate de echipa managerial*, Prin reali#area acestei anali#e diagnostic asupra
schimb*rilor impuse, asupra problemelor care e5ist* (i asupra domeniilor care trebuie imbun*t*)ite, se
ob)ine un anga0ament ini)ial, vital pentru -nceperea procesului de trans'ormare+
Figura 23+ 6rhitectura de procese
Procesele de ba#* descriu ce se reali#ea#* sau ce trebuie s* 'ie tacut ast'el
-nc:t organi#a)ia s* reali#e#e 'actorii de succes+ Prima etap* -n -n)elegerea
proceselor de ba#* este de a identi'ica o re)ea, arhitectur* de procese de acela(i ordin de importan)*
='igura 23)+
>dat* procesele de ba#* de'inite, este necesar ca pentru noua structur* de procese s* 'ie stabilite
obiectivele, )intele (i indicatorii de per'orman)*+
"ste necesar*O de asemenea, descompunerea proceselor de ba#* -n subprocese, activit*)i (i sarcini+ >
imagine asupra modului -n care trebuie reali#at* structura de procese, se pre#int* -n 'igura 2!+
Sarcinile sunt reali#ate de c*tre indivi#i+ 6nga0atul trebuie s* -n)eleag* sarcina (i po#i)ia lui -n ierarhia
proceselor+
[65]
Figura 2!+ Identi'icarea proceselor principale si descompunerea lor
Un program e''icient de prevenire a poluarii trebuie;
2sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
2sa reduca costurile de 'unctionare
2sa prote0e#e sanatatea umana si mediu
2sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
2sa imbunatateasca morale si participarea anga0atilor
[66]
C%PITOL&L ?
BIBLIOGR%,IE
-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol ll
-www.dempozitmaculatura.ro
-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
2http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu
-http://www.calitateaer.ro/
-http://www.caaries.ro/index.php?ltemid=69&id=6l&option=com_content&view=article
[67]