UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de studii: ISBE

PROIECT FTOU
Staie de
sortare a deeurilor urbane n vederea
reciclri

Coordonator tiinifici:
Dr. Ing.Biri Sorin tefan
Ing. Ungureanu Nicoleta
Student:
Bdi Constantin
Grupa 743

-20151

Capitolul 1. DEEURI, CONSIDERAII GENERALE

1.1

Definiii [1]
Deeu - Partea dintr-un material sau materie prima caer este nlturat n descursul unui proces
tehnologic de prelucrare n vederea realizrii unui produs sau ca urmare a unor activiti umane,i
care,n general,nu se poate valorifica direct pentru realizarea acelui produs sau n cazul activitii
respective.
Reciclare - Activitile organizate ,ntreprinse n cadrul unor societi,ntreprinderi etc.,care au ca
scop pe de o parte,utilarea deeurilor pentru obinerea unor produse,materii ,material sau a energiei
secundare miar pe de alt paret ,neutralizarea deeurilor n vederea reducerii efectelro
nocive,reducerea volumului ocupat de acestea i depozitarea n locuri special amenejate.
Instalaiile - Sistem etnic ,n general format din mai multe
subsisteme(construcii,utilaje,maini,aparate ,mecanisme etc.) destinat efecturii unei anumite
funcii,operaii sau process.
Gospodrirea deeurilor ocup un rol important n politica i strategia de dezvoltare economic i
social durabila n care calitatea mediului i conservarea resurselor natural ocupa un loc central.
Deeurile reprezint nu numai o potenial surs de poluare dar, n acelai tmp ,pot constitui i o
surs important de materii prime secundare ct i o surs de energie.
Operaiile de reciclare vizeaz dou obiective fundamentale:
a) Valorificarea total sau parial a deeurilor prin realizarea unor produse sau materiale care s
reintre n circuitul economic precum i prin obinerea energiei secundare sau a unor combustibili.
b) Neutralizarea deeurilor sau a prilor acestora care nu pot fi valorificate, n vederea reducerii la
maximum a posibilitiilor de poluare a mediului (aer,ap,sol) n care acestea pot fi depozitate.
Cele dou componente ale reciclrii, valorificarea i neutralizarea, sunt strns legate ntre
ele,practic n marea majoritate a operaiunilor de reciclare fiind necesar a fi abordate mpreun, n
orice proces de acest gen rezultnd reziduri care trebuiesc depozitate.
Problemele din cadrul domeniului gospodririi deeurilor au devenit prioritate ca rezultat al
dezvoltrii economico-sociale.
n cadrul de dezvoltare incipient i mediu ,deeurile industriale erau n cantitate mic i erau
constituite mai ales din deeuri de prelucrare.n urm cu cteva decenii (anii 60-70) o categorie
important de deeuri era aceea rezultat din prelucrarea lemnului (rumegu,achii) sau acelea
provenite din prelucrarea plantelor (coji de floarea soarelui, deeuri din cereale,deeuri de stuf ).
Caracteristica acestor deeuri era aceea c ,avnd o putere caloric relative mare puteau fi arse n
instalaii obinuite,iar dac nu erau arse,cantitatea or fiind relative mic,nu constituiau o surs
major de poluare a atmosferei,apei sau solului,astfel nct nu reprezentau o problem care s
necesite rezolvare de ansamblu.
Nu n ultimul rnd trebuie menionat i faptul c disponibilul mare de energie primar i costul
redus al acestuia nu au favorizat apariia unei concepii economice n rezolvarea problemei reciclri
deeurilor.
n ce privete deeurile industriale chimice ,nainte de dezvoltarea acestui sector ,erau reduse
cantitativ i puin nocive,astfel nct puteau fi deversate n emisarii naturalii fr a devein un
pericol.
Deeurile menajere s-au produs ntotdeauna n gospodria omului.n condiiile unei densitimici
de populaie,cnd fiecare gospodrie putea dispune de un loc de depozitare,ele nu constituiau o
problem.
n condiiile actuale ale dezvoltrii economice i exploziei demografice, a existenei marilor
aglomerri urbane, gestiunea corect a deeurilor devine o problem prioritar datorit creterii
impresionante a volumului lor i a imposibilitii distrugerii la locul de producere.
Reciclarea deeurilor n epoca modernanu se poate realize fr existena unei puternice activiti
de concepere, cercetare i producer a unor instalaii eficiente i perfomante ,capabile s prelucreze
un volum ct mai mare de deeuri, la un pre de cost ct mai mic.
Strategia modern privind gospodrirea deeurior include o ierarhizare a opiunilor de management
al acestora,n care primul accent este pus pe prevenirea producerii lor.Acesta este urmat de
promovarea aciunilor de reciclare i refolosire i apoi de optimizarea metodelor de stocare
3

final a deeurilor.
Se recomand,din punctul de vedere al eficienei reciclrii,separarea deeurilor chiar la
surs,acordarea de prioriti pentru traseul urmat de diferite deeuri i promovarea securitii
depunerii finale.
ntr-o lume perfect,toate deeurile ar trebui s fie complet reciclate. Productorii de deeuri ar
trebui s prelucreze orice tip de deeu fr a genera reziduri 100% ca rezultat al prelucrrilor
generndu-se deeuri reziduale .Aceste deeuri trebuiesc depozitate.
n rile avansate meninerea i depozitarea deeurilor ridic numeroase problem economice
(exemplu depozitarea deeurilor n Florida se poate efectua n condiiile unei pli de 40-50
USD/ton).
n timp ce majoritatea deeurilor reziduale continu s fie depozitate,se studiaz intens
posibilitatea gsirii unor procedee i tehnologii care s permit transformarea lor n deeuri
reciclabile.Adevrat problem nu este cea a taxelor de depozitare ci a responsabilitilor cu privire la
mediu .Se pune problema ct timp de acum nainte se va mai dispune de spaii de depozitare sigure.
1.2

Clasificarea deeurilor[2]
La nivel european s-a ncercat elaborarea unor criterii de clasificare ale
deeurilor precum
i metode standard de gestionare a deeurilor, sarcin ce ntmpin dificulti
datorit unor cauze
cumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a
unui sistem de
monitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economic a unor
state. Ca un exemplu
concludent, n Romnia pna n anul 2007, anul aderrii la UE, nu a existat o
baz credibil de
date, pentru monitoringul deeurilor la nivel naional.
Deeurile pot fi clasificate in funcie de mai multe criterii:
n funcie de proveniena lor;
n funcie de consisten;
n funcie de biodegradabilitatea lor.
Dup sistemul EEA (European Environment Agency) deeurile pot fi
imprite n
urmtoarele categorii: deeuri periculoase; deeuri municipale; nmoluri de
epurare; deeuri de la
ambalaje, deeuri de la producerea energiei electrice, deeuri electronice.
Principalele sectoare economice care sunt mai importante n generarea
deeurilor sunt:
1. industria: industria energetic, industria chimica, industria de prelucrare;
2. minerit;
3. construcii si demolri;
4. deeuri generate de activiti medicale;
5. activiti agricole;
6. deeuri municipale.
n funcie de compoziia lor, deeurile mai pot fi clasificate: deeuri organice,
deeuri
anorganice; deeuri din hrtie i carton; deeuri din mase plastice; deeuri din
sticl; deeuri
metalice.
1. Deeuri ce provin din diferite activiti industriale.
4

Diferitele activiti industriale constituie surse de poluare, importante de luat in

calcul, de
la procesul de exploatare a materiei prime i prelucrare, pn la depozitarea
materialelor
reziduale.
Atunci cnd vorbim despre industria prelucrtoare considerm diferitele
activiti de
producie: din industria alimentar, industria buturilor, industria forestier,
industria textil.
Industria energetic, care are doua mari ramuri: producerea de energie i
energetica
nuclear, are un impact semnificativ asupra mediului precum si asupra
snatii umane. n ceea
ce privete problema generrii deeurilor, n procesul de producere a energiei
electrice se
consider n primul rnd depozitarea haldelor de steril, rezultate n urma
exploatrii crbunilor,
care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre, a apelor
subterane dar i emisiile
din procesul de rafinare al petrolului. Industria energeticii nucleare a luat un
mare avnt n
ultimul secol, marile puteri militare sunt din ce n ce mai preocupate de
dezvoltarea acestei
ramuri, ns generarea i depozitarea deeurilor radioactive rezultate, foarte
periculoase, ridic
mari probleme.
Industria chimica, are un potenial mare de poluare, genereaza compui chimici
organici
i anorganici toxici. Printre acetia putem enumera: fenoli, fluoruri, aldehide,
pesticide, solveni
clorurai, materiale plastice, cianuri; care polueaz toate tipurile de ecosisteme.
2. Deeuri ce provin din minerit
n urma extraciei de minereuri rezult diferite tipuri de materiale, fragmente
de roci,
minereuri ce nu mai sunt utilizate, zguri, care sunt de obicei depuse la gura
minelor sau sunt
depozitate n halde de steril. Deeurile de acest tip sunt foarte periculoase din
cauza substanelor
toxice coninute, mai ales metalele grele, polueaz ecosistemele terestre, apele
de suprafa i
cele subterane (prin scurgeri i infiltrri) i cel mai grav este faptul ca efectele
persist timp
ndelungat.
3. Deeuri din construcii i demolri
Aceste deeuri sunt constituite din materiale ce rmn n urma construirii,
demolrii,
renovrilor de cldiri. Deeurile provenite din construcii i demolri reprezint
o buna surs de
materie secundara, ns, din pcate nu toate rile le recicleaz, aadar, ele
sunt depozitate,
constituind surse de poluare. Un material foarte periculos se consider a fi
5

azbestul, ce provine
din renovarea sau demolarea construciilor vechi (EEA, Europe's environment:
the third
assesment).
4. Deeuri generate din activiti medicale
Deeurile medicale infecioase (DMI) au un impact semnificativ att asupra
mediului ct
i asupra sntii umane. Ele pot fi grupate n trei mari clase: deeuri
infecioase, unde intr
tifoane, bandaje, lenjerie, manui chirurgicale etc.; deeuri neptoare: seringi,
ace, lamele, cuite
i deeuri menajere: deeuri din hrtie, carton, mase plastice, sticla. Aceste
deeuri trebuiesc
neaprat sterilizate, mrunite i apoi depozitate.
5. Deeuri ce provin din activiti agrozootehnice
Activitile agricole genereaz de asemenea deeuri, acestea sunt constituite
din resturi
vegetale, dejeciile animalelor, si necesit o atenie deosebit din cauza
faptului c pot reprezenta
o surs de ingraminte sau pot fi folosite ca i combustibili ns numai dac
sunt gestionate
corect.
6.Deeuri municipale
Nu exist o definiie unanim acceptat n ceea ce privete deeurile municipale,
n general
variaz de la o ar la alta, chiar i de la o regiune la alta. Conform EEA,
deeurile municipale
sunt considerate a fi acele deeuri rezultate din gospodrii, colectate de
municipaliti, deeuri
menajere, dar i acelea colectate de la instituii, intreprinderi mici, coli,
deeuri care sunt
similare cu cele colectate de la gospodrii.
1.3

Gestiunea deeurilor
1.3.1 Aspecte generale [3]
Deeurile sunt acele substane sau obiecte de care deintorul se debaraseaz, are intenia sau
obligaia de a se debarasa. n general, deeurile reprezint ultima etap din ciclul de via al unui
produs (intervalul de timp ntre data de fabricaie a produsului i data cnd acesta devine deeu) .
n prezent problema gestionrii deeurilor se manifest tot mai acut din cauza creterii cantitii
i diversitii acestora, precum i a impactului lor negativ, tot mai pronunat, asupra mediului
nconjurtor. Depozitarea deeurilor pe sol fr respectarea unor cerine minime, evacuarea n
cursurile de ap i arderea necontrolat a acestora reprezint o serie de riscuri majore att pentru
mediul ambiant ct i pentru sntatea populaiei .
De aceea, legislaia european transpus prin actele normative naionale a impus o nou
abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a economisi resursele naturale,
de a reduce costurile de gestionare i de a gsi soluii eficiente n procesul de diminuare a
impactului asupra mediului produs de deeuri.
Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare, valorificare i
eliminare a deeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaii i monitorizarea depozitelor de
deeuri dup nchiderea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionrii deeurilor sunt prevenirea i reducerea producerii de
6

deeuri i a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
dezvoltarea tehnologiei i comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creterii
volumului sau periculozitii deeurilor, ori asupra riscului de poluare;
dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea final a substanelor periculoase din
deeurile destinate valorificrii;
valorificarea material i energetic a deeurilor, cu transformarea acestora n materii
prime secundare, ori utilizarea deeurilor ca surs de energie.

Astfel se asigur protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime

secundaredin
deeuri i se reduce poluarea mediului cauzat de eliminarea lor.
Documentele strategice naionale care reglementeaz gestionarea deeurilor cuprind
dou componente principale: Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare a
Deeurilor care constituie instrumentele de baz prin care se asigur implementarea n
Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor.
La sfritul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a
Deeurilor (PRGD), de Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului n colaborare cu
reprezentanii autoritilor de mediu de la nivel local i ai autoritilor administraiei
publice locale i judeene, utiliznd date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de
Gestionare a Deeurilor au fost aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr.
1364/14.12.2006 i al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.
Elaborarea i aprobarea PRGD asigur beneficii majore n toate regiunile, astfel:
asigur cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deeurilor municipale
cu finanare din fonduri europene; optimizeaz investiiile i costurile operaionale n
domeniul gestionrii deeurilor municipale la nivel judeean i regional; asigur, pe termen
mediu i lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deeurilor municipale, cu
efecte pozitive asupra mediului i sntii populaiei.
PRGD se conformeaz cu legislaia european i romneasc de mediu, iar obiectivele
i intele propuse sunt cele cuprinse n Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare
a Deeurilor.
Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:
extinderea colectrii deeurilor n zonele rurale nearondate pn n prezent unor servicii de
salubritate;
dezvoltarea sistemelor de colectare separat a deeurilor, n vederea atingerii intelor de
reciclare pentru deeurile de ambalaje, deeurile de echipamente electrice i electronice,
vehicule scoase din uz;
construirea unor instalaii de tratare a deeurilor n scopul atingerii intelor de reducere a
cantitii de deeuri biodegradabile ajunse la depozite;
nchiderea depozitelor de deeuri neconforme i reabilitarea ecologic a amplasamentelor;
construirea i operarea unor depozite noi conforme.
Detalierea la nivel de jude a msurilor i aciunilor cuprinse n PRGD se face prin
planurile judeene de gestionare a deeurilor, care sunt n curs de elaborare de ctre
consiliile judeene, mpreun cu toi factorii interesai din fiecare jude.
ncepnd cu anul 2005, Agenia Naional pentru Protecia Mediului n colaborare cu
Institutul Naional de Statistic i Ageniile Judeene pentru Protecia Mediului realizeaz
anual colectarea datelor privind generarea i gestionarea deeurilor n anul anterior, att
pentru necesitile interne de raportare, ct i n vederea elaborrii raportrilor ctre
Comisia European i EUROSTAT. Aceast activitate are la baz att prevederile
legislative generale n domeniul proteciei mediului, ct i reglementrile specifice din
7

domeniul deeurilor. Colectarea datelor aferente anului 2007 este n curs de desfurare.
Alte tipuri de date i informaii specifice legate de generarea i gestionarea anumitor
fluxuri de deeuri sunt colectate de Agenia Naional pentru Protecia Mediului cu
frecven anual sau mai mare, n funcie de cerinele legislative i de raportare. De aceea,
datele prezentate n raportul de fa se refer att la anul 2006, ct i la anul 2007, acest
lucru fiind specificat n fiecare caz.
Tabelul nr. 1. prezint cantitile de deeuri generate n anul 2006, iar figura nr.
8.1.1.prezint ponderea deeurilor municipale n totalul deeurilor generate n Romnia, n
anul 2006.
Tabelul nr. 1. Deeuri generate pe principalele categorii, n anul 2006
Cantitate
Deeuri generate

Procent
milioane tone

Deeuri generate de industria extractiv

199,25

62,15%

Deeuri generate de alte activiti industriale

112,49

35,09%

Deeuri municipale

8,87

2,76%

TOTAL

320,61

100%

Figura nr.1. Deeuri generate n anul 2006

1.3.2

Gestionarea deeurilor municipale n Romnia

In Romnia, dac n mediul urban, gestionarea deeurilor municipale este
realizat n mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale
primriilor sau al firmelor de salubritate, n mediul rural, in general nu exist servicii
organizate pentru gestionarea deeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind
fcut n mod individual de ctre cei care le genereaz.
Pentru tratarea deeurilor menajere exist mai multe soluii:
- Depozitarea controlat, n gropi de gunoi (ecologice). Depozitarea
deeurilor n condiii sigure este un obiectiv al politicilor ecologice n acest
domeniu. Aceast soluie implic costuri suplimentare astfel c depozitarea trebuie
8

s constituie ultima opiune n gestionarea deeurilor. Multe state europene

(Danemarca, Olanda, Norvegia etc.) au pus n practic un sistem de taxe pe unitatea
de mas (volum) de deeu depozitat, care ns majoreaz cheltuielile de depozitare.
Depozitele controlate au ca principale dezavantaje: disconfortul vizual, modificrile
de peisaj, degajarea de mirosuri neplcute, poluarea apelor de suprafa i a celor
freatice (n cazul depozitelor neimpermeabilizate), modificri ale biocenozelor din
imediata apropiere a depozitelor[4]
.
- Compostarea controlat pe platformele de colectare[5]
Compostarea poate fi definit ca un procedeu biologic controlat de conversie i de
valorificare a
materialelor organice reziduale ntr-un produs stabilizat, igienic, bogat n compui
humici. Deeurile ce se utilizeaz n compostare fac parte din urmtoarele categorii:
deeuri menajere i asimilabile, deeuri de grdin i parcuri, deeuri din piee,
resturi biodegradabile din industria alimentara precum i nmolul orenesc. n
cazul nmolurilor de epurare, procesul de compostare const n a amesteca aceste
materiale reziduale cu un agent de volum (ex.: tala de lemn, rumegu, scoar de
copaci tocat, paie de cereale etc.) nainte ca aceste materiale s fie capabile s
nceap descompunerea aerob de-a lungul ctorva sptmni.[6]
Etapele compostrii sunt: identificarea deeurilor biodegradabile de prelucrat,
din punct de vedere al naturii i cantitii lor; determinarea suprafeei platformei
necesare i a utilajelor ce urmeaz a fi folosite; evaluarea condiiilor climatice din
zon (zon ploioas, secetoas, foarte cald etc.); mrunirea materialului de
compostat i dispunerea lui n ire n lungul platformei; aerarea continu a
materialului (de 2 3 ori pe sptmn, n funcie de condiiile climatice); adugarea
de ap n cazul n care este nevoie; evaluarea nivelului de prelucrare i stabilirea
momentului n care prelucrarea s-a finalizat .
n ceea ce privete compostarea, factorii majori, care sunt reinui ca indicatori sunt:
* raportul dintre elementele majore (C, N, P, K i S);
* pH-ul;
*coninutul n materie uscat i materie organic.[7]
n cursul evoluiei lor, substraturile organice pierd mai rapid carbonul
(metabolizat i degajat sub form de gaz carbonic) dect azotul (metabolizat sau
pierdut sub form de compui azotai volatili, precum amoniacul NH3 ).
Raportul C/N descrete constant pe parcursul compostrii pentru a se stabiliza la
10 (ntre 15 i 8) ntr-un compost terminat .[8]
Metodele cel mai des folosite n procesul de compostare sunt: compostarea
n grmad nentoars (static windrow), grmad aerat prin ntoarcerea manual
sau mecanic a compostului sau grmad cu aerare forat. [9]
Parametrii compostrii:
A. Temperatura n interiorul masei materialului de compostat determin nivelul la care se
petrec numeroase procese biologice i joac un rol selectiv asupra evoluiei i succesiunii
comunitilor microbiene. n funcie de tipul de substratorganic supus compostrii,
temperaturile pot urma diferite curbe de evoluie, cu pierderi mai mari sau mai mici de
9

cldur.
Procesul se desfoar n 3 faze :
*Faza mezofil (primele 25 de zile ale ciclului de compostare), n timpul creia
microorganismele psichrofile i mezofile tind s se dezvolte.Temperatura crete pn la 4050C ca o consecin a biodegradrii constituenilor organici.
*Faza termofil (ntre a 30-a i a 110-a zi). Temperatura depete limitele de toleran ale
microorganismelor mezofile i permite dezvoltarea microorganismelor termogene. Controlul
temperaturii i meninerea ei la 65C n interiorul grmezii de compost este asigurat
prin ventilare i stropire cu ap.
* Faza de rcire. Temperatura ncepe s scad dup a 12-a sptmn.
Aceast scdere se petrece odat cu debutul diminurii materiei organice. n timpul acestei
faze raportul C/N tinde s se stabilizeze.Spre sfritul celor 4 luni de compostare,
temperatura rmne sczut. [10]
B. pH-ul este un parametru care afecteaz foarte mult procesul de compostare. Valorile
optime ale pH sunt de circa 6-7,5 pentru dezvoltarea bacteriilor, n timp ce ciupercile prefer
un pH de 5,5-8,0. Valorile pH sunt sczute la nceput, datorit formrii acizilor, apoi ele
cresc, iar n faza final a procesului de compostare rmne constant.
C. Aerarea masei de compost const n a suplimenta coninutul de O2 care nu trebuie s
scad sub 18 %. Pentru a se menine aceast valoare n mod constant este necesar o aerare
periodic prin intermediul ntoarcerii grmezii de compost sau remanierii.
Bacteriile sunt ntotdeauna prezente n compost (sunt dominante din punct de vedere
cantitativ i calitativ; au o cretere foarte mare n condiii de C/N sczut i umiditate ridicat;
au un spectru larg de activitate n condiii variate de pH, mai ales pe substraturi proaspete).
Ciupercile sunt dominante dac C/N este ridicat. Ele particip la degradarea celulozei i a
ligninei, sunt rezistente la umiditate sczut i manifest toleran la pH variabil.
Actinomicetele atac substanele nedegradate de bacterii i ciuperci (ex. chitine).
Dezavantajele folosirii instalaiilor de compost sunt mici fa de cele referitoare la
depozitarea deeurilor. Dintre acestea amintim: apariia emisiilor de praf n toate procesele
compostrii, degajarea mirosurilor, apariia reziduurilor lichide din instalaiile de compost
etc. [11]
Gestionarea deeurilor municipale n Bucureti [ 12]
Municipiul Bucuresti este amplasat in sudul Romaniei la 44 24' 49" latitudine nordicasi
la 26 05' 48" longitudine estica. Municipiul Bucuresti este centrul politic, administrativ,
economic si cultural al tarii precum si cea mai importanta asezare urbana in care locuieste
10

1.3.3

aproape a zecea parte din populatia tarii. si este situat la o distanta de 64 km nord de fluviul
Dunarea, la 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km vest de Marea Neagra la intretaierea
paralelei 440 si 26 latitudine nordica cu meridianul de 260 si 06 longitudine estica.
Municipiul Bucuresti are o suprafata de 238 km patrati (0,8 % din suprafata Romaniei), din
care suprafata construita este de cca. 70 % . Administrativ, teritoriul municipiului Bucuresti
este impartit in 6 sectoare.
Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul
sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare,
Obiectivele generale ale managementului deseurilor, sunt, in ordinea prioritatilor,
urmatoarele :
*reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora;
*colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim
posibil din punct de vedere tehnico-economic;
*tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare;
*depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului
si sanatatii populatiei.valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a
prioritatilor:
*prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate in activitatile care
genereaza deseuri;
*reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de
activitate generator de deseuri;
*valorificarea prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;
*eliminarea prin incinerare si depozitare.
Conform strategiei UE ierarhizarea sistemelor de gestionare a deseurilor se bazeaza
pe minimizare-refolosire-reciclare si in etapa a II a pe eliminare.

Termenul de deseuri menajere face referinta doar la deseurile provenite din activitati
casnice sau asimilabile cu acestea, colectate in amestec sau selectiv, dar si cele asimilabile cu
11

acestea (care prezinta compozitie si proprietati similare) generate in institutii, industrie,

comert, sectorul public sau administrativ.
Deseurile biodegradabile:
Termenul de deseuri biodegradabile desemneaza atat deseurile de la populatie si
din activiati comerciale care sufera descompunere anaeroba sau aeroba cat si deseurile
alimentare si vegetale, hartia si cartonul (de calitate joasa).
In principiu, solutiile de recuperare si reciclare disponibile sunt reprezentate de
compostarea (digestia aeroba) si digestia anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz.
Avand in vedere experienta internationala, Romania este constienta ca pentru a utiliza
in mod eficient compostarea este necesara o colectare selectiva a deseurilor biodegradabile
din deseuri. Trebuie evitata compostarea deseurilor municipale colectate in amestec,
deoarece deseurile municipale amestecate au un continut ridicat de metale grele cum ar fi:
Cd, Pb, Cu, Zn si Hg.
Deseurile din constructii si demolari
In prezent cantitatea de deseuri din constructii si demolari este mult mai mica in
comparatie cu statele membre ale Uniunii Europene. In paralel cu dezvoltarea economica a
tarii, activitatile de construire a cladirilor noi, de reconstructie si renovare a cladirilor
existente
si demolarea cladirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substantial cantitatea de
deseuri din constructii si demolari si se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care
este necesara dezvoltarea masurilor pentru reciclarea, recuperarea si eliminarea deseurilor
rezultate
Deseuri de echipamente electrice si electronice
Conform Directivei Europene privind deseurile de la echipamentele electrice si
electronice (DEEE) exista 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori si
reciclate sau recuperate in rate specifice.
Anvelope uzate
Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlata, nici in forma originala
nici maruntite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate in instalatii de incinerare a deseurilor
menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deseurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau
valorificate termoenergetic cat mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.
COLECTAREA DESEURILOR IN BUCURESTI
In anul 2006 au fost inregistrate 358 de agenti economici autorizati pentru desfasurarea
activitatii de colectare si/sau valorificare a deseurilor reciclabile din care peste 30% se ocupa
de colectarea deseurilor de metale.
Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, europubele, si
containere), prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de
aproximativ 50.000 m/saptamana (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu o greutate
specifica de 0, 25 kg/dm3). Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de
conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti. Majoritatea locuitorilor traiesc in
blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta in tobogane de gunoi prin care
deseurile cad de la fiecare etaj intr-o incapere de la parter, la care accesul se face prin spatele
blocului. Deseurile sunt colectate in containere mari sau in europubele de 240 l, care sunt
golite periodic. Blocurile de patru etaje care, in general, nu sunt echipate cu ghene au la
dispozitie contrainere de diminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.
Exista suficiente europubele si containere dar s-ar putea ca inanumite zone distributia
de europubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in
zonele de case distributia de europubele se face pe gospodarie si nu pe numar de locuitori.
Colectarea selectiva
Colectarea si depozitarea deseurilor municipale solide (DMS) mixte la depozite
ecologice este fundamentala pentru gestionarea deseurilor. Muncipiul Bucuresti colecteaza
12

deseuri de la 89% din populatie, ceea ce reprezinta 97% din totalul de DMS din regiune.
Colectarea selectiva in Municipiul Bucuresti se desfasoara la nivel de proiecte pilot.
Aceste proiecte pilot au rolul de a verifica rezultatele obtinute si a stabili solutii finale
optime din punct de vedere tehnic si economic.
In Sectorul 3, operatorul SC ROSAL GRUP SRL are in derulare in parteneriat cu
Primaria Sectorului 3, un program de colectare selectiva a deseurilor de hartie carton si
plastic de la populatie.
In 40 de locatii din sector au fost amplasate cate doua containere personalizate tip
clopot de 1,2 m3 (albastru pentru deseuri de hartie si carton si galben pentru deseuri din
plastic).
In Sectorul 6, operatorul SC URBAN SA are in derulare in parteneriat cu Primaria
Sectorului 6 si Eco Rom Ambalaje SA un program de colectare selectiva la nivelul a 100.000
de locuitori.
Operatorul SC REBU SA are de asemenea proiecte in derulare in sectoarele 1 si 4.
Sortarea
Exista doua statii de sortare a deseurilor amplasate una in Municipiul Bucuresti si a
doua in Glina, judet Ilfov.
1.Statia pilot de sortare manuala a deseurilor menajere si asimilabile a SC URBAN SA din
Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucuresti are o capacitate de 1.000 t/luna.
Deseurilesunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de
colectare si de la locuitori (proiecte pilot pentru colectarea selectiva realizate de SC URBAN
SA in sectorul 6).
2.Statia de sortare a deseurilor menajere si asimilabile GLINA care deserveste, in principal,
sectorul 3 si apartine SC ROSAL GRUP SRL SC ECOREC SA.
Statia are o capacitate de 18 t/ora si este alcatuita din :
- 2 instalatii sortare deseuri solide urbane, cu capacitatea de 9 tone/ora fiecare;
- presa compactoare pentru deseurile reciclabile de hartie si carton;
- prescontainer pentru deseurile nereciclabile.
Complexul cuprinde o incinta cu o suprafata betonata de aproximativ 7.109 m2,
complet imprejmuita cu un gard din tabla (h = 2m).
Complexul include urmatoarele repere:
- poarta de acces;
- cale de acces rutier betonata;
- cabina punct control, cu zona de cantarire a autovehiculelor la intrare-iesire, cantarul
este in conexiune cu sistemul computerizat de gestiune;
hala instalatie sortare;
- prese pentru deseurile reciclabile de hartie si carton;
- prescontainer pentru deseurile nereciclabile evacuate din statia de sortare;
- pavilion administrativ (170 m2);
- platforma depozit de tranzit pentru PET alb/colorat;
- platforma depozit materiale sortate, altele decat PET (carton, aluminiu, etc.);
- parcare si platforma spatiu de manevra pentru TIR-uri;
- parcare containere;
- instalatie de iluminat exterior.
Cantitatile sortate si reciclabile sunt reduse in cazul ambelor statii de sortare, sub 15%
din cantitatea procesata. Aceasta deoarece deseurile menajere nu sunt colectate selectiv,
sunt impurificate si nu pot fi valorificate de catre societatile economice reciclatoare. Statiile
vor deveni rentabile dupa introducerea colectarii selective a deseurilor menajere.
13

Cantitatile de deseuri depozitate rezultate de la statiile de sortare in functiune, au fost

in anul 2007 de :
- 121.300 t/an la depozitul Glina SC ROSAL GRUP SRL;
- 9.000 t/an la depozitul Chiajna Rudeni SC URBAN SA.
La depozitul Chiajna Rudeni sunt colectate si presate butelii PET dar capacitatea de
prelucrare este foarte redusa.
Se considera ca numai cca. 10% din totalul deseurilor municipale sunt colectate separat.
Sunt inregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deseurilor.
Aproximativ 150 dintre acestea intreprind activitati de colectare a deseurilor din ambalaje.
Presupunand ca in medie fiecare societate comerciala are in jur de 10 angajati care
colecteaza ambalaje si ca pe zi o persoana colecteaza 50 kg ambalaje, se ajunge la o rata
de colectare anuala de aproximativ 22.500 t. Cantitatea de deseuri de ambalaje colectata de
la marii agenti economici este de 15.000 t/an
In unele cazuri, in cantitatile de deseuri colectate separat sunt incluse deseurile
industriale reciclabile. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune
a fi de 350.000 t/an, numai 5% din acea valoare provine de la populatie.
Alte activitati de tratare a deseurilor in Bucuresti:
- PET 266 t /an maruntirea si/sau compactarea si transportul catre
producatori
- Hartie si carton 59.616 t/an presarea si transportul la manufactori
- Baterii 5.583 t/an separarea acidului, plumbului si PVC-ului
- Cauciucuri uzate 388 t/an
- Uleiuri uzate 355 t/an

Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate partile regiunii, le

compacteaza si le transporta catre producatori.
Tratarea mecano-biologica este una din tehnicile de baza pentru reducerea cantitatilor
de materie biodegradabila si producerea de combustibili alternativi obtinuti din deseuri.
Realizarea unor statii pilot de tratare mecano-biologica.
In baza experientei internationale, in special din statele membre UE, incinerarea este
cea mai eficienta metoda de tratare a deseurilor colectate in amestec din surse diferite,
inainte de a fi depozitate final. Scopul incinerarii este : minimizarea volumul deseurilor,
distrugerea componentele periculoase biodegradabile, inertizarea deseurilor, reducerea
carbonului organic si recuperarea energiei inglobate in deseuri.
Eliminarea deseurilor
Municipiul Bucuresti depoziteaza deseurile in trei depozite, amplasate doua in judetul
Ilfov si una in Municipiul Bucuresti.
Cele 3 depozite de deseuri
*Chiajna Rudeni ( SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL )
*Glina ( SC Ecorec SRL )
*Vidra ( SC Eco Sud SRL )
Pana in 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupata.
Din 2004, ramanand o capacitate de aproximativ 29 mil tone, si presupunand o
cantitate anuala depozitata in jurul a un milion de tone, capacitatea ramasa fiind suficienta
14

pentru urmatorii 30 de ani.

Planificarea pentru inlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie inceputa dupa
2013, care reprezinta orizontul de timp pentru acest plan.
Scurta descriere a situatiei celor 3 depozite ecologice
Toate cele trei depozite sunt in procesul unei reabilitari si imbunatatiri pas cu pas.
Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerintelor Directivei UE
privind depozitele de deseuri
.

Statele membre UE (daca nu chiar toate statele dezvoltate), au obiective de gestionare a

deseurilor similare cu ale Romaniei. Cateva au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania,
care are ca tinta reducerea la 5% a continutului biodegradabil al deseurilor depozitate.
Solutiile tehnice aplicate sunt:
- Colectarea selectiva a fractiilor de deseuri (sisteme de recipienti uscati / recipienti umezi,
sistem punct verde, etc);
- Statii de sortare pentru a recupera fractii de deseuri (deseuri provenite din ambalaje, hartie)
- Compostarea in mare parte a fractiilor verzi si a unor fractii provenite din mancare (ambele
compostate centralizat sau in gospodarii);
- Tratarea deseurilor ramase in amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice);
Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupra
mediului, ceea ce implica:
- Metode mai simple de tratare a levigatului
- Emisii mai scazute de gaze cu efect de sera, in special metan (metanul are de 21 ori efect
mai ridicat de sera decat CO2), si
- Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, pasari / animale / praf / mirosuri
neplacute / ape contaminate / deplasari de praf cu ajutorul vantului)
- Controlul asupra deseurilor depozitate si
- colectarea si arderea metanului de depozit in depozitele mici sau recuperarea si utilizarea
lui ca si combustibil in generatoarele electrice in depozitele mai mari.
15

Capitolul 2. SORTAREA DEEURILOR [13]

2.1

Scopul sortrii
Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in
conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea OUG 78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile
de sortare a deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente
generale specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului
(autorizare si control).
Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri
care sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica,
utilizatorii trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica
unitara.
Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru
cerintele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.
Pentru a putea nelege importana colectrii selective a de eurilor, trebuie s tim mai nti care este
legtura foarte important dintre mediu i gunoiul pe care omul l produce, i ce nseamn reciclarea
deeurilor.
Toate speciile de pe Pmnt, fie ele animale sau vegetale, triesc n armonie cu mediul nconjurtor, cu
planeta pe care se desfoar ciclul vie ii lor.Singura excep ie o reprezint omul.Prin multe din ac iunile
omului, mediul, planeta noastra are de suferit. Una dintre importantele ac iuni care duneaz mediului este
reprezentat de producerea gunoiului i reintroducerea acestuia n mediu.
Dei Romnia nu este nc la nivelul altor ri mai dezvoltate unde gunoiul nu este ridicat de ctre
compania responsabil dac nu este deja sortat, i ara noastr face progrese n acest sens. n special marile
orae au dezvoltat strategii de management al de eurilor, printre cele mai reciclate
fiind PETurile, hartia i fierul.
Pe
lng
acestea
se
pot
recicla
i
la
noi
n
ar anvelopele, aluminiul, sticla,becurile ecologice fluorescente (CFL), uleiul uzat, aparatele electrice i
electronice, acumulatorii/bateriile etc. Dac aceste materiale nu sunt sortate i colectate separat, vor ajunge
alturi de celelalte gunoaie fie ntr-o groap de gunoi, a teptnd s se descompun (aten ie: unele se
descompun greu i foarte greu iar unele conin substan e toxice care ajung astfel n mediu), fie vor ajunge
ntr-un incinerator, unde vor fi arse. Arderea deeurilor n incineratoare este o surs de poluare a atmosferei i
distrugere a calitii aerului locuitorilor din apropierea incineratorului.
Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile
sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la statiile de procesare si
reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care
majoritatea suntautomatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri.
Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o banda rulante de
unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminatemanual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare.
Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se
facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite la scara larga scanerele automate).
Materialele feroase sunt sortate folosind magenti. Aluminiul este scos din amestec folosind
campi magentici cu poli ce se rotesc, ce creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de aluminiu ce se
respinge cu cel din exterior. Sticla este sortata in final manual in functie de culoare.
Printre beneficiile sortrii deeurilor se afl:
-reducerea cantitii de resurse exploatate din mediu;
-reducerea costurilor de fabricaie a diferitelor produse i deci reducerea costurilor acelor produse ca
beneficiu pentru consumator;
-reducerea cantitii de materiale nebiodegradabile care ajung n mediu, deci reducerea polurii
mediului;
-reducerea cantitii de deeuri care ajunge n gropile de gunoi sau n incineratoare(deci reducerea
polurii atmosferice) etc.

Gndindu-ne la aceste beneficii, efortul pe care ar trebuie s-l fac fiecare dintre noi este mic.
16

Puin voin, o mic reorganizare a spaiului din gospodrie i o mai mare atenie la CE i UNDE
aruncm, sunt primii pai ai contribuiei noastre la colectarea selectiv a deeurilor.

2.2

Sisteme pentru sortare

2.2.1

Sortare manual
Din cauza faptului c sortarea manual este foarte costisitoare, trebuie mrit
randamentul de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mri productivitatea
sortrii manuale, materialele cu granulatie mic sunt ndeprtate prin sitare.
Separatoare magnetice, sufltoare, benzi nclinate, maini de mpins, au toate scopul de a
pregti deeurile pentru sortarea manual i de a mri productivitatea personalului de sortare.
Exist dou tipuri de sortare: negativ i pozitiv.
n cazul sortrii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deeuri i
este aruncat n sertarele corespunztoare.
n cazul sortrii negative materialele care sunt considerate impuriti care deranjeaz
sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare rmnnd doar fraciunea
dorit. Prin sortare negativ se obin productiviti mai mari, dar de calitate mai
sczut, n timp ce n cazul sortrii pozitive se obine calitate foarte bun cu
productivitate nsa mult mai mic. Colectarea separat a materialelor recuperabile
crete considerabil randamentul operaiunii de sortare.

17

Fig.2 : Schema unei staii de sortare manual

2.2.2

Sortare densimetric
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta
specifica a materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai
denumeste si clasare. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza
finala de cadere. Daca particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi
conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv aceeasi viteza de coborare. Sortarea
densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde
de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de
masa volumetrica, de umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a
deseurilor de sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea
Europeana. Din multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se
folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.
Separatorul rotativ cu curent de aer
Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o
18

camera de separare si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat
cu aproximativ
15 grade fata de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.
Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante
catre partea superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu
axa tamburului. In acest fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de
decantare. Materialul greu este transportat prin tambur in continuare si iese prin baza mica a
tamburului.

Fig 3. Separator rotativ cu curent de aer

Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer
suplimentar prin baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate
prin schimbarea volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea
unghiului de inclinatie al tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului
maruntit.
Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o
sita cu vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele
usoare pot fi: bucati de hartie, pungi de plastic, bucati de plastic etc.

Fig 5. Instalatie de aspirare

Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se
realizeaza in cazul hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului
realizeaza un vartej interior ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a
amestecului si un vartej exterior descendent cu ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
19

Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din
plastic. Calitatea separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate
de tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic.

Fig 4. Instalatie cu hidrociclon

2.2.3

Sortare magnetic
O sortare magnetic eficient se realizeaz atunci cnd elementele feromagnetice
sunt preluate de magnei n urma unei mruniri a deeurilor i a unei afnri,
eliberndu-se astfel, de alte impuriti.
Mrimea elementelor feroase nu este limitat, dat fiind faptul c magneii pot atrage
orice fel de greuti. Acest tip de magnei sunt utilizai n principal pentru presortarea
magnetic grosiera a deeurilor mrunite sau nemrunite.
Sortarea magnetic se face n mare msur cu magnei asezai deasupra benzilor
rulante de transport a deeurilor care sorteaz materialele feroase din curentul de
deeuri i le elimin, ori perpendicular, ori paralel cu direcia transportorului de
deeuri. Sortarea magnetic s-a dovedit a fi eficient dup mrunire. n cazul sortrii
magnetice a deeurilor casnice, mrimea optim a elementelor este n jur de 10 pn
la 100 mm.

Fig.6 : Vedere separator magnetic

2.2.4

Sortare optic
Sortarea optic are rolul de a separa materialele valorificabile n funcie de culoare,
iar cu ajutorul echipamentelor cu infrarou se pot sorta i n funcie de tipul de
material din care este confecionat.
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluat de un senzor. Un conductor
de lumin din materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare.
Semnalul luminos este descompus n culorile rou, verde i albastru iar separarea se
20

face dupa culoare.

De exemplu, cu ajutorul unei instalaii de sortare a sticlei se obine o puritate de
aproximativ 99,7%. Cu ajutorul echipamentelor cu infrarou se realizeaz forma
curbei caracteristice pentru fiecare tip de material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui
program urmeaza activarea mecanismului de comanda al clapetelor de evacuare, iar
deeurile crora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din
circuit.
Aceasta sortare este, n principal utilizat pentru separarea diferitelor tipuri de
materiale plastice: PET (polietilen tereftalat - plastic folosit pe scar larg pentru
ambalaje), PS (polistiren), PP (polipropilena - folosit in industria materialelor
plastice, mai ales la instalaiile de nclzire), HDPE (polietilen de nalt densitate
folii, material de ambalaj, bare), LDPE (polietilen cu densitate mic), PVC
(policlorura de vinil - utilizat cel mai mult n sectorul constructiilor,de la conducte
pentru apa, pna la profile de ferestre i ui. ), etc

Fig.7 : Vederea unui mecanism de sortare optic

2.2.5

Sortare dimensional
Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de
granulatie diferita, in diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste
si clasare. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea
caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de separatie, prevazuta cu orificii
asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o pozitie potrivita si au
dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel materialul cu
granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.
Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele.
Astfel, se micsoreaza suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita
obturarea sitelor, sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau
ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare pentru site sunt periile, lanturile,
incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor dintre
particulele lipite una de cealalta.
Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si
site cu vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea
particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.
Sita tambur
Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat
21

care poate fi utilizat intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de
preparare, cat si dupa procesul de maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei
site tambur sunt determinate de marimea orificiilor, diametrul, turatia, elementele
interiorului tamburului si inclinatia acestuia.
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se
incearca prin diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult
a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai
eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea
pe peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate
deseurile. Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti
si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei tambur.
Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi
eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale
plastice, montate pe un sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de
basculare antreneaza sita intr-o miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30
pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de 600 pana la 800 /min si imprima materialului
de cernut acceleratii considerabile.
Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii:
grea, usoara si fina. Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata
din mai multe benzi metalice perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta.
Puntea are o mica inclinatie pentru a imprima fractiei grele o anumita acceleratie, figura.

Fig 8.Schema de functionare a unui separator balistic

Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se

deplaseaza in susul sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in
jos odata cu miscarea benzilor si astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si
de rearanjare continua a deseurilor pe puntea separatorului, particulele usoare cum ar fi
hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre marginea superioara a separatorului,
astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta particulele care au trecut prin
orificiile benzilor metalice.
Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei.
Inclinatia se afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de
incarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.
Sita plata cu disc
22

O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de
clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori
paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare
dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate.

Fig. 9 Schema de functionare a unei site cu disc

Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui
nivel de cernere. De exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc
printr-un dispozitiv de incarcare catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate
in procesul de cernere prin asezarea discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin
cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de antrenare a materialului catre
celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare si colturile rotunjite
impiedica intepenirea materialului de separat.

2.3

Staii de sortare
2.3.1.Staii de sortare utilizate n Romnia [12]
Exemplificare statie (sortare carton si PET)

23

Statie de sortare deseuri formata din:

1.Transportor
orizontal

Transportorul are o lungime totala de 6.000 mm,latimea utila a benzii fiind de 1.200 mm.
Conveiorul seafla pozitionat intr-un buncar confectionat din profile si table profilate vopsite
incamp electrostatic.
Banda transportoare este din cauciuc, cu insertii textile, rezistenta la hidrocarburi.
Vitezanominalaabenziiestereglabilaprinintermediulpanouluidecomandainintervalul0.1-1
metri/minut.Incazulincaresedoresteo altavitezanominalaabenzii aceastapoatesasereflectein
24

cotatia de pret.
Intreagastructuraesteconfectionatadintablaneagradecapatasiprofiledinotellaminatvopsitein
culoarea gri carbon sau orice altaculoare dorita de beneficiar.
Limitator destrat (deduction of oversized layer):
Acesta este confectionat din profile metalice si table profilate si are rolul de a limita
inaltimea stratului de deseu transportat la 30 35 cm.
2. Banda transportoare inclinata pentru separare grosiera si alimentare sita
vibratoare(Conveior
belt)
Conveiorul are rolul de a prelua deseurilor de la Banda orizontala si de a trimite mai
departe catre conveiorul de alimentare a sitei vibratoare.

25

3. Sita vibratoare (Vibration sleeve)

Sita vibratoare are rolul de a indeparta
deseurile care au granulatie fina (<70 mm).
Deseurile rejectate cad pe o banda
transportoare, de unde sunt transportate
catre uncontaineRollOff.Deseurile mai mari
de 70 mm sunt descarcate pe banda cotata cu
nr.8.
4.Platforma metalica
si cabina de sortare
(Sorting cabin)

5.

26

!!! Deschizator de saci (bag

opener)
Deschizatorul esteprevazut cu discuri pentru
desfacerea sacilor
Intreaga structuraeste confectionata din tabla
neagra decapata si profile din otel laminat vopsite
in culoarea gri carbon sau orice alta culoare dorita
de beneficiar.

27

BIBLIOGRAFIE
1. [1] - 1.1 Noiuni de baz Instalaii pentru reciclarea deeurilor, Seria ,, GESTIUNEA
DEEURILOR,Editura AGIR Bucureti ,2006, Autori Prof.dr.ing Ioan PUNESCU
,Conf.dr.ing Gigel PARASCHIV;
2. [2] - Bovea, M. D., Ibez-Fors V., Gallardo A., Colomer-Mendoza F.J., 2010,
Environmental assessment of alternative municipal solid waste management strategies. A
Spanishcase study, Waste Management xxx (2010) xxxxxx.
3. [3] - Sursa: Agenia Naional pentru Protecia Mediului i Institutul Naional de
Statistic
4. [4] - Lista depozitelor de deeuri municipale conforme cu prevederile legislative poate fi
consultat laadresa: http://www.anpm.ro
5. [5] - Transformarea deeurilor biodegradabile n compost se poate realiza prin:
biodegradare aerob- cu aport substanial de oxigen (soluia conduce la atingerea scopului
final n 10 14
sptmni), sau anaerob (soluia are nevoie de 12 24 luni).
6 . [6] - Selivanovskaya, Yu., S., Latypova, Z. V., Kiyamova, N. S., Alimova, K. F., 2001,
Use of microbial
7 . [7] - parameters to assess treatment methods of municipal sewage sludge applied to grey
forest soil of Tatarstan., Agriculture Ecosystems & Environment 86, 145-153.
8. [8] - Mustin, J., 1987, Le compost. Gestion de la matire organique, Editions F. DubucParis.
9. [9] - Hassen, A., Belguith, K., Jedidi, N., Cherif, A., Cherif, M., Boudabous, A., 2001,
Microbial characterization during composting of municipal solid waste, Bioresource
Technology 80, 217-225.
10. [10] - Hassen, A., Belguith, K., Jedidi, N., Cherif, A., Cherif, M., Boudabous, A., 2001,
Microbial characterization during composting of municipal solid waste, Bioresource
Technology 80, 217-225.
13. [11] - http://www.mmediu.ro
14 . [12] - https://www.scribd.com/doc/250643819/Statii-de-Sortare-Deseuri-PrezentareGenerala

28

29

30