Sunteți pe pagina 1din 354

CONSORTIU:

Beneficiar:

CONSILIUL JUDETEAN ALBA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL


DESEURILOR IN JUDETUL ALBA
FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE
COD PROIECT MASURA ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

VOLUM 1/ 1 UNIC
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
Piese scrise / Piese desenate

NOIEMBRIE 2010

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII


PROIECTELOR IN SECTORUL DE MEDIU DIN ROMANIA
EUROPEAID/123053/D/SV/RO/P/PA/001-5
*
ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII
PROIECTELOR IN SECTORUL DESEURILOR SOLIDE

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN


JUDETUL ALBA

MASURA ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05


REVIZIA 0

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI


ASUPRA MEDIULUI
Piese scrise/ Piese desenate
NOIEMBRIE 2010

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

266 14 35 / 08.2007
Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in
Denumire proiect:
Judetul Alba
Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE
Volum:
1/1 Volum Unic
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
Titlu volum:
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Data predarii:
NOIEMBRIE 2010
Beneficiar:
Consiliul Judetean Alba
Cod proiect:

LI STA D E S EMNATUR I
ROMAIR CONSULTING

Director Tehnic

Mircea DEDU

Sef de Proiect

Alexandru BAY

ELABORATORI DE SPECIALITATE

Departamentul Studii de Mediu:

ing. Marinela RUSU


ing. Roxana MURARIU

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cod proiect:
Denumire proiect:
Faza de
Proiectare:
Volum:
Titlu volum:
Data predarii:
Beneficiar:

266 14 35 / 08.2007
Sistemul de Management Integrat al Deseurilor
in Judetul Alba
STUDIU DE FEZABILITATE
1/1 Volum Unic
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
NOIEMBRIE 2010
Consiliul Judetean Alba

CUPRINSUL VOLUMULUI
A. PIESE SCRISE
Foaie de capat
Lista de semnaturi
CUPRINSUL VOLUMULUI ................................................................................................................................ 1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...........................................12
1.

INFORMATII GENERALE ........................................................................................................................12


1.1
1.2
1.3
1.4
1.5

PROIECTANT GENERAL......................................................................................................................... 12
BENEFICIARUL PROIECTULUI ................................................................................................................12
AUTORITATE CONTRACTANTA ...............................................................................................................12
DENUMIREA PROIECTULUI ....................................................................................................................12

DESCRIEREA PROIECTULUI .........................................................................................................13


Infrastructura existenta .................................................................................................................... 13
Prezentarea generala a proiectului ................................................................................................ 18
Colectarea si transportul deseurilor ............................................................................................. 18
Reciclarea si recuperarea deseurilor ............................................................................................ 28
Tratarea biologica a deseurilor ...................................................................................................... 32
Constructia depozitului de deseuri conform .............................................................................. 37
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ......................................................................... 54
DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ........................................................................................................66

1.5.1
1.5.2
1.5.3
1.5.4
1.5.5
1.5.6
1.5.7
1.6
1.7

INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL


PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI ................................................................................66
1.8
INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE .........................................72

1.8.1
1.8.2

Materiale nepericuloase ................................................................................................................... 72


Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta
depozitului si a statiilor (de transfer, sortare si tratare mecano-biologica) si consumuri ............... 74
1.9
INFORMATII DESPRE POLUANTII CHIMICI, FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL GENERATI DE
Page 1 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

ACTIVITATEA PROPUSA ....................................................................................................................................75

1.9.1
1.9.2
1.9.3

Poluarea fizica .................................................................................................................................... 75


Poluarea chimica................................................................................................................................ 75
Poluarea biologica ............................................................................................................................. 76

1.10

DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA


MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE ...........................................................................................................76

1.10.1
1.10.2
1.10.3
1.10.4
1.10.5
1.10.6

Colectare si transport ....................................................................................................................... 76


Statiile de transfer.............................................................................................................................. 82
Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ................................................................... 90
Deseuri biodegradabile .................................................................................................................... 95
Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului .............................................. 105
Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al
deseurilor ............................................................................................................................................................ 108
1.10.7
Optiuni pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ........................................... 112
1.10.8
Rezumatul analizei si optiunile recomandate ........................................................................... 114
1.11 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA
PROIECT ....................................................................................................................................................... 117
1.12 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTELOR ........................................................... 117
2.

PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................117
2.1

DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE .......................................................................................... 117

2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.1.4
2.1.5
2.1.6

Statiile de transfer de la Blaj si Tartaria ..................................................................................... 117


Statia de sortare ............................................................................................................................... 120
Statia de tratare mecano-biologica (TMB) ................................................................................. 125
Depozitul de deseuri conform Galda de Jos ............................................................................. 132
Inchiderea depozitelor neconforme din judetul Alba ............................................................. 151
Valorile limita ale parametrilor relevant (consum de apa si energie, poluanti in aer
si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici
disponibile ........................................................................................................................................................... 157
2.2
ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ...................................................................................................158
2.2.1
Inchiderea depozitelor urbane neconforme de deseuri din judetul Alba .......................... 158
3.

DESEURI ................................................................................................................................................163
3.1

CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS ...........................163


Tipurile si cantitatile de deseuri generate ................................................................................. 163
Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 165
3.2
STATIILE DE TRANSFER ...................................................................................................................... 167
3.2.1
Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ................................................................................. 167
3.2.2
Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 167
3.3
INCHIDEREA SI REMEDIEREA DEPOZITELOR NECONFORME ...................................................................168
3.3.1
Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ................................................................................. 168
3.3.2
Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 168

3.1.1
3.1.2

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE


A ACESTORA ................................................................................................................................................169
4.1

APA ..................................................................................................................................................169

4.1.1
4.1.2
4.1.3
4.1.4
4.1.5
4.1.6
4.1.7
4.1.8
4.2

Geologie si hidrogeologie ............................................................................................................. 169


Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 173
Statia de transfer Blaj ..................................................................................................................... 181
Statia de transfer Tartaria .............................................................................................................. 183
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 185
Prognozarea impactului ................................................................................................................. 186
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 187
Harti si desene la capitolul Apa................................................................................................ 190
AERUL ..............................................................................................................................................190
Page 2 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.2.1
4.2.2
4.2.3
4.2.4
4.2.5

Date generale .................................................................................................................................... 190


Surse si poluanti generati .............................................................................................................. 194
Prognozarea poluarii aerului ......................................................................................................... 205
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 206
Harti si desene la capitolul Aer ................................................................................................ 210
4.3
SOLUL ..............................................................................................................................................211
4.3.1
Caracteristicile solurilor. Poluarea existenta ........................................................................... 211
4.3.2
Surse de poluare a solurilor .......................................................................................................... 212
4.3.3
Prognozarea impactului ................................................................................................................. 216
4.3.4
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 218
4.3.5
Harti la capitolul Sol .................................................................................................................... 220
4.4
GEOLOGIA SUBSOLULUI ..................................................................................................................... 220
4.4.1
Date generale .................................................................................................................................... 220
4.4.2
Impactul prognozat .......................................................................................................................... 221
4.4.3
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 222
4.4.4
Harti la capitolul Subsol ............................................................................................................. 222
4.5
BIODIVERSITATEA .............................................................................................................................. 222
4.5.1
Date generale .................................................................................................................................... 222
4.5.2
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 236
4.5.3
Statii de transfer ............................................................................................................................... 242
4.5.4
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 245
4.5.5
Harti la capitolul Biodiversitate ................................................................................................ 254
4.6
PEISAJUL ..........................................................................................................................................254
4.6.1
Amplasarea obiectivelor ................................................................................................................ 254
4.6.2
Impactul prognozat .......................................................................................................................... 256
4.6.3
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 258
4.7
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .............................................................................................................259
4.7.1
Caracteristici principale ................................................................................................................. 259
4.7.2
Impactul prognozat .......................................................................................................................... 263
4.7.3
Zgomotul ............................................................................................................................................ 264
4.7.4
Poluare biologica ............................................................................................................................. 267
4.7.5
Poluarea bacteriologica ................................................................................................................. 268
4.7.6
Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 269
4.8
CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ....................................................................271
5.

ANALIZA ALTERNATIVELOR ..............................................................................................................271


5.1
5.2

DESCRIEREA ALTERNATIVELOR SI JUSTIFICAREA ALTERNATIVEI ALESE PENTRU PROIECT ....................... 272


EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ......................................................................................... 273

5.2.1
5.2.2
6.

Evaluarea impactului asupra mediului ....................................................................................... 274


Evaluarea globala a impactului asupra mediului ..................................................................... 276

MONITORIZAREA .................................................................................................................................279
6.1

CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS ..................................................280

6.1.1
6.1.2
6.1.3

Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 280


Monitorizarea in faza de exploatare ............................................................................................ 281
Monitorizarea post-inchidere ........................................................................................................ 293
6.2
STATII DE TRANSFER.......................................................................................................................... 294
6.2.1
Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 294
6.2.2
Monitorizarea in faza de exploatare ............................................................................................ 294
6.3
INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME ........................................................................295
6.3.1
Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 295
6.3.2
Monitorizarea post-inchidere ........................................................................................................ 295
6.4
PRAGURI DE ALERTA .......................................................................................................................... 296
7.

SITUATII DE RISC .................................................................................................................................296


7.1

RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) ........................................296


Page 3 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

7.1.1
7.1.2
7.2
7.3

Date seismice .................................................................................................................................... 296


Potentialul producerii alunecarilor de teren ............................................................................. 299
ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) ........................................................................................ 301

ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV


ASUPRA MEDIULUI .........................................................................................................................................301
7.4
PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC.......................................................................................................302
7.5
MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ............................................................................................ 302

8.

DESCRIEREA DIFICULTATILOR .........................................................................................................303

9.

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...............................................................................................304


9.1
9.2

NECESITATEA PROIECTULUI ...............................................................................................................304


DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................................................................305

9.2.1
9.2.2
9.2.3
9.2.4
9.2.5
9.2.6

Colectarea si transportul deseurilor ........................................................................................... 305


Transferul deseurilor ...................................................................................................................... 305
Sortarea deseurilor .......................................................................................................................... 306
Tratarea biologica a deseurilor .................................................................................................... 306
Depozitarea deseurilor ................................................................................................................... 306
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 307
9.3
METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ......................................307
9.3.1
Evaluarea impactului asupra mediului ....................................................................................... 307
9.3.2
Evaluarea globala a impactului asupra mediului ..................................................................... 309
9.4
PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ......................................................... 313
9.4.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 313
9.4.2
Statiile de transfer............................................................................................................................ 313
9.4.3
Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme.................................................................. 314
9.5
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ............................................314
9.5.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 314
9.5.2
Statiile de transfer............................................................................................................................ 316
9.5.3
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 316
9.6
PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER ......................................................... 317
9.6.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 317
9.6.2
Statii de transfer ............................................................................................................................... 318
9.6.3
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 318
9.7
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER ............................................319
9.7.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 319
9.7.2
Statii de transfer ............................................................................................................................... 320
9.7.3
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 321
9.8
PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL ......................................................... 321
9.8.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 321
9.8.2
Statiile de transfer............................................................................................................................ 324
9.8.3
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 326
9.9
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL ............................................326
9.9.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 326
9.9.2
Statii de transfer ............................................................................................................................... 328
9.9.3
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 328
9.10 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL ...................................................329
9.11 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL ......................................329
9.12 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU BIODIVERSITATE .......................................329
9.12.1
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 329
9.12.2
Statia de transfer Blaj ..................................................................................................................... 331
9.12.3
Amplasamentul Tartaria ................................................................................................................. 333
9.12.4
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 334
9.13 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC ....................................................335
9.14 CONCLUZII ASUPRA GRADULUI DE AFECTARE A FACTORILOR DE MEDIU SI A SANATATII POPULATIEI,
PRECUM SI ASUPRA EFECTELOR BENEFICE ALE PROIECTULUI ...........................................................................340
Page 4 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

10. ANEXE ...................................................................................................................................................341

LISTA TABELE

Tabel 1.5-1: Informatii de baza a zonei aflata sub evaluare .............................................. 13


Tabel 1.5-2: Tintele pentru deseuri din ambalaje in judetul Alba ..................................... 16
Tabel 1.5-3: Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Alba
.............................................................................................................................................. 17
Tabel 1.5-4: Cantitatile de deseuri generate in fiecare zona (anul 2013) ......................... 24
Tabel 1.5-5: Calcule privind capacitatile camioanelor pentru colectare .......................... 25
Tabel 1.5-6: Necesarul de echipamente pentru colectare in judetul Alba ....................... 26
Tabel 1.5-7: Caracteristicile principale ale statiei de sortare ........................................... 28
Tabel 1.5-8: Principalele caracteristici ale TMB simpla/instalatie de compostare .......... 32
Tabel 1.5-9: Dimensionarea pentru tratamentul biologic.................................................. 34
Tabel 1.5-10: Caracteristicile principale ale depozitului ................................................... 37
Tabel 1.5-11: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de
deseuri din zonele urbane .................................................................................................. 55
Tabel 1.5-12: Coordonate STEREO 70 ............................................................................... 56
Tabel 1.5-13: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 57
Tabel 1.5-14: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 59
Tabel 1.5-15: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 60
Tabel 1.5-16: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 62
Tabel 1.5-17: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 63
Tabel 1.5-18: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 65
Tabel 1.6-1: Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Galda de Jos .............. 66
Tabel 1.8-1: Terasamente Statii de transfer ....................................................................... 72
Tabel 1.8-2: Terasamente Centrul de management al deseurilor Galda de Jos .............. 72
Tabel 1.8-3: Colectarea levigatului Centrul de management al deseurilor Galda de Jos
.............................................................................................................................................. 72
Tabel 1.8-4: Sistem de colectare a gazului Galda de Jos ................................................. 73
Tabel 1.8-5: Sistem de colectare a apelor pluvial Galda de Jos ....................................... 73
Tabel 1.8-6: Terasamente inchidere depozite neconforme............................................... 73
Tabel 1.8-7: Inchidere depozite neconforme - impermeabilizare ..................................... 73
Page 5 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 1.8-8: Inchidere depozite neconforme managementul levigatului ...................... 74


Tabel 1.8-9: Inchidere depozite neconforme managementul levigatului ...................... 74
Tabel 1.10-1: Tipuri de camioane studiate ......................................................................... 80
Tabel 1.10-2: Necesarul de echipamente de colectare pentru judetul Alba .................... 81
Tabel 1.10-3: Tintele pentru recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje ................. 90
Tabel 1.10-4: Materialul reciclabil generat in judetul Alba ................................................ 91
Tabel 1.10-5: Procentul maxim de reciclabile recuperate ................................................. 92
Tabel 1.10-6: Caracteristicile de calitate ale fluxului de intrare........................................ 96
Tabel 1.10-7: Echilibre masice pentru optiunea 1 ............................................................. 97
Tabel 1.10-8: Echilibre masice pentru optiunea 2 ............................................................. 99
Tabel 1.10-9: Echilibre masice pentru optiunea 3 ........................................................... 101
Tabel 1.10-10: Echilibre masice pentru optiunea 4 ......................................................... 103
Tabel 1.10-11: Analiza comparatova a locatiilor pentru amplasarea depozitului central
............................................................................................................................................ 106
Tabel 1.10-12: Cantitatile anuale ce vor fi depozitate pana in anul 2040 ....................... 107
Tabel 1.10-13: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de
deseuri din zonele urbane ................................................................................................ 113
Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer .......................................... 119
Tabel 2.1-2: Cerinte privind sortarea manuala ................................................................ 121
Tabel 2.1-3: Depozitare temporara ................................................................................... 122
Tabel 2.1-4: Dimensionarea pentru tratamentul biologic................................................ 127
Tabel 2.1-5: Caracteristicile fractiei pretratate mecanic ................................................. 130
Tabel 2.1-6: Caracteristicile fractiei tratate biologic ....................................................... 130
Tabel 2.1-7: Caracteristicile fractiei tratate ...................................................................... 131
Tabel 2.1-8: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de
deseuri din zonele urbane ................................................................................................ 152
Tabel 2.1-9: Valori limita ale parametrilor relevant atinsi ............................................... 157
Tabel 2.2-1: Elementele principale ale reabilitarii depozitelor de deseuri urbane din
judetul Alba........................................................................................................................ 158
Tabel 3.1-1: Managementul deseurilor ............................................................................. 166
Tabel 4.1-1: Volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures in anul 2006................. 172
Tabel 4.1-2: Date climatice ................................................................................................ 177
Tabel 4.2-1: Parametrii pentru calcularea Lo din deseurile mixte .................................. 199
Page 6 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 4.2-2: Parametrii pentru calcularea Lo al reziduurilor din procesul de TMB ....... 199
Tabel 4.2-3: Compozitia deseului mixt ............................................................................. 199
Tabel 4.2-4: Compozitia reziduurilor ................................................................................ 199
Tabel 4.2-5: Valorile Lo si k pentru diferite component ale deseurilor depozitate ....... 200
Tabel 4.2-6: Cantitatea de biogaz in m3/an....................................................................... 201
Tabel 4.3-1: Repartitia solurilor judetului Alba pe categorii de folosinta ...................... 211
Tabel 4.5-1: Siturile propuse pentru Natura 2000 ............................................................ 223
Tabel 4.5-2: Habitatele natural de interes national identificate in judet ......................... 225
Tabel 4.5-3: Habitatele naturale de interes comunitar identificate in judet ................... 228
Tabel 4.5-4: Specii de animale de interes national identificate in judet......................... 229
Tabel 4.5-5: Specii de animale de interes comunitar identificate in judet ..................... 229
Tabel 4.5-6: Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba .................... 232
Tabel 4.5-7: Situatia ariilor de interes judetean din judetul Alba ................................... 235
Tabel 4.5-8: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ................................. 237
Tabel 4.5-9: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ................................. 242
Tabel 4.5-10: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 243
Tabel 4.5-11: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 246
Tabel 4.5-12: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 247
Tabel 4.5-13: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 248
Tabel 4.5-14: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 248
Tabel 4.5-15: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 249
Tabel 4.5-16: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 252
Tabel 4.5-17: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba ............................... 253
Tabel 4.7-1: Evolutia septelului in perioada 2003 - 2006 ................................................. 262
Tabel 4.7-2: Poluantii fizici (zgomot) care afecteaza mediul .......................................... 265
Tabel 5.2-1: Matricea de evaluare a impactului ............................................................... 274
Tabel 5.2-2: Scara de bonitate .......................................................................................... 277
Tabel 6.1-1: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru levigat ...................................... 283
Tabel 6.1-2: Metode de analiza chimica pentru levigat ................................................... 284
Tabel 6.1-3: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru apa subterana ......................... 286
Tabel 6.1-4: Metoda de analiza chimica pentru apa subterana ...................................... 287

Page 7 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 6.1-5: Perioada si frecventa inspectiilor pentru biogaz ........................................ 290


Tabel 6.1-6: Parametrii urmariti ........................................................................................ 293
Tabel 9.3-1: Matricea de evaluare a impactului ............................................................... 308
Tabel 9.3-2: Scara de bonitate .......................................................................................... 311

Page 8 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

LISTA FIGURI

Figura 1.5-1: Zonarea judetului Alba .................................................................................. 19


Figura 1.5-2: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (t/an) ................. 21
Figura 1.5-3: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (kg/capita/an) ... 21
Figura 1.5-4: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (t/an) ........ 22
Figura 1.5-5: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba
(kg/capita/an) ....................................................................................................................... 22
Figura 1.5-6: Cantitatea de deseu din ambalaje generate in judetul Alba (t/an) .............. 23
Figura 1.5-7: Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in judetul Alba distribuita pe
tipuri de materiale din ambalaje (t/an) ............................................................................... 23
Figura 1.5-8: Proiectul sistemului de colectare a levigatului ........................................... 43
Figura 1.5-9: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit ..................................................... 47
Figura 1.7-1: Schema de management al deseurilor pentru zona 1 Galda de Jos .......... 68
Figura 1.7-2: Schema de management al deseurilor zona 2 Tartaria ............................... 69
Figura 1.7-3: Schema de management al deseurilor zona 3 Baia de Aries, Sohodol,
Abrud, Zlatna ....................................................................................................................... 70
Figura 1.7-4: Schema de management al deseurilor zona 4 Blaj ..................................... 71
Figura 1.10-1: Europubela................................................................................................... 79
Figura 1.10-2: Vehicul tipic utilizat pentru compactare .................................................... 80
Figura 1.10-3: Depozitarea deseurilor in container fara compactare ............................... 83
Figura 1.10-4: Statie de transfer automata ........................................................................ 85
Figura 1.10-5: Indepartarea containerului din statia de stransfer .................................... 85
Figura 1.10-6: Impartirea deseului din ambalaje pe componente reciclabile (2013) ....... 91
Figura 1.10-7: Diagrama flux pentru optiunea 1 ................................................................ 97
Figura 1.10-8: Diagrama flux pentru optiunea 2 ................................................................ 99
Figura 1.10-9: Diagrama frlux pentru optiunea 3 ............................................................. 101
Figura 1.10-10: Diagrama flux pentru optiunea 4 ............................................................ 103
Figura 1.10-11: Deseuri depozitate pentru fiecare tip de deseu (2013).......................... 106
Figura 1.10-12: Schema de management al deseurilor in zona 1 Galda de Jos ............ 109
Figura 1.10-13: Schema de management al deseurilor in zona 2 Tartaria .................... 110
Figura 1.10-14: Schema de management al deseurilor in zona 3 Baia de Aries, Sohodol,
Abrud, Zlatna ..................................................................................................................... 111
Page 9 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-15: Schema de management al deseurilor in zona 4 Blaj ........................... 112


Figura 2.1-1: Proiectul sistemului de colectare a levigatului ......................................... 136
Figura 2.1-2: Pozitionarea puturilor de gaz de deposit ................................................... 142
Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate ........................................................................ 175
Figura 4.2-1: Concentratii medii anuale de dioxid de sulf Alba Iulia........................... 192
Figura 4.2-2: Concentratii medii anuale dioxid de azot Alba Iulia ............................ 192
Figura 4.2-3: Frecventa de depasire a CMA-urilor la Pb in perioada de 2000 2005.... 193
Figura 4.2-4: Frecventa depasirilor PM10 fata de CMA (+marja de reducere pentru 2005)
Ordinul 592/2002: 67 g/mc ........................................................................................... 194
Figura 4.2-5: Productia de biogaz si evolutia cantitatilor de-a lungul timpului ............. 201
Figura 4.3-1: Evolutia suprafetei agricole in anul 1995 si perioada 2000 2006 .......... 211
Figura 4.5-1: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 Centru........................... 223
Figura 4.5-2: Siturile NATURA 2000 in judetul Alba ........................................................ 225
Figura 4.5-3: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 236
Figura 4.5-4: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 242
Figura 4.5-5: Pozitionarea amplasamentului ................................................................... 243
Figura 4.5-6: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 246
Figura 4.5-7: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 247
Figura 4.5-8: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 247
Figura 4.5-9: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 248
Figura 4.5-10: Pozitionarea si vederea amplasamentului ............................................... 249
Figura 4.5-11: Pozitionarea si vederea amplasamentului ............................................... 252
Figura 4.5-12: Pozitionarea si vederea amplasamentului ............................................... 253
Figura 4.7-1: Ponderea activitatilor economice............................................................... 260
Figura 5.2-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala ............................... 279
Figura 7.1-1: Zonarea seismica a Romaniei .................................................................... 297
Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei
terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta
IMR = 100 ani ..................................................................................................................... 298
Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt), Tc, a
spectrului de raspuns ....................................................................................................... 299
Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei din punct de vedere al potentialului de
producere a alunecarilor de teren .................................................................................... 300

Page 10 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 9.3-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala ............................... 312
Figura 9.14-1: Harta hidrografica a Romaniei .................................................................. 342
Figura 9.14-2: Harta climei Romaniei ............................................................................... 343
Figura 9.14-3: Harta geologica a Romaniei ...................................................................... 344
Figura 9.14-4: Harta vegetatiei .......................................................................................... 345
Figura 9.14-5: Harta faunei Romaniei ............................................................................... 346
Figura 9.14-6: Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos .................... 347
Figura 9.14-7: Harta geologica a regunii amplasamentului Blaj..................................... 348
Figura 9.14-8: Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria ............................. 350

B. PIESE DESENATE

Intocmit,
Ing. Marinela Rusu

Page 11 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

266 14 35 / 08.2007
Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in
Denumire proiect:
Judetul Alba
Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE
Volum:
1/1 Volum Unic
MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU
EVALUAREA INITIALA A IMPACTULUI ASUPRA
Titlu volum:
MEDIULUI
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL
DESEURILOR IN JUDETUL ALBA
Data predarii:
NOIEMBRIE 2010
Beneficiar:
Consiliul Judetean Alba
Cod proiect:

R APORT L A STUDIUL DE EV ALU ARE A


I M P A C T U L U I AS U P R A M E D I U L U I

1.
1.1

INFORMATII GENERALE

PROIECTANT GENERAL

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1
Bucuresti; Tel: +40 21 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 21 319.32.15;
E-mail: office@romair.ro; website: www.romair.ro

1.2

BENEFICIARUL PROIECTULUI

Consiliul Judetean Alba


Alba Iulia, Piata Ion I.C. Bratianu, nr. 1. cod. 510118 Tel: 0258-813380; 813382; fax : 0258813325.
E-mail: cjalba@cjalba.ro

1.3

web: www.cjalba.ro

AUTORITATE CONTRACTANTA

MINISTERUL MEDIULUI Str. Justitiei, Nr. 59 61, sector 5, Bucuresti.

1.4

DENUMIREA PROIECTULUI

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA


Page 12 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5
1.5.1

DESCRIEREA PROIECTULUI

Infrastructura existenta

1.5.1.1 Colectare si transport


Activitatile de colectare si transport al deseurilor municipale sunt organizate in mod diferit in
functie de dimensiunile localitatii, numarul de locuitori, tipul si proprietatile echipamentelor. Se
observa ca exista o mare diferenta intre sistemele existente de colectare si transport in
zonele urbane spre deosebire de cele din zonele rurale.
In general, fiecare din cele 11 localitati opereaza propriul depozit de deseuri, unde deseurile
colectate din oras si localitatile arondate sunt depozitate. Activitatile de colectarea si transport
al deseurilor, ce reprezinta in acest moment responsabilitatea fiecarei unitati administrative,
sunt delegate, prin simple contracte sau contracte de concesiune, catre companii private sau
publice.
Colectarea este realizata, in general, din usa-in-usa, cu diferite grade de frecventa. Operatorii
privati au inceput sa stabileasca puncte speciale pentru colectarea reciclabilelor si, la nivelul
judetelor exista o serie de companii de reciclare care vor crea o piata pentru acestea.
Pe langa operatorii urbani, comunele au propriile lor unitati publice pentru a indeplini
obligatiile lor in ceea ce priveste managementul deseurilor solide, dar acestea nu au licente
de operare aprobate de catre ANRSC. 25 de comune nu au la aceasta data centru de
colectare a deseurilor solide.
In judetul Alba, la sfarsitul anului 2007, erau patru operatori de salubritate (SC Slaprest Alba
Iulia, SC Transport Weber SA Blaj, SC Ediltrans SRL Aiud si serviciul public de salubritate al
Primariei Cimpeni), care detin echipamente pentru colectarea separata a deseurilor din hartie,
plastic si sticla.
Echipamentele existente de colectare si transport sunt vechi si ineficiente pentru
managementul cantitatilor totale de deseu generat in judet si necesita reparatii substantiale.
Tabelul de mai jos prezinta principalele date si informatii cu privire la managementul
deseurilor in judetul Alba:
Tabel 1.5-1: Informatii de baza a zonei aflata sub evaluare
Parametru

Informatii de baza

Denumire judet

Alba

Denumire regiune

Regiunea de dezvoltare Centru (7)

Suprafata (km )

6,242 km

Populatia

378,089 locuitori
Generarea deseurilor in 2007 (t/an)

Deseu menajer

70,346
Page 13 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Deseu asimilabil din institutii, comert si industrie

21,904

Deseuri din parcuri si gradini, precum si din piete

5,568

Reziduuri de la curatarea strazilor

6,444

Deseuri voluminoase

5,091

Deseuri municipale necolectate

22,352

Deseul municipal generat total

131,705
Compozitia deseurilor (%)

Hartie si carton

Sticla

Metal

2.5

Plastic

Lemn

3.5

Biodegradabil

60

Altele

12

TOTAL

100.0
Managementul actual al deseurilor
Numarul companiilor de salubritate

Companii de salubritate (numar)

Publice

Private

Populatia conectata la serviciile de salubritate (%)

64

Alte fluxuri de deseuri (2007)


Namolul de la epurarea apelor uzate urbane (t)

984

Deseuri colectate din constructii si demolari (t


colectate)

41,170

DEEE (t colectate)

1,500

VSU (necolectate)

421

Page 14 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Deseuri periculoase din gospodarii (t)

750

Proiecte aflate in derulare


In judetul Alba exista o serie de proiecte ce se afla in derulare, finantate prin programul Phare
CES 2004-2006, care au fost luate in considerare in proiectarea sistemului de management
integrat al deseurilor la nivelul judetului, si anume:
Sistemul de colectare selectiva si statii de transfer a deseurilor in zona Abrud:
aria de acoperire a proiectului este zona orasului Abrud si a comunelor invecinate:
Rosia Montana, Bucium si Ciuruleasa. Scopul proiectului este de a asigura colectarea
si transportul deseurilor pentru zonele tinta, colectarea selectiva pentru zona Abrud si
constructia unei statii de transfer in apropierea orasului Abrud;
Sistem de colectare selectiva si statii de transfer a deseurilor in municipiul
Aiud: aria de acoperire a proiectului este zona municipiului Aiud si comunele
invecinate: Miraslau, Lopadea Noua, Livezile, Radesti, Remetea si Rimet. Scopul
proiectului este de a asigura colectarea si transportul deseurilor pentru zona
proiectului, colectarea selectiva pentru zona municipiului Aiud si constructia unei statii
de transfer langa Aiud;
Colectarea selectiva a deseului din gospodarii in Baia de Aries si 5 comune
limitrofe statii de transfer: aria de acoperire a proiectului este zona orasului Baia
de Aries si comunele invecinate: Lupsa, Posaga, Ocolis si Salciua. Scopul proiectului
este de a asigura colectarea si transportul deseurilor pentru zona proiectului,
colectarea selectiva pentru zona orasului Baia de Aries si construirea unei statii de
transfer langa Baia de Aries;
Reabilitarea sistemului de salubritate in orasul Zlatna si construirea unei statii
statii de transfer pentru deseurile reziduale. Obiectivele proiectului sunt:
o

Construirea unei infrastructuri de baza (statie de transfer) in Zlatna;

Construirea infrastructurii de sprijin (puncte de colectare selectiva);

Inchiderea depozitului neconform din Zlatna.

Platforma pentru depozitarea temporara a deseurilor Sohodol: obiectivul


proiectului este construirea unei platforme pentru depozitarea temporara a deseurilor
reziduale generate in urmatoarele localitati: Cimpeni, Avram Iancu, Bistra, Sohodol,
Vidra, Albac, Arieseni, Garda de Sus, Horea, Poiana Vadului, Scarisoara si Vadu
Motilor.
1.5.1.2 Tratarea biologica a deseurilor
La momentul actual, la nivelul judetului, nu exista nici o instalatie de tratare a deseurilor.
Tintele specifice cu privire la devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul
Alba includ:
24,332 tone in anul 2010;
45,042 tone in anul 2013.
Page 15 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cantitatea totala de deseu biodegradabil generat la nivelul judetului era de aproximativ 233
kg/capita/an in 2008.
Este de mentionat ca producerea compostului se realizeaza in majoritate, in zonele rurale,
fiind un compost produs in gospodarii, pentru utilizarea ca fertilizator in gradini.
1.5.1.3 Reciclare si recuperare
In judetul Alba, implementarea tratarii si valorificarii materialelor reciclabile se afla intr-o faza
incipienta. Cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate sunt inca la un nivel foarte
scazut de recuperare.
La nivelul judetului nu exista statii de sortare sau alte instalatii sistematice; in acest moment
au loc activitati de sortare manuala, in special pentru metale, hartie si carton precum si pentru
plastice.
Totusi doua proiecte in dezvoltare, vor realiza instalatii de sortare in Aiud si Zlatna.
Tabel 1.5-2: Tintele pentru deseuri din ambalaje in judetul Alba
2009

2010

2011

2012

2013

Hartie si carton
(t)

6.314

6.630

6.961

7.309

7.675

Plastic (t)

1.549

1.898

2.277

2.690

3.531

Sticla (t)

2.661

3.235

3.706

4.377

5.107

Metale (t)

1.447

1.520

1.596

1.676

1.759

Lemn (t)

349

488

640

673

706

Total reciclat (t)

14.866

17.252

19.840

22.644

26.153

Total recuperat
(t)

17.604

19.717

22.859

25.814

28.531

1.5.1.4 Depozite de deseuri existente


Depozitarea deseului municipal se realizeaza in 11 depozite de deseuri nepericuloase
neconforme urbane.
In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele
urbane sunt 11 depozite neconforme clasa b pentru deseuri municipale, in urmatoarele
localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si
Alba Iulia. Din cele 11 depozite, 2 (Teius si Ssebes) si-au incheiat activitatea la data de
31.12.2006; 6 depozite trebuie sa isi incheie activitatea de depozitare pana in anul 2009 (Baia
de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir). Pentru celelalte trei depozite de deseuri,
Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna
Mures), respectiv 2016 (Alba Iulia). Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa
Page 16 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

asigure incepand cu anul 2006 scaderea pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in
depozitele de deseuri neconforme, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie.datorita
faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu exista depozite de deseuri conforme si un
sistem pentru colectarea separata si recuperarea deseului municipal nu a fost inca
implementata, majoritatea deseului generat si colectat este depozitat.
1.5.1.5 Concluzii
Concluzia analizei este ca sistemul actual demanagement al deseurilor in judetul Alba nu
urmareste obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor. Celemai
importante probleme sunt:
Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme (11 depozite urbane si 82
depozite rurale), care au un impact negativ asupra mediului. Incepand cu anul 2010,
depozitarea se va realiza doar in 3 depozite urbane neconforme ce vor mai fi deschise
(Aiud, Ocna Mures si Alba Iulia);
Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in depozite neconforme. In
prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare asa cum
cere legislatia nationala si a CE;
Gradul scazut al reciclarii. In prezent sunt 4 firme active, in zona, in domeniul reciclarii,
insa colectarea selectiva a materialelor reciclabile lipseste si, prin urmare, impuritatile
din materialele reciclabile determina o reticenta din partea societatilor in ceea ce
priveste absorbtia acestora. Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor
provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi
atinse dacanu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor,
incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor;
Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.
Tabel 1.5-3: Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Alba
Tinta

Termen limita
pentru
conformare

Cuantificarea tintei

Grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100%


in mediul urban si de 90% in mediul rural

2009

215.130 de locuitori din zonele


urbane si 139.344 de locuitori din
zonele rurale.

Deseuri de ambalaje colectate si reciclate


Tinte reciclare deseuri de ambalaje (procentul se refera
la cantitatea dedeseuri de ambalaje ce trebuie reciclata,
comparativ cu totalul cantitatii de deseu de ambalaj
generat):
Hartie si carton: 60%;

7.675 t/an hartie si


carton;
2013

3.531 t/an plastic;


5.107 t/an sticla;

Sticla: 60%;
1.759 t/an metal.
Plastic: 22.5%;
Metal: 50%;

Page 17 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Deseuri biodegradabile
Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat
(comparativ cu anul 1995) la:
75% in 2010;
50% in 2013;

2010

24.332 t sau 66 kg/capita/an;

2013

45.042 t sau 124 kg/capita/an;

2016

59.050 t sau 269 kg/capita/an.

35% in 2016.

Depozit de deseuri

2010-2012

Inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme

1.5.2

La cel putin doi ani


de la incetarea
activitatii de
depozitare a
deseurilor

Construirea unui depozit de


deseuri conform de clasa b.
Inchiderea depozitelor de
deseurineconforme urbane din
clasa b care au incetat
activitatea de depozitare.

Prezentarea generala a proiectului

Aceasta sectiune prezinta o imagine de ansamblu asupra proiectului de investitie care va fi


implementat, avand in vedere in principal Masurile de Investitii Prioritare. In mod specific,
pentru toate investitiile propuse, prezentate in capitolele anterioare, sunt furnizate
urmatoarele informatii referitoare la toate componentele sistemului de management integrat al
deseurilor:
Caracteristici tehnice generale ale investitiei
Strategia de investitie
Impactul investitiei propuse
1.5.3

Colectarea si transportul deseurilor

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Alba au fost


stabilite 4 zone de transport.
Zona 1, acopera partea centrala a judetului, va fi deservita de centrul de management
integrat al deseurilor Galda de Jos si de statia de transfer de la Aiud, ultima fiind
prevazuta printr-un proiect Phare. Zona 1 include un numar de 96.480 locuitori in zona
urbana si 15.448 de locuitori in zona rurala;
Zona 2, acopera partea de sud a judetului, va fi deservita de statia de transfer din
satul Tartaria (comuna Salistea). Aceasta include un numar de 53.516 locuitori in zona
urbana si 50.266 in zona rurala;
Zona 3, acopera partea de vest a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer in:
Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, prevazute prin proiecte Phare. Zona include
25.840 de locuitori in zona urbana si 37.266 locuitori in zona rurala;
Zona 4, acopera partea de est a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Blaj.
Zona 4 cuprinde un numar de 35.047 locuitori in zona urbana si 49.065 locuitori in
zona rurala.
Page 18 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.5-1: Zonarea judetului Alba

Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:


Imbunatatirea sistemului de colectare in zona urbana si extinderea acestuia in zona
rurala a judetului Alba;
Implementarea sistemului de colectare selective;
Imbunatatirea si extinderea echipementelor existente de colectare si transport;
Optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor;
Page 19 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.


1.5.3.1 Strategia de implementare
Strategia de implementare privind colectarea deseurilor si transportul precum si dezvoltarea
echipamentelor si a infrastructurii poate fi impartita in 4 perioade:
Prima perioada 2008-2009:
o

Finalizarea proiectarii si a cererii de oferta pentru statiile de transfer a


deseurilor si pentru accesorii;

Achizitionarea pubelelor pentru deseuri si pentru compostarea in gospodarii;

A doua perioada 2009-2013:


o

Construirea statiilor de transfer si achizitionarea pubelelor pentru deseuri


necesare;

A treia perioada 2013-2017:


o

Implementarea sistemului de colectare selective;

Operarea statiilor de transfer;

A patra perioada 2017-2037:


o

Implementarea investitiilor suplimentare cu scopul de a include noile cantitati


de deseuri generate (daca este necesar), substituirea echipamentelor vechi
de colectare a deseurilor precum si de tratare.

1.5.3.2 Colectarea deseurilor


Din analiza sistemelor de colectare a rezultat ca sistemul cu 2 pubele, 1 pentru fractia umeda
si 1 pentru fractia uscata, in toate zonele urbane si rurale de pe cuprinsul judetului, va fi
implementat in judetul Alba.
De asemenea, sistemul va contine si o componenta de compostare individuala a deseurilor
biodegradabile in gospodarii.
Presupunand ca toate pubelele destinate pentru colectarea selectiva vor fi folosite, dar 80%
din pubele destinate colectarii deseurilor mixte vor fi inlocuite, cererea privind volumul
pubelelor este de aproximativ 4.812 m3 (sau 4.375 pubele cu un volum de 1.1 m3). Conform
calculelor rezulta ca este necesar un volum additional de 1.684 m3 containerizat pentru deseu
umed/mixt si 3.128 m3 pentru deseul uscat.
1.5.3.2.1 Deseurile municipale solide generate
Figura urmatoare prezinta cantitatea de deseuri generate pana in anul 2037. In anul 2013,
cantitatea totalade deseu generat este estimate la aproximativ 137,400 t/an, sau 379
kg/capita/an. Aproximativ 112,300 t/an (82%) sunt generate in zonele urbane si 25,100 t/an
sunt generate in zonele rurale.

Page 20 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.5-2: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-3: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (kg/capita/an)

1.5.3.2.2 Generarea deseurilor biodegradabile


In ceea ce priveste anii tinta 2010, 2013 si 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile
generate in judet este de 88,811 t (sau 240 kg/capita/an), 88,027 t (sau 243 kg/capita/an) si
89,140 t (sau 255 kg/capita/an). Figurile de mai jos prezinta cantitatile deseuri biodegradabile
generate pentru perioada 2007-2037.

Page 21 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.5-4: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-5: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (kg/capita/an)

1.5.3.2.3 Generarea deseurilor din ambalaje


In anul de referinta 2013 vor fi generate aproximativ 45,200 t/an de deseu din ambalaje.
Figurile de mai jos prezinta cantitatile de deseu din ambalaje generate pentru perioada 20072016.

Page 22 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.5-6: Cantitatea de deseu din ambalaje generate in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-7: Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in judetul Alba distribuita pe tipuri de
materiale din ambalaje (t/an)

Cantitatea de deseuri din ambalaje generata per capita se asteapta sa creasca cu


aproximativ 41% in perioada 2007-2016, ajungand la 145 kg/capita/an.
1.5.3.2.4 Generarea altor fluxuri de deseuri
a) Deseuri din echipamente electrice si electronice
Obiectivul de colectare selectiva de minim 4 kg/locuitor pe an de DEEE provenite din
gospodarii este realizabil in mod rezonabil. Aceasta are ca rezultat colectarea unei cantitati
Page 23 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

de aproximativ 1.500 t/an de DEEE.


b) Vehicule scoase din uz (VSU)
Luand in considerare informatiile furnizate cu privire la colectare, dezmembrare, recuperare si
reziclarea vehiculelor scoase din uz si pebaza obiectivelor pentru colectarea si tratarea
vehiculelor, este de asteptat ca numarul VSU sa cresca cu aproximativ 4% pe an in perioada
de planificare, in conformitate cu o crestere continua preconizata a autovehiculelor in regiune.
c) Deseuri municipale periculoase
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului (INCDPM) a realizat un
studio cu privire la generarea deseurilor menajere periculoase in Romania de la care s-a
ajuns la concluzia ca aproximativ 0,5% din deseurile menajere sunt periculoase. Rezulta
astfel aproximativ 750 t/an de deseuri periculoase municipale colectate.
d) Managementul namolului
Depozitul de deseuri care va fi construit, va lua in considerare si cantitatea de namol provenit
de la epurarea namolului provenit de la tratarea apelor uzate, si va fi proiectat cu o capacitate
suplimentara de 10%. Trebuie mentionat ca responsabilitatea operatorilor statiilor de epurare
a apelor uzate este de a livra namolul in stare buna, in depozitul de deseuri.
APA CTTA SA Alba, compania responsabila de instalatia de epurare a apelor uzate in judetul
Alba, a confirmat intentia de a dispune in depozitul nou cantitatea maxima de namol permisa
a fi depozitata.
Tabelul de mai jos prezinta cantitatile de deseuri generate in fiecare zona de management
(pentru anul 2013):
Tabel 1.5-4: Cantitatile de deseuri generate in fiecare zona (anul 2013)

Deseu
menajer

Zona 1
Galda de Jos

Zona 2 Tartaria

Zona 3 Baia
de Aries,
Sohodol,

Deseuri
asimilabile
din comert,
industrie si
institutii

Deseuri din
gradini si
parcuri,
deseuri din
piete

Reziduuri de
la curatirea
strazilor

Deseu solid
municipal
generat, din
care:

Total

39.514

12.921

3.634

4.284

60.353

Urban

37.075

12.846

3.624

4.262

57.806

Rural

2.440

75

11

21

2.547

Total

26.554

5.894

675

1.008

34.131

Urban

18.616

5.649

640

938

25.843

Rural

7.938

245

35

70

8.288

Total

15.142

1.972

826

856

18.796

Urban

9.257

1.790

800

805

12.652

Page 24 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Abrud, Zlatna

Zona 4 - Blaj

Rural

5.885

181

26

52

6.144

Total

20.618

2.190

706

612

24.125

Urban

12.869

1.951

671

543

16.035

Rural

7.748

239

34

68

8.090

1.5.3.3 Transportul deseurilor


Tabelul de mai jos prezinta calculele cu privire la camioanele pentru colectarea deseurilor,
pentru fiecare zona. Toate calculele fac referire la camioanele cu o capacitate de 12 m 3 si la
pubelele de 1.1 m3.
Tabel 1.5-5: Calcule privind capacitatile camioanelor pentru colectare
Zona 1 Galda
de Jos

Zona 2 - Tartaria

Zona 3 Baia de
Aries, Sohodol,
Abrud, Zlatna

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

Deseu umed ce
trebuie colectat
(t/ruta)

179,03

6,58

85,16

20,95

39,30

15,32

51,46

20,18

354,95

63,04

Deseu umed
care este
colectat
(t/camion)

Numarul de
vehicole
necesare

30

14

60

10

Deseu uscat care


trebuie colectat
(t/traseu)

93,51

4,38

45,46

14,34

21,20

10,63

27,77

14,01

187,95

43,37

Deseu umed
care este
colectat
(t/camion)

Numarul de
vehicole
necesare

16

33

Deseu mixt care


trebuie colectat
(t/traseu)

179,03

6,58

85,16

20,95

39,30

15,32

51,46

20,18

354,95

63,04

Deseu mixt care


este colectat

Zona 4 - Blaj

Total

Page 25 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

(t/camion)
Numarul de
vehicole
necesare

30

14

60

10

Conform calculelor prezentate in tabel numarul de camioane necesare este de 110 (cu un
volum total de 1,320 m3, dupa cum urmeaza:
70 de camioane pentru deseul umed;
40 de camioane pentru deseul uscat.
Luand in considerare ca 40% din camioanele vechi vor fi inlocuite, cererea privind volumul
camioanelor este estimata in jur de 648 m3 (sau 54 de camioane cu un volum de 12 m3).
Urmatorul tabel ilustreaza rezultatele calculelor, ce grupeaza echipamentele pe zone.
Cererea suplimentara de pubele pentru colectarea materialelor reciclabile si a altor deseuri
(colectare selectiva) este de 4,375 (cererea totala este de 7,131 pubele). In mod similar
numarul aditional de camioane necesar este de 54 (cererea totala este de 110 camioane).
Tabel 1.5-6: Necesarul de echipamente pentru colectare in judetul Alba
Pubele
Necesarul de pubele

Numarul existent de
pubele

Necesarul sumplimentar
de pubele

Zona 1 Galda de Jos

3,068

1,186

1,882

Zona 2 Tartaria

1,832

708

1,124

Zona 3 Sohodol

965

373

592

Zona 4 Blaj

1,266

489

777

Total

7,131

2,756

4,375

Necesarul de camioane

Numarul existent de
camioane

Necesarul suplimentar
de camioane

Zona 1 Galda de Jos

48

40

Zona 2 Tartaria

27

22

Zona 3 Sohodol

16

10

Zona 4 Blaj

19

14

Total

110

56

54

Obligativitatea asigurarii camioanelor va reveni operatorilor de salubritate care vor avea in


Page 26 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

gestionare colectarea deseurilor, lucru careva fi specificat in caietul de sarcini aferent


procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori.
1.5.3.4 Transferul deseurilor
Judetul va fi deservit de 7 statii de transfer dupa cum urmeaza:
Aiud (3,000 t/an) terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea centralnordica a judetului;
Tartaria va deservi partea sudica a judetului;
Sohodol (parte a unui program guvernamental: 18,900 t/an), Baia de Aries (Phare:
18,900 t/an), Abrud (2,000 t/an) si Zlatna (3,000 t/an) vor deservi partea de vest a
judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor
alte proiecte Phare, respectiv finantate de la guvern;
Blaj va deservi partea estica a judetului.
Statiile de transfer care urmeaza a fi construite vor face fata cantitatii de deseuri generate in
zonele respective (atat deseuri uscate cat si umede), mai precis:
Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33,044 t/an;
Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15,000 t/an.
Descrierea tehnica a instalatiilor
Fiecare statie de transfer va cuprinde urmatoarele:
Gard si poarta de intrare
Pod-bascula
Cladire - cantar de la intrare
Nivel (superior) de descarcare
Drum de acces (rampa) catre nivelul superior
Nivel (inferior) de descarcare
Palnie de descarcare
Containere compactoare
Tractoare
Suprafata necesara fiecarei statii de transfer va fi de aproximativ 6,000 m2.
Tipul de statie de transfer aleasa este o statie de transfer cu descarcare directa si compactor
mobil.
Deseul este dispus direct in compactoarele mobile care il vor transporta spre depozitare. Din
acest motiv, locatia a fost proiectata ca o zona pe doua nivele. Odata ce un compactor s-a
umplut, camionul este incarcat cu ajutorul containerului cu presa printr-un mecanism de
agatare-ridicare si transportat catre depozitul de deseuri (ecologic). Un compactor mobil gol ii
ia locul iar utilajele de colectare se pot indrepta catre o noua descarcare a deseului adus.
Page 27 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5.4

Reciclarea si recuperarea deseurilor

Investitia propusa urmareste sa indeplineasca urmatoarele obiective:


Recuperarea reciclabilelor in deseurile de ambalaje, in conformitate cu legislatia
nationala si internationala;
Suplimentarea sistemului de colectare selectiva in ceea ce priveste reciclabilele;
Reducerea cantitatii de deseuri care urmeaza a fi depozitata in cadrul depozitului de
deseuri.
Statia de sortare propusa are o tehnologie relativ simpla, deoarece aceasta se bazeaza in
principal pe sortare manuala, doar metalele fiind recuperate cu ajutorul unor mijloace
mecanice automate.
Urmatorul tabel prezinta caracteristicile de baza ale statiei de sortare (capacitatile se refera la
nevoile prevazute pana in anul 2013):
Tabel 1.5-7: Caracteristicile principale ale statiei de sortare
Parametru

Capacitate

Capacitate (t/an)

43,000

Suprafata (ha)

0.63
Hartie/carton: 8,943
Sticla: 4,808

Material recuperat (t/an)


Metale: 3,073
Plastic: 7,121
Cantitatea de reziduuri generate (t/an)

18,268

1.5.4.1 Strategia de implementare


Toate investitiile propuse sunt necesare pentru a putea indeplini obiectivele judetene de
recuperare/reciclare a deseurilor din ambalaje asa cum au fost descrise anterior.
Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata
astfel:
Prima perioada 2009-2010:
o

Finalizarea proiectarii si a documentelor pentru licitatie pentru statia de sortare;

A doua perioada 2010-2011:


o

Construirea statiei de sortare;

Page 28 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

A treia perioada 2012:


o

Operarea statiei de sortare;

A patra perioada 2013-:


o

Inlocuirea echipamentelor, masinilor, etc.

1.5.4.2 Descrierea tehnologica


Statia de sortare va fi localizata in interiorul centrului de management integrat al deseurilor
Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile suplimentare vor fi realizate impreuna cu
depozitul salubru de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de intrare (poarta, pod-bascula, gard,
drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva incendiilor etc.).
Statia de sortare se va afla intr-o cladire metalica cu podea din beton.
Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 43.000 tone/an, functionabila
pe o perioada de peste 312 zile pe an, cu doua schimburi la 7 h, prin urmare 135 t/zi sau
aproximativ 19 t/h.
Cladirea va aloca aproximativ 6.300 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de
sortare manuala.
Cladirea destinata statiei de sortare va fi compusa din urmatoarele zone:
Zona de receptie;
Zona de sortare;
Unitatea de balotare;
Zona de depozitare.
Camioanele care sosesc, incarcate cu materiale reciclabile in amestec colectate din pubela
albastra, vor sosi in statie la poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor
patrunde in cladirea destinata reciclarii materialelor prin usile electrice de acces. Fiecare usa
se va deschide/inchide automat de indata ce un camion se apropie de aceasta. Camioanele
vor descarca materialele in sala de receptie, iar apoi vor parasi statia.
Un incarcator frontal va fi folosit pentru a incarca materialele intr-un buncar. Pentru a nu folosi
un utilaj pentru deschiderea sacilor, se recomanda informarea cetatenilor cu privire la faptul
ca trebuie sa goleasca deseurile de ambalaje direct in pubela dedicata si sa nu le puna in
saci.
Un transportor inclinat cu lant va transfera materialele pe o platforma superioara la 3-4 metri
deasupra podelei cladirii, unde linia de sortare manuala va fi pozitionata. Sortarea
materialelor se va efectua pe un transportor cu banda cu miscare lenta pozitionat in fata
personalului care se va ocupa de sortarea manuala. Zona aflata sub platforma de sortare va fi
folosita drept zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in
considerare 12 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua gropi la nivelul superior
pentru receptionarea materialelor. Fiecare groapa va putea fi folosita de cel mult 2 muncitori.
Astfel, fiecare sectiune poate fi folosita de pana la 4 sortatori manuali. Personalul de pe
fiecare sectiune va fi responsabil de colectarea unui tip de material specific si de aruncarea
acestuia prin groapa in zona de depozitare temporara (buncar) la nivelul inferior.
La capatul transportorului cu banda de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare
Page 29 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

magnetica pentru a colecta metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in


containere, care vor fi transportate la depozitul salubru de deseuri in vederea eliminarii.
Sortarea manuala va fi efectuata intr-o camera inchisa care permite alimentarea periodica cu
aer curat si proaspat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi
aplicat pentru a facilita functionarea in siguranta.
Buncarul va fi divizat de pereti metalici. De indata ce un buncar este complet plin, un
motostivuitor actionat electric sau un incarcator frontal va trimite materialul spre un
transportor cu lant care-l va conduce la o unitate de balotare. Unitatea de balotare va presa
materialele sortate (plastice, hartie, metale) in forma de cuburi, care vor fi depozitate in zona
de depozitare in interiorul cladirii statiei de sortare. Fractiile de sticla vor fi colectate in
containere speciale si vor fi reciclate asa cum sunt.
Cladirea statiei de sortare va oferi spatiu suficient pentru:
Depozitarea temporara a materialelor intrate;
Depozitarea materialelor sortate;
Deplasarea si manipularea vehiculelor, precum si a camioanelor care sosesc.

Page 30 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cantitatea de deseuri din ambalaje (t)

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Total

28,260

31,934

34,170

36,561

39,121

41,077

43,131

45,287

47,551

49,454

51,432

53,489

Hartie si carton

7,602

8,590

9,192

9,835

10,523

11,050

11,602

12,182

12,791

13,303

13,835

14,389

Plastic

9,326

10,538

11,276

12,065

12,910

13,555

14,233

14,945

15,692

16,320

16,972

17,651

Sticla

5,059

5,716

6,116

6,544

7,003

7,353

7,720

8,106

8,512

8,852

9,206

9,575

Metale

2,091

2,363

2,529

2,706

2,895

3,040

3,192

3,351

3,519

3,660

3,806

3,958

Lemn

2,798

3,161

3,383

3,620

3,873

4,067

4,270

4,483

4,708

4,896

5,092

5,295

Page 31 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5.5

Tratarea biologica a deseurilor

Investitiile propuse urmaresc sa indeplineasca urmatoarele obiective:


Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce urmeaza a fi depozitate in scopul de
a reduce impactul asupra mediului cauzate de depozitarea acestei fractii;
Reducerea cantitatii totale de deseuri care sunt depozitate;
Minimizarea capacitatilor necesare pentru tratarea levigatului si a biogazului din cadrul
depozitului de deseuri.
Analiza detaliata a demonstrat necesitatea construirii unei statii TMB in scopul atingerii
obiectivelor mentionate mai sus.
Urmatorul tabel rezuma caracteristicile principale ale statiei (capacitatile se refera la cerintele
estimate pana in anul 2013).
Tabel 1.5-8: Principalele caracteristici ale TMB simpla/instalatie de compostare
Parametru

Capacitate

Capacitate (t/an)

85,566

Suprafata (ha)

3.50

Produs secundar(t/an)

Compost: 23,817

Cantitatea de reziduuri generate (t/an)

33,347

1.5.5.1 Strategia de implementare


Toate investitiile propuse sunt necesare cu scopul de a indeplini obiectivele judetului in ceea
ce priveste devierea fractiei biodegradabile de la depozitare.
Strategia de implementare a compostarii deseurilor este structurata astfel:
Prima perioada 2009-2010:
o

Finalizarea proiectarii si a documentelor de licitatie ale instalatiei de tratare


mecano-biologica;

A doua perioada 2010-2011:


o

Construirea instalatiei de tratare mecano-biologica;

A treia perioada 2012:


o

Operarea instalatiei de tratare mecano-biologica;

A patra perioada 2013-:


o

Inlocuirea masinilor, echipamentelor, etc.


Page 32 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5.5.2 Descrierea tehnica


Deseul ce va intra in instalatia de compostare este conectat in mod direct la sistemul de
colectare. Astfel deseul care face subiectul prezentei descrieri este legat de cu un sistem de
colectare de 2 pubele1. Deseul municipal, solid, in amestec, excluzand materialele reciclabile
care vor si colectate separat, vor alimenta statia de compostare. Cantitatea preconizata de
deseuri in amestec va ajunge pana la 85,566 tone in 2013.
Fractia umeda reprezinta 62.70% din fluxul de intrare, pe cand reziduurile vor reprezenta
aproximativ 36.00%. Datorita faptului ca sistemul de colectare ales este unul cu 2 pubele,
fractia de materiale feroase va fi probabil foarte mica in comparatie cu restul deseurilor iar
tratarea ulterioara a acesteia nu este necesara.
Descriere tehnologica
Analiza optiunilor a relevat faptul ca optiunea cea mai potrivita pentru tratarea deseurilor este
reprezentata de o instalatie TMB simpla ce urmeaza a fi amplasata in cadrul centrului de
management integrat al deseurilor impreuna cu instalatia FRM pentru a obtine economie la
scara larga.
Fratia umeda vor fi tratata intr-o statie TMB simpla pentru a rezulta un produs tip compost
(CLO). Procesul de compostare care va fi folosit va fi un proces de aerare in celule de
compostare modulare. Aceasta solutie permite posibilitatea, in cazul in care deseul organic
este colectat separat, de a incepe productia de compost de calitate. Capacitatea statiei de
compostare va fi in jur de 85,566 t/an (pentru a acoperi toate nevoile din zona). Se asteapta
ca in timpul primului an de implementare, impuritatile din pubelele pentru deseurile umede sa
fie intr-o cantitate ridicata, astfel ca statia va functiona ca o statie simpla TMB. Dar in mod
general, tinand cont ca participatia publicului va creste, calitatea compostului produs va fi de
asemenea imbunatatita, si poate fi acceptabila pentru utilizarea ca fertilizator. Din moment ce
CLO poate fi utilizat cel putin la inceput ca si material de acoperire in depozitul de deseuri (in
jur de 11.000 t vor fi necesare anual) si restul va fi utilizat in recultivarea depozitelor existente
neconforme si depozitelor de deseuri vechi sau alte zone contaminate, cat si in paduri, mine,
cariere si culturi care nu sunt destinate consumului uman. Ulterior CLO se presupune sa aibe
o calitate mai buna si poate fi folosita si in alte activitati.
O instalatie simpla TMB este alcatuita din urmatoarele :
Zona de receptie a deseurilor (sub o structura metalica)
Cladirea de pre-tratare
Celulele de compostare
Zona de maturare (sub o structura metalica)
Cladirea administrativa
Zona necesara pentru statia TMB simpla este de aproximativ 35.000 m2.
Calculele de dimensionare au fost efectuate pe baza capacitatilor de intrare. Pre-tratarea
mecanica a fost proiectata pentru o capacitate totala de 85.566 tone/an, exploatabila peste
260 de zile pe an, cu un schimb la 6 ore, deci 329 tone/zi sau aproape 55 tone/ora.
Tratamentul de aerare a fractiilor biodegradabile va fi exploatabil 350 de zile/ an, 24 de ore pe
1

Un container (albastru) pentru uscarea deseului din ambalaje (toate felurile de hartie, materiale feroase si
neferoase, plasticuri, sticla) si altul (maro) pentru restul deseurilor municipale solide.
Page 33 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

zi.
Pre-tratarea mecanica consta din urmatoarele echipamente :
Tocator;
Magnet permanent ;
Tambur rotativ.
Se presupune ca magnetul permanent separa 95% din materialul feros si ca tamburul rotativ
imparte deseul maruntit in 2 fluxuri, in care fractia organica reprezinta 55% deseu umed din
totalul deseului intrat (dupa separarea metalelor feroase).
Fractia umeda intra in celula de compostare unde se aplica aerare fortata. Materialul ramane
in celula pentru 21 de zile si 30% din cantitatea de intrare este pierduta sub forma de vapori
de apa, CO2, compusi volatili si levigat.
Deseul stabilizat ce vine din celulele de compostare este apoi trecut prin ciur (sita) pentru a
separa CLO de alte posibile elemente.
Cantitatea estimata de CLO ce va fi produsa este in jur de 23.800 tone/an (~28% din intrari)
in timp ce in jur de 33.300 tone/an (~39% din intrari) vor fi depozitate. Pierderile din tratarea
biologica sunt de aproximativ 26.500 tone/an (~31% din intrari). Metalele feroase sunt 1.711
tone/an (~2%din intrari).
O valoare critica ce trebuie sa fie calculata este numarul celulelor de compostare necesare
pentru cantitatea anuala totala de deseu ce intra in depozit.
Tabel 1.5-9: Dimensionarea pentru tratamentul biologic
3

Volum zilnic ce intra in celulele de compostare

330.80

m /zi

Volumul celulelor de compostare

400.00

m /ciclu

Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule

1.94

zile

Numarul de zile in care fractiile umede raman in 21.00


interiorul celulelor

zile

Totalul zilelor pentru fiecare ciclu

24.00

Zile/ciclu

Numarul de zile in care statia primeste deseuri

312

Zile/an

Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula

18

Cicluri/an

Numar de celule

18 Celule

Instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ


1.215 m2, cu podea din beton. Celulele de compostare vor ocupa aproximativ 3.000 m2, in
timp ce suprafata totala necesara este de 26.000 m2.
Zona de compostare
Statia propusa, prin intermediul liniei de selectare mecanica (prin macinare si analizare
ulterioara) si compostare biologica, poate obtine o fractie uscata pre-tratata si o fractie umeda
compostata, cu o reducere remarcabila a impactului asupra mediului ca urmare a
operatiunilor de eliminare finala in depozitul de deseuri.
Page 34 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tratarea deseurilor in statie se incheie cu separarea fractiilor uscate si umede, a deseurilor


municipale solide, la intrarea in statie, si cu compostarea fractiei umede cu producerea de
produse similare compostului.
Deseurile care ajung in statie trebuie sa fie, in mod ideal, imediat pregatite pentru faza de
lucru a celulei de compostare: deseurile sunt maruntite in bucati de aproximativ 60 de
milimetri, iar apoi sunt analizate. Dupa separarea metalelor feroase, ceea ce se gaseste in
sita inferioara va ajunge in celulele de compostare, in timp ce, continutul din sita superioara
va fi trimis direct la depozitul de deseuri.
Pentru a facilita tratarea, este necesara adaugarea de materiale structurale. Dupa ce este
gata, fractia umeda este deplasata in celule de compostare folosind incarcatorul frontal si
este asezata deasupra conductelor de ventilare.
In cazul in care nu este posibila construirea tuturor gramezilor odata, celula trebuie inchisa cu
usi principale cu deschidere rapida pentru a impiedica generarea de mirosuri neplacute. Prin
urmare, se recomanda umplerea intregii celule odata.
Tehnologia de compostare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare prin insuflare de aer in
materialul plasat in interiorul celulelor de compostare, utilizate pentru a restrange deseurile si
pentru a impiedica emisii de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este
alcatuit dintr-o celula de compostare.
Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x 16 metri; inaltimea totala a celulei este
de aproximativ 7 metri; inaltimea utilila a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de
deseuri. Volumul total rezultat este de aproximativ 400 m3.
Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distributie a aerului cu
dimensiuni corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a
distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele ce
separa gramezile.
Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de
nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer este
alcatuit din conducte gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate
paralel una langa alta, de-a lungul intregii lungimi a gramezii.
Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul conductelor trase in planseul
celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt
introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite
picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in
material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiile.
Fiecare conducta are un invelis pentru a permite verificarile de curatire. Toate conductele
sunt conectate pentru a permite filtrarea colectiva.
Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control
consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC poate fi asezat intr-un
birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. De
asemenea, acesta controleaza si invertorul, care apoi gestioneaza capacitatea ventilatorului
si umezirea masei. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul
gramezii.
Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer necesara a fi suflata in material in
conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta
pentru oxidarea care va avea loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si
creste capacitatea ventilatorului, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces
Page 35 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55C
pentru a salubriza materialul.
Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii
materialului pentru a asigura masei de deseu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a
reactiei de bio-oxidare.
Conform calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, luand in considerare
masa gramezii de 215 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4.290 Nm3/h.
Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, este necesar, un timp de retinere, nu mai scurt
de 21 de zile.
In timpul perioadei mai sus mentionate este normal sa se asigure ca materialul din interiorul
gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55C pentru o perioada mai lunga de 72
de ore, asa cum impun legile europene.
Dupa incheierea celor 21 de zile, deseul stabilizat care a ramas in celula este scos din
aceasta cu ajutorul incarcatorului frontal. Incarcatorul frontal alimenteaza tamburul mobil
pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non
biodegradate etc.). continutul ce se afla in sita inferioara este trimis apoi in zona de maturare,
in timp ce compusul aflat in sita superioara este trimis direct la depozitul de deseuri.
Deseurile stabilizate raman timp de 15 zile in zona de maturare acoperita, iar la sfarsitul
acestei perioade, nu mai prezinta mirosuri neplacute si pot fi utilizate drept invelis pentru
depozitul de deseuri.
Lucrari pentru controlul emisiilor in aer
Cladirea destinata pre-tratarii este echipata cu sistem de desprafuire si dezodorizare. Praful
se poate depune in timpul incarcarii sau descarcarii materialelor din vehiculele de transport,
precum si in locurile in care materialele sunt transferate dintr-un utilaj in altul.
Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul cladirii, cu toate usile inchise,
pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului din
cadrul cladirii va include:
Sistem de colectare a aerului poluat;
Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat.
O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate
punctele care genereaza praf si mirosuri. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de
subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii.
Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi
colectat. Apoi, aerul trece printr-un bio-filtru pentru dezodorizare, iar apoi este eliberat in
atmosfera.
Aerul procesat, rezultat din tratarea biologica, care a trecut prin material pentru a oferi
oxigenul necesar oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de a fi eliberat in
atmosfera. In acest scop, exista doua optiuni diferite:
folie transparenta care acopera celulele
un bio-filtru (poate fi acelasi cu cel al cladirii destinate pre-tratarii)
Folia utilizata drept invelis pentru celule este realizata din doua tipuri diferite de materiale: o
parte centrala din folie transparenta si o margine externa din folie din polietilena armata.
Page 36 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Partea centrala este formata dintr-o portiune dreptunghiulara din folie permeabila care are
functia de a purifica aerul de mirosurile neplacute si de a elimina aerul insuflat in gramada.
Dimensiunile sunt de aproximativ 10 x 16 metri si acopera partea superioara a celulei.
In jurul partii centrale este fixata o margine realizata din polietilena armata, cu solutii care au
drept scop blocarea foliei pe centru. Aceasta margine are forma si dimensiunile necesare
pentru a permite blocarea foliei pe structura celulei.
Folia este fixata de celula cu nituri din hotel si prinsa cu stifturi de strauctura.
Un bio-filtru reprezinta solutia traditionala. Aerul extras din celule este trimis la bio-filtru, pe
unde acesta trece eliminand toate mirosurile neplacute. Bio-filtrul este echipat cu un sistem
automat care mentine continutul de umezeala al patului filtrului pentru a asigura eficienta
maxima.
Lucrari de control al levigatului
Levigatul produs in celulele de compostare este colectat intr-un rezervor pentru colectare
levigat si repus in circulatie in celule pentru a mentine umiditatea dorita pentru tratarea
biologica a deseurilor. Cantitatea de levigat in exces, impreuna cu apa provenita din spalarea
podelelor cladirii destinate pre-tratarii, precum si apa reziduala produsa de catre utilizatorii
statiei, sunt transportate printr-o retea adecvata de conducte la statia de epurare a levigatului,
care deserveste atat depozitul de deseuri, cat si statia de sortare.
De asemenea, levigatul produs in zona de maturare este transferat la statia de epurare a
levigatului.
1.5.6

Constructia depozitului de deseuri conform

Depozitul de deseuri care va fi construit are drept scop:


Minimizarea impactului asupra mediului cauzat de depozitarea deseurilor si in special
a impactului cauzat de generarea biogazului si a levigatului;
Furnizarea capacitatii necesare pentru a rezolva depozitarea deseurilor.
Lucrarile caracteristice pentru construirea depozitului de deseuri includ:
Realizarea bazei depozitului lucrari de terasamente;
Lucrari de impermeabilizare;
Managementul si colectarea levigatului;
Colectarea si managementul biogazului;
Managementul apelor pluviale;
Lucrari de infrastructura.
Tabelul urmator prezinta caracteristicile de baza ale depozitului de deseuri (capacitatile se
refera la cerintele estimate pana in anul 2013):
Tabel 1.5-10: Caracteristicile principale ale depozitului
Parametru

Capacitate

Page 37 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Reziduuri: 51,615
Capacitate (t/an)

Deseu mixt: 5,728


Namol: 5,734
Celula 1 5,3

Suprafata (ha)
Celula 2 15,4

1.5.6.1 Strategia de implementare


Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:
Prima perioada 2009-2010:
o

Finalizarea proiectarii si a documentelor de licitatie pentru depozitul de


deseuri;

A doua perioada 2010-2011:


o

Construirea infrastructurii depozitului, a primei celule, a instalatiei decolectare


si management a levigatului;

A treia perioada 2012:


o

Operarea depozitului de deseuri;

A patra perioada 2017-2019:


o

Inchiderea primei celule si reabilitarea, construirea celulei 2 si a sistemului de


colectare si tratare a biogazului;

A cincea perioada 2019-:


o

Operarea celulei 2, inchiderea si reabilitarea acesteia.

1.5.6.2 Descrierea tehnica


Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind
depozitarea deseurilor, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se
considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr
349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC
privind depozitarea deseurilor.
Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si
monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri Galda de Jos s-au avut in vedere, in
scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si
sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.
757/2004.
Conform punctului 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile
ulterioare, depozitul de deseuri Galda de Jos se incadreaza in categoria Depozite de deseuri
Page 38 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

care primesc mai mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de 25000
tone/an si pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.
Depozitul de deseuri face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria
depozite de deseuri nepericuloase.
Buna functionare a unui depozit de deseuri depinde de urmatoarele:
Amplasament bun: amplasamentul depozitului ar trebui selectat tinand seama de
criterii tehnice, financiare, de reglementare, politice, de mediu si sociale.
Proiectare si constructie : toate cerintele legale trebuie luate in considerare:
-

Impermeabilizarea de baza;

Sistemul de colectare a levigatului si epurarea acestuia;

Sistemul de colectare/utilizare/combustie a gazului de depozit;

Sistemul de acoperire;

Caracteristicile de monitorizare a mediului.

O atentie speciala trebuie data colectarii si tratarii levigatului si a biogazului. Printre


problemele tipice legate de generarea gazelor de depozit se numara si urmatoarele:
Gazul metan contribuie de 21 de ori mai mult decat dioxidul de carbon la efectul de
sera si la schimbarile de clima;
Gazul metan este inflamabil la concentratii intre 5 si 15 % in aer, ceea ce poate duce
la riscuri de incendii si explozii daca se permite acumularea in spatii inchise;
Gazul de depozit poate actiona ca un asfixiant;
Gazul de depozit este mirositor si coroziv.
Fiecare celula de depozit va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de
colectare a levigatului format din:
-

Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m;

Strat artificial de impermeabilizare geomembrana din polietilena de inalte densitate;

Geotextil de protectie;

Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%, cu
grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m;

Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate;

Geotextil de separatie.

Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care
satisface cerintele de permeabilitate si grosime, cu un efect combinat din punct de vedere al
protectiei solului, apei freatice si de suprafata.
Impermeabilizarea artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate
in timp, corespunzatoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a
levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un
Page 39 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

nivel minim.
Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a
impermeabiliza celula depozitului de deseuri.
Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi
ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur.
Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o
grosime de 2,00 mm.
Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in
conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul nr. 757
din 23/11/2004.
Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice
care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant se face cu ajutorul unui geotextil de
protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj.
Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la
actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor
solare pe o perioada de minimum 2 ani.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate ale geotextilului vor fi in
conformitate cu Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii NP 075-02.
1.5.6.2.1 Terasamente
Instalarea unui depozit salubru (DS) de deseuri in judetul Alba presupune construirea unei
infrastructuri necesare pentru functionarea corespunzatoare a depozitului. Toate configuratiile
au fost decise pe baza urmatoarelor principii (tinand cont de pantele terenului):
Colectarea usoara a levigatului, evitand amestecul cu apa pluviala
Camioanele pot patrunde usor in partea inferioara a bazinului
Construirea unui canal perimetral pentru scurgerea apelor pluviale
Nivelul volumului final de deseuri nu trebuie sa depaseasca topografia existenta
Proiectarea DS a fost decisa in conformitate cu Directiva privind depozitele de deseuri
99/31/CE si legislatia romana respectiva.
Intregul depozit salubru din judetul Alba se va dezvolta in doua celule - faze.
1.5.6.2.2 Constructia nivelului inferior
Alegerea tipului corespunzator de invelis s-a bazat pe:
Tipul de deseu de eliminat (deseu municipal solid)
Disponibilitatea materialelor din zona
Conditiile hidrologice de pe santier (adancimea nivelului apelor subterane, utilizarea
apei si distanta punctelor de exploatare fata de depozitul de deseuri).
Invelisurile au fost selectate conform urmatoarelor cerinte:
Page 40 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Pentru a etansa celulele de precipitatii si apele de suprafata


Sa reziste la temperaturi de cel putin 70oC
Sa etanseze gazul si levigatul produse
Sa reziste la orice sedimentari si eroziuni
Sa reziste la efectul microorganismelor
Sa fie usor de montat
Sa fie usor de verificat atat in timpul constructiei, cat si in timpul functionarii
Sa fie usor de ameliorat
Sa nu fie costisitor
Sistemul de acoperire a noului depozit de desuri include (de la partea inferioara la cea
superioara:)
Invelis de argila
Geomembrana
Geotextil
Strat de nisip
Stratul de drenaj
a) Invelisul de argila
Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un stat mineral, care
satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce
priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k 1,0
x 10-9 m/s, grosime 1,0 m.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite in situatia naturala, o bariera hidrologica artificiala va
fi construita. Bariera poate fi alcatuita din argila sau alt material cu proprietati asemanatoare
si va avea o grosime de cel putin 0,5 m.
Invelisul de argila va fi construit ca un strat compact. Pentru a avea calitatea de invelis, argila
trebuie pastrata umeda. Cu toate acestea, urmatoarele probleme posibile ar trebui luate in
considerare:
Invelisurile de argila nu se pot compacta corespunzator pe o fundatie slaba (de ex.,
deseuri).
Argila compactata tinde sa se deshidrateze daca se afla la un nivel superior si/sau inferior
si se crapa daca nu este protejata corespunzator.
Asezarea diferita a deseurilor compresibile de la baza va cauza craparea argilei
compactate daca fortele de intindere din argila devin excesive.
Invelisurile de argila compactata sunt dificil de reparat daca sunt deteriorate.
O bariera geologica construita ca invelis de argila compactata incorporat are un strat de argila
compactata cu o grosime de minimum 0,50 m, cu un coeficient de permeabilitate mai mic
decAt k = 1,0 x 10-9 m/s.
Page 41 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Bariera poate fi construita din argila sau soluri argiloase excavate la fata locului sau din soluri
potrivite aduse la fata locului dintr-o groapa de imprumut care nu contine pietre sau fragmente
de roci mai mari de 0,03 m. Niciun strat nu poate fi montat peste un strat de argila instalat,
fara ca cel din urma sa fie verificat si aprobat inainte de autoritatea de supervizare.
Toate suprafetele vor fi finalizate la nivelul proiectat pentru baza membranei polimer.
Compactarea se va incheia folosind un cilindru fin oscilant sau o statie asemanatoare, care
asigura o suprafata fina nisipului argilos.
Lucrarile de umplere vor fi efectuate astfel incat, materialele de baza sa nu fie suficient de
hidratate de ploaie sau de apa de suprafata sau deshidratate ca urmare a evaporarii. In orice
zone unde materialele din argila nu sunt suficient de hidratate sau deshidratate, sau daca nu
respecta cerintele, materialele vor fi inlocuite cu materiale potrivite.
Pietre vizibile sau alte particule de peste 0,10 m vor fi indepartate de pe suprafete in timpul
lucrarilor - daca este necesar manual.
Imediat dupa inspectia, verificarea si acceptarea suprafetei finalizate, aceasta va fi acoperita
cu o membrana polimer.
b) Invelis geosintetic membrana polimer
Tipul de membrana polimer selectat este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare
in comparatie cu majoritatea tipurilor de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice
care pot rezista la cele mai multe presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei
polimer va fi de cel putin 2 mm.
c) Geotextil
Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul
lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj.
Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistenta la razele UV, polietilena sau
poliester care poate rezista la expunerea la soare cel putin 2 ani. Greutatea geotextilului va fi
de 1.000 g/m2.
d) Stratul de nisip
Stratul de nisip este utilizat, pe lAnga geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva
ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele
din stratul de drenaj.
Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel
putin 0,10 m.
e) Stratul de drenaj
Stratul de pietris va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de
50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat,
fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%.
Nu se vor utiliza roci sfaramate sau pietre. Coeficientul de permeabilitate a materialului de
drenaj va fi de peste 10-3 m/s. Distribuirea pe dimensiuni a granulatiei va fi de la 16 la 32 mm,
in timp ce dimensiunea maxima este de 32 mm.
1.5.6.2.3 Gestionarea levigatului
Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si
29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de
Page 42 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.
a) Colectarea levigatului
Principiile sistemului de colectare a levigatului, care conduc proiectul propus, sunt:
o

Cantitatea de intrare de ape pluviale trebuie redusa cat mai mult posibil. Sistemul
de colectare a levigatului este proiectat in conformitate cu gestionarea apelor de
suprafata, deoarece legatura dintre ele este puternica. Canale paralele cu raza de
actiune a depozitului de deseuri vor fi dezvoltate pentru a interzice scurgerea in
interiorul depozitului de deseuri.

Sistemul de colectare si drenaj trebuie sa asigure colectarea pe termen lung a


cantitatii totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.

Sistemul de gestionare a levigatului a fost ales pe baza urmatoarelor cerinte:


Sa nu cauzeze pagube, deteriorari sau deplasari in sistemul de izolare in
timpul implementarii sale
Conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic si trebuie
sa reziste la sarcinile chimice, industriale si fizice, nu numai in timpul fazei
de functionare, dar si in faza de post-tratare a depozitului de deseuri
nivelul hidraulic al levigatului nu trebuie sa depaseasca 50 cm peste
geomembrana.

Figura 1.5-8: Proiectul sistemului de colectare a levigatului

Colectarea levigatului va fi facilitata de conducte, care vor fi pozitionate cu o inclinatie potrivita


(minimum 1%) pentru a obtine fluxul efectiv al levigatului la cel mai scazut nivel al bazinului,
instalat in stratul de drenaj, intr-o zona speciala a bazinului de depozitare. Conductele de
colectare trebuie realizate din PEID, PN10, perforate cu 2/3 din diametrul lor si vor avea un
diametru nominal minim Dmin = 250 mm. Diametrul a fost selectat tinand cont de datele privind
precipitatiile din zona, precum si de bazinul depozitului de deseuri. Conductele sunt instalate
in zona cu pietris. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului se construieste o
formatiune speciala a bazinului.
La cel mai scazut nivel al bazinului, o conducta neperforata va fi pozitionata, atingand bazinul
colectorului prin baraj. Conductele vor fi realizate din PEID, PN10 si vor avea un diametru
nominal minim de Dmin = 200 mm.
Colectoarele sunt realizate din PEID. Diametrul intern al rezervorului de colectare a levigatului
este de cel putin 1 m, iar echipamentele sunt pozitionate astfel incat sa permita controlul si
Page 43 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

curatarea conductelor de colectare si evacuare.


In continuare, levigatul din conductele de colectare este directionat spre statia de pompare si
in sfarsit spre rezervorul de colectare.
b) Epurarea levigatului
Statia propusa de epurare a levigatului trebuie sa asigure ca apa pluviala va fi de calitate
suficienta pentru a fi descarcata in emisari naturale in conformitate cu cerintele legislatiei in
vigoare, precum si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide in suspensie

Consum chimic de oxigen

Consumul biochimic de oxigen

Amoniac

Nitrati

Sulfuri

Cloruri

Metale grele

Tehnica aplicata de epurare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:


Azot de amoniu
Compusi organici biodegradabili si non-degradabili
Compusi organici clorati
Saruri minerale.
Tehnologia selectata pentru epurarea levigatului este osmoza inversa care include toate
caracteristicile de mai sus. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de epurare a levigatului
sunt:
Q = 71,97 m3/zi
CBO5 (consum biochimic de oxigen) = 13.000 mg/l
CCO (consum chimic de oxigen) = 22.000 mg/l
DS (deseuri stabilizate) = 1.200 mg/l
AN (adevarat negativ) = 2.000 mg/l
AP (adevarat pozitiv) = 6 mg/l
Cerintele privind calitatea apelor pluviale sunt:
CCO

70 mg/l

CBO5
DS
NO3

20 mg/l

35 mg/l
25 mg/l

NH4 2 mg/l
Page 44 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

AN 10 mg/l
AP 1 mg/l
DF (diagrama de flux)

50 / 100 ml

Statia de epurare a levigatului va include urmatoarele unitati:


Rezervor de echilibrare
Unitate de pre-filtrare
Unitate de separare
Unitate pentru osmoza inversa
Rezervor de colectare a apelor pluviale
Levigatul va fi colectat intr-un rezervor de egalizare a levigatului cu un volum de cel putin
2.000 m.
In continuare, levigatul colectat va fi condus la unitatea de pre-filtrare, apoi la o unitate de
curatare, iar de aici levigatul este condus la unitatea de osmoza inversa. Pre-filtrarea consta
din doua filtre de nisip. Unitatea de osmoza inversa va consta din 1 linie cu 3 etape (care
functioneaza simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a
opri intregul proces.
De la filtrarea nisipului, levigatul este condus intr-o unitate de stripare unde are loc
indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi
astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie de sare de amoniu. Pentru a
curata levigatul, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare.
Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit
prin intermediul semnalelor externe, precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem.
Levigatul functioneaza la 20-50 de bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de
poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a
permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare
a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de
osamoza inersa, o membrana cu o bara de distantare mai mare va fi aplicata pentru a
impiedica blocarea membranei. Concentratul din aceasta faza va fi descarcat inapoi in
depozitul de deseuri.
Permeatul din aceasta faza poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi
descarcat in rau dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De
asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului
de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor
organici din levigat. Cand fluxul de permeat este redus de straturile ancrasate de pe
membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a
reface performantele membranelor.
Apa pluviala tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa la rezervorul de colectare a
apei pluviale. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele pluviale timp de cel
putin 3 zile.
1.5.6.2.4 Gestionarea biogazului
Gazele de depozit apar in 5 sau mai putine faze secventiale:
Page 45 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

i.

Faza aeroba: in prima faza, componentele organice biodegradabile sunt supuse


descompunerii microbiene de indata ce sunt plasate in depozit in conditii aerobe pana
cand O2 captat este consumat. Aceasta faza poate sa dureze de la cateva saptamani
pana la cateva luni. Gazele predominante sintetizate in aceasta etapa sunt dioxidul de
carbon (CO2) si vapori de apa (H2O).

ii. Faza de tranzitie: Cea de-a doua faza incepe in momentul in care conditiile trec de la
aerob la anaerob ca rezultat al epuizarii oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO2
si, intr-o proportie mai mica, hidrogenul (H2)
iii. Faza acida: Activitatea microbiana demarata in faza II se accelereaza prin producerea de
cantitati semnificative de acizi organici si cantitati mai mici de gaz de hidrogen. Aceasta
faza cu 3 pasi include:
-

Hidroliza compusilor cu masa moleculara mai mare in compusi care poate fi


utilizata de microorganisme drept sursa de energie si celule de carbon.

Conversia microbiana a compusilor rezultati de la primul pas in compusi


intermediari cu masa moleculara mai mica (CH3COOH).

Ultimul pas presupune conversia compusilor intermediari produsi in faza b in


dioxid de carbon si cantitati mai mici de gaz de hidrogen.

iv. Faza de fermentare a metanului: Un alt grup de microorganisme transforma acidul acetic
si gazul de hidrogen in CH4 si CO2. Microorganismele responsabile de aceasta
transformare sunt strict anaerobe si sunt numite metanogene.
v. Faza de maturare: Faza de maturare incepe dupa ce materialul organic biodegradabil,
usor accesibil, a fost transformat in CH4 si CO2 in faza IV. Rata de generare a gazului de
depozit scade semnificativ de vreme ce majoritatea nutrientilor disponibili au fost
indepartati cu levigatul.
In timpul fazelor anaerobe, se observa producerea de compusi de sulf si carbon in
concentratii infime (sulfuri si acizi organici volatili).
Cantitatea maxima de gaz de depozit se observa a fi generata in anul 2033 (la sfaritul anului
2032, care e ultimul an in care depozitul accepta deeuri). Aceasta cantitate maxima atinge
7.880.496 m3/an sau 899,6 m3/h. Aceasta cantitate va fi folosita pentru dimensionarea
sistemului de management al biogazului.
Sistemul de management al gazului de depozit este format din urmatoarele:
Puturi de colectare
Conform Normativului tehnic privind eliminarea deeurilor (Ordinul nr. 757/2004), instalarea
putului de colectare a gazului va incepe dupa ce stratul de deeu atinge 4 m inaltime. Baza
putului trebuie sa fie plasata la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu
ajutorul unui mecanism de tragere sub forma unei cupole, puturile de gaz vor fi ridicate odata
cu creterea inaltimii corpului de deeuri, pana la nivelul maxim de umplere.
Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu un material cu
permeabilitate de cel putin 1x10-3 m/s si un diametru d= 16-32 mm (pietri sau piatra
sfaramata). In acest filtru, conducta de drenare (conducta de ecranare) cu un diametru de
minimum 200 mm se va cufunda. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat
in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de 40 hPa. Pentru a acoperi un volum
Page 46 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita,
este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.
Peretii conductelor de ecranare vor fi perforati, iar diametrul gaurilor (in concordanta cu
granulatia filtrelor de pietri sau roci sfaramate) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce inseamna 812 mm.
Se vor construi 39 de puturi in total pentru colectarea biogazului (12 in faza A si 27 in faza B).
Distanta dintre 2 puturile de biogaz trebuie sa fie de cel putin 50 m considerand o raza
efectiva de aproximativ 27 m in jurul fiecarui put. Pozitionarea relativa a puturilor este
prezentata in figura urmatoare.

Figura 1.5-9: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit

Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape posibil de bermele de pietri si drumurile de acces,
iar distanta de la puturi la limita externa a corpului depozitului va fi de cel putin 40m, astfel
incat sa acopere atat zona de admisie (aspiratie), cat si marginea depozitului.
Reteaua de conducte pentru transferul biogazului
Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin conducte
de colectare a gazului.
Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de
colectare a gazului, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei.
Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la
statia de colectare a gazului, intr-un mod in care deteriorarea cauzata de tasare, fortele de
presiune, fortele transversale si fortele de torsiune este minimizata. Conductele si conexiunile
flexibile trebuie sa fie realizate din PEID cu o rezistenta la presiune PN 6.
Diametrul conductei de colectare va fi 90 mm. Conductele de colectare a gazului vor fi
prevazute cu supape fluture la conectarea acestora cu statia de colectare, ceea ce permite
asistarea controlului gazului de depozit de la conductele specifice si oprirea debitului gazului.
Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de
pamant sau deseuri de cel putin 80 cm grosime.
Statiile de colectare a biogazului
In interiorul statiilor de colectare a gazului, conductele de colectare individuale sunt conectate
la conducta principala de evacuare. Numarul statiilor de colectare a gazului este determinat
prin calcularea dimensiunilor depozitului, numarul puturilor de colectare a gazului si distributia
acestora in depozit. Pentru prezentul proiect, sunt necesare 4 statii de colectare (una pentru
fiecare faza). In interiorul statiei de colectare, fiecare conducta de colectare este prevazuta cu
Page 47 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

o portiune specifica echipata cu un dispozitiv de prelevare. Acest dispozitiv este realizat dintrun fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit constant al gazului
> 2 m/s; debitul optim al gazului este de 6-8 m/s. Lungimea conductei trebuie sa fie de 10 x
ND inainte de racordul de masurare, respectiv 5 x ND dupa. Intre zona de masurare si
cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare), o supapa fluture este plasata
pentru inchidere si ajustare. O supapa fluture este situata intre cilindrul de colectare si
conducta principala de evacuare.
Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz)
Statiile de colectare a biogazului sunt conectate prin conducta principala (conducta
perimetrala de biogaz) care conduce biogazul la suflanta.
Conducta principala de evacuare a biogazului trebuie sa permita accesul si ajustarea de la
rezervoarele de colectare a apei care contin separatoare de condens, in caz de avarii. Panta
sa trebuie sa fie de cel putin 0,5% pentru a evacua particulele continute in condens.
Diametrul nominal al conductei trebuie sa fie de cel putin 200 mm.
Asemenea conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica
zonei, dar nu mai putin de 80 cm, si vor fi plasate in afara suprafetei etansate, si in niciun caz
sub echipamentele de colectare a apei pluviale (santuri) si sub drumul de acces.
Sistem de captare al condensului
Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apa, acest lucru conduce la formarea
condensului in reteaua de conducte. Deoarece cantitatea maxima de biogaz este 899,6 m3/h,
iar 100 ml de condens sunt produsi pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea maxima
preconizata de condens este de 90 lt/h sau aproximativ 2,2 m3/d.
In interiorul conductei principale de evacuare, in punctele celui mai scazut nivel, separatoare
de condens sunt instalate, accesibile din caminele de racord. Atat separatoarele de condens,
cat si toate echipamentele interne care ar putea intra in contact cu condensul, sunt realizate
din PEID rezistent la coroziune. Caminele de racord trebuie etansate fata de nivelul apei si
calculate din punct de vedere al fortelor statice pentru a rezista la fortele care le-ar putea
deplasa.
Condensul este evacuat fie intr-un rezervor in care toate separatoarele de condens sunt
conectate, sau direct in statia de epurare. In interiorul corpului depozitului nu are loc nicio
actiune de recirculare a condensului.
Capacitatea rezervorului de condens este calculata astfel incat sa contina cel putin condensul
pentru 9 zile, trebuie sa fie etansata si durabila pentru a evita scurgerile de levigat pe sol sau
la nivelul apei si trebuie sa fie echipat cu un semn de nivel minim.
Casa facla
Pentru a pompa in mod continuu gazul de depozit in exteriorul acestuia, un incinerator trebuie
instalat. Pe baza calculului privind productia de biogaz, casa facla trebuie sa aiba o
capacitate minima de 900 m3/h.
Statia de combustie trebuie instalata pe o platforma din beton.
Unitatea de combustie trebuie echipata cu:
Suflanta cu motor rezistent la schimb de energie
Incinerator cu aprindere
Camera de combustie
Page 48 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Controlul si monitorizarea presiunii si temperaturii


Cabina impermeabila, pentru controlul electric
Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2
Capacitate de a functiona la 1/5 din capacitatea nominala.
1.5.6.2.5 Protectia impotriva inundatiilor
Scopurile principale ale lucrarilor privind protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele:
De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest scop, de a proteja
stabilitatea structurii
De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest mod, de a reduce
productia de levigat
De a proteja cladirile si drumurile din cadrul amplasamentului impotriva eroziunii
provocate de apele pluviale
Lucrarile de protectie impotriva inundatiilor din cadrul amplasamentului sunt urmatoarele:
Santuri perimetrale in jurul depozitului
Santuri pentru protectia incintelor si barajelor
Santuri pentru protectia retelei interne de drumuri
Put pentru drenarea santurilor si a canalizarii.
Santul perimetral este construit longitudinal pe perimetrul primei celule a depozitului in partea
din exteriorul drumului perimetral. Santul are rolul de a colecta si transporta apa pluviala din
afara bazinelor si din sub-bazinele interne. Scurgerile din sub-bazinele interne sunt bazate pe
forma reliefului final care rezulta din cea mai grea incarcatura a santului. Panta longitudinala a
santului va fi de cel putin 1,5%.
Debitul colectat in sant este transportat in afara perimetrului depozitului prin canalizari cu
diametru suficient, iar scurgerile sunt conduse la recipientul natural, ce este cursul de apa
adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.
Protectia impotriva inundatiilor pentru instalatiile care sunt plasate in partea de nord-vest a
bazinului depozitului este asigurata prin santuri circulare sau dreptunghiulare capitonate cu
membrana si pietris in bazinul lor. Aceste santuri se termina in puturi de deversare dezvoltate
corespunzator, de unde revarsarile sunt conduse in santul perimetral A1 al bazinului
depozitului, iar prin acest sant este eliminat in cursul de apa adiacent amplasamentului.
Protectia impotriva inundatiilor a statiei de sortare este realizata prin puturi de revarsare
pentru santurile perimetrale izolate prin care apa este condusa la recipientele ei naturale.
Aceste santuri au forma dreptunghiulara si au grade corespunzatoare pentru drenarea
corecta a apei
Protectia drumurilor interne este realizata prin construirea de santuri isolate de forma
triunghiulara, ale caror grade urmaresc gradele drumului, iar apele pluviale sunt conduse
catre emisar.
Pentru protectia reliefului final si prevenirea coroziunii, dupa reabilitarea depozitului va fi
nevoie de mai multe interventii pentru protectia impotriva inundatiilor. O solutie indicativa ar
include o retea de drenare a apelor pluviale de pe invelisul final al depozitului. Conductele vor
Page 49 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

fi directionate catre bermele reliefului de deseuri, pentru recuperarea apei pluviale si


conducerea acestora, prin conexiuni adecvate, catre santul perimetral pentru apa pluviala.
In ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor a celei de-a doua celule, partea estica a
santului perimetral va fi extinsa, iar zona dintre cele doua celule va fi desfiintata.
1.5.6.2.6 Infrastructuri generale utilitati
Functionarea corespunzatoare a depozitului dedeseuri depinde de instalarea corecta a
utilitatilor si structurilor. Intreaga infrastructura necesara pentru functionarea corecta a
depozitelului de deseuri include:
Intrarea principala - gardul
Gardul va acoperi intregul perimetru al incintei. Acesta va fi realizat din plasa de otel
(lungimea inelelor plasei >40x40 mm) sau similar. Inaltimea gardului va fi de cel putin 2 m.
Cat timp conditiile solului permit, gardul va fi ingropat aproximativ 20 cm in pamant pentru a
impiedica intrarea in incinta a animalelor.
Poarta de intrare va fi de aceeai marime ca si gardul, prevazuta cu un sistem de inchidere.
Cabina de paza constructia podului de cantarire
Aceasta cabina (ce contine biroul de paza si cantarire si WC) este localizata langa podul de
cantarire al incintei. Aceasta cladire este o cabina prefabricata, avand aproximativ 30 m2.
Cladirea va fi echipata cu un birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru
cantarirea vehiculelor care sosesc in incinta si inregistrarea datelor).
Pod-bascula
Acesta va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t, iar marimea sa
este de aproximativ 55 m2. Acesta va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru
inregistrarea tuturor datelor si informatiilor necesare.
Zona de prelevare
Aceasta este localizata dupa podul de cantarire si este utilizata pentru prelevarea de probe
de deseuri pentru a identifica daca deseul ar trebui sau nu sa intre in unitatea centrala de
management al deseurilor. Suprafata sa este de aproximativ 80 m2.
Cladire administrativa
Unitatea pentru personal este de sine statatoare in spatiu, localizata intre zona de tratare a
deseurilor si poarta. Unitatea va acoperi nevoile de administrare a depozitului si a statiei de
sortare si TMB simpla/unitatea de compostare. Cladirea administrativa acopera o suprafata
de circa 350 m2.
Cladirea pentru intretinere
Incinta este planificata pentru functionarea obinuita a depozitului la fel ca si a statiei de
sortare si a statiei simple TMB de compostare si este localizata aproape de zona de tratare a
deeurilor. Cladirea pentru intretinere acopera o suprafata de 300 m2. Cladirea va include
facilitati ca spatiu de lucru, garaj, depozit, platou de spalare a camioanelor etc.
Parcare pentru personal si vizitatori
Drumuri interne
Prin reteaua de drumuri interne este asigurat accesul autocamioanelor in zona tehnica si in
Page 50 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

zona depozitului.
Drumul de acces
Un drum de aproximativ 5.440 m trebuie sa fie construit pentru a se realiza accesul
camioanelor in incinta centrala pentru managementul deeurilor. Drumul va consta din trei
parti principale. Primele doua parti vor consta dintr-o banda, cu o latime totala de 4 m si
santurile laterale vor fi dezvoltate pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul cu o singura
banda va avea o lungime de 4.720 m. Ultima parte din aproprierea depozitului va consta
dintr-o singura banda pe directie cu o latime totala de 6 m si o lungime de 720 m. Santurile
laterale vor fi construite si pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul va fi format din mai multe
straturi constand din balast pentru fundatie (30 cm), fundatie din piatra sfaramata (15 cm),
asfalt beton BA 16 strat de uzura (4 cm), mixtura de asfalt AB2 stratul de baza (6 cm).
Sistemul de spalare a anvelopelor
Acesta este localizat intr-o extindere a drumului intern, chiar inainte de zona de intrare in
directia de iesire, si este format din 2 subsisteme:
- Subsistemul de spalare echipat cu:
o

Sistem de monitorizare a miscarii care pornete exploatarea sistemului

Duze pentru apa de spalat

Grilaj pentru colectarea apei menajere

Pompa pentru alimentarea cu apa de spalat

Filtru

Conducte cu supapele necesare

- Subsistem de reciclare a apei si eliminarea namolului echipat cu:


o

Separarea solidelor rezervor de apa curata. Separarea este accelerata printr-o


conducta PVC, care conduce apa menajera la baza rezervorului de separare.

Prag pentru deversarea apelor curate in rezervorul pentru apa curata

Retea de canalizare cu supape izolatoare si echipament hidraulic pentru


eliminarea surplusului de namol

Sistemul de spalare a anvelopelor este echipat cu duze de apa, care creeaza jeturi de apa cu
presiune adecvata pentru spalarea anvelopelor.
Zona de protectie impotriva incendiilor:
Aceasta se va afla in perimetrul depozitului avand o latime de 8 metri. In aceasta zona nu
este permisa nicio urma de vegetatie sau infrastructura pentru a se evita extinderea unui
posibil incendiu in interiorul depozitului.
Sistemul de protectie impotriva incendiilor:
Va fi realizata o retea de protectie impotriva incendiilor care va acoperi intreaga zona a
depozitului central. Sistemul va fi conectat la rezervorul de apa corespunzator, cu un volum
suficient, care va fi monitorizat pentru a fi mereu plin cu apa.
1.5.6.2.7 Inchiderea si monitorizarea post-inchidere a depozitului de deseuri
Page 51 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In continuare este prezentat sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns lacapacitatea


maxima.
Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este
parte a acestui proiect.
Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu
deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupa atingerea cotei finale
de depozitare trebuie realizata acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor
de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativul tehnic pentru depozitarea
deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu,
pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea
urmatoarelor conditii si elemente constructive:

Strat de sustinere (suport) de minim 0.50 m grosime, k>1x10-4 m/s;

Strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0.50 m si k<5x10-9 m/s sau
alta bariera echivalenta;

Strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima
de 0.30 m si k>1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

Geotextil de separatie;

Strat de recultivare de minimum 1.0 m grosime, din care min. 0.15 m sol vegetal
inierbat.

Obiectivele acoperirii
Principalele obiective in proiectarea sistemului de acoperire sunt:
Minimizarea infiltratiilor apei in deeu;
Promovarea drenajului la suprafata si maximizarea scurgerii
Migrarea gazului de control si
Oferirea unei separari fizice intre deeu si unitatea si viata animala.
Sistemul de acoperire include in mod normal componente care sunt selectate pentru a
indeplini obiectivele de mai sus. Principala functie a sistemului de acoperire este de a
minimiza infiltrarea in deeu si reducerea constanta a cantitatii de levigat generat.
Componentele invelisului
Acoperirea depozitului va fi realizata din urmatoarele elemente
strat de sprijin de minimum 0,50 m grosime cu k >1x10-4 m/s;
stratul de drenare a gazului creat din materiale granulare sau artificiale avand
minimum 0,30 m grosime cu k >1x10-4;
invelis de argila compactat, de minimum 0,50 m grosime, cu k<5x10-9 m/s sau alta
bariera echivalenta;
strat pentru scurgerea apelor pluviale alcatuit din materiale granulare de minimum
0,30 m grosime si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
Page 52 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

separare geotextila;
strat de acoperire a solului de minimum 1 m grosime, din care partea superioara de
0,15 m trebuie sa fie imbogatita cu pamant vegetal.
1.5.6.3 Deseuri acceptate in depozit si procedura de acceptare la depozitare
Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:

deseuri municipale;

deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de


acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005
sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;

deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care
la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care
indeplinesc criteriile relevante de acceptar; aceste deseuri nu se depoziteaza in celule
destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.

Procedura de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri


In cadrul depozitului vor fi acceptate la depozitare, deseuri municipale incluse in Catalogul
European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG 856/2002, cu
respectarea procedurii de acceptare a deseurilor la depozitare prevazuta la capitolul III din
HG nr 349/2005.
Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor
nepericuloase, este bazat pe caracteristicile deseurilor: Deseurile nu trebuie sa contina
constituienti periculosi si sa nu aiba proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E la OUG
78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001.
Deseurile primite vor fi:
-

clasificate in functie de natura si de sursa de provenienta;

aduse de transportatori autorizati;

insotite de documente doveditoare in conformitate cu normele legale si cu cele impuse


de operatorul depozitului;

cantarite;

verificate pentru stabilirea conformarii cu documentele insotitoare.

Deseurile care nu sunt acceptate in depozit


Conform art 5 din HG nr 349/2005 deseurile care nu se accepta la depozit sunt:
-

deseuri lichide

deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietati ce


sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;

deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati


medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si avand
categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgenta a
Page 53 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;
-

toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele folosite ca
materiale in constructii intr-un depozit;

orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor
anexei nr. 3.

Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare


clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt
stabilite prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si
sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase.
1.5.7

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Prin prezentul proiect se vor inchide sapte depozite urbane neconforme, in urmatoarele
localitati: Abrud, Aiud, Alba Iulia, Blaj, Cimpeni, Cugir si Ocna Mures.
Depozitele neconforme for fi curatate folosind sistemul complet de acoperire descris de
legislatia in vigoare si vor cuprinde:
strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;
strat de drenaj al gazului din materiale granulare sau artificiale avand o grosime
minima de 0.50 sau un strat geosintetic echivalent;
geotextil de separatie;
strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau
alta bariera geosintetica echivalenta;
geotextil de separatie;
strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima
de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
geotextil de separatie;
strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal
inierbat.
In plus, urmatoarele lucrari vor avea loc in cadrul depozitelor de deseuri neconforme:
saparea puturilor de biogaz pentru indepartarea activa/pasiva a biogazului
amplasarea unei case facla pentru combustia biogazului
instalarea unor biofiltre (folosind compostul generat in amenajarile centrale de
gestiune a deseurilor) pentru toate depozitele urbane de deseuri
instalarea unui sistem perimetric de colectare a apelor pluviale
ingradire.
Urmatorul tabel prezinta principalele elemente/lucrari legate de curatarea ecologica a
depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban:

Page 54 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 1.5-11: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din
zonele urbane
Elemente

Alba Iulia

Ocna
Mures

Blaj

Aiud

Cugir

Cimpeni

Abrud

Suprafata (ha)

4.8

5.3

1.5

2.3

2.1

0.5

1.6

Excavatii (m )

6770

2610

2950

1230

1530

Incarcarea
mutarea deseurilor
3
(m )

20960

6120

3700

250

8180

370

Suprafata delimitata
(ha)

4.9

1.3

2.5

1.5

0.5

0.7

Sant de drenaj a
apei pluviale (m)

1059

896

650

568

500

284

352

Puturi de biogaz
(Nr.)

33

41

21

12

Casa facla

Masurile privind lucrarile de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri neconform din judetul
Alba sunt prezentate in tabelul de mai jos:
1.5.7.1 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Abrud
La depozitul de deseuri neconform Abrud a fost depozitat pana in prezent un volum de
aproximativ 4.000 m3, incepand cu anul 1970. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi
suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer, in
straturi care sa asigure stabilitatea depozitului la rupturi sau alunecari), incepand cu anul
2004.
Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de
colectare a levigatului.
Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 7.443 m 2.
Nr.
crt.

Depozit

Abrud

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1970

250.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
4.000

Nu

Sistem de
colectare
gaze
Nu

Tasarea
deseurilor

Da (din 2004)

Depozitul Abrud se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b1.


Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.
Depozitul de deseuri de la Abrud este localizat de-a lungul drumului national 74A, la o
distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte care se
opresc langa paraul Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se varsa in
Page 55 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

in paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud. In vecinatatea depozitului de gasesc


locuinte.
Tabel 1.5-12: Coordonate STEREO 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament

Depozit de deseuri neconform Abrud

531639,815

349508,828

In urma relocarii deseurilor va rezulta o panta de 1:3 iar amplasamentul va avea o suprafata
mai mica pentru a amenaja intreaga cantitate de deseuri cu pante mai mici.
Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii
depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala.
Depozitul de deseuri urban neconform Abrud va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
geotextil de separare de 400 g/m2;
aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9
m/s;
strat de drenare a a pei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3
m/s sau materiale artificiale;
geotextil de separatie de 400 g/m2;
strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 6 puturi (cu
adancime medie de 5 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;
sistem perimetral de colectare a apei pluviale (352 m), construit pe bermele
perimetrale;
imprejmuire.

Page 56 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5.7.2

Inchiderea depozitului neconform de deseuri Aiud

La depozitul de deseuri neconform Aiud a fost depozitat pana in prezent un volum de


aproximativ 250.000 m3, incepand cu anul 1954. Deseurile depozitate au fost nivelate cu
buldozerul din dotare, incepand cu anul 1993.
Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit.
In ceea ce priveste colectarea levigatului, au fost amenajate in jurul depozitului canale de
garda care seunesc in partea sudica a depozitului intr-un canal, in prezent colmatat si
nefunctional.
Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 22.728 m 2.
Nr.
crt.

Depozit

Aiud

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1950

500.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
250.000

Da

Sistem de
colectare
gaze

Tasarea
deseurilor

Nu

Da (din 1993 )

Avand in vedere clasificarea de mai sus, suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri,
depozitul Abrud se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b3.
Conform calendarului prezentata in H.G. nr. 349/2005 trebuie sa isi sisteze activitatea in
2013.
Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la
aproximativ 1,5 km fata de raul Mures.
Tabel 1.5-13: Coordonate Stereo 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament

Depozit de deseuri neconform Aiud

537234,261

401323,726

Depozitul de deseuri Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are o suprafata de 2.3
ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1,5) pe lateral si de
aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu
sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m).
Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii
depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala pentru sustinerea corpului depozitului.
Depozitul de deseuri urban neconform Aiud va fi inchis prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Page 57 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;


Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9
m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3
m/s sau materiale artificiale;
Geotextil de separatie de 400 g/m2;
Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 21 de puturi (cu o adnacime medie
de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
transportul gazului catre casa facla;
Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (568 m), construit pe bermele
perimetrale;
Pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm
inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru
a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in
cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul
depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;
Imprejmuire.
1.5.7.3 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Alba Iulia
La depozitul de deseuri neconform Alba Iulia depozitarea deseurilor a inceput in anul 1991.
Nu exista o situatie reala a volumului de deseuri depozitat pana in prezent. Deseurile
depozitate au fost nivelate in straturi succesive cu un buldozer cu senile si compactat cu
cilindru, incepand cu anul 2001.
Pentru eliminarea gazelor de depozit au fost instalate in corpul depozitului tevi metalice cu
diametrul de 250 mm, care sunt inaltate pe masura depunerilor de deseuri. Prin aceste tevi
gazele de depozit sunt evacuate in atmosfera.
Pentru colectarea levigatului exista un bazin de colectare care este vidanjat periodic si
deversat in statia de epurare a SC APA CANAL SRL, cu care a fost incheiat un constract.
Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 38.158 m2.
Nr.
crt.

Depozit

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )

Sistem de
colectare
gaze

Tasarea
deseurilor

Page 58 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Alba Iulia

1991

1.761.375

Da

Da

Da (din 2001)

Avand in vedere clasificare de mai sus, suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri,
depozitul Alba Iulia se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b2.
Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 trebuie sa isi sisteze activitatea in anul
2015.
Depozitul de deseuri urban neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata
de localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al
raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin
intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN 1.
Tabel 1.5-14: Coordonate Stereo 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament
X

Depozit de deseuri neconform Alba


Iulia

514083,81

Y
392601,195

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii


depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii prorpiu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala si un dig pentru sustinerea corpului depozitului.
Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de
220.000 m3). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica
a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata
depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in
partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma
unui platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%.
Depozitul de deseuri urban neconformAlba Iulia va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10-9
m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10 -3
m/s sau materiale artificiale;

Page 59 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Geotextile de separatie de 400 g/m2;


Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru evacuareagazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie
de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m3/h);
Pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului
de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si
umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul
de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul
colectat va fi reciclat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;
Sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;
Imprejmuire.
1.5.7.4 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Blaj
La depozitul de deseuri neconform Blaj a fost depozitat pana in prezent un volum de
aproximativ 150.000 m3, incepand cu anul 1981. Deseurile depozitate au fost nivelate in
straturi suprapuse de 1,5-2 m grosime si tasate mecanic cu un buldozer.
Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de
colectare a levigatului.
Conform CU nr. 209/16.09.2009, suprafata totala de 23.591 m2 alocata depozitului de deseuri
Blaj, doar 15.000 m2 au folosinta de rampa de gunoi. Din masuratorile topografice efectuate a
reiesit ca deseurile ocupa in acest moment o suprafata de 15.067 m2.
Nr.
crt.

Depozit

Blaj

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1981

500.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
150.000

Nu

Sistem de
colectare
gaze

Tasarea
deseurilor

Nu

Da

Avand in vederea suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Blaj de


incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b2. Conform calendarului
prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.
Depozitul de deseuri urban neconform Blaj este amplasat la 1 km fata de orasul Blaj, la 640
m de paraul Valea Mica si la 1,3 km fata de raul Tarnava Mica.
Tabel 1.5-15: Coordonate Stereo 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament

Depozit de deseuri neconform Blaj

521298,084

418353,059

Page 60 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii


depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala si un dig pentru sustinerea corpului depozitului.
Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de
deseuri de la blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea
construirii statiei de transfer Blaj. Deseurile sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante
abrupte in partea de nord, care este de asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o
suprafata curata pentru constructia statiei de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in
partea de nord-est si cea de vest. Noua organizare consta din doua suprafete care sunt
despartite de catre drumul de acces catre statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru
depozitarea deseurilor sunt mai mici decat intreaga suprafata a amplasamentului, pantele
abrupte trebuie realizate astfel incat sa incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in
urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2, iar pantele platoului vor fi de 5%.
Depozitul de deseuri urban neconform Blaj va fi inchis prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9
m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10 -3
m/s sau materiale artificiale;
Geotextil de separatie de 400 g/m2;
Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru evacuareagazelor de depozit, vor fi forate 4 puturi (cu o adancime medie de 8
m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,
care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;
Inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din
geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil
si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;
Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (650 m), construit pe bermele
perimetrale;
Imprejmuire.

Page 61 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.5.7.5 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Cimpeni


In cadrul depozitului neconform de la Cimpeni a fost depozitat pana in prezent un volum de
aproximativ 60.000 m3, incepand cu anul 1965. Deseurile depozitate au fost nivelate in
straturi suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer
S1800), incepand cu luna aprilie 2010. Lucrarea aceasta nu a fost finalizata.
Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de
colectare a levigatului.
Masuratorile topografice au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 7.443 m2.
Nr.
crt.

Depozit

Cimpeni

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1965

50.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
60.000

Nu

Sistem de
colectare
gaze

Tasarea
deseurilor

Da (din apr.
2010)

Nu

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Cimpeni se


incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b2. Conform calendarului
prezentata in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.
Depozitul de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine
din din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica, iar
deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept
urmare pantele pot fi netezite astfel incat sa se obtina pante de 1:3. Depozitul se afla
amplasat la o distanta de 4,5 km de orasul Cimpeni si la peste 1 km distanta de localitatea
Dealu Capsei. Paraul Schiopului, afluent al raului Bistra, se afla la aproximativ 20 m de
depozit.
Tabel 1.5-16: Coordonate Stereo 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament
X

Depozit de deseuri neconform


Cimpeni

546907,633

Y
350444,359

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii


depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea deseurilor. De
asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele
depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala pentru sustinerea corpului depozitului.
Depozitul de deseuri urban neconform Cimpeni va fi inchis prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
Page 62 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compacatata de 0,50 m cu k <
5x10-9 m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3
m/s sau materiale artificiale;
Geotextil de separatie de 400 g/m2;
Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 5 puturi (cu o adancime medie de
5m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,
care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;
Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (284 m), construit pe bermele
perimetrale;
Imprejmuire.
1.5.7.6 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Cugir
In cadrul depozitului neconform de deseuri Cugir a fost depozitat pana in prezent un volum de
aproximativ 140.000 m3, incepand cu anul 1982. Deseurile depozitate au fost nivelate in
straturi succesive si tasate mecanic cu un buldozer, incepand cu anul 1999.
Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de
colectare a levigatului.
Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 1,5 ha.
Nr.
crt.

Depozit

Cugir

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1982

816.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
140.000

Nu

Sistem de
colectare
gaze
Da

Tasarea
deseurilor

Da (din 1999)

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Cugir se


incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b2. Conform calendarului
prezentata in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.
Depozitul de deseuri Cugir se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea si 1,7 km fata
de orasul Cugir. Distanta pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m (paraul Chisag)
si respectiv 334 m (raul Cugir).
Tabel 1.5-17: Coordonate Stereo 70
Nr.

Denumire amplasament

Coordonate STEREO 70

Page 63 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozit de deseuri neconform Cugir

486724,128

373401,551

Depoziul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozit se realizeaza prin
partea nordica, iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se finalizeaza cu pante
abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste vegetatie deasa.
Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si relocarea
deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul are
pante line (5%).
Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii
depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, vor fi indepartate pentru a facilita compacatrea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala.
Depozitul de deseuri urban neconform Cugir va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9
m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3
m/s sau materiale artificiale;
Geotextil de separatie de 400 g/m2;
Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 12 puturi (cu
adancime medie de 9 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;
Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;
Imprejmuire.
1.5.7.7 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Ocna Mures
La depozitul de deseuri neconform Ocna Mures a fost depozitat pana in prezent un volum de
aproximativ 139.308 tone, incepand cu anul 1960. Deseurile depozitate au fost nivelate in
straturi suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer),
incepand cu data de 01.09.2010. Dupa tasarea stratului de deseuri cu buldozerul se pune un
Page 64 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

strat de nisip care este tasat de asemenea cu buldozerul. Procedeul se repeta.


Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de
colectare a levigatului.
Nr.
crt.

Depozit

Ocna Mures

Anul
inceperii
depozitarii

Capacitate
proiectata
3
(m )

1960

500.000

Volum
Sistem de
(aproximativ)
colectare
depozitat
levigat
3
(m )
139.308

Nu

Sistem de
colectare
gaze

Tasarea
deseurilor

Da (din sept.
2010)

Nu

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Ocna Mures se
incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase b2. Conform calendarului
prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.
Depozitul de deseuri Ocna Mures se afla la o distanta de 350 mfata de raul Mures. In partea
de sud-vest depozitul este marginit de paraul Valea Banta. Distanta pana la cea mai
apropiata localitate este de 300 m (Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna Mures.
Tabel 1.5-18: Coordonate Stereo 70
Coordonate STEREO 70
Nr.

Denumire amplasament
X

Depozit de deseuri neconform Ocna


Mures

542825,233

Y
410073,162

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii


depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un
buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si
electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier
sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei
deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma
si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul
depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma
perimetrala si un dig. Exista un risc major datorita localizarii depozitului de deseuri in
apropierea raului Valea Banta, motiv pentru care partea inferioara a bermei perimetrale va fi
acoperita cu o membrana cu rol de protectie impotriva scurgerilor.
Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune.
Deseul este depozitat intr-o zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea
deseurilor este prevazuta cu o panta de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are
pante de 5%. Pe intreg perimetrul depozitului exista o serie de santuri, iar in partea vestica se
intalneste cu raul Valea Banta.
Depozitul de deseuri urban neconform Ocna Mures va fi reabilitat prin implementarea unui
sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:
Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;
Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Page 65 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Geotextil de separare de 400 g/m2;


Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;
Geotextil de separare de 400 g/m2;
Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9
m/s;
Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3
m/s sau materiale artificiale;
Geotextil de separatie de 400 g/m2;
Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;
Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 de puturi (cu
adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte
pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m3/h);
Pentru managementul levigatului va fi construitun sant perimetral la baza depozitului
de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu o geomembranade 1,5 mm
si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre
rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale
amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in
partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi
recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.
In berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea
superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896 m);
Imprejmuire.

1.6

DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Durata de functionare a depozitului de deseuri va fi de 20.7 ani.


Tabel 1.6-1: Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Galda de Jos

1.7

Celula (Faza )

Capacitate (m )

Suprafata (m )

Ani

Celula 1 (Faza A)

543.000

50.090

5,3

Celula 2 (Faza B)

1.383.000

63.930

15,4

1+2 (A+B)

1.926.000

114.020

20,7

INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE


Page 66 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

FOLOSITE IN
PRODUCTIEI

SCOPUL

PRODUCERII

ENERGIEI

NECESARE

ASIGURARII

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite. In
acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru
tratare si depozitare.
In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona:

Page 67 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.7-1: Schema de management al deseurilor pentru zona 1 Galda de Jos

Page 68 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.7-2: Schema de management al deseurilor zona 2 Tartaria

Page 69 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.7-3: Schema de management al deseurilor zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud,
Zlatna

Page 70 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.7-4: Schema de management al deseurilor zona 4 Blaj

Page 71 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.8

INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE


CHIMICE

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri


urbane neconforme din judetul Alba, va necesita materiale clasice de constructie. In special in
faza de exploatare si inchidere a depozitelor se vor folosi materialele existente in teren
precum argila, sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si
exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.
La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de
sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a
statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor
pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului.
Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in
legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta
depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu
impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de
accidente majore.
1.8.1

Materiale nepericuloase

Tabel 1.8-1: Terasamente Statii de transfer


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Vegetatie

Curatare amplasament

12.000,00 m

In afara amplasamentului

Pamant vegetal

Excavatie

510,00 mc

Langa amplasament

Argila

Umplutura

25.500,00 mc

Pe amplasament

Tabel 1.8-2: Terasamente Centrul de management al deseurilor Galda de Jos


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Pamant vegetal

Excavatie

77.310,00 mc

Langa amplasament

Argila

Umplutura

136.060,00 mc

Pe amplasament

Tabel 1.8-3: Colectarea levigatului Centrul de management al deseurilor Galda de Jos


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Conducte

Colectare levigat

1.220,00 m

Furnizor/magazie

Pietris

Strat de drenaj

25.600,00 mp

Pe amplasament

Page 72 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 1.8-4: Sistem de colectare a gazului Galda de Jos


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Conducte

Colectare gaz

4.962,00 m

Furnizor/magazie

Pietris

Umplutura cu pietris 16/32


mm

350,00 mc

Pe amplasament

Argila

Strat de argila

40,00 mc

Pe amplasament

Tabel 1.8-5: Sistem de colectare a apelor pluvial Galda de Jos


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Pamant vegetal

Excavatii pentru rigola


ape pluviale

2.500,00 mc

Langa amplasament

Geomembrana PEID
2,00 mm

Impermeabilizare rigola
ape pluviale

5.350,00 m

Furnizor/magazie

Tabel 1.8-6: Terasamente inchidere depozite neconforme


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Pamant vegetal

Excavatie

15.090,00 mc

Langa amplasament

Deseuri

Relocarea deseurilor

248.400,00 mc

Pe amplasament

Pamant vegetal

Excavatii pentru rigola


ape pluviale

3.447,20 mc

Langa amplasament

Tabel 1.8-7: Inchidere depozite neconforme - impermeabilizare


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Sol steril

Strat de sustinere

75.944,00 mc

Pe amplasament

Pietris

Drenare biogaz - Strat din


pietris

71.560,00 mc

Pe amplasament

Membrana

Impermeabilizare rigole

2.329,80 m

Furnizor/magazie

Page 73 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Geotextil 400 g/m

Acoperire corp deseuri separatie si filtrare

165.040,00 m

Furnizor/magazie

Pietris

Strat de drenaj

42.936,00 mc

Pe amplasament

Geotextil 400 g/m

Acoperire corp deseuri separatie si filtrare

165.040,00 m

Furnizor/magazie

Geosintetic

Drenarea gazelor

43.840,00 m

Furnizor/magazie

Argila

Inchidere finala

71.560,00 mc

Pe amplasament

Geotextil 400 g/m

Separatie si filtrare

143.120,00 m

Furnizor/magazie

Geosintetic

Bariera geosintetica

21.920,00 m

Furnizor/magazie

Sol

Inchidere

124.940,00 mc

Depozit in afara excavatiei

Sol fertil

Inchidere finala

24.756,00 mc

Depozit in afara excavatiei

Tabel 1.8-8: Inchidere depozite neconforme managementul levigatului


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Conducte

Colectare si transport
levigat

5.046,00 m

Furnizor/magazie

Tabel 1.8-9: Inchidere depozite neconforme managementul levigatului


Tip de material

Activitate/obiect

Cantitate

Loc si mod de depozitare

Puturi

Stocare biogaz

952,10 m

Furnizor/magazie

Pietris

Drenare biogaz

5.388,73 mc

Furnizor/magazie

Conducte

Transport biogaz

4.052,10 m

Furnizor/magazie

Pietris

Filtru pentru biogaz

178,08 mc

Furnizor/magazie

1.8.2

Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta


depozitului si a statiilor (de transfer, sortare si tratare mecano-biologica) si
consumuri

Page 74 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Substanta/material

Loc depozitare sau


utilizare

Consum zilnic l/zi

Consum anual l/an

Hipoclorit de sodiu

Gospodaria de apa

3.1*

967.2

Motorina

Platforma tehnologica

1 164,68

351 500,76

Ulei de motor

Platforma tehnologica

12

4 243

* cantitate estimata

1.9

INFORMATII DESPRE POLUANTII CHIMICI, FIZICI SI BIOLOGICI


AFECTEAZA MEDIUL GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

CARE

Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de sortare si TMB ca obiective noi prevazute in
proiect pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.
1.9.1

Poluarea fizica

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat
si in cea de exploatare este poluarea sonora.
Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.
Sursele de poluare sonora sunt:
in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale
in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de
compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi
celule.
Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele
mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar
acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin mediu protejat se intelege
mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la
minimum 1000 m distanta).
Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:
includerea de specificatii tehnice pentru echipamente (prevederea cu sisteme de
reducere a zgomotului);
intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;
stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).
1.9.2

Poluarea chimica

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi
propuse sunt: apa, aerul, solul.
Page 75 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si


formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in
capitolul 4 din continutul acestui raport.
1.9.3

Poluarea biologica

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:


poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt
vectori de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari;
poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti
prezenti in mod normal in deseuri.
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta
- de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in
masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi
propuse sunt: apa, aerul, solul.
Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese
aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.
Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt
prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.
De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau
combaterii diferitelor forme de poluare.

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL


PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

1.10.1 Colectare si transport


Situatia existenta
La nivelul anului 2008, rata de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Alba era de:
86% in mediul urban;
33% in mediul rural.
Obiective si tinte
Principalele tinte privind colectarea deseurilor in judetul Alba includ:
Extinderea acoperiri sistemului de colectare la 100% in mediul urban pana in 2013;
Extinderea acoperirii sistemului de colectare la 90% in mediul rural pana in 2009 si
100% pana in anul 2013. Tinta pentru anul 2009 se asteapta a fi realizata prin
implementarea proiectului cu o intarziere de 1-2 ani;
Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva;
Page 76 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Dezvoltarea si modernizarea echipamentelor de colectare si transport existente


(vehicole, pubele, etc.).
1.10.1.1 Schema generala de colectare
Optiunile care au fost luate in calcul sunt urmatoarele:
Varianta 1:
o

Un sistem de colectare de 2 pubele (unul pentru deseuri uscate iar altul pentru
deseuri umede) va fi implementat in zonele ce genereaza mai mult de 5,000 t de
deseu anual (toate cele 4 zone). In zonele in care proiecte Phare sunt in curs de
desfasurare s-a propus ca acest sistem de 2 pubele sa fie transformat intr-unul de
4 pubele dupa 2012.

Varianta 2:
o

Este asemanatoare cu varianta 1, doar ca in acest caz va fi implementat un sistem


mult mai avansat de tratare a deseurilor organice (bio-uscare); rezultatul
procesului poate fi ori un carburant secundar (carburant solid recuperat - solid
recovered fuel SRF) ori compost (CLO), precum si metale feroase utilizate drept
magneti.

Varianta 3:
o

Un sistem de colectare de 2 pubele (una pentru deseu umed si alta pentru deseu
uscat) va fi implementat in zonele ce genereaza mai mult de 5,000 t de deseu
anual (toate cele 4 zone).

Varianta 4:
o

Un sistem de 3 pubele va fi implementat in the zonele ce genereaza mai mult de


5,000 t de deseu anual (toate cele 4 zone). Intr-o pubela se va colecta hartia si
cartonul, in cea de-a doua restul de material reciclabil (pubela uscata) iar in cea
de-a treia (pubela umeda) se va colecta restul de deseu (in principiu fractiile
organice).

Alegerea variantelor descrise anterior se bazeaza pe urmatoarele:


Fara implementarea unui sistem selectiv de colectare nu exista posibilitatea atingerii
tintelor de reciclare. Asadar implementarea unui sistem de un container pentru
deseuri in amestec nu a fost luat in calcul. Acelasi lucru este valabil si pentru
gestiunea deseurilor la nivel regional;
Implementarea unui sistem in care toate fractiile de deseuri urmeaza a fi separate
(sistemul de 5 sau chiar de 4 pubele) este nerealist mai ales in zonele cu locuitori
deseviti in prezent de una sau chiar nicio pubela. Acesta este motivul pentru care un
asemenea sistem complex va fi dezvoltat doar in regiuni in care au fost deja create
anumite infrastructuri prin proiectele Phare.
1.10.1.2 Tipul, marimea, capacitatea si culoarea containerului
Dimensiunea unui container de deseuri depinde de numarul de oameni pe care ii deserveste.
Locurile in care vor fi amplasate pubele mari de deseuri pentru uz comun, numarul propriu-zis
Page 77 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

al acestora va depinde in mod direct de marimea si tipul unitatilor si, de asemenea, de gradul
anticipat de uz.
In sistemul bring (de aducere) locuitorii transporta materialele din gospodariile lor, pe cand
in sistemul kerbside aceste materiale sunt preluate de acasa de catre o companie.
Colectarea kerbside este cea mai des intalnita metoda de colectare a deseurilor in cadrul
cladirilor cu putine etaje. Acest sistem de sortare presupune adunarea/colectarea intr-o serie
de recipienti separand materiale precum hartia, aluminiul, plastic, textile si sticla. Materialele
sunt sortate si plasate intr-un vehicul compartimentat corespunzator. Acest sistem poate fi util
in zonele cu o populatie redusa. Acolo insa unde exista un numar sporit de case (de ex: in
zonele urbane) un alt sistem de colectare este mai potrivit, si nicidecum acesta. Sortarea de
tip kerbside poate fi de asemenea ineficienta in zone cu strazi inguste sau cu trafic
aglomerat/deseori congestionat sau in zone cu un climat ploios. Colectarea kerbside
necesita mai multa munca fizica iar timpii de operare sunt mai lungi decat in cazul colctarii
clasice a unei fractii umed-uscate. Timpul de colectare este de asemena, mai lung. In zonele
foarte aglomerate pot aparea deseori cozi in spatele vehiculului de colectare. In consecinta,
acest sistem nu este cel mai potrivit pentru zonele urbane. In final, acest tip de colectare
presupune o serie de cheltueli mult mai ridicate in ceea ce priveste investitia initiala si costul
de operare (sunt necesare mai multe pubele si mai multe camioane pentru a deservi fiecare
gospodarie, datorita timpului sporit de colectare).
Pe de alta parte, colectarea de tip bring (aducere) este extrem de simpla. Aceasta
presupune ca toate materialele (reciclabile) uscate si fractiile umede sa fie colectate in
containere separate. In ipoteza acestui scenariu, se presupune ca ambele fractii vor fi
colectate cu ajutorul acelorasi camioane insa in zile diferite. Acest sistem este potrivit
majoritatii zonelor unde exista un spatiu in fata locuintelor/caselor unde se pot depozita
deseurile. Acest sistem permite o colectare mult mai rapida si mai eficienta.
Pe baza argumentelor de mai sus putem concluziona ca sistemul de tip bring este cel
potrivit pentru Judetul Alba.
Containerele mici cu capacitate redusa trebuie colectate mai des pentru a putea colecta o
cantitate cat mai mare de deseuri. Cutiile necesita mai degraba servicii de colectare decat
pubelele, exceptand cazul in care exista mai multe cutii. In cazul in care colectarea este
lunara, bilunara sau chiar saptamanala, un container este cea mai potrivita solutie el ofera o
capacitate sporita fata de o cutie si poate fi depozitat in afara casei sau al unui ansamblu de
case (in ipoteza in care exista spatiu suficient pentru acest lucru).
Deocamdata containerele de plastic de 1.1 m3 (Europubele)(Figura 1.10-1) sunt cea mai
ieftina solutie si pot fi usor completate de containere mai mici. Conatinerele sunt uniforme si
se evita astfel o prelungire a timpului de colectare.
Sistemul de Europubela este etans (inchis) si poate fi utilizat cu succes intr-un mediu de
depozitare neprotejat. Containerele de acest tip sunt usoare asigurand manevrabilitate
sporita; au incorporate guri de scurgere facand astfel curatarea mult mai putin problematica.
De asemenea marimea si design-ul asigura un impact vizual redus (sunt mai estetice) iar
franele din dreptul rotilor asigura o stabilitate sporita.

Page 78 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-1: Europubela

In ceea ce priveste culoarea containerelor, potrivit OM 1121/2006 ce reglementeaza


identificarea fiecarei pubele cu tipul de material continut in vederea implementarii strategiei de
colectare selectiva culoarea maro va fi aleasa pentru deseuri biodegradabile umede, albastru
pentru hartie si carton, alb/verde pentru sticla alba/verde, galben pentru metal si plastic. Este
putin probabil ca insasi culoarea containerului sa aiba un impact asupra eficientei schemei
insa, cu toate acestea, stabilirea unei selectii potrivite de culori ar putea ajuta la mentinerea
unui anumit standard general in ceea ce priveste colectarea sistemul este mai vizibil si altfel
mai usor inteles si adoptat.
Referitor la compostarea in gospodarii cetatenii vor primi compostoare speciale de 220 l pe
care le vor putea utiliza in vederea compostarii deseurilor biodegradabile generate.
1.10.1.3 Frecventa colectarii
Frecventa colectarii este stabilita tinand cont, printre altele, de cantitatea de refuz, de anumite
indicatii speciale referitoare la containere, respectiv capacitatile proiectate ale statiilor de
transfer. Colectarile mai frecvente asigura capturarea unei cantitati mai mari de materiale
recuperabile; acelasi lucru pare sa fie valabil si atunci cand colectarea acestora din urma are
loc in aceeasi zi cu refuzul. Containerele mai mici cu o capacitate redusa trebuie colectate
mai frecvent pentru a asigura asimilarea unei cantitati cat mai mari de fractii reciclabile.
Se presupune ca pe parcursul verii (Mai-Octombrie) frecventa colectarii va fi zilnica cu
exceptia Duminicii in mediile urbane si la fiecare a doua zi in mediul rural, cu un singur traseu
per camion in fiecare zi lucratoare. Pe durata iernii, in schimb, frecventa colectarii poate fi
redusa in special in zonele rurale (atat pentru fractiile umede cat si uscate) caci frigul permite
gazduirea mai indelungata a deseurilor in pubele. Aceste frecvente de colectare corespund
unui factor de stocare de 2 zile pentru deseu. In orice caz partea de logistica si frecventa
colectarii vor fi optimizate de catre operator cat mai repede cu putinta de indata ce sistemul
va incepe sa devina operational.
1.10.1.4 Vehicolele necesare transportului deseurilor
Camioanele compactoare (Figura 1.10-2) sunt din punct de vedere economic cele mai
potrivite vehicule pentru colectarea din usa in usa in zonele obisnuite precum si in zonele
rezidentiale cu o densitate medie si scazuta a populatiei.

Page 79 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-2: Vehicul tipic utilizat pentru compactare

In Europa ultimilor 30 de ani a existat o tendinta ca vehiculele de colectare a deseului


municipal solid sa devina din ce in ce mai mari. Acest trend a fost corelat cu o crestere a
sofisticarii si a unor performante superioare de compactare. Cu toate acestea insa aceasta
marime crescuta a ridicat probleme referitoare la manevrabilitatea de-a lungul strazilor
inguste, la securitate, zgomot respectiv impactul asupra mediului a acestor masini mari.
Pentru schema de colectare din Judetul Alba au fost propuse urmatoarele tipuri de vehicule:
Tabel 1.10-1: Tipuri de camioane studiate
Tipul vehiculului

Incarcator spate si compactare


interna

Capacitate

12 m , 16 m

Tonaj

9t, 6,5t

Costul unui vehicul


3
compactor, 12m

100.000,00 (EURO) (fara taxe)

Costul unui vehicul


3
compactor, 16m

120.000,00 (EURO) (fara taxe)

Vehiculele de 12m3 au fost selectate atat pentru zonele urbane cat si rurale tinand cont de
cea mai buna combinatie a parametrilor de cost si functionalitate, nevoile curente si viitoare
de colectare, accesibilitatea statiilor de transfer, respectiv manevrabilitate.
In calculul ulterior al investitiei s-a tinut cont de urmatoarele caracteristici ale vehiculor:
Incarcator spate si compactare interna
Capacitate 12 m3 (pentru zone rurale si urbane)
Capacitate utila 6,5 t (pentru vehicule de 12 m3)
Factor de compactare 1:4 1:5
Factor de umplere 90%
Numarul de locuinte ce pot fi deservite intr-o zi va afecta numarul total de vehicule si operatori
necesari. In zonele cu densitate mare a populatiei distanta pana la cel mai apropiat container
este de mai putin de 180 m.

Page 80 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.10.1.5 Concluzii
Tabelul de mai jos grupeaza echipamentele pentru fiecare zona in parte. Cererea
suplimentara de pubele pentru colectarea materialelor reciclabile si a altor deseuri (colectare
selectiva) este de 4,375 (cererea totala este de 7,131 pubele). In mod similar numarul
suplimentar de camioane necesar este de 54 (cererea totala este de 110 camioane).
Trebuie tinut minte ca pubelele luate in calcul au capacitatea de 1.1 m3 iar camioanele o
capacitate de 12 m3.
Tabel 1.10-2: Necesarul de echipamente de colectare pentru judetul Alba
Pubele
Necesarul de pubele

Numarul existent de
pubele

Necesarul
sumplimentar de
pubele

Costul aditional al
pubelelor (Euro)

Zona 1 Galda de Jos

3,068

1,186

1,882

517,561

Zona 2 Tartaria

1,832

708

1,124

309,148

Zona 3 Sohodol

965

373

592

162,771

Zona 4 Blaj

1,266

489

777

213,574

Total

7,131

2,756

4,375

1,203,125

Camioane
Necesarul de
camioane

Numarul existent de
camioane

Necesarul
suplimentar de
camioane

Costul aditional al
camioanelor (Euro)

Zona 1 Galda de Jos

48

40

800,000

Zona 2 Tartaria

27

22

2,200,000

Zona 3 Sohodol

16

10

1,000,000

Zona 4 Blaj

19

14

1,400,000

Total

110

56

54

5,400,000

Camioanele vor trebui furnizate de catre operator in momentul in care oferta va fi publicata.
Conform statisticilor cantitatile proiectate de deseu pentru Judetul Alba nu vor creste
considerabil pana in 2037 (o crestere de aproximativ 16 % in perioada 2009-2037 sau 21,849
t in total). Astfel colectarea cantitatilor aditionale de deseuri se va putea face prin prisma
optimizarii schemei logistice si nu prin achizitionarea unor utilaje suplimentare. In orice caz,
noul echipament va trebui cumparat pe masura ce echipamentele vechi vor iesi din uz.
In ceea ce priveste compostarea in gospodarii cetatenii din zonele rurale vor primi un numar
de aproximativ 16,133 compostoare de casa speciale avand o capacitate de 220 l pentru a-si
Page 81 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

putea trata singuri deseurile biodegradabile pe care le genereaza (se preconizeaza ca


aproximativ 3,200 t/an de deseu va putea fi compostat in gospodarii). Costul acestor
compostoare speciale se va ridica la aproximativ 806,650 .
1.10.2 Statiile de transfer
Statiile de transfer sunt facilitati unde sunt descarcate din autovehicule deseurile municipale
solide, si sunt depozitate o scurta perioada de timp, pentru a fi mai apoi incarcate in vehicule
de transport pentru distante lungi, sitransportate catre depozitul de deseuri sau alte instalatii
de tratare sau eliminare. Statiile de transfer reprezinta optiunea pentru logistica de transport a
deseurilor. In principiu, colectarea este separata de transport.
Combinand incarcarea a diferite camioane individuale de colectare a deseurilor intr-un singur
transport, comunitatile pot economisi bani pe forta de munca si costurile de operare pentru
transportul deseurilor catre depozitul de deseuri. Ei pot, de asemenea, reduce numarul de
transporturi ale vehiculelor catre si de la zona de depozitare.
De exemplu, vehiculele care colecteaza deseurile descarca containerele mobile la statiile de
transfer a deseurilor, care sunt mai apoi transportate catre reciclare, recuperare, tratare sau
depozitare la depozitul de deseuri.
Dezvoltarea statiilor de transfer depinde in principal de:
Proiecte existente ce includ statii de sortare, spre exemplu proiecte Phare si
guvernamentale;
Distante rutiere si accesibilitate;
Investitii si costuri de operare;
Capacitati estimate;
Populatia deservita;
Suprafata disponibila;
Simplitatea tehnologiei.
Tipul de statie ce va fi fezabil pentru o comunitate depinde de urmatoarele variabile de
proiectare:
Capacitatea necesara si cantitatea de deseuri ce se doreste a fi stocata;
Tipurile de deseuri acceptate pentru depozitare;
Procesele necesare penntru recuperarea materialelor din deseuri sau pregatirea
acestora pentru expediere (de exemplu: maruntire sau balotare);
Tipurile de vehicule de colectare;
Topografia amplasamentului si caile de acces.
1.10.2.1 Situatia existenta
Judetul Alba va fi deservit de 7 statii de transfer:
Aiud (3,000 t/an) terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea centralPage 82 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

nordica a judetului;
Tartaria va deservi partea sudica a judetului;
Sohodol (parte a unui program guvernamental: 18,900 t/an), Baia de Aries (Phare:
18,900 t/an), Abrud (2,000 t/an) si Zlatna (3,000 t/an) vor deservi partea de vest a
judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor
alte proiecte Phare, respectiv finantate de la guvern;
Blaj va deservi partea estica a judetului.
Statiile de transfer care urmeaza a fi construite vor face fata cantitatii de deseuri generate in
zonele respective (atat deseuri uscate cat si umede), mai precis:
Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33,044 t/an;
Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15,000 t/an.
1.10.2.2 Sisteme alternative de statii de transfer
Cele mai multe diferente cu privire la statiile de transfer sunt comune, si tin cont in pricipal de
tipul vehicolelor de transport si de distanta de transfer. Cele mai multe caracteristici se
incadreaza in urmatoarele categorii:
Statii cu descarcare directa si fara compactare;
Statii cu platforma/cuva fara compactare;
Statii cu compactare.

Figura 1.10-3: Depozitarea deseurilor in container fara compactare

1.10.2.3 Statii cu descarcare directa si fara compactare


Statiile cu descarcare directa si fara compactare sunt in general proiectate cu doua platforme
generale de operare. In procesul de transfer, deseurile sunt descarcate direct din vehiculele
de colectare (pe platforma superioara), printr-o palnie, si apoi de la nivelul inferior direct in
Page 83 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

remorca. Remorcile sunt adesea amplasate pe cantar, astfel incat, in momentul in care se
atinge sarcina utila maxima, sa poata fi oprita depozitarea. Aceste statii sunt eficiente
deoarece deseul este manevrat o singura data. Cu toate acestea ar trebui sa fie dezvoltate
unele dispozitii privind depozitarea deseurilor in perioadele de varf sau cand apar intreruperi
ale sistemului. De exemplu, deseul in exces poate fi descarcat si depozitat temporar pe
podea. Statia permite adesea sa restrictioneze cat timp deseurile pot fi depozitate pe podea
(de obicei 24 de ore sau mai putin).
1.10.2.4 Statii cu platforma/cuva fara compactare
In statiile cu platforma/cuva, vehiculele descarca deseurile pe o podea sau zona unde
deseurile pot fi depozitate temporar, si, daca se doreste, sortate in reciclabile sau materiale
neutilizabile. Deseurile sunt apoi incarcate in remorci deschise, de obicei cu ajutorul
incarcatoarelor frontale. Ca si statiile cu descarcare directa, si acestea au doua niveluri. Daca
se foloseste o cuva, statia are trei nivele. Un avantaj major al acestor statii este ca ofera
depozitare temporara, ceea ce permite ca in perioadele de varf deseurile sa fie depozitate o
perioada indelungata. Desi costurile de construire pentru aceste statii sunt de obicei mai
ridicate datorita spatiului mult mai mare de depozitare, capacitatea de stocare temporara a
deseurilor permite cumpararea unui numar mai mic de camioane si remorci, si poate permite,
de asemenea, operatorilor sa stationeze pe durata noptii, sau in alte perioade cu trafic scazut.
Aceste statii sunt de obicei proiectate pentru a avea ocapacitate de stocare de o zi jumatate
pana la doua zile.
1.10.2.5 Statii cu compactare
Statiile de transfer cu compactare utilizeaza echipemente mecanice pentru a reduce
densitatea deseurilor inainte de a fi transferate. Cele mai commune tipuri de statii de transfer
utilizeaza un compactor hidraulic alimentat pentru a comprima deseurile. De asemenea pot fi
utilizate si pres-containerele. Deseurile sunt introduse in compactor printr-un jgheab, fie direct
din camioanele de colectare, fie prin intermediul unei palnii. Pistonul alimentat hidraulic al
compactorului impinge deseurile in remorca de transfer care este de obicei legata mecanic de
compactor. De asemnea, se pot folosi si alte echipamente pentru compactarea deseurilor. De
exemplu, deseurile pot fi balotate pentru transport catre spatiul de depozitare baloti sau catre
alta facilitate de depozitare. Balotarea este uneori folosita pentru transportul feroviar de lunga
distanta sau camion de tractiune. Ca o alternativa, modelele mai noi de compactoare produc
un extrudat care poate fi taiat la lungimea dorita. Balotii sau deseurile extrudate pot fi
transportate cu ajutorul autocamioanelor cu platforma sau cu remorca de constructie usoara,
deoarece, spre deosebire de un compactor traditional, peretii laterali ai remorcii nu trebuie sa
restranga deseurile pe masura ce acestea sunt impinse de catre cilindrul hidraulic.
Statiile de compactare sunt utilizate atunci cand (1) deseurile trebuie sa fie balotate pentru a fi
transportate (exemplu: transport feroviar), sau pentru expediera catre zona de depozitare a
balotilor, (2) remorcile deschise nu pot fi utilizate datorita restrictiilor de gabarit precum
restrictiile de viaducte, si (3) topografia amplasamentului sau lamplasarea nu permit
construirea unei cladiri cu mai multe nivele care favorizeaza incarcarea remorcilor deschise.
Principalul dezavantaj al unei statii cu compactare il reprezinta dependenta statiei de
compactare a deseurilor de operabilitatea compactorului.
Selectarea unui compactor de calitate, intretineri regulate si preventive ale echipamentelor,
precum si disponibilitatea prompta a personalului de intretinere sunt esentiale pentru o
functionare corespunzatoare. Acest dezavantaj nu este relevant cand sunt utilizate prescontainere.
Page 84 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-4: Statie de transfer automata

Figura 1.10-5: Indepartarea containerului din statia de stransfer

Cand cantitatile de deseuri sunt mici (mai putin de 200 t/zi), este eficient din punct de vedere
economic sa se utilizeze compactoare mobile (pres-containere), decat compactoare statice.
In aceasta situatie deseurile sunt descarcate direct din vehiculele de colectare, printr-o palnie,
in jgheabul de alimentare al pres-containerelor aflate la nivelul inferior. Fiecare compactor
mobil este o unitate de sine statatoare, ce consta dintr-un compactor conectat permanent la
un comtainer cu compactare. Avantajul este reprezentat de faptul ca nu necesita pregatiri
speciale ale amplasamentului, deoarece compactorul necesita doar alimentare cu energie
electrica. Un piston orizontal actionat electro-hidraulic compacteaza materialul in interiorul
containerului compactor.
Analiza comparativa a sistemelor alternative

Avantaje
Statie cu descarcare
directa si fara compactare

Inchiderea este
putin probabila
datorita

Dezavantaje

Remorci mai mari


decat statiile de

Comentarii
Nu se propune aceasta
solutie, in principal,
datorita faptului ca nu se
Page 85 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

echipamentului de
mici dimensiuni
utilizat;
Mai putine costuri
intensive;
Manevrare mai
usoara prin
amplasament;
Necesitatea unui
echipament simplu;
Mai putine cerinte
pentru manipularea
deseului

compactare;
Elemente
voluminoase
fixate direct in
remorci pot cauza
daune remorcii;
Numarul si
disponibilitatea
halelor nu pot fi
adecvate pentru a
permite depozitari
directe in
perioadele de
varf;

reduce volumul de
deseuri, minimizand
astfel beneficiile operarii
statiei de transfer.
De asemenea,
problemele de igiena,
miros si estetica legate
de acest tip de statie de
transfer sunt destul de
semnificative.

Necesita o
constructive pe
doua nivele;
Problem legate de
estetica, igiena si
miros;
Cresterea
suprafetei pentru
statia de transfer;
Necesita
echipamente
special pentru
incarcarea
deseului in
container;
Nu permite
recuperarea
materialului;
Mai multe
transporturi ale
vehiculelor si
cresterea
costurilor, pre
deosebire de
alternative cu
compactare.
Este furnizata o
zona
corespunzatoare si
eficienta pentru
stocarea deseurilor;
Statii cu platform/cuva
fara compactare

Deseu
necompactat poate
fi maruntit in palnie
sau pe platforma;
Vegiculele cu
incarcare frontala
sunt mai putin

Costuri mari de
capital pentru
structura si
echipament, in
comparative cu
alte alternative
fara compactare;

Aceasta solutie nu este


propusa, in principal,
datorita faptului ca nu
este redus volumul
deseurilor, minimizand
beneficiile operarii statiei
de transfer.

Suprafata a
pardoselei mult
mai mare pentru
intretinere;

De asemenea,
problemele de igiena,
miros si estetice legate
de acest tip de statie de
transfer, sunt destul de

Necesita vehicule

Page 86 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

costisitoare decat
cele cu
compactare;

mai mari decat


statiile cu
compactare;

Perioadele de varf
sunt usor de
coordonat;

Atentie sporita
pentru
manipularea
deseurilor;

Manevrare mai
usoara pe
amplasament;
Simplitatea
operatiunilor si
aechipamentelor
reduce potentialul
statiei de a fi
inchisa;
Permite
recuperarea
materialelor.
Mai putine costuri
decat prescontainerele,
pentru statiide
transfer cu o
capacitate mai
mare de 200 t/zi;
Reducerea
volumului de
deseuri;
Un nivel ridicat al
protectiei mediului
si sanatatii;

Statii compactoare cu
compactor

Nu are loc o
depozitare
temporara a
deseurilor;
Necesita vehicule
mai mici;
Compactoarele
care produc
extrudat pot
maximiza sarcina
utila in vehiculele
mai usoare;
Transporturi mult
mai putine cu
vehicule precum si
reducerea
costurilor de
transport, decat in
alternativele fara
compactare.

semnificative.

Problem legate de
igiena, miros si
estetica;
Mai multe
transporturi ale
vehiculelor
precum si
cresterea
costurilor, spre
deosebire de
alternativa cu
compactare.

Mai multe costrui


decat statiile fara
compactare;
Problem de
operare in
situatiile in care
compactarea nu
functioneaza;
Lipsa flexibilitatii
in ceea ce
priveste
capacitatea
statiei, datorita
dependentei
foarte mari de
compactare;
Capacitatea
compactorului nu
este adecvata
pentru perioadele
de varf
camioanele
pentru deseuri vor
fi nevoite sa
astepte;

Se prefer statii fara


compactare, insa nu se
propane, deoarece statiile
de transfer din judetul
Alba au ocapacitate mai
mica de 200 t/zi, iar
datele financiare au
indicat faptul ca aceste
statii sunt mult mai
scumpe.

Costuri ridicate
pentru operarea si
intretinerea
compactoarelor.

Page 87 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Costuri mai mici


decat
compactoarele
pentru statiile de
transfer cu o
capacitate mai
mica de 200 t/zi;
Reducerea
volumului de
deseuri;
Grad ridicat al
protectiei mediului
si a sanatatii;
Nu are loc
depozitare
temporara a
deseurilor;

Statii compactare cu
pres-container

Flexibilitate in
cresterea
capacitatii prin
intermediul
achizitionarii de
pres-containere
suplimentare;
Sunt necesare
vehicule mai mici;
Transporturi mult
mai putine si
costuri reduse, spre
deosebire de
alternativa fara
compactare;
Fiecare container
are propriul
compactor;

Mai multe costuri


decat statiile fara
compactare;
Costuri mari de
transport de la
statia de transfer
catre centrul
management al
deseurilor,
datorita
containerelor care
au o greutate mai
mare datorata
preselor;
Costuri de capital
mult mai mari
coparativ cu
compactoarele
statice datorita
cantitatilor de
deseu ce
urmeaza a se
receptiona in
statie (mai mult de
200 t/zi);

Este recomandata avand


in vedere ca statiile de
transfer din judetul Alba
au o capacitate mai mica
de 200 t/zi iar datele
financiare indica faptul ca
acest tip de statie este
mai putin scumpa decat
statiile cu compactare.

Dificultati in
manevrarea
cantitatilor mari de
deseu (200 t/zi).

Simplitatea
operatiunilor si a
echipamentelor
reduce potentialul
de inchidere a
statiei;
Nu necesita
operatori instruiti.

Statie compactoare cu
palnie

Statie compactoare cu
palnie si presa

Avantajele
mentionate pentru
statiile cu
compactare

Avantajele
mentionate pentru
statia cu
compactare

presupune costuri mult


mai mici decat statia
compactoare cu palnie si
presa, drept urmare este
mult mai avantajoasa.

Avantajele
mentionate pentru
statiile

Avantajele
mentionate pentru
statiile

Presupune costuri mult


mai mari decat statia
compactoare cu palnie
Page 88 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

compactoare;

compactoare;

Palnia asigura
depozitarea
deseurilor in timpul
perioadelor de varf;

Costuri de capital
mult mai mari.

drept urmare nu se
propane aceasta statie.

Oportunitati mai
mari pentru
recuperarea
deseurilor.

O analiza comparativa a diferitelor sisteme a indicat faptul ca tipul optim de golire este acela
prin folosirea unei platforme cu compactare directa (de tip Hopper rezervor) fiindca:
Aceste containere cu presa sunt mai ieftine decat compactoarele stabile din statiile de
compactare pentru capacitatea de sortare dorita;
Statiile de tip Hopper sunt mai putin costisitoare decat cele de tip Push Pit
(impingere/presare);
Cantitatile reduse de deseu primit indica faptul ca aceste containere cu presa sunt mai
eficiente decat compactoarele statice;
Statiile cu compactare sunt preferabile celor fara compactare, in principiu datorita
faptului ca volumul de deseuri nu este redus in cele fara compactare minimizandu-se
altfel beneficiile operatiunii de sortare. De asemenea, chestiunile legate de mirosul,
igiena si estetica statiilor fara compactare trebuie avute neaparat in vedere.
Traseele lungi (46 km si 36 km catre Tartaria respectiv Blaj) indica faptul ca aceasta
compactare este absolut necesara.
Tinand cont de caracteristicile statiilor de transfer proiectate, este mult mai eficient din punct
de vedere economic ca deseul sa fie compactat astfel se vor reduce costurile de transfer iar
folosirea containerelor cu presa ca reduce de asemena costul capitalului necesar.
Tipuri de deseuri acceptate
La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:
Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu
cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de
servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica
folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de
materii usor alterabile si nealterabile.
Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele
doua fractii.
Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia
deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri
menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii
directe.
Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini includ, de obicei, frunze, resturi
de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin
Page 89 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.


Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe
filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate
pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile
reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul,
recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.
Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul
pubelei deseuri reciclabile.
Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii
directe in cadrul depozitului central de deseuri.
La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:
Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele.
De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis,
ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la
depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in
special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a
deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire
zilnica la depozitul ecologic.
Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de
spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz
domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la
automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare
categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale
specifice fiecarei categorii in parte.
1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje
1.10.3.1 Situatia existenta
In judetul Alba, implementarea tratarii si valorificarii materialelor reciclabile se afla intr-o faza
incipienta. Cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate sunt inca la un nivel foarte
scazut de recuperare.
La nivelul judetului nu exista statii de sortare sau alte instalatii sistematice; in acest moment
au loc activitati de sortare manuala, in special pentru metale, hartie si carton precum si pentru
plastice.
Totusi doua proiecte in dezvoltare, vor realiza instalatii de sortare in Aiud si Zlatna.
1.10.3.2 Obiective si tinte
Urmatorul tabel prezinta tintele trasate cu privire la recuperarea/reciclarea deseurilor din
ambalaje.
Tabel 1.10-3: Tintele pentru recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje
Calitatea deseurilor din ambalaje (tone)

Page 90 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2009

2010

2011

2012

2013

Hartie+carton

6,314

6,630

6,961

7,309

7,675

Plastic

1,549

1,898

2,277

2,690

3,531

Sticla

2,661

3,235

3,706

4,377

5,107

Metal

1,447

1,520

1,596

1,676

1,759

Lemn

349

488

640

673

706

Total reciclat

14,866

17,252

19,840

22,644

26,153

Total recuperat

17,604

19,717

22,859

25,814

28,531

Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in Judetul Alba este de aproximativ 47,500 t/an
fiind prezente sub forma unei varietati de fractiuni reciclabile dupa cum este indicat in figura
de mai jos:

Metals
8%

Wood
10%

Paper and
cardboard
28%

Glass
19%
Plastic
35%

Figura 1.10-6: Impartirea deseului din ambalaje pe componente reciclabile (2013)

Necesitatile totale cu privire la reciclare se refera la aproximativ 26,000 tone pentru anul
2013, in timp ce nevoile pentru recuperare ating aproximativ 28,500 tone pentru acelasi an.
Mai mult aceste tinte sunt specificate pentru materialul reciclabil in concordanta cu
previziunile legislatiei nationale si europene.
Tabelul de mai jos cantitatea totala de reciclabile generata in judetul Alba (2013)
Tabel 1.10-4: Materialul reciclabil generat in judetul Alba
Reciclabile

Judet (t/an)

Zone urbane (t/an)

Zone rurale

Hartie si carton

16762

14041

2721

Page 91 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Sticla

10511

9027

1484

Metale

5001

4012

989

Plastic

15004

12035

2968

Total

47278

39115

8163

Tintele cu privire la reciclarea/recuperarea materialelor reciclabile se refera la deseurile din


ambalaje. Volumul total de deseuri din ambalaje generate in judet este de aproximativ 47,500
t/an (de asemenea 4,700 t de lemn si alte ambalaje se asteapta a se genera). Tinand cont de
faptul ca in judet colectarea deseurilor se va realiza separat pentru fractia uscata (reciclabile)
si fractie umeda (fractia organic), capacitatea estimata a statiei de sortare va fi aproximativ
43,000 t/an cu scopul de a atinge tintele de reciclare. 80% din cantitatea ce intra in statia de
sortare provine din zonele urbane iar 18% din zonele rurale. Laund in considerare restrictiile
financiare reciclabilelevor fi colectate manual in cadrul statiei de sortare, si doar metalele,
metalele feroase si neferoase vor fi colectate cu ajutorul magnetilor si respectiv current
turbionar.
Urmatorul table prezinta procentele maxime de reciclabile recuperate in cadrul statiei de
sortare.
Tabel 1.10-5: Procentul maxim de reciclabile recuperate
Tipul materialului

% din intrari recuperate

Hartie si carton

85

Sticla

70

Metal

90

Plastic

75

In concordanta cu cerintele legale si necesitatile pietei in statia de sortare vor fi sortate


urmatoarele fractii de materiale:
Hartie

Plastic

Carton

Folie (LDPE)

Hartie imprimata

PEHD

Resturi de hartie

PET

PVC

Resturi plastice

Sticla
o

Metale
Alba

Feroase

Page 92 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Maro (sticla colorata amestecata)

Neferoase

1.10.3.3 Analiza de optiuni


Modalitatea de recuperare a materialelor reciclabile va depinde inevitabil de sistemul de
colectare existent. In anul 2008 au fost recuperate doar 1,500 tone de reciclabile. Astfel se
poate preciza ca reciclarea in judetul Alba incepe de la zero iar cantitatile recuperate/reciclate
ilustrate in Tabel 1.10-3 trebuie atinse.
Principalele tehnologii mecanice de tratare
Tehnologie

Probleme
Restrictii

Principiul de operare
Pregatirea deseului - omogenizare

Se reduc dimensiunile deseului prin intermediul ciocanelor


oscilante

Daune normale ale


ciocanelor, imprastieri
de sticla/deseu inert,
neadecvate pentru
containere sub
presiune.

Tocator

Cutite sau discuri rotative, care se rotesc cu viteza mica si


sarcina mare. Activitatea de taiere rupe sau sfarama mare
parte din material.

Obiectele mari si dure


pot distruge cutitele,
si deci nu sunt
recomandate pentru
containerele sub
presiune.

Tambur rotativ

Materialul se inalta pe masura ce ramane lipit de peretii


tamburului si apoi cade in centru, datorita gravitatii. Astfel
se obtine agitarea si omogenizarea deseurilor.obiectele
ascutite cuprinse de deseuri (sticla, metale) contribuie la
reducerea dimensiunilor obiectelor fine precum hartie si
fractie biodegradabila.

Actiune fina taiere.


Pot fi probleme pentru
deseurile cu umiditate
ridicata.

Moara cu bile

Tambur rotativ cu moara cu bile grele farama sau


pulverizeaza deseul.

Daune normale ale


ciocanelor, imprastieri
de sticla/deseu inert.

Dupa adaugarea apei, deseul creeaza floculi mari care sunt


maruntiti de catre tamburul rotativ.

Reducere a
dimensiunilor relative
mica. Posibila
deteriorare a cutitelor
de catre obiecte mari
si dure.

Pot fi tipul de cutite rotative (cu distanta mare intre acestea


cu scopul de a rupe sacii si nu continutul acestora) sau
lanturi dintate.

Nu reduc
dimensiunea
deseurilor. Posibile
distrugeri datorate
obiectelor mari si
dure.

Moara cu ciocane

Tambur rotativ umed cu


cutite

Desfacator de saci

Page 93 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tratamentul mecanic al deseului


Materialul Tinta

Probleme
Restrictii

Voluminos: hartie, plastic

Curatare

Tehnologia

Caracteristici pentru
separare

Tambur rotativ si ciur

Dimensiune si densitate

Marunt: organic, sticla,


marunt

Sortare manuala

Examinare vizuala

Plastic, voluminoase, mixt

Magneti

Atributii magnetice

Metale feroase

Curenti turbionari

Conductivitate electrica

Metale neferoase

Densitate

Plutitoare: plastice,
organice

Spuma de flotatie

Probleme de sanatate
si siguranta, discutii
morale

Genereaza ape uzate

Scufundare: pietre, sticla


Usoare: plastic, organice;
Separator de aer

Greutate
Grele: pietre, sticla

Necesitati de curatare
ale aerului

Usoare: plastic, organice


Separator de balast

Densitate si elasticitate
Grele: pietre, sticla

Separatoare vizuale

Atributii vizuale

Ordoneaza polimerii din


plastic

Eficienta

Luand in considerare cantitatea de deseuri reciclabile generate in judetul Alba si de


asemenea faptul ca mai mult de 40% din aceasta cantitate este generata in zona 1, este
evident ca o statie de sortare acopera necesitatile de recuperare/reciclare ale judetului. Statia
de sortare va primi continutul din pubela uscata colectata din diferite zone. Pentru optiunea 1
capacitatea estimata pentru statia de sortare este de 42,213 t/an, pentru optiunea 2, 42,213
t/an, pentru optiunea 3, 27,726 t/an si pentru optiunea 4, 32,721 t/an. Cantitatile rezultate din
aceasta statie de sortare vor fi:
Hartie si carton;
Metale feroase si aluminiu;
Diferite tipuri de plastic;
Sticla.
In ceea ce priveste lemnul (aproximativ 4,700 t/an), acesta este produs in general de unitatile
comerciale si instalatiile industriale. Lemnul va fi separat in cadrul acestor unitati si transportat
catre statiile de prelucrare (tinta este ca aproximativ 700 de tone de astfel de materiale sa fie
recuperate pana in 2013). Asadar separarea fractiei de lemn nu este necesara in cadrul
Page 94 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

statiilor de sortare.
Fractiile rezultate din aceste statii speciale vor fi relativ pure deoarece colectarea lor primara
este facuta separat de alte fractii biodegradabile. Aceste fractii vor trebui directionate catre
firmele de reciclare deja active in Judetul Alba si catre cele care se vor infiinta, cu siguranta,
de indata ce sistemul devine operational.
Proiectarea specifica a instalatiilor de sortare s-a bazat pe urmatoarele criterii:
Cantitatile disponibile de deseu
Bugetul limitat
Necesitatea unei tehnologii de tratare simple si modulare
Oportunitatile de angajare (ex: pozitii noi pentru sortatori manuali)
Standardele de calitate cerute de catre consumatorul final cu privire la materialele
recuperate.
1.10.4 Deseuri biodegradabile
1.10.4.1 Situatie existenta
La momentul actual, la nivelul judetului, nu exista nici o instalatie de tratare a deseurilor.
Tintele specifice cu privire la devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul
Alba includ:
24,332 tone in anul 2010;
45,042 tone in anul 2013.
Cantitatea totala de deseu biodegradabil generat la nivelul judetului era de aproximativ 233
kg/capita/an in 2008.
Este de mentionat ca producerea compostului se realizeaza in majoritate in zonele rurale,
este un compost produs in gospodarii, pentru utilizarea ca fertilizator in gradini.
1.10.4.2 Obiective si tinte
Tratarea biologica a deseurilor isi propune sa reduca biodegradabilitatea fractiei organice cu
scopul de a reduce impactul asupra mediului ce deriva din potentiala depozitare a deseurilor
(generarea de levigat si biogaz). In aceasta privinta, in vederea transpunerii legislatiei
europene, Romania si-a luat angajamentul sa reduca volumul total de deseu biodegradabil ce
ajunge sa fie depozitat. Mai exact, in anul 2013, cantitatea totala de deseu biodegradabil
generata in judetul Alba care poate fi depozitata in depozitul judetean este de 42,986 t.
Pentru anul 2016, cantitatea respectiva este de 30,090 t. Pentru anii 2013 si 2016 cantitatea
de deseu biodegradabil generata este de 88,027 t respectiv 89,140 t. Drept urmare, un volum
de 45,042 t in 2013 si 59,050 t in 2016 trebuie sa fie tratat in scopul devierii de la depozitare.
Luand in considerare implementarea unei scheme separate de colectare a deseurilor si cu
scopul de a atinge tintele mentionate, instalatia de tratare mecano-biologica ce se va dezvolta
va avea o capacitate de 85,566 t/an. Deseurile care vor intra in instalatia de tratare mecanobiologica vor proveni atat din zonele urbane cat si rurale ale judetului. Aproximativ 82% din
deseuri provin din zonele urbane iar 18% din zonele rurale.
Page 95 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Acest flux consta din urmatoarele fractii principale:


Fractie umeda;
Metale feroase si
Reziduuri.
Calitatea fluxului de intrare este prezentata in tabelul de mai jos.
Tabel 1.10-6: Caracteristicile de calitate ale fluxului de intrare
Material

Procentaj %

Tonaj t/an

Fractie umeda

62.70

53.650

Metale feroase

1.30

1.112

Reziduuri

36.00

30.804

TOTAL

100.00

85.566

Tinand cont de limitele impuse de buget s-a propus a se implementa un sistem aerobic in
vederea reducerii biodegradabilului din fractia umeda colectata. In plus, va fi implementata in
zonele rurale si compostarea in gospodarii. Se estimeaza ca aproximativ 20% din deseul
biodegradabil generat in zonele rurale va fi compostat.
1.10.4.3 Analiza de optiuni
Tintele asociate indepartarii deseurilor biodegradabile din cadrul depozitelor de deseuri
(ecologice) sunt dupa cum urmeaza:
In 2010 cantitatea de deseu biodegradabil ce ar trebui deviata de la depozitare este de
24,332 t, din cele 88,811 t generate in acelasi an;
In 2013 cantitatea de deseu biodegradabil ce ar trebui deviata de la depozitare este de
45,042 t, din cele 88,027 t generate in acelasi an;
In 2016 cantitatea de deseu biodegradabil ce ar trebui deviata de la depozitare este de
59,050 t, din cele 89,140 t generate in acelasi an.
Totalul deseurilor biodegradabile generate in Judetul Alba este de aproximativ 88,000 t/an. In
prezent, doar in zonele rurale este implementata in mod voluntar compostarea in gospodarii.
Astfel, se poate spune ca tratarea deseurilor biodegradabile incepe de la zero in Judetul Alba
iar nevoile privind devierea de la depozitare sunt cele enuntate anterior.
Optiunile care au fost analizate sunt urmatoarele:
1. Optiunea 1
Diagrama fluxului si echilibrul masic respectiv pentru optiunea 1 sunt prezentate mai jos:

Page 96 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-7: Diagrama flux pentru optiunea 1

Este de remarcat ca pentru zonele 2 4 transportul catre centrul de management integrat al


deseurilor Galda de Jos se realizeaza prin intermediul statiilor de transfer.
Urmatorul tabel prezinta echilibrele masice pentru infrastructura prezentata in cadrul optiunii
1:
Tabel 1.10-7: Echilibre masice pentru optiunea 1
Deseuri generate (t/an)

140.000

Statia de sortare
Capacitate (t/an)

42.200

Reciclabile recuperate (t/an)

24.000

Reziduuri depozitate (t/an)

18.200

Instalatia de compostare
Capacitate (t/an)

85.500

Page 97 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Compost produs (t/an)

22.700

Reziduuri depozitate (t/an)

31.300

Pierderi (apa, substante volatile, etc.) (t/an)

31.500

Depozit
Capacitate (t/an)

63.000

Statii de transfer
Capacitate zona 2 (t/an): Tartaria

33.000

Capacitate zona 3 (t/an): Sohodol, Abrud, Baia de


Aries

18.200

Capacitate zona 4 (t/an): Blaj

15.000

Compostarea in gospodarii
Capacitate asteptata (t/an)

3.400

2. Optiunea 2
Diagrama fluxului si echilibrul masic respectiv pentru optiunea 2 sunt prezentate mai jos:

Page 98 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-8: Diagrama flux pentru optiunea 2

Este de remarcat ca pentru zonele 2 4 transportul catre centrul de management integrat al


deseurilor Galda de Jos se realizeaza prin intermediul statiilor de transfer.
Urmatorul tabel prezinta echilibrele masice pentru infrastructura prezentata in cadrul optiunii
2:
Tabel 1.10-8: Echilibre masice pentru optiunea 2
Deseuri generate (t/an)

140.000

Statia de sortare
Capacitate (t/an)

42.200

Reciclabile recuperate (t/an)

24.000

Reziduuri depozitate (t/an)

18.200

Instalatia de compostare
Capacitate (t/an)

85.500

Page 99 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Compost produs (t/an)

19.900

Reziduuri depozitate (t/an)

31.300

Combustibil solid recuperate (compost) (t/an)

35.000

Metale recuperate (t/an)

1.700

Reziduuri depozitate (t/an)

26.200

Pierderi (apa, substante volatile, etc.) (t/an)

24.500

Depozit
Capacitate (t/an)

51.900

Statii de transfer
Capacitate zona 2 (t/an): Tartaria

33.000

Capacitate zona 3 (t/an): Sohodol, Abrud, Baia de


Aries

18.200

Capacitate zona 4 (t/an): Blaj

15.000

Compostarea in gospodarii
Capacitate asteptata (t/an)

3.400

3. Optiunea 3
Diagrama fluxului si echilibrul masic respectiv pentru optiunea 3 sunt prezentate mai jos:

Page 100 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-9: Diagrama frlux pentru optiunea 3

Este de remarcat ca pentru zonele 2 4 transportul catre centrul de management integrat al


deseurilor Galda de Jos se realizeaza prin intermediul statiilor de transfer.
Urmatorul tabel prezinta echilibrele masice pentru infrastructura prezentata in cadrul optiunii
3:
Tabel 1.10-9: Echilibre masice pentru optiunea 3
Deseuri generate (t/an)

140.000

Statia de sortare
Capacitate (t/an)

28.000

Reciclabile recuperate (t/an)

12.200

Reziduuri depozitate (t/an)

15.800

TMB
Capacitate (t/an)

102.700

Compost produs (t/an)

20.500
Page 101 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Reziduuri depozitate (t/an)

30.800

Combustibil solid recuperat (compost) (t/an)

35.900

Metale recuperate (t/an)

3.000

Reziduuri depozitate (t/an)

30.800

Pierderi (apa, substante volatile, etc.) (t/an)

12.300

Depozit
Capacitate (t/an)

53.400

Statii de transfer
Capacitate zona 2 (t/an): Tartaria

33.000

Capacitate zona 3 (t/an): Sohodol, Abrud, Baia de


Aries

18.200

Capacitate zona 4 (t/an): Blaj

15.000

Compostarea in gospodarii
Capacitate asteptata (t/an)

3.400

4. Optiunea 4
Diagrama fluxului si echilibrul masic respectiv pentru optiunea 4 sunt prezentate mai jos:

Page 102 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-10: Diagrama flux pentru optiunea 4

Este de remarcat ca pentru zonele 2 4 transportul catre centrul de management integrat al


deseurilor Galda de Jos se realizeaza prin intermediul statiilor de transfer.
Urmatorul tabel prezinta echilibrele masice pentru infrastructura prezentata in cadrul optiunii
4:
Tabel 1.10-10: Echilibre masice pentru optiunea 4
Deseuri generate (t/an)

140.000

Statia de sortare
Capacitate (t/an)

32.900

Reciclabile recuperate (t/an)

15.700

Reziduuri depozitate (t/an)

17.200

Instalatie de compostare
Capacitate (t/an)

85.500

Compost produs (t/an)

24.800

Page 103 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Reziduuri depozitate (t/an)

32.600

Pierderi (apa, substante volatile, etc.) (t/an)

28.200

Hartie recuperata
Hartie recuperate (t/an)

11.998

Depozit
Capacitate (t/an)

56.700

Statii de transfer
Capacitate zona 2 (t/an): Tartaria

33.000

Capacitate zona 3 (t/an): Sohodol, Abrud, Baia


de Aries

18.200

Capacitate zona 4 (t/an): Blaj

15.000

Compostarea in gospodarii
Capacitate asteptata (t/an)

3.400

Schema de colectare implementata va afecta in mod inevitabil tipul de tratament aplicat


deseurilor biodegradabile. Varianta 1 presupune o instalatie TMB mai incapatoare pentru a
recuperarea materialului reciclabil (in principiu metale) si tratarea fractiei de deseu
biodegradabil. Variantele 2, 3 si 4 in schimb propun o instalatie TMB simpla care sa
trateze continutul de material organic pur din pubela umeda.
O pre-selectie a diferitelor variante de tratare a deseurilor a fost efectuata. In mod curent
prioritatea autoritatilor care se ocupa de gestiunea deseurilor este de a implementa tehnologii
ieftine si simple, la indemana populatiei, care pot fi combinate cu schema de reciclare pentru
a atinge tintele legislative referitoare la gestiunea deseurilor. De fapt solutia preferata e o
instalatie TMB simpla. Totusi, fiindca aceasta nu este singura varianta disponibila, o serie de
alte alternative (avand tehnologii mai complexe) ar trebui examinate.
De asemenea, avand in vedere faptul ca se cauta o solutie tehnica simpla si accesibila iar
cantitatea de deseu produsa e mult prea mica pentru a implementa incineratoare, incinerarea
este exclusa.
In plus, digestia anaeroba este de asemenea exclusa fiindca tehnologia este relativ scumpa
si nu exista o solutie clara pentru tilizarea biogazului (alta decat arderea). Daca biogazul
obtinut in urma digestiei anaerobe nu e folosit pentru generarea vreunui venit, tehnologia nu e
considerata viabila.
In consecinta tehnologiile aerobe de compostare si bio-uscare ar putea fi implementate fiind
relativ putin costisitoare.
Mai mult, tinand cont de faptul ca aproximativ 44% din deseurile preluate de statia de
compostare sunt generate in Zona 1, e de inteles ca o singura statie centrala de tratare a
Page 104 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

deseurilor biodegradabile este suficienta pentru a deservi nevoile intregului judet.


In acest sens au fost examinate urmatoarele Variante:
Varianta 1: Continutul containerului umed este tratat intr-o instalatie TMB complexa
procesul consta in bio-uscarea aeroba a materialului si recuperarea continutului de metale
feroase. Materialele rezultate (combustibil solid recuperat) pot fi folosite de catre industii
mari consumatoare de energie sau pot fi depozitate la groapa de gunoi (ecologica) fiindca
nivelul de biodegradare al acestora e mult redus in acest stadiu.
Variantele 2 - 4: Continutul containerului umed este tratat intr-o instalatie TMB simpla, in
cadrul careia continutul organic este supus unei mici pre-tratari cu ajutorul unor tocatoare
si site si este compostat printr-un proces de descompunere aeroba; rezultatul este un
compost (CLO). Ar fi necesara dezvoltarea unei piete pentru acest compost de calitate
inferioara. E de asteptat ca pe parcursul primului an de la implementare sa existe multe
impuritati in containerele umede, astfel ca instalatie va opera in principiu ca si o instalatie
TMB simpla. Treptat insa, implicarea publica se va intensifica iar calitatea compostului
rezultat va creste si ea si va putea fi astfel folosita pentru tratarea solului. Din experienta
internationala se poate concluziona ca un compost de o calitate buna poate aduce venituri
in valoare de pana la 10-12/t, insa acest lucru nu e luat deocamdata in considerare fiind
vorba de un scenariu ideal. O alta solutie ar fi folosirea acestui produs rezultat pentru
acoperirea gropile de gunoi in timpul proceselor de reabilitare, a gropilor de gunoi
neconforme sau a altor situri ilegale de depozitare a deseurilor de pe raza judetului.
1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului
Se va construi un depozit conform, respectand Directiva 99/31/EC si legislatia nationala
corespunzatoare, ce va deserve intregul judet. Depozitul va primi urmatoarele fractii:
Reziduuri de la statia de sortare;
Reziduuri de la instalatia de tratare mecano-biologica;
Deseuri mixte/deseuri de la maturatul strazilor;
Namol de la epurare.
Cantitatea anuala estimate a reziduurilor care vor fi depozitate va fi de aproximativ 63,000
t/an (estimare pentru 2013).
Graficul urmator prezinta procentajul pentru fiecare tip de reziduu care va fi depozitat.

Page 105 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-11: Deseuri depozitate pentru fiecare tip de deseu (2013)

Prin POS Mediu va fi finantata prima celula a depozitului. Tinand cont de cerinta ca suprafata
active a primei celule sa fie de cel putin 5ha, se estimeaza ca perioada de utilizare a acesteia
se va intinde pe 6 ani, unde se vor depozita un volum total de aproximativ de 540,000 m3.
Volumul total de deseuri ce vor fi depozitate pana in anul 2031 va fi in jur de 1.8 milioane m3.
Cu privire la depozitul central, in urma discutiilor indelungi dintre partile interesate precum si
cautarea indelungata a unei locatii potrivite pentru depozitul central de deseuri, au rezultat 2
locatii acceptabile din judetul supus examinarii. Una dintre aceste locatii este GALDA DE JOS
iar cea de-a doua este MIHALT. Ambele asezari reprezinta proprietate publica cu o suprafata
suficienta pentru a acomoda sistemul integrat de gestiune a deseurilor propus. Accesul catre
amplasament este bun iar utilitatile (electricitatea) se afla in proximitatea zonei.
Amplasamentele se afla la aproximativ 12-22 km departare de principalul generator de
deseuri (orasul Alba Iulia).
Tabel 1.10-11: Analiza comparatova a locatiilor pentru amplasarea depozitului central
Scorul sitului

Scorul sitului

Galda de Jos

Mihalt

Criterii de mediu

6.2

6.2

Activitati curente in zona starea


poluarii

Izolarea vizuala

Criterii de implementare

10

6.3

Durata de viata (pentru depozite)

10

10

Acces rutier

10

Distanta de la principalii producatori


de deseuri (in medie)

10

Nivelul de aprobare publica

10

Page 106 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Criterii financiare

5.0

6.2

Valoarea terenului

Costul de transfer al deseurilor

SCOR TOTAL

7.3

6.2

Concluzia analizei comparative a celor doua locatii a fost faptul ca depozitul central de
deseuri ar trebui construit la Galda de Jos in principiu datorita:
Accesului rutier bun
Aprobarii publice
Analiza comparativa a criteriilor de mediu a intarit de semenea selectarea Galdei de Jos.
Proiectul prevede constructia unui depozit de deseuri ecologic in judet. Aceasta va
inmagazina deseurile si reziduurile de pe intreg curprinsul judetului conform planului regional
de gestiune si Master Plan-ului referitor la gestiunea deseurilor din Judetul Alba.
Cantitatea anuala de reziduuri depozitate la depozitul de deseuri in 2013 va fi de aproximativ
57,300 tone (namolul nu este inclus). Conform cerintei ca prima celula sa aiba cel putin 5 ha
capacitatea totala de depozitare (inclusiv material de acoperire) se va ridica la peste 540.000
m3.
Depozitul de deseuri construit va respecta atat clauzele si prevederile legislatiei Europene
(Directiva 99/31/EC) cat si pe cele ale legislatiei Romanesti in vigoare (Ordonanta nr.
757/2004 si Decizia Guvernamentala nr. 349/2005.
Tabel 1.10-12: Cantitatile anuale ce vor fi depozitate pana in anul 2040
Anul

2012

2018

2022

2028

2034

2040

Reziduuri de la compostare (t)

32.641

33.777

34.663

36.055

37.982

38.186

Reziduuri de la sortare (t)

17.873

18.505

18.993

19.756

20.812

20.921

Deseuri mixte/deseuri stradale (t)

5.682

5.960

6.203

6.527

6.912

6.953

Namol (t)

5.620

5.824

5.986

6.234

6.571

6.606

Total (t)

61.816

64.066

65.845

68.527

72.277

72.666

72.725

75.372

77.645

80.673

85.032

85.489

10.909

11.306

11.620

12.101

12.755

12.823

83.634

86.678

89.085

92.774

97.786

98.312

166.905

683.477

Total (m )
3

Material de acoperire (m /an)


3

Total pamant (m )
3

Depunerile cumulate (m )

1.036.305 1.581.920 2.155.869 2.744.625

Page 107 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1.10.6 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat


al deseurilor
Asa cum a fost descris anterior, sistemul propus de management integrat al deseurilor
acopera toate aspectele si necesitatile de management al deseului menajer generat in judetul
Alba. Sistemul propus acopera tot ciclul de management al deseurilor, respectiv:
Colectare si transport;
Tratamentul biologic al fractiei biologice;
Recuperarea si utilizarea reciclabilelor;
Depozitarea conforma a reziduurilor.
Toate activitatile premergatoare sunt bazate pe sistemul de colectare selectiva, si anume
colectarea selectiva a deseurilor printr-un sistem cu doua pubele. Pe baza sistemului de
colectare statia de sortare ce va fi construita tinde sa separe diferite tipuri de reciclabile
(metale, sticla, plastic si hartie/carton) cu scopul utilizarii acestora de catre companiile
reciclatoare.
In mod similar instalatia de tratare mecano-biologica va trata fractia biodegradabila a
deseurilor, care este colectata separat in pubela umeda, cu scopul de a minimiza cantitatea
de deseu biodegradabil ce urmeaza afi depozitat. In cazul in care se colecteaza un continut
mai putin pur din punct de vedere organic, se propune o instalatie TMB mai sofisticata.
Produsul secundar al acestei activitati este compostul (CLO) sau combustibilul solid recuperat
(SRF). CLO este utilizat, cel putin la inceput, camaterial de acoperire a depozitului, si pentru
reabilitarea depozitelor existente neconforme, depozite vechi sau alte zone contaminate. Cu
trecerea timpului se asteapta ca CLO sa prezinte o calitate mult mai buna astfel incat poate fi
absorbit de piata. SRF poate fi depozitat ca material stabilizat fie utilizat de catre industriile
mari consumatoare de energie.
Sistemele propuse sunt compatibile unele cu celelalte, si de fapt eficienta sistemului de
colectare va duce la optimizarea functionarii instalatiei de sortare si TMB precum si la
maximizarea utilizarii produselor secundare. Rezultatele colectarii separate sunt:
Imbunatatirea calitatii reciclabilelor, carecontin mai putine impuritati;
Imbunatatirea calitatii CLO/SRF, care contin cantitati reduse de materiale nedorite
(sticla, metale, etc.).
Depozitul care va fi construit in etapa finala a sistemului integrat si va primi reziduuri care vor
fi generate de catre statia de sortare si TMB precumsi cantitati mici de deseuri mixte, carenu
vor fi colectate separat. Faptul ca marea majoritate a deseurilor care vor fi depozitate vor fi
tratate conduce la reducerea gradului de biodegradabilitate, reducerea potentialului impact
asupra mediului datorita operarii depozitului de deseuri, care au in principal legatura cu
generarea de levigat si biogaz.
Pe baza celor de mai sus, este evident ca fiecare componenta a sistemului integrat este in
perfecta corelatie cu activitatile viitoare, in scopul de a maximiza eficienta costurilor si a
beneficiilor de mediu ale sistemului.

Page 108 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-12: Schema de management al deseurilor in zona 1 Galda de Jos

Page 109 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-13: Schema de management al deseurilor in zona 2 Tartaria

Page 110 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-14: Schema de management al deseurilor in zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud,
Zlatna

Page 111 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 1.10-15: Schema de management al deseurilor in zona 4 Blaj

1.10.7 Optiuni pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme


In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele
urbane sunt 11 depozite neconforme clasa b pentru deseuri municipale, in urmatoarele
Page 112 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si
Alba Iulia. Din cele 11 depozite, 2 (Teius si Ssebes) si-au incheiat activitatea la data de
31.12.2006; 6 depozite trebuie sa isi incheie activitatea de depozitare pana in anul 2009 (Baia
de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir). Pentru celelalte trei depozite de deseuri,
Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna
Mures), respectiv 2016 (Alba Iulia). Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa
asigure incepand cu anul 2006 scaderea pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in
depozitele de deseuri neconforme, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie.datorita
faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu exista depozite de deseuri conforme si un
sistem pentru colectarea separata si recuperarea deseului municipal nu a fost inca
implementata, majoritatea deseului generat si colectat este depozitat.
Depozitele neconforme for fi curatate folosind sistemul complet de acoperire descris de
legislatia in vigoare si vor cuprinde:
strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;
strat de drenaj al gazului din materiale granulare sau artificiale avand o grosime
minima de 0.50 sau un strat geosintetic echivalent;
geotextil de separatie;
strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau
alta bariera geosintetica echivalenta;
geotextil de separatie;
strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima
de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
geotextil de separatie;
strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal
inierbat.
In plus, urmatoarele lucrari vor avea loc in cadrul depozitelor de deseuri neconforme:
saparea puturilor de biogaz pentru indepartarea activa/pasiva a biogazului
amplasarea unei case facla pentru combustia biogazului
instalarea unor biofiltre (folosind compostul generat in amenajarile centrale de
gestiune a deseurilor) pentru toate depozitele urbane de deseuri
instalarea unui sistem perimetric de colectare a apelor pluviale
ingradire.
Urmatorul tabel prezinta principalele elemente/lucrari legate de curatarea ecologica a
depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban:
Tabel 1.10-13: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri
din zonele urbane
Elemente

Alba Iulia

Ocna
Mures

Blaj

Aiud

Cugir

Cimpeni

Abrud

Page 113 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Suprafata (ha)

3.8

5.3

1.5

2.3

1.5

0.5

0.7

Excavatii (m )

6770

2610

2950

1230

1530

Incarcarea
mutarea deseurilor
3
(m )

20960

6120

3700

250

8180

370

Suprafata delimitata
(ha)

3.7

1.3

2.5

1.5

0.5

0.7

Sant de drenaj a
apei pluviale (m)

790

896

650

568

500

284

352

Puturi de biogaz
(Nr.)

33

41

21

12

Casa facla

1.10.8 Rezumatul analizei si optiunile recomandate


Tabelul urmator prezinta optiunile analizate si indica sistemul ce va fi implementat:

Page 114 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Stadiul managementului deseurilor

Optiunile examinate

Selectare

Comentarii

Sistemul cu doua pubele, 1


pentru fractia uscata, si 1 pentru
fractia umeda, care va fi
transformat in sistemul cu 3
pubele (pentru colectarea
hartiei), dupa anul 2012, pentru
aproximativ 363,000 de locuitori,
atat din mediul rural cat si din
mediul urban.

Tipul de colectare:
Sistemul 1 pubela;
Sistemul cu 2 pubele.
Colectarea deseurilor

Sistemul principal va fi cu 2 pubele pentru


a educa populatia, pentru ca apoi sa fie
extins. Sistemul cu 1 pubela este
implementat in zonele rurale mici, care
genereaza mai putin de 5,000 t de deseu
pe an, impreuna cu puncte pentru
recuperarea reciclabilelor.

Tipul de pubele utilizate

In principal 1.1 m europubele

Tipul de camioane utilizate

16 m in zonele urbane si 12 m in zonele


rurale

Avantajele amplasamentului sunt:


Accesibilitate rutiera;
Localizarea centrului de management al
deseurilor

Mihalt
Galda de Jos
Galda de Jos

Acceptarea publicului;
Suprafata suficienta;
Apropiera fata de principalul
generator de deseuri.
Avantajele sunt:

TMB sofisticata
Tratamentul deseurilor biodegradabile

TMB simpla

Tehnologie la preturi reduse;

TMB simpla
Performante de mediu bune;

Page 115 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Acceptul publicului.
Tratament centralizat;
Tratament descentralizat

Recuperarea materialului reciclabil

Depozit

Reabilitare simpla;
Depozite existente neconforme
Reabilitare completa

In principal centralizat cu nele instalatii


descentralizate.

Majoritatea deseurilor sunt generate in


zona 1 iar acest fapt impune instalatii
centralizate.

Instalatie de sortare simpla

Nu este necesara o analiza extinsa


datorita cantitatilor mici si a limitarilor
financiare, astfel incat va fi implementata
o statie de sortare simpla bazata pe
sortare manuala.

1 depozit judetean central conform


legislatiei

Acesta este definit de catre


managementul regional al deseurilor si de
catre master planul pentru managementul
deseurilor. Toate reziduurile vor fi
depozitate in depozit.

Reabilitare completa pentru


depozite neconforme urbane.

Page 116 of 351


SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

Reabilitarea se realizeaza in concordanta


cu prevederile legislative si pe baza
principiului de cost eficient.

CONSORTIU:

1.11 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR


PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT
A. CENTRUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR GALDA DE JOS
Centrul de management al deseurilor, care va cuprinde depozitul de deseuri, statia de sortare
si instalatia de tratare mecano-biologica, care va fi amplasat in extravilanul comunei Galda de
Jos, judetul Alba, in NE comunei, la o distanta de 5.63 km de zona rezidentiala.
Repartizarea pe folosinta si functiunii a suprafetei este cea de pasune.
B. STATII DE TRANFER
1. Statia de transfer Blaj
Statia de transfer Blaj se afla in partea de N-NE fata de municipiul Blaj, la o distanta de 1.9
km fata de acesta. Terenul se afla in extravilanul localitatii Blaj, pe domeniul public. Folosinta
actuala este de rampa de gunoi.
2. Statia de transfer Tartaria
Statia de transfer se afla la o distanta de 2.2 km de localitatea Tartaria. Terenul se afla in
extravilanul localitatii Tartaria, iar folosinta actuala este de pasune.

1.12 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND


PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTELOR
Proiectul se va implementa pe teritoriul judetului Alba si nu contravine prevederilor planurilor
de amenajare a teritoriului.

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1
2.1.1

DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE


Statiile de transfer de la Blaj si Tartaria

2.1.1.1 Parametrii de proiectare


Deseul ce intra in fiecare statie de transfer este conectat in mod direct la sistemul de
colectare. Cantitatile preconizate de deseuri in amestec pentru anul proiectarii (2013) pentru
cele doua statii de transfer sunt:
Blaj: 15,000 tone
Tartaria: 33,044 tone

Page
117 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Statiile de transfer au fost proiectate tinand cont de sistemul de colectare de 2 pubele2: i)


deseul municipal solid (fluxul umed) si ii) materiale reciclabile (fluxul uscat) care vor fi
colectate separat.
2.1.1.2 Caracteristici tehnice
Fiecare statie de transfer va cuprinde urmatoarele:
Gard si poarta de intrare
Pod-bascula
Cladire - cantar de la intrare
Nivel (superior) de descarcare
Drum de acces (rampa) catre nivelul superior
Nivel (inferior) de descarcare
Palnie de descarcare
Containere compactoare
Tractoare
Suprafata necesara fiecarei statii de transfer va fi de aproximativ 6,000 m2.
2.1.1.3 Calcule de proiectare
Dimensionarea amplasamanetului a fost facuta tinand seama de cantitatile de deseu ce
urmeaza sa soseasca. Astfel paramentrii de proiectare folositi la dimensionarea proiectului
cuprind:
Zile de functionare pe an

312

Volumul specific in containerul de apasare, tone/m


Volumul efectiv al containerului cu presa, m

0,65
24

Viteza medie a camioanelor, km/h

35

Timpii fiecarui camion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min

40

Lungimea traseului - Blaj (total), km

72

Lungimea traseului - Tartaria (total), km

92

Tabelul de mai jos cuprinde principalii parametri de proiectare ai fiecarei statii de transfer in
parte.

Un container (albastru) dedicat pentru deseul uscat din amabalaje (toate tipurile de hartie, metale feroase si
neferoase, plastice si sticla) si alta (maro) pentru deseul solid municipal umed.
Page
118 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer


Tartaria

Blaj

Anul proiectarii

2013

2013

Cantitatea initiala de deseuri in anul proiectarii, tone/an

33,044

15,000

Deseu umed, tone/an

22,129

10,042

Deseu umed, tone/zi

70,93

32,18

109,12

49,51

Zi de varf (Luni se va furniza o cantitate dubla), m /d

218,23

99,02

nr. de containere necesar

nr. de centre de tip bring necesare

Deseu uscat, tone/an

10,915

4,958

Deseu uscat, tone/zi

34.98

15,89

53.82

24,45

Zi de varf (Luni se va furniza o cantitate dubla), m /zi

107.64

48,9

nr. de containere necesare

Ruta (total), km

92

72

Timpul parcus (pe drum), ore

2.63

2.06

Timpii pentru fiecare camion (incarcare, descarcare,


manevrare, trafic), ore

0.67

0.67

Timp total pentru o ruta, ore

3.30

2.73

nr. de camioane necesare pentru fiecare tip de


deseu

Drum de acces necesar (m)

100

Deseu umed, m /zi


3

Deseu uscat, m /zi


3

2.1.1.4

Descrierea tehnica

Tipul de statie de transfer aleasa este o statie de transfer cu descarcare directa si compactor
mobil.
Deseul este dispus direct in compactoarele mobile care il vor transporta spre depozitare. Din
Page
119 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

acest motiv, locatia a fost proiectata ca o zona pe doua nivele. Odata ce un compactor s-a
umplut, camionul este incarcat cu ajutorul containerului cu presa printr-un mecanism de
agatare-ridicare si transportat catre depozitul de deseuri (ecologic). Un compactor mobil gol ii
ia locul iar utilajele de colectare se pot indrepta catre o noua descarcare a deseului adus.
2.1.1.5 Lucrari le drumurile interne
Drumuri aditionale de acces vor fi construite in interiorul amplasamentului pentru a facilita
desfasurarea tuturor manevrelor necesare de catre vehiculele colectoare si camioane.
2.1.1.6 Tehnici de control al levigatului
Apa uzata rezultata in urma spalarii suprafetei statiilor de transfer este colectata intr-un bazin
etans vidanjabil. Apa uzata stocata in bazinele etanse vidanjabile se va vidanja periodic si
transporta la cea mai apropiata statie de epurare.
Pentru apa pluviala de pe amplasament, colectata prin reteaua interna de canalizare pluviala
propusa, a fost propus un separator de hidrocarburi in vederea unei preepurari locale si
stocarea finala in cadrul bazinului etans vidanjabil.
2.1.2

Statia de sortare

Reciclarea este legata direct de sistemul de colectare. Statia de reciclare a materialelor


prezentata in continuare este legata de sistemul de colectare cu doua pubele. Materialele
reciclabile vor fi colectate separat de restul deseurilor municipale solide (DMS). In acest fel,
un nivel adecvat de puritate va fi realizat cu succes. Cantitatea de materiale reciclabile
colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 42.213 tone.
Cantitatea totala estimata de materiale reciclabile va fi de 23.945 t/an, in timp ce cantitatea de
reziduuri ce urmeaza a fi eliminata in depozitul de deseuri va fi de 18.268 t/an.
Statia de sortare va fi construita in cadrul centrului de management integrat al deseurilor
Galda de Jos, impreuna cu depozitul de deseuri si statia de compostare. Suprafata necesara
este de aproximativ 6.300 m2.
2.1.2.1.1 Randamentul statiei
Instalatiile de reprocesare a materialelor reciclabile prezinta limite privind nivelul admis de
contaminare. Standardele si nivelele admise de contaminare trebuie aprobate conform
instalatiilor de reprocesare locale, care implica in general stabilirea de limite de greutate
privind impuritatile permise pe tona de material primit.
Fractiile care vor fi separate vor fi 12 in total, dupa cum urmeaza:
Hartie: carton, hartie tiparita, hartie in amestec (3 fractii)
Plastic: Folii, polietilena de inalta densitate, PET, PVC si alte materiale plastice (5
fractii)
Sticla: sticla de culoare maronie, sticla de culoare alba (2 fractii)
Metale: metale feroase, metale neferoase (2 fractii)
2.1.2.1.2 Capacitatea de sortare manuala
Page
120 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Pe baza capacitatilor intrate si a parametrilor de proiectare prezentati mai sus, dimensionarea


statiei de sortare, capacitatile de sortare manuala necesare au fost stabilite si prezentate in
tabelul urmator.
Tabel 2.1-2: Cerinte privind sortarea manuala
Intrari

Nevoi de sortare manuala

% d/d

t/an

kg/h

1. HARTIE/CARTON

23,82

10.055,14

5.371

Carton

2,38

1.005,15

537

350

1,53

Hartie tiparita

8,34

3.519,85

1.880

400

4,70

Hartie ramasa

13,10

5.530,14

2.954

400

7,38

2. PLASTICE

21,32

9.001,50

4.808

PET (PIC 1)

3,20

1.350,06

721

160

4,51

PEID (PIC 2)

3,20

1.350,06

721

160

4,51

PVC (PIC 3)

2,13

901,11

481

160

3,01

LDPE (PIC 4)

8,53

3.601,24

1.923

160

12,02

12

Plastice ramase

4,26

1.799,02

961

160

6,01

3. METALE

7,11

3.000,50

1.603

kg/h/persoana

persoane

Rotunjire
15

31

feroase

5,69

2.400,40

1.282

10

neferoase

1,42

600,10

321

4. STICLA

14,94

6.305,93

3.368

11

alba

5,23

2.205,69

1.178

200

5,89

12

colorata

9,71

4.100,24

2.190

200

10,95

11

100,00

42.213,00

22.546

TOTAL

250

1,28

2
17

65

Lund n considerare cantitatea i randamentul privind sortarea manual pentru fracia LDPE (polietilen de
joas densitate), dou seciuni privind sortarea manual au fost luate n considerare.
4
Metalele feroase vor fi sortate cu mijloace mecanice (cum ar fi: magnet permanent)
3

Page
121 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Pe baza celor de mai sus, sectiunile urmatoare privind sortarea manuala vor fi necesare:
Carton: o sectiune cu 2 muncitori,
Hartie tiparita: o sectiune cu 5 muncitori,
Hartie ramasa: o sectiune cu 8 muncitori,
PET: o sectiune cu 5 muncitori,
PEID: o sectiune cu 5 muncitori,
PVC: o sectiune cu 3 muncitori,
LDPE: doua sectiuni cu 12 muncitori,
Plastice ramase: o sectiune cu 6 muncitori,
Metale neferoase: o sectiune cu 2 muncitori,
Sticla alba: o sectiune cu 6 muncitori,
Sticla colorata: o sectiune cu 11 muncitori,
Numarul total de personal pentru sortarea manuala este de 65 (cu exceptia muncitorilor
suplimentari pentru a acoperi perioadele de vacanta sau in caz de boala), in timp ce numarul
maxim de posturi disponibile este 72.
2.1.2.1.3 Suprafata de depozitare temporara
Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, in fata unitatii
de balotare. Calculele privind proiectarea au fost efectuate pentru a verifica daca capacitatea
suprafetei de depozitare pentru fiecare flux separat acopera nevoile de functionare zilnice.
Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare de 40 m3. Fractiile de sticla,
metale neferoase si fractia de materiale de eliminat vor fi colectate in containere, avand o
capacitate de 24 m3.
Tabelul urmator prezinta nevoile de depozitare, in timp ce ultima coloana prezinta de cate ori
fiecare compartiment de depozitare a containerului trebuie curatat, respectiv eliminat pe zi.
Tabel 2.1-3: Depozitare temporara
Iesire sortare manuala
Procentul

t/zi

kg/m

m /zi

de

Depozitare

Numarul

Temporara

de

recuperare

(m )

prelucrari
pe zi

1. HARTIE/CARTON

85%

27,39

280,78

7,02

Carton

85%

2,74

80

34,23

40

0,86

HArtie tiparita

85%

9,59

100

95,89

40

2,40

Page
122 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

HArtie ramasa

85%

15,07

2. PLASTICE

75%

21,64

PET (PIC 1)

75%

3,25

40

81,13

40

2,03

PEID (PIC 2)

75%

3,25

40

81,13

40

2,03

PVC (PIC 3)

75%

2,17

40

54,15

40

1,35

LDPE (PIC 4)

75%

8,66

40

216,42

80

2,71

Plastice ramase

75%

4,32

40

108,11

40

2,70

3. METALE

90%

8,66

100

150,66

40

540,96

3,77
10,82

86,55

2,16

Metale feroase

90%

6,92

120

57,70

40

1,44

10

Metale neferoase

90%

1,73

60

28,85

40

0,72

4. STICLA

70%

14,15

11

alba

70%

4,95

250

19,79

24

0,82

12

colorata

70%

9,20

250

36,80

24

1,53

63,46

200

317,31

24

13,22

5. NE-RECICLABILE

TOTAL

135,30

373,91

2,36

1.599,51

Pe baza celor de mai sus:


Containerele pentru sticla alba trebuie schimbate o data pe zi;
Containerele pentru sticla colorata trebuie schimbate de doua ori pe zi;
Containerele pentru materialele nereciclabile trebuie schimbate de 13 ori pe zi (total:
14 containere pline pe zi).
Acest lucru inseamna ca un autocamion specializat in schimbarea containerelor va efectua
maximum 7 rute pe zi.
Un autocamion este considerat ca fiind suficient pentru a efectua rute zilnice, 7 rute pentru
Metalele feroase se vor sorta folosind un magnet permanent i vor fi colectate ntr-un container (avnd o
capacitate de 24m3).
6
Fracia de sticl va fi colectat n containere.
7
Se refer la fracia privind eliminarea final.
5

Page
123 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

eliminarea materialelor nereciclabile la cel mai apropiat depozit salubru de deseuri (fiecare
ciclu pentru inlocuirea containerului si transportarea la depozit necesita aproximativ 20 de
minute) si 2-3 rute pentru schimbarea containerelor pentru fractia de sticla.
In ceea ce priveste suprafata de depozitare temporara pentru celelalte fractii:
suprafata de depozitare pentru carton: va fi golita o data pe zi;
suprafata de depozitare pentru hartia tiparita: va fi golita de doua ori pe zi;
suprafata de depozitare pentru hartia ramasa: va fi golita de trei ori pe zi;
suprafata de depozitare pentru PET: va fi golita de doua ori pe zi;
suprafata de depozitare pentru PEID: va fi golita de doua ori pe zi;
suprafata de depozitare pentru PVC: va fi golita o data pe zi;
suprafata de depozitare pentru LDPE: fiecare dintre cele 2 compartimente vor fi golite
de doua ori sau de trei ori pe zi;
suprafata de depozitare pentru plasticele ramase: va fi golita de doua sau de trei ori
pe zi;
suprafata de depozitare pentru metale neferoase: va fi golita o data pe zi;
suprafata de depozitare pentru metale feroase: va fi golita o data sau de doua ori pe
zi.
Acest lucru inseamna ca un incarcator frontal specializat in golirea compartimentelor va
efectua maximum 23 rute pe zi.
2.1.2.1.4 Descrierea tehnica
Statia de sortare va fi localizata in interiorul centrului de management integrat al deseurilor
Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile suplimentare vor fi realizate impreuna cu
depozitul salubru de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de intrare (poarta, pod-bascula, gard,
drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva incendiilor etc.).
Statia de sortare se va afla intr-o cladire metalica cu podea din beton.
Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 43.000 tone/an, functionabila
pe o perioada de peste 312 zile pe an, cu doua schimburi la 7 h, prin urmare 135 t/zi sau
aproximativ 19 t/h.
Cladirea va aloca aproximativ 6.300 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de
sortare manuala.
2.1.2.1.5 Zona principala pentru statia de sortare
Cladirea destinata statiei de sortare va fi compusa din urmatoarele zone:
Zona de receptie;
Zona de sortare;
Unitatea de balotare;
Page
124 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Zona de depozitare.
Camioanele care sosesc, incarcate cu materiale reciclabile in amestec colectate din pubela
albastra, vor sosi in statie la poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor
patrunde in cladirea destinata reciclarii materialelor prin usile electrice de acces. Fiecare usa
se va deschide/inchide automat de indata ce un camion se apropie de aceasta. Camioanele
vor descarca materialele in sala de receptie, iar apoi vor parasi statia.
Un incarcator frontal va fi folosit pentru a incarca materialele intr-un buncar. Pentru a nu folosi
un utilaj pentru deschiderea sacilor, se recomanda informarea cetatenilor cu privire la faptul
ca trebuie sa goleasca deseurile de ambalaje direct in pubela dedicata si sa nu le puna in
saci.
Un transportor inclinat cu lant va transfera materialele pe o platforma superioara la 3-4 metri
deasupra podelei cladirii, unde linia de sortare manuala va fi pozitionata. Sortarea
materialelor se va efectua pe un transportor cu banda cu miscare lenta pozitionat in fata
personalului care se va ocupa de sortarea manuala. Zona aflata sub platforma de sortare va fi
folosita drept zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in
considerare 12 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua gropi la nivelul superior
pentru receptionarea materialelor. Fiecare groapa va putea fi folosita de cel mult 2 muncitori.
Astfel, fiecare sectiune poate fi folosita de pana la 4 sortatori manuali. Personalul de pe
fiecare sectiune va fi responsabil de colectarea unui tip de material specific si de aruncarea
acestuia prin groapa in zona de depozitare temporara (buncar) la nivelul inferior.
La capatul transportorului cu banda de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare
magnetica pentru a colecta metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in
containere, care vor fi transportate la depozitul salubru de deseuri in vederea eliminarii.
Sortarea manuala va fi efectuata intr-o camera inchisa care permite alimentarea periodica cu
aer curat si proaspat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi
aplicat pentru a facilita functionarea in siguranta.
Buncarul va fi divizat de pereti metalici. De indata ce un buncar este complet plin, un
motostivuitor actionat electric sau un incarcator frontal va trimite materialul spre un
transportor cu lant care-l va conduce la o unitate de balotare. Unitatea de balotare va presa
materialele sortate (plastice, hartie, metale) in forma de cuburi, care vor fi depozitate in zona
de depozitare in interiorul cladirii statiei de sortare. Fractiile de sticla vor fi colectate in
containere speciale si vor fi reciclate asa cum sunt.
Cladirea statiei de sortare va oferi spatiu suficient pentru:
Depozitarea temporara a materialelor intrate;
Depozitarea materialelor sortate;
Deplasarea si manipularea vehiculelor, precum si a camioanelor care sosesc.
2.1.3

Statia de tratare mecano-biologica (TMB)

Deseul ce va intra in instalatia de compostare este conectat in mod direct la sistemul de


colectare. Astfel deseul care face subiectul prezentei descrieri este legat de cu un sistem de

Page
125 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

colectare de 2 pubele8. Deseul municipal, solid, in amestec, excluzand materialele reciclabile


care vor si colectate separat, vor alimenta statia de compostare. Cantitatea preconizata de
deseuri in amestec va ajunge pana la 85,566 tone in 2013.
Fractia umeda reprezinta 62.70% din fluxul de intrare, pe cand reziduurile vor reprezenta
aproximativ 36.00%. Datorita faptului ca sistemul de colectare ales este unul cu 2 pubele,
fractia de materiale feroase va fi probabil foarte mica in comparatie cu restul deseurilor iar
tratarea ulterioara a acesteia nu este necesara.
2.1.3.1 Eficienta instalatiei
Analiza optiunilor a relevat faptul ca optiunea cea mai potrivita pentru tratarea deseurilor este
reprezentata de o instalatie TMB simpla ce urmeaza a fi amplasata in cadrul centrului de
management integrat al deseurilor impreuna cu instalatia FRM pentru a obtine economie la
scara larga.
Fratia umeda vor fi tratata intr-o statie TMB simpla pentru a rezulta un produs tip compost
(CLO). Procesul de compostare care va fi folosit va fi un proces de aerare in celule de
compostare modulare. Aceasta solutie permite posibilitatea, in cazul in care deseul organic
este colectat separat, de a incepe productia de compost de calitate. Capacitatea statiei de
compostare va fi in jur de 85,566 t/an (pentru a acoperi toate nevoile din zona). Se asteapta
ca in timpul primului an de implementare, impuritatile din pubelele pentru deseurile umede sa
fie intr-o cantitate ridicata, astfel ca statia va functiona ca o statie simpla TMB. Dar in mod
general, tinand cont ca participatia publicului va creste, calitatea compostului produs va fi de
asemenea imbunatatita, si poate fi acceptabila pentru utilizarea ca fertilizator. Din moment ce
CLO poate fi utilizat cel putin la inceput ca si material de acoperire in depozitul de deseuri (in
jur de 11.000 t vor fi necesare anual) si restul va fi utilizat in recultivarea depozitelor existente
neconforme si depozitelor de deseuri vechi sau alte zone contaminate, cat si in paduri, mine,
cariere si culturi care nu sunt destinate consumului uman. Ulterior CLO se presupune sa aibe
o calitate mai buna si poate fi folosita si in alte activitati.
2.1.3.2 Caracteristicile amplasamentului
O instalatie simpla TMB este alcatuita din urmatoarele :
Zona de receptie a deseurilor (sub o structura metalica)
Cladirea de pre-tratare
Celulele de compostare
Zona de maturare (sub o structura metalica)
Cladirea administrativa
Zona necesara pentru statia TMB simpla este de aproximativ 35.000 m2.

Un container (albastru) pentru uscarea deseului din ambalaje (toate felurile de hartie, materiale feroase si
neferoase, plasticuri, sticla) si altul (maro) pentru restul deseurilor municipale solide.
Page
126 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2.1.3.3 Calcule de proiectare


Calculele de dimensionare au fost efectuate pe baza capacitatilor de intrare. Pre-tratarea
mecanica a fost proiectata pentru o capacitate totala de 85.566 tone/an, exploatabila peste
260 de zile pe an, cu un schimb la 6 ore, deci 329 tone/zi sau aproape 55 tone/ora.
Tratamentul de aerare a fractiilor biodegradabile va fi exploatabil 350 de zile/ an, 24 de ore pe
zi.
Pre-tratarea mecanica consta din urmatoarele echipamente :
Tocator;
Magnet permanent ;
Tambur rotativ.
Se presupune ca magnetul permanent separa 95% din materialul feros si ca tamburul rotativ
imparte deseul maruntit in 2 fluxuri, in care fractia organica reprezinta 55% deseu umed din
totalul deseului intrat (dupa separarea metalelor feroase).
Fractia umeda intra in celula de compostare unde se aplica aerare fortata. Materialul ramane
in celula pentru 21 de zile si 30% din cantitatea de intrare este pierduta sub forma de vapori
de apa, CO2, compusi volatili si levigat.
Deseul stabilizat ce vine din celulele de compostare este apoi trecut prin ciur (sita) pentru a
separa CLO de alte posibile elemente.
Cantitatea estimata de CLO ce va fi produsa este in jur de 23.800 tone/an (~28% din intrari)
in timp ce in jur de 33.300 tone/an (~39% din intrari) vor fi depozitate. Pierderile din tratarea
biologica sunt de aproximativ 26.500 tone/an (~31% din intrari). Metalele feroase sunt 1.711
tone/an (~2%din intrari).
O valoare critica ce trebuie sa fie calculata este numarul celulelor de compostare necesare
pentru cantitatea anuala totala de deseu ce intra in depozit.
Tabel 2.1-4: Dimensionarea pentru tratamentul biologic
3

Volum zilnic ce intra in celulele de compostare

330.80

m /zi

Volumul celulelor de compostare

400.00

m /ciclu

Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule

1.94

zile

Numarul de zile in care fractiile umede raman in 21.00


interiorul celulelor

zile

Totalul zilelor pentru fiecare ciclu

24.00

Zile/ciclu

Numarul de zile in care statia primeste deseuri

312

Zile/an

Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula

18

Cicluri/an

Numar de celule

18 Celule

Page
127 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Dupa cum este prezentat in tabelul de mai sus numarul celulelor de compostare pentru
tratamentul biologic al fractiei umede este de 18.
Materialul tratat biologic, dupa prelucrare este trimis in zona de maturare. Acolo va ramane
pentru 15 zile in gramezi pentru a se matura si pentru a-si atinge caracteristicile dorite in final.
Incarcatorul intoarce materialul pentru a accelera procesul de maturare.
Cantitatea zilnica produsa care merge in zona de maturare este de 173,36 m3. Acest lucru
inseamna ca pentru a mentine materialul pentru 15 zile in zona de maturare este nevoie de
cel putin un volum total de stocare de 3.015 m3.
Suprafata totala a zonei de maturare este de 4.950m2, unde sunt incluse si suprafetele pentru
gramezi (2.475 m2) si suprafetele necesare pentru miscarea autovehiculelor si ciurul de
prelucrare.
2.1.3.4 Descrierea tehnica
Statia de compostare/instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla in cadrul
centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile
suplimentare vor fi realizate impreuna cu depozitul de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de
intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva
incendiilor etc.)
Instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ
1.215 m2, cu podea din beton. Celulele de compostare vor ocupa aproximativ 3.000 m2, in
timp ce suprafata totala necesara este de 26.000 m2.
a) Zona de compostare
Statia propusa, prin intermediul liniei de selectare mecanica (prin macinare si analizare
ulterioara) si compostare biologica, poate obtine o fractie uscata pre-tratata si o fractie umeda
compostata, cu o reducere remarcabila a impactului asupra mediului ca urmare a
operatiunilor de eliminare finala in depozitul de deseuri.
Tratarea deseurilor in statie se incheie cu separarea fractiilor uscate si umede, a deseurilor
municipale solide, la intrarea in statie, si cu compostarea fractiei umede cu producerea de
produse similare compostului.
Deseurile care ajung in statie trebuie sa fie, in mod ideal, imediat pregatite pentru faza de
lucru a celulei de compostare: deseurile sunt maruntite in bucati de aproximativ 60 de
milimetri, iar apoi sunt analizate. Dupa separarea metalelor feroase, ceea ce se gaseste in
sita inferioara va ajunge in celulele de compostare, in timp ce, continutul din sita superioara
va fi trimis direct la depozitul de deseuri.
Pentru a facilita tratarea, este necesara adaugarea de materiale structurale. Dupa ce este
gata, fractia umeda este deplasata in celule de compostare folosind incarcatorul frontal si
este asezata deasupra conductelor de ventilare.
In cazul in care nu este posibila construirea tuturor gramezilor odata, celula trebuie inchisa cu
usi principale cu deschidere rapida pentru a impiedica generarea de mirosuri neplacute. Prin
urmare, se recomanda umplerea intregii celule odata.
Tehnologia de compostare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare prin insuflare de aer in
materialul plasat in interiorul celulelor de compostare, utilizate pentru a restrange deseurile si
pentru a impiedica emisii de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este
Page
128 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

alcatuit dintr-o celula de compostare.


Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x 16 metri; inaltimea totala a celulei este
de aproximativ 7 metri; inaltimea utilila a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de
deseuri. Volumul total rezultat este de aproximativ 400 m3.
Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distributie a aerului cu
dimensiuni corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a
distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele ce
separa gramezile.
Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de
nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer este
alcatuit din conducte gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate
paralel una langa alta, de-a lungul intregii lungimi a gramezii.
Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul conductelor trase in planseul
celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt
introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite
picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in
material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiile.
Fiecare conducta are un invelis pentru a permite verificarile de curatire. Toate conductele
sunt conectate pentru a permite filtrarea colectiva.
Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control
consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC poate fi asezat intr-un
birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. De
asemenea, acesta controleaza si invertorul, care apoi gestioneaza capacitatea ventilatorului
si umezirea masei. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul
gramezii.
Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer necesara a fi suflata in material in
conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta
pentru oxidarea care va avea loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si
creste capacitatea ventilatorului, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces
continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55C
pentru a salubriza materialul.
Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii
materialului pentru a asigura masei de deseu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a
reactiei de bio-oxidare.
Conform calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, luand in considerare
masa gramezii de 215 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4.290 Nm3/h.
Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, este necesar, un timp de retinere, nu mai scurt
de 21 de zile.
In timpul perioadei mai sus mentionate este normal sa se asigure ca materialul din interiorul
gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55C pentru o perioada mai lunga de 72
de ore, asa cum impun legile europene.
Dupa incheierea celor 21 de zile, deseul stabilizat care a ramas in celula este scos din
aceasta cu ajutorul incarcatorului frontal. Incarcatorul frontal alimenteaza tamburul mobil
pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non
Page
129 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

biodegradate etc.). continutul ce se afla in sita inferioara este trimis apoi in zona de maturare,
in timp ce compusul aflat in sita superioara este trimis direct la depozitul de deseuri.
Deseurile stabilizate raman timp de 15 zile in zona de maturare acoperita, iar la sfarsitul
acestei perioade, nu mai prezinta mirosuri neplacute si pot fi utilizate drept invelis pentru
depozitul de deseuri.
2.1.3.5 Specificatii tehnice ale echipamentului
2.1.3.5.1 Pre-tratarea
Tabel 2.1-5: Caracteristicile fractiei pretratate mecanic

Deseu ce intra

Cantitatea zilnica

329,00

t/zi

Greutate specifica

0,35

t/m

Volum zilnic

940,00

m /zi

Cantitatea zilnica

206,22

t/zi

Greutate specifica

0,55

t/m

Volum zilnic

374,95

m /zi

Cantitatea zilnica

118,50

t/zi

Greutate specifica

0,35

t/m

Volum zilnic

338,57

m /zi

Cantitatea zilnica

4,28

t/zi

Greutate specifica

0,40

t/m

Volum zilnic

10,69

m /zi

Fractie umeda

Fluxuri iesite

Fractie uscata

Metale feroase

2.1.3.5.2 Tratament biologic


Tabel 2.1-6: Caracteristicile fractiei tratate biologic

Flux intrat

Valori zilnice

Cantitatea zilnica

206,22

t/zi

Greutate specifica

0,55

t/m

Volum zilnic

374,95

m /zi

Page
130 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Masa de deseu pe ciclu

818,69

t/ciclu

Greutate specifica

0,55

t/m

Volumul de deseu pe ciclu

1488,53

m /ciclu

Masa de deseu

573,08

t/ciclu

Greutate specifica

0,44

t/m

Volumul de deseu

1302,45

m /ciclu

CO2

24,56

t/ciclu

Vapori de apa

212,70

t/ciclu

Levigat

8,36

t/ciclu

Valori ciclice

Deseu
stabilizat

Fluxuri iesite

Valori ciclice

2.1.3.5.3 Tratare
Tabel 2.1-7: Caracteristicile fractiei tratate

Deseu intrat

Cantitate zilnica

120,37

t/zi

Greutate specifica

0,44

t/m

Volum specific

273,57

m /zi

Cantitate zilnica

0,44

t/zi

Greutate specifica

173,36

t/m

Volum specific

21,67

m /zi

Cantitate zilnica

21,67

t/zi

Greutate specifica

0,40

t/m

Volum specific

54,17

m /zi

CLO

Fluxuri iesite

Amestec

2.1.3.5.4 Zona de maturare


Materialul este depozitat in gramezi de forma trapezoidala cu urmatoarele dimensiuni:

Page
131 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

a:

8.00 m

b:

35.00 m

inclinare:

60

h:

1.6 m

a1:

4.8 m

b1:

31.8 m

Volumul gramezii este:

2.1.4

Depozitul de deseuri conform Galda de Jos

2.1.4.1 Terasamente
Realizarea unui depozit conform de deseuri in judetul Alba presupune construirea unei
infrastructuri necesare pentru functionarea corespunzatoare a depozitului. Toate configuratiile
au fost decise pe baza urmatoarelor principii (tinand cont de pantele terenului):
Colectarea usoara a levigatului, evitand amestecul cu apa pluviala
Autogunoierele pot patrunde usor in partea inferioara a bazinului
Construirea unui canal perimetral pentru scurgerea apelor pluviale
Nivelul volumului final de deseuri nu trebuie sa depaseasca topografia existenta
Proiectarea depozitului conform a fost decisa in conformitate cu Directiva privind depozitele
de deseuri 99/31/CE si legislatia romana respectiva.
Intregul depozit conform din judetul Alba se va dezvolta in doua celule - faze.

Page
132 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2.1.4.2 Construirea invelisului inferior


2.1.4.2.1 Introducere
Alegerea tipului corespunzator de invelis s-a bazat pe:
Tipul de deseu de eliminat (deseu municipal solid)
Disponibilitatea materialelor din zona
Conditiile hidrologice de pe santier (adancimea nivelului apelor subterane, utilizarea
apei si distanta punctelor de exploatare fata de depozitul de deseuri).
Invelisurile au fost selectate conform urmatoarelor cerinte:
Pentru a etansa celule de precipitatii si apele de suprafata
Sa reziste la temperaturi de cel putin 70oC
Sa etanseze gazul si levigatul produse
Sa reziste la orice sedimentari si eroziuni
Sa reziste la efectul microorganismelor
Sa fie usor de montat
Sa fie usor de verificat atat in timpul constructiei, cat si in timpul functionarii
Sa fie usor de ameliorat
Sa nu fie costisitor
Sistemul de acoperire al noului depozit de deseuri include (de la partea inferioara la cea
superioara):
Invelis de argila
Geomembrana
Geotextil
Strat de nisip
Stratul de drenaj
2.1.4.2.2 Invelisul de argila
Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un strat mineral, care
satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce
priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k 1,0
x 10-9 m/s, grosime 1,0 m.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite in situatia naturala, o bariera hidrologica artificiala va
fi construita. Bariera poate fi alcatuita din argila sau alt material cu proprietati asemanatoare
si va avea o grosime de cel putin 0,5 m, asa cum cere legislatia nationala.
Page
133 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Invelisul de argila va fi construit ca un strat compact. Pentru a avea calitatea de invelis, argila
trebuie pastrata umeda. Cu toate acestea, urmatoarele probleme posibile ar trebui luate in
considerare:
Invelisurile de argila nu se pot compacta corespunzator pe o fundatie slaba (de ex.,
deseuri).
Argila compactata tinde sa se deshidrateze daca se afla la un nivel superior si/sau
inferior si se crapa daca nu este protejata corespunzator.
Asezarea diferita a deseurilor compresibile de la baza va cauza craparea argilei
compactate daca fortele de intindere din argila devin excesive.
Invelisurile de argila compactata sunt dificil de reparat daca sunt deteriorate.
O bariera geologica construita ca invelis de argila compactata incorporat are un strat de argila
compactata cu o grosime de minimum 0,50 m, cu un coeficient de permeabilitate mai mic
decat k = 1,0 x 10-9 m/s.
Bariera poate fi construita din argila sau soluri argiloase excavate la fata locului sau din soluri
potrivite aduse la fata locului dintr-o groapa de imprumut care nu contine pietre sau fragmente
de roci mai mari de 0,03 m. Niciun strat nu poate fi montat peste un strat de argila instalat,
fara ca cel din urma sa fie verificat si aprobat inainte de autoritatea de supervizare.
Toate suprafetele vor fi finalizate la nivelul proiectat pentru baza membranei polimer.
Compactarea se va incheia folosind un cilindru fin oscilant sau o statie asemanatoare, care
asigura o suprafata fina nisipului argilos.
Lucrarile de umplere vor fi efectuate astfel incat, materialele de baza sa nu fie suficient de
hidratate de ploaie sau de apa de suprafata sau deshidratate ca urmare a evaporarii. In
zonele unde materialele din argila nu sunt suficient de hidratate sau deshidratate, sau daca
nu respecta cerintele, materialele vor fi inlocuite cu materiale potrivite.
Pietre vizibile sau alte particule de peste 0,10 m vor fi indepartate de pe suprafete in timpul
lucrarilor - daca este necesar manual.
Imediat dupa inspectia, verificarea si acceptarea suprafetei finalizate, aceasta va fi acoperita
cu o membrana polimer.
2.1.4.2.3 Invelis geosintetic membrana polimer
Tipul de membrana polimer selectat este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare
in comparatie cu majoritatea tipurilor de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice
care pot rezista la cele mai multe presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei
polimer va fi de cel putin 2 mm. In general, singurul dezavantaj al membranelor polimer este
faptul ca acestea sunt supuse defectiunilor si porilor de suprafata in timpul fazei de construire,
prindere necorespunzatoare si griji privind durabilitatea pe termen lung, in special in cazurile
in care membrana polimer este utilizata ca bariera unica. In cazul nostru, acest dezavantaj
este minimizat ca urmare a alegerii unui invelis compozit (invelis de argila si membrana
polimer), in loc de un invelis unic (fie un invelis de argila sau un invelis cu membrana).
Materialul din care este alcatuit invelisul polimer va fi polietilena de inalta densitate (PEID) cu
specificatiile tehnice in conformitate cu standardele UE si cerintele nationale relevante.
Page
134 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2.1.4.2.4 Geotextil
Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul
lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj.
Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistenta la razele UV, polietilena sau
poliester care poate rezista la expunerea la soare cel putin 2 ani. Greutatea geotextilului va fi
de 1.000 g/m2.
2.1.4.2.5 Stratul de nisip
Stratul de nisip este utilizat, pe langa geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva
ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele
din stratul de drenaj.
Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel
putin 0,10 m.
2.1.4.2.6 Stratul de drenaj
Stratul de pietris va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de
50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat,
fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%.
Nu se vor utiliza roci sfaramate sau pietre. Coeficientul de permeabilitate a materialului de
drenaj va fi de peste 10-3 m/s. Distribuirea pe dimensiuni a granulatiei va fi de la 16 la 32 mm,
in timp ce dimensiunea maxima este de 32 mm.
2.1.4.3 Gestionarea levigatului
2.1.4.3.1 Generarea compozitia levigatului
Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca
urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.
Levigatul contine particule solide in suspensie, componente solubile ale deseurilor, produse
solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot
cauza moartea vietii raului, in mod direct (prin toxine si BOD5) sau indirect (prin eutrofizare).
De asemenea, apa potabila poate fi contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu
trebuie descarcat la suprafata sau in apele subterane. In plus, legislatia este foarte stricta in
ceea ce priveste aceasta chestiune.
Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei insesi, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot
cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si
este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece
durata de viata a izolatiei depinde in mare masura de acesta.
Sistemul de colectare si drenaj ar trebui sa asigure colectarea pe termen lung a cantitatii
totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.
Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si
29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de
levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.

Page
135 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2.1.4.3.2 Colectarea levigatului


Cand vine vorba despre proiectarea unui lucru mai simplu, atunci este cel mai bine. Sistemul
de colectare a levigatului poate fi proiectat fiind fie pasiv, fie activ. Sistemele pasive
functioneaza de unele singure. Gravitatea este motivul pentru care levigatul generat in
depozitul de deseuri curge descendent, in exteriorul depozitului si este directionat spre un
punct de colectare. Nu exista supape de deschis sau pompe care sa esueze. Pe de alta
parte, sistemele active au avantaje precum: a) alimentarea controlata cu levigat a statiei de
tratare a apelor reziduale, b) intretinerea integrata a intregului sistem deoarece poate fi
controlat in exteriorul corpului de deseuri.
Principiile sistemului de colectare a levigatului, care conduc proiectul propus, sunt:
Cantitatea intrata de ape pluviale trebuie redusa cat mai mult posibil. Sistemul de
colectare a levigatului este proiectat in conformitate cu gestionarea apelor de
suprafata. Canale paralele cu raza de actiune a depozitului de deseuri vor fi
dezvoltate pentru a interzice scurgerea in interiorul depozitului de deseuri.
Sistemul de colectare si drenaj trebuie sa asigure colectarea pe termen lung a
cantitatii totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.
Sistemul de gestionare a levigatului a fost ales pe baza urmatoarelor cerinte:
o

Sa nu cauzeze pagube, deteriorari sau deplasari in sistemul de izolare in timpul


implementarii sale

Conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic si trebuie sa


reziste la sarcinile chimice, industriale si fizice, nu numai in timpul fazei de
functionare, dar si in faza de post-tratare a depozitului de deseuri

Nivelul hidraulic al levigatului nu trebuie sa depaseasca 50 cm peste


geomembrana.

In schita propusa, levigatul curge ca urmare a gravitatii din diferite puncte ale bazinului
depozitului de deseuri si ajunge la conductele de colectare. Bazinul depozitului de deseuri va
fi proiectat astfel incat sa prezinte pante transversale de cel putin 3% pe reteaua de conducte
de drenaj si pante longitudinale de cel putin 1%. Punctele cu cele mai mari adAncimi se afla
in afara zonei etansate. Fiecare conducta de colectare, din nou ca urmare a gravitatiei,
conduce levigatul colectat in exteriorul depozitului de deseuri la colectorul de apa
corespunzator.

Figura 2.1-1: Proiectul sistemului de colectare a levigatului


Page
136 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Colectarea levigatului va fi facilitata de conducte, care vor fi pozitionate cu o inclinatie potrivita


(minimum 1%) pentru a obtine fluxul efectiv al levigatului la cel mai scazut nivel al bazinului,
instalat in stratul de drenaj, intr-o zona speciala a bazinului de depozitare. Conductele de
colectare trebuie realizate din PEHD, PN10, perforate cu 2/3 din diametrul lor si vor avea un
diametru nominal minim Dmin = 250 mm. Diametrul a fost selectat tinand cont de datele privind
precipitatiile din zona, precum si de bazinul depozitului de deseuri. Conductele sunt instalate
in zona cu pietris. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului se construieste o
formatiune speciala a bazinului.
La cel mai scazut nivel al bazinului, o conducta neperforata va fi pozitionata, atingand bazinul
colectorului prin baraj. Conductele vor fi realizate din PEHD, PN10 si vor avea un diametru
nominal minim de Dmin = 200 mm.
Colectoarele sunt realizate din PEHD. Diametrul intern al rezervorului de colectare a
levigatului este de cel putin 1 m, iar echipamentele sunt pozitionate astfel incat sa permita
controlul si curatarea conductelor de colectare si evacuare.
In continuare, levigatul din conductele de colectare este directionat spre statia de pompare si
in sfarsit spre rezervorul de colectare.
2.1.4.3.3 Tratarea levigatului
Statia de tratare a levigatului propusa trebuie sa asigure ca efluentul va fi de calitate
suficienta pentru a fi descarcata in recipiente naturale in conformitate cu cerintele legislatiei in
vigoare, precum si reducerea valorilor concentratiilor pentru urmatorii indici:
Materiale solide suspendate
Cerere de oxigen chimic
Cerere de oxigen biochimic
Amoniac
Nitrati
Sulfuri
Clorati
Metale grele.
Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:
Azot amoniacal
Compusi organici biodegradabili si non-degradabili
Compusi organici clorati
Saruri minerale.
Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului este metoda de osmoza inversa care include
toate caracteristicile de mai sus. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de tratare a
levigatului sunt:
Page
137 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Q = 71,97 m3/zi
CBO5 (consum biochimic de oxigen) = 13.000 mg/l
CCO (consum chimic de oxigen) = 22.000 mg/l
DS (deseuri stabilizate) = 1.200 mg/l
AN (adevarat negativ) = 2.000 mg/l
AP (adevarat pozitiv) = 6 mg/l
Cerintele privind calitatea apelor pluviale sunt:
CCO

70 mg/l

CBO5
DS
NO3

20 mg/l

35 mg/l
25 mg/l

NH4 2 mg/l
AN 10 mg/l
AP 1 mg/l
DF (diagrama de flux)

50 / 100 ml

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati:


Rezervor de echilibrare
Unitate de pre-filtrare
Unitate de separare
Unitate pentru osmoza inversa
Rezervor de colectare a apelor pluviale
Levigatul va fi colectat intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin
2.000 m.
In continuare, levigatul colectat va fi condus la unitatea de pre-filtrare, apoi la o unitate de
curatare, iar de aici levigatul este condus la unitatea de osmoza inversa. Tratarea cu prefiltrare consta din doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie 3-pasosmoza inversa(OI) (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare
fara necesitatea de a opri intregul proces.
Levigatul colectat care intra in sistem va fi filtrat de o statie multimedia de filtrare a nisipului.
Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiune si a celeilalte in standby. O
pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare in contra-curent cu apa
provenita din rezervorul cu apa proaspata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile
de tratare functioneaza continuu.
De la filtrarea nisipului, levigatul este condus intr-o unitate de separare unde are loc
Page
138 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi


astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a
curata levigatul, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este
introdus deasupra capatului coloanei, condus in contra-flux la levigat, iar particulele de
amoniac sunt indepartate din lichid. Levigatul preluat de pe fundul coloanei are continut
scazut in amoniac. Levigatul curatat va fi pompat afara cu pompa de evacuare. Valoarea pH
de iesire este usor mai scazuta decat cea de intrare. Coloana functioneaza si in conditii de
presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite de
o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un
distribuitor continuu fabricat tot din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un
dispozitiv de eliminare a cetii. Intreaga instalatie va fi montata pe un container.
Levigatul este condus la unitatea de OI. Inainte de a fi trimis la unitatea de OI, anti-detartrarea
si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a
corecta valoarea pH-ului. Apa bruta trece prin filtrele cartusului cu rata de filtrare de 10 m,
fiind pasul final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide in
suspensie. O pompa cu deplasare pozitiva conectata in paralel furnizeaza presiunea de
functionare necesara pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu
dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, un flux transversal ridicat este
asigurat la suprafata membranei. Parametrii principali ai levigatului, cum ar fi temperatura,
presiunea, conductivitatea si pH-ul, vor fi controlati automat de PLC. Unitatea de OI este un
sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe,
precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Levigatul functioneaza la 20-50 de bari.
Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul
masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control al
motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a
trata levigatul brut cu un sistem de OI, o membrana cu o bara de distantare mai mare va fi
aplicata pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din aceasta faza va fi
descarcat inapoi in depozitul de deseuri.
Permeatul din aceasta faza poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi
descarcat in rau dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De
asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului
de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor
organici din levigat. Cand fluxul de permeat este redus de straturile ancrasate de pe
membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a
reface performantele membranelor. Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este
necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita
si supusa procedurii de curatare in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia
concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un
rezervor de curatare intern. Se va adauga o substanta de curatare chimica, iar aceasta
solutie se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate
de pe membrane. Dupa curatarea unei linii, aceeasi procedura de curatare se aplica
celeilalte. Dupa finalizarea celor doua proceduri de curatare, ambele linii pot functiona din nou
conform procesului normal. Apa pluviala tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa
la rezervorul de colectare a apei pluviale. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a
colecta apele pluviale din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea care urmeaza,
rezervorul va avea un volum efectiv minim de 250 m3.
2.1.4.3.4 Eliminarea apelor pluviale finale
Page
139 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Levigatul tratat va fi colectat in rezervorul de colectare a apelor pluviale. De la rezervorul de


colectare a apelor pluviale, o parte din levigat va recircula la corpul depozitului de deseuri, iar
restul va fi descarcat intr-un colector corespunzator.
2.1.4.4 Managementul biogazului
2.1.4.4.1 Introducere
Un depozit salubru poate fi definit ca reactor biochimic pentru fermentarea anaeroba a
fractiilor organice si biodegradabile incluse in deseurile municipale solide eliminate (DMS).
Sisteme de control al depozitului sunt utilizate pentru a impiedica miscarea nedorita a gazului
de depozit in atmosfera sau in solul din jur. Gazul de depozit recuperat poate fi folosit pentru
a produce energie sau pentru a fi ars in conditii controlate pentru a elimina emisiile gazelor cu
efect de sera in atmosfera.
Gazul de depozit este compus dintr-un numar de gaze, dar in principal din metan (CH4) si
dioxid de carbon (CO2) in proportie de 50:50. Restul de gaze nu reprezinta mai mult de 3-5%
din volumul total de gaz de depozit. Gazele principale sunt produse din descompunerea
fractiilor organice din DMS. Gazele de depozit apar in 5 sau mai putine faze secventiale:
i.

Faza aeroba: in prima faza, componentele organice biodegradabile sunt supuse


descompunerii microbiene de indata ce sunt plasate in depozit in conditii aerobe pana
cand O2 captat este consumat. Aceasta faza poate sa dureze de la cateva saptamani
pana la cateva luni. Gazele predominante sintetizate in aceasta etapa sunt dioxidul de
carbon (CO2) si vapori de apa (H2O).

ii. Faza de tranzitie: Cea de-a doua faza incepe in momentul in care conditiile trec de la
aerob la anaerob ca rezultat al epuizarii oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO2
si, intr-o proportie mai mica, hidrogenul (H2).
iii. Faza acida: Activitatea microbiana demarata in faza II se accelereaza prin producerea de
cantitati semnificative de acizi organici si cantitati mai mici de gaz de hidrogen. Aceasta
faza cu 3 pasi include:
-

Hidroliza compusilor cu masa moleculara mai mare in compusi care pote fi utilizati
de microorganisme drept sursa de energie si celule de carbon.

Conversia microbiana a compusilor rezultati de la primul pas in compusi


intermediari cu masa moleculara mai mica (CH3COOH).

Ultimul pas presupune conversia compusilor intermediari produsi in faza b in


dioxid de carbon si cantitati mai mici de gaz de hidrogen.

iv. Faza de fermentare a metanului: Un alt grup de microorganisme transforma acidul acetic
si gazul de hidrogen in CH4 si CO2. Microorganismele responsabile de aceasta
transformare sunt strict anaerobe si sunt numite metanogene.
v. Faza de maturare: Faza de maturare incepe dupa ce materialul organic biodegradabil,
usor accesibil, a fost transformat in CH4 si CO2 in faza IV. Rata de generare de gaz de
depozit scade semnificativ de vreme ce majoritatea nutrientilor disponibili au fost
indepartati cu levigat.
Page
140 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In timpul fazelor anaerobe, se observa producerea de compusi de sulf si carbon in


concentratii infime (sulfuri si acizi organici volatili).
2.1.4.4.2 Estimarea productiei de gaz de depozit
Diferite abordari au fost publicate in literatura privind ecuatia chimica (cinetica) care
reprezinta cel mai bine formarea gazului de depozit in depozitele de deseuri. Cea mai
utilizata este ecuatia de gradul 1, care este adoptata de catre US EPA si de catre multi
cercetatori, mai ales cand datele privind depozitul de deseuri sunt limitate (de ex.,
inregistrarea productiei de metan a unui depozit existent pentru a determina parametrii
ecuatiei).
Cantitatea maxima de gaz de depozit se observa in anul 2033 (la sfarsitul anului 2032, care e
ultimul an in care depozitul accepta deseuri). Aceasta cantitate maxima atinge 7.880.496
m3/an sau 899,6 m3/h. Aceasta cantitate va fi folosita pentru dimensionarea sistemului de
management al biogazului.
2.1.4.4.3 Managementul biogazului Specificatii tehnice
Sistemul de management al gazului de depozit este format din urmatoarele:
Puturi de colectare
Conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor (Ordinul nr. 757/2004), instalarea
putului de colectare a gazului va incepe dupa ce stratul de deseu atinge 4 m inaltime. Baza
putului trebuie sa fie plasata la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu
ajutorul unui mecanism de tragere sub forma unei cupole, puturile de gaz vor fi ridicate odata
cu cresterea inaltimii corpului de deseuri, pana la nivelul maxim de umplere.
Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu un material cu
permeabilitate de cel putin 1x10-3 m/s si un diametru d= 16-32 mm (pietris sau piatra
sfaramata). In acest filtru, conducta de drenare (conducta de ecranare) cu un diametru de
minimum 200 mm se va cufunda. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat
in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de 40 hPa. Pentru a acoperi un volum
suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita,
este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.
Peretii conductelor de ecranare vor fi perforati, iar diametrul gaurilor (in concordanta cu
granulatia filtrelor de pietris sau roci sfaramate) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce inseamna 812 mm.
Conductele cu perforatie circulara sunt preferate datorita rezistentei mai mare la deformare si
forfecare, precum si stabilitatii lor crescute la incarcarile rezultate din procedura de
compactare a corpului deseurilor. Aceste puturi vor avea o adancime care va atinge 2 m
deasupra stratului inferior de drenare.
Se propune ca conductele de ecranare sa fie realizate din PEID, un material rezistent la
eroziune.
Pe timpul functionarii depozitului, puturile de biogaz trebuie sa fie etansate. Din acest motiv,
ultimul metru al conductei verticale nu va avea gauri si va fi prevazut cu un robinet care se va
instala o garnitura speciala umpluta cu material pentru bio-filtrare (de ex., compost de la
Page
141 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

statia de epurare mecano-biologica). In acest fel, biogazul va parasi depozitul prin biofiltru,
fiind inodor (bio-oxidarea compusilor cu miros neplacut).
La inaltimea lor maxima, toate conductele de la puturile verticale trebuie sa fie prevazute la
capat cu un cap de put, avand un brat lateral pentru conexiunea cu alta retea de conducte
orizontale. Capul de put trebuie realizat din PEID si va fi prevazut cu o supapa de retinere de
presa, debit, temperatura si puncte de acces pentru prelevare. La bratele capului de put va fi
pozitionata o supapa fluture ce va asista controlul gazului de depozit de la putul specific. O
garnitura speciala realizata din PEID flexibil va fi folosita pentru conexiunea la conducta
orizontala de transfer. Pentru a proteja capul de put, o conducta prefabricata din beton
(aproximativ 1 m inaltime si 1 m diametru) va fi asezata deasupra fiecarui put cu un capac
metalic de protectie si pentru un acces mai facil.
Se vor construi 39 de puturi in total pentru colectarea biogazului (12 in faza A si 27 in faza B).
Distanta dintre 2 puturi de biogaz trebuie sa fie de cel putin 50 m considerand o raza efectiva
de aproximativ 27 m in jurul fiecarui put. Pozitionarea relativa a puturilor este prezentata in
figura urmatoare.

Figura 2.1-2: Pozitionarea puturilor de gaz de deposit

Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape posibil de bermele de pietri si drumurile de acces,
iar distanta de la puturi la limita externa a corpului depozitului va fi de cel putin 40m, astfel
incat sa acopere atat zona de admisie (aspiratie), cat si marginea depozitului.
Reteaua de conducte de transfer a biogazului
Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin conducte
de colectare a gazului.
Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de
colectare a gazului, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei.
Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la
statia de colectare a gazului, intr-un mod in care deteriorarea cauzata de tasare, fortele de
presiune, fortele transversale si fortele de torsiune este minimizata. Conductele si conexiunile
flexibile trebuie sa fie realizate din PEID cu o rezistenta la presiune PN 6.
Diametrul conductei de colectare va fi 90 mm. Conductele de colectare a gazului vor fi
prevazute cu supape fluture la conectarea acestora cu statia de colectare, ceea ce permite
asistarea controlului gazului de depozit de la conductele specifice si oprirea debitului gazului.
Page
142 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de


pamant sau deseuri de cel putin 80 cm grosime.
Statiile de colectare a biogazului
In interiorul statiilor de colectare a gazului, conductele de colectare individuala sunt conectate
la conducta principala de evacuare. Numarul statiilor de colectare a gazului este determinat
prin calcularea dimensiunilor depozitului, numarul puturilor de colectare a gazului si distributia
acestora in depozit. Pe baza proiectului propus, sunt necesare 4 statii de colectare (una
pentru fiecare faza). In interiorul statiei de colectare, fiecare conducta de colectare este
prevazuta cu o portiune specifica echipata cu un dispozitiv de prelevare. Acest dispozitiv este
realizat dintr-un fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit
constant al gazului > 2 m/s; debitul optim al gazului este de 6-8 m/s. Lungimea conductei
trebuie sa fie de 10 x ND inainte de racordul de masurare, respectiv 5 x ND dupa. Intre zona
de masurare si cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare), o supapa
fluture este plasata pentru inchidere si ajustare. O supapa fluture este situata intre cilindrul de
colectare si conducta principala de evacuare.
In conformitate cu standardele romane, infrastructura care include statia de colectare a
gazului va fi etansata complet si prevazuta cu sisteme de ventilare (cel putin doua ferestre cu
gratii pentru ventilare de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat va fi strict interzis.
Semnele de avertizare privind riscul potential legat de prezenta biogazului, vor fi amplasate in
zona statiei de colectare, de asemenea sunt incluse si semnele privind interzicerea fumatului
si a focului.
Statia va fi amplasata in afara zonei bazei etansate si respectiv a suprafetei depozitului, si va
trebui sa fie accesibila direct din drumul perimetral.
Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz)
Statiile de colectare a biogazului sunt conectate prin conducta principala (conducta
perimetrala de biogaz) care conduce biogazul la suflanta.
Conducta principala de evacuare a biogazului trebuie sa permita accesul si ajustarea de la
rezervoarele de colectare a apei care contin separatoare de condens, in caz de avarii. Panta
sa trebuie sa fie de cel putin 0,5% pentru a evacua particulele continute in condens.
Diametrul nominal al conductei trebuie sa fie de cel putin 200 mm.
Asemenea conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica
zonei, dar nu mai putin de 80 cm, si vor fi plasate in afara suprafetei etansate, si in niciun caz
sub echipamentele de colectare a apei pluviale (santuri) si sub drumul de acces. Proiectul
propus permite ca aceste specificatii sa fie realizate.
Sistem de captare al condensului
Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apa, acest lucru conduce la formarea
condensului in reteaua de conducte. Deoarece cantitatea maxima de biogaz este 899,6 m3/h,
iar 100 ml de condens sunt produsi pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea maxima
preconizata de condens este de 90 lt/h sau aproximativ 2,2 m3/zi.
In interiorul conductei principale de evacuare, in punctele celui mai scazut nivel, separatoare
de condens sunt instalate, accesibile din caminele de racord. Atat separatoarele de condens,
cat si toate echipamentele interne care ar putea intra in contact cu condensul, sunt realizate
Page
143 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

din PEID rezistenta la coroziune. Caminele de racord trebuie etansate fata de nivelul apei si
calculate din punct de vedere al fortelor statice pentru a rezista la fortele care le-ar putea
deplasa.
In conformitate cu standardele romane, condensul este descarcat intr-un recipient de
colectare plin printr-un dispozitiv de tip sifon. Recipientul trebuie mentinut plin pentru a
impiedica intrarea aerului in conducta principala de gaz, in timpul pomparii. Distanta dintre
separatorul de condens si rezervorul de condens este calculata astfel incat sa asigure ca
vidul din conducta principala de evacuare nu conduce la absorbtia condensului din nou in
reteaua de conducte. Caminele de racord trebuie sa permita controlul in orice moment pentru
a monitoriza nivelul de condens.
Condensul este evacuat fie intr-un rezervor in care toate separatoarele de condens sunt
conectate, sau direct in statia de tratare. In interiorul corpului depozitului nu are loc nicio
actiune de recirculare a condensului.
In cazul in care topografia depozitului permite, condensul poate fi evacuat, utilizand gravitatia,
direct in separatoarele de condens aflate la capatul conductei principale de evacuare.
Capacitatea rezervorului de condens este calculata astfel incat sa contina cel putin condensul
pentru 9 zile, trebuie sa fie etansata si durabila pentru a evita scurgerile de levigat pe sol sau
la nivelul apei si trebuie sa fie echipat cu un semn de nivel minim.
Unitatea de incinerare
Pentru a pompa in mod continuu gazul de depozit in exteriorul acestuia, un incinerator trebuie
instalat. Pe baza calculului privind productia de biogaz prezentat mai sus, incineratorul trebuie
sa aiba o capacitate minima de 900 m3/h.
Incineratorul pentru gazul de depozit trebuie sa aiba un design compact si va fi format in
principal din unitatea suflanta si unitatea de combustie controlata.
Incineratorul trebuie sa aiba o flacara inchisa, ceea ce ofera o eficienta ridicata combustiei
care are loc la temperaturi de peste 850C, asigurand astfel concordanta cu reglementarile
privind emisiile.
Statia de combustie trebuie instalata pe o platforma din beton.
Unitatea de combustie trebuie echipata cu:
Suflanta cu motor rezistent la EEx
Incinerator cu aprindere
Camera de combustie
Controlul si monitorizarea presiunii si temperaturii
Cabinet rezistent la apa, pentru controlul electric
Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2
Capacitate de a functiona la 1/5 din capacitatea nominala.
De asemenea, centrala compacta trebuie sa fie echipata cu toate functiile de siguranta
Page
144 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

necesare unei manipulari si arderi in siguranta a gazului de depozit (ghidul de referinta


EN60079-ff pentru protectia impotriva exploziilor).
2.1.4.5 Protectia impotriva inundatiilor
Scopurile principale ale lucrarilor privind protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele:
De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest scop, de a proteja
stabilitatea structurii
De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest mod, de a reduce
productia de levigat
De a proteja cladirile si drumurile sitului depozitului impotriva eroziunii provocate de
apele pluviale
Lucrarile de protectie impotriva inundatiilor de pe santier sunt urmatoarele:
Santuri perimetrale in jurul depozitului
Santuri pentru protectia incintelor si barajelor
Santuri pentru protectia retelei interne de drumuri
Put pentru drenarea santurilor si a canalizarii.
Santul perimetral este construit longitudinal pe perimetrul primei celule a depozitului in partea
din exteriorul drumului perimetral. Santul are rolul de a colecta si transporta apa pluviala din
afara bazinelor si din sub-bazinele interne. Scurgerile din sub-bazinele interne sunt bazate pe
forma reliefului final care rezulta din cea mai grea incarcatura a santului. Santul va fi circular
sau dreptunghiular cu sectiune adecvata si va fi izolat cu membrana PEID. Peste baza este
acoperit cu pietris pe 10 cm. Panta longitudinala a santului va fi de cel putin 1,5%.
Debitul colectat in sant este transportat in afara perimetrului depozitului prin canalizari cu
diametru suficient, iar scurgerile sunt conduse la recipientul natural.
Protectia impotriva inundatiilor pentru instalatiile care sunt plasate in partea de nord-vest a
bazinului depozitului este asigurata prin santuri circulare sau dreptunghiulare capitonate cu
membrana si pietris in bazinul lor. Aceste santuri se termina in puturi de deversare dezvoltate
corespunzator, de unde revarsarile sunt conduse in santul perimetral A1 al bazinului
depozitului, iar prin acest sant este eliminat in recipiente naturale.
Protectia impotriva inundatiilor a statiei de sortare este realizata prin puturi de revarsare
pentru santurile perimetrale izolate prin care apa este condusa la recipientele ei naturale.
Aceste santuri au forma dreptunghiulara si au grade corespunzatoare pentru drenarea
corecta a apei.
Protectia drumurilor interne este realizata prin construirea de santuri izolate de forma
triunghiulara, ale caror grade urmaresc gradele drumului, iar apele pluviale sunt conduse
catre partea sudica intr-un recipient natural.
Pentru protectia reliefului final si prevenirea coroziunii, dupa reabilitarea depozitului vor fi
necesare mai multe interventii pentru protectia impotriva inundatiilor. O solutie indicativa ar
include o retea de drenare a apelor pluviale de pe invelisul final al depozitului. Aceasta retea
Page
145 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

este realizata din conducte PVC, care vor fi obtinute din taierea conductelor PVC la 70% din
inaltimea lor. Conductele vor fi directionate catre bermele reliefului de deseuri, pentru
recuperarea apei pluviale si conducerea acestora, prin conexiuni adecvate, catre santul
perimetral pentru apa pluviala.
In ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor a celei de-a doua celule, partea estica a
santului perimetral va fi extinsa (asa cum se arata in schema generala), iar partea dintre cele
doua celule va fi desfiintata.
2.1.4.6 Infrastructuri generale utilitati
Functionarea corespunzatoare a DS depinde de instalarea corecta a utilitatilor si structurilor.
Intreaga infrastructura necesara pentru functionarea corecta a DS a fost inclusa:
Intrarea principala - ingradire
Gardul va acoperi intregul perimetru al incintei. Acesta va fi realizat din plasa de otel
(lungimea inelelor plasei >40x40 mm) sau similar. Inaltimea gardului va fi de cel putin 2 m.
Cat timp conditiile solului permit, gardul va fi ingropat aproximativ 20 cm in pamant pentru a
impiedica intrarea in incinta a animalelor.
Poarta de intrare va fi de aceeasi marime ca si gardul, prevazuta cu un sistem de inchidere.
Cabina de paza constructia podului de cantarire
Aceasta cabina (ce contine biroul de paza si cantarire si WC) este localizata langa podul de
cantarire al incintei. Aceasta cladire este o cabina prefabricata, avand aproximativ 30 m2.
Cladirea va fi echipata cu un birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru
cantarirea vehiculelor care sosesc in incinta si inregistrarea datelor).
Pod-bascula
Acesta va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t, iar marimea sa
este de aproximativ 55 m2. Acesta va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru
inregistrarea tuturor datelor si informatiilor necesare.
Zona de prelevare
Aceasta este localizata dupa podul de cantarire si este utilizata pentru prelevarea de probe
de deseuri pentru a identifica daca deseul ar trebui sau nu sa intre in unitatea centrala de
management al deseurilor. Suprafata sa este de aproximativ 80 m2.
Cladire administrativa
Unitatea pentru personal este de sine statatoare in spatiu, localizata intre zona de tratare a
deseurilor si poarta. Unitatea va acoperi nevoile de administrare a depozitului si a statiei de
sortare si TMB simpla/unitatea de compostare. Cladirea administrativa acopera o suprafata
de circa 350 m2.
Cladirea pentru intretinere
Incinta este planificata pentru functionarea obisnuita a depozitului la fel ca si a statiei de
sortare si a statiei simple TMB de compostare si este localizata aproape de zona de tratare a
deseurilor. Cladirea pentru intretinere acopera o suprafata de 300 m2. Cladirea va include
Page
146 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

facilitati ca spatiu de lucru, garaj, depozit, platou de spalare a camioanelor etc.


Parcare pentru personal si vizitatori
Drumuri interne
Prin reteaua de drumuri interne este asigurat accesul autocamioanelor in zona tehnica si in
depozit.
Drumul de acces
Un drum de aproximativ 5.440 m trebuie sa fie construit pentru a se realiza accesul
gunoierelor in incinta centrului pentru managementul deseurilor. Drumul va consta din trei
parti principale. Primele doua parti vor consta dintr-o banda, cu o latime totala de 4 m si
santurile laterale vor fi dezvoltate pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul cu o singura
banda va avea o lungime de 4.720 m. Ultima parte din aproprierea facilitatii va consta dintr-o
singura banda pe directie cu o latime totala de 6 m si o lungime de 720 m. Santurile laterale
vor fi construite si pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul va fi format din mai multe straturi
constand din balast pentru fundatie (30 cm), fundatie din piatra sfaramata (15 cm), asfalt
beton BA 16 strat de uzura (4 cm), mixtura de asfalt AB2 stratul de baza (6 cm).
Sistemul de spalare a anvelopelor
Scopul sistemului de spalare a anvelopelor este de a curata anvelopele gunoierelor de noroiul
din depozit. Acesta este localizat intr-o extindere a drumului intern, chiar inainte de zona de
intrare in directia de iesire, si este formata din 2 subsisteme:
-

Subsisteme echipate cu:


o

Sisteme de monitorizare a miscarii care porneste exploatarea sistemului

Duze pentru apa de spalat

Grilaj pentru incarcatura grea pentru colectarea apei menajere

Pompe de alimentare pentru apa de spalat

Filtru

Conducte cu supapele necesare

Reciclarea apei si eliminarea namolului, subsistem echipat cu:


o

Separarea solidelor rezervor de apa curata. Separarea este accelerata printr-o


conducta PVC, care conduce apa menajera la baza rezervorului de separare.

Deversor de apa curata deversata in rezervorul pentru apa curata

Retea de canalizare cu supape izolatoare si echipament hidraulic pentru


eliminarea surplusului de namol

Sistemul de spalare a anvelopelor cu duze de apa, care creeaza jeturi de apa cu presiune
adecvata pentru spalarea anvelopelor.
Zona de protectie impotriva incendiilor:
Aceasta se va afla in perimetrul depozitului avand o latime de 8 metri. In aceasta zona nu
este permisa nicio urma de vegetatie sau infrastructura pentru a se evita extinderea unui
Page
147 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

posibil incendiu in interiorul depozitului.


Sistemul de protectie impotriva incendiilor:
O retea de lupta impotriva incendiilor va fi dezvoltata care va acoperi intreaga zona a
facilitatii. Sistemul va fi conectat la rezervorul de apa corespunzator, cu un volum suficient,
care va fi monitorizat pentru a fi mereu plin cu apa.
2.1.4.7 Inchiderea si reabilitarea post-inchidere a depozitului de deseuri
2.1.4.7.1 Introducere
Inchiderea unui depozit de deseuri solide are un impact semnificativ asupra planului de
management al deseurilor solide dintr-un judet. Facilitati alternative de depozitare a deseului
trebuie sa fie pregatite si operationale cand depozitul de deseuri este inchis. Aceasta necesita
cooperare stransa intre proprietarul depozitului de deseuri si judet.
Dezvoltarea unor facilitati de depozitare poate necesita un efort pe termen lung, si este
nevoie ca inchiderea facilitatilor existente sa fie prevazuta si planificata cu cativa ani inainte.
Aceasta sectiune include descrierea inchiderii, acoperirea si post-tratarea depozitului
judetean in judetul Alba, in concordanta cu specificatiile legislatiei romane. In plus, sectiunea
raspunde si problemelor privind utilizarea ulterioara a terenului.
2.1.4.7.2 Inchiderea depozitului de deseuri
Data inchiderii se bazeaza pe o estimare a volumului fluxului de deseuri raportat la
capacitatea disponibila a depozitului. Cu toate acestea, natura incerta a fluxului de deseuri si
capacitatea disponibila fac estimarile datei de inchidere foarte aproximative pana cand
depozitul se apropie de sfarsitul vietii lui active. Apoi data inchiderii poate fi estimata destul de
corect pentru a permite proprietarului sa estimeze data inchiderii cu cateva luni inainte.
La inchidere, proprietarul trebuie sa posteze un semn indicand faptul ca situl este inchis,
precum si o lista de facilitati alternative pentru depozitarea deseurilor. Dosare si planuri
specificand cantitatile de deseu solid, locatia si perioadele de functionare vor fi predate
autoritatii locale pentru utilizari de teren/zonare si sunt disponibile pentru inspectii.
Situl este considerat inchis cand un inginer profesional independent poate verifica faptul ca
inchiderea a fost conforma cu specificatiile proiectate, si agentiile reglementatoare au
inspectat amplasamentul si sunt multumite cu inchiderea.
2.1.4.7.3 Acoperirea depozitului
Obiectivele acoperirii
Principalele obiective in proiectarea sistemului de acoperire sunt:
Minimizarea infiltratiilor apei in deseu;
Promovarea drenajului la suprafata si maximizarea scurgerii
Migrarea gazului de control si
Page
148 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Oferirea unei separari fizice intre deseu si unitatea si viata animala.


Sistemul de acoperire include in mod normal componente care sunt selectate pentru a
indeplini obiectivele de mai sus. Principala functie a sistemului de acoperire este de a
minimiza infiltrarea in deseu si reducerea constanta a cantitatii de levigat generat.
Componentele invelisului
Asa cum s-a mai mentionat, acoperirea depozitului va fi realizata din urmatoarele elemente:
strat de sprijin de minimum 0,50 m grosime cu k >1x10-4 m/s;
stratul de drenare a gazului creat din materiale granulare sau artificiale avand
minimum 0,30 m grosime cu k >1x10-4;
invelis de argila compactat de minimum 0,50 m grosime, cu k<5x10-9 m/s sau alta
bariera echivalenta;
strat pentru scurgerea apelor pluviale alcatuit din materiale granulare de minimum
0,30 m grosime si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
separare geotextila;
strat de acoperire a solului de minimum 1 m grosime, din care partea superioara de
0,15 m trebuie sa fie imbogatita cu pamant vegetal.
Stabilitatea stratului de acoperire
Este posibil sa fie necesara realizarea unei analize a stabilitatii stratului de acoperire. Acesta
este mai ales cazul pentru:
Reintegrarea pantelor abrupte (mai abrupte de 1:6) si
Componentele ce au o interfata de frictiune scazuta (de ex. interfata dintre
geomembrana si argila compactata umeda).
Stabilitatea va depinde de proprietatile de rezistenta la forfecare ale solului, deseului si
componentelor geosintetice utilizate in sistemul de acoperire. In plus, prezenta apei este ca
un element destabilizator in reducerea puterii si cresterea fortei de destabilizare. Stabilitatea
este de obicei exprimata in termeni ca factor de siguranta care poate fi definit ca rezistenta
la forfecare necesara pentru a mentine o conditie de echilibru limitat comparativ cu rezistenta
disponibila la forfecare a materialului in cauza. Daca factorul de siguranta este mai mic de 1,
sistemul este evident instabil. Un numar de metode sunt disponibile pentru analizarea
stabilitatii pantei. Stabilitatea pantei trebuie analizata utilizand analiza starii conventionale
repetate. Aceasta include metodele Felenius si Bishops. Pentru analiza datelor sunt folosite
programe de calculator (de ex. panta). Pentru a imbunatati stabilitatea pantei straturi de
intarire geotextile sau cu grilaje pot fi incorporate in stratul de acoperire.
Tasarile
Tasarea masei complete de deseu va aparea ca un rezultat al descompunerii deseului
biodegradabil in interiorul depozitului. Valori ale tasarilor intre 10% si 25% pot fi asteptate de
la depozitele municipale de deseuri. Majoritatea tasarilor apar in primii 5 ani. Tasarea
continua, reducandu-se treptat, pana cand deseul este stabilizat.
Gradul si rata tasarii deseurilor este greu de estimat. Estimari ale tasarilot pot fi obtinute prin
Page
149 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

metode conventionale de consolidare. Tasarea totala trebuie sa fie estimata pentru a putea
prezice contururile de suprasarcina.
Pentru a compensa tasarea diferentiala, sistemul de acoperire ar putea fi proiectat cu o mai
mare grosime si/sau panta. Daca geomembranele sunt folosite ar trebui sa sustina forte mari
de intindere introduse de tasarile diferentiale, LLDPE este in mod special potrivita. Chiar daca
sunt luate masuri de precautie, post-intretinerea dupa inchidere poate necesita observarea
acoperirii finale datorita tasarilor totale si diferentiale.
Pentru a evita pagubele la sistemul final de acoperire, trebuie asteptat un anumit numar de
ani, mai ales daca sunt preconizate tasari la scara mare si disproportionate. Un invelis
temporar trebuie sa fie instalat intre completarea umpluturii si instalarea invelisului final.
Stratul de acoperire temporar trebuie sa fie de cel putin 0,5 m grosime.
2.1.4.7.4 Optiuni de utilizare a terenului
O utilizare finala a depozitului de deseuri opereaza sub un aviz de utilizare conditionata si
este subiectul unor ordonante din zona. Exista o varietate larga de optiuni de dezvoltare. Cele
mai multe includ constructia unei structuri permanente. Categoriile majore de utilizare a
terenului includ:
Dezvoltare rezidentiala (parcuri de case mobile si conventionale)
Dezvoltare comerciala (zone de depozitare a materialului, parcari, cladiri pe structura
usoara de metal si drive-in cinema)
Zone de recreere active (terenuri de atletism si terenuri de golf)
Zone de recreere pasive sau statii deschise (parcuri, centuri verzi)
Un depozit inchis reprezinta deseori o proprietate valoroasa, in special in zonele urbane. In
asemenea cazuri, este mai buna o dezvoltare mai intensa a proprietatii decat dezvoltarea
unei zone recreationale sau a unui spatiu deschis. Cu toate acestea acest tip de constructie
prezinta cele mai mari probleme. Experienta a aratat ca acest tip de dezvoltare este subiectul
unor probleme serioase ca urmare a asezarii diferentiale si al hazardului de explozie asociat
cu colectarea metanului in spatii inchise. Alte consideratii importante includ viabilitatea unor
tipuri anume de dezvoltari pe depozitele de deseuri din cauza problemelor unice pe care le
prezinta depozitele.
Natura unui depozit limiteaza anumite optiuni de dezvoltare. Urmatoarele aspecte ale unui
depozit inchis influenteaza planurile utilizarii terenului la final:
Capacitatea scazuta de sustinere a umpluturii invelisului
Asezarea diferentiala
Productia de metan care se poate colecta in spatii limitate la concentratii explozive
Productia de combustibil, explozibil si gaze urat mirositoare
Opinia publica/acceptarea publicului.
Utilizarile finale care nu necesita constructia de cladiri sunt mai simple, si evita mai multe
probleme potentiale asociate cu utilizarea terenurilor acoperite. Asemenea utilizari de teren
Page
150 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

includ spatii deschise recreationale, parcuri, terenuri de golf. Aceste utilizari nu sunt afectate
de tasarea diferentiala, iar metanul nu poate fi depozitat in cladiri. Cu toate ca gazul de
depozit nu prezinta un pericol pentru sanatatea publica, poate sa impiedice vegetatia sa
creasca pe depozit. In cazul alegerii acestei intrebuintari trebuie luate in considerare plante
rezistente la gazul de depozit pentru a fi plantate. Utilizari in scopuri recreationale care
necesita irigare, cum ar fi terenurile de golf, au potential pentru cresterea cantitatii de levigat
si trebuie tratate cu o consideratie mare in cazul in care managementul levigatului reprezinta
o problema. In mod ideal, utilizarea finala a terenului ar trebui sa minimizeze generarea de
levigat.
Printre cele mai importante constrangeri sunt acelea care apar ca efect al asezarii deseurilor.
Metode special create pentru aceasta problema pot fi utilizate pentru a reduce efectul tasarii
deseurilor. Cea mai de incredere metoda este introducerea unei armaturi prin deseuri in
materialul geologic solid aflat sub deseu. In orice caz, materialele de armatura cum ar fi otelul
sau betonul sunt victima degradarilor chimice din deseuri. Daca degradarea este destul de
grava, capacitatile de suport ale armaturii ar putea fi reduse. Daca depozitul de deseuri este
prevazut cu invelis si sistem de colectare a levigatului, aceasta metoda nu mai este viabila din
moment ce va rupe invelisul.
Tasarea diferentiala poate cauza si alte probleme pe langa dificultatile din fundatie. Serviciile
de utilitate subterana pot fi afectate cand tasarea diferentiala cauzeaza forte puternice pe
conducte sau structuri, ceea ce poate conduce la functionarea lor defectuoasa sau esuarea
lor.
Constructia efectiva intr-un mediu de depozit de deseuri poate sa fie foarte dificila si necesita
precautii speciale pentru a asigura sanatatea si siguranta echipajului de constructie. Ca
urmare a naturii deseului, excavarea in depozit produce gauri largi si cu forma neregulata.
Aceasta ar putea duce la o dimensiune mai mare de excavare care ar fi necesara in mod
normal pentru armaturile din fundatie si structuri similare. Modificarea mormanelor poate sa
fie dificila daca sunt intalnite obstructii mari. Asemenea obstructii pot opri penetrarea si pot
forta contractorul sa abandoneze fundatia si sa se mute pentru a incerca sa evite obstructia.
De asemenea, orice excavare la suprafata depozitului va rupe sistemul de acoperire final.
De asemenea, excavarea elibereaza gaze limitate si cu mirosuri neplacute, unele dintre ele
pot fi toxice si pot imbolnavi muncitorii din imediata apropriere. Problema mirosurilor
neplacute trebuie evaluata cu atentie daca depozitul este amplasat in apropierea unor
companii sau resedinte.
2.1.5

Inchiderea depozitelor neconforme din judetul Alba

Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Alba a fost
descrisa la capitolul 1.10.7.
Depozitele neconforme for fi curatate folosind sistemul complet de acoperire descris de
legislatia in vigoare si vor cuprinde:
strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;
strat de drenaj al gazului din materiale granulare sau artificiale avand o grosime
minima de 0.50 sau un strat geosintetic echivalent;
Page
151 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

geotextil de separatie;
strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau
alta bariera geosintetica echivalenta;
geotextil de separatie;
strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima
de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
geotextil de separatie;
strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal
inierbat.
In plus, urmatoarele lucrari vor avea loc in cadrul depozitelor de deseuri neconforme:
saparea puturilor de biogaz pentru indepartarea activa/pasiva a biogazului
amplasarea unei case facla pentru combustia biogazului
instalarea unor biofiltre (folosind compostul generat in amenajarile centrale de
gestiune a deseurilor) pentru toate depozitele urbane de deseuri
instalarea unui sistem perimetric de colectare a apelor pluviale
ingradire.
Urmatorul tabel prezinta principalele elemente/lucrari legate de curatarea ecologica a
depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban:
Tabel 2.1-8: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din
zonele urbane
Elemente

Alba Iulia

Ocna
Mures

Blaj

Aiud

Cugir

Cimpeni

Abrud

Suprafata (ha)

3.8

5.3

1.5

2.3

1.5

0.5

0.7

Excavatii (m )

6770

2610

2950

1230

1530

Incarcarea
mutarea deseurilor
3
(m )

20960

6120

3700

250

8180

370

Suprafata delimitata
(ha)

3.7

1.3

2.5

1.5

0.5

0.7

Sant de drenaj a
apei pluviale (m)

790

896

650

568

500

284

352

Puturi de biogaz
(Nr.)

33

41

21

12

Casa facla

Masurile privind lucrarile de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri neconform din judetul
Page
152 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Alba sunt prezentate in tabelul de mai jos:


Masuri
Depozitul de deseuri de la Abrud are o suprafata de 0.7 ha si este localizat de-a lungul
drumului national DN 74A. Masurile pentru amenajarea depozitului sunt:
-4

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k>5x10


m/s;

-9

strat de drenare a apei puviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10
m/s sau materiale artificiale;

-3

geotextil de separatie;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 6 puturi (cu
adancime medie de 5 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (352 m), construit pe bermele


perimetrale;

imprejmuire.

Abrud

Depozitul de deseuri de la Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are osuprafata de
2.3 ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1.5) pe lateral si de
aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu
sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m). Amplasamentul depozitului de deseuri este
situat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1.5 km fata de raul Mures.
Masurile privind reconstructia sitului sunt:

Aiud

constructia unei berme perimetrale pentru a sustine corpul depozitului;

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

-9

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10
m/s sau materiale artificiale;

-3

geotextil de separattie de 400 g/m ;

strat drenant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit vor fi forate 21 de puturi (cu o adancime medie
de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
transportul gazului catre casa facla;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (568 m), construit pe bermele

-4

Page
153 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

perimetrale;

pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm


inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a
transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel
mai jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul
depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;

imprejmuire.

Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de
3
220.000 m ). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica
a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata
depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in
partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma unui
platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%. Masurile privind inchiderea depozitelor
includ:

Alba Iulia

-4

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10


m/s;

-9

strat de drenare a apei pluviale realizat dinmateriale granulare de 0,50 m si k>1x10


m/s sau materiale artificiale;

-3

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie
de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
3
transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m /h);
pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului
de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si
umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul
de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul
colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;
sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;
imprejmuire.

Amplasamentul depozitului de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de
exploatare care vine din drumul comunal DC 141 si este caracterizat prin multa verdeata.
Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica iar deseul este depozitat pe pante
abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept urmare pantele pot fi netezite astfel
incat sa se obtina pante de 1:3. Masurile generale ce vor fi intreprinse pentru reconstructia
sitului sunt:
Cimpeni

constructia unei berme perimetrale pentru a sustine corpul depozitului;

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9

-4

Page
154 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x103 m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 5 puturi (cu o adancime medie de 5
m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,
care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (284 m), construit pe bermele


perimetrale;

Imprejmuire.

Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune.
Acesta contine un volum mare de deseuri (in jur de 139.308 tone). Deseul este depozitat intr-o
zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea deseurilor este prevazuta cu
o panta maxima de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are pante de 5%. Pe intreg
perimetrul depozitului exista o serie de santuri iar in partea vestica se intalneste raul Valea
Banta. Lucrarile prevad o berma perimetrica ce tine deseurile departe de rau. Masurile pentru
reconstructia sitului sunt:

Ocna Mures

Blaj

strat suport 0,50 m cu k >1x10-4 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 puturi (cu
adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte
3
pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m /h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului


de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si
umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre
rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale
amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in
partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi
recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.

in berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea


superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896m).

imprejmuire.

-9

Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de
deseuri de la Blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea construirii
statiei de transfer Blaj. Depozitul de deseuri de la Blaj are o suprafata de 1,5 ha iar deseurile
Page
155 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante abrupte in partea de nord, care este de
asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o suprafata curata pentru constructia statiei
de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in partea de nord-est si cea de vest. Noua
organizare consta din doua suprafete care sunt despartite de catre drumul de acces catre
statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru depozitarea deseurilor sunt mai mici decat
intreaga suprafata a amplasamentului, pantele abrupte trebuie realizate astfel incat sa
incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2 iar
pantele platoului vor fi de 5%. Masurile generale sunt:
-4

strat suport 0,50 m cu k >1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 4 puturi (cu o adancime medie de 8
m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,
care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din


geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil
si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (650 m), construit pe bermele


perimetrale;

imprejmuire.

-9

Depozitul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozitul de deseuri se
realizeaza prin partea nordica iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se
finalizeaza cu pante abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste
vegetatie deasa. Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si
relocarea deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul
are pante line (5%). Celelalte masuri care vor fi intreprinse sunt:

Cugir

-4

strat suport 0,50 m cu k >1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 12 puturi (cu
adancime medie de 9 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu

-9

Page
156 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

2.1.6

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;

imprejmuire.

Valorile limita ale parametrilor relevant (consum de apa si energie, poluanti in


aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai
bune tehnici disponibile

Avand in vedere ca activitatile propuse prin proiect se incadreaza in categoria activitatilor


prevazute in Anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, s-a efectuat compararea parametrilor relevanti
ai procesului tehnologic propus cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
Proiectarea noului depozit si a statiilor de transfer a urmarit aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile (BAT) cu scopul de a oferi siguranta maxima in constructie si exploatare, cu
respectarea tuturor normativelor de mediu in vigoare.
Tabel 2.1-9: Valori limita ale parametrilor relevant atinsi
Valori limita
Parametru (UM)

Tehnici propuse de
proiectant

Prin cele mai bune tehnici disponibile


Conform celor mai bune practice de mediu

Consum de energie
electrica (kWh/t deseu
procesat)
Consum de energie
termica (GJ/t deseu
procesat)
3

Consum de apa (m /t
deseu procesat)
Emisii de poluanti in aer
3
(mg/m ; g/t deseu
procesat)

In limitele Ordinului
462/93

Emisii de poluanti in apa


In limitele NTPA 001/2005
(mg/l; g/t deseu procesat)

Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG


349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.
757/2004, pentru aprobarea Normativului ethnic privind
depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile
operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in
scopul prevenirii si reducerii cat mai mult posibil a
efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii
populatiei, generate de depozitarea deseurilor pe toata
durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei
reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de
construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor
europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila
la nivel national pentru depozitele de deseuri.

Deseuri generate (kg/t


deseu procesat)
Reciclabilitate (% din
deseu procesat)

Page
157 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Anul 2013
Rata de conectare la
serviciile de salubritate

2.2

Urban

100%

Rural

90%

Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate


previzionat a fi atins prin implementarea proiectului,
corespunde cu nivelul stability prin PJGD Alba.

ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1

Inchiderea depozitelor urbane neconforme de deseuri din judetul Alba

In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele


urbane sunt 11 depozite neconforme clasa b pentru deseuri municipale, in urmatoarele
localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si
Alba Iulia. Din cele 11 depozite,
2 (Teius si Sebes) si-au incheiat activitatea la data de 31.12.2006;
6 depozite si-au incheiat activitatea de depozitare in anul 2009 (Baia de Aries, Abrud,
Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir).
Pentru celelalte trei depozite de deseuri, Romania a obtinut o perioada de tranzitie
pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna Mures), respectiv 2015 (Alba Iulia).
Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa asigure incepand cu anul 2006 scaderea
pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in depozitele de deseuri neconforme, pentru care sa obtinut o perioada de tranzitie. Datorita faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu
exista depozite de deseuri conforme si un sistem pentru colectarea separata si recuperarea
deseului municipal nu a fost inca implementata, majoritatea deseului generat si colectat este
depozitat.
Desi o parte din depozitele de deseuri existente neconforme au un termen mai indepartat de
sistare a depozitarii (Alba Iulia - 2015), in momentul intrarii in functiune a depozitului conform
Galda de Jos, toate celelalte depozite neconforme din judetul Alba vor fi inchise, depozitarea
facandu-se doar astfel doar in depozitul conform.
Tabel 2.2-1: Elementele principale ale reabilitarii depozitelor de deseuri urbane din judetul Alba
Elemente

Alba Iulia

Ocna
Mures

Blaj

Aiud

Cugir

Cimpeni

Abrud

Suprafata (ha)

3,8

5,3

1,5

2,3

1,5

0,5

0,7

Excavatii (m )

6.770

2.610

2.950

1.230

1.530

Incarcarea
mutarea deseurilor
3
(m )

20.960

6.120

3.700

250

8.180

370

Suprafata delimitata

3,7

1,3

2.,5

1,5

0,5

0,7

Page
158 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

(ha)
Sant de drenaj a
apei pluviale (m)

790

896

650

568

500

284

352

Puturi de biogaz
(Nr.)

33

41

21

12

Casa facla

Cantitatea de levigat estimata a fi generata dupa inchidere de catre depozitele mentionate


mai sus se regasesc in tabelul urmator:
Valori anuale
3
(m /an)

Media
zilnica
3
(m /zi)

Media zilnica
3
(m /zi)
Pentru cea mai ploioasa luna din an
Decembrie

232,33

0,64

0,95

Locatie

Destinatia levigatului

Abrud

Levigatul
colectat

Aiud

Galda de Jos

889,70

2,44

3,63

Alba Iulia

Galda de Jos

1.836,98

5,03

7,49

Campeni

Levigatul
colectat

166,18

0,46

0,68

Ocna Mures

Galda de Jos

1.855,16

5,16

7,69

Cugir

Levigatul
colectat

575,71

1,58

2,35

nu

nu

nu

este

este

este

Masuri
Depozitul de deseuri de la Abrud are o suprafata de 0.7 ha si este localizat de-a lungul
drumului national DN 74A. Masurile pentru amenajarea depozitului sunt:
-4

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k>5x10


m/s;

-9

strat de drenare a apei puviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10
m/s sau materiale artificiale;

-3

geotextil de separatie;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 6 puturi (cu
adancime medie de 5 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

Abrud

Page
159 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (352 m), construit pe bermele


perimetrale;

imprejmuire.

Depozitul de deseuri de la Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are osuprafata de
2.3 ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1.5) pe lateral si de
aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu
sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m). Amplasamentul depozitului de deseuri este
situat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1.5 km fata de raul Mures.
Masurile privind reconstructia sitului sunt:

constructia unei berme perimetrale pentru a sustine corpul depozitului;

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

-9

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10
m/s sau materiale artificiale;

-3

geotextil de separattie de 400 g/m ;

strat drenant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit vor fi forate 21 de puturi (cu o adancime medie
de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
transportul gazului catre casa facla;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (568 m), construit pe bermele


perimetrale;

pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm


inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a
transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel
mai jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul
depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;

imprejmuire.

Aiud

-4

Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de
3
220.000 m ). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica
a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata
depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in
partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma unui
platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%. Masurile privind inchiderea depozitelor
includ:
Alba Iulia

-4

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10


m/s;

-9

Page
160 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

-3

strat de drenare a apei pluviale realizat dinmateriale granulare de 0,50 m si k>1x10


m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie
de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500
mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru
3
transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m /h);
pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului
de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si
umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul
de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul
colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;
sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;
imprejmuire.

Amplasamentul depozitului de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de
exploatare care vine din drumul comunal DC 141 si este caracterizat prin multa verdeata.
Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica iar deseul este depozitat pe pante
abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept urmare pantele pot fi netezite astfel
incat sa se obtina pante de 1:3. Masurile generale ce vor fi intreprinse pentru reconstructia
sitului sunt:

Cimpeni

Ocna Mures

constructia unei berme perimetrale pentru a sustine corpul depozitului;

strat suport 0,50 m cu k>1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x103 m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 5 puturi (cu o adancime medie de 5
m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,
care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (284 m), construit pe bermele


perimetrale;

Imprejmuire.

-4

Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune.
Acesta contine un volum mare de deseuri (in jur de 139.308 tone). Deseul este depozitat intr-o
zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea deseurilor este prevazuta cu
o panta maxima de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are pante de 5%. Pe intreg
perimetrul depozitului exista o serie de santuri iar in partea vestica se intalneste raul Valea
Banta. Lucrarile prevad o berma perimetrica ce tine deseurile departe de rau. Masurile pentru
reconstructia sitului sunt:

strat suport 0,50 m cu k >1x10-4 m/s;


Page
161 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 puturi (cu
adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte
3
pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m /h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului


de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si
umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre
rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale
amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in
partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi
recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.

in berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea


superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896m).

imprejmuire.

-9

Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de
deseuri de la Blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea construirii
statiei de transfer Blaj. Depozitul de deseuri de la Blaj are o suprafata de 1,5 ha iar deseurile
sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante abrupte in partea de nord, care este de
asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o suprafata curata pentru constructia statiei
de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in partea de nord-est si cea de vest. Noua
organizare consta din doua suprafete care sunt despartite de catre drumul de acces catre
statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru depozitarea deseurilor sunt mai mici decat
intreaga suprafata a amplasamentului, pantele abrupte trebuie realizate astfel incat sa
incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2 iar
pantele platoului vor fi de 5%. Masurile generale sunt:

Blaj

-4

strat suport 0,50 m cu k >1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 4 puturi (cu o adancime medie de 8
m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,

-9

Page
162 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din


geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil
si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (650 m), construit pe bermele


perimetrale;

imprejmuire.

Depozitul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozitul de deseuri se
realizeaza prin partea nordica iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se
finalizeaza cu pante abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste
vegetatie deasa. Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si
relocarea deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul
are pante line (5%). Celelalte masuri care vor fi intreprinse sunt:
strat suport 0,50 m cu k >1x10 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime
de 0,30m;

geotextil de separare de 400 g/m ;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10
3
m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m ;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi
strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 12 puturi (cu
adancime medie de 9 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu
diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;

imprejmuire.

Cugir

3.

-4

-9

DESEURI

3.1
3.1.1

CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS

Tipurile si cantitatile de deseuri generate

In perioada de executie
In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot
fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista
cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
Page
163 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi
(cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri
metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante
(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de
deseuri nespecificate (cod 17 09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si
mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri
periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de
la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier
(cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).
In perioada de exploatare
Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de
deseuri:
deseuri menajere sau asimilabile acestora;
deseuri de tip stradal;
deseuri tehnologice.
Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic,
resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor
verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea
nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de
compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.
Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:
namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate
tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de
namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);
emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa
de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din
angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);
Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi
constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din
materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in
zona de depozitare.
Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si
anume:
Page
164 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07)


uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02)
lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02)
baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01)
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03)
filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07)
ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)
Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de
osmoza este trimis inapoi pe depozitul de deseuri.
3.1.2

Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.
Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative
in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in
functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea
celor periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:
deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului
de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in
circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;
*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de
transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se
depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in
colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;
*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau
ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere
inscriptionate si predate unor unitati specializate;
anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia
preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si
valorificarea de anvelope uzate;
*ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor,
prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati
specializate;
*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi
depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.
Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.
Page
165 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii
uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind
similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.
Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate
in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.
Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.
Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al
protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
Tabel 3.1-1: Managementul deseurilor

Denumirea
deseului *)

Cantitatea
prevazuta a
fi
generata/an

Starea
fizica
(solid S,
Lichida
L,
semisolid
SS)

Codul
deseului
*)

Codul
privind
principala
proprietate
periculoasa
**)

Codul
clasificarii
statistice
***)

Managementul deseurilor
cantitatea prevazuta a fi generata -

valorificata

eliminata

Ramasa
in stoc

Uleiuri
uzate, de
motor si de
transmisie

2000 l

13 02

H14

2000 l

Filtre de ulei

20 buc

16 01 07

H14

20 buc

Namoluri de
la
separatoare

500 m

SS

13 05 02

H14

500 m

Materiale
absorbante,
filtrante,
materiale
de
protectie
contaminate
cu
substante
periculoase

100 kg

15 02 02

H14

100 kg

Acumulatori
cu plumb

10 buc

16 06 01

H6

10 buc

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in


anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu
modificarile si completarile prin Legea nr. 426/2001
***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.
Page
166 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

3.2
3.2.1

STATIILE DE TRANSFER

Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie
In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi
periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista
cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi
(cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri
metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante
(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de
deseuri nespecificate (cod 17 09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si
mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri
periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de
la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier
(cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).
In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.
In perioada de exploatare
Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de
deseuri:
deseuri menajere sau asimilabile acestora;
deseuri tehnologice.
Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic,
resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si
anume:
namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase
codificate 13 05 02).
3.2.2

Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.
Page
167 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.


Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe
cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:
deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului
de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in
circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;
produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati
specializate.

3.3
3.3.1

INCHIDEREA SI REMEDIEREA DEPOZITELOR NECONFORME

Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod


uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si
care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din
HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi
(cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri
metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante
(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de
deseuri nespecificate (cod 17 09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si
mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri
periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de
la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier
(cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).
Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de
materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati
nesemnifivative.
Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai
produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse.
Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau
periculoase in cantitati mici.
3.3.2

Modul de gospodarire a deseurilor


Page
168 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii


special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate
incheiate cu societati de profil.
Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre
personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri
special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4.

IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE


REDUCERE A ACESTORA

4.1
4.1.1

APA

Geologie si hidrogeologie

Geologie
Pe teritoriul judetului Alba se remarca prezenta unui relief variat cu predominarea celui
muntos astfel: munti 52 %, dealuri 26 % si zone depresionare si lunci 22 %. Varietatea
reliefului corespunde unei structuri geologice complexe cu o evolutie indelungata diferita de la
o zona la alta cu compartimentare tectonica si asociere petrografica distincta.
Unitatile de relief se grupeaza in: munti, dealuri si podisuri, depresiuni si culoare.
Unitatea montana cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Muntilor Apuseni partea
sudica, estica si in masura mai restransa doar terminatiile nordice ale Cindrelului si
Sebesului.
Muntii Bihorului - partea sudica din bazinul superior al Ariesului se afla pe teritoriul judetului
Alba si reprezinta unitatea ce mai inalta din cadrul Muntilor Apuseni (varful Curcubata 1.849
m). Prezenta sisturilor cristaline i-au imprimat un caracter de masivitate iar calcarele
mezozoice au favorizat dezvoltarea unui spectaculos relief carstic. Sunt prezente si
suprafetele de netezire: Facaras intre 1500 m 1700 m si Marisel cu doua trepte: una inte
1200m 1400 m si cealalta la 800 m 1000 m iar cea mai inferioara Fenes Deva la 600 m.
Flancul sudic se prelungeste cu masivul Gaina (1.486 m) cu o osatura cristalina strapuns de
intruziuni vulcanice.
Muntele Mare
Se prezinta in judetul Alba cu flancurile sudice ce se intind la nord de valea Ariesului. Este
alcatuit din sisturi cristaline strapunse de intruziuni granitice vechi bordate cu calcare
cristaline. Un element specific este contrastul izbitor dintre netezirea culmilor si ingustimea
vailor ce coboara spre Aries.
Munti Metaliferi
Se intind in partea nord vestica si sudica a bazinului vaii Ampoiului. Se remarca printr-o
constitutie complexa, rocile flisului cretacic fiind deseori strabatute de formatiuni vulcanogene
cu varfuri ascutite ce tradeaza prezenta conurilor si a neckurilor vulcanice (Detunata 1.258 m,
Page
169 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Poenisa 1.437 m si Fericeli 1.122 m).


Partea sudica este cunoscuta sub numele de Munceii Vintului (care au inaltimi mai reduse (vf.
Mare 1.011 m) sunt alcatuiti din roci ale flisului cretacic cu unele iviri de calcare sub forma de
mici olistolite (Piatra Tomii, Piatra Varului), Calcarele de la Valea Mica.
Muntii Trascaului
Reprezinta cea mai extinsa si complexa unitate montana a judetului. Din punct de vedere
petrografic roca predominanta este calcarul. Nu sunt prea inalti dar sunt bine populati.
Caracteristice - suprafete de netezire precum Ciumerana Bedeleu si Ramet Ponor.
Prezenta masiva a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor formelor de relief specific: carst
de platou, masive izolate, carst de creasta si numeroase olistolite.
Muntii Sureanu
Se desprind din nodul orografic al Parangului si au o orientare sud nord, au inaltimi mari
(Varful lui Patru 2.130 m), sunt bine impaduriti cu paduri de foioase, conifere, iar peste limita
superioara a acestora se intind pasunile alpine. Muntii prezinta trei suprafete de eroziune ale
Carpatilor Meridionali: Borascu, Rau Ses si Gornovita iar pe inaltimi pastreaza urmele
glaciatiunii cuaternare. Prezenta pasunilor si pajistilor montane au favorizat dezvoltarea
oieritului in special comunele Sugag si Sasciori.
Muntii Cindrelului
Sunt mai slab reprezentati in judetul Alba doar pe dreapta Sebesului si sunt alcatuiti din sisturi
cristaline. Relieful coboara lin de la 2.000 m la aproximativ 900 m.
Ca si in Muntii Sebesului suprafetele intinse de eroziune sunt ocupate de pasuni.
Unitatea dealurilor si podisurilor
Aceasta unitate este alcatuita din dealurile piemontane ale Sebesului, cele ale Trascaului si
Podisul Transilvaniei.
Dealurile piemontane ale Sebesului sunt alcatuite din sisturi cristaline si roci cretacic
paleogene. Aceasta zona coboara spre nord pana la culoarul Muresului. Cuvertura groasa a
depozitelor deluviale a inmagazinat bogate resurse de apa puse in evidenta de numeroase
izvoare bogate situate pe rama marginala nordica a acesteia.
Dealurile piemontane ale Trascaului reprezinta treapta intermediara intre munti si culoarul
Muresului. Se prezinta sub forma unor interfluvii largi ce coboara lin care se pierd in terasele
Muresului.
Podisul Transilvaniei
In judetul Alba unele subunitati ale podisului Transilvaniei se afla incluse partial (Podisul
Tarnavelor, Podisul Mahaceni si Podisul Secaselor) iar altele (dealul Bilagului) in intregime.
Podisul este format pe nisipuri, argile si marne cu frecvente procese de versant. Interfluviile
sunt largi si orientate est vest iar vaile principale au terase bine dezvoltate. Din punct de
vedere tectonic se disting doua zone: una a domurilor de gazeifere in partea de est (Cetatea
de Balta) si alta a cutelor diapire in vest (Ocna Mures).
Podisul Secaselor se afla in partea sud estica a judetului la sud de valea Tarnavei. Este o
unitate mai putin fragmentata si prezinta o dubla inclinare est vest si sud nord. Marnele,
Page
170 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

argilele si nisipurile ii confera o fizionomie de platou usor valurit.


Podisul Mahaceni situat la nord de Valea Muresului este puternic fragmentat scotand in
evidenta roci paleogene si neogene, un relief structural cu frecvente procese de versant.
Dealul Bilag (404 m) este situat in unghiul de confluenta al Muresului cu Ampoiul. Acest
martor de eroziune apartine in vest muntelui iar in est podisului.
Depresiuni si culoare
Culoarul Muresului este o unitate de contact ce desparte Muntii Apuseni de Podisul
Transilvaniei. Are altitudinea coborata cuprinsa intre 220 m la confluenta cu Sebesul si 270 m
la confluenta cu Ariesul. In zona de culoar se individualizeaza doua depresiuni Sebes Alba
Iulia si Teius, netede, sculptate in formatiuni pliocene.
Intre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intinde Culoarul Orastiei cu altitudini mai
coborate si Valea Muresului asimetrica ce se continua spre est cu depresiunea culoar
Secas cu frecvente procese de versant.
Tot in categoria depresiunilor se pot aminti si cele intramontane situate pe vai Depresiunea
Abrudului, Cimpeni, Lupsa, Mogoa, Ponor, Salciua si Trascau si apoi pe Valea Ampoiului,
depresiunea Almasului, Zlatna, Ampoi - Ampoita.

Hidrologie
Raurile
Raurile apartin in exclusivitate bazinului Muresului, rau ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu
de legatura tectonica si hidrografica al Podisului Transilvaniei cu Depresiunea Panonica.
Teritoriul judetului Alba se afla pe cursul sau mijlociu pe care-l strabate de la nord-est spre
sud-vest pe o lungime de 141 km, inscriindu-se pe contactul dintre munte si Depresiunea
Colinara a Transilvaniei, unde din Holocen si pana azi a modelat un vast culoar care-i poarta
numele.
In judet, raul Mures intra in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese dupa confluenta
cu paraul Bacainti (202 m).
Dintre afluentii Muresului amintim:
Ariesul, cel mai mare afluent pe dreapta ( L = 107 km) care isi aduna apele de pe latura sud estica a Muntilor Bihor apoi din Muntele Mare si Trascau. Sub raport hidrologic prezinta cea
mai importanta resursa de apa pentru regiunea montana. Pe traseul sau in exclusivitate vest
est aduna afluenti dintre care cei mai importanti sunt pe dreapta, dupa confluenta celor
doua Ariesuri la Mihoiesti, Sohodol, Abrud (S = 229 km2, L = 24 km, Musca, Sasa, Rimetea (S
= 44 km2, L = 16 km), iar pe stanga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistrisoara, Valea Mare S =
70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, Salciua, Posaga, Ocolis S = 112 km2, L = 22 km).
Dupa confluenta cu Ariesul, Muresul primeste din Muntii Trascaului ca afluenti Valea Grindul,
Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Miraslau, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea
Stremtului (S = 229 km2, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 km2, L = 34 km) Valea Ighiului si
Ampoiul (S = 576 km2, L = 60 km) precum si unele paraie mai mici din Muntii Vintului: Valea
Vintului, Valea Blandiana, Valea Bacainti.
Page
171 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Pe partea stanga Muresul primeste afluenti mai mici, paraie de campie ca Someghi, Ciunga,
Pusta Bagaului si Ratu.
Tarnava Mare( L = 43 km) este urmatorul afluent pe stanga al raului Mures. Isi are izvoarele
in partea vestica a masivului vulcanic Harghita. Aval de localitatea Blaj zona Mihalt are loc
unirea celor doua Tarnave: Tarnava Mare si Tarnava Mica.
Pana la Blaj, cele doua Tarnave au afluenti mici de podis fara importanta deosebita iar in aval
de Blaj principalul afluent ramane Secasul Transilvan pe stanga (S = 356 km2, L = 37 km).
Urmatorii afluenti ai Muresului pe partea stanga sunt: Sebesul, Pianul (S = 133 kmp, L = 31
km) Cioara ( S = 150 km2, L = 15 km) si Cugirul.
Raul Sebea (S = 1289 km2, L = 96 km) este un rau tipic de munte cu amenajari
hidroenergetice si cu mari rezerve pentru alimentarea localitatilor din aval in sistem
microregional. Raul primeste afluenti bogati pe partea stanga: Cibinul, Bistra, Dobra, iar dupa
ce iese din muntii Secasului (S = 560 kmp, L = 42 km) Cugirul (S = 354 km2, L = 54 km), rau
care se formeaza in amonte de orasul Cugir prin unirea Raului Mare cu Raul Mic.
La nivelul anului 2006, volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures si pe raul Mures, in
amonte de confluenta cu raul Cugir sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.1-1: Volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures in anul 2006
Ape de suprafata

Debit mediu anual mc/s

Volum mediu annual mil. mc

Raul Mures amonte cf. cu raul


Cugir

184

5802,6

Raul Sebes - Petresti

10,8

340,6

Raul Tarnava Mare - Blaj

20,1

633,9

Raul Tarnave av. cf. Tarnava Mica

35,4

1116,4

Raul Ampoi - Barabant

7,02

221,4

Raul Mare - Cugir

6,34

199,9

Raul Aries amonte cf. r. Mures

39,9

1258,3

Lacurile
Lacurile antropice sunt cele de pe Valea Sebesului : Oasa, Tau, Obrejii de Capalna si
Petresti a caror apa este folosita atat din punct de vedere hidroenergetic cat si in sistem
microregional in alimentarea cu apa a localitatilor si Lacul Cugir de pe Raul Mic alimentare
cu apa.
In imprejurimile localitatii Rosia Montana se intalnesc lacuri care dateaza din secolul al XIXlea Taul Mare, Sarina, Cornii, Brazi si Anghel a caror apa era folosita la steampurile
exploatarilor miniere. In Ocna Mures se intalnesc lacuri sarate ca urmare a activitatii de
exploatare a sarii.
Page
172 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Lacuri naturale
Morfologia variata a judetului Alba a permis formarea unor variate tipuri de lacuri naturale,
care insa nu au mari volume de apa.
Plecand de la clasificarea genetica, in judetul Alba se intalnesc 3 tipuri de lacuri :
de origine glaciara- Iezerul Sureanu, lac de baraj morenaic, alimentat prin ploi, zapezi,
izvoare. Iezerul Sureanu, este format in muntii Sureanu si are o suprafata ( conform L
5/2000) de 20ha - rezervatie naturala - incadrare IUCN in categoria IV.
de origine carstica - Iezerul Ighiel, alimentat prin izvoare si scurgeri de pe versanti.
Lacul s-a format in muntii Trascaului si are o suprafata ( conform L 5/2000) de 20 ha rezervatie naturala - incadrare IUCN in categoria IV.
lacuri formate in zona de alunecare, cu alimentatie prin precipitatii sau subterana,
lacuri aflate in prezent intr-o stare avansata de colmatare: lacul Panade, Taul fara
Fund, Taul Savului, Tul Baia, Taul Puturos, Taul cel Lung, Taul fara Nume.
4.1.2

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

4.1.2.1 Hidrologia in zona


Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea centrului de management
integrat al deseurilor se prezinta dupa cum urmeaza:
Principalul curs de apa din zona este paraul Daneti, afluent al raului Mures, aflat in imediata
vecinatate a amplasamentului.
4.1.2.2 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face
printr-o captare de adancime cu put forat. Adancimea, gradul de potabilitate al apei si
numarul de foraje necesare vor fi stabilite printr-o documentatie tehnica de specialitate ce
va insoti executia putului.
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum
igienico sanitar. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor
pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile
sanitare.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 92
persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi,
rezultand astfel un debit zilnic mediu de 6,90 m3/zi.
Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti
autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13
2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 0,94 m3/zi.
Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 9,31 m3/zi si un debit
maxim zilnic de 12.11 m3/zi.

Page
173 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.1.2.3 Managementul apelor uzate


In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament
vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:
levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de
depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza
prin deseuri);
ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu
folosinte similare;
ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;
ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.
Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a
trei sisteme, astfel:
- colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent
celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza
acestuia;
-

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,


reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de
drenaj si a conductelor de drenaj;

colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.

a) Levigatul
Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri
este considerat cel mai important pentru protectia mediului. Levigatul este o apa uzata foarte
poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si
vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.
Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si
29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de
levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.
Levigatul va fi colectat intr-un bazin de colectare, apoi va trece prin unitatea de prefiltrare si
cea de curatire de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare
consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care
lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea
intregului proces.
b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele
tehnologice (ape uzate industriale)
Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de
sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.
Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante
organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste
ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de
Page
174 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in bazinul de retentie
ape epurate si apoi evacuate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de
amplasament. Bazinul de retentie ape epurate are capacitatea de 250 m3.
c) Ape uzate menajere
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu
folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de colectare levigat, de unde vor
fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si
apoi evacuate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.
Ape uzate
menajere

Ape uzate
tehnologic
e

Rezervor de
egalizare
levigat

Statie
Epurare
levigat

Rezervor
stocare ape
epurate

Emisar

Levigat

Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate

4.1.2.4 Managementul apelor pluviale


Apele pluviale provenite de pe suprafata platformelor aferente statiei de sortare, statiei de
compostare si cladirii administrative (situate in partea de nord-vest a amplasamentului) vor fi
colectate prin intermediul rigolelor perimetrale capitonate cu membrana si pietris. Mai departe
apele pluviale vor fi directionate catre cursul de apa adiacent depozitului de deseuri conform
Galda de Jos. Inainte de a fi deversate in emisarul natural, apele pluviale vor fi preepurate
intr-un separator de produse petroliere (GL.5.1.).
Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral
aferent celulelor de depozitare, de pe drumurile de serviciu, din zona de prelevare probe si
platforma de la intrarea in incinta, dupa o pre-tratare in separatorul de hidrocarburi, vor fi
deversate prin partea de est, in cursul de apa adiacent depozitului, aflat la nord-est de
amplasament.
Astfel in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu
deseurile.
In timpul exploatarii unei celule apele din precipitatii vin in contact cu deseurile,
transformandu-le in ape cu potential contaminant. Apele meteorice infiltrate prin masa de
deseuri vor fi preluate prin sistemele de drenare si colectare de pe pantele si de la baza
celulelor, urmand a fi tratate ca levigat.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de
suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului ambele categorii fiind
considerate conventional curate vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi
deversate in emisar.
Debitul de ape pluviale a fost calculat conform STAS 1846 2:2007
Page
175 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

qc = m

Sj

[l/s]

j=1

= 0,80 x (2,06 x 0,95 + 2,77 x 0,85 + 15,16 x 0,05) x 210 = 851,76 [l/s]
Unde:
m coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in
reteaua de canalizare [-];
m = 0,80 pentru timp de ploae t < 40 [min]
Sj suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica [ha];
S1 = 2,06 [ha] suprafata invelitorilor metalice;
S2 = 2,77 [ha] suprafata platformelor din beton;
S3 = 15,16 [ha] suprafata spatiilor verzi;
j coeficient mediu de scurgere [-];
1 = 0,95
2 = 0,85
3 = (0,050,10) = 0,05
t timpul de ploaie;
t = 10 [min]
f frecventa de calcul a ploii;
f = 1/1
I functie(f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si
durata teoretica a acesteia [l/sxha];
Judetul Alba Zona 17 I = 210 [l/sxha].
4.1.2.5 Managementul levigatului
Generarea compozitia levigatului
Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca
urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.
Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse
solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot
cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare).
Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu
trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane.
Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza
mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este
Page
176 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata
de viata a izolare depinde in mare masura de acesta.
Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si
29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de
levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.
Tabel 4.1-2: Date climatice
Luna

Precipitatii
(mm)

Temperatura
(C)

Ianuarie

20.48

2.04

Februarie

18.74

0.45

Martie

28.74

11.32

Aprilie

50.55

28.53

Mai

53.87

52.83

Iunie

70.53

59.80

Iulie

83.72

66.31

August

82.93

62.09

Septembrie

53.24

37.11

Octombrie

37.71

20.57

Noiembrie

25.65

5.71

Decembrie

34.43

0.93

4.1.2.6 Statia de epurare levigat


Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.
S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri
se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate
elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare,
concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.
Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte
metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de
instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o
functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.
Calitatea apei tratate poate fi evaluata online, fara interventia omului, prin masurarea
conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in
depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul
contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.
Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002
modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.
Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate
Page
177 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei


si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:
Materiale solide suspendate
Consum chimic de oxigen
Consum biochimic de oxigen
amonianc
nitrati
sulfuri
clorati
Metale grele.
Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:
Azotat de amoniu
Compusi organici biodegradabili si non-degradabili
Compusi organici clorinati
Saruri minerale.
Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale,
modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific.
Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza
inversa. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de tratare a levigatului sunt:
Qlevigat = 71,97 m3/zi
Q u zi max= 12,11 m3/zi
CBO5 (consum biochimic de oxigen) = 13.000 mg/l
CCO (consum chimic de oxigen) = 22.000 mg/l
DS (deseuri stabilizate) = 1.200 mg/l
AN (adevarat negativ) = 2.000 mg/l
AP (adevarat pozitiv) = 6 mg/l
Cerintele privind calitatea apelor epuarate sunt:
CCO

70 mg/l

CBO5
SS
NO3

20 mg/l

35 mg/l
25 mg/l

NH4 2 mg/l
TN 10 mg/l
Page
178 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

TP 1 mg/l
FC

50 / 100 ml

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati.


Rezervor de echilibrare levigat un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate
inainte de a fi pompate catre Statia de epurare.
Unitate de pre-filtrare
Unitate de separare
Unitate osmoza inversa
Rezervor de colectare a apelor epurare
Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de
echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 1000 m.
Unitate de pre-filtrare
In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de prefiltrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu prefiltrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasiosmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara
necesitatea de a opri intregul proces.
Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de
filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala
curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in
timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu.
Unitatea de separare
De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc
indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi
astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a
curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul
este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este
indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in
amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului
la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune
atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de
sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor
continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare este echipat
cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container.
Unitatea de osmoza inversa
Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea
osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica
detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa uzata bruta trece prin
filtrele cartusului de 10 m (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele
impotriva cantitatilor mari de solide suspendate.
O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul
Page
179 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta


presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii
principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul vor fi
controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat,
care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in
amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de
functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in
conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului
mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata
levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de
distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va
fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri.
Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi
descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu.
De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul
procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a
compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate
de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a
reface performantele membranelor.
Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii
normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp
ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi
indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga
substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a
indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii,
aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor
proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal.
Rezervorul de colectare ape epurate
Apa tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa la rezervorul de colectare a apei
epurate. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele epurate din ultimele 3
zile. Pe baza calculelor privind proiectarea, rezervorul va avea un volum efectiv minim de 250
m3.
Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii.
Acesta nu poate fi evacuat din bazinul de stocare ape epurate, decat daca indeplineste
conditiile de calitate impuse.
Apele epurate colectate in bazinul de colectare sunt pompate si descarcate in final in cursul
de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.
De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala
sau la irigatii in parcuri.
Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizicochimici:
Indicator

Valoare

Indicator

Valoare

pH

6,5 8,5

CCO Cr

125 mgO2/dm

CCBO5

25 mgO2/dm

Azot amoniacal

2,0 mg/dm

Page
180 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Azot total

10 mg/dm

Fosfor total

1 mg/dm

Cu

0,1 mg/dm

Zn

0,5 mg/dm

azotati

25 mg/dm

Azotiti

1 mg/dm

Sulfati

600 mg/dm

Mn

0,1 mg/dm

Cloruri

500 mg/dm

Reziduu filtrare

2000 mg/dm

3
3
3

In conditii normale de exploatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de


pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei
exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate
printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia
rapida pentru remedierea diverselor avarii.
In concluzie, toate apele uzate (menajere, tehnologice, levigat) vor fi colectate intr-un
bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu
osmoza inversa, epurate in statia de epurare, colectate apoi intr-un bazin colector si
apoi descarcate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament
(paraul Daneti).
4.1.3

Statia de transfer Blaj

4.1.3.1 Configuratia hidrologica in zona


Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea statiei de transfer Blaj se
prezinta astfel:
La E: la distanta de ~ 900 m, se afla paraul Valea Mica;
La NV: la distanta de ~1.300 m, se afla raul Tarnava Mica.
4.1.3.2 Alimentarea cu apa
Pentru statia de transfer Blaj, in vederea micsorarii costurilor de investitie si avand in vedere
numarul redus de personal (5 persoane), s-a optat ca alimentarea cu apa de baut sa se
realizeza cu ajutorul cisternelor ce vor alimenta bazinul de apa potabila de pe amplasament.
Datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de
transport lung curier, statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 5
persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform SR 1343 1:2006 de 50 l/om/zi,
rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,25 m3/zi.
A rezultat un debit zilnic mediu de cca. 0,25 m3 si un debit maxim zilnic de 0,33 m3.
4.1.3.3 Managementul apelor uzate
Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata
Page
181 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative;


ape pluviale colectate de pe suprafetele betonate.
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate
prin reteaua de canalizare interna in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape, ceva
avea o capacitate de 15,7 m3. Apele astfel colectate se vor transporta catre cea mai apropiata
statie de epurare.
Avand in vedere ca la statia de transfer deseurile sunt descarcate direct in containerele de
lung curier, prin intermediul unei palnii, acestea nu vor ajunge pe platformele betonate din
incinta. Din acest motiv nu este necesara spalarea platformelor betonate sau a masinilor ce
ajung la statia de transfer.
Debitul de apa uzata menajera:
Qu zi med = 0,30m3/zi
Qu zi max = 0,39 m3/zi
Qu orar max = 0,05 m3/zi
4.1.3.4 Managementul apelor pluviale
Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de
produse petroliere si preepurate. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un
strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu
element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in
cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile
constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.
Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA
001/2002.
Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si
tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va
fi directionata si descarcata ulterior in valea din partea de nord-vest a amplasamentului, prin
intermediul unui sant de pamant.
Debitul de ape meteorice, pe intreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS 1846
2:2007:
n

qc = m

Sj

[l/s]

j=1

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,39 x 0,85 + 0,51 x 0,05) x 210 = 60,65 [l/s]
Unde:
m coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in
reteaua de
canalizare [-];
m = 0,80 pentru timp de ploaie t < 40 [min]

Page
182 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Sj suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica [ha];


S1 = 0,005 [ha] suprafata invelitorilor metalice;
S2 = 0,39 [ha] suprafata platformelor din beton;
S3 = 0,51 [ha] suprafata spatiilor verzi;
j coeficient mediu de scurgere [-];
1 = 0,95
2 = 0,85
3 = (0,050,10) = 0,05
t timpul de ploaie;
t = 10 [min]
f frecventa de calcul a ploii;
f = 1/1
I functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si
durata teoretica a acesteia [l/sxha];
Judetul Alba Zona 17 I = 210 [l/sxha].
4.1.4

Statia de transfer Tartaria

4.1.4.1 Configuratia hidrologica in zona


Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea statiei de transfer Blaj se
prezinta astfel:
La NV: la distanta de cca. 100 m se afla raul Mures.
4.1.4.2 Alimentarea cu apa
Pentru statia de transfer Tartaria in vederea micsorarii costurilor de investitie si avand in
vedere numarul redus de personal (5 persoane) s-a optat ca alimentarea cu apa de baut sa
se realizeza cu ajutorul cisternelor ce vor alimenta bazinul de apa potabila din incinta.
Datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de
transport lung curier, statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 5
persoane utilizatori de apa, cu un debit specific conform SR 1343 1:2006 de 50 l/om/zi,
rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,25 m3/zi.
Page
183 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

A rezultat un debit zilnic mediu de cca. 0,25 m3 si un debit maxim zilnic de 0,33 m3.
4.1.4.3 Managementul apelor uzate
Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata
ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative;
ape pluviale colectate de pe suprafetele betonate.
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate
prin reteaua de canalizare interna in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape, ceva
avea o capacitate de 15,7 m3. Apele astfel colectate se vor transporta catre cea mai apropiata
statie de epurare.
Avand in vedere ca la statia de transfer deseurile sunt descarcate direct in containerele de
lung curier, prin intermediul unei palnii, acestea nu vor ajunge pe platformele betonate din
incinta. Din acest motiv nu este necesara spalarea platformelor betonate sau a masinilor ce
ajung la statia de transfer.
Debitul de apa uzata menajera:
Qu zi med = 0,30m3/zi
Qu zi max = 0,39 m3/zi
Qu orar max = 0,05 m3/zi
4.1.4.4 Managementul apelor pluviale
Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de
produse petroliere si preepurate. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un
strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu
element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in
cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile
constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.
Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA
001/2002.
Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si
tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va
fi directionata si descarcata in canalul existent din partea de nord a amplasamentului in final,
apele deversate vor ajunge in raul Mures.
Debitul de ape meteorice, pe intreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS 1846
2:2007:
n

qc = m

Sj

[l/s]

j=1

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,69 x 0,85 + 0,61 x 0,05) x 130 = 65 [l/s]


Unde:
Page
184 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

m coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in


reteaua de
canalizare [-];
m = 0,80 pentru timp de ploaie t < 40 [min]
Sj suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica [ha];
S1 = 0,005 [ha] suprafata invelitorilor metalice;
S2 = 0,69 [ha] suprafata platformelor din beton;
S3 = 0,61 [ha] suprafata spatiilor verzi;
j coeficient mediu de scurgere [-];
1 = 0,95
2 = 0,85
3 = (0,050,10) = 0,05
t timpul de ploaie;
t = 10 [min]
f frecventa de calcul a ploii;
f = 1/1
I functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si
durata teoretica a acesteia [l/sxha];
Judetul Alba Zona 18 I = 130 [l/sxha].
4.1.5

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere si remediere a depozitelor neconforme, apa


potabila pentru personalul angrenat in activitatile specifice, va fi asigurata in recipienti, de
catre executantul lucrarilor.
Nu va fi necesara crearea de sisteme de alimentare cu apa tehnologica.
In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor utiliza toalete ecologice, pentru
rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic, apele fiind
evacuate la o statie de epurare.
In cadrul depozitelor vor fi prevazute santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de
deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si
posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de
canalizare din zona.

Page
185 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.1.6

Prognozarea impactului

4.1.6.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


In perioada de constructie si amenajare a depozitului Galda de Jos se pot manifesta diferite
forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau
definitive.
Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi
scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului,
se va genera impact asupra apelor subterane.
Impactul asupra calitatii apei freatice
In raport cu conditiile climatice si cu modul de amenajare si exploatare al depozitului se
apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita
impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).
Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea
lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului
de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.
Impactul asupra calitatii apei de suprafata
Schema de epurare a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui
impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a
procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
statia de epurare a levigatului,
separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.
In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon
de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.
Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate
Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni
la statiile de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in
receptorul natural depind de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale
si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.
Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu durata
de retentie de 2 - 4 zile, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest
fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.
4.1.6.2 Statii de transfer
In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente
accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace
Page
186 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

auto angrenate in activitatile de santier.


Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind
decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea
poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si
subterane, in faza de constructie.
In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este
nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in
proiect.
Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor
subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.
4.1.6.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar
in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri)
din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.
Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind
decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea
poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza
depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona
depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de
apa sau retele de canalizare din zona.
Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si
subterane.
Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin
respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra
factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului
existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin
forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.
4.1.7

Masuri de diminuare a impactului

4.1.7.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de
constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
Page
187 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,


intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut
imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa.
Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure
protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari,
descrise detaliat in capitolul 2 constau in principal din:
impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;
colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra
hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al
statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare
levigat;
includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota
finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de
deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;
pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de
drenaj in acoperis;
un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a
apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului
perimetral.
Pentru celelalte zone ale depozitului zonal Galda de Jos, in scopul protectiei apelor
subterane, se au in vedere masuri precum:
colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare
depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in
panza freatica;
colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si
a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare;

Page
188 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce


pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate
genera ape cu astfel de impurificatori
prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a
apelor uzate.
4.1.7.2 Statii de transfer
Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de
constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut
imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa.
In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:
betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice
colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si
stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil
evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la
statii de epurare
preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea
acestora de pe amplasament.
4.1.7.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de
constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,
Page
189 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in


locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa
prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea
de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de
canalizare din zona
monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.
Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului,
fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra
apelor subterane si de suprafata.
4.1.8
-

4.2
4.2.1

Harti si desene la capitolul Apa


Harta hidrografica a Romaniei
AERUL

Date generale

4.2.1.1 Date climatice


Clima judetului Alba , are caracter continental, fiind diferentiata in functie de treptele de relief.
Astfel, culoarul Muresului si Podisul Tarnavelor beneficiaza de un climat mai bland,
temperatura medie fiind de 9C, pe cand in zona montana temperatura scade odata cu
cresterea altitudinii (la 1400 m temperatura medie atinge 20 C).
Precipitatiile sunt mai intense in zona muntilor, variind functie de altitudine. In culoarul
Muresului valorile medii sunt de 550 mm/an.
Vanturile predominante bat dinspre sud - vest in culoarul Muresului si dinspre sud-vest in
restul teritoriului. In Muntii Apuseni directiile dominante sunt cele de vest si sud-vest. Calmul
atmosferic ca o consecinta a climatului de adapost are valori de peste 50 %.

Page
190 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.2.1.2 Calitatea aerului


In reteaua de supraveghere a poluarii de impact se efectueaza masuratori privind calitatea
aerului, in 9 localitati din judet, dupa cum urmeaza: Alba-Iulia; Zlatna; Ocna-Mures, Blaj, Aiud,
Campeni, Abrud, Baia de Aries, Teius.
Indicatori monitorizati :
Dioxid de sulf: Alba-Iulia 1 punct; Zlatna -1 punct
Dioxid de azot: Alba-Iulia 1 punct; Zlatna -1 punct
Amoniac: Alba-Iulia 1 puncte; Zlatna -1 punct
Pulberi in suspensie: Alba-Iulia 1 punct; Zlatna 1 punct ; Ocna-Mures 1 punct;
Fractiune PM10 din pulberi in suspensie: Alba Iulia - 1 punct
Pulberi sedimentabile: Alba-Iulia 8 puncte; Zlatna 3 puncte ; Fenes 2 puncte;
Ocna-Mures - 2 puncte si cate un punct in localitatile: Abrud, Aiud, Blaj, Cimpeni, Baia
de Aries si Teius.
Metale grele: plumb, cadmiu, cupru si zinc din pulberi in suspensie: Zlatna 1 punct.
Emisii de gaze cu efect de sera
Conform inventarului de emisii in aer pe anul 2005, cantitatea totala de gaze cu efect de sera,
respective CO2, CH4, N2O, afost de 1107716 tone.
Evolutia gazelor cu efect de sera in perioada 2004 2005 este prezentata in tabelul de mai
jos:
ANUL

Total din care:

CO2

CH4

N2 O

2004

1395784

1375051

18685

2048

2005

1107716

1091503

14516

1697

Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf


Prin prelucrarea datelor rezultate din masuratorile effectuate de APM Alba rezulta
urmatoarele concentratii medii anuale de SO2.

Page
191 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.2-1: Concentratii medii anuale de dioxid de sulf Alba Iulia

Valorile se incadreaza sub concentratia admisa/an pentru protectia ecosistemelor (20g/mc)


conform Ordinul M.A.P.M. 592/2002.
Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot
Prin prelucrarea datelor rezultate din masuratorile effectuate de APM Alba, rezulta
urmaoarele concentratii medii anuale ale NOx:

Figura 4.2-2: Concentratii medii anuale dioxid de azot Alba Iulia

Valorile dioxidului de azot se incadreaza sub pragul inferior de evaluare/an (26 g/mc)
conform Ordinului 592/2002.
Poluarea aerului ambiental cu metale grele
Evolutia emisiilor cu metale grele in perioada 2001 2005 este prezentata in tabelul de mai
jos:
Emisii totale de
metale grele

2001

2002

2003

2004

2005
Page
192 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

(t/an)
Mercur

0,021

0,0032

0,00079

0,00102

0,00111

Cadmiu

0,0494

0,0316

1,307

0,00241

0,00281

Plumb

4,858

4,093

8,933

0,2677

0,2796

Zona Zlatna
Evolutia concentratiei maxime a metalelor grele din aerul ambiental, precum si frecventele de
depasire a CMA-urilor conform Normativelor in vigoare in perioada 200 2005 este redata in
figura de mai jos:

Figura 4.2-3: Frecventa de depasire a CMA-urilor la Pb in perioada de 2000 2005

Poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie


Emisiile de PM10 an 2005, sunt prezentate in figura de mai jos:

Page
193 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.2-4: Frecventa depasirilor PM 10 fata de CMA (+marja de reducere pentru 2005) Ordinul
592/2002: 67 g/mc

4.2.2

Surse si poluanti generati

4.2.2.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


4.2.2.1.1 Faza de constructie
Construirea depozitului si a statiei de sortare si compostare consta in lucrari de constructie
pentru:
depozitul propriu-zis (lucrari de excavatie, umplutura etc);
anexele necesare pentru exploatarea acestuia.
lucrari perimetrale, drumuri parcari
Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari:
a) pregatirea patului depozitului
b) amenajarea fundului depozitului, constand in:

hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului


instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului
c) construirea digului de contur
Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:
a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie (TSP) ,
b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor,
Page
194 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

c) traficului auto de lucru emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere


interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile
de acces de catre rotile vehiculelor
d) eroziunii eoliene emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant
descoperite.
Aceste emisii au urmatoarele caracteristici commune:
-

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

au impact preponderant local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata
excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.
Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici.
Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.
Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin
circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf.
Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru
dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m
(particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor
aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se
executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu
ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut
de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice
policiclice HAP, substante cu potential cancerigen).
Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului
volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind
cu mult mai reduse.
Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru
transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 20 t.
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de
operare.
4.2.2.1.2 Faza de operare
Activitatile de operare care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:
descompunerea deseurilor depozitate emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si
urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati);
compostarea deseurilor;
descarcarea si compactarea deseurilor emisii reduse de particule;
utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate.
Page
195 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia


sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor
atinge starea constanta, acestea contin cca. 40% CO2, 55% CH4, 5% N2 (si alte gaze) si urme
de CONM. Cantitatile de compusi organici non-metanici, printre care diferiti poluanti
periculosi, gaze cu efect de sera si compusi asociati diminuarii ozonului stratosferic, sunt
foarte mici.
Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar
mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea.
Compostarea, este denumirea tehnica a procesului tehnologic de transformare a fractiei
bogate in componenti organici din deseurile menajere, in compost. Procesul se bazeaza pe
transformarile biochimice care au loc in masa acestei categorii de deseuri, in prezenta
oxigenului din aer, intr-un mediu termic optim, respectiv sub actiunea caldurii. Fenomenul
este insotit de eliberarea de gaze de fermentatie, care au in compozitie in principal CO2,
compusi ai azotului, sulfului si vapori de alcooli. Astfel, gazele emise in perioada de
compostare sunt:
in special CO2 din activitatea de fermentare;
O2 din excesul de aerare, deoarece sistemul funtioneaza totdeauna cu aer in exces
pentru a nu permite fermentare anaeroba;
N2 din aerul de fermentare, din care se consuma oxigenul
vapori de apa si in cantitati mici vapori de alcooli.
Emisiile din timpul compostarii sunt in special mirosuri, generate de compusi de sulf gazosi
(H2S, mercaptani).
Conform metodologiei CORINAIR, emisiile din compostare pot fi neglijate, tinand cont de
contributia acestora la emisiile totale din activitate.
Activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor constituie surse de
poluare cu particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule sunt insotite si de
emisii de poluanti (gaze de esapament) generate de utilajele de lucru din depozit si de
vehiculele care transporta deseurile si materialele: buldozere de 140 CP, compactor picior de
oaie de 20-30 t, excavator cu capacitatea cupei de 0,5 m3, autocamioane de 22 t,
autocisterne de 8 t, incarcator frontal Wolla.
Estimarea productiei de biogaz
Pentru calcularea generarii de biogaz este utilizat Modelul de emisii a gazelor de depozitare LandGEM, versiunea 3.02.
Acesta este un model de calculare a biogazului care acopera toti poluantii posibili care pot
rezulta din biodegradarea deseurilor. Acest model este utilizat pe scara larga de US EPA.
Modelul matematic LandGEM ofera o abordare relativ simpla dar relevanta pentru estimarea
emisiilor de gaze. LANDGEM este bazat pe o ecuatie de descompunere de gradul I. pentru a
cuantifica emisiile de la biogenerarea deseurilor din depozit in depozitele de deseuri solide
municipale (MSW):

Page
196 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Q CH 4

k Lo
i 1 j 0.1

Mi
10

k t ij

unde:
QCH4

= generarea anuala de metan in anul in care se face calculul (m3/an)

= de la 1 la n

= (anul in care se face calculul) - (anul initial de acceptare al deseului)

= de la 0.1 la l

= rata de generare a metanului (an-1)


k= ln(0,5)/t1/2
t1/2 - timpul necesar pentru a reduce concentratia initiala a materiei organice in
jumatate

Lo

= capacittea potentiala de generare de metan (m3/Mg)

Mi

= Masa de deseu acceptata in anul i (Mg)

tij
3,2 ani)

= varsta sectiunii j din masa de deseu Mi acceptata in anul i (ani decimali, ex.

In mod special, LANDGEM:


Calculeaza emisiile de gaze de depozit bazate pe rata anuala de eliminare, variatia in
timp si capacitatea totala a sitului.
Include calcule nu doar pentru poluantii de baza (metan, dioxid de carbon), dar si
pentru elementele de detectare, care insumeaza mai putin de 1% din gazul produs. In
plus, ia in considerare Compusii Organici Non Metan (NMOC), care joaca un rol serios
in reactiile fotochimice.
Este bazat pe calcule matematice, care considera descompunerea produse ca o
ecuatie de gradul I. Sunt folositi 2 parametri principali. Parametrul Lo, care reprezinta
capacitatea potentiala totala de producere de metan din deseuri, si parametrul K,
care reprezinta rata de generare a metanului in timp. Practic ultimul parametru arata
cat de repede se reduce rata de generare a metanului dupa ce ajunge la maximul sau.
Se considera ca rata de generare maxima a metanului se inregistreaza in momentul in
care deseul este plasat in groapa de gunoi iar apoi rata de generare se reduce.
Permite valorilor Lo si K sa fie introduse bazandu-se pe date experimentale sau
alte dare ale sitului.
Foloseste doua modele de algoritmi de calcul, AP-42 si CAA care includ valori
standard pentru Lo si K.
Pentru a calcula valorile Lo, se presupune ca ecuatia chimica este (Andreottola & Cossu,
1988):

Page
197 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Ca H b O c N d

nH 2 O

xCH 4

yCO2

wNH3

zC5 H 7 O2 N

(1)

Unde C5H7O2N este molecula bacteriei, care devine neglijabila de-a lungul timpului. Deci
ecuatia (1) devine:

Ca H bOc Nd

4a b 2c 3d
4

H 2O

4a b 2c 3d
8

CH 4

4a b 2c 3d
8

CO 2 dNH 3

(2)

Bazat pe ecuatia (2) este aparent ca:


1 mol C=1 mol biogaz (CH4+CO2)

1 g =1,867 m3 biogaz la conditiile normale (3)

De aici, cantitatea de biogaz produsa depinde de cantitatea de carbon organic biodegradabil,


prezent in deseuri.
Pentru a determina aceasta cantitate, se aplica urmatoarea ecuatie (Andreottola & Cossu,
1988):
(Ce)i = (C)i * (fb)i * (1-ui) * pi

(4)

unde:
(Ce)i: cantitatea de carbon biodegradabil din componenta i (kg /kg de deseu),
(C)i: Cantitatea de carbon organic in componenta i (kg /kg DS din componenta i),
(fb)i: fractie (biodegradabila) din (C)i (kg de carbon organic biodegradabil /kg de carbon
organic),
ui: Continut umed al componentei (kg de apa /kg de masa umeda a componentei i),
pi: masa umeda a componentei i
Din ecuatiile (3) si (4) rezulta:
Co= 1,867 *
i

(Ce)i = 1,867 * {(C)i * (fb)i * (1 - ui) * pi}


i

(5)

unde:
Co = Capacitatea potentiala de generare a biogazului
(Presupunand ca biogazul contine CH4 la 50% v.v)

Lo = Co/2 , in m3/kg de deseu

Pentru a estima productia de biogaz de-a lungul anilor de exploatare si intretinere dupa
inchidere, sunt determinati parametri C, fb si ui conform documentatiei si estimarile bazate pe
proiecte similare (depozite de deseuri, MBTuri etc.) dupa cum urmeaza:
Namol: s-a presupus ca namolul contine 35% DS (usludge= 0.65 kg de apa /kg de
masa umeda) si din aceasta, 80% este carbon organic (Csludge=0.8 kg /kg DS). Din
acest carbon organic, cantitatea de masa organica biodegradabila este de 40%
(fbsludge = 0.4 kg de carbon organic biodegradabil/ kg de carbon organic) intrucat
namolurile sunt digerate, inainte de eliminare
Deseuri mixte (valori luate din Andreottola & Cossu, 1988 si estimari ale umiditatii
Page
198 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

bazate pe faptul ca deseurile umede si mixte sunt colectate in pubele umede).


Tabel 4.2-1: Parametrii pentru calcularea Lo din deseurile mixte
Componente

ui

Ci

(fb)i

Putrescibil (biodegradabil)

0.65

0.6

0,85

Hartie

0.25

0.4

0,5

Altele

0.3

0.55

0,2

Reziduuri ( valori luate din Andreottola & Cossu, 1988 si estimari ale umiditatii si fbi
dupa procesul MBT):
Tabel 4.2-2: Parametrii pentru calcularea Lo al reziduurilor din procesul de TMB
Componente

ui

Ci

(fb)i

Putrescibil (biodegradabil)

0.6

0.6

0.4

Hartie

0.23

0.4

0.25

Altele

0.3

0.55

0.19

Compozitia deseurilor mixte si a reziduurilor este urmatoarea:


Tabel 4.2-3: Compozitia deseului mixt
Componente

%, w.w.

hartie si carton

15

sticla

metal

10

plastic

16

biodegradabile

40

altele

12

Total

100

Tabel 4.2-4: Compozitia reziduurilor


Componente

%, w.w.
Page
199 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

hartie si carton

12.71

sticla

8.96

metal

7.3

plastic

20.96

biodegradabile

30.34

altele

19.73

Total

100

Fiecare flux de deseuri are deasemenea un comportament diferit privind coeficientul k (y-1),
deoarece, de exemplu, componentele biodegradabile sunt deja deseuri biodegradabile, in
timp ce lemnul ar putea avea nevoie de mai multi ani pentru a se biodegrada.
Pentru a rezuma, valorile calculate pentru Lo si valorile luate pentru k sunt prezentate mai jos:
Tabel 4.2-5: Valorile Lo si k pentru diferite component ale deseurilor depozitate
Componente

Rata de
biodegradare

Jumatatea
timpului, t

k, t

-1

Lo, m CH4/tona de
componenta

Deseu mixt
Putrescibile (biodegradabile)

Termen scurt

3.75

0.185

166.6

Hatie

Termen mediu

6.93

0.100

140.0

Altele

Termen lung

23.10

0.0300

35.9

Reziduuri
Biodegradabile + hartie+50% din
alte fractii

Termen mediu

6.93

0.100

77.9

Restul de 50% din alte fractii

Termen lung

23.10

0.0300

34.1

Namol

Termen mediu

6.93

0.100

60.0

Bazat pe ultimul tabel, este evident ca:


Putrescibilele, hartia si alte fractii, sunt categoriile de deseu mixt ce produc biogaz.
Alte fractii sunt presupuse sa contina carbon organic biodegradabil pentru a asigura
siguranta calculelor.
Page
200 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

parte din reziduuri, ce contin biodegradabile, hartie si 50% din categoria altele
(presupunere), sunt cele ce produc biogaz, in calcularea reziduurilor TMB depozitate.
Deasemenea se presupune ca se vor produce cantitati mici din alte fractii. Aceste
fractii se presupune ca contin carbon organic biodegradabil doar pentru a asigura
siguranta calculelor.
Biogazul continua sa fie generat si dupa incheierea exploatarii depozitului. Productia totala de
biogaz a fost calculata ca suma gazelor produse de categoriile de mai sus, dupa cum e aratat
dedesubt.

Figura 4.2-5: Productia de biogaz si evolutia cantitatilor de-a lungul timpului


3

Tabel 4.2-6: Cantitatea de biogaz in m /an


3

An

Biogaz, m /h
Total din namol

Total din deseuri mixte

Total din reziduuri

Productia totala

2012

6,69

13

94,92

114,48

2013

12,18

24

176,85

212,87

2014

16,76

33

249,17

299,18

2015

20,54

41

312,35

374,24

Page
201 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2016

23,64

48

367,57

439,55

2017

26,19

54

416,01

496,62

2018

28,30

60

458,80

546,82

2019

30,04

64

496,79

591,19

2020

31,50

68

530,91

630,86

2021

32,70

72

561,56

666,34

2022

33,71

75

589,21

698,21

2023

34,55

78

614,36

727,08

2024

35,25

81

637,23

753,25

2025

35,83

83

658,09

777,01

2026

36,32

85

677,17

798,68

2027

36,73

87

694,99

818,84

2028

37,08

89

711,53

837,49

2029

37,38

90

726,87

854,73

2030

37,62

92

741,11

870,68

2031

37,83

93

754,36

885,48

2032

38,01

95

767,01

899,59

2033

31,38

83

690,71

805,37

2034

25,85

73

615,55

714,19

2035

21,33

64

551,29

636,55

2036

17,62

56

496,11

570,16

2037

14.58

50

448,52

513,15

2038

12,09

45

407,29

463,98
Page
202 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2039

10,09

40

371,41

421,38

2040

8,35

36

340,04

384,31

2041

6,95

32

312,50

351,90

2042

5,80

29

288,21

323,45

2043

4,84

27

266,70

298,35

2044

4,05

25

247,56

276,12

2045

3,40

22

230,46

256,35

2046

2,85

21

215,12

238,68

2047

2,39

19

201,30

222,83

2048

2,01

18

188,82

208,56

2049

1,70

16

177,49

195,66

2050

1,43

15

167,17

183,95

2051

1,21

14

157,74

173,29

2052

1,02

13

149,11

163,55

2053

0,86

13

141,17

154,63

2054

0,73

12

133,85

146,43

2055

0,62

11

127,08

138,86

2056

0,53

11

120,81

131,87

2057

0,54

10

114,99

125,39

2058

0,38

109,57

119,38

2059

0,32

104,51

113,77

2060

0,28

99,78

108,55

2061

0,24

95,36

103,66

Page
203 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2062

0,20

91,21

99,08

2063

0,17

87,30

94,79

2064

0,15

83,63

90,76

2065

0,12

80,17

86,96

2066

0,11

76,91

83,38

2067

0,09

73,83

80,00

2068

0,08

70,91

76,81

2069

0,07

68,51

73,80

2070

0,06

65,53

70,94

Emisii din utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate


Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea
deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului.
Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt
surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM
462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM
462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica faptul ca doar debitele masice de particule
generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast), prezinta un
impact semnificativ.
4.2.2.2 Statii de transfer
In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de
constructii:
pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;
emisii de gaze de esapament de la utilaje.
In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de
esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate.
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de
operare.
Statiile de transfer vor avea in dotare pentru transportul deseurilor la depozitul central de la
Galda de Jos.
Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile;
conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea
acesotr emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul
Page
204 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Transporturilor.
4.2.2.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Alba
In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice
activitatilor de constructii:
pulberi rezultate din manevrarea pamantului;
emisii de gaze de esapament de la utilaje.
De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (la depozitele urbane
inchise) pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.
Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.
4.2.3

Prognozarea poluarii aerului

4.2.3.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona
practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi
efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.
Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea
aerului CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de
santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf (forme de impact direct temporar).
Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea
luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza
(impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in
imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a
activitatilor pe de o parte si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu
departe de locul generarii.
Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici
comune:
sunt emisii la nivelul solului, nedirijate
au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor)
sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).
Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia
(30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din
constructii.
Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor
afecta semnificativ aerul.
In cazul depozitului ecologic Galda de Jos s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit
se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii
investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2,
legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea
aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de
Page
205 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind
unul dintre precursorii ozonului troposferic.
Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:
Manevrarea deseurilor si a materialelor surse la sol, nedirijate, de suprafata;
Depozitarea finala a deseurilor surse punctuale in apropierea solului (conductele
pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata
(suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);
Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament surse mobile din
care rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.
Emisiile din compostarea deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa semnificativa
de poluare atmosferica.
4.2.3.2 Statii de transfer
Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra
aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in
zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.
4.2.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar,
impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele
mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor
specifice de inchidere.
Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un
impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel,
cantitatile de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual
vor fi reduse semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor
depozite sa fie redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ
riscul de autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un
element important de imbunatatire a calitatii aerului.
Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului,
dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ,
tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si epurarea gazelor (biofiltru) la
depozitele urbane inchise, respectiv captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla)
la depozitele neconforme din urmatoarele localitati: Alba Iulia, Ocna Mures si Aiud.
4.2.4

Masuri de diminuare a impactului


Page
206 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.2.4.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare
pentru aceste tipuri de activitati. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie
antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile
climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra
aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu
emisii reduse de noxe (tip EURO);
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata
pentru eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele
de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii
cu praf;
evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in
perioadele cu vant puternic.
In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate
gazului de depozit si altor emisii:
Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din
depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea
controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate. Se
estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85% si doar cca.
15% din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.
Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere
si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit
de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de
substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.
Unitatile de tratare mecano-biologica vor fi echipate cu sistem de evacuare a prafului si de
inlaturare a mirosurilor.
Cladirea destinata pre-tratarii este echipata cu sistem de desprafuire si dezodorizare. Praful
se poate depune in timpul incarcarii sau descarcarii materialelor din vehiculele de transport,
precum si in locurile in care materialele sunt transferate dintr-un utilaj in altul.
Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul cladirii, cu toate usile inchise,
pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului din
cadrul cladirii va include:
Sistem de colectare a aerului poluat;
Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat.
O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate
punctele care genereaza praf si mirosuri. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de
Page
207 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii.


Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi
colectat. Apoi, aerul trece printr-un bio-filtru pentru dezodorizare, iar apoi este eliberat in
atmosfera.
Aerul procesat, rezultat din tratarea biologica, care a trecut prin material pentru a oferi
oxigenul necesar oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de a fi eliberat in
atmosfera. In acest scop, exista doua optiuni diferite:
folie transparenta care acopera celulele
un bio-filtru (poate fi acelasi cu cel al cladirii destinate pre-tratarii)
Folia utilizata drept invelis pentru celule este realizata din doua tipuri diferite de materiale: o
parte centrala din folie transparenta si o margine externa din folie din polietilena armata.
Partea centrala este formata dintr-o portiune dreptunghiulara din folie permeabila care are
functia de a purifica aerul de mirosurile neplacute si de a elimina aerul insuflat in gramada.
Dimensiunile sunt de aproximativ 10 x 16 metri si acopera partea superioara a celulei.
In jurul partii centrale este fixata o margine realizata din polietilena armata, cu solutii care au
drept scop blocarea foliei pe centru. Aceasta margine are forma si dimensiunile necesare
pentru a permite blocarea foliei pe structura celulei.
Folia este fixata de celula cu nituri din hotel si prinsa cu stifturi de strauctura.
Un bio-filtru reprezinta solutia traditionala. Aerul extras din celule este trimis la bio-filtru, pe
unde acesta trece eliminand toate mirosurile neplacute. Bio-filtrul este echipat cu un sistem
automat care mentine continutul de umezeala al patului filtrului pentru a asigura eficienta
maxima.
Instalatia de sortare Lucrari pentru controlul emisiilor in aer
Prelucrarea deseurilor de ambalaje colectate separat nu presupune probleme privind mirosuri
neplacute si limiteaza emisiile de praf. Praful se poate depune in timpul incarcarii sau
descarcarii materialelor din vehiculele de transport, precum si in locurile in care materialele
sunt transferate dintr-un transportor intr-altul sau in zona de depozitare (buncare sau
containere).
Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul statiei de sortare, cu toate usile
inchise, pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al
emisiilor al cladirii va include:
Sistem de colectare a emisiilor poluante
Unitate de tratare pentru curatarea emisiilor poluante
Sistem de alimentare cu aer proaspat in camera de sortare manuala
O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate
punctele care genereaza praf, cum ar fi sala de receptie, camera de sortare manuala si
punctele de aruncare ale transportoarelor. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de
subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii.
Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi
colectat.
Un ventilator va furniza aer curat pentru a imbunatati mediul de lucru in camera de sortare
Page
208 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

manuala. Sistemul de alimentare cu aer proaspat, precum si sistemul de colectare a emisiilor


poluante vor reimprospata de cel putin 4 ori pe ora aerul din camera de sortare manuala.
Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: optimizarea
circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele
vegetale de protectie pe conturul depozitului.
Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea
ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi
organici.
Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:
exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In
fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se
desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un
strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la
inceputul amenajarii patului depozitului;
portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;
evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In
acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;
amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate
intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de
exterior;
captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla);
retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea
mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a
se planta pe perimetrul intregului depozit.
In concluzie, se poate aprecia ca, solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru
realizarea depozitului satisfac pe deplin cerintele legislative privind nivelul emisiilor
poluante, cat si controlul deplin al factorilor care pot influenta emisiile din activitate.
4.2.4.2 Statii de transfer
Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare
pentru aceste tipuri de activitati. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie
antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile
climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra
aerului se pot mentiona:
-

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante


cu emisii reduse de noxe (tip EURO);
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia
imediata pentru eliminarea cauzelor;

Page
209 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe


platformele de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la
anulare a poluarii cu praf;
- evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in
perioadele cu vant puternic.
In perioada de operare nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand
cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se
vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului
datorat acestor surse.
-

4.2.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare.
Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule
in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din
perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se
pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante
cu emisii reduse de noxe (tip EURO);
- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
- detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia
imediata pentru eliminarea cauzelor;
- stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe
platformele de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la
anulare a poluarii cu praf;
- evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in
perioadele cu vant puternic.
In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii
aerului (conform planului de monitorizare elaborat pentru noul obiectiv).
-

In cazul depozitelor urbane neconforme, masurile pentru prevenirea impactului asupra


aerului, in perioada post-inchidere vor fi:
prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de
fermentare, in mod controlat
- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare
si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat
- arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).
Prin inchiderea depozitelor rurale neconforme se va reduce considerabil impactul asupra
aerului, astfel incat nu sunt prevazute masuri suplimentare de protectie, respectandu-se
normativele specifice pentru executarea lucrarilor de remediere a zonelor afectate de
depozitare.
-

4.2.5

Harti si desene la capitolul Aer


-

Harta climei Romaniei

Page
210 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.3

SOLUL

4.3.1

Caracteristicile solurilor. Poluarea existenta

Evolutia repartiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte la nivelul judetului Alba in anul 1995
si in perioada 2000 2006 este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabel 4.3-1: Repartitia solurilor judetului Alba pe categorii de folosinta

Nr. crt.

Tip de
folosinta

Suprafata (ha)
1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

1.

Arabil

131080

132762

132909

132961

131776

132035

132827

132410

2.

Pasuni

115373

117437

117649

117455

117640

118645

118740

119650

3.

Fanete si
pajisti
naturale

70421

72227

72328

72227

73836

72514

71383

72743

4.

Vii

5112

4774

4455

4455

4181

3818

3539

3502

5.

Livezi

2503

1649

1588

1588

1408

1357

1528

1215

324489

328849

328929

328686

328880

328639

328617

329520

Total Agricol

Figura 4.3-1: Evolutia suprafetei agricole in anul 1995 si perioada 2000 2006
Page
211 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Alba este prezentata in tabelul de mai jos:
Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Folosinta
Total din
care:

ha

% din
ha
total
folosinta

% din
ha
total
folosinta

% din
ha
total
folosinta

% din
ha
total
folosinta

% din
total
folosinta

329520

947

0,28

7,45

20,97

31,35

39,82

24575

69115

103333

131240

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Alba este prezentata in tabelul de mai
jos:
CLASA DE BONITATE A SOLURILOR
Nr.
Crt.

Specificatie

Arabil

II

III

IV

Total

ha

nota

ha

nota

ha

nota

ha

nota

ha

nota

ha

886

89

19178

73

36145

52

34194

35

42007

14

132410

81

90

1723

69

31854

49

67741

31

87994

13

192393

Pasuni
2
Fanete
3

Vii

447

72

815

47

1017

33

933

16

3502

Livezi

227

74

301

54

38

30

306

16

1215

Total

24575

69115

103333

131240

329520

4.3.2

947

Surse de poluare a solurilor

4.3.2.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


4.3.2.1.1 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie
Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat
pentru realizarea investitiei propuse.
Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:
depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia;
depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport
utilizate la constructia depozitului;
Page
212 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe


amplasament;
scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier.
Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile
accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.
In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:
Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului
Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de 25 ha
careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 20 de ani. Ulterior eliberarii de
sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala
sau intretinuta.
Decopertarea solului
In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa
principala de afectare a calitatii solului.
Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct
asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.
Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de
depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila
care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe
amplasament.
Aceste activitati vor determina:
modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale
si compactare (efect direct si ireversibil),
modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi
va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din
sol (posibil impact indirect si definitiv),
modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor
de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).
4.3.2.1.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare
Surse potentiale de poluare
a) Instalatiile din zona tehnica
Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare
fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt
prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel,
posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuata la maxim.
Page
213 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

b) Instalatiile de canalizare
Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distincte pentru apele
uzate menajere, tehnologice si pluviale.
Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor
fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor
uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.
c) Sistemul de colectare si tratare levigat
Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a
subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca
lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.
d) Zona de depozitare
Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza
depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a
scurgerilor de levigat in sol si subsol.
Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.
Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure
prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.
Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor
fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.
4.3.2.2 Statii de transfer
4.3.2.2.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie
Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat
pentru realizarea statiilor de transfer.
O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din
zona ce va fi betonata, in faza de executie. Solul decopertat va fi refolosit pentru
reamenajarea zonelor din incinta statiei de transfer care au fost afectate de executia
lucrarilor.
Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii,
materiale izolatoare, deseuri menajere etc.
Sursele posibile de poluare a solului sunt:
depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;
infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a
apelor uzate rezultate din organizarea de santier;
scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje.
Page
214 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile


accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.
4.3.2.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare
Surse potentiale de poluare
Instalatiile de procesare a deseurilor
Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii
deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si
subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.
Instalatiile de canalizare
Pentru statia de transfer a fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate
menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem separat de colectare si
preepurare a apelor pluviale.
In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la
sistemul de colectare a apelor uzate menajere.
4.3.2.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
4.3.2.3.1 Poluarea existenta
Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite.
Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa
deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri
textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse
deseuri industriale etc.
Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a
condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de
deseuri menajere.
4.3.2.3.2 Natura poluantilor
Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante
organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri
si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.
4.3.2.3.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)
Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele,
sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.
Sursele posibile de poluare a solului sunt:
deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;
infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;
Page
215 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla


pe amplasament.
Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru
depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si
transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata
depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile
tehnologice propuse.
In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va intervene
imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.
4.3.2.3.4 Surse de poluare a solului in perioada post-inchidere
In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.
4.3.3

Prognozarea impactului

4.3.3.1 Centrul de management al deseurilor Galda de Jos


Solul decopertat
Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si
utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca
operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic)
major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului,
decat local.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol
Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de
construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din
perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele
sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor
de deseuri.
Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt
destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.
Impactul asupra retelei hidrologice
Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare,
sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
semnificativ asupra acesteia.
Impactul transfrontiera
Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Alba, judetul Alba
nefiind un judet la granita, si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de
frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.
Page
216 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.3.3.2 Statii de transfer


Decopertare stratului de sol
Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului
vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de
acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a
perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.
In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile
determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra
solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.
Impactul asupra componentelor subterane
Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita
dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.
Impactul asupra retelei hidrologice
Constructia si exploatarea statiei de transfer nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retelei
hidrologice. Alimentarea cu apa pentru acest obiectiv se va face cu ajutorul dozatoarelor de
apa. In consecinta, nu va exista un impact asupra retelei hidrologice.
Impactul transfrontiera
Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Alba, judetul Alba
nefiind un judet la granita, si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de
frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.
4.3.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Inchiderea depozitului
Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri, va avea un impact pozitiv foarte puternic
asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului
actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din
corpul de deseuri si prin reducerea producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor
pluviale in corpul depozitului de deseuri.
Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor
In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol
vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un
factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi
abundente.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol
Inchiderea depozitelor neconforme, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor
de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare.
Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si
prin reducere producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul
depozitului de deseuri.
Page
217 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor


In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol
vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un
factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi
abundente.
Impactul asupra componentelor subterane
In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact
pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.
Impactul asupra retelei hidrologice
Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa
scada semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.
4.3.4

Masuri de diminuare a impactului

4.3.4.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


In perioada de constructie
respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea
in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de
depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona
tehnica;
scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de
carburanti sau lubrefianti;
la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe
termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie
evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.
In perioada de exploatare
verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a
eventualelor fisuri/crapaturi;
verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat
si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea
operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;
respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de
deseuri.
levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;
verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;
executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe
platforma betonata;
Page
218 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare


necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate;
In perioada post-inchidere
respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a
depozitului de deseuri.
Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane.
Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.
4.3.4.2 Statii de transfer
In perioada de constructie
Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate
pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si
transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata
depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile
tehnologice propuse.
Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de
constructie, cat si in cea de exploatare:
evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;
orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;
mentinerea curateniei pe amplasament;
folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa
obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile
de depozitare;
verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;
organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;
utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.
In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va intervene
imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.
In perioada de exploatare
folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si
acceptate;
utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;
verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale
containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;
Page
219 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la


containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;
functionalitatea echipamentului hidraulic;
interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in
containerele prevazute;
utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora
pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.
4.3.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de
constructie:
evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;
orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;
mentinerea curateniei pe amplasament;
verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;
organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;
utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.
Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca
substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa
pluviala si infiltrate in masa solului.
Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul
depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.
4.3.5

Harti la capitolul Sol

1. Harta geologica a Romaniei


2. Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos
3. Harta geologica a regiunii amplasamentului Blaj
4. Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria

4.4
4.4.1

GEOLOGIA SUBSOLULUI

Date generale

Structura petrografica complexa pusa in evidenta printr-un mozaic al formatiunilor geologice


face ca subsolul judetului sa dispuna de resurse variate in cantitati apreciabile, altele mai rare
dar de o valoare deosebita.
Page
220 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In judetul Alba intalnim:


zacaminte aurifere la Baia de Aries si Rosia Montana
zacaminte polimetalice: Baia de Aries, Almasu Mare;
zacaminte cuprifere: Rosia Poieni, Bucium-Izbita;
telururi auroargentifere: Baia de Aries;
minerale argiloase rezultate din alterarea hidrotermala a vulcanitelor Carnic (Rosia
Montana);
zacaminte de sare la Ocna Mures;
betonita de Ciugud si Ocna Mures;
gaze naturale la Cetatea de Balta Tauni;
calcare: Poiana Aiudului;
marmura: Sohodol;
argile: Santimbru, Razboieni si Blaj.
Formatiunile cristaline, sedimentarul si magmatismul au generat o serie de minerale utile
precum sisturi verzi, pegmatite, gresii senoniene, gresii si conglomerate cretatice, calcare,
dolomite, argile, bazalte, dacite, cuartite, amfibolite, nisipuri, si pietrisuri ce servesc ca materie
prima in constructii in industria ceramica sau chimica. Sunt raspandite aproape pe toata
suprafata zonei montane si se exploateaza din cariere.
Nisipurile si pietrisurile se exploateaza din albiile raurilor la Razboieni, Aiud, Galtiu,
Santimbru, Vintu de Jos pe Murea, Salciua pe Aries si Craciunelu de Jos pe Tarnava.
Pe langa resursele explotabile se mai intalnesc si altele ce ar putea face obiectul unor viitoare
exploatari ca:
exploatarea unor structuri de adancimi: Baia de Aries, Bucium si Almasu Mare;
minerializatii de sulfuri (Cu, Pb, Zn) de pa Valea Ciorii;
cercetarea si valorificarea aluviunilor aurifere de pe vai
valoroficarea substantelor argiloase din masivul Carnic si Cetate (Rosia Montana);
valorificarea sulfurilor de cupru si a metalelor rare din Muntii Bihorului;
valorificarea nisipurilor cuartoase pontiene de la Lopadea Noua Ocna Mures si a
cuartului (98 % Si 02) de la Salciua, Vadu Motilor si Baia de Aries;
Valorificarea pe plan local a ivirilor de ape minerale de la Craciunelu de Jos si Ocna Mures,
apoi Lopadea Noua, Tiur (Blaj) Cenade.
4.4.2

Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand
Page
221 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o relatie stransa, afectarea
unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.
Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat
semnificativ geologia subsolului.
In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse
petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe
o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.
Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate
mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.
De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact
asupra resurselor subsolului.
4.4.3

Masuri de diminuare a impactului

Masurile recomandate pentru diminuarea impactului sunt aceleasi prevazute pentru protectia
solului si a apelor subterane (prezentate in capitolele anterioare).
4.4.4

Harti la capitolul Subsol


Harta geologica a Romaniei
Harta geologica a regiunii Galda de Jos
Harta geologica a regiunii Blaj
Harta geologica a regiunii Tartaria

4.5
4.5.1

BIODIVERSITATEA

Date generale

Judetul Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor
complexe de vegetatie de mare interes fitogeografic. In judetul Alba se intrepatrund doua
regiuni biogeografice: continentala si alpine.
4.5.1.1 Habitate naturale
In judetul Alba au fost propuse un numar de 15 situri pentru reteaua de arii naturale protejate
Natura 2000.

Page
222 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.5-1: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 Centru


Tabel 4.5-1: Siturile propuse pentru Natura 2000
Nr.

Nume Site

Tip

Judete

Apuseni

SCI

BH, CJ, AB

Bagau

SCI

AB

Cheile Glodului, Cibului si Mazii

SCI

AB, HD

Frumoasa

SCI

AB, HD, SB, VL

Frumoasa

SPA

AB, SB, VL

Molhasurile Capatanei

SCI

CJ, AB

Muntele Mare

SCI

CJ, AB

Muntele Vulcan

SCI

AB, HD

Padis Muntele Vladeasa plBA

SPA

BH, CJ, AB

10

Padurea de stejar pufos de la Miraslau

SCI

AB

11

Pajistile lui Suciu

SCI

AB
Page
223 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

12

Rapa Rosie

SCI

AB

13

Trascau

SCI

CJ, AB

14

Valea Cepelor

SCI

BH, AB

15

Muntii Trascaului

SPA

CJ, AB

SCI arie de interes special pentru conservare


SPA arie de protectie speciala avifaunistica

Page
224 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.5-2: Siturile NATURA 2000 in judetul Alba


Tabel 4.5-2: Habitatele natural de interes national identificate in judet
Nr. Crt.

Cod Natura
2000

Denumirea tipului de habitat

Intalnit in
urmatoarele situri

Suprafata (ha)

Page
225 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

3220

Vegetatia herbacee de pe malurile raurilor


montane

Muntele Mare, Valea


Cepelor, Parcul
Natural Apuseni

793,3

3240

Vegetatie lemnoasa cu Salix elaeagnos


de-a lungul raurilor montane

Parcul Natural
Apuseni

761,5

3260

Cursuri de apa din zonele de campie


pana la cele montane cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si CallitrichoBatrachion

Parcul Natural
Apuseni

761,5

4030

Tufarisuri scunde / lande uscate europene

Parcul Natural
Apuseni

761,5

4060

Tufarisuri alpine si boreale

Valea Cepelor,
Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa

5177,9

4080

Tufarisuri cu specii subarctice de Salix

Frumoasa

1370,6

6150

Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios

Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa

6170

Pajisti calicifile alpine si subalpine

Parcul Natural
Apuseni, Trascau

326,6

6190

Pajisti panonice de stancarii (StipoFestucetalia pallentis)

Parcul Natural
Apuseni, Trascau,
Cheile Glodului,
Cibului si Mazii

197,4

10

6410

Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase,


turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)

Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa

89,8

11

6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte


higrofile de la nivelul campiilor pana la cel
montan si alpin

Parcul Natural
Apuseni

761,5

12

6510

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus


pratensis Sanguisorba officinalis)

Parcul Natural
Apuseni, Valea
Cepelor)

799,5

13

6520

Fanete montane

Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa

22083

14

7120

Turbarii degradate capabile de regenerare Parcul Natural


naturala
Apuseni

7,6

15

7140

Mlastini turboase de tranzitie si turbarii


oscilante (nefixate de substrat)

6,5

Parcul Natural
Apuseni

Page
226 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

16

7150

Comunitati depresionare din


Rhynchosporion pe substraturi turboase

Parcul Natural
Apuseni

17

8110

Grohotisuri silicioase din etajul montan


pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae
si Gaeopsietalia ladani)

Parcul Natural
Apuseni, Valea
Cepelor

83,7

18

8120

Grohotisuri calcaroase si de sisturi


calcaroase din etajul montan pana in cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Parcul Natural
Apuseni,Trascau

811,6

19

8210

Versanti stancosi cu vegetatie


chasmofitica pe roci calcaroase

Parcul Natural
Apuseni

76,1

20

8220

Versanti stancosi cu vegetatie


chasmofitica pe roci sfiicioase

Parcul Natural
Apuseni

21

8310

Pesteri inchise pentru accesul publicului

Parcul Natural
Apuseni

19037

22

9110

Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Parcul Natural
Apuseni, Valea
Cepelor, Frumoasa,
Cheile Glodului,
Cibului si Mazii

23

9130

Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Parcul Natural
Apuseni, Trascau

2966

24

9150

Paduri medio-europene de fag din


Cephalanthero-Fagion

Parcul Natural
Apuseni, Trascau

1528

25

9170

Paduri de stejar cu carpen de tip GalioCarpinetum

Padurea de stejar
pufos de la Miraslau,
Trascau

875,9

71028,7

18212,3

26

9410

Paduri acidofile de Picea abies din


regiunea Montana (Vaccinio-Piceetea)

Frumoasa,
Molhasurile
Capatanei, Valea
Cepelor, Parcul
Natural Apuseni,
Trascau

27

9420

Paduri de Larix deciduas si/sau Pinus


cembra din regiunea montana

Parcul Natural
Apuseni, Trascau

430,8

28

91Q0

Paduri relictare de Pinus sylvestris pe


substrat calcaros

Parcul Natural
Apuseni

152,3

29

91V0

Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Parcul Natural
Apuseni, Trascau,
Frumoasa

35619,4

Page
227 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

30

91Y0

Paduri dacice de stejar si carpen

Parcul Natural
Apuseni, Trascau,
Bagau

5311,8

Tabel 4.5-3: Habitatele naturale de interes comunitar identificate in judet


Nr. Crt.

Cod Natura
2000

4070*

Tufarisuri cu Pinus mugo si


Rhododendrom myrtifolium

Frumoasa, Valea
Cepelor

6110*

*Comunitatile rupicole calcifile sau pajisti


bazifite din Alysso-Sedion albi

Parcul Natural
Apuseni

15,2

6210*

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu


tufarisuri pe substrat calcaros (FestucoBrometea) (*situri importante pentru
orhidee)

Parcul Natural
Apuseni

76,1

6230*

Pajisti montane de Nardus bogate in


specii pe substraturi silicioase

Valea Cepelor,
Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa,
Muntele Mare

23,7

6240*

Pajisti stepice subpanonice

Rapa Rosie

4,3

117,5

Denumirea tipului de habitat

Intalnit in
urmatoarele situri

Suprafata (ha)

6860,6

7110*

Turbarii active

Muntele Mare,
Molhasurile
Capatanei, Parcul
Natural Apuseni

9180*

Paduri de Tilio-Acerion pe versanti abrupt,


grohotiuri si ravene

Parcul Natural
Apuseni, Rapa
Rosie

774,5

91D0*

Turbarii cu vegetatie forestiera

Molhasurile
Capatanei, Parcul
Natural Apuseni

38,9

91E0*

Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si


Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)

Parcul Natural
Apuseni, Frumoasa

654,9

10

91H0*

Vegetatie forestiera panonica cu Quercus


pubescens

Pedurea de stejar
pufos de la Miraslau,
Trascau

3180,6

Page
228 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.5.1.2 Flora si fauna salbatica


Tabel 4.5-4: Specii de animale de interes national identificate in judet
Codul Natura 2000

Denumirea stiintifica

Prezenta in situl

2361

Bufo bufo

Frumoasa, Padurea de stejar pufos de la


Miraslau

2645

Cervus elaphus

Molhasurile Capatanei

Heteropterus morpheus

Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1213

Rana temporaria

Frumoasa, Molhasurile Capatanei, Muntele


Mare

2473

Vipera berus

Frumoasa

Tabel 4.5-5: Specii de animale de interes comunitar identificate in judet


Codul Natura 2000

Denumirea stiintifica

Prezenta in situl

2432

Anguis fragilis

Frumoasa

2432

Anguis fragilis

Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1308

Barbastella barbastellus

Parcul Natural Apuseni

1308

Barbastella barbastellus

Trascau

1138

Barbus meridionalis

Frumoasa

1138

Barbus meridionalis

Parcul Natural Apuseni

1188

Bombina bombina

Pajistile lui Suciu

1193

Bombina variegata

Bagau

1193

Bombina variegata

Frumoasa

1193

Bombina variegata

Molhasurile Capatanei

1193

Bombina variegata

Muntele Mare, Parcul Natural Apuseni,


Trascau, Valea Cepelor

2361

Bufo bufo

Frumoasa, Padurea de stejar pufos de la


Miraslau

Page
229 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1201

Bufo viridis

Frumoasa, Pajistile lui Suciu

1085

Buprestis splendens

Frumoasa

1352

Canis lupus*

Frumoasa, Parcul Natural Apuseni, Trascau

4012

Carabus hampei

Bagau

4014

Carabus variolosus

Parcul Natural Apuseni

4057

Chilostoma banaticum

Parcul Natural Apuseni

4030

Colias myrmidone

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1281

Elaphe longissima

Frumoasa

1074

Eriogaster catax

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1065

Euphydryas aurinia

Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1203

Hyla arborea

Frumoasa

4048

Isophya costata

Trascau

4050

Isophya stysi

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1263

Lacerta viridis

Frumoasa, padurea de stejar pufos de la


Miraslau, Pajistile lui Suciu

2424

Lacerta vivipara

Molhasurile Capatanei

1083

Lucanus cervus

Bagau, Padurea de stejar pufos de la Miraslau,


Trascau

1355

Lutra lutra

Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1060

Lycaena dispar

Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1361

Lynx lynx

Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1310

Miniopterus schreibersi

Parcul Natural Apuseni

1089

Morimus funereus

Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1323

Myotis bechteini

Parcul Natural Apuseni

1307

Myotis emarginatus

Parcul Natural Apuseni

1321

Myotis emarginatus

Parcul Natural Apuseni

Page
230 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1324

Myotis myotis

Parcul Natural Apuseni, Cheile Cibului, Glodului


si Mazii

1292

Natrix tessellata

Frumoasa

4039

Nymphalis vaualbum

Frumoasa

4052

Odontopodisma rubripes

Trascau

1037

Ophiogomphus cecilia

Frumoasa

1056

Parnassius mnemosyne

Frumoasa, padurea de stejar pufos de la


Miraslau

4054

Pholidoptera transsylvanica

Trascau

1256

Podarcis muralis

Frumoasa

4024

Pseudogaurotina excellens*

Frumoasa

1209

Rana dalmatina

Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1213

Rana temporaria

Frumoasa, Molhasurile Capatanei, Muntele


Mare

1306

Rhinolophus blasii

Parcul Natural Apuseni

1305

Rhinolophus euryale

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1304

Rhinolophus ferrumequinum

Parcul Natural Apuseni

1303

Rhinolophus hipposideros

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1087

Rosalia alpina*

Frumoasa

1927

Stephanopachys substriatus

Frumoasa

1166

Triturus cristatus

Parcul Natural Apuseni, Trascau, Frumoasa

4008

Triturus vulgaris ampelensis

Molhasurile Capatanei, Parcul Natural Apuseni,


Trascau, Valea Cepelor

1354

Ursus arctos*

Frumoasa, Molhasurile Capatanei

1295

Vipera ammodytes

Frumoasa

Page
231 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.5.1.3 Starea ariilor naturale protejate


In anul 2006 in judetul Alba erau declarate 83 de rezervatii de interes national, 10 rezervatii
natural de interes judetean si un parc natural.
Tabel 4.5-6: Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba
Nr. Crt.

Denumire

Incadrare IUCN

Suprafata (ha) conform


cu Legea 5/2000

Detunata Goala

Categ. IV

24,00

Rapa Rosie

Categ. IV

25,00

Detunata Flocoasa

Categ. IV

5,00

Pintenii din Coasta Jinei

Categ. IV

1,00

Oul Arsitei

Categ. IV

0,20

Masa Jidovului

Categ. IV

0,20

Stanca Grunzii

Categ. IV

0,20

Piatra Despicata

Categ. IV

0,20

Pestera Vanatarile Ponorului

Categ. IV

5,00

10

Pestera Ghetarul Scarisoara

Categ. IV

1,00

11

Pestera Ghetarul de la Vartop

Categ. IV

1,00

12

Cheile Rametului

Categ. IV

40,00

13

Huda lui Papara

Categ. IV

4,50

14

Padurea Vidolm

Categ. IV

44,20

15

Poiana cu narcise de la Negrileasa

Categ. IV

5,00

16

Molhasurile Capatanei

Categ. IV

5,00

17

Poienile cu narcise din Tecsesti

Categ. IV

2,00

18

Iezerul Surianu

Categ. IV

20,00

19

Calcarele de la Ampoita

Categ. IV

10,00

20

Cheile Intregalde

Categ. IV

25,00

Page
232 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

21

Cheile Valisoarei

Categ. IV

20,00

22

Sesul Craiului Scarita Belioara

Categ. IV

47,70

23

Calcarele cu orbitoline de la Piatra


Corbului

Categ. IV

2,00

24

Dealul cu Melci

Categ. IV

5,00

25

Paraul Bobii

Categ. IV

1,50

26

Calcarele de la Valea Mica

Categ. IV

1,00

27

Padurea Sloboda

Categ. IV

20,00

28

Iezerul Ighiel

Categ. IV

20,00

29

Taul fara fund de la Bagau

Categ. IV

7,40

30

Cheile Gardisoarei

Categ. IV

15,00

31

Cheile Ordancusii

Categ. IV

10,00

32

Cheile Albacului

Categ. IV

5,00

33

Cheile Vaii Morilor

Categ. IV

30,00

34

Cheile Posegii

Categ. IV

10,00

35

Cheile Runcului

Categ. IV

20,00

36

Cheile Pociovalistei

Categ. IV

25,00

37

Cheile Glodului

Categ. IV

20,00

38

Cheile Cibului

Categ. IV

15,00

39

Cheile Caprei

Categ. IV

15,00

40

Cheile Ampoitei

Categ. IV

15,00

41

Cheile Vaii Cetii

Categ. IV

10,00

42

Cheile Galditei si Turcului

Categ. IV

80,00

43

Cascada Varciorog

Categ. IV

5,00

44

Cascada Pisoaia

Categ. IV

5,00

Page
233 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

45

Piatra Cetii

Categ. IV

5,00

46

Luncile Prigoanei

Categ. IV

15,00

47

Piatra Bulbuci

Categ. IV

3,00

48

Piatra Tomii

Categ. IV

1,00

49

Piatra Varului

Categ. IV

1,00

50

Piatra Boului

Categ. IV

3,00

51

Piatra Poienii

Categ. IV

1,00

52

Piatra Grohotisului

Categ. IV

5,00

53

Bulzul Galzii

Categ. IV

3,00

54

Cheile Galzii

Categ. IV

1,00

55

Cheile Tecsestilor

Categ. IV

5,00

56

Cheile Pravului

Categ. IV

3,00

57

Cheile Piatra Baltii

Categ. IV

2,00

58

Cheile Geogelului

Categ. IV

5,00

59

Cheile Plaiului

Categ. IV

2,00

60

Avenul din Hoanca Urzicarului

Categ. IV

1,00

61

Coiba Mica

Categ. IV

1,00

62

Coiba Mare

Categ. IV

1,00

63

Pestera Vartopasul

Categ. IV

1,00

64

Huda Orbului

Categ. IV

1,00

65

Pesterea Hodobana

Categ. IV

1,00

66

Avenul cu doua intrari

Categ. IV

1,00

67

Izbucul Tauzului

Categ. IV

1,00

68

Hoanca Apei

Categ. IV

1,00

69

Avenul de la Tau

Categ. IV

1,00
Page
234 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

70

Pojarul Politei

Categ. IV

1,00

71

Avenul de la Sesuri

Categ. IV

1,00

72

Izbucul Politei

Categ. IV

0,20

73

Izbucul Cotetul Dobrestilor

Categ. IV

0,20

74

Pestera de sub Zgrurasti

Categ. IV

1,00

75

Pestera Poarta lui Ionele

Categ. IV

0,10

76

Pestera Darninii

Categ. IV

1,00

77

Izbucul Matisesti

Categ. IV

1,00

78

Pesterile Lucia Mare si Mucia Mica

Categ. IV

1,00

79

Pestera de la Grosi

Categ. IV

1,00

80

Cheile Mandrutului

Categ. IV

3,50

81

Cheile Silosului

Categ. IV

3,00

82

Cheile Manastirii

Categ. IV

15,00

83

Piatra Corbului

Categ. IV

5,00

84

PARCUL NATURAL APUSENI

Categ. V

21220

Tabel 4.5-7: Situatia ariilor de interes judetean din judetul Alba


Nr. Crt.

Numele

Tipul

Suprafata (ha)

Piatra Craivei

geologica

10,00

Muntele Piatra Secuiului

complexa

350,00

Lacul Panade

complexa

1,60

Rapa Lancramului

complexa

0,5

Bazinul Vaii Inzelului

peisagistica

260,00

Vulcanii Noroiosi de la Boz

geologica

0,25

Gradina botanica de la Blaj

botanica

9,00

Page
235 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Padurea Carbunarea

botanica

195,3

Fanetele de pe Dealul Pricop

botanica

10,00

10

Tinoavele din Lunca Tartaraului

botanica

6,00

4.5.1.4 Starea padurilor


In judetul Alba fondul forestier are o suprafata de 203951 ha. Pasunile impadurite ocupa o
suprafata de 5732 ha, padurile de foioase au o suprafata de 92700 ha, iar cele de conifer o
suprafata de 111251 ha.
Padurile din judetul Alba sunt repartizate pe cele trei forme de relief, astfel:
Campie 12%
Deal 56%
Munte 32%
4.5.2

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

4.5.2.1 Amplasarea obiectivului fata de siturile Natura 2000


In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, se poate constata ca zona
de amplasare a depozitului de deseuri se afla in vecinatatea unor situri de importanta
comunitara (SCI).

Figura 4.5-3: Pozitionarea si vederea amplasamentului

In zona de realizare a investitiilor nu au fost identificate, conform HG nr. 1284/2007 privind


Page
236 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integrata a retelei ecologice


europene Natura 2000 in Romania, ca fiind relevante pentru proiectul de investitii propus in
zona Galda de Jos, nici un sit de protectie avifaunistica.
Depozitul de deseuri conform propus a se realiza in extravilanul localitatii Galda de Jos, se
afla la o distanta de 7,5 km de situl SCI Trascau. Conform tehnologiei de amenajare a
depozitului de deseuri, terenul alocat va suferi o decorpertare de sol pe o suorafata de
aproape 66753 m2, lucrare care afecteaza fauna si flora.
Tabel 4.5-8: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Centrul de management integrat al deseurilor


Galda de Jos

523125.971

394004.875

ROSCI 0253 Trascau


Judetul Alba: Aiud (23%), Bucium (1%), Cricau (1%), Galda de Jos (41%), Ighiu (13%),
Intregalde (34%), Livezile (67%), Metes (15%), Miraslau (11%), Mogos (1%), Ocolis (73%),
Ponor (10%), Posaga de Jos (30%), Ramet (74%), Rametea (79%), Salciua de Jos (10%),
Stremt (15%), Zlatna (18%)
Judetul Cluj: Iara (6%), Moldovenesti (7%)
Tipuri de habitate
6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine; 6190 - Pajisti panonice de stancarii (StipoFestucetalia pallentis); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul
montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 9110 - Paduri de fag de tip LuzuloFagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum; 9150 - Paduri medio-europene de
fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
91H0* - Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens; 91V0 - Paduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion); 91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen; 9410 - Paduri acidofile de Picea
abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9420 - Paduri de Larix decidua si/sau Pinus
cembra din regiunea Montana.
Specii de mamifere
1308 - Barbastella barbastellus (Liliac cArn); 1352* - Canis lupus (Lup); 1361 Lynx lynx
(RAs); 1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava); 1303 - Rhinolophus
hipposideros (Liliacul mic cu potcoava).
Specii de amfibieni si reptile
1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton
cu creasta); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvanean).
Specii de nevertebrate
Page
237 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4030 - Colias myrmidone; 1074 Eriogaster catax;


1052 - Euphydryas maturna; 4048 - Isophya costata (Cosas); 4050 - Isophya stysi (Cosas);
4036 Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 4052 - Odontopodisma
rubripes (Lacusta de munte); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan).
4.5.2.2 Impactul prognozat
Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a
vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect
direct). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de
galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si
va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea
mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente
nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect
indirect negativ asupra lantului trofic respectiv.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o
perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot.
Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a
deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ
similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de
mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul
exploatarii depozitului sunt:
praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:
-

caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile


adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si


pasarile;
compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;
caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari
(pentru hrana si adapost);
prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;
Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza in faze (pe celule), efectul
tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Se estimeaza ca pana la noua
echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a
habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra
florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.
Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe
Page
238 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu
acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani,
etc.). De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).
Apele epurate provenind de la statia de epurare levigat, statia de epurare ape menajere si
apele pluviale preepurate in separatorul de hidrocarburi sunt evacuate in bazinul de retentie si
evaporatie cu capacitatea de 4800 mc. Desi aceste ape indeplinesc conditiile de evacuare in
mediul natural, acestea vor fi gestionate pe amplasament.
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor
climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi
precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei
ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza.
Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si
probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia
plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este
foarte mica.
Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si
CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste
gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu
influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.
La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
Afectarea integritatatii sitului;
Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a
proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului
Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere
cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului si
vulnerabilitatile sitului
Posibile surse de afectare a siturilor sunt:
organizarile de santier;
executarea lucrarilor;
deversari accidentale de substante;
depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.
Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 7,5 km de situl SCI Trascau.
Tinand cont de distanta fata de sit, si de specificul proiectului, activitatile de depozitare si
tratare mecano-biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestuia.
In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de
constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care
va avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat
pot aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.
In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu
Page
239 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

biodiversitate.
4.5.2.3 Masuri de diminuare a impactului
Plantarea unei perdele vegetale
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.
Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea
adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In
timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna
specifica.
Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal
de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.
Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si
recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice.
O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui
suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile
de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.
Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.
Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din
multe puncte de vedere si anume:
-

reduce poluarea cu suspensii si CO2,

ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,

ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.


Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce
modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau
habitatele unor specii de plante protejate.
In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situl SCI Trascau, vor fi luate
urmatoarele masuri:
Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situl
SCI si a coloniilor de pasari;
Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie
cat mai mic;
Page
240 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile


(apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate
menajere, dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform
legislatiei in vigoare;
Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu
se produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;
Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie,
constructie, etc. si transportul lor la depozitele de deseuri;
In cadrul proiectului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a
deseurilor, acestea urmand a fi transportate dupa un orar stabilit pe amplasamente
autorizate de depozitare. Nu vor fi depozitate temporar deseuri;
Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea
depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile
de noxe si de zgomot;
Acolo unde vor fi identificate colonii de pasari vor fi amplasate panouri avertizoare de
reducere a vitezei de circulatie;
Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat
impactul asupra sitului sa fie cat mai redus;
Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire
la existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor
si responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea
unei perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare
care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In
timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna
specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra,
astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda
cat si in cea rece;
Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra
zonei din multe puncte de vedere si anume:
-

reduce poluarea cu suspensii si CO2,

ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,

ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.

Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;


Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate
constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase.
Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate
masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta din situl
SCI Trascau.
Page
241 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.5.3

Statii de transfer

4.5.3.1 Amplasamentul Blaj


Statia de transfer de la Blaj nu va fi amplasata in interiorul sau in apropierea siturilor Natura
2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Distanta
pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de ~15,82 km fata de situl ROSCI 0004 Bagau.

Figura 4.5-4: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-9: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Statie de transfer Blaj

521298.084

418353.059

ROSCI 0004 Bagau


Judetul Alba: Aiud (8%), Hoparta (2%), Lopadea Noua (8%), Ocna Mures (19%).
Tipuri de habitate:
7140 Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate pe substrat); 91Y0 Paduri
dacice de stejar si carpen.
Specii de amfibieni si reptile:
1193 Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Specii de nevertebrate:
4012 Carabus hampei (Carab); 1083 Lucanus cervus (Radasca, Ragacea).
Page
242 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.5.3.2 Amplasamentul Tartaria


Statia de transfer de la Tartaria nu va fi amplasata in interiorul sau in apropierea siturilor
Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri.
Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de ~3,37 km fata de situl ROSCI 0187
Pjistile lui Suciu.

Figura 4.5-5: Pozitionarea amplasamentului


Tabel 4.5-10: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Statie de transfer Tartaria

495629.572

376813.807

ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu


Specii de amfibieni si reptile:
1188 Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie); 4121* - Vipera ursinii rakosiensis
(Vipera de faneata).
4.5.3.3 Impactul prognozat
Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI
0004 Bagau precum si situl ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu, nu se preconizeaza un impact
asupra sitului.
Page
243 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
organizarea de santier;
descarcari accidentale de ape uzate menajere;
emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;
deseuri menajere si de constructie.
Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.
4.5.3.4 Masuri de diminuare a impactului
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite
incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la
strictul necesar;
se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
particule 0,222 kg
SOx 0,005 kg
CO 0,001 kg
hidrocarburi 0,480 kg
NOx 1,450 kg
aldehide si cetone 0,120 kg
substante organice 0,080 kg
In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si
transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile
de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in
vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
Page
244 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;


alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat
posibil tranzitarea ariilor protejate;
in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri
speciale, in functie de caz;
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de
protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de
stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.
Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru
animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta
perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.
Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal
de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.
4.5.4

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

4.5.4.1 Amplasarea obiectivelor fata de siturile Natura 2000


In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, precum si a HG nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, depozitele neconforme se afla la
distante considerabile fata de aceste situri.
Astfel, avem:
Depozitul neconform de la Abrud se alfa la o distanta de ~6,90 km fata de situl
ROSCI 0121 Muntele Vulcan

Page
245 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.5-6: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-11: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Abrud

531639.815

349508.828

ROSCI 0121 Muntele Vulcan


Judetul Alba: Ciuruleasa (<1%)
Judetul Hunedoara: Blajeni (<1%), Buces (<1%)
Tipuri de habitate:
8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase; 9150 paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion
Specii de plante:
2186 Syringa josikaea (Liliac transilvanean, Lemnu vantului)
Depozitul neconform de la Aiud se afla la o distanta de ~ 3,10 km fata de situl
ROSCI 0004 Bagau, si la o distanta de ~ 3,05 km fata de situl ROSCI 0253 Trascau.

Page
246 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 4.5-7: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-12: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Aiud

537234.261

401323.726

Depozitul neconform de la Alba Iulia se afla la o distant de ~ 14,27 km fata de situl


ROSCI 0211 Rapa Rosie

Figura 4.5-8: Pozitionarea si vederea amplasamentului

Page
247 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 4.5-13: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba


Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Alba Iulia

514083.81

392601.195

ROSCI 0211 Rapa Rosie


Judetul Alba : Sebes (<1%)
Tipuri de habitate:
6240* - Pajisti stepice subpanonice; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupt,
grohotisuri si ravene
Specii de plante:
4068 Adenophora lilifolia; 1902 Cypripedium calceolus (Papucul Doamnei, Blabornic).
Depozitul neconform de la Blaj se afla la o distanta de ~ 15,82 km fata de situl
ROSCI 0004 Bagau.

Figura 4.5-9: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-14: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Blaj

521298.084

418353.059

Page
248 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitul neconform de la Cimpeni se afla la o distanta de ~7,97 km fata de situl


ROSCI 0116 Molhasurile Capatanei si la o distanta de ~ 8,16 km fata de situl ROSPA
0081 Muntii Apuseni Vladeasa.

Figura 4.5-10: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-15: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Cimpeni

546907.633

350444.359

ROSCI 0116 Molhasurile Capatanei


Judetul Alba: Bistra (4%)
Judetul Cluj: Maguri-Racatau (1%)
Tipuri de habitate:
7110* - Turbarii active; 91D0* - Turbarii cu vegetatie forestiera; 9410 Paduri acidofile de
Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio-Piceetea)
Specii de amfibieni si reptile:
1193 Bombina variegate (Buhai de balta cu burta galbena); 4008 Triturus vulgaris
ampelensis (Triton comun transilvanean)
ROSPA 0081 Muntii Apuseni Vladeasa
Coordonatele sitului sunt:
Latitudine: N 46 38 18
Longitudine: E 22 48 31
Page
249 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Suprafata: 96.223,1 ha
Regiunile administrative sunt:
Judetul Alba 19.5%
Bihor 35%
Cluj 45.5%
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
A223 Aegolius funereus, A091 Aquila chrysaetos, A104 Bonasa bonasia, A215 Bubo bubo,
A224 Caprimulgus europaeus, A080 Circaetus gallicus, A122 Crex crex, A239 Dendrocopos
leucotos, A238 Dendrocopos medius, A236 Dryocopus martius, A103 Falco peregrines, A321
Ficedula albicollis, A320 Ficedula parva, A217 Glaucidium passerinum, A072 Pernis apivorus,
A241 Picoides tradactylus, A234 Picus canus, A246 Lullula arborea, A338 Lanius collurio.
Caracteristicile generale ale sitului
Pajisti naturale, stepe 5%
Pasuni 8%
Alte terenuri arabile 6%
Paduri de foioase 16%
Paduri de conifere 48%
Paduri de amestec 12%
Habitate de paduri 5%
Zona montana cu fenomene carstice, grohotisuri, goluri alpine si paduri de conifer intinse.
Zona este cuprinsa de PN Apuseni, fiind una dintre cele mai salbatice si mai bine conservata
din Muntii Apuseni. Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a judetului Bihor si a
tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare
complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali si
Meridionali. Resursele turistice natural sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o
forma sau alta, neatinse de activitati umane.
Calitate si importanta
Padis Muntele Vladeasa
C1 specii de interes conservativ global 1 specie cristelul de camp (Crex crex)
C6 populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 12 specii acvila
de munte (Aquila chrisaetos), soim calator (Falco peregrinus), ierunca (Bonasa bonasia),
huhurez mare (Strix uralensis), minunita (Aegolius funereus), buha (Bubo bubo), ciuvica
(Glaucidium passerinum), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ciocanitoare de munte
(Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).
Zona propusa consta din Parcul National Apuseni largit cu Muntele Vladeasa, pentru a
include padurile intinse de conifere si alte habitate importante.
Page
250 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt padurile intinse
de molid, amestec molid fag si fag, respective zonele stancoase unde isi gasesc loc de
cuibarit cateva specii de rapitoare. Astfel in molidisurile cuibaresc cel putin patru specii cu
effective importante pentru Romania, iar in padurile de amestec si cele de fag alte cinci
specii. In zonele stancoase gasim doua specii de rapitoare de zi si buha, toate trei fiind rare
pe plan national. Pajistile dintre paduri ofera loc de vanatoare pentru speciile de rapitoare,
respectiv aici cuibareste cristelul de camp.
Vulnerabilitate
1. Turismul necontrolat
2. Turismul in masa
3. Schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatii
agricole precum cositul sau pasunatul
4. Lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere
5. Vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci
6. Vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate
7. Practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, endure, motor de
cross, masini de teren
8. Amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate
9. Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
10. Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
11. Deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului
12. Prinderea pasarilor cu capcane
13. Scoaterea puilor pentru comert illegal
14. Braconaj
15. Defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe
suprafete mari
16. Taierile selective a arborilor in varsta sau aunor specii
17. Arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor)
Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Pasunatul A15%
Exploatare fara replantare B2%
Braconaj, otravire, capcane A5%
Managementul forestier general B15%
Page
251 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Vanatoare A15%
Drumetii montane, alpinism, speologie B20%
Activitati si consecinte in jurul sitului
Managementul forestier general C30%
Alte tipuri de depozitari B10%
Vanatoare B25%

Depozitul neconform de la Cugir se afla la o distanta de ~ 19,8 km fata de situl


ROSCI 0254 Tufisurile calcaroase din Valea Bobalna.

Figura 4.5-11: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-16: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Cugir

486724.128

373401.551

ROSCI 0254 Tufisurile calcaroase din Valea Bobalna


Judetul Hunedoara: Rapoltu Mare (<1%)
Tipuri de habitate
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion).
Page
252 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitul neconform de la Ocna Mures se afla la o distanta de ~ 1,89 km fata de


situl ROSCI 0004 Bagau.

Figura 4.5-12: Pozitionarea si vederea amplasamentului


Tabel 4.5-17: Coordonate puncte centrul investitiei judetul Alba
Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)
Nr. crt.

Denumire / Amplasament

Inchidere depozit neconform Ocna Mures

542825.233

410073.162

4.5.4.2 Impactul prognozat


Lucrarile de inchidere a depozitelor neconfore de deseuri vor avea un impact pozititv asupra
tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).
In faza de exploatare a depozitelor factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna,
care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii acestora, au fost:
praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:
-

caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

vizibilitatea in zbor pentru pasari;

procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile


adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si


pasarile;
caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari
(pentru hrana si adapost).
Page
253 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.5.4.3 Masuri de diminuare a impactului


Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite
incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
-

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la


strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor


respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a


suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitelor va avea un impact negativ doar pe
durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea
acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile
de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra
biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se
conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).
Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor
se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura
strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor
respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict
necesare executarii lucrarilor.
4.5.5

Harti la capitolul Biodiversitate

1. Harta faunei Romaniei

4.6
4.6.1

PEISAJUL

Amplasarea obiectivelor

4.6.1.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


Amplasamentul facilitatii centrale de la Galda de Jos este pozitionat in partea de NE a
comunei Galda de Jos. Terenul se afla in extravilanul localitatii Galda de Jos. Suprafata
ocupata de intreaga investitie este de 25 ha.
Accesul catre amplasament se realizeaza prin DN 1 Teius Alba Iulia, iar distanta fata de
zona rezidentiala este de 5,63 km.
In vederea realizarii proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba
Page
254 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

si a obiectivului proiectat centru de management integrat al deseurilor Galda de Jos a fost


obtinuta HCL nr. 29 din data 29.05.2009, care face dovada punerii la dispozitie a terenului.
Folosinta actuala este de pasune.
4.6.1.2 Statii de transfer
Terenul pe care se va amplasa statia de transfer Blaj se afla in partea de N-NE fata de
municipiul Blaj, la o distanta de 1,9 km de acesta si la 36 km de depozitul Galda de Jos.
Terenul se afla in extravilanul localitatii Blaj, pe domeniul public. Accesul catre statia de
transfer se realizeaza pe drumul judetean DJ107 Blaj Sincel.
Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia este de 0,9 ha.
In vederea realizarii proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba
si a obiectivului proiectat statie de transfer Blaj a fost obtinuta HCL nr. 103 din data
29.03.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. Folosinta actuala este de
rampa de gunoi.
Terenul pe care se va amplasa statia de transfer Tartaria se afla la o distanta de 2,2 km de
localitatea Tartaria si la 46 km de depozitul Galda de Jos. Terenul se afla in extravilanul
localitatii Tartaria, iar suprafata ocupata de statia de transfer este de 1,3 ha.
Accesul in zona se realizeaza prin drumul national DN7 Vantu de Jos - Orastie, aflat in partea
de NE a amplasamentului.
In vederea realizarii proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba
si a obiectivului proiectat statie de transfer Tartaria a fost obtinuta HCL nr. 12 din data
04.03.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. Folosinta actuala este de
pasune.
4.6.1.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Depozitul de deseuri neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata de
localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al
raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin
intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN1
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 1138 din 14.08.2009.
Depozitul de deseuri neconform Ocna Mures este amplasat in partea de E a localitatii
Ocna Mures, la o distanta de 350 m fata de raul Mures. In partea de sud-vest depozitul este
marginit de paraulValea Bnata.distanta pana la cea mai apropiata localitate este de 300 m
(Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna Mures.
Accesul catre depozitul de deseuri se realizeaza prin drumul comunal DC 3.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 10114 din
13.08.2009.
Depozitul de deseuri neconform Blaj este amplasat in partea de N-NE a municipiului Blaj,
in extravilanul satului Sincel, comuna Sincel, la o distanta de 640 m fata de paraul Valea
Mica. Distanta fata de municipiul Blaj este de 1,9 km, iar distanta fata de raul Tarnava Mica,
amplasat la partea de nord a depozitului, este de 1,3 km.
Page
255 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Suprafata ocupata cu deseuri este de 1,5 ha. Accesul in zona depozitului de realizeaza printrun drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107 Blaj Sincel.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 209 din 16.09.2009.
Depozitul de deseuri neconform Aiud este amplasat in partea de nord a municipiului Aiud.
Distanta fata de zona rezidentiala este de 2,5 km si 770 m fata de limita extravilanului, iar
distanta fata de raul Mures este de 1,5 km.
Suprafata ocupata cu deseuri este de 2,3 ha. Accesul in zona depozitului se realizeaza prin
drumul national DN 1.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 174 din 13.08.2009.
Depozitul de deseuri neconform Cugir este amplasat la nord de localitatea Cugir. Depozitul
se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea si 1,7 km fata de orasul Cugir. Distanta
pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m (paraul Chisag) si respectiv 334 m (raul
Cugir). Accesul in zona depozitului de deseuri se realizeaza prin drumul judetean DJ 107.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 115 din 19.08.2009.
Depozitul de deseuri neconform Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de
exploatare care vine din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza
prinpartea estica, iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul
de acces. Depozitul se afla amplasat laodistanta de 4,5 km de orasul Cimpeni si la peste 1
km distanta de localitatea Dealu Capsei. Paraul Schiopului, alfuent al raului Bistra, se afla la
aproximativ 20 m de depozit.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 52 din 26.08.2009
Depozitul de deseuri neconform Abrud este localizat de-a lungul drumului national DN
74A, la o distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte
care se opresc langa paral Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se
varsa in paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud.
In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 46 din 08.10.2009.
4.6.2

Impactul prognozat

4.6.2.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


In cazul depozitului conform, a statiei de sortare si a instalatiei de TMB simpla, peisajul nu are
valoare deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu indceperea lucrarilor de
amenjare si apoi de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul
asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu
vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.
Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o
suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. Caracteristicile reliefului nou creat
vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.
Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi
amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului,
Page
256 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului,


peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea
deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe
acestuia a deseurilor.
Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj
antropizat, plin de miscare si de componente precum:
zone in curs de excavare,
drumuri de acces sau tehnologice,
cladiri si instalatii in constructie
oameni angrenati in diferite activitati
utilaje de diferite dimensiuni si culori.
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi
definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor spre exemplu vor dispare dupa
inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul
pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in
totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca
recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.
In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica,
naturale, etc.
Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:
drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;
cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;
zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de
deseuri si depozite de pamant).
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si
anume prin:
aspecte negative:
-

disparitia caracterului natural al zonei;

aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.

aspecte pozitive:
-

senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada santierului si a


drumului de acces va fi corect intretinuta.

realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

Page
257 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.6.2.2 Statiile de transfer


In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a
obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.
Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj
antropizat, plin de miscare si de componente precum:
zone in curs de excavare,
drumuri de acces sau tehnologice,
cladiri si instalatii in constructie
oameni angrenati in diferite activitati
utilaje de diferite dimensiuni si culori.
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi
definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de
constructie.
Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra
in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din
localitatile respective.
Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de
noi componente antropice:
drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;
cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.
Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact
semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.
4.6.2.3 Inchiderea depozitelor neconforme
Impactul asupra peisajului generat de activitatile de inchidere a depozitelor neconforme din
mediul urban va fi pozitiv. In present, din cauza depozitarii neconforme a deseurilor pe
respectivele amplasamente, peisajul a fost radical afectat. Deoarece nu se realizeaza
acoperirea zilnica a deseurilor cu material inert, acestea sunt imprastiate de vant, ajungand
pe terenurile invecinate. Mai mult, suprafata ocupata de deseuri este destul de extinsa, mai
ales in cazul depozitului de la Alba Iulia.
Activitatile de inchidere prevazute care vor avea un impact pozitiv asupra peisajului sunt:
sistematizarea masei de deseuri va reduce semnificativ suprafata ocupata, redand
circuitului natural terenurile ramase libere;
innierbarea suprafetei impermeabilizate si acoperite va avea cu siguranta un impact
pozitiv asupra peisajului existent.
4.6.3

Masuri de diminuare a impactului


Page
258 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.6.3.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos


Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra
peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:
imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata
din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;
perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative;
cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj.
Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe
parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de
acces.
Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza
conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze
aspectele pozitive.
4.6.3.2 Statii de transfer
Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul
necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor
respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict
necesare executarii lucrarilor.
In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand
cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra
corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia
peisajului.
Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective,
permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea
vegetala din arbori si arbusti.
4.6.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitelor au rolul de igienizare a terenului pe
care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale
si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

4.7
4.7.1

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Caracteristici principale

Judetul Alba este situat in partea central-vestica a Romaniei, in interiorul marii curburi a
Muntilor Carpati, pe cursul mijlociu al Muresului, fiind strabatut de meridianul de 24
longitudine estica si paralela de 46 latitudine nordica.
Page
259 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Judetul Alba, este ancorat intre Muntii Apuseni la vest, inalti de peste 1800 m, Carpatii
Meridionali la sud cu peste 2000 m altitudine si Podisul Transilvaniei la est, prezentand o
mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului si subsolului si locuri prielnice
asezarilor umane.
Ocupand o suparafata de 6242 km2, judetul Alba reprezinta 18,3% din teritoriul Regiunii 7
Centru si cca. 2,6% din suprafata totala a tarii.
Judetul Alba, cuprindea la sfarsitul anului 2005 un numar de 4 municipii, 7 orase, 66 de
comune cu 656 sate si 39 de sate ce aprtin municipiilor si oraselor.
Populatia judetului Alba la 1 iulie 2005 era de 379.184 locuitori, 58% locuind in mediul urban
si 42% in mediul rural.
Fata de datele de la recensamantul populatiei din anul 2002, numarul populatiei din judet a
scazut cu 7266 persoane in anul 2005.
4.7.1.1 Dezvoltare economica
Principalele sectoare economice din judet sunt reprezentate de: industrie, constructii,
transporturi, comert, agricultura.

Figura 4.7-1: Ponderea activitatilor economice

Rata somajului a scazut la nivel de judet in perioada 2001-2005. In anul 2005 rata somajului
la nivelul judetului a fost de 8,3%, valoare care se inscribe peste media pe tara de 5,9 si a
regiunii de 7,3%.
Castigul salarial nominal, mediu net lunar pe persoana in anul 2005 in judet a fost de 645 lei,
fiind mai mic decat cel regional 661 lei si decat la nivel national 746 lei.
Produsul Intern Brut al Judetului Alba in anul 2004 (ultimul an pentru care s-a comunicat PIB
Page
260 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

in Anuarul Statistic al Romaniei 2006) totaliza 4282,3 milioane lei (RON) preturi curente,
reprezentand circa 1,7% din PIB al Romaniei si 14,2% din PIB Regiunea 7 Centru.
PIB/an

2000

2001

2002

2003

2004

PIB total
(milioane lei)
Judet ALBA

1322,1

1793,1

2276,7

3374,9

4282,3

PIB total
(milioane lei)
Regiunea 7

10177,5

14421,2

19113,5

24810,8

30096,4

PIB total
(milioane lei)
Romania

80377,3

116768,7

151475,1

197564,8

246468,8

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

4.7.1.1.1 Industria
Din 1998, contributia serviciilor la PIB a depasit aportul industriei in PIB, ceea ce arat trendul
pozitiv al dezvoltarii sectorului tertiar, semn al unei economii moderne. Aceeasi tendinta
exista si la nivel national. Sunt dezvoltate majoritatea activitatilor industriale:
Industria prelucratoare: confectii din textile, pielarie si incaltaminte, prelucrarea
lemnului, celuloza, hartie si carton, chimie, alte produse din minerale nemetalice,
metalurgie, constructii metalice si produse din metal, mobilier, etc.;
Energie elcetrica si termica, gaze si apa;
Produse industriale de baza: cherestea, lapte, mobilier, etc.
4.7.1.1.2 Activitati agricole
Suprafata agricola a judetului Alba este de 328.017 ha. Dupa modul de folosinta, structura
suprafetei agricole se prezinta astfel:
40,49% - suprafata arabila;
57,96% - pasuni si fanete;
1,07% - suprafata vii
0,48% - suprafata livezi.
In agricultura, productiile medii la hectar la principalele culturi au inregistrat in anul 2003 fata
de anul 2002 scaderi semnificative: 14,3% la grau, 22,8% la sfecla de zahar si 22,6% la
porumb. Au crescut in schimb productiile medii la culturile de legume.
Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltat la nivelul judetului. Evolutia septelului in
perioada 2003 ianuarie 2006 este prezentata in tabelul de mai jos:

Page
261 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Tabel 4.7-1: Evolutia septelului in perioada 2003 - 2006


Specificare

UM

31.12.2003

31.12.2004

31.01.2005

31.01.2006

Bovine total

cap

76.382

76.803

78.644

79.386

Din care matca

cap

44.007

44.112

44.351

43.804

Ovine+caprine total

cap

229.090

232.588

246.643

253.696

Din care fatatoare

cap

177.728

177.680

177.758

178.914

Porcine total

cap

100.749

102.442

105.075

102.528

Din care scroafe

cap

5.658

5.493

5.485

5.423

Pasari total

Mii cap

2.308

2.526

2.349

2.679

Din care ouatoare

Mii cap

992

1.005

998

994

4.7.1.1.3 Infrastructura si transport


Reteaua rutiera a judetului insumeaza 419,26 km de drumuri nationale, 1044,62 km de
drumuri judetene si 1166,29 km de drumuri comunale. Din totalul de 2630,16 km drumuri
existente, 936,59 km drumuri asfaltate, 912,05 km sunt drumuri balastate si 781,50 km sunt
drumuri de pamant.
Linii de cale ferata in exploatare un total de 237 k din care:
Electrificate 148 km
Linii cu ecartament normal cu o cale 104 km
Linii cu ecartament normal cu doua cai 133 km.
4.7.1.1.4 Forta de munca
Cel mai mare procent de activitate se inregistreaza in grupa de varsta 35-44 ani (81,45 din
totalul populatiei cu aceasta varsta este activa) in timp ce in cazul grupei de varsta 25-34 de
ani, persoanele active reprezinta 76%.
In cadrul Regiunii Centru, cea mai ridicata rata de ocupare s-a inregistrat in judetul Alba
(63,9%). Referitor la structura ocuparii, serviciile au crescut ca pondere in totalul populatiei
ocupate in detrimentul industriei 35,7% fata de 31,4%, urmate la mica diferenta de populatia
ocupata in agricultura (28,3%). Singurul sector care a inregistrat cresteri, in intervalul 19932005, este cel al serviciilor, in judetul Alba inregistrandu-se o crestere cu 12,7%.
4.7.1.1.5 Turismul
Dispunand de un potential turistic deosebit, relieful predominant muntos favorizeaza
practicarea turismului montan.
Page
262 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Baza materiala a turismului din judetul Alba, cuprindea in anul 2005, 27 unitati de cazare,
intre care 7 hoteluri, 3 cabane si 2 campinguri, 14 pensiuni. Capacitatea totala de cazare este
de 1179 locuri. Numarul turistilor cazati in anul 2005 a fost de 48.963, numarul de innoptari
pentru turistii cazati a fost de 94.643 in anul 2005.
4.7.2

Impactul prognozat

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta


mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:
influenta asupra calitatii vietii;
influenta asupra activitatilor economice existente in zona;
influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin
crearea unor noi locuri de munca.
Numarul de locuri de munca create prin implementarea proiectului: statia de transfer Blaj - 5
persoane, statia de transfer Tartaria 5 persoane, central de management integrat al
deseurilor Galda de Jos 92 persoane.
Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina,
impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect,
micsorandu-se migratia lor spre alte zone.
Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Alba este strans aliniata
si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va
imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de
a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si
romanesti.
De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin
intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Inchiderea depozitelor
neconforme din judetul Alba va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru
locuitorii localitatilor unde sunt amplasate depozitele neconforme.
Amplasarea centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos, precum si a
statiilor de transfer s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia
asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul
Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata
de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus
(>1000m).
Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a
serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:
colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de
deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer;
se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea
eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau
Page
263 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

pe alte terenuri un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;


prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a
tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;
existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de
utilaje moderne de transport;
unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de
sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel
sursele de venituri.
Realizarea depozitului zonal la Galda de Jos va avea inerent unele efecte negative legate
de:
costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de
exloatare se va reflecta in cest cost.
Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane,
prin:
afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;
zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor;
poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari);
modificarea peisajului in zona.
Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea
bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa,
iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor
de suprafata.
4.7.3

Zgomotul

Centrul de management integrat al deseurilor si statiile de transfer


Sursele de poluare sonora sunt:
a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale;
b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare,
utilajele de transfer deseurii si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.
Sursele de poluare sonora in faza de constructie este determinata de functionarea utilajelor
de constructie si transport materiale.
Utilajele de constructie mari generatoare de zgomot sunt excavatoarele, buldozerele,
motoarele utilajelor de transport de mare capacitate, etc.
Este probabil ca in faza de constructie, in functie de numarul de surse de zgomot care vor
functiona concomitent, pe amplasamente sa se realizeze nivele semnificative de zgomot,
similare cu cele acceptate pentru incinte industriale, parcaje auto, zone feroviare etc. Aceste
Page
264 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

nivele de zgomot nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat (prin mediu protejat se
intelege mediul locuit urban sau rural), avand in vedere faptul distanta fata de receptorii
protejati si a posibilelor ecranari.
Conform STAS 10009-88 Acustica in constructii, Acustica urbana limitele admisibile de
zgomot stabilite pentru diferite zone functionale din mediul urban sunt cuprinse intre 45 dB(A)
la limita parcurilor, zonelor de tratament balnear si 90 dB(A) la limita aeroporturilor,
parcajelor auto.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe amplasamentul CMID si a statiilor de
transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru
incinte industriale, anume de 65 dB(A).
Nivelul maxim al surselor de zgomot 85 dB(A);
Nivelul maxim al zgomotului la limita incintei 65 dB(A);
Nivelul zgomotului la limita receptorilor sensibili, este imperceptibil.
Nu exista poluare prin vibratii.
Nivelul de poluare sonora, estimat pentru functionarea instalatiilor la capacitatea maxima,
este cel prezentat in tabelul urmator:
Tabel 4.7-2: Poluantii fizici (zgomot) care afecteaza mediul

Poluare maxima admisa


dB(A)

Poluare de fond dB(A)

Pe zona
obiectivului
dB(A)

Pe zone de
protectie/restri
ctii dB(A)

65

85

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

Instalatia de
sortare

65

40

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

Instalatia de
spalare auto

65

20

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

Instalatia de
tratare
Zgomot
mecanobiologica

65

45

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

Sursa de
poluare

Autovehicule
Zgomot de mare
tonaj

Zgomot

Zgomot

Pe zone
rezidentiale de
recreere sau
alte zone
protejate

Nr. Surse de poluare


5

Tipul poluarii

Nr.
Crt.

Poluare calculate produsa de


activitate si masuri de
eliminare/reducere
Masuri de
eliminare/reducere
a poluarii

Page
265 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Atelierul de
intretinere

Zgomot

Utilaje in
Zgomot zona de
depozitare

65

85

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

65

85

Nesemnificativa

Nu sunt necesare

Conform estimarilor, nivelul maxim inregistrat este de 85 dB(A) in zonele de functionare a


autovehiculelor de mare tonaj, precum si a utilajelor din zona de depozitare.
Caracterul zgomotului :
zgomot de medie si joasa frecventa.
Nivelul de zgomot la limita incintei si la cel mai apropiat receptor protejat
Absorbtia energiei sonore in aer este foarte mica si poate fi luata in considerare numai in
cazul distantelor mari.
Neglijand efectele ei, la o unda sferica radianta intr-un spatiu deschis, intensitatea sunetului
descreste proportional cu patratul distantei fata de sursa:

Astfel pentru a afla nivelul zgomotului la o anumita distanta de sursa se poate aplica relatia:

Unde:
L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursa (r1 = 1 m);
L2 = nivelul zgomotului la distanta r2 de sursa.
Nivelul de zgomot la limita incintei:
Aplicand relatia de mai sus pentru r2 = 10 m (distanta minima pana la limita incintei) rezulta:
r2 = 10 m

Nivelul de zgomot calculate la limita incintei: 65 dB(A)


Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintelor industriale este:

Nota: Valoarea de mai sus reprezinta doar o componenta a nivelului de zgomot din zona.
Valorile obtinute prin determinari pot fi sensibil mai mari datorita suprapunerii efectelor
Page
266 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

surselor din zona.


Nivelul de zgomot la limita receptorului protejat:
Avand in vedere faptul ca distanta fata de receptorii protejari (cele mai apropiate zone locuite)
este de peste 1 km, zgomotul produs in cadrul obiectivului va fi imperceptibil de catre acestia.
Principalele activitati generatoare de zgomot si vibratii pe parcursul perioadei de operare a
depozitului de deseuri, statiei de sortare si a instalatiei de tratare mecano-biologica sunt
reprezentate de transportul, descarcarea si compactarea deseurilor reziduale colectate in
noua celula, operarea echipamentelor statiei de sortare (incarcator frontal, motostivuitor,
separator magnetic, benzi de sortare, ventilatoare aerisire, etc.).
Alte activitati generatoare de zgomot sunt: functionarea pompelor de la statia de epurare a
levigatului si de la putul de alimentare cu apa.
Echipamentele de lucru care vor produce zgomot in aceastafaza sunt urmatoarele:
autogunoierele, buldozere, compactoare, tocator, autocamioane avand o putere acustica
cuprinsa intre 50 si 110 dB.
Se asteapta ca nivelul de zgomot produs la incarcarea, transportul si descarcarea deseurilor
sa se incadreze in limitele valorilor admise de zgomot a echipamentului utilizat. De
asemenea, activitatea care se va desfasura in cadrul noului deposit nu se va constitui intr-o
sursa de poluare fonica, nivelul zgomotului generat nedepasind valoarea de 65 dB(A) la limita
amplasamentului.
In ceea ce priveste impactul vibratiilor produse ca urmare a transportului deseurilor asupra
locuintelor, zona cea mai afectata va fi cea adiacenta DN 1 aferenta accesului in centrul de
management integrat al deseurilor Galda de Jos. Pe acest traseu se va realiza atat
transportul de capacitate mare de la statiile de transfer catre centrul de management al
deseurilor cat si transportul camioanelor care realizeaza colectarea deseurilor catre central de
management Galda de Jos.
4.7.4

Poluare biologica

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata de microorganisme


si/sau virusi. Din aceasta perspectiva, o poluare biologica directa este prezumabila in
prezenta evaluare, ca efect/rezultat al deseurilor periculoase si infectioase. Periculozitatea
acestora consta in prezenta potentiala in masa lor a unor agenti patogeni, cum ar fi excretii,
culturi de laborator, tesuturi, materiale sau echipamente care au intrat in contact cu pacienti
infectati.
In literatura de specialitate, deseurile periculoase si infectioase sunt definite astfel:
deseuri rezultate in urma activitatilor medicale, care constituie un risc real pentru
sanatatea umana si mediu si care sunt generate in urma activitatilor de diagnostic,
tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de
cercetare medicala ; devin infectioase daca sunt contaminate cu sange sau alte fluide
biologice sau daca au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxine ale
microorganismelor.
Aceasta categorie de deseuri nu face obiectul proiectului evaluat.
Page
267 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In aceeasi ordine de idei, se poate afirma ca deseurile municipale, si in mai mare masura
fractia umeda a deseurilor menajere, contine o serie de germeni patogeni, care pot sa se
dezvolte in acest mediu, mai ales in perioadele calde ale anului. Pentru diminuarea riscurilor
de contaminare cu asemenea poluanti biologici, Ministerul Sanatatii a emis Ordinul nr. 536/
23 iunie 1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de
viata al populatiei. In Cap. 5 al acestui act, Norme de igiena referitoare la colectarea,
indepartarea si neutralizarea deseurilor solide, sunt prevazute procedurile recomandate
pentru colectarea, transportul, procesarea si eliminarea principalelor categorii de deseuri
menajere, cele mai importante fiind:
Colectarea la sursa sa se realizeze, cel putin in doua fractii, reciclabile (uscata) si
nereciclabile (umeda);
Colectarea sa fie facuta in pubele prevazute cu capace;
Containerele destinate transportului sa fie inchise;
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:
o

Orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;

Pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;

Sa se colecteze pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.

Pe de alta parte, o poluare biologica in perimetrul depozitelor actuale neconforme, este


favorizata de purtatorii specifici ai virusilor unor boli infectioase, purtatori din categoria
rozatoarelor, pasarilor si insectelor, pentru care, arealul insalubru al zonelor respective este
un mediu propice de dezvoltare.
In consecinta, se apreciaza ca zonele actualelor depozite neconforme constituie o sursa
semnificativa de poluare biologica.
Prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, toate aceste problem vor fi eliminate.
4.7.5

Poluarea bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de
paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din
scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate
de banali, avand o mare raspandire in natura.
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta
germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si
chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:
deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe
terenurile inconjuratoare;
suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;
contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.
Page
268 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si
pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este
prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari ciori,
pescarusi.
Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare compactare, precum si
zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare,
strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de
a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza
zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).
Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Galda de Jos, cea mai
apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile
pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si
pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de
salubritate.
4.7.6

Masuri de diminuare a impactului

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va
asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:
Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie
exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor
uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;
Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de
lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie
cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea
biologica;
Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale
asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de
catre vant;
Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea
efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea
deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si
ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;
Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:
Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor;
Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana
la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor
de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor
cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri
dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea
pasarilor;
Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul
utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare
Page
269 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul.


Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de
protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit
periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a
echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii
echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.
Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru
comunitatea locala, cum ar fi:
Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate
realizarii infrastructurii;
Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior,
in perioada de exploatare;
Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;
Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in
constructii, mecanici, electromecanici, etc.
Masuri de reducere a zgomotului
Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la
zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate
reduce impactul zgomotelor;
Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si
compresoarele trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili
la zgomot (personal angajat);
Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de
constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect
din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire,
remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a
lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o
activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face
acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote;
Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ
de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la
procesele sau utilajele producatoare de zgomot;
NPZ urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli;
NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a
determina distanta sigura de la sursa (90decibeli);
Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi
marcata ca Zona zgomotoasa A se purta antifoane, in acelasi mod in care se
marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie.
Page
270 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

4.8

CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Au fost identificate vestigii istorice, muzee si monumente in municipiul Alba Iulia, localitatea
Vintu de Jos, municipiul Blaj. Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la
monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un
impact asupra acestora.
Se poate aprecia ca, prin natura activitatilot propuse, investitia nu va avea un impact
semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

5.

ANALIZA ALTERNATIVELOR

Scopul principal al sistemului demanagement integrat al deseurilor este:


Reducerea cantitatilor de deseuri care ajung in depozite;
Folosirea energiei si materialelor continute in deseuri;
Conservarea terenului si resurselor naturale;
Optimizarea eficientei consturilor managementului deseurilor;
Atingerea tintelor impuse de Comisia Europeana si legislatia nationala;
Reducerea impactelor de mediu ale managementului deseurilor;
Reducerea mutarii deseurilor si regularizarea transportului.
Abordarea in Managementul Integrat al Deseurilor este o combinatie intre colectarea
deseurilor, tratarea si metodele de depozitare, cu scopul de a atinge tintele mentionate mai
sus, in maniera cea mai putin costisitoare.
Varianta propusa presupune implementarea unui sistem de management integrat al
deseurilor, care sa rezolve toate problemele existente la ora actuala in sistemul deficitar
existent. Prin proiect se va realiza un nou depozit de deseuri conform, o statie de sortare
precum si o instalatie de tratare mecano-biologica in localitatea Galda de Jos, si doua statii
de transfer, una in localitatea Tartaria si cealalta in apropierea municipiului Blaj. Pentru a
eficientiza noul sistem, judetul Alba a fost impartit in 4 zone:
Zona 1, acopera partea centrala a judetului, va fi deservita de centrul de management
integrat al deseurilor Galda de Jos si de statia de transfer de la Aiud, ultima fiind
prevazuta printr-un proiect Phare;
Zona 2, acopera partea de sud a judetului, va fi deservita de statia de transfer din
satul Tartaria (comuna Salistea);
Zona 3, acopera partea de vest a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer in:
Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, prevazute prin proiecte Phare;
Zona 4, acopera partea de est a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Blaj.
Implementarea acestui sistem de management integrat al deseurilor va asigura atingerea
obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu 2007 2013 si a angajamentelor
Page
271 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

asumate de Romania in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, in legatura cu judetul


Alba.

5.1

DESCRIEREA ALTERNATIVELOR SI JUSTIFICAREA ALTERNATIVEI ALESE


PENTRU PROIECT

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele e\aspecte:


Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona;
Cantitatile de deseuri generate;
Distanta pana la zonele locuite;
Accesul autogunoierelor la facilitati;
Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta
la care se afla apele de suprafata, etc.);
Disponibilitatea terenurilor;
Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos este situat in extravilanul
satului Galda de Jos. Accesul se realizeaza prin intermediul a doua drumuri de acces care vin
din drumul national DN 1. Depozitul serveste intregul judet (toate cele patru zone de
colectare), din care 232.723 locuitori in zona urbana si 170.430 locuitori in zona rurala.
Terenul pe care se construieste centrul de management integrat al deseurilor are o suprafata
de 25 ha.
Pentru realizarea investitiei a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 369 din 23.12.2009.
Statia de transfer Blaj este amplasata in extravilanul satului Sincel. Accesul se realizeaza
prin intermediul unui drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107.
Statia de transfer deserveste zona 4, cu o populatie totala de 48.463 de locuitori, din care
20.990 de locuitori in mediul urban si 27.473 de locuitori in mediul rural.
Terenul pe care se va construi statia de transfer are o suprafata de 6.536 m2.
Pentru realizarea investitiei a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 44 din 09.03.2010.
Statia de transfer Tartaria este amplasata in extravilanul statului Tartaria, comuna Salistea.
Accesul se realizeaza prin intermediul drumului national DN 7 Vintu de Jos Orastie. Statia
de transfer deserveste zona 2, cu o populatie totala de 91.612 de locuitori, din care 55.846 de
locuitori in mediul urban si 35.766 de locuitori in mediul rural.
Terenul pacare va fi amplasata statia de transfer are o suprafata de 13.000 m2.
Pentru realizarea statiei de transfer a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 72 din
13.04.2010.
Depozitul de deseuri neconform Abrud este localizat de-a lungul drumului national 74A, la
o distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte care se
opresc langa paraul Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se varsa in
paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud. In vecinatatea depozitului se gasesc locuinte.
Page
272 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitul de deseuri neconform Aiud este amplasat la o distanta de 640 m fata de orasul
Aiud si la aproximativ 1,5 km fata de raul Mures. Accesul in zona depozitului se realizeaza
prin drumul national DN 1. Depozitul este amplasat in extravilanul localitatii, aprtine
domeniului public al Primariei Municipiului Aiud.
Depozitul de deseuri neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata de
localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al
raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin
intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN 1.
Depozitul este amplasat in intravilanul Municipiului Alba Iulia, fiind domeniu public al
municipiului Alba Iulia.
Depozitul de deseuri neconform Blaj este amplasat la 1 km fata de orasul Blaj, la 640m de
paraul Valea Mica si 1,3 km fata de raul Tarnava Mica. Accesul in zona depozitului de
realizeaza printr-un drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107 Blaj
Sincel. Depozitul este amplasat in extravilanul satului Sincel, fiind domeniu public apartinand
municipiului Blaj.
Depozitul de deseuri neconform Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de
exploatare care vine din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza
prin partea estica, iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul
de acces. Depozitul se afla amplasat la o distanta de 4,5 km de orasul Campeni si la peste 1
km distanta de localitatea Dealu Capsei. Paraul Schiopului, afluent al raului Bistra, se afla la
aprox. 20 m de depozit.
Depozitul de deseuri neconform Cugir se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea
si 1,7 km fata de orasul Cugir. Distanta pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m
(paraul Chisag) si respective 334 m (raul Cugir). Accesul in zona depozitului de deseuri se
realizeaza prin drumul judetean DJ 107. Depozitul de deseuri este amplasat in intravilanul
localitatii Vinerea, fiind in administrarea Primariei orasului Cugir.
Depozitul de deseuri neconform Ocna Mures se afla la o distanta de 350 m fata de raul
Mures. In partea de sud-vest depozitul este marginit de paraul Valea Banta. Distanta pana la
cea mai apropiata localitate este de 300 m (Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna
Mures. Accesul in zona depozitului se realizeaza din drumul communal DC 3. Depozitul de
deseuri este amplasat in intravilanul orasului Ocna Mures si apartine domeniului public al
orasului Ocna Mures.

5.2

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare
globala).
Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:
indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
indicele de poluare globala ( IPG )

Page
273 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

5.2.1

Evaluarea impactului asupra mediului

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator parcurge mai multe etape de
aprecieri sintetice bazate pe indici de calitate ce pot sa reflecte starea generala a factorilor de
mediu analizati.
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele proiectului
asupra mediului avand la baza marimea care se determina luand in considerare nivelul
unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect actiunile proiectului


Lreglementat norme si acte de reglementare
Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se
poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printrun sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+

influenta pozitiva

influenta nula

influenta negativa

E efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate
asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = 0 +1

influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 0

influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0

starea mediului nu este afectata de proiect

5.2.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prinindici de calitate (Ic)


Tabel 5.2-1: Matricea de evaluare a impactului
Actiunea sau
sursele generatoare

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului 0

Efectele asupra factorilor de mediu


Aer

Apa

Sol-subsol

Biodiversitatea
-

Asezari
umane
0

Page
274 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Colectare si evacuare ape uzate

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu +


C.M.A.

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim 0


admis

si +

Managementul deseurilor procesare (sortare, 0


compostare)

Managementul deseurilor depozitare

Inchidere depozite neconforme

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra 0


mediului

Efectul social si economic

MARIMEA EFECTELOR

+2

+3

+3

+3

Managementul
transport

deseurilor

colectare

EAER = +2
EAPA = +3
ESOL-SUBSOL = +3
EBIODIVERSITATE = 0
EASEZARI UMANE = +3
Factor de mediu

Valoarea indicelui de calitate (Ic)

Concluzii

Aer

0,5

Afectat in limite admise

Apa

0,33

Afectat in limite admise

Sol subsol

0,33

Afectat in limite admise

Biodiversitate

Nu este afectat semnificativ

Asezari umane

0,33

Afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de


executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care
compun Sistemul integrat de management al deseurilor, impactul asupra factorilor de mediu
se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului
prevazute.
Page
275 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

5.2.2

Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:


valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;
scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic.
Nota de
bonitate

Valoarea Ic

10

Ic = 0

Ic = 0,0 0,25

Efectele asupra mediului inconjurator


Mediul nu este afectat de activitatea proiectata.
Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2.

Ic = 0,25 0,50
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3.

Ic = 0,50 1,00
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

Ic = - 1,00
Efectele sunt negative.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.

Ic = -1,0 -0,5
Efectele sunt negative.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.

Ic = -0,5 - 0,25
Efectele sunt negative.
Mediul este degradat, nivel 1.

Ic = - 0,25 - 0,025
Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.
Mediul este degradat, nivel 2.

Ic = -0,025 - 0,0025
Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.
Mediul este degradat, nivel 3.

Ic = sub -0,0025
Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.

5.2.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului


Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta
din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o
diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde
Page
276 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

de numarul factorilor de mediu analizati.


Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa
intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).
Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se
inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta
starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

IPG = 1 nu exista poluare


IPG > 1 exista poluare de calitate a mediului
Tabel 5.2-2: Scara de bonitate
IPG = 1

Mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 12

Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 23

Mediul este suspus activitatii umane, provocand stare de disconfort


formelor de viata

IPG = 34

Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor


de viata

IPG = 46

Mediul de viata este grav afectat de activitatea umana, periculos pentru


formele de viata

IPG > 6

Mediul este degradat, impropriu formelor de viata

5.2.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala


Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.
Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si =
237,76 cm2.
Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic.
Page
277 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Factor de mediu

Ic (indice de calitate)

Nb (nota de bonitare)

Aer

0,5

Apa

0,33

Sol-subsol

0,33

Biodiversitate

10

Asezari umane

0,33

Relatia grafica intre Nb calculate pentru cinci elemente ale mediului, este o figura
geometrica neregulata formata cu valorile din coloana 3 a tabelului de mai sus, avand
suprafata de 191,79 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,23


Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de
mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a
impactului asupra mediului.
Efectele proiectului sunt preponderent pozitive.

Page
278 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 5.2-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala

6. MONITORIZAREA
Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si
post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.
Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe
durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru
protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale Apele Romane, organele locale de
sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).
Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.
Monitorizarea investitiilor se va efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de
operare.
Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:
monitoringul emisiilor;
monitoringul calitatii factorilor de mediu;
Page
279 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

monitoringul tehnologic;
monitoringul post inchidere.

6.1
6.1.1

CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS

Monitorizarea in faza de executie

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu,


care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.
Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa
asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului. Planul de management se va
elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a
obictivelor de mediu.
Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din
punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face
controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de
mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Alba prin acordul de mediu.
Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform
procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.
Planul de management de mediu va fi inaintat Agentiei de Protectia Mediului Alba inainte de
inceperea lucrarilor.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de
amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre
constructori la elaborarea ofertelor.
Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a
unui accident major
Depozitul de deseuri zona de depozitare propriu-zisa
Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si
controlul urmatorilor parametri de mediu:
Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei
depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de
fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului
de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de
fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.
Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si
sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire
la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice;
stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul
strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.
Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la
Page
280 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de


extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.
Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si
controlul urmatorilor parametrii de mediu:
Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa
tehnologica si apa menajera;
Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu
referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.
6.1.2

Monitorizarea in faza de exploatare

Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului.


Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:
a) Monitorizarea tehnologica;
b) Monitorizarea calitatii factorilor de mediu.
6.1.2.1 Monitorizarea tehnologica
Monitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor
amenajari si dotari posibile din depozite:
Starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
Starea impermeabilizarii depozitului;
Functionarea sistemelor de drenaj;
Comportareataluzurilor si a digurilor;
Urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor dj acoperite;
Functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;
Functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de deposit;
Functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluvial;
Starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul depozitului, cum ar fi cele de tratare
mecano-biologica, sortare materiale reciclabile, spalare auto.
Monitorizarea tehnologica are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si
explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasari
inegale ale deseurilor in corpul depozitului.
Pentru a descrie modificarea in timp a depozitului si a proba respectarea limitelor de emisie,
este necesara inregistrarea sistematica a datelor de functionare relevante ale depozitului.
Responsabilul cu monitorizarea trebuie sa asigure faptul ca aparatura de masurare si control
utilizata este functionabila in orice moment. Acest lucru se realizeaza printr-o intretinere si
calibrare periodica, conform cu legislatia in vigoare.
Page
281 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Program de monitorizare pentru faza de functionare


In faza de functionare, se compileaza si se documenteaza datele referitoare la urmatoarele
aspecte:
A. Deformari ale sistemelor de etansare a depozitului de deseuri;
B. Capacitatea de functionare a conductelor de colectare a levigatului:
a) Deteriorari mecanice:
-

deformari, fisuri, rupture;

deteriorari ale imbinarilor si ale coturilor.

b) Depuneri de cruste dimensiunea si pozitia in conducta a depunerilor de


cruste.
C. Conditiile de temperatura in corpul depozitului de deseuri.
Operatorul depozitului are obligatia sa informeze imediat autoritatea competent asupra
deficientelor de functionare a sistemului de colectare a levigatului. Masurile de remediere sunt
hotarate de comun accord cu autoritatea de mediu competenta.
6.1.2.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu
Monitorizarea mediului se refera la inspectia periodica si testarea efectuata pentru a evalua
impactul asupra depozitului de deseuri si asupra mediului inconjurator.
Sistemul de monitorizare completa a depozitului este alcatuit din urmatoarele parti:
Sistemul de monitorizare a levigatului
Sistemul de monitorizare a apelor subterane
Sistemul de monitorizare a apelor de suprafata
Sistemul de monitorizare a biogazului
Sistemul de monitorizare a asezarilor.
Ca parte a sistemului de monitorizare completa exista o serie de parametri, care au un rol
semnificativ in organizarea si monitorizarea diverselor procese si operatiuni ale depozitului de
deseuri. Acesti parametri sunt urmatorii:
Date meteorologice
Volumul si compozitia deseurilor primite
Volumul si compozitia materialului solid primit
Monitorizarea tuturor lucrarilor de suport si inregistrarea tuturor problemelor care
afecteaza functionarea corecta a intregii unitati.
Toate datele colectate de sistemul de monitorizare trebuie pastrate la fata locului si
organizate in mod corespunzator pe dosare.
Page
282 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

6.1.2.2.1 Sistem de monitorizare a levigatului


Deoarece depozitul de deseuri este echipat cu o statie de tratare a levigatului, prelevarea si
testarea levigatului sunt considerate ca fiind de mare importanta. Usoare schimbari in totalul
solidelor dizolvate (TSD), consumul chimic de oxigen (CCO) sau concentratia de metale
grele, pot afecta eficienta sistemului de tratare utilizat. Operatorul statiei de tratare trebuie sa
poata face o estimare privind cantitatile de levigat produse, in acelasi timp trebuind sa poata
verifica eficacitatea statiei de tratare a levigatului.
Volumul levigatului produs poate fi estimat din orele de functionare a statiei de pompare
instalata in depozitul de deseuri ce alimenteaza rezervorul de colectare, prin multiplicarea
orelor de functionare a pompelor, care pot fi inregistrate de la sistemul de automatizare a
statiei, cu capacitatea ei cunoscuta.
Probele de levigat vor fi prelevate din colectoarele de apa si din rezervoare de colectare
pentru statia de tratare a levigatului, in timp ce probele de levigat tratat vor fi prelevate din
rezervorul de efluent al statiei de tratare a levigatului.
Tabel 6.1-1: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru levigat
Parametri

Frecventa
Perioada de operare

Perioada post-inchidere

Volumul de levigat

Lunar

O data la 6 luni

Compozitia levigatului

O data la 3 luni

O data la 6 luni

Compozitia levigatului tratat

Lunar

Lunar

Parametrii care trebuie masurati sunt:


pH
conductivitate
miros
temperatura
CBO5
CCO
Carbon organic total
SO-4
Amoniu (NH4-N)
Azot organic
Cl
Page
283 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Zn
As
Cd
Cu
Ni
Fenoli
Fosfati
Solide totale (TS)
Solide volatile
Solide in suspensie
Solide dizolvate
Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica
este realizata in conformitate cu Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate,
asa cum se arata in tabelul urmator:
Tabel 6.1-2: Metode de analiza chimica pentru levigat
Numar

Parametru

Metoda standard

pH

4500 H B.

Conductivitate

2520 B.

Miros

2150 B.

CBO

5210 D.

CCO

5220 B.

Carbon organic total

5310 C.

-4

SO

4500 SO4 E

Amoniu (NH4-N)

4500 NH3 C.

Azot organic

4500 Norg B.

10

Cl

4500 Cl B.

11

Zn

3111 B.

Page
284 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

12

As

3111 B.

13

Cd

3111 B.

14

Cu

3111 B.

15

Ni

3111 B.

16

Fenoli

5530 D.

17

Fosfati

4500 P D.

18

Solide totale

2540 B.

19

Volatile solide

2540 E.

20

Solide in suspensie

2540 D.

21

Solide dizolvate

2540 C.

6.1.2.2.2 Sistemul de monitorizare a apelor subterane


Sistemul de monitorizare a apei subterane serveste 2 scopuri:
Sa demonstreze ca depozitul nu cauzeaza o degradare semnificativa a apei
subterane;
In cazul in care compozitia apei subterane a fost degradata, sa evalueze caracterul,
magnitudinea si gradul contaminarii in resursele de apa subterana.
Vor exista 2 tipuri de monitorizare a puturilor de apa subterana:
putul din aval fata de depozit
putul din amonte fata de depozit
Puturile din amonte de depozit vor arata conditiile preexistente ale apei subterane inainte de
aparitia oricarui efect al depozitului de deseuri. Puturile din aval de depozit vor fi localizate in
aval pentru a detecta orice semn de scurgeri de levigat in afara depozitului. Se vor preleva
probe in acelasi timp atat din putul din amonte, cat si din cel din aval. Acest fapt va oferi
informatii despre tendintele sezoniere si cele pe termen lung ale apei subterane. Desi
conditia apei subterane se poate schimba in timp ca rezultat al efectelor naturale sau de alt
fel (care nu sunt legate de depozit), cu toate acestea monitorizand atat putul din amonte, cat
si pe cel din aval de depozit, orice schimbare datorata existentei depozitului de deseuri poate
fi identificata.
Un sistem de monitorizare a gaurilor de sonda va fi instalat (atat in amonte, cat si in aval de
depozitul de deseuri).
Nivelul apei subterane va fi monitorizat prin dispozitive portabile care includ o banda gradata
Page
285 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

in centimetri si milimetri si o sonda care semnalizeaza cand aceasta ajunge la apa.


Tabel 6.1-3: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru apa subterana
Frecventa
Parametri
Perioada de operare

Perioada post-inchidere

Nivelul apei subterane

O data la trei luni

O data la sase luni

Compozitia apei subterane

O data la trei luni

O data la sase luni

Parametrii care trebuie masurati sunt:


pH
conductivitate
miros
temperatura
CBO5
CCO
Carbon organic total
SO-4
Amoniu (NH4-N)
Azot organic
Cl
Zn
As
Cd
Cu
Ni
Fenoli
Fosfati
Solide totale (TS)
Solide volatile

Page
286 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Solide in suspensie
Solide dizolvate
Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica
este realizata in conformitate cu Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate,
asa cum se arata in tabelul urmator:
Tabel 6.1-4: Metoda de analiza chimica pentru apa subterana
Numar

Parametru

Metoda standard

pH

4500 H B.

Conductivitate

2520 B.

Miros

2150 B.

CBO

5210 D.

CCO

5220 B.

Carbon organic total

5310 C.

SO

4500 SO4 E

Amoniu (NH4-N)

4500 NH3 C.

Azot organic

4500 Norg B.

10

Cl

4500 Cl B.

11

Zn

3111 B.

12

As

3111 B.

13

Cd

3111 B.

14

Cu

3111 B.

15

Ni

3111 B.

16

Fenoli

5530 D.

17

Fosfati

4500 P D.

18

Solide totale

2540 B.

-4

Page
287 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

19

Volatile solide

2540 E.

20

Solide in suspensie

2540 D.

21

Solide dizolvate

2540 C.

Descrierea tehnica a puturilor de monitorizare a apei subterane


Puturile de monitorizare a apei subterane vor fi construite prin foraj. Diametrul de foraj va fi nu
mai putin de 8.5 inci. Dupa forare sonda va fi extinsa pana la 10.5 inci, si va fi echipata cu o
teava de imersie la cald cu un diametri intern de 6 inci. Aceasta conducta va avea gauri de la
baza sondei pana la 2 m pana la suprafata. Ultimii 2 m nu vor avea gauri.
In interiorul tevii de otel galvanizat, va fi amplasata o conducta din otel inoxidabil, cu diametrul
intern de 2 inci.
Conducta piezomietrica este alcatuita dintr-o conducta de sedimentare, un filtru, peste filtru
va fi o conducta cu capac de protectie si un bloc de beton pentru protectie.
Teava de sedimentare este parte a conductei piezometrice care este amplasata cu scopul de
a colecta toate fractiunile mici la intrarea in constructie. Este o teava cu o lungime de 0,5
1,0 m, inchis de dedesubt si amplasat la partea inferioara a constructiei piezometrice.
Filtrul este partea perforata a constructiei piezometrice, cu o lungimede 3.0 4.5 m, cu orificii
care au un diametru de 10 mm.
Partea constructiei ce se afla mai sus de filtru pana la suprafata terenului este o conducta
complet inchisa la partea superioara cu un capac standard din metal si fixat cu un capac de
protectie. Cu scopul de a face vizibile piezometrele, pentru a nu fi deteriorate de
sistematizarea solului si de procesele de compactare a depozitului, constructiile piezometrice
raman cu 1 m de la sol, in exterior, si sunt vopsite in culori vii. Cu scopul protejarii
constructiilor piezometrice impotriva daunelor, se toarna un bloc din beton, in jurul lor, cu un
diametru de 500 mm.
Spatiul dintre zidurile de foraj si conducta din otel galvanizat, este umplut cu pietris.
Spatiul dintre conducta din otel galvanizat si conducta piezometrica, in zona tevei de
sedimentare, a filtrului si a conductei mai sus de filtru, este umplut cu material granular de
cuart cu d=1-4 mm, iar cealalta portiune catre suprafata terenului este tamponata cu material
fragmentar, prafos si lutos.
6.1.2.2.3 Sistemul de monitorizare a apelor de suprafata
Se vor efectua inspectii vizuale frecvente. Probele degradarii pot include semne evidente,
cum ar fi flora si fauna moarta sau bolnava, bazine sau izvoare vizibile de levigat, claritate,
culoare sau mirosuri neobisnuite si nenaturale ale apei.
Pe langa inspectia vizuala, apa de suprafata trebuie verificata trimestrial in faza de operare si
o data la fiecare sase luni in faza de post-inchidere. In timpul acestor activitati de prelevare,
vor trebui luate masuratori ale suprafetei reprezentative pentru locatiile cu apa de suprafata.
Page
288 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Exista doua puncte de prelevare sugerate pentru fiecare sant al sistemului de colectare a
drenajului. Primul punct de prelevare va fi intr-un punct mai ridicat al fiecarui sant, in timp ce
al doilea va fi in punctul sau de evacuare. In acest fel monitorizarea posibilelor scurgeri de
levigat va fi mai usoara.
Parametrii care trebuie masurati sunt:
pH
conductivitate
miros
temperatura
CBO5
CCO
Carbon organic total
SO-4
Amoniu (NH4-N)
Azot organic
Cl
Zn
As
Cd
Cu
Ni
Fenoli
Fosfati
Solide totale (TS)
Solide volatile
Solide in suspensie
Solide dizolvate
Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica
este realizata in conformitate cu Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate.
6.1.2.2.4 Sistemul de monitorizare a biogazului
Monitorizarea biogazului este o procedura in doi pasi care presupune:
Page
289 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Cunostinte privind volumul si compozitia biogazului produs


Monitorizarea migrarii posibile a biogazului
Primul scop al monitorizarii biogazului va fi atins cu ajutorul unui echipament de masurare a
gazului de depozit portabil (analizator de gaz de depozit). Acest dispozitiv va fi prevazut cu
sonde de gaz si un aparat de inregistrare a datelor (pentru stocarea datelor si incarcarea
acestora pe un calculator). Masuratorile se vor face la puturile de gaz de depozit si vor
include cel putin: presiunea, continutul de metan, continutul de dioxid de carbon si oxigen.
Cantitatea de biogaz produs poate fi inregistrata prin casa facla. De asemenea, ceilalti
compusi ai biogazului pot sa fie monitorizati prin adaugarea de sonde analizatorului, cum ar fi
sulfura de hidrogen (de asemenea, un indicator pentru mirosuri), hidrogen, azot etc.
Pentru analize mai detaliate ale compusilor cum ar fi hidrocarburi, substante organice fara
continut de metan etc., este necesara prelevarea si utilizarea analizei cromatografice a
aerului.
Tabel 6.1-5: Perioada si frecventa inspectiilor pentru biogaz
Frecventa
Parametri
Perioada de operare

Perioada post-inchidere

Volumul de biogaz produs

Lunar

O data la 6 luni

Presiune, continut de metan, continut de


CO2 si continut de O2

Lunar

Odata la 6 luni

Cel de-al doilea scop care priveste migrarea gazului de depozit, necesita stabilirea unor
proceduri specifice pentru evaluarea sa. Necesitatea de monitorizare a migrarii gazului de
depozit vine de la potentialul sau inflamabil si exploziv. Scopul monitorizarii migrarii gazului
de depozit este asigurarea faptului ca biogazul nu migreaza si nu se acumuleaza in structuri
din cadrul amplasamentului sau in locatii din afara acestuia, in concentratii care ar putea fi
periculoase pentru oameni sau proprietati.
Concentratia de gaz metan nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Inferioara de Explozie
(LIE) in structurile depozitului si 100% din LIE la marginile proprietatii. LIE pentru metan este
5% (metan/aer).
Pentru inspectii ale posibilelor migrari, sunt sapate gauri de sonda la adancimi mici (nu
depasesc 6 m) in jurul bazinului depozitului. Distanta dintre gaurile de sonda este de
aproximativ 100 m. Fiecare gaura de sonda va avea un diametru de 6 si va fi prevazuta cu o
teava perforata de otel galvanizat imersata la cald, cu un diametru de 2. O schita indica
constructia detaliata si instalarea puturilor de monitorizare a biogazului.
Din puturile de monitorizare se vor preleva probe cu ajutorul analizatorului de gaz pentru a
asigura ca gazul de depozit nu migreaza de la partile laterale ale bazinului depozitului.
Exista 21 de puturi de monitorizare a biogazului (in total) care vor fi construite in depozit.
Page
290 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Casa facla
Pentru a proteja personalul operativ si echipamentul aferent casei facla, trebuie montate
sisteme de avertizare privind prezenta gazului. Sistemul de avertizare va comanda inchiderea
sistemului de alimentare cu gaz, care va inchide evacuarea, in cazul in care sunt atinse valori
critice ale metanului si/sau oxigenului, dupa cum este prezentat mai jos:
Metan (%)

Oxigen (%)

Valoarea critica a gazului

< 30

>3

Valoarea de inchidere

< 25

>6

Concentratia maxima de gaze la locul de munca


Inainte si in timpul functionarii sistemului de degazeificare, in spatii inchise (camine de racord,
statii de colectare), trebuie masurata concentratia de metan, oxigen si dioxid de carbon.
Toate spatiile inchise trebuie prevazute cu dispozitive de ventilare naturala, iar legislatia in
vigoare cu privire la procedurile de functionare in acest tip de spatii de munca trebuie sa fie
respectata cu strictete.
Masuri de precautie pentru personal
Concentratia de gaz metan nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Inferioara de Explozie
(LIE) in structurile depozitului si 100% din LIE la marginile proprietatii. LIE pentru metan este
5% (metan/aer).
Din acest motiv, unitatile de control al gazului pentru inspectarea concentratiilor explozive de
metan, vor fi instalate in cladiri in care lucreaza personalul. O asemenea unitate este
prevazuta cu detectoare transmitatoare conectate la sistemul de alarma care este activat
cand concentratia de metan depaseste LIE.
6.1.2.2.5 Sistemul de monitorizare a tasarilor
Comportamentul corpului de deseuri este un parametru critic pentru restaurarea/reabilitarea
zonei depozitului de deseuri care a ajuns la inaltimea finala.
De aceea, numarul de tasari (reducerea mormanelor de gunoi, ca urmare a descompunerii)
este un parametru important, iar inregistrarile privind acest fenomen sunt esentiale, in special
daca vor fi realizate constructii usoare pe amplasament dupa reabilitare.
Pentru a masura tasarile, asa numitele placi de asezamant sunt instalate pe suprafata
deseului (in zonele in care s-a atins inaltimea finala). Aceste placi includ placi de otel (4 mm
grosime) unde o conducta de otel (diametru de 2) este sudata. Baza placilor de asezamant
este instalata la 0,5 m sub suprafata finala a celulei, fixata in pozitia sa de un strat de beton
(grosime de 20 cm).
Conducta de fier este utilizata pentru masurarea reducerii in inaltime. Inaltimea conductelor
este masurata si comparata cu inaltimea punctelor stabile ale statiei (linii de ghidare).
Masuratorile trebuie realizate in fiecare luna la inceputul lucrarilor de reabilitare si pana la
terminarea lor, la fiecare 3 luni in anul urmator si la fiecare 6 luni pana la expirarea perioadei
de post-tratare a depozitului.

Page
291 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

6.1.2.2.6 Monitorizarea conditiilor apei Inregistrarea datelor


Parametrii meteorologici vor fi bazati pe date de la cea mai apropiata statie meteorologica.
Parametrii care trebuie inregistrati de-a lungul duratei de functionare a DS sunt:
Volumul precipitatiilor

zilnic

Temperatura (min, max, 14.00 h CET)

zilnic

Directia si intensitatea vantului predominant

zilnic

Evaporarea

zilnic

Umiditatea atmosferica (14.00 h CET)

zilnic

In faza de post-tratare, frecventa inregistrarilor mentionate mai sus ar putea fi redusa pentru
toti parametrii, in functie de urmatoarele:

Volumul precipitatiilor

zilnic (adaugat la valorile lunare)

Temperatura (min, max, 14.00 h CET)

media lunara

Directia si intensitatea vantului predominant

nu este necesara

Evaporarea

zilnic (adaugat la valorile lunare)

Umiditatea atmosferica (14.00 h CET)

media lunara

6.1.2.2.7 Volumul si compozitia deseurilor de intrare, precum si a materialului


solului
Operatorul statiei trebuie sa tina evidenta pentru o serie de informatii colectate in timpul
cantaririi vehiculelor de colectare la intrarea in depozitul de deseuri.
Aceste informatii sunt:
Numele si adresa proprietarului vehiculului, numele complet si numarul de telefon al
responsabilului.
Numele si adresa producatorului de deseuri, numele complet si numarul de telefon al
responsabilului.
Originea deseului
Tipul deseului
Inaltimea deseului
Acest lucru inseamna ca se vor pastra dosare statistice pentru volumul si tipul deseurilor
sosite in conformitate cu originea lor pentru intreaga perioada de functionare a depozitului de
deseuri.
Pentru a evita receptionarea deseurilor neacceptate in depozit precum si din motive statistice,
Page
292 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

2 inspectii ale prelevarii din deseurile primite trebuie efectuate zilnic.


La fiecare inspectie, trebuie inregistrate urmatoarele informatii:
Data si ora inspectiei
Originea deseului primit
Datele necesare privind vehiculul si soferul
Observatiile inspectorului
Inspectiile mentionate mai sus vor oferi informatii privind compozitia deseului primit si
variatiile sale de-a lungul anului legate de originea acestora.
Intr-un final, in timpul intrarii vehiculelor de transport, volumul, compozitia si sursa materialului
solid vor fi inregistrate.
6.1.3

Monitorizarea post-inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt
pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani
(conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din
obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.
Se va pune accentul pe:
cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;
analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din
forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de
curgere a apei subterane;
calitatea aerului si productia de biogaz;
regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; calitatea solului
in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe
suprafetele redate circuitului natural.
Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor
mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care
se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).
In conformitate cu Ordinul 757/2004, Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si
frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 6.1-6: Parametrii urmariti
Parametrii urmariti
Volumul levigatului si compozitia levigatului

(*)

Frecventa de analiza
O data la 6 luni

Page
293 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Compozitia apei subterane

O data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S)

O data la 6 luni

(*) Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata
monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia
procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.
Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual
pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.
Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a
compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de
mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Alba si sa propuna masuri de
remediere.
APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii
care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

6.2
6.2.1

STATII DE TRANSFER

Monitorizarea in faza de executie

Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:


lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba
o amploare cat mai mica;
se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse
prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor
prevazute in proiect.
Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu,
care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale
periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si
respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Alba.
Planul de management de mediu va fi inaintat Agentiei de Protectia Mediului Alba inainte de
inceperea lucrarilor.
6.2.2

Monitorizarea in faza de exploatare

Supravegherea se va efectua prin doua tipuri de actiuni, supravegherea din partea


autoritatilor abilitate (APM, Apele Romane, organe centrale si locale de protectia mediului
etc.) si automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer.
Automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer are urmatoarele componente:
monitoringul emisiilor;
Page
294 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

monitoringul calitatii factorilor de mediu;


monitoringul tehnologic.
In perioada de exploatare a investitiilor, monitorizarea factorilor de mediu va face parte din
activitatea de exploatare si intretinere, fiind organizata prin grija beneficiarului care va trebui
sa aloce fondurile necesare acestei activitati.
Beneficiarul va informa in scris Agentia pentru Protectia Mediului Alba in cazul schimbarilor
de fond a datelor prezentate in documentatia tehnica predata in vederea emiterii Acordului de
Mediu.
Beneficiarul va avea obligatia sa anunte Sistemul de Gopodarire a Apelor Alba la inceperea
lucrarilor, iar la finalizarea lor sa solicite autorizarea obiectivului din punct de vedere al
gospodaririi apelor. De asemenea se vor respecta conditiile si restrictiile impuse de Avizul de
Gopodarire a Apelor si Acordul de Mediu.

6.3
6.3.1

INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME

Monitorizarea in faza de executie

Stabilirea terenurilor de amplasare a potentialelor organizari de santier si a spatiilor speciale


de depozitare a materialelor si a deseurilor rezultate se va efectua de catre constructor la
elaborarea ofertelor, in conformitate cu legislatia in vigoare, respectand distantele minime
reglementate. In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a reda eventualele
terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenjarile stabilite de organele competente.
Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:
lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba
o amploare cat mai mica;
se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse
prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor
prevazute in proiect.
Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu,
care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale
periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si
respectarea masurilor si a conditiilor impuse de Agentia de Protectia Mediului Alba.
Planul de management de mediu va fi inaintat Agentiei de Protectia Mediului Alba inainte de
inceperea lucrarilor.
6.3.2

Monitorizarea post-inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua dupa inchiderea depozitelor neconforme, fapt
pentru care monitorizarea acestora va trebui efectuata pe o perioada de minim 30 ani
(conform Ord. 757/2004). Monitorizarea post-inchidere se va efectua conform cu prevederile
din avizul de mediu si acordul de mediu.

Page
295 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Se va respecta urmatorul program:


Monitorizarea datelor meteorologice;
Controlul apei de suprafata, al levigatului si al gazului de depozit;
Controlul apei subterane;
Controlul topografiei depozitului.
Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor
mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care
se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).
Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata
monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia
procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

6.4

PRAGURI DE ALERTA

Daca dupa realizarea evaluarilor operatorul va constata modificarea semnificativa a


compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de
mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Alba si sa propuna masuri de
remediere.
APM Alba are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca
pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

7. SITUATII DE RISC
7.1

RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN)

7.1.1

Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93,


amplasamentele cercetate prezinta caracteristicile din tabelul de mai jos (cu perioada de
revenire de 50 de ani):
Amplasament

Intensitatea macrozonei

CMID Galda de Jos

71

ST Blaj

71

ST Tartaria

Page
296 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Inchidere depozit neconform Abrud

Inchidere depozit neconform Aiud

71

Inchidere depozit neconform Alba Iulia

Inchidere depozit neconform Blaj

71

Inchidere depozit neconform Cimpeni

Inchidere depozit neconform Cugir

Inchidere depozit neconform Ocna Mures

71

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului


pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani,
valoarea ag este prezentata in tabelul de mai jos, precum si perioada de control a spectrului
de raspuns:
Valoare ag

Valoare Tc

CMID Galda de Jos

0,08

0,7

ST Blaj

0,12

0,7

ST Tartaria

0,08

0,7

Inchidere depozit neconform Abrud

0,08

0,7

Amplasament

Page
297 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Inchidere depozit neconform Aiud

0,08

0,7

Inchidere depozit neconform Alba Iulia

0,08

0,7

Inchidere depozit neconform Blaj

0,12

0,7

Inchidere depozit neconform Cimpeni

0,08

0,7

Inchidere depozit neconform Cugir

0,08

0,7

Inchidere depozit neconform Ocna Mures

0,12

0,7

Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

Page
298 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt), Tc, a
spectrului de raspuns

7.1.2

Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform Normativului G.T. 006 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului in functie
de potentialul de producere a alunecarilor de teren, amplasamentele studiate prezinta
urmatoarele caracteristici:

Amplasament

Potential de producere al alunecarilor de teren

CMID Galda de Jos

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

ST Blaj

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

ST Tartaria

potential mediu si probabilitate moderata de


producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Abrud

potential mediu si probabilitate moderata de


producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Aiud

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Alba Iulia

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

Page
299 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Inchidere depozit neconform Blaj

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Cimpeni

potential mediu si probabilitate moderata de


producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Cugir

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Ocna Mures

potential ridicat si probabilitate mare de producere


a alunecarilor de teren

Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei din punct de vedere al potentialului de producere a
alunecarilor de teren

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii
solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii,
eroziune, etc).
Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de
teren.
Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri
respective functionarea statiilor de sortare, transfer si TMB. Dimpotriva, producerea de levigat
din depozite este mai redusa in aceste perioade.
Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si
revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul
prevede udarea suprafetelor.

Page
300 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

7.2

ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele


accidente potentiale:
scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol;
emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.
Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in
proiect si in prezentul studiu.
In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in
cadrul depozitului de deseuri Galda de Jos, datorita unor defectiuni la statia de epurare a
levigatului.
De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In
aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii
de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.
Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la
temperaturi de 70 90C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.
Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este
controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala:
panou cu unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite;
stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate
si cu pereti dubli.
Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta
prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie
pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a
geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de
temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat
pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.
Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin
proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand
seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o
panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3

ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU


IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei
unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.
Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate
periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care
transpune Directiva 96/82/EC/1996 Seveso II).
Page
301 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in


domeniul executiei lucrarilor de constructii.
In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca
acesta nu este semnificativ.

7.4

PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care
va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De
asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.
Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan
pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii
factorilor de mediu.
In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde
si intensificarea activitatilor de monitoring.

7.5

MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru
prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:
pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul
executiei lucrarilor;
respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor;
respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnice
corespunzatoare la executarea acestora;
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;
respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice;
interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si
diminuarea daunelor;
colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual
poluate.
In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact
asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Galda de Jos (unde acest risc
exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:
Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul
osmozei inverse.
o

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite
se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate
Page
302 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.


o

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa
potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative


fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in
peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in
sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un
minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin
masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in
tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei,
reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor
periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult
timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va
folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite
retinerea influentului in statie timp de cateva ore.
In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare
prevazut special in acest scop, hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a
influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.
De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura
reducerea riscului de accidente legat de:
incendii si explozii;
distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de
depozitare;
colmatarea sistemelor de drenaj;
tasari inegale dupa inchiderea depozitului;
fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o
deplina colaborare intre proiectantul lucrarilor si beneficiar, nefiind intampinate dificultati din
punct de vedere tehnic sau practic.
De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile
(BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea
compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.
S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt
indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a
luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.
Page
303 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


9.1

NECESITATEA PROIECTULUI

Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea


cofinantarii de catre UE. Aceasta include elaborarea tuturor documentelor necesare (master
plan, studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de impact asupra mediului) cat si
implemetarea cu succes a procedurii de licitatie. Proiectul include in acelasi timp si asistenta
pentru instruirea profesionala a echipei de implementare a proiectului din cadrul
beneficiarului, vizand toate fazele proiectului (de la faza de pre-fezabilitate, la caiete de
sarcini si licitare).
Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de aproximativ 20 de ani,
identifica masurile ce vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de
management al deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate.
Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a
tintelor si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar.
In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la
nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele problem
identificate sunt:
Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ
asupra mediului.
Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu
toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent
nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa
cum se cere prin legislatia nationala si a CE.
Gradul scazut al reciclarii si lipsa colectarii separate a materialelor reciclabile. Tintele
specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum
sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza
un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si
componenta de colectare selectiva a deseurilor.
Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.
Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in
planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin
punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.
Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat
cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate,
precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul
inconjurator si sanatatea publica.

Page
304 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

9.2

DESCRIEREA PROIECTULUI

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Alba au fost


stabilite 4 zone de transport:
Zona 1 acopera partea central nordica a judetului, va fi servita de centru de
management integrat al deseurilor Galda de Jos si de o statie de transfer in Aiud,
ultima fiind prevazuta printr-un proiect Phare. Prima zona include ca localitati urbane
municipiile Alba Iulia si Aiud, si orasele Teius si Ocna Mures, iar ca localitati rurale, un
numar de 22 de comune. Totalul populatiei pentru zona 1 este de 167.184 de locuitori
la nivelul anului 2007 (115.779 de locuitori in mediul urban si 51.405 de locuitori in
mediul rural).
Zona 2 acoperind partea sudica a judetului, va fi deservita de statia de transfer din
satul Tartaria (comuna Salistea). Aceasta zona include municipiul Sebes, precum si
orasul Cugir, si un total de 14 comune. Totalul populatiei din aceasta zona este de
91.612 locuitori, din care in mediul urban un numar de 55.846 locuitori, iar in mediul
rural 35.766.
Zona 3 care acopera partea vestica a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer:
Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, dupa cum a fost prevazut prin proiectele
Phare si guvernamentale. Zona 3 include orasele Abrud, Baia de Aries, Cimpeni si
Zlatna, precum si un numar de 21 de comune. Totalul populatiei din aceasta zona era
la nivelul anului 2007 de 69.488 de locuitori, din care in mediul urban 26.719 locuitori,
iar in mediul rural 42.769 locuitori.
Zona 4 in partea estica a judetului, va fi deservita de statia de transfer de la Blaj.
Aceasta zona include municipiul Blaj, si un numar de 10 comune. Totalul populatiei
era in anul 2007 de 48.463 locuitori, din care in mediul rural un numar de 20.990
locuitori, iar in mediul rural 27.473 locuitori.
Pornind de la aceasta zonare, s-au stabilit solutiile optime pentru fiecare componenta a
sistemului de management integrat la deseurilor.
9.2.1

Colectarea si transportul deseurilor

Colectarea deseurilor se va realiza in sistem selectiv, bazat pe doua pubele: una pentru
fractia uscata si cealalta pentru fractia umeda.
Numarul suplimentar de pubele pentru colectarea reciclabilelor si a altor tipuri de deseuri
(colectare selectiva) este de 4.375 (pubele cu o capacitate de 1.1 m3). Utilajele de colectare a
deseurilor vor trebui suplimentate intr-o maniera similara prin 54 de unitati (camioane cu o
capacitate de 12 m3).
In zonele rurale este promovata compostarea in gospodarii, obiectivul fiind ca aproximativ
20% din deseul organic generat in zonele urbane sa fie compostat in gospodarii. Astfel,
cetatenii vor primi un numar de 16.133 de compostoare speciale cu o capacitate de 220 l pe
care le vor putea utiliza in vederea compostarii deseurilor biodegradabile generate.
9.2.2

Transferul deseurilor
Page
305 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Judetul va fi deservit de 7 statii de transfer dupa cum urmeaza:


Aiud (3,000 t/an) terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea centralnordica a judetului;
Tartaria va deservi partea sudica a judetului;
Sohodol (partea a unui program guvernamental: 18.900 t/an), Baia de Aries (Phare:
18.900 t/an), Abrud (2.000 t/an) si Zlatna (3.000 t/an) vor deservi partea de vest a
judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor
alte proiecte Phare respectiv finantate de la guvern;
Blaj va deservi partea estica a judetului.
Statiile de transfer care urmeaza a fi construite vor face fata cantitatii de deseuri generate in
zonele respective (atat deseuri uscate cat si umede), mai precis:
Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33.044 t/an;
Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15.000 t/an.
Tinand cont de caracteristicile statiilor de transfer proiectate, este mult mai eficient din punct
de vedere economic ca deseul sa fie compactat astfel se vor reduce costurile de transfer,
iar folosirea containerelor cu presa va reduce de asemena costul capitalului necesar.
Tipul de statie de transfer aleasa este o statie de transfer cu descarcare directa si
compactor mobil.
9.2.3

Sortarea deseurilor

Pentru atingerea tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor, in judetul Alba va fi construita


o statie de sortare, amplasata in cadrul centrului de management integrat al deseurilor de la
Galda de Jos, avand o capacitate de 43.000 t/an.
Tehnologia propusa pentru sortare este una simpla, care va presupune in special sortarea
manuala, si va utiliza magenti pentru indepartarea metalelor feroase.
Cantitatea totala estimata de materiale reciclabile va fi de 23.945 t/an, in timp ce cantitatea de
reziduuri ce urmeaza a fi eliminata in depozitul de deseuri va fi de 18.268 t/an.
9.2.4

Tratarea biologica a deseurilor

In vederea reducerii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in judetul Alba, va fi


construita o instalatie de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile, in cadrul
centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos, avand o capacitate de 85.566
t/an. Astfel vor rezulta aproximativ 24.800 t/an de produse similare compostului, care vor fi
utilizate drept materiale de acoperire in depozitul de deseuri.
Tratarea deseurilor asigura imdeplinirea tintelor prevazute si are drept rezultat reducerea
volumului si tonajului de reziduuri provenite de la deseuri care ajung in depozitul de deseuri
(ajung la depozitare 33.300 t/an).
9.2.5

Depozitarea deseurilor
Page
306 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Depozitarea deseurilor generate in judetul Alba se va realiza in depozitul de deseuri ce


urmeaza a fi construit in localitatea Galda de Jos. Acesta va primi reziduurile de la statia de
tratare mecano-biologica, de ls statia de sortare si de la statiile de transfer.
Depozitul de deseuri va primi in prima celula 543.000 m3 de deseuri (namolul nu este inclus),
iar prima celula va avea o durata de viata de 5,3 ani si o suprafata totala de 5,0 ha. Intregul
depozit de deseuri are o durata de viata de aproximativ 20 ani, iar intreaga investitie va ocupa
o suprafata totala de aproximativ 25 ha (depozitul de deseuri, statia de sortare, statia de
compostare si constructiile auxiliare de pe amplasament).
9.2.6

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Proiectul include si incetarea functionarii tuturor depozitelor de deseuri neconforme urbane,


precum si inchiderea acestora. Activitatile de inchidere presupun curatarea si reabilitarea in
situ a depozitelor de deseuri urbane, in conformitate cu prevederile legislatiei romane.
Desi o parte din depozitele de deseuri existente neconforme au un termen mai indepartat de
sistare a depozitarii (Alba Iulia - 2015), in momentul intrarii in functiune a depozitului conform
Galda de Jos, toate celelalte depozite neconforme din judetul Alba vor fi inchise, depozitarea
facandu-se astfel doar in depozitul conform.

9.3

METODOLOGIA
MEDIULUI

UTILIZATA

PENTRU

EVALUAREA

IMPACTULUI

ASUPRA

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare
globala).
Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:
indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
indicele de poluare globala ( IPG )
9.3.1

Evaluarea impactului asupra mediului

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator parcurge mai multe etape de
aprecieri sintetice bazate pe indici de calitate ce pot sa reflecte starea generala a factorilor de
mediu analizati.
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele proiectului
asupra mediului avand la baza marimea care se determina luand in considerare nivelul
unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect actiunile proiectului


Page
307 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Lreglementat norme si acte de reglementare


Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se
poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printrun sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+

influenta pozitiva

influenta nula

influenta negativa

E efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate
asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = 0 +1

influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 0

influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0

starea mediului nu este afectata de proiect

9.3.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prinindici de calitate (Ic)


Tabel 9.3-1: Matricea de evaluare a impactului
Actiunea sau

Efectele asupra factorilor de mediu

sursele generatoare

Aer

Apa

Sol-subsol

Biodiversitatea

Asezari
umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului 0

Colectare si evacuare ape uzate

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu +


C.M.A.

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim 0


admis

si +

Managementul deseurilor procesare (sortare, 0


compostare)

Managementul deseurilor depozitare

Managementul
transport

deseurilor

colectare

Page
308 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Inchidere depozite neconforme

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra 0


mediului

Efectul social si economic

MARIMEA EFECTELOR

+2

+3

+3

+3

EAER = +2
EAPA = +3
ESOL-SUBSOL = +3
EBIODIVERSITATE = 0
EASEZARI UMANE = +3
Factor de mediu

Valoarea indicelui de calitate (Ic)

Concluzii

Aer

0,5

Afectat in limite admise

Apa

0,33

Afectat in limite admise

Sol subsol

0,33

Afectat in limite admise

Biodiversitate

Nu este afectat semnificativ

Asezari umane

0,33

Afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de


executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care
compun Sistemul integrat de management al deseurilor, impactul asupra factorilor de mediu
se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului
prevazute.
9.3.2

Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:


valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;
scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic.

Nota de
bonitate
10

Valoarea Ic
Ic = 0

Efectele asupra mediului inconjurator


Mediul nu este afectat de activitatea proiectata.

Page
309 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.


9

Ic = 0,0 0,25
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2.

Ic = 0,25 0,50
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3.

Ic = 0,50 1,00
Efectele sunt pozitive.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

Ic = - 1,00
Efectele sunt negative.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.

Ic = -1,0 -0,5
Efectele sunt negative.
Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.

Ic = -0,5 - 0,25
Efectele sunt negative.
Mediul este degradat, nivel 1.

Ic = - 0,25 - 0,025
Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.
Mediul este degradat, nivel 2.

Ic = -0,025 - 0,0025
Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.
Mediul este degradat, nivel 3.

Ic = sub -0,0025
Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.

9.3.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului


Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta
din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o
diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde
de numarul factorilor de mediu analizati.
Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa
intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).
Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se
inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta
starea ideala (Si) si starea reala (Sr).
Page
310 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

IPG = 1 nu exista poluare


IPG > 1 exista poluare de calitate a mediului
Tabel 9.3-2: Scara de bonitate
IPG = 1

Mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 12

Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 23

Mediul este suspus activitatii umane, provocand stare de disconfort


formelor de viata

IPG = 34

Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor


de viata

IPG = 46

Mediul de viata este grav afectat de activitatea umana, periculos pentru


formele de viata

IPG > 6

Mediul este degradat, impropriu formelor de viata

9.3.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala


Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.
Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si =
237,76 cm2.
Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic.
Factor de mediu

Ic (indice de calitate)

Nb (nota de bonitare)

Aer

0,5

Apa

0,33

Sol-subsol

0,33

Biodiversitate

10

Page
311 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Asezari umane

0,33

Relatia grafica intre Nb calculate pentru cinci elemente ale mediului, este o figura
geometrica neregulata formata cu valorile din coloana 3 a tabelului de mai sus, avand
suprafata de 191,79 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,23


Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de
mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a
impactului asupra mediului.
Efectele proiectului sunt preponderent pozitive.

Figura 9.3-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala

Page
312 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

9.4
9.4.1

PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

In perioada de constructie si amenajare a depozitului Galda de Jos se pot manifesta diferite


forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau
definitive.
Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi
scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului,
se va genera impact asupra apelor subterane.
Impactul asupra calitatii apei freatice
In raport cu conditiile climatice si cu modul de amenajare si exploatare al depozitului se
apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita
impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).
Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea
lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului
de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.
Impactul asupra calitatii apei de suprafata
Schema de epurare a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui
impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a
procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
statia de epurare a levigatului,
statia de preepurare (separator de produse petroliere) pentru apele meteorice de pe
platforma incintei.
Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate dupa o
preepurare - in paraul Daneti, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade
ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din parau va
fi neglijabil.
Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate
Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni
la statia de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in
receptorul natural depind de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale
si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.
Datorita specificatiilor privind echipamentele prevazute prin proiect, impactul asupra factorului
de mediu apa este minim, fiind eliminat riscul de poluare.
9.4.2

Statiile de transfer
Page
313 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente
accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace
auto angrenate in activitatile de santier.
Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind
decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea
poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si
subterane, in faza de constructie.
In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este
nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in
proiect.
Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor
subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.
9.4.3

Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar
in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri)
din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.
Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind
decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea
poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Prin proiect au fost prevazute lucrari cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatii
precum si de descarcare controlata a acestora, prin urmare nu se prognozeaza un impact
semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane.
Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin
respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra
factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului
existent la ora actuala asupra apelor subterane.

9.5
9.5.1

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de


constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,
Page
314 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in


locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut;
imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie;
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei;
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor;
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa.
Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure
protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari constau
in principal din:
impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;
colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra
hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al
statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare
levigat;
includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota
finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de
deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;
pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de
drenaj in acoperis;
un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a
apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzele digului perimetral.
Pentru celelalte zone ale depozitului de la Galda de Jos, in scopul protectiei apelor subterane,
se au in vedere masuri precum:
colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare
depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in
panza freatica;
colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si
a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare;
prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce
pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate
Page
315 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

genera ape cu astfel de impurificatori;


prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a
apelor uzate.
9.5.2

Statiile de transfer

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de


constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut;
imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie;
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei;
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor;
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa.
In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:
betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice;
colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si
stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil;
evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la
statii de epurare;
preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea
acestora de pe amplasament.
9.5.3

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de


constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
Page
316 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor;
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor;
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce
se executa;
prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea
de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de
canalizare din zona;
monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.
Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului,
fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra
apelor subterane si de suprafata.

9.6
9.6.1

PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona


practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi
efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.
Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea
aerului CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de
santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf (forme de impact direct temporar).
Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea
luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza
(impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in
imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a
activitatilor pe de o parte si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu
departe de locul generarii.
Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici
comune:
sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;
au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) ;
sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).
Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia,
Page
317 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.


Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor
afecta semnificativ aerul.
In cazul depozitului ecologic Galda de Jos s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit
se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii
investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2,
legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea
aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de
sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind
unul dintre precursorii ozonului troposferic.
Caracteristicile surselor de poluare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:
Manevrarea deseurilor si a materialelor surse la sol, nedirijate, de suprafata;
Depozitarea finala a deseurilor surse punctuale in apropierea solului (conductele
pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata
(suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);
Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament surse mobile din
care rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.
Emisiile din tratarea biologica a deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa
semnificativa de poluare atmosferica.
9.6.2

Statii de transfer

Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra


aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in
zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.
9.6.3

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar,


impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele
mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor
specifice de inchidere.
Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un
impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel,
cantitatile de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual
vor fi reduse semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor
depozite sa fie redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ
riscul de autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un
element important de imbunatatire a calitatii aerului.
Page
318 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului,
dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ,
tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si epurarea gazelor (biofiltru) la
depozitele urbane din urmatoarele localitati: Cugir, Blaj, Cimpeni si Abrud, respectiv captarea
si arderea controlata a acestor gaze (in facla) la depozitele din Aiud, Alba Iulia si Ocna
Mures.

9.7
9.7.1

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare


pentru aceste tipuri de activitati. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie
antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile
climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra
aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu
emisii reduse de noxe (tip EURO);
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata
pentru eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele
de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii
cu praf;
evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in
perioadele cu vant puternic.
In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate
gazului de depozit si altor emisii.
Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din
depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea
controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate. Se
estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 % si doar cca. 15
% din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.
Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere
si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit
de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de
substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.
Unitatile de TMB vor fi echipate cu sistem de evacuare a prafului si de inlaturare a mirosurilor.
Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:
optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului;
Page
319 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.


Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea
ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi
organici.
Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:
exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In
fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se
desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un
strat de pamant steril;
portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;
evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In
acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;
amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate
intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de
exterior;
captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla);
retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea
mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a
se planta pe perimetrul intregului depozit.
In concluzie, se poate aprecia ca, solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru realizarea
depozitului satisfac pe deplin cerintele legislative privind nivelul emisiilor poluante, cat si
controlul deplin al factorilor care pot influenta emisiile din activitate.
9.7.2

Statii de transfer

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare


pentru aceste tipuri de activitati. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie
antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile
climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra
aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu
emisii reduse de noxe (tip EURO);
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata
pentru eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele
de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii
cu praf;
Page
320 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in


perioadele cu vant puternic.
In perioada de operare nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand
cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se
vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului
datorat acestor surse.
9.7.3

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare.


Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule
in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functie de conditiile climatice din perioada
executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot
mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu
emisii reduse de noxe (tip EURO);
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata
pentru eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele
de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii
cu praf;
evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in
perioadele cu vant puternic.
In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii
aerului (conform planului de monitorizare elaborat pentru noul obiectiv).
In cazul depozitelor urbane neconforme, masurile pentru prevenirea impactului asupra
aerului, in perioada post-inchidere vor fi:
prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de
fermentare, in mod controlat;
prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si
camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat
arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

9.8
9.8.1

PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

In perioada de construire a depozitului ecologic cu instalatiile aferente de sortare si


compostare, sursele de poluare pot genera urmatorul impact:
Page
321 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol


Scoaterea din folosinta agricola a terenurilor prevazute pentru realizarea depozitului se va
face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o
durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de
sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala
sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol feril din
acoperisul depozitului.
Impactul determinat de decopertarea terenului
Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de
depozitare si realizarea unei sapaturi, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de
argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe
amplasament. Aceste activitati vor determina:
modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale
si compactare (efect direct si ireversibil);
modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi
va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din
sol (posibil impact indirect si definitiv);
modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor
de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial
reversibil).
Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate
Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a
solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o
poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice,
fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.
Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de
teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea
necontrolata a apei), pot fi practic excluse.
Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:
compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;
eroziune superficiala.
Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot
contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea
solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii,
dereglarea regimului de nutritie din sol.
Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care
radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).
Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu
sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.
Page
322 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol


Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si
mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri
accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.
Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata
solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai
mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica.
Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de
vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de
fluctuatiile acviferului.
Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de
deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si
de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.
Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea
poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele
poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.
In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele
fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii
de retardare.
Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile
petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza
constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza
atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt
toxice pentru organismul uman.
De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.
Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol,
dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in
apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.
In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta
astfel:
Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este
identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din
folosinta agricola a terenurilor prevazute pentru realizarea depozitului se va face
treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o
durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior
eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca
pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de
grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului.
Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a
stratelor de dedesubt. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 3 ani) va
avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei
Page
323 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

specifice.
Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti
chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele
vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele
pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.
In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la
statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind
de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale si de durata
perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede
echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate
timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si,
in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.
Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte
elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor
descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor
accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se
poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize
trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor
prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM.
Impactul asupra solului din vecinatatea depozitului este dificil de estimat. Este probabil
ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii
de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila
decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele.
Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de
materii organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului.
Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar
putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea
cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.
9.8.2

Statiile de transfer

In perioada de constructie, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate,


nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie.
Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate
Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a
solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o
poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice,
fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.
Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de
teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea
necontrolata a apei), pot fi practic excluse.
Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:
compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;
Page
324 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

eroziune superficiala.
Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot
contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea
solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii,
dereglarea regimului de nutritie din sol.
Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care
radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).
Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu
sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.
Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazul unor poluari
accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat
in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.
Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol
Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si
mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri
accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.
Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata
solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai
mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica.
Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de
vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de
fluctuatiile acviferului.
Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de
deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si
de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.
Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea
poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele
poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.
In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului in acvifer este maxima. Principalele
fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii
de retardare.
Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile
petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza
constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza
atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt
toxice pentru organismul uman.
De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.
Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol,
dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in
apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.
Page
325 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia


scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste
surse fiind prezentat mai sus.
Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina
tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va
manifesta doar pe durata de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin
evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si
mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto
utilizate.
9.8.3

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Alba s-a
produs de-a lungul perioadei de utilizare al acestora pentru depozitarea deseurilor.
In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza
un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul
unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul
(poluare cu produse petroliere).
Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin
reducerea poluarii apei subterane si solului, avand un impact pozitiv prin diminuarea
efectelor surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).
Totodata, inchiderea si remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la:
eliminarea unor surse de poluare si risc pentru mediu si sanatate (poluare apa, sol,
aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc);
reducerea pierderilor de materii prime secundare care, in lipsa controlului deseurilor,
ajung sa fie eliminate prin depozitare;
eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele
menajere;
asanarea unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de agenti
patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.

9.9
9.9.1

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform


normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua
solul.
Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a
impactului:
Page
326 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de


constructie preluat din gropi de imprumut;
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;
masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie;
insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau
instalatii inca din timpul fazei de constructie;
scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de
manifestare a efectelor negative;
utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru
cladiri, drumuri, alte facilitati;
depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat;
monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie, colectarea
si evacuarea corespunzatoare a acestora;
interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea
daunelor;
colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor
eventual poluate;
montarea de toalete ecologice in cadrul organizarii de santier si evacuarea periodica a
apelor uzate.
In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului
asupra solului sunt:
terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare
si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului;
lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si
suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de
agrement sau agricol;
exploatarea corecta a depozitului, prin acoperirea suprafetei depozitului cu material
inert;
intretinerea corespunzatoare a canalelor de colectare a levigatului si ale apelor uzate,
respectiv a statiei de epurare;
eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de
protectie si plantarea perdelei de protectie;
intretinerea drumurilor de acces.

Page
327 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

9.9.2

Statii de transfer

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire


respectiv diminuare a impactului asupra solului:
verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;
masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau
instalatii inca din timpul fazei de constructie;
scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de
manifestare a efectelor negative;
utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru
cladiri, drumuri, alte facilitati;
depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat;
monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie, colectarea
si evacuarea corespunzatoare ale acestora;
interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea
daunelor;
colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor
eventual poluate;
montarea de toalete ecologice in cadrul organizarii de santier si evacuarea periodica a
apelor uzate.
In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin urmatoaarele masuri:
betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice;
colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si
stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil;
evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la
statia de epurare;
colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si
stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la
statia de epurare;
preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea
acestora de pe amplasament.
9.9.3

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului,


fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform
respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii
Page
328 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani.


Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonelor va aduce
beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele
surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).
Inchiderea actualelor depozite conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte
puternic asupra calitatii solului, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual
de poluare.
Astfel, protectia solului va fi asigurata prin efectuarea lucrarilor de inchidere cu respectarea in
totalitate a prevederilor legislatiei in vigoare (HG 349/2005, Ordinul 757/2004, Ordinul
1274/2005).

9.10 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL


Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand
cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o relatie stransa, afectarea
unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.
Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat
semnificativ geologia subsolului.
In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse
petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe
o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.
Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate
mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.
De asemenea, datorita masurilor prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact
asupra resurselor subsolului.

9.11 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU


SUBSOL
Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc
major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale
de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane
(prezentate in capitolele anterioare).

9.12 PROGNOZAREA

IMPACTULUI

ASUPRA

FACTORULUI

DE

MEDIU

BIODIVERSITATE

9.12.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

Page
329 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

9.12.1.1 Impactul prognozat


Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate, in faza
de constructie, este reprezentata de inlaturarea vegetatiei si a faunei de pe suprafata
terenului pe care se vor realiza constructiile, fragmentandu-se astfel habitatele naturale.
In etapa de operare a depozitului conform pot aparea urmatoarele forme de impact asupra
biodiversitatii:
proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;
proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasari (ciori si pescarusi), rozatoare,
insecte (ex. musca);
modificarea structurii actuale a lanturilor trofice prin aparitia unei noi surse de hrana
(in special in cazul pasarilor si a rozatoarelor);
afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o
perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
In etapa de constructie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea perturba ciclul
de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma miscarii maselor de materiale
si gazele de esapament vor avea un impact negativ asupra intregului ecosistem.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul
exploatarii depozitului sunt :
praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta :
o

caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

procesul de fotosinteza al plantelor prin depunere pe vegetatia de pe


terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si


pasarile ;
compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna ;
caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si
pasari (pentru hrana si adapost) ;
prezentaomului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente.
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra
florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.
In cazul producerii de accidente pe amplasament (incendii si explozii ale masei de deseuri),
impactul asupra biodiversitatii va fi semnificativ. Incendiul se poate propaga si in ecosistemele
din vecinatate (pajisti si padure) ducand la distrugerea vegetatiei si faunei existente.
Avand in vedere distanta mare dintre amplasament si ariile naturale protejate, activitatile de
depozitare si tratare mecano biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestora.
Page
330 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Operarea instalatiei de tratare mecano biologica nu genereaza impact asupra biodiversitatii


deoarece activitatile, atat cele de tratare mecanica cat si cele de tratare biologica a deseurilor
se vor efectua in spatii inchise, respectiv acoperite si impermeabilizate prin betonare.
In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de
constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care
va avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat
pot aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.
In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu
biodiversitate.
9.12.1.2 Masuri de diminuare a impactului
In vederea reducerii impactului asupra biodiversitatii atat in faza de constructie cat si in faza
de operare a noului depozit, a statiei de sortare si a instalatiei de tratare mecano biologica
se recomanda luarea urmatoarelor masuri:
imprejmuirea zonei cu gard si limitarea accesului pe amplasament;
realizarea unei perdele vegetale de protectie;
colectarea si epurarea apelor uzate;
verificarea periodica si intretinerea sistemului de colectare a biogazului;
gestionarea conforma a deseurilor produse pe amplasament;
acoperirea zilnica a masei de deseuri cu material inert.
Pe masura ce se atinge cota finala de depozitare a subcelulelor, respectiv a celulelor, se
recomanda realizarea operatiunilor de inchidere impermeabilizare, acoperire cu un strat de
sol fertil si insamantare a covorului vegetal.
In vederea reducerii impactului inca din perioada de constructie se recomanda ca
imprejmuirea zonei si perdeaua vegetala de protectie sa fie realizate imediat ce vor incepe
lucrarile de constructie.
9.12.2 Statia de transfer Blaj
9.12.2.1 Impactul prognozat
Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI
0004 Bagau (aproximativ 15.8 km), nu se preconizeaza un impact asupra sitului.
Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei, etc. din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
Organizarea de santier;
Descarcari accidentale de ape uzate menajere;
Emisii necontrolate de particule de praf, fum zgomot si mirosuri provenite din zona de
Page
331 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;


Deseuri menajere si de constructie.
Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
particule

0,222 kg

SOx

0,005 kg

CO

0,001 kg

hidrocarburi

0,480 kg

NOx

1,450 kg

Aldehide si cetone

0,120 kg

Substante organice

0,080 kg

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.
9.12.2.2 Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite
incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la
strictul necesar;
se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si
transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de
transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea
protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;
alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat
posibil tranzitarea ariilor protejate;
in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri
Page
332 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

speciale, in functie de caz.


Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de
protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de
stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.
9.12.3 Amplasamentul Tartaria
9.12.3.1 Impactul prognozat
Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI
0187 Pajistile lui Suciu (aproximativ 3.4 km), nu se preconizeaza un impact asupra sitului.
Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei, etc. din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
Organizarea de santier;
Descarcari accidentale de ape uzate menajere;
Emisii necontrolate de particule de praf, fum zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;
Deseuri menajere si de constructie.
Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
particule

0,222 kg

SOx

0,005 kg

CO

0,001 kg

hidrocarburi

0,480 kg

NOx

1,450 kg

Aldehide si cetone

0,120 kg

Substante organice

0,080 kg

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.
9.12.3.2 Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
Page
333 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:


amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite
incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la
strictul necesar;
se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si
transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de
transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea
protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;
alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat
posibil tranzitarea ariilor protejate;
in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri
speciale, in functie de caz.
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de
protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de
stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.
9.12.4 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
9.12.4.1 Prognozarea impactului
Daca avem in vedere gradul ridicat de antropizare al arealelor destinate implementarii
investitiei, putem aprecia ca proiectul propus nu va produce modificari ale unor suprafete
impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante
incluse in Cartea Rosie. Nu va avea efecte asupra florei locale, asupra populatiilor de specii
de pasari, mamifere, pesti sau nevertebrate.
Realizarea lucrarilor de inchidere si acoperire a depozitelor neconforme va avea un impact
pozitiv asupra ecosistemelor din zonele adiacente. Practic, volumul de levigat care se va
infiltra in sol va fi redus (datorita impermeabilizarii suprafetei), deseurile nu vor mai fi
imprastiate de vant si emisiile de gaze de halda cu efect asupra ecosistemelor adiacente se
vor reduce.
Page
334 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

In etapa de post-monitorizare, care se va intinde pe o perioada de minim 30 de ani, nu vor


exista activitati cu impact asupra biodiversitatii.
9.12.4.2 Masuri de diminuare a impactului
Constructorul va avea in vedere, la elaborarea graficului de lucrari, desfasurarea acestora in
semestrul II al anului, respectiv dupa data de 1 iulie, pentru a fi eliminata posibilitatea de
afectare a activitatii de reproducere a speciilor existente in zona amplasamentelor.
Durata lucrarilor fizice pe amplasamente trebuie sa fie cat mai scurta.
Schema de masini si utilaje utilizate pentru lucrarile de inchidere trebuie sa cuprinda, pe cat
posibil, utilaje si masini cu un nivel redus de zgomot. Va fi evitata constructia de infrastructura
temporara (cai acces, organizari de santier).
Graficul de lucrari, tipul de lucrari, lista de echipamente si responsabilitatile vor fi comunicate
autoritatilor competente pentru protectia mediului.
In concluzie, impactul generat de lucrarile de constructie a obiectelor de investitii asupra
biodiversitatii nu va fi semnificativ, deoarece:
- perioada de timp este delimitata;
- regimul de lucru al utilajelor este definit (8-12 ore/zi);
- aria de influenta este restransa;
- nu se vor executa defrisari, nu vor exista pierderi de masa lemnoasa.
In schimb, exploatarea depozitului va induce in mod categoric modificari la nivelul biocenozei.
Se poate afirma cu certitudine ca in zona populatiile speciilor oportuniste (in special rozatoare
si pasari) vor creste in mod semnificativ. De asemenea, exploatarea depozitului va conduce
la exercitarea unei presiuni asupra ecosistemelor din imediata vecinatate datorata emisiilor de
poluanti atmosferici (atat din masa deseurilor, cat si datorita intensificarii traficului in zona).
Exploatarea celorlalte instalatii (statie de tratare mecano-biologica, statie de sortare si
transfer, statie de compostare) nu va produce un impact negativ asupra factorului de mediu
biodiversitate.
Implementarea proiectului in intreg, va avea efecte pozitive puternice asupra
biodiversitatii, in sensul ca, va reintroduce in circuitul natural al biosferei suprafetele de
teren ocupate in prezent de depozitele locale prin inchiderea ecologica a acestora, conferind
zonelor respective conditiile necesare refacerii biocenozei.

9.13 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC


9.13.1.1 Prognozarea impactului
Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta
mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:
influenta asupra calitatii vietii;
influenta asupra activitatilor economice existente in zona;

Page
335 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.


Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin
crearea unor noi locuri de munca.
Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina,
impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect,
micsorandu-se migratia lor spre alte zone.
Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Alba este strans aliniata
si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va
imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de
a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si
nationale.
De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin
intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea
componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de
gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Alba.
Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de
asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care este similare in
caracteristici cu deseurile menajere.
Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul integrat de
gestionare a deseurilor solide in Judetul Alba, in conformitate cu obligatiile legale.
Amplasarea centrului de management al deseurilor Galda de Jos, precum si a statiilor de
transfer s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si
a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii
nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004).
Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de
mai sus.
Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a
serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:
colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de
deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer;
prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a
tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;
existenta statiilor de sortare/transfer va stimula firmele de colectare deseuri in
achizitionarea de utilaje moderne de transport;
in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii
statiilor de sortare/transfer in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor
colectate cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului;
unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de
transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.
Page
336 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Prin urmare, impactul asupra receptorilor protejati va fi puternic pozitiv, prin prisma
imbunatatirii semnificative a efectului olfactiv, respectiv vizual, oferit in viitor de sistemul de
colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere.
In aceeasi masura, gestionarea ecologica a deseurilor urbane, va avea efecte semnificativ
pozitive, cel putin din perspectiva normelor igienico-sanitare prevazute prin Ordinul MS nr.
536/1997, in sensul limitarii semnificative a vectorilor de transmitere a unor boli digestive si
parazitare, afectiuni respiratorii si producerea de disconfort pentru populatie in cazul aprinderii
accidentale a deseurilor.
Realizarea centrului de management al deseurilor Galda de Jos va avea inerent unele efecte
negative legate de:
costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor
duce deseurile direct la depozitul Galda de Jos);
costul total al colectarii/eliminarii respectiv recuperarea investitiei si acoperirea
costurilor de exploatare.
Va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer la noul depozit central
Galda de Jos, pe distante cuprinse intre 145 si 180 km, transport care se efectueaza cu
vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar
aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii.
Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri la Galda de Jos poate genera un impact negativ
asupra asezarilor umane, prin:
infestarea apei freatice;
afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe
suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator;
afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;
zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor
poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari);
modificarea peisajului in zona.
Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea
bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa,
iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la
minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata.
Chiar in situatia unei exploatari necorespunzatoare a viitorului depozit, curentii de aer, nu ar
putea afecta calitatea aerului in zona. Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule ceea
ce inseamna o suprafata mica care vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile
efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile
dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel
foarte scazut.
Page
337 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta
depozitului.
Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul
depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar
acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin mediu protejat se intelege
mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la distanta apreciabila.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de
exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la
reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele
deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare.
Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se
va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din
depozit sa fie minim.
Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii
zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.
Distanta apreciabila fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru
populatie.
Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice
facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:
poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti
prezenti in mod normal in deseuri;
poluarea biologica propriu-zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt
vectori de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari.
Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua
de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din
scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate
de banali, avand o mare raspandire in natura.
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta
germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si
chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:
deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe
terenurile inconjuratoare;
suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;
contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.
Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si
pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este
prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari ciori,
pescarusi.
Page
338 of 351
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR JUDETUL ALBA

CONSORTIU:

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare compactare, precum si


zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare,
strigatele muncitori