RIM Drum Expres Craiova - Pitesti

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI
„DRUM EXPRES CRAIOVA – PITEŞTI”
COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A
INFRSTRUCTURII RUTIERE SA (CNAIR SA)
CNAIR SA Drum Express Craiova - Piteşti
Raport privind impactul asupra mediului
3
CUPRINS
1 INTRODUCERE .................................................................................................................................. 13
2 DESCRIEREA PROIECTULUI ........................................................................................................ 16
2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI ............................................................. 16
2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI............................................................................................. 17
2.3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI ........................ 20
2.3.1 Prezentarea cerinţelor privind utilizarea terenurilor .......................................................... 20
2.3.2 Lucrări de construcţie ............................................................................................................ 28
2.3.3 Lucrări necesare organizării de şantier ................................................................................ 70
2.3.4 Lucrări de refacere a amplasamentului ................................................................................ 79
2.3.5 Informaţii despre materiile prime, resursele naturale, substanţele sau preparatele chimice
80
2.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE ETAPEI DE OPERARE ................................... 86
2.4.1 Nivelul previzionat al traficului ............................................................................................ 86
2.4.2 Timpul de funcţionare ........................................................................................................... 87
2.4.3 Iluminat .................................................................................................................................... 87
2.4.4 Lucrări de întreţinere ............................................................................................................. 89
2.4.5 Informaţii despre materiile prime, resursele naturale, substanţele sau preparatele chimice
în perioada de operare ........................................................................................................................... 92
2.4.6 Evacuarea apelor uzate în perioada de operare.................................................................. 93
2.5 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE ........................................................................................ 94
2.6 PLANIFICARE/ AMENAJARE TERITORIALĂ ................................................................ 95
2.7 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA
EXISTENTĂ .............................................................................................................................................. 96
2.7.1 Perioada de construcţie.......................................................................................................... 96
2.7.2 Perioada de operare................................................................................................................ 97
2.8 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI DEŞEURI ........................ 98
2.8.1 Emisii atmosferice .................................................................................................................. 98
2.8.2 Emisii de poluanţi în mediul acvatic .................................................................................. 102
2.8.3 Contaminarea solului şi subsolului..................................................................................... 103
2.8.4 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................. 104
2.8.5 Deşeuri ................................................................................................................................... 119
4
3 CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODA DE EVALUARE A IMPACTULUI .................... 126

3.1 CADRUL CONCEPTUAL........................................................................................................ 126
3.2 ALTERNATIVELE DE PROIECT ........................................................................................ 128
3.3 IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA EFECTELOR ................................................ 128
3.4 IDENTIFICAREA FORMELOR DE IMPACT ................................................................... 129
3.5 PREDICŢIA IMPACTURILOR............................................................................................... 129
3.6 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTURILOR ......................................................... 131
3.7 IMPACTUL CUMULATIV ....................................................................................................... 133
3.8 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI ............................................. 133
3.9 IMPACT REZIDUAL ................................................................................................................ 133
3.10 MONITORIZARE ...................................................................................................................... 134
3.11 SCHIMBĂRI CLIMATICE ....................................................................................................... 134
4 ANALIZA ALTERNATIVELOR REZONABILE ..................................................................... 137
4.1 ALTERNATIVA „0” .................................................................................................................. 137
4.2 ALTERNATIVELE DE TRASEU .......................................................................................... 137
4.3 ALTERNATIVELE DE PROIECTARE ............................................................................... 138
5 DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI 140
5.1 APA / CORPURI DE APĂ ....................................................................................................... 140
5.1.1 Apă de suprafaţă ................................................................................................................... 140
5.1.2 Apă subterană ....................................................................................................................... 144
5.1.3 Zone protejate....................................................................................................................... 147
5.2 AERUL .......................................................................................................................................... 147
5.2.1 Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în zona proiectului ...................... 147
5.2.2 Starea actuală a calităţii aerului ........................................................................................... 149
5.3 SCHIMBĂRI CLIMATICE ....................................................................................................... 153
5.3.1 Condiţii de climă şi meteorologie în zona proiectului..................................................... 153
5.3.2 Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice ........................................................ 156
5.3.3 Vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice .......................................................... 159
5.4 SOLUL ........................................................................................................................................... 160
5.4.1 Informaţii generale ............................................................................................................... 160
5.4.2 Starea actuală a solurilor din zona traseului drumului expres Craiova – Piteşti .......... 162
5.5 GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................................... 163
5
5.5.1 Caracteristicile geologice generale ale zonei proiectului ................................................. 163

5.5.2 Gropi de împrumut şi alte surse de materiale .................................................................. 164
5.5.3 Alunecări de teren ................................................................................................................ 165
5.5.4 Zone importante pentru conservarea valorilor geologice, paleontologice şi speologice
165
5.5.5 Zone importante din punct de vedere al prezenţei resurselor de subsol ..................... 165
5.5.6 Structura tectonică, activitate seismologică ...................................................................... 165
5.6 BIODIVERSITATEA ................................................................................................................ 166
5.6.1 Prezentarea zonelor de intersectare a proiectului cu ariile naturale protejate.............. 166
5.6.2 Prezentarea zonelor de învecinare a proiectului cu ariile naturale protejate ................ 171
5.6.3 Infrastructura Verde............................................................................................................. 175
5.6.4 Coridoare ecologice.............................................................................................................. 176
5.6.5 Informaţii despre flora şi fauna locală ............................................................................... 179
5.6.6 Mortalitatea actuală a speciilor de faună ca urmare a coliziunilor cu traficul din zona
proiectului .............................................................................................................................................. 228
5.7 PEISAJUL ..................................................................................................................................... 233
5.8 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ....................................................................................... 236
5.8.1 Mărimea şi structura populaţiei în zona proiectului ........................................................ 236
5.8.2 Starea de sănătate.................................................................................................................. 248
5.8.3 Aspecte economice .............................................................................................................. 254
5.9 MOŞTENIREA CULTURALĂ ................................................................................................ 260
5.9.1 Monumente istorice şi situri arheologice .......................................................................... 260
5.9.2 Obiceiuri şi tradiţii ................................................................................................................ 264
5.10 SCURTĂ DESCRIERE A EVOLUŢIEI PROBABILE A STĂRII MEDIULUI ÎN
CAZUL ÎN CARE PROIECTUL NU ESTE IMPLEMENTAT ................................................... 272
6 DESCRIEREA FACTORILOR POSIBIL A FI AFECTAŢI SEMNIFICATIV DE PROIECT
278
7 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ......................................................................................................... 282
7.1 IDENTIFICAREA EFECTELOR ŞI A FORMELOR DE IMPACT .............................. 282
7.1.1 Construcţia şi operarea proiectului .................................................................................... 282
7.1.2 Utilizarea resurselor naturale .............................................................................................. 288
7.1.3 Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, crearea de disconfort,
eliminarea şi valorificarea deşeurilor .................................................................................................. 289
6
7.1.4 Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu (de
exemplu din cauza unor accidente sau dezastre) ............................................................................. 289
7.1.5 Tehnologii şi substanţe utilizate ......................................................................................... 290
7.2 APA / CORPURI DE APĂ ....................................................................................................... 290
7.2.1 Clase de sensibilitate şi clase de magnitudine pentru evaluarea impactului asupra
factorului de mediu Apă ...................................................................................................................... 290
7.2.2 Prognozarea impactului ....................................................................................................... 294
7.2.3 Măsuri de evitare şi reducere a impactului ........................................................................ 302
7.3 AERUL .......................................................................................................................................... 305
factorului de mediu Aer....................................................................................................................... 305
7.3.2 Impactul prognozat .............................................................................................................. 307
7.4 CLIMĂ ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE ................................................................................... 334
factorului de mediu climă .................................................................................................................... 334
7.5 SOLUL ........................................................................................................................................... 340
factorului de mediu Sol........................................................................................................................ 340
7.6 GEOLOGIE ................................................................................................................................. 347
factorului de mediu Geologie ............................................................................................................. 347
7.7 BIODIVERSITATEA ................................................................................................................ 350
componentelor de Biodiversitate ....................................................................................................... 350
7.7.2 Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată ..................................................................... 353
7.7.3 Impactul prognozat asupra biodiversităţii pentru întreg traseul drumului expres ...... 355
7
7.8 PEISAJUL ..................................................................................................................................... 378

factorului de mediu Peisaj ................................................................................................................... 378
7.9 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ....................................................................................... 384
Populaţiei, sănătăţii umane şi bunurilor materiale ........................................................................... 384
7.9.2 Prognozarea impactului asupra mediului social şi economic ......................................... 389
7.10 MOŞTENIREA CULTURALĂ ................................................................................................ 395
moştenirii culturale ............................................................................................................................... 395
7.10.2 Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic
sau asupra monumentelor istorice ..................................................................................................... 396
7.11 IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI ................................................................. 399
7.11.1 Nivelul presiunilor actuale................................................................................................... 399
7.11.2 Proiecte planificate în zona drumului expres Craiova-Piteşti ........................................ 400
7.12 IMPACTUL POTENŢIAL ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER ............................... 402
7.13 EVALUAREA IMPACTUL REZIDUAL .............................................................................. 402
8 DESCRIEREA METODELOR DE PROGNOZĂ UTILIZATE PENTRU
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI, INCLUZÂND
DIFICULTĂŢILE ŞI INCERTITUDINILE .......................................................................................... 408
9 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI ŞI MONITORIZARE............ 410
9.1 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI ............................................. 410
9.2 MONITORIZARE ...................................................................................................................... 418
10 SITUAŢII DE RISC ........................................................................................................................... 425
11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................... 429
Descrierea activităţii ................................................................................................................................. 429
De ce a fost realizat un studiu de impact asupra mediului? ................................................................ 429
Ce alţi paşi au fost derulaţi până în prezent în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului ? ................................................................................................................................................... 430
În ce constă proiectul ? ............................................................................................................................ 430
8
Ce probleme existente rezolvă proiectul?.............................................................................................. 430

Cum va fi implementat proiectul? .......................................................................................................... 431
Ce activităţi se vor desfăşura în perioada de operare a investiţiei? .................................................... 431
Care este durata de viaţă a investiţiilor propuse ? ................................................................................ 432
Care este producţia şi cu ce resurse se realizează ? .............................................................................. 432
Ce substanţe periculoase sunt utilizate în perioada de operare a investiţiilor ? ............................... 432
Ce activităţi de dezafectare au fost luate în considerare ? ................................................................... 433
Sunt aceste investiţii incluse în planurile elaborate la nivel local, judeţean sau regional ? .............. 433
Ce poluanţi vor fi evacuaţi în aer ca urmare a implementării proiectului ? ...................................... 433
Ce poluanţi vor fi evacuaţi în apă ca urmare a implementării proiectului ? ..................................... 434
Ce poluanţi pot ajunge pe sol ? ............................................................................................................... 434
Implementarea proiectului va conduce la creşterea nivelurilor de zgomot? .................................... 434
Proiectul generează poluare termică (căldură) sau radioactivă? ......................................................... 435
Ce deşeuri sunt produse şi cum vor fi gestionate? ............................................................................... 435
Care este metodologia utilizată pentru evaluarea impactului asupra mediului? ............................... 435
Există şi alte modalităţi (alternative) de realizare a acestui proiect? .................................................. 437
Care este starea actuală a mediului în zona de implementare a proiectului? .................................... 437
Care este impactul proiectului? ............................................................................................................... 437
12 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ........................................................................................................ 439
9
10
ABREVIERI ŞI ACRONIME
AH Alterarea habitatelor
ANAR Administraţia Naţională „Apele Române”
ANP Arie naturală protejată
ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Agenţia pentru Protecţia Mediului
CA Corp de apă
CAN Corp de apă natural
CAPM Corp de apă puternic modificat
CEE/CE Consiliul European
c.f./CF Cale ferată
CFR Căile Ferate Române
CLC Corine Land Cover
CR Critically endangered (ro. Critic ameninţat)
DH Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, cu
amendamentele şi completările ulterioare)
DJ Drum judeţean
DN Drum naţional
DP Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice)
EA Evaluare adecvată
EIA/EIM Environmental Impact Assessment – Evaluarea Impactului asupra Mediului
EN Endangered (ro. Ameninţat)
FH Fragmentarea habitatelor
FS Formular standard Natura 2000
HG Hotărâre a Guvernului
IBA Important Bird and Biodiversity Area (Arie Importantă pentru Păsări şi
Biodiversitate)
INHGA Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
IUCN International Union for Conservation of Nature (ro. Uniunea Internaţională
pentru Conservarea Naturii)
LC Least concern (ro. Mai puţin îngrijorător)
LEA Linie electrică aeriană
km ex. kilometru existent
km pr. kilometru proiectat
LRVR Cartea Roşie a Vertebratelor din România
NT Near threatened (ro. Aproape ameninţat)
OUG Ordonanţă de urgenţă a Guvernului
OUG 57/2007 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
11
sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare
PAS Perturbarea activităţii speciilor
PH Pierderea habitatelor
PMM Plan de management de mediu
PMSH Plan de management al spaţiului hidrografic
REP Reducerea efectivelor populaţional
RIM Raport privind impactul asupra mediului
SCI Sit de Importanţă Comunitară
SEICA Studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă
SOR Societatea Ornitologică Română
SPA Sit de Protecţie Avifaunistică
UAT Unitate Administrativ-Teritorială
UE Uniunea Europeană
VU Vulnerable (ro. Vulnerabil)
ZPI Zona de protecţie integrală
12
1 INTRODUCERE
Denumirea proiectului Drum Expres Craiova – Piteşti
Amplasamentul obiectivului şi
Judeţele Dolj, Olt şi Argeş
adresa
Titularul/Beneficiarul proiectului Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii
Rutiere SA (CNAIR)
Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti
Tel. 021.264.32.00, fax: 021.312.09.84
E-mail: office@andnet.ro, Web: www.cnadnr.ro
Persoane de contact:
Director General: Ing. Mariana IONIŢĂ
Director Direcţia Protecţia Mediului: Sorin DICU
Şef Serviciul Acorduri, Avize de Mediu: Ing. Ecaterina
MUSCALU
Elaboratorul Raportului privind
EPC Consultanţă de mediu SRL
impactul asupra mediului
Adresa sediu social: Şos. Nicolae Titulescu nr. 16, Ap. 25,
Sector 1, Bucureşti
Adresa punct de lucru: Str. Haga nr. 7, Et. 1-2, Sector 1,
Bucureşti
Tel./Fax: (+4 021) 335 51 95
E-mail: office@epcmediu.ro, Web: www.epcmediu.ro
Persoane de contact:
Dr. Ecolog Marius NISTORESCU – Director General, 0745
08 44 44, marius.nistorescu@epcmediu.ro
Ing. Alexandra DOBA – Director Tehnic, 0751 12 99 99,
alexandra.doba@epcmediu.ro
Certificat de înscriere în Lista experţilor care elaborează de
studii de mediu (RM, RIM, BM, RA, EA) - poziţia nr. 22,
emis în 23.06.2020.
Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului (RIM) pentru proiectul “Drum
expres Craiova - Piteşti”, aparţinând Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii
Rutiere SA (CNAIR). Proiectul este localizat pe teritoriul judeţelor Dolj, Olt şi Argeş.
Titularul proiectului este Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA
(CNAIR), companie de interes strategic naţional ce funcţionează sub autoritatea Ministerului
Transporturilor, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. CNAIR are ca
responsabilităţi administrarea, exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri
naţionale şi autostrăzi de pe teritoriul României.
13
Prezentul raport a fost elaborată în vederea revizuirii Acordului de mediu nr. 1 din 18.01.2020 obţinut
iniţial pentru realizarea investiţiei.
Necesitatea revizuirii acordului de mediu obţinut iniţial este datorată apariţiei unor modificări ale
traseului în plan şi implicit rezultarea unui nou profil longitudinal pe următoarele tronsoane:
- km 1+850 – km 10+000: traseul a fost modificat prin translatare la distanţe de maximum 265
m în vederea evitării unor sonde de extracţie gaze naturale şi pentru evitarea exproprierii unor
case proprietate privată în localitatea Gherceşti;
- km 15+840 – km 17+120: profilul s-a adaptat la noile înălţimi de construcţie propuse pentru
pasajul de la km 16+200 peste calea ferată CF 101 şi pasajul de la km 16+640 peste DN 65,
cu realizarea gabaritelor verticale impuse.
- pe sectoarele de la km 17+700 – km 19+590, km 20+780 – km 23+950, km 29+510 – km
32+930, km 46+230 – km 47+720 în urma detalierii studiilor geotehnice, prin foraje
suplimentare şi analize de laborator pe fiecare strat întâlnit în litologia locală au apărut elemente
noi, cu importanţă asupra tipurilor şi parametrilor geotehnici ai pământurilor, parametri care
sunt luaţi în considerare la efectuarea calculelor de stabilitate pentru taluzurile debleurilor,
precum şi a umpluturilor necesare la rambleuri;
- pe sectorul km 46+040 – km 52+922: modificarea traseului drumului expres prin translatare
către sud cu maxim 200 m, în vederea evitării unor facilități industriale construite ulterior
elaborării studiului de fezabilitate.
Conform Deciziei etapei de încadrare, proiectul se încadrează în prevederile HG nr. 292/2018 şi
Directivei EIA, în Anexa 1 „Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului” la punctul
7, lit. b) Construirea de autostrăzi și de drumuri expres .
Ca urmare a emiterii avizelor administratorilor/ custozilor siturilor Natura 2000 potenţial afectate de
proiect şi a finalizării şedinţelor Comisiilor de Analiză Tehnică în cadrul APM Dolj, Olt şi Argeş,
aferente studiului de evaluare adecvată, în cadrul cărora nu au fost înregistrate observaţii din partea
membrilor participanţi şi a publicului interesat, s-a trecut la Etapa de analiză a calităţii raportului
privind impactul asupra mediului.
Elementele noi solicitate de Directiva 2014/52/EU au fost integrate în conţinutul RIM, în acest scop
fiind necesară o ajustare a structurii raportului faţă de conţinutul cadru prevăzut de Ordinul nr.
269/2020. Acolo unde au fost identificate diferenţe de abordare între Directiva 2014/52/UE şi
Ordinul nr. 269/2020, a fost acordată prioritate cerinţelor Directivei.
De asemenea la elaborarea RIM s-au avut în vedere următoarele ghiduri:
Ghidul Comisiei Europene „Environmental Impact Assessment of Projects - Guidance on the preparation
of the Environmental Impact Assessment Report (Directive 2011/92/EU as amended by 2014/52/EU)”,
20171;
Ghidul Sectorial Jaspers „Motorway and Road Construction Projects”, 2013;
1 http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/EIA_guidance_EIA_report_final.pdf
14
Seria de ghiduri de bune practici publicată de IAIA, http://www.iaia.org/publications.php.

Pentru elaborarea RIM au fost analizate:
Documentaţii tehnice puse la dispoziţie de către beneficiar;
Documente emise de instituţii abilitate, precum certificatele de urbanism, avizele şi acordurile
emise pentru proiect;
Date şi informaţii culese în timpul vizitelor în teren;
Literatura de specialitate, studii, anuare, monografii.
15
2 DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI
Proiectul presupune realizarea drumului expres Craiova - Piteşti. Drumul expres reprezintă un drum
de clasa tehnică I, rezervat exclusiv circulaţiei auto, având amenajări şi dotări necesare pentru
asigurarea unor volume de trafic la viteze de circulaţie mari, la un nivel superior de siguranţă şi confort.
Pe lângă partea carosabilă propriu-zisă a drumului expres, proiectul include următoarele componente:
noduri rutiere în zonele intersectate sau ramificare cu alte căi de comunicaţie;
poduri, pasaje şi viaducte;
lucrări de consolidare;
lucrări hidrotehnice;
lucrări pentru scurgerea apelor;
lucrări de mediu (ex.: panouri fonoabsorbante, împrejmuire, construcţii pentru epurarea apelor
meteorice);
dotări specifice infrastructurii rutiere – parcări, spaţii de servicii, centre de întreţinere şi
coordonare/puncte de sprijin.
Drumul expres Craiova – Piteşti este proiectat cu elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de
120 km/h prin asigurarea unor raze în plan de minim 750 m.
Având în vedere caracteristicile morfologice ale zonelor traversate, secţiunea transversală tip este
realizată pe două benzi pentru fiecare direcţie de deplasare. Profilul transversal al drumului expres are
în general lăţimea platformei de 22,00 m, incluzând partea carosabilă cu 2 benzi de circulaţie pe sens,
benzile de încadrare câte două la fiecare sens de circulaţie, bandă mediană, acostamente.
Lungimea drumului expres Craiova – Piteşti este de 121,185 km.
Obiectivele operaţionale specifice pentru construcţia drumului expres Craiova – Piteşti sunt de a
îmbunătăţi vitezele de rulare între Craiova şi Piteşti, optimizând conectivitatea regională împreună cu
proiectele care se află în curs de execuţie şi A1 (Bucureşti – Piteşti), rezultând o rută de înaltă calitate
dinspre centrele de logistică şi industriale Craiova, respectiv Piteşti către partea de vest a capitalei
Bucureşti şi portul Constanţa.
Obiectivele specifice ale construirii unei legături între Craiova şi Piteşti folosind noul drum expres
sunt:
un parcurs mai rapid pentru traficul pe distanţe lungi şi traficul de tranzit prin creşterea vitezei
de călătorie şi reducerea costurilor operaţionale;
îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei pe ruta Craiova – Piteşti;
un impact asupra mediului limitat care să ia în considerare riscurile schimbărilor climatice,
precum şi măsurile de adaptare şi reducere a impactului asupra mediului.
16
Realizarea investiţiei va:

răspunde nevoilor în materie de mobilitate şi transport ale utilizatorilor săi pe teritoriul Uniunii
Europene şi în raporturile cu ţările terţe, contribuindu-se astfel la creşterea economică şi
completivitate, dintr-o perspectivă globală;
asigura interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale de transport şi dezvoltarea
modurilor de transport, astfel încât să se pună bazele unui transport durabil şi eficient din
punct de vedere economic pe termen lung;
asigură eliminarea traficului de tranzit din zonele urbane cu tot ceea ce presupune acest lucru,
inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din zonele traversate.
Din punct de vedere administrativ, traseul drumului expres Craiova - Piteşti traversează de la vest la
est teritoriul a trei judeţe din zona sud vestică a ţării, respectiv Dolj, Olt şi Argeş. Din punct de vedere
al localizării geografice, zona traversată de drumul expres aparţine Câmpiei Române. Traseul porneşte
din Câmpia Oleniei, traversează Câmpia Boianului, respectiv Câmpia Piteştiului.
Teritoriul străbătut prezintă un relief plat, compartimentat de cursuri de ape cu văi largi. În ceea ce
priveşte componenta hidrografică, traseul drumului intersectează două bazine hidrografice - Olt şi
Argeş.
2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Traseul drumului expres Craiova – Piteşti se va desfăşura între Craiova (intersecţia cu centura de nord
a municipului) şi Piteşti (intersecţia cu autostrada A1 Bucureşti – Piteşti) în zona sud – vestică a
României. Amplasamentul lucrărilor se află pe teritoriul judeţelor Dolj, Olt şi Argeş, pe teritoriul
următoarelor localităţi:
în judeţul Dolj amplasamentul este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor Craiova,
Gherceşti, Pieleşti, Robăneşti;
în judeţul Olt amplasamentul este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor Balş,
Bobiceşti, Barza, Bărăşti, Coloneşti, Găneasa, Milcov, Optaşi Măgura, Piatra – Olt, Priseaca,
Scorniceşti, Slatina, Slătioara, Tătuleşti, Valea Mare.
în judeţul Argeş amplasamentul este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor Albota,
Bradu, Costeşti, Lunca Corbului, Oarja, Suseni.
Din punct de vedere administrativ teritorial, traseul drumului expres intersectează două municipii,
patru oraşe şi 19 comune. Acestea sunt dispuse astfel:
În judeţul Dolj:
o Oraşe – Craiova,
o Comune – Gherceşti, Pieleşti, Robăneşti ;
În judeţul Olt:
o Oraşe – Balş, Piatra Olt, Slatina, Scorniceşti;
17
o Comune – Barza, Bărăşti, Coloneşti, Găneasa, Milcov, Optaşi – Măgura, Priseaca,

Slătioara, Tătuleşti, Valea Mare;
În judeţul Argeş:
o Oraş – Costeşti;
o Comune – Albota, Bradu, Lunca Corbului, Oarja, Suseni.
Traseul drumului expres a fost împărţit, în vederea contractării lucrărilor de proiectare şi execuţie, în
patru tronsoane:
➢ tronsonul 1: km 0+000 – km 17+700, amplasat pe teritoriul judeţului Dolj;
➢ tronsonul 2: km 17+700 – km 57+550, amplasat pe teritoriul judeţului Olt;
➢ tronsonul 3: km 57+550 – km 89+300, amplasat pe teritoriul judeţului Olt;
➢ tronsonul 4: km 89+300 – km 121+185, amplasat pe teritoriul judeţului Argeş.
Pe teritoriul judeţului Dolj traseul drumului are o lungime de 17,7 km şi traversează următoarele unităţi
administrativ-teritoriale:
➢ Craiova: km 0+000 – km 0+730;
➢ Ghercesti: km 0+730 – km 7+870;
➢ Pieleşti: km 7+870 – 16+350;
➢ Robaneşti: km 16+350 – km 17+700.
Pe teritoriul judeţului Olt traseul drumului are o lungime de 71,6 km şi traversează următoarele unităţi
administrativ-teritoriale:
➢ Balş: km 17+700 – km 24+260, km 26+215 – km 28+480;
➢ Bârza: km 24+260 – km 26+215, km 28+480 – km 31+355;
➢ Piatra Olt: km 31+355 – km 37+055, km 41+100 – km 41+390;
➢ Găneasa: km 37+055 – km 40+355;
➢ Slătioara: km 40+355 – km 41+100, km 41+390 – km 44+490;
➢ Milcov: km 44+490 – km 45+995, km 47+950 – km 48+540;
➢ Slatina: km 45+995 – km 47+950, km 48+540 – km 52+480;
➢ Valea Mare: km 52+480 – km 57+650; km 58+890 – km 59+910;
➢ Priseaca: km 57+650 – km 58+890; km 59+910 – km 66+960;
➢ Scorniceşti: km 66+960 – km 78+880;
➢ Optaşi: km 78+880 – km 79+945;
➢ Tătuleşti: km 79+945 – km 83+415;
➢ Coloneşti: km 83+415 – km 89+300.
18
Pe teritoriul judeţului Argeş traseul drumului are o lungime de 31,885 km şi traversează teritoriul
administrativ al următoarelor localităţi:
➢ Lunca Corbului: km 89+300 – km 102+155;
➢ Albota: km 102+155 – km 106+070;
➢ Costeşti: km 106+070 – km 109+685; km 110+055 – km 113+910;
➢ Bradu: km 109+685 – km 110+055;
➢ Suseni: km 113+910 – km 114+690;
➢ Oarja: km 114+690 – km 121+185.
Traseul drumului expres se desprinde din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova, DN 65F-
km 4+000, unde este prevăzută amenajarea unui nod rutier. În continuare traseul drumului expres se
suprapune peste DJ 643F (DC 4) pe o lungime de circa 1 km, iar la desprinderea din acesta a fost
prevăzută, de asemenea, amenajarea unui nod rutier. Apoi traseul drumului ocoleşte pe la nord
localitatea Pieleşti, traversează DC 1A, după care are o orientare pe direcţia sud, traversează CF 101
Piteşti-Craiova la km 16+200 şi DN 65 la km 16+640 apoi se situează la sud de DN 65 până la limita
judeţului Dolj cu Olt, la km 17+700 în zona de vest a oraşului Balş, ocolind aceasta localitate prin sud
după care pe direcţia sud-est ocoleşte satul Teiş şi continuă pe direcţia nord-est până la nord de
localitatea Piatra-Olt în apropiere de DN 65 în zona de vest a municipiului Slatina.
Figura nr. 2-1 Zona de desprindere a drumului expres din varianta de ocolire a municipiului Craiova
În continuare ocoleşte municipiul Slatina pe la sud, traversând râul Olt şi se intersectează apoi cu DN
65 în zona km 57+720 unde se va amenaja un nod rutier. În continuare traseul se desfăşoară la nord
de DN 65 paralel cu acesta la circa 500 m pe o lungime de circa 10 km, dupa care traversează DJ 703C
la km 72+050, DJ 703 la km 80+915, DJ 657B la km 85+550, după care are o orientare sud traversând
DN 65 la km 88+560. Ulterior are o orientare sud faţă de DN 65 până la limita judeţului Olt cu Argeş,
respectiv la km 89+300 unde intră în judeţul Argeş pe teritoriul comunei Lunca Corbului. Apoi drumul
expres va traversa DJ 703B la km 93+925, DJ 679 la km 95+425 şi DN 65A la km 106+650 şi va
ocoli pe la sud localitatea Bradu traversând CF 101 Piteşti – Craiova la km 111+230 cu un pasaj
superior, DJ 659A la km 111+865, DJ 659 la km 113+730, DC 111 la km 116+345, drum industrial
19
la km 118+525 şi se va sfârşi la joncţiunea cu autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, la km 121+185 al

drumului expres.
Figura de mai jos ilustrează traseul proiectului şi intersecţia acestuia cu unităţile administrativ teritoriale
prezentate anterior.
Figura nr. 2-2 Localizarea proiectului în raport cu localităţile şi unităţile majore de relief
2.3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

PROIECTULUI
2.3.1 Prezentarea cerinţelor privind utilizarea terenurilor
În timpul executării lucrărilor pot avea loc modificări fizice ale terenului datorită diferitelor categorii
de lucrări şi anume:
lucrările de terasamente, deşi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului şi induc modificări
structurale în profilul solului;
înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de
terasamente executate;
20
pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a
deşeurilor sau a diferitelor substanţe, materiale;
ocupări temporare de terenuri pentru amplasarea organizărilor de şantier şi a gropilor de
împrumut;
modificarea posibilă a calităţii solului prin deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi
direct pe sol. Un astfel de tip de impact poate apărea în cazul unor scurgeri accidentale de
uleiuri sau motorină în zona fronturilor de lucru, în timpul funcţionării utilajelor în fronturile
de lucru sau rulării vehiculelor de şantier;
modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări calitative şi
cantitative ale circuitelor geochimice locale);
modificarea funcţiei terenurilor din terenuri ocupate cu culturi agricole, păşuni, păduri în
terenuri acoperite cu construcţii de infrastructură rutieră.
Din punct de vedere juridic terenurile pe care se execută proiectul propus sunt constituite din
proprietăţi private aparţinând persoanelor fizice şi juridice, domeniului public şi privat al unităţilor
administrativ teritoriale, cât şi domeniului public al statului.
Din punct de vedere economic principalele folosinţe actuale ale terenurilor pe care este propus
proiectul drumului expres sunt: arabil, livezi, fâneţe, păşuni, păduri şi alte terenuri forestiere, curţi –
construcţii, căi de comunicaţie rutiere (drumuri naţionale, judeţene şi comunale), căi ferate, terenuri
neproductive şi cursuri de ape.
În tabelul de mai jos este prezentat regimul juridic, precum şi folosinţele actuale şi planificate ale
terenului în cele trei judeţe, Dolj, Olt şi Argeş, conform Certificatelor de urbanism emise de autorităţile
competente.
Tabelul nr. 2-1 Regimul juridic, regimul economic actual şi regimul economic propus pentru
terenurile din zona drumului expres conform Certificatelor de urbanism
Regimul economic actual Regimul economic propus
Judeţul Regimul juridic
(folosinţa actuală) (folosinţa propusă)
Terenurile afectate de lucrare sunt Teren de construcţii (drum expres).
situate în extravilanul municipiului Terenuri în circuitul agricol, şi Este necesară scoaterea terenurilor
Dolj Craiova, intravilanul şi extravilanul fond forestier, terenuri aferente din circuitul agricol şi fondul
comunelor Gherceşti, Pieleşti şi căilor de comunicaţii. forestier.
Robăneşti.
Terenurile sunt situate în intravilanul
şi extravilanul comunelor Barza,
Bărăşti, Coloneşti, Găneasa, Milcov,
Optaşi – Măgura, Priseaca, Slătioara,
Tătuleşti, Valea Mare respectiv
intravilanul şi extravilanul oraşelor Terenuri agricole, cursuri de apă,
Se încadrează în prevederile PATN
Balş, Piatra Olt, Slatina, Scorniceşti. pădure, drumuri, terenuri
– Reţeaua de căi rutiere aprobate cu
Olt Sunt parţial în imediata vecinătate neproductive, situri, păşuni,
Legea nr. 71/1996 cu modificările şi
RONPA0894 – Valea Olteţului, canale, vii, livezi, izlaz, curţi
completările ulterioare şi PATJ Olt.
ROSPA0062 – Lacurile de acumulare construcţii
de pe Argeş, ROSCI0168 – Pădurea
Sarului şi traversează zone ce aparţin
siturilor Natura 2000 ROSCI0266
Valea Olteţului şi ROSPA0106 Valea
Oltului Inferior.
21
Terenurile traversate de traseul Arabil, livezi, fâneţe, păşuni,

propus al drumului expres sunt păduri şi alte terenuri forestiere, Căi de comunicaţie rutieră pentru
situate în intravilanul şi extravilanul curţi – construcţii, căi de traseul iniţial, (conform destinaţiilor
Argeş
unităţilor administrativ teritoriale comunicaţie rutiere şi căi ferate, stabilite prin documentaţii de
tranzitate: Costeşti, Albota, Bradu, terenuri neproductive şi terenuri urbanism aprobate).
Lunca Corbului, Oarja, Suseni. cu ape.
Pentru realizarea proiectului propus este necesară ocuparea unor suprafeţe de teren, împărţite
convenţional în două categorii:
terenuri ocupate definitiv – acele suprafeţe de teren ce vor fi ocupate de ampriza drumului
expres zona de siguranţă a acesteia, restabiliri de legături rutiere, relocări reţele de utilităţi şi
dotările drumului expres;
terenuri ocupate temporar – suprafeţe de teren ce vor fi ocupate pentru organizări de şantier,
baze de producţie, drumuri tehnologice/de acces, gropi de împrumut.
Suprafaţa totală estimată a fi ocupată de proiect este de aproximativ 909,09 ha. Aceasta include atât
suprafeţele ocupate temporar, cât şi cele ocupate permanent.
2.3.1.1 Suprafaţa de teren ocupată temporar

Toate terenurile care vor fi ocupate temporar vor fi redate la categoria de folosinţă şi starea iniţială
după încheierea lucrărilor de construcţii.
Pentru perioada de execuţie este estimat a fi necesară o suprafaţă ocupată temporar de circa 27,07
ha, pentru organizări de şantier;
Drumurile tehnologice vor fi amplasate de o parte şi de alta a platformei drumului.
În cadrul proiectului nu sunt prevăzute defrişări temporare, toate suprafeţele prevăzute pentru
scoatere din fond forestier fiind defrişate definitiv.
2.3.1.2 Suprafaţa de teren ocupată permanent

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de drumul expres Craiova Piteşti a fost estimată la 887,64 ha, pe
baza limitei de construcţie a drumului (limita de expropriere). Terenurile ocupate definitiv sunt acele
suprafeţe de teren ce vor fi ocupate de ampriza drumului expres, zona de siguranţă a acestuia şi pentru
restabilirea de legături rutiere, dotările şi relocările de utilităţi.
Astfel, suprafaţa totală estimată a fi ocupată permanent de proiectul drumului expres Craiova – Piteşti
este de 887,64 ha.
Estimarea suprafeţelor de teren ocupate permanent de proiect sunt prezentate în tabelul următor.
Menţionăm faptul că suprafeţele prezentate în tabel pentru categoria de utilizare a terenului „Păduri”
au fost stabilite pe baza hărţilor silvice şi a datelor furnizate de Direcţiile şi Ocoalele Silvice. Suprafeţele
asociate celorlalte utilizări ale terenului au fost stabilite pe baza datelor Corine Land Cover 2018.
22
Drumul expres Craiova – Piteşti nu va afecta lacuri de acumulare sau lacuri naturale din zona traseului,
pentru toate corpurile de apă (inclusiv lacuri) fiind prevăzute supratraversări prin structurile propuse
(poduri, viaducte, podeţe, etc).
Tabelul nr. 2-2 Suprafeţele estimat a fi ocupate permanent de drumul expres Craiova – Piteşti, în
funcţie de diferitele utilizări ale terenului
Categorie utilizarea terenului Suprafaţa (ha)
Suprafaţă ocupată de drumul expres
Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural 13,57
Unităţi industriale sau comerciale 0,23
Reţea de căi de comunicaţie şi terenuri asociate acestora 0,49
Zone de extracţie 0,76
Facilităţi de sport şi agrement 0,65
Terenuri arabile neirigate 726,53
Vii 4,48
Plantaţii de pomi fructiferi şi arbuşti 0,59
Păşuni 40,04
Zone de culturi complexe 22,24
Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală 29,95
Păduri de foioase 46,89
Corpuri de apă 1,28
Total (ha) 887,64
Pentru realizarea proiectului este necesară defrişarea unor suprafeţe de teren cu scoaterea definitivă a
acestora din fondul forestier. Suprafaţa totală scoasă din fond forestier este estimată la 54,38 ha.
Din suprafaţa totală de 54,38 ha a terenurilor ce vor fi scoase definitiv din fondul forestier, 6,19 ha se
află pe teritoriul judeţului Dolj, 29,06 ha pe teritoriul judeţului Olt şi 19,3 ha pe teritoriul judeţului
Argeş.
Din suprafaţa totală de 43,13 ha, din interiorul ariilor naturale protejate va fi scoasă definitiv din fond
forestier suprafaţa de 11,25 ha.
Suprafeţele forestiere ce urmează a fi scoase din fond forestier pentru execuţia drumului expres
Craiova – Piteşti sunt prezentate în tabelul următor, împărţite pe Direcţii Silvice, U.P.-uri şi u.a.-uri.
23
Tabelul nr. 2-3 Suprafeţele forestiere ce necesită a fi scoase din fond forestier pentru execuţia drumului expres Craiova – Piteşti
Nr. Poziţie Suprafaţă Direcţia Silvică/ Aria naturală
U.P. U.A.
crt. kilometrică (ha) Ocolul Silvic/Judeţul protejată
0,658 57A -
1. km 0+350-km 0+650 0,160 57R1 -
0,247 57R2 -
Direcţia Silvică Dolj/ Ocolul Silvic
3,371 IV Viişoara 74A -
Amaradia
2. km 17+850 – km 18+550 0,096 74C -
0,709 74E -
3. km 18+850 – km 19+050 0,946 75 -
0,043 228D -
4. km 21+600 – km 21+840 0,233 228E -
1,544 228F -
5. km 22+470 – km 22+692 0,683 228D ROSCI0266 Valea Olteţului
6. km 22+593 – km 22+692 0,185 228E ROSCI0266 Valea Olteţului
7. km`22+692 – km 22+800 0,173 228F ROSCI0266 Valea Olteţului
8. km 22+692 – km 23+133 2,154 Direcţia Silvică Olt/ Ocolul Silvic 250N2 ROSCI0266 Valea Olteţului
9. km 23+063 – km 23+133 0,066 Balş III Călui 250N2 ROSCI0266 Valea Olteţului
10. km 23+133 – km 23+253 0,458 250J ROSCI0266 Valea Olteţului
11. km 23+253 – km 23+292 0,129 250J ROSCI0266 Valea Olteţului
12. km23+204 – km23+334 0,265 250L ROSCI0266 Valea Olteţului
13. km 23+266 – km 23+334 0,042 250M ROSCI0266 Valea Olteţului
14. km 23+334 – km 23+515 0,734 250B ROSCI0266 Valea Olteţului
15. km 23+367 – km 23+475 0,024 250 N1 ROSCI0266 Valea Olteţului
16. km 23+540 – km 23+600 0,056 250N1 -
17. km 44+011 – km 44+224 1,490 420 A -
18. km 44+224 – km 44+276 0,250 420 N -
Direcţia Silvică Olt/ Ocolul Silvic ROSPA0106 Valea Oltului
19. km 44+665 – km 44+944 0,114 IV Oporelu 467 M
Slatina Inferior
20. km 45+620 – km 45+762 0,360 465 N -
21. km 45+820 – km 45+965 0,700 464 -
24

U.P. U.A.
22. km 45+965 – km 46+160 0,350 464 N -
ROSPA0106 Valea Oltului
23. km 47+272 – km 47+947 4,809 477
Inferior
24. km 62+900 – km 62+975 0,072 210 -
25. km 63+350 – km 63+450 0,253 210 -
26. km 69+550 – km 69+750 1,013 232 -
27. km 73+350 – km 73+425 0,578 126 -
28. km 73+425 – km 73+850 2,389 128 -
29. km 73+550 – km 73+675 0,177 128M -
30. km 73+600 – km 73+775 0,886 128A -
31. km 76+500 – km 76+600 0,305 262 -
32. km 79+760 – km 79+850 0,285 157 -
33. km 79+775 – km 80+225 1,607 158 -
34. km 80+225 – km 80+730 3,568 159 -
35. km 81+240 - km 81+280 0,052 1D -
36. km 81+140 – km 81+300 0,254 1C -
VI Spineni
37. km 81+320 – km 81+400 0,331 263D -
38. km 82+320 – km 82+410 0,278 187 -
39. km 82+410 – km 82+650 0,975 188 -
40. km 82+750 – km 82+950 0,792 189 -
41. km 89+350 – km 83+470 0,388 190 -
137C;13 -
42. km 90+900 – km 91+200 0,686 I Stolnici
7D
137B;13 -
Direcţia Silvică Argeş/ Ocolul 7C;
43. km 91+200 – km 91+550 1,303
Silvic Costeşti 137D;1
IV Broşteni
37F
72A; -
44. km 91+900 – km 92+150 1,127
72D
25

U.P. U.A.
77A; -
45. km 101+950 – km 102+700 2,346
78A
46. km 102+700 – km 102+800 0,398 78Leg -
47. km 102+780 – km 102+800 0,042 78Leg -
48. km 102+900 – km 102+950 0,038 78Leg -
49. km 102+940 – km 102+950 0,036 78Leg -
50. km 102+950 – km 102+960 0,040 78Leg -
51. km 102+800 – km 103+000 0,601 79Leg -
52. km 103+240 – km 103+250 0,011 79Leg -
53. km 103+250 – km 103+270 0,083 79Leg -
54. km 103+270 – km 103+290 0,069 79Leg -
55. km 103+290 – km 103+300 0,034 79Leg -
56. km 109+400 – km 109+650 1,109 24B -
57. km 109+150 – km 109+400 0,947 24A -
58. km 109+700 – km 109+988 1,546 23Leg -
59. km 109+650 – km 109+700 0,053 23Leg -
60. km 109+650 – km 109+700 0,021 23D -
61. km 108+750 – km 108+900 0,312 19Leg -
62. km 108+900 – km 108+950 0,148 19A -
63. km 109+000 – km 109+100 0,136 18D -
64. km 108+900 – km 109+050 0,542 18C -
65. km 109+100 – km 109+150 0,060 18B -
66. km 109+050 – km 109+150 0,335 18A -
67. km 106+850 – km 107+450 4,731 8Leg -
68. km 107+300 – km 107+350 0,033 8D -
69. km 106+850 – km 107+000 0,350 8A -
70. km 106+650 – km 106+800 0,171 7B -
71. km 106+650 – km 106+750 0,353 7A -
72. km 106+850 – km 107+450 0,626 6RR -
26

U.P. U.A.
73. km 106+150 – km 106+250 0,227 5RR -
74. km 106+150 – km 106+250 0,441 5A -
km 2+800 – km 2+850 (km
75. 0,176 12A -
108+500)
27
2.3.2 Lucrări de construcţie

2.3.2.1 Traseul în plan
Traseul drumului expres Craiova - Piteşti este amplasat pe teritoriul administrativ a trei judeţe.
Proiectul a fost împărţit în 4 secţiuni astfel:
Secţiunea 1 – km 0+000 – km 17+700 – Judeţul Dolj;
Secţiunea 2 – km 17+700 – km 57+550 – Judeţul Olt;
Secţiunea 3 – km 57+550 – km 89+150 – Judeţul Olt;
Secţiunea 4 – km 89+150 – km 121+115 – Judeţul Argeş.
Drumul expres Craiova – Piteşti are ca punct de plecare centura de nord a municipiului Craiova (DN
65F km 4+000) unde va fi prevăzută amenajarea unui nod rutier. În continuare traseul drumului expres
se suprapune cu DC 4 pe o lungime de cca. 1 km. La punctul de desprindere de drumul expres DC 4
a fost prevăzut încă un nod rutier.
În continuare traseul drumului ocoleşte localitatea Pieleşti, în zona de nord a acesteia, tracersează DC
1A, după care traversează calea ferată CF 101 Piteşti – Craiova la km 16+200 şi DN 65 la km 16+640
şi continuă până la limita judeţului Dolj, km 17+700.
Pornind la km 17+700 traseul se situează la sud de DN 65, ocolind localitatea Balş. La km 19+370 s-
a prevăzut un nod rutier care va face legătura cu DN 65. Traseul drumului expres intersectează râul
Olteţ la km 24+410 apoi continuă paralel cu CF 101 Piteşti – Craiova pe o lungime de aproximativ 4
km, apoi la km 26+235 o va traversa prin intermediul unui pasaj superior.
Traseul continuă pe un culoar cuprins între DN65, localităţile Găneasa şi Slătioara la nord şi CF 101
Piteşti – Craiova, localităţile Piatra Olt, Oltişoru şi Criva de Sus la sud. Apoi traversează denivelat CF
201 Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea şi DN 64 cu pasaje superioare la km 38+700 respectiv km 39+020.
În continuare traseul drumului expres se desfăşoară la sud de localitatea Slatina, traversează râul Olt la
km 44+510, CF 101 Piteşti – Craiova la km 48+710, DJ 653 la km 52+200, CF 101 Piteşti – Craiova
la km 52+490 după care intersectează DN 65 la km 57+720 unde se va amenaja un nod rutier.
Traseul drumului expres continuă la nord de DN65 paralel cu acesta la cca. 500 m pe o lungime de
cca. 10 km, după care traversează DJ 703C la km 72+050, DJ 703 la km 80+915, DJ 657B la km
85+550, după care are o orientare sudică traversând DN 65 la km 85+560 unde se va amenaja un nod
rutier, continuând apoi până la limita judeţului Olt – km 89+300.
Pornind de la km 89+300 drumul expres se desfăşoară la sud de localitatea Lunca Corbului, traversând
DJ 703B la km 93+925 şi DJ 679 la km 95+425 prin intermediul unor pasaje superioare. La km
106+650 drumul intersectează denivelat DN 65A şi ocoleşte prin partea sudică, localitatea Bradu,
traversând CF 101 Piteşti – Craiova la km 111+230 cu un pasaj superior, DJ 659A la km 111+865,
DJ 656 la km 113+730, DC 111 la km 116+345, un drum industrial la km 118+525, după care se
racordează la autostrada A1 Bucureşti – Piteşti la km 121+185.
28
2.3.2.2 Profil transversal

Profilul transversal al drumului expres are în lăţimea platformei de 22,00 m, incluzând partea carosabilă
cu 2 benzi de circulaţie pe sens, benzile de încadrare câte două la fiecare sens de circulaţie, bandă
mediană şi acostamente.
2.3.2.3 Sistem rutier

Structura rutieră a fost propusă în conformitate cu normativele privind dimensionarea structurilor
rutiere cât şi a celor privind mixturile astfaltice executate la cald, iar pentru realizarea acesteia vor fi
utilizate materiile prime şi resursele naturale prevăzute în prezentul studiu.
2.3.2.4 Principalele etape ale lucrărilor

Realizarea drumului expres presupune execuţia unor lucrări de drum (suprastructura drumului, lucrări
pentru scurgerea apelor, parapeţi şi împrejmuiri). La lucrările de drum propriu-zise se adaugă lucrările
de artă (poduri, lucrări de consolidare a malurilor, lucrări hidrotehnice), parcări, lucrările pentru
protecţia mediului, semnalizările şi marcajele, sistemele de telecomunicaţii ale drumului.
Pentru execuţia propriu-zisă a drumului, iniţial sunt necesare lucrări de terasamente. Terasamentele
susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul
structurii rutiere eforturile ce apar din solicitările autovehiculelor. Ele trebuie să reziste, păstrându-şi
capacitatea portantă constantă, la variaţia în timp a condiţiilor climatice. Construcţia drumului expre
comportă executarea unui mare volum de terasamente, materialul predominat pentru execuţia acestora
fiind balastul.
La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:
lucrări pregătitoare;
lucrări de bază;
lucrări de finisare.
➢ Lucrări pregătitoare
Aceste lucrări se execută înaintea lucrărilor de bază şi au ca scop aducerea terenului natural (pe lăţimea
zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ.
Din categoria lucrărilor pregătitoare fac parte:
verificarea şi stabilirea traseului;
curăţarea terenului de tufişuri, copaci şi buturugi;
extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal;
pichetarea amprizei;
amenajarea drumurilor de acces.
29
➢ Lucrări de defrişare
Exploatarea lemnului se va face de către o firmă specializată şi atestată în lucrări de exploatări
forestiere. Aprobarea documentaţiilor tehnice de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se va
face cu acordul Direcţiilor Silvice.
Defrişarea vegetaţiei forestiere se face numai după aprobarea documentaţiei, evaluarea cantitativă şi
calitativă a masei lemnoase, aprobarea actului de punere în valoare şi emiterea autorizaţiei de
exploatare. Exploatarea masei lemnoase din fondul forestier naţional va respecta prevederile Legii nr.
46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Execuţia lucrărilor de defrişare presupune următoarele activităţi:
împărţirea parchetului în compostate, marcarea arborilor, stabilirea direcţiei de doborâre a
arborilor şi eliberarea locului de cădere a acestora, alegerea şi amenajarea drumurilor de acces,
stabilirea şi amenajarea depozitului primar;
delimitarea incintelor de lucru trebuie făcută riguros prin trasare, pentru care se recomandă
utilizarea de echipamente pentru măsurători terestre şi cadastru de generaţie recente de tipul
GPS-uri de precizie, staţii totale, nivele, planimetre, staţii de lucru;
doborârea, curăţarea de crengi şi fasonarea parţială a arborilor cu ajutorul motofierăstraielor,
topoarelor şi tapinelor;
colectarea de la cioată prin târâre a trunchiurilor, a coroanelor secţionate şi a arborilor cu părţi
din coroană cu ajutorul tractoarelor echipate cu troliu şi sapă, al tapinelor şi topoarelor;
curăţarea parchetului de resturi lemnoase, crengi şi depozitarea în grămezi sau şiruri;
fasonarea, sortarea şi depozitarea masei lemnoase în depozite primare cu ajutorul
motofierăstraielor, topoarelor, tapinelor;
transportul lemnului fasonat din depozitele primare în depozitele finale cu mijloace de
transport speciale. Masa lemnoasă colectată se sortează în trei sortimente: trunchiuri (buşteni),
crengi, resturi nevalorificabile de exploatare.
Pentru execuţia lucrărilor de defrişare vor fi folosite o gamă de utilaje adecvate tehnologiei de defrişare
şi personal ce are calificarea corespunzătoare lucrărilor ce se execută. Varianta tehnologică aleasă de
executantul lucrărilor de exploatare trebuie să fie optimă atât din punct de vedere al eficienţei
economice, cât şi din punct de vedere silvicultural pentru a aduce cele mai mici prejudicii
caracteristicilor ecosistemice: solului, apei, substratului litologic, aerului, vegetaţiei limitrofe şi faunei.
Volumul de lemn tăiat va fi gestionat corespunzător prin valorificare. Deşeurile lemnoase vor fi
selectate. În funcţie de dimensiuni şi de calitatea lor pot fi folosite ca accesorii şi elemente de sprijin
în lucrările de construcţii sau pot fi valorificate ca lemne de foc pentru populaţia din zonă.
➢ Lucrări de bază
Relieful traversat de drum este unul în cea mai mare parte plat, care nu necesită umpluturi sau săpături
cu înălţimi/ adâncimi mari, contribuind pozitiv în cazul stabilităţii locale a taluzurilor.
După terminarea lucrărilor pregătitoare, se trece la executarea lucrărilor de bază, adică a lucrărilor de
terasamente propriu-zise, care constau din:
30
săparea pământului din deblee;

încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;
compactarea pământului.
Pentru realizarea terasamentelor în profil de debleu şi la execuţia gropilor de împrumut sunt necesare
lucrări de săpături. Aceste lucrări se vor executa prin mijloace mecanizate cu utilaje specifice de tipul:
excavatoare cu pneuri şi şenile, draglină, screpere şi autoscrepere, gredere şi autogredere,
autobasculante sau autodumpere.
Materialul rezultat din excavaţii va fi transportat cu mijloace de transport adecvate şi în funcţie de
calitatea acestuia poate fi utilizat la realizarea umpluturilor sau poate fi depozitat temporar în vederea
umplerii gropilor de împrumut.
Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje: cilindri
compactori, autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în
operă, buldozere, autogredere.
➢ Lucrări de finisare
Din grupa lucrărilor de finisare fac parte operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi
a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare
estetică corespunzătoare.
Din punct de vedere constructiv, structura rutieră a drumului expres este alcătuită din:
strat de formă;
strat de fundaţie;
strat de bază;
strat de legătură;
strat de uzură.
Fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere
Fundaţia reprezintă partea dintre patul drumului şi îmbrăcăminte şi are rolul de a primi, a repartiza şi
a transmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acţionează asupra
îmbrăcăminţii.
Îmbrăcămintea rutieră reprezintă partea drumului aşezată deasupra fundaţiei şi care suportă traficul
putând fi alcătuită din unul sau mai multe straturi.
Ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei se numeşte pe scurt sistem rutier.
Sistemul rutier împreună cu terasamentele poartă denumirea de complex rutier.
Tehnologia de execuţie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale şi materii prime
pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice, etc.
În ceea ce priveşte structura rutieră, sistemul rutier adoptat pentru drumul expres va fi un sistem rutier
semirigid.
31
Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului

Aşternerea stratului de balast din fundaţie presupune descărcarea lui din autobasculante, nivelarea
mecanizată şi compactarea cu cilindrul vibrator. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment
presupune prepararea amestecului în staţia de betoane, aducerea lui pe amplasament şi apoi utilizarea
tehnologiei de mai sus.
Amorsarea suprafeţelor cu emulsie cationică cu rupere rapidă se face cu o autocisternă specială. Stratul
de bază se realizează din mixtura asfaltică cu bitum şi agregate concasate executat la cald. Mixtura se
va prepara în afara amplasamentului şi va fi adusă pe şantier cu autobasculante prevăzute cu prelate,
descărcată în repartitoare şi apoi compactată cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legătură din
binder de criblură executat la cald va urma tehnologia de mai sus. Stratul de uzură din mixtura asfaltică
stabilizată se va executa utilizându-se aceeaşi tehnologie.
Transportul mixturii se face cu autobasculante izoterme pentru a menţine temperatura până la punerea
în operă. Aşternerea îmbrăcăminţii se face cu repartizorul-finisor, utilaj complex ce are în componenţă:
placă nivelatoare, dispozitiv de reglare a grosimii, grindă vibratoare, şnec repartizare, buncăr, bandă
transportoare.
2.3.2.5 Noduri rutiere

Pe traseul drumului expres Craiova – Piteşti au fost proiectate noduri rutiere, ce sunt prezentate în
tabelul următor.
Tabelul nr. 2-4 Nodurile rutiere proiectate
Nr. Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Denumire Drum intersectat
crt. kilometrică protejată
Centură Nord
1. km 0+000 DN 65F 8,1 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Craiova
2. Craiova Vest km 1+400 DJ 643F / DC 4 9,1 km - ROSCI0045 Coridorul Jiului
3. Balş Vest km 19+870 DN 65 3,2 km - ROSCI0266 Valea Olteţului
4. Barza Nord km 27+585 DJ 644 2,5 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
Piatra Olt
5. km 35+637 DC 13 2,3 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
N-V
6. Slatina S-E km 50+140 DJ 546 1,8 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Valea Mare
7. km 57+720 DN 65 5,8 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
N-E
8. Negreni Vest km 74+700 DN 65 11,8 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
9. Podu Broşteni km 108+400 DN 65A – DN 65 9,7 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
10. Cătanele km 121+185 A1 1,4 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
2.3.2.6 Poduri
Pe traseul drumului expres Craiova – Piteşti au fost proiectate o serie de poduri, ce sunt prezentate în
tabelul următor.
32
Interval prevăzut pentru

Nr. Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
realizarea lucrării Obstacol
crt naturală protejată
(Poziţie kilometrică)
Poduri peste cursuri de ape prevăzute în proiect, pe drumul expres
1. km 3+700 – km 3+800 Valea Ursoaia 10,8 km – ROSCI45 Coridorul Jiului
Pârâul Teslui şi drum
2. km 6+120 – km 6+220 12,3 km - ROSCI45 Coridorul Jiului
de exploatare
3. km 7+080 + km 7+100 Vale neidentificată 13,3 km - ROSCI45 Coridorul Jiului
Valea Lungă şi două
4. km 12+360 – km 12+420 9,4 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
drumuri de exploatare
5. km 14+980 – km 15+020 Vale neidentificată 6,8 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
6. km 15+620 – km 15+780 Vale neidentificată 6,1 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
Vale neidentificată şi
7. km 18+080 - km 18+160 3,8 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
drum de exploatare
Pârâul Bălşiţa şi drum
de exploatare
Râul Olteţ şi drum de
exploatare
Pârâul Gengea şi drum
10. km 24+230 – km 24+280 În aria protejată ROSCI0266 Valea Olteţului
de exploatare
Pârâul Bârlui şi două
11. km 29+880 – km 30+320 0,76 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
drumuri de exploatare
drum de exploatare
13. km 33+600 – km 33+640 Valea Ursului 0,25 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
14. km 34+960 – km 34+990 Valea Jugălia 1,3 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
15. km 35+300 – km 35+340 Valea Babei 1,7 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
16. km 39+140 – km 39+200 Pârâul Vaslui (Coarneş) 5,5 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
Pârâul Oltişor
17. km 39+700 – km 39+760 (Negrişoara) şi drum de 3,7 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
exploatare
18. km 40+310 – km 40+400 Pârâul Afluent Oltişor 3,1 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Vale neidentificată şi 0,38 km – ROSPA0106 Valea Oltului
19. km 43+950 – km 44+000
drum de exploatare Inferior
Râul Olt şi drum de În aria protejată ROSPA0106 Valea Oltului
20. km 44+180 – km 46+900
exploatare Inferior
În aria protejată ROSPA0106 Valea Oltului
21. km 47+420 – km 47+800 Pârâul Milcov
Inferior
22. km 55+800– km 55+820 Vale neidentificată 6,8 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
23. km 59+000 – km 59+090 Pârâul Darjov 8,3 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Valea Vizuinii și drum
24. km 64+440 – km 64+520 12,1 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
de exploatare
Valea Bălţaţi şi drum de
exploatare
Valea Mogoşeşti şi DJ
657C
27. km 70+640 – km 70+740 Valea Plăpcea 13,4 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Pârâul Plapcea Mică şi
28. km 71+640 – km 71+710 13,7 - - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
drum de exploatare
29. km 73+280 – km 73+400 Lac 12,7 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
Valea Aruncătura şi
30. km 73+850 – km 73+980 12,3 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
drum de exploatare
drum de exploatare
33
Valea Gura Isăroaiei şi

drum de exploatare
Valea Negrişoara şi
drum de exploatare
drum de exploatare
35. km 81+280 – km 81+370 Râul Vedea 9,7 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
36. km 81+630 – km 81+680 Valea Clicioaia 9,5 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
drum de exploatare
38. km 85+630 – km 85+700 Pârâul Vedita 9,6 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
39. km 89+180 – km 89+230 Valea Ulmu Mare 8,1 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
Valea Frasinului şi
drum de exploatare
drum de exploatare
Valea Marghia şi drum
de exploatare
DJ 703B şi Valea
43. km 93+830 – km 93+960 Rogozei (afluent al 7,8 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
râului Cotmeana)
44. km 94+830 – km 95+000 Râul Cotmeana 8,2 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
drum de exploatare
Valea Bumbuienilor şi
DC 152
Vale neidentificată şi 14,2 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
47. km 103+730 – km 103+760
drum de exploatare de pe Argeş
Valea Copacilor şi 13,9 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
48. km 103+980 – km 104+000
49. km 105+500 – km 105+550
11,8 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
50. km 106+270 – km 106+340 Râul Teleorman
de pe Argeş
Pârâul Albota şi drum 10,2 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
51. km 107+800 – km 107+880
de exploatare de pe Argeş
52. km 108+850 – km 108+920
53. km 111+790 – km 111+820 Vale neidentificată
de pe Argeş
Valea Raţei şi drum de 9,1 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
54. km 112+800 – km 112+880
exploatare de pe Argeş
55. km 114+550 – km 114+600 Pârâul Dâmbovnic
de pe Argeş
56. km 117+280 – km 117+320 Pârâul Neajlov
de pe Argeş
Canal şi drum 2,8 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
57. km 119+830 – km 119+900
exploatare de pe Argeş
2.3.2.7 Pasaje
Pasajele propuse în cadrul proiectului sunt prezentate în tabelul următor.
34
Tabelul nr. 2-5 Pasajele propuse în cadrul proiectului

Nr. Poziţia kilometrică Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Obstacol
crt. naturală protejată
Pasaje ale drumului expres peste alte căi rutiere şi peste CF
1. km 6+940 – km 7+000 DJ 641 13,2 km- ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. km 16+160 – km 16+240 CF 101 5,7 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
3. km 16+600 – km 16+700 DN 65 5,2 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
4. km 25+280 – km 25+300 DC 155 1,6 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
5. km 26+100 – km 26+280 CF 101 2,46 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
6. km 48+380 – km 48+430 DJ 546D 0,15 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
7. km 48+640 – km 48+820 CF 101 1,1 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
CF şi drum de
8. km 49+300 – km 49+400 2,5 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
exploatare
9. km 52+180 – km 52+240 DJ 653 3,6 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
CF 101 şi drum de
10. km 52+420 – km 52+550 3,8 km – ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
exploatare
11. km 80+870 – km 80+950 DJ 703 9,8 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
12. km 82+370 – km 82+430 Drum de exploatare 9,2 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
13. km 85+530 – km 85+590 DJ 657B 9,6 km- ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
11,1 km – ROSPA0062 Lacurile de
15. km 106+630 – km 106+670 DN 65A
acumulare de pe Argeş
8,7 km – ROSPA0062 Lacurile de acumulare
16. km 111+180 – km 111+300 CF 101
de pe Argeş
Autostrada A1 – la nod 1,6 km – ROSPA0062 Lacurile de acumulare
17. km 121+150 – km 121+220
rutier Cătanele de pe Argeş
Intersecţii denivelate peste drumul expres, fără acces la drum
18. km 1+780 – km 1+840 Drum de exploatare 9,7 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
11,1 km - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-
19. km 4+120 – km 4+160 Drum de exploatare
Dunăre
20. km 8+740 – km 8+800 DC 87 12,8 km - ROSCI0266 Valea Olteţului
21. km 14+300 – km 14+320 DC 1A 7,6 km - ROSCI0266 Valea Olteţului
22. km 19+840 – km 19+880 DC 154 A 2,3 km - ROSCI0266 Valea Olteţului
23. km 38+380 – km 38+400 Drum de exploatare 4,8 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
CF simplă şi linie de
24. km 38+620 – km 38+640 5,3 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
tragere triaj Piatra Olt
25. km 38+650 – km 38+690 CF 201 5,1 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
26. km 38+960 – km 38+990 DN 64 5,2 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
27. km 42+200 – km 42+260 DJ 677 2,1 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
28. km 53+800 – km 53+860 Drum de exploatare 7,2 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
30. km 57+850 – km 57+760 DC 7,8 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
31. km 59+220 – km 59+300 DJ 657 8,5 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
32. km 61+600 – km 61+660 DC 55 10,2 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
13,3 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
35. km 72+000 – km 72+050 DJ 703C
Stolnici
36. km 88+540 – km 88+570 DN 65 8,6 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
37. km 95+400 – km 95+450 DJ 679 8,4 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
Stolnici
de pe Argeş
41. km 111+840 – km 111+880 DJ 659A
de pe Argeş
42. km 113+700 – km 113+750 DJ 659
de pe Argeş
43. km 118+500 – km 116+550 DC 11
de pe Argeş
35
Nr. Poziţia kilometrică Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Obstacol
Pasaje peste drumul expres, la nodurile rutiere
DN 65F - la nod rutier
44. km - 0+060 – km 0+060 8,03 km - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Centura Nord Craiova
DJ 643 F(DC 4) – la
45. km 1+360 – km 1+420 nod rutier DJ 643 F 9,05 km - ROSCI0045 Coridorul Jiului
(DC 4)
DJ 644 – la nod rutier
46. km 27+580 – km 27+640 Barza Nord, Drum de 2,6 km – ROSCI0168 Pădurea Sarului
legatura ,,b”
DC 13 – la nod rutier
Piatra Olt Nord-Vest
DJ 546 – la nod rutier
Slatina Sud- Est
DN 65 – la nod rutier
49. km 74+650 – km 74+760 Negreni Vest, Drum de
Stolnici
legătură ,,c”
DN 65A – DN 65 – la
nod rutier Podul 9,6 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
50. km 108+480 – km 108+ 560
Broşteni, Drum de de pe Argeş
legătură ,,d”
2.3.2.8 Podeţe
Podeţele prevăzute pe traseul drumului expres Craiova – Piteşti sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 2-6 Podeţe prevăzute pe traseul drumului expres Craiova – Piteşti
H B
Nr. Poziţia Tipul Lumina Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
rambleu podeţ Observaţii
crt. kilometrică podeţului L (m) naturală protejată
(m) (m)
Tronsonul 1: km 0+000 – km 17+700
1. 2+015 casetat 2 2,50 32,20 descărcare 9,5 km - ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. 4+160 casetat 2 0,50 32,20 afluent 11,1 km - ROSCI0045 Coridorul Jiului
3. 9+300 dalat 5 4,00 35,42 vale (H) 12,3 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
4. 10+740 dalat 5 5,50 35,42 vale (H) 10,9 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
5. 16+351 dalat 5 8,50 48,91 descărcare 5,7 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronsonul 2: km 17+700 – km 57+550
7. 18+509 casetat 2 2.70 34,54 descărcare 3,6 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
9. 20+000 casetat 2 2,14 46,06 descărcare 2,3 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
12. 23+139 casetat 2 2,45 34,54 descărcare În interiorul ROSCI0266 Valea Olteţului
13. 23+500 casetat 2 2,78 34,54 descărcare În interiorul ROSCI0266 Valea Olteţului
17. 26+981 casetat 2 1,29 32,62 canal 3,1 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
18. 27+800 casetat 2 2,84 42,22 descărcare 2,4 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
20. 31+562 dalat 5 6.79 79.34 descărcare 0,4 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
36
H B
(m) (m)
28. 39+935 casetat 2 6,64 51,82 descărcare 4,2 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
În interiorul ROSPA0106 Valea Oltului

35. 47+315 dalat 5 5,84 48,58 descărcare
Inferior
37. 49+040 dalat 5 8,92 77,74 descărcare 0,8 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
45. 54+555 casetat 2 1,19 28,78 fir 6,7 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
46. 54+895 casetat 2 1.44 36,46 fir 6,6 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
37
H B
(m) (m)
Tronsonul 3: km 57+550 – km 89+300

53. 61+825 dalat 5 9,00 51,52 vale (H) 10,3 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
71. 72+550 dalat 5 2,50 32,20 descărcare 12,9 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
72. 73+546 dalat 5 1,50 32,20 vale (H) 12,5 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
38
H B
(m) (m)
76. 77+705 casetat 2 3,00 32,20 descărcare 11,3 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
77. 77+900 dalat 4 4,00 35,42 vale (H) 11,2 km- ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
Tronsonul 4: km 89+300 – km 121+185
100. 89+305 casetat 2 3,50 34,42 descărcare 8 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
105. 92+640 caasetat 2 1,50 32,20 descărcare 7,4 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
113. 97+155 casetat 2 3,00 35,42 descărcare 9,4 km- ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
118. 98+980 casetat 2 2,00 32,20 descărcare 10,9 km- ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
de pe Argeş
39
H B
(m) (m)
126. 104+455 casetat 2 6,00 41,86 descărcare
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
12 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de
pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
148. 116+820 casetat 2 5,00 41.86 descărcare
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
de pe Argeş
40
H B
(m) (m)
de pe Argeş
de pe Argeş
2.3.2.9 Spaţii de servicii / parcări de scurtă durată

Spaţiul de servicii cuprinde:
WC public;
rezervor de apă şi staţie hidrofor şi pompe;
staţie de epurare mecano – biologică;
staţie de popmpare ape uzate;
spaţii parcare pentru autoturisme persoane cu dizabilităţi;
spaţii parcare autoturisme;
spaţii parcare autobuze;
împrejmuire;
spaţiu pentru staţie alimentare carburanţi cu spaţiu comercial şi pompe alimentare carburanţi;
spaţiu pentru restaurant;
spaţiu pentru service auto;
spaţiu pentru motel şi spaţii comerciale;
spaţiu pentru rezervor carburanţi;
spaţii de protecţie;
platformă containere resturi menajere;
puţ forat;
separator de produse petroliere cu coalescenţă;
decantor aluviuni;
post trafo aerian 250 KVA.
Parcare de scurtă durată
Acestea reprezintă un spaţiu separat fizic de drumul expres, care permite utilizatorilor oprirea atunci
când au nevoie de odihnă şi relaxare şi sunt amplasate atât pe partea stângă, cât şi pe partea dreaptă a
drumului.
Fiecare amplasament conţine:
WC public;
41
staţie de epurare mecano – biologică;

staţie pompare ape uzate;
puţ forat şi hidrofor;
spaţii parcare autoturisme;
spaţii parcare autobuze şi autocamioane;
spaţii agrement;
spaţii protecţie;
împrejmuire;
post trafo aerian.
Accesul înspre şi dinspre platforma de parcare se va face numai pe bretele speciale de intrare şi ieşire,
astfel încât vehiculele să reintre în trafic în deplină siguranţă.
Amplasarea spaţiilor de servicii şi a parcărilor de scurtă durată este prezentată în tabelul următor.
Tabelul nr. 2-7 Spaţiile de servicii/parcările de scurtă durată propuse în cadrul proiectului
Nr. Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Denumire Poziţie kilometrică
1. Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta) km 14+190 7,6 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
2. Spaţiu de servicii (stânga-dreapta) km 29+450 1,2 km - ROSCI0168 Pădurea Sarului
3. Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta) km 42+110 2,1 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
4. Spaţiu de servicii (stânga-dreapta) km 55+300 6,8 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
5. Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta) km 67+620 14,5 km - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
6. Spaţiu de servicii (stânga-dreapta) km 83+850 9,3 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
7. Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta) km 99+800
Stolnici
8. Spaţiu de servicii (stânga-dreapta) km 112+400
de pe Argeş
2.3.2.10 Centre de întreţinere şi coordonare / punct de sprijin

Centre de Întreţinere şi Coordonare (CIC)
Centrul de întreţinere şi Coordonare este o unitate de deservire a unui sector de drum expres având
rolul de menţinere în stare corespunzătoare de exploatare a drumului expres şi de asigurare a securităţii
circulaţiei rutiere în sectorul arondat, susţinând şi reparaţia utilajelor din dotare. Are de asemenea
funcţiuni de coordonare a activităţii punctelor de sprijin şi de supraveghere permanentă a drumului
expres, având în dotare echipamente de măsură şi control specifice.
Centrul de întreţinere şi coordonare va cuprinde:
clădire operaţională;
atelier de întreţinere;
magazie materiale antiderapante;
staţie alimentare carburanţi;
rezervor de apă şi staţie pompe;
42
gospodărie de apă;
separator produse petroliere;
staţie epurare mecano-biologică;
staţie pompe ape uzate;
platforme parcaje utilaje;
centrala termică;
gospodărie de combustibil pentru centrala termică;
împrejmuire şi porţi;
generator electric.
Punct de sprijin şi întreţinere
Fiecare punct de sprijin pentru centrele de întreţinere va fi dotat cu clădire administrativă/
operaţională, magazie materiale antiderapante, rezervor de apă şi staţie de pompare, depozit materiale
de intervenţie, staţie de epurare, staţie de pompare ape uzate, staţie de alimentare cu combustibil,
centrală termică şi rezervor combustibil, staţie pompare ape uzate, separator de grăsimi, parcaje utilaje
de intervenţie, post transformare, generator, platformă spălare utilaje şi platformă de nămol,
împrejmuire.
Amplasarea centrelor de întreţinere şi a punctelor de sprijin este prezentată în tabelul următor.
Tabelul nr. 2-8 Centrele de întreţinere şi coordonare/ punctele de sprijin propuse în cadrul proiectului
Nr. Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Denumire
Crt. kilometrică naturală protejată
1. Centru de întreţinere şi coordonare Balş km 19+370 2,9 km – ROSCI0266 Valea Olteţului
2. Centru de întreţinere şi coordonare Scorniceşti km 72+050 13,3 km - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
3,5 km - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de
3. Centru de întreţinere şi coordonare Oarja km 118+525
pe Argeş
2.3.2.11 Lucrări de consolidare

În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele lucrări de consolidare:
ranforsare ramblee înalte cu geogrile
protecţie taluz cu georeţele;
straturi anticapilare din material granular;
blocaje din piatră şi geogrilă monoaxială;
protecţie taluz cu piatră brută;
protecţie taluz cu geocelule;
şaibe drenante pe taluz de debleu;
zid din pământ armat cu geogrile.
43
Pentru menţinerea în limite acceptabile a riscurilor privind siguranţa în exploatare, lucrările de

consolidare pentru acest drum expres au fost grupate în 2 categorii de lucrări:
Categoria I: Lucrări de consolidare a terenului suport;
Categoria II: Lucrări de susţinere a terasamentelor care în acelaşi timp au şi rol de consolidare a
zonelor instabile pe care le traversează traseul drumului expres.
Din categoria I fac parte lucrările ce contribuie la repartizarea uniformă a sarcinilor transmise de
terasamente la terenul suport şi, prin aceasta, se realizează o reducere a deformaţiilor (tasărilor)
corpului drumului expres. Lucrările specifice acestei categorii constau în fundaţii pe minipiloţi ale
structurilor de pământ armat.
Din categoria a II-a fac parte o serie de tipuri de lucrări care vor contribui la consolidarea zonelor
unde apar fenomene de instabilitate, care se întâlnesc pe acest traseu atât în zona montană, cât şi în
zonele deluroase. De asemenea, aceste lucrări sunt menite să reducă volumele de terasamente
(umpluturi sau săpături). În cadrul acestei categorii sunt incluse:
structuri de sprijinire din pământ armat;
lucrări de susţinere cu minipiloţi ancoraţi;
lucrări de protecţie ale taluzurilor de pământ, atât la rambleu cât şi la debleu şi care constau în:
- protecţie cu pământ vegetal, cu grosimi minime cuprinse între 0,20 m şi 0,30 m, aferente
protejării taluzurilor executate din/în pământuri coezive, respectiv necoezive pentru
înălţimi de taluz < 6 m;
- protecţie cu geocelule umplute cu pământ vegetal pentru înălţimi de taluz > 6 m;
- lucrări de protecţie a taluzurilor stâncoase unde se prevăd protecţii cu plase ancorate,
simple sau tensionate, în funcţie de tipul de rocă şi comportarea acesteia în raport cu
factorii atmosferici.
Tabelul nr. 2-9 Ranforsare rambleee înalte cu geogrile
Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Nr. Lungime
Poziţie kilometrică naturală protejată
crt. (m)
(km)
Tronson 1
1. 0+000 - 0+750 75 8,03 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
4. 15+775 - 15+825 50 6,2 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronson 2
În interiorul ariei ROSCI0266 Valea
12. 22+608 - 22+775 167
Olteţului
44

Nr. Lungime
crt. (m)
(km)
20. 29+825 - 29+936 111 0,8 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
24. 39+125 - 39+195 70 4,2 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Tronson 3
46. 62+075 - 62+175 100 9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
48. 64+425 - 64+525 100 10 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
54. 71+625 - 71+725 100 13,7 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
59. 75+675 - 75+725 50 12 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
45

Nr. Lungime
crt. (m)
(km)
Tronson 4
10,3 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare
84. 107+425 - 107+475 50
de pe Argeş
85. 107+866 - 107+925 59
de pe Argeş
86. 108+856 -108+925 69
de pe Argeş
87. 110+675 - 110+700 25
de pe Argeş
88. 110+700 - 110+750 50
de pe Argeş
89. 110+750 - 110+800 50
de pe Argeş
90. 110+800 - 110+850 50
de pe Argeş
91. 110+850 - 110+900 50
de pe Argeş
92. 110+900 - 110+950 50
de pe Argeş
93. 110+950 - 111+000 50
de pe Argeş
94. 111+000 - 111+050 50
de pe Argeş
95. 111+050 - 111+100 50
de pe Argeş
96. 111+100 - 111+199 99
de pe Argeş
97. 111+277 - 111+300 23
de pe Argeş
98. 111+300 - 111+350 50
de pe Argeş
99. 111+350 - 111+400 50
de pe Argeş
100. 1114+00 - 111+450 50
de pe Argeş
101. 111+450 - 111+500 50
de pe Argeş
102. 111+500 - 111+550 50
de pe Argeş
103. 111+550 - 111+500 50
de pe Argeş
104. 117+309 - 117+375 65
de pe Argeş
105. 119+725 - 119+841 116
de pe Argeş
106. 119+883 - 119+900 17
de pe Argeş
46

Nr. Lungime
crt. (m)
(km)
107. 119+900 - 119+950 50
de pe Argeş
108. 119+950 - 120+000 50
de pe Argeş
109. 120+000 - 120+020 20
de pe Argeş
110. 120+050 - 120+100 50
de pe Argeş
Tabelul nr. 2-10 Protecţie taluz rambleu cu georeţele

Nr. Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată
Poziţie kilometrică
crt. (m) (stânga/dreapta) arie naturală protejată
Tronson 1
1. 0+000 - 0+075 150 stg /dr 8,03 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. 3+675 -3+725 100 stg /dr 10,8 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
3. 6+275 - 6+325 50 stg 12,5 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
4. 6+325 - 6+375 50 dr 12,6 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
7. 12+225 - 11+325 100 stg 9,7 - ROSCI0266 Valea Olteţului
8. 12+275 - 12+325 50 dr 9,7 - ROSCI0266 Valea Olteţului
16. 16+675 - 16+725 100 stg/dr 5,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronson 2
În interiorul sitului ROSCI0266 Valea
22. 22+608 - 22+775 167 stg/dr
Olteţului
31. 29+875 - 29+936 61 stg/dr 0,8 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
32. 31+610 - 31+675 65 dr 0,4 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
33. 31+975 - 32+002 27 stg/dr 0,34 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
4,3 - ROSPA0106 Valea Oltului
34. 39+125 - 39+195 70 stg/dr
Inferior
35. 39+235 - 39+375 90 stg/dr 4 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
36. 39+325 - 39+375 50 dr 4 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
37. 39+625 - 39+759 134 stg/dr
Inferior
38. 39+799 - 40+039 238 stg/dr
Inferior
47

39. 40+044 - 40+075 31 stg/dr
Inferior
În interiorul ariei protejate
40. 47+575 - 47+655 80 dr
ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
41. 48+450 - 48+599 143 stg
Inferior
42. 48+560 - 48+670 110 stg/dr
Inferior
43. 48+875 - 48+934 59 dr
Inferior
44. 48+934 - 48+975 41 stg/dr
Inferior
45. 49+192 - 49+434 242 stg/dr
Inferior
46. 49+546 - 49+698 152 stg/dr
Inferior
47. 49+703 - 49+825 123 stg/dr
Inferior
48. 49+175 - 49+698 523 stg/dr
Inferior
49. 49+702 - 49+825 123 stg/dr
Inferior
50. 52+205 - 52+348 143 stg/dr
Inferior
51. 52+353 - 52+498 145 stg/dr
Inferior
52. 52+538 - 52+824 286 stg/dr
Inferior
Tronson 3
53. 57+925 - 57+975 50 stg
Inferior
54. 59+025 - 58+075 50 dr
Inferior
55. 62+075 - 62+275 200 stg
Inferior
56. 63+075 - 63+175 100 stg
Inferior
10 - ROSPA0106 Valea Oltului
57. 64+425 - 64+475 50 stg
Inferior
58. 64+475 - 64+525 50 stg/dr
Inferior
59. 66+875 - 67+175 250 stg/dr
Inferior
60. 68+675 - 68+725 50 stg/dr
Inferior
61. 69+720 - 69+875 155 stg/dr
Inferior
62. 69+875 - 69+925 50 dr
Inferior
63. 70+425 - 70+500 75 stg/dr
Inferior
64. 70+554 - 70+725 171 stg
Inferior
13,7 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
65. 71+625 - 71+725 100 stg/dr
Stolnici
66. 73+325 - 73+375 50 stg/dr
Stolnici
67. 73+817 - 73+925 109 dr
Stolnici
48

68. 73+925 - 74+025 100 stg
Stolnici
12 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
69. 75+320 - 75+375 55 dr
Stolnici
70. 75+675 - 75+725 50 stg
Stolnici
71. 76+575 - 76+725 150 stg/dr
Stolnici
72. 76+725 - 76+775 50 dr
Stolnici
73. 76+825 - 76+925 100 dr
Stolnici
74. 76+925 - 76+975 50 stg/dr
Stolnici
75. 77+525 - 77+575 50 stg
Stolnici
76. 77+625 - 77+675 50 stg
Stolnici
77. 77+875 - 77+925 50 stg
Stolnici
78. 79+525 - 79+575 50 dr
Stolnici
79. 80+771 - 81+925 154 stg/dr
Stolnici
80. 80+925 - 81+025 100 dr
Stolnici
81. 81+275 - 81+449 174 stg/dr
Stolnici
82. 81+510 - 81+675 165 stg/dr
Stolnici
83. 81+675 - 81+725 50 stg
Stolnici
84. 82+275 - 82+375 100 stg
Stolnici
85. 82+275 - 82+375 100 stg/dr
Stolnici
86. 84+675 - 84+725 50 stg/dr
Stolnici
87. 85+475 - 85+725 250 stg/dr
Stolnici
88. 85+527 - 85+725 199 stg/dr
Stolnici
89. 85+825 - 85+875 50 stg/dr
Stolnici
90. 85+975 - 86+025 50 stg/dr
Stolnici
91. 86+275 - 86+675 400 stg/dr
Stolnici
92. 89+175 - 89+225 50 stg/dr
Stolnici
Tronson 4
93. 89+964 - 90+025 61 dr
Stolnici
94. 100+575 - 100+625 50 dr
Stolnici
95. 101+384 - 101+425 41 st
Stolnici
10,3 - ROSPA0062 Lacurile de
96. 107+425 - 107+475 50 dr
49

97. 107+866 - 107+925 59 dr
98. 108+856 -108+925 69 stg
99. 110+725 - 110+750 25 dr
100. 110+750 - 110+800 50 dr
101. 110+800 - 110+850 50 dr
102. 110+850 - 110+900 100 stg/dr
103. 110+900 - 110+950 100 stg/dr
104. 110+950 - 111+000 100 stg/dr
105. 111+000 - 111+050 100 stg/dr
106. 111+050 - 111+100 100 stg/dr
107. 111+150 - 111+199 98 stg/dr
108. 111+277 - 111+300 46 stg/dr
109. 111+300 - 111+350 100 stg/dr
110. 111+350 - 111+400 100 stg/dr
111. 111+400 - 111+450 100 stg/dr
112. 111+450 - 111+500 100 stg/dr
113. 111+500 - 111+550 100 stg/dr
114. 111+550 - 111+625 75 dr
115. 119+725 - 119+750 50 stg/dr
116. 119+750 - 119+841 182 stg/dr
117. 119+883 - 119+900 34 stg/dr
118. 119+900 - 119+950 100 stg/dr
119. 119+950 - 120+000 100 stg/dr
120. 120+000 - 120+050 100 stg/dr
121. 120+050 - 120+100 50 stg
122. 120+020 - 120+100 80 dr
Tabelul nr. 2-11 Ziduri de sprijin

Poziţie Distanţa faţă de cea mai
Poziţie Lungime
Nr. crt. (stânga/ Tip zid apropiată arie naturală
kilometrică (m)
dreapta) protejată (km)
-0+175 - - 60 7,8 - ROSCI0045 Coridorul
1. Stg. "L" din beton
0+115 Jiului
50
Poziţie Distanţa faţă de cea mai

Poziţie Lungime
Nr. crt. (stânga/ Tip zid apropiată arie naturală
kilometrică (m)
dreapta) protejată (km)
0+223 - 85 10,7 - ROSCI0045 Coridorul
2. Stg./Dr. "L" din beton
0+308 Jiului
-0+314 - - 65 7,7 - ROSCI0045 Coridorul
3. Dr. "L" din beton
0+249 Jiului
-0+115 - - 58 Zid din pământ armat cu geogrile cu 7,8 - ROSCI0045 Coridorul
4. Stg.
0+057 faţa văzută din beton Jiului
0+057 - 166 Zid din pământ armat cu geogrile cu 7,9 - ROSCI0045 Coridorul
5. Stg./Dr.
-0+249 - - 192 Zid din pământ armat cu geogrile cu 10,6 - ROSCI0045 Coridorul
6. Dr.
0+440 - 260 10,9 - ROSCI0045 Coridorul
7. Stg./Dr. Consolidare taluz cu piatră brută
0+700 Jiului
8. Dr.
9. Stg.
Tabelul nr. 2-12 Straturi anticapilare din material granular

Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată
Aplicabil
crt. kilometrică (m) arie naturală protejată (km)
1. 0+057 - 0+227 170 Drum expres 8,6 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. 0+260 - 0+355 95 Bretea 1 Nod 1+400 8,6 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
3. 0+448 - 0+600 152 Bretea 1 Nod 1+401 9,2 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Tabelul nr. 2-13 Blocaje din piatră şi geogrilă monoaxială

Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. kilometrică (m) arie naturală protejată (km)
Tabelul nr. 2-14 Protecţie taluz cu geocelule

Nr. Poziţie Lungime Poziţie (Stânga/ Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. kilometrică (m) Dreapta) arie naturală protejată (km)
1. 3+240 - 3+660 420 stg.+dr. 10,5 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
4. 12+625 - 12+675 50 stg. 19,7 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Tabelul nr. 2-15 Şaibe drenate pe taluzul de debleu

Nr. Poziţie Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. kilometrică (m) (Stânga/Dreapta) arie naturală protejată (km)
1. 21+420 - 21+910 490 stg. 0,9 - ROSCI0266 Valea Olteţului
2. 21+490 - 21+950 460 dr. 0,9 - ROSCI0266 Valea Olteţului
3. 30+330 - 31+400 1070 stg. 0,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
4. 30+330 - 31+440 1110 dr. 0,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
7. 32+070 - 32+300 230 dr. 0,2 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
8. 38+180 - 38+520 340 stg.+dr. 4,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
9. 45+920 - 46+440 520 dr.
Inferior
51
În interiorul ROSPA0106 Valea

10. 46+020 - 46+480 460 stg.
Oltului Inferior
0,17 - 0,09 - ROSPA0106 Valea
11. 47+160 - 47+280 120 stg.+dr.
Oltului Inferior
Tabelul nr. 2-16 Zid din pământ armat cu geogrile

Nr. Poziţie Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai
crt. kilometrică (m) (Stânga/Dreapta) apropiată arie naturală protejată
În interiorul ROSCI0266 Valea
4. 22+620 - 22+734 114 stg.
Olteţului
În interiorul ROSCI0266 Valea
5. 22+620 - 22+650 30 dr.
Olteţului
11. 26+099 - 26+128 29 zonă centrală 2,1 - ROSCI0266 Valea Olteţului
14. 26+246 - 26+275 29 zonă centrală 2,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
16. 45+899 - 45+977 78 stg.
Oltului Inferior
17. 47+383 - 47+425 42 dr.
Oltului Inferior
18. 47+793 - 47+946 153 stg.
Oltului Inferior
19. 48+662 - 48+649 13 stg.+dr.
Inferior
20. 48+757 - 48+823 66 stg.
Inferior
21. 48+762 - 48+825 63 dr.
Inferior
2.3.2.12 Lucrări hidrotehnice

În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele categorii de lucrări hidrotehnice:
protecţie taluz cu pereu din beton;
protecţie albie cu saltea din gabioane;
apărări de mal cu zid de sprijin din gabioane;
protecţie cu zid de sprijin din beton simplu;
recalibrare albie;
praguri de fund;
calibrare albie.
Tabelul nr. 2-17 Protecţie taluz cu pereu din beton
52
Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Denumire
crt. kilometrică (m) naturală protejată
Tronson 1
1. 3+635 Pr. Valea Ursoaia 140 11,1 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. 6+410 Pr. Teslul 140 12,7 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
3. 12+385 Pr. v. Linga 140 9,6 - ROSCI0266 Valea Olteţului
4. 15+700 Viaduct afl. V. Schiaua 140 7,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronson 2
5. 18+111 Vale necadastrată 136 4,05 - ROSCI0266 Valea Olteţului
7. 18+985 Pr. Balsita 140 4,07 - ROSCI0266 Valea Olteţului
8. 22+342 r. Olteţ 320 0,05 - ROSCI0266 Valea Olteţului
9. 24+260 Pr. Gengea 240 0,49 - ROSCI0266 Valea Olteţului
10. 30+015 Pr. Barlul 160 0,8 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
11. 30+106 pr. Birului 260 0,7 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
12. 32+010 pr. vale fara nume 160 0,35 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
13. 33+630 Valea Crangu Ursu 90 0,2 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
14. 34+970 Valea Jugalia 330 1,2 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
15. 35+320 Valea Babei 120 1,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
16. 39+780 Pod pr. Negrisoara 250 4,6 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
17. 43+971 Valea Oltişor 70 0,4 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
18. 44+015 Pr. vale fara nume 140 0,3 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
19. 45+061 Râul Olt 280 În interiorul ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Tronson 3
20. 68+695 Pr. v. Baltati 140 12,6 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
21. 73+935 Pod v. Aruncatura 140 12,3 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
22. 75+390 Pr. vale fara nume 140 12,1 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
23. 76+615 Pr. V. Guar lsaroaiel 140 11,8 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
24. 76+940 Pr. V. Negrisoara 200 11,8 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
26. 81+310 R. Vedea 350 9,7 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
27. 85+650 Pr. Vedlta 350 9,6 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
Tronson 4
28. 92+100 Pr. Marghia 250 7,3 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
29. 93+925 Pr. afl. RR. Cotmneana 190 7,7 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
30. 94+880 Pr. Cotmeana 350 8,2 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
31. 96+245 Pr. valea lui Oneata 140 8,8 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
32. 101+365 Pr. v. Bumbuienilor 140 13,1 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
13,5 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
33. 103+985 Pr. valea Copacilor 190
Argeş
34. 107+850 Pr. v. Albotel 290
Argeş
35. 108+880 Pr. vale fara nume 140
Argeş
36. 112+805 Pr. v. Ratel 140
Argeş
Tabelul nr. 2-18 Protecţie albie cu saltea din gabioane

Nr. Poziţie Suprafaţă Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Denumire
crt. kilometrică (m2) protejată
Tronson 1
1. 6+410 Pr. Teslul 420 12,7 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
2. 12+385 Pr. v. Linga 420 9,6 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronson 2
4. 30+015 Pr. Barlul 480 0,8 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
Tronson 3
53
Nr. Poziţie Suprafaţă Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Denumire
crt. kilometrică (m2) protejată
5. 81+310 R. Vedea 1050 9,7 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
6. 85+650 Pr. Vedlta 1050 9,6 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
Tronson 4
7. 92+100 Pr. Marghia 750 7,3 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
8. 93+925 Pr. afl. RR. Cotmneana 570 7,7 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
9. 94+880 Pr. Cotmeana 1050 8,2 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
10. 107+850 Pr. v. Albotel 870 9,9 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
Tabelul nr. 2-19 Apărări de mal cu zid de sprijin din gabioane

Nr. Poziţie Lungim Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Denumire
crt. kilometrică e (m) protejată
Tronson 1
1. 15+005 Pr. vale fara nume 140 7,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Tronson 2
2. 33+670 Pr. V. Crangu Ursului 140 0,29 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
3. 35+010 Pr. v. Jugalia 140 1,4 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
4. 35+365 Pr. v. Babel 140 1,7 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
5. 39+220 Pr. Coames 180 4,2 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
6. 40+400 Pod pr. Oltisor 140 3,1 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
7. 47+875 Pr. MIlcov 140 În interiorul ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Tronson 3
8. 59+055 Pr. Darjov 300 8,4 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
9. 69+815 Pr. Mogosesti 140 12,9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
10. 81+660 Pr. valea Clicioa 140 9,5 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
11. 89+215 Pr. v. Ulmul Mare 140 8,1 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
Tronson 4
12. 106+310 Rau Teleorman 200
Argeş
13. 114+575 Pr. Dambovnic 200
Argeş
14. 117+300 Pr. Neajlov 200
Argeş
Tabelul nr. 2-20 Protecţie cu zid de sprijin din beton simplu

Denumire
Tronson 3
1. 70+690 Pr. Plapcea 200 13,5 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
2. 71+660 Pr. Plapcea Mica 200 13,6 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
Tabelul nr. 2-21 Recalibrare albie

Denumire
Tronson 1
3. 3+758 Afluent Valea Ursoaia 120 12,23 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
4. 4+120 Afluent Valea Ursoaia 140 12,30 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
5. 6+410 Pr. Teslul 180 12,7 - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre
6. 7+090 Paraul Vale fara nume 170 15,5 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
7. 7+405 Pr. vale fara nume 270 13,8 - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre
54

Denumire
8. 9+530 Pr. vale fara nume, podet 80 12 - ROSCI0266 Valea Olteţului
9. 10+650 Pr. Vale Morisca 200 11,2 - ROSCI0266 Valea Olteţului
10. 10+740 Pârâul Valea Morisca 310 17,8 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
11. 12+385 Pârâul Valea Lînga 215 9,6 - ROSCI0266 Valea Olteţului
12. 15+005 Pr. vale fara nume 220 7,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Viaduct afluent Valea
13. 15+700 130 7,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Sciaua
Tronson 2
15. 18+120 Pr. Balsita 120 4,1 - ROSCI0266 Valea Olteţului
18. 24+260 Pr. vale fara nume, podet 100 0,49 - ROSCI0266 Valea Olteţului
19. 27+020 Pr. Barlul 50 2,7 - ROSCI0266 Valea Olteţului
20. 30+015 Pr. vale fara nume, podet 160 0,8 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
21. 31+610 Pr. vale fara nume 100 0,43 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
22. 32+010 Pr. vale fara nume, podet 50 0,35 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
23. 34+325 Pr. v. Jugalia 50 0,73 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
24. 35+010 Pr. v. Babel 50 1,4 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
25. 35+365 Pr. Coames 100 1,7 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
26. 39+168 Pârâul Vaslui 137 4,2 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
27. 39+220 Pod v. Luncii, podet 100 4,2 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
28. 40+357 Pr. Oltişor 125 3,6 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
29. 41+741 Pr. vale fara nume 50 2,1 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
30. 44+015 Pr. vale fara nume, podet 50 0,3 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
În interiorul sitului ROSPA0106 Valea Oltului
31. 47+355 Pr. Milcov 150
Inferior
32. 47+609 Pr. Milcov 195 0,25 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
În interiorul sitului ROSPA0106 Valea Oltului
33. 47+875 Pr. vale fara nume, podet 100
Inferior
34. 48+930 Pr. valea UImilor, podet 150 0,7 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
35. 49+190 Pr. vale fara numne 400 0,96 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
54+050 -
36. Pr. vale fara nume 100 6,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
55+200
37. 55+810 Pr. vale fara nume, podel 120 6,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
38. 56+670 Pr. Balsita 120 7 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Tronson 3
40. 61+830 Pr. vale fara nume, podet 100 9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
41. 63+125 Pr. vale fara nume, pedal 100 9,2 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
42. 64+475 Pr. vale Vizuinel, podet 100 10 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
44. 68+695 Pod v. Baltati 50 12,6 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
45. 72+550 Pr. vale fara nume, pode 200 12,9 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
46. 73+330 Pod la coada lacului 50 12,6 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
47. 73+560 Pr. vale fara nume, poclet 50 12,5 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
48. 73+935 Pod v. Aruncatura 140 12,3 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
49. 75+390 Pr. vale fara nume 100 12 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
50. 75+675 Pr. vale fara nume, podet 100 11,9 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
55

Denumire
58. 81+660 Pr. valea Clicioala 180 9,5 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
59. 84+225 Pr. vale fara nume, poclel 100 9,3 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
62. 89+215 Pr. v. Ulmul Mare 50 8,1 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
Tronson 4
63. 89+950 Pr. V. Frasinului 100 7,6 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
65. 91+350 Pr. Gengea 100 7,2 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
66. 93+925 Pr. afl. R. Cotmeana 50 7,7 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
68. 96+245 Pr. valea lui Oneata 100 8,8 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
69. 96+580 Pr. valea lui Oneata 100 9 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
71. 101+365 pr, v. Bumbulenilor 100 13,2 - ROSCI0341 Pădurea şi Lacul Stolnici
14 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
72. 103+500 Pr. v. Jugalla 50
Argeş
73. 103+985 Pr. valea Copacilor 50
Argeş
Argeş
10 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
75. 107+850 Pr. v. Albotel 100
Argeş
76. 108+880 Pr, vale fara nume 50
Argeş
Argeş
78. 112+805 Pr. v. Ratel 100
Argeş
79. 114+575 Pr. Dambovnic 100
Argeş
Argeş
81. 117+300 Pr. Neajlov 100
Argeş
Argeş
Tabelul nr. 2-22 Praguri de fund

Distanţa faţă de cea mai
Nr. Poziţie Lungime (m)/
Denumire apropiată arie naturală
crt. kilometrică localizare
protejată
Tronson 1
Paraul Valea 50 m aval de pod (pe 9,7 - ROSCI0266 Valea
1. 12+385
Lînga toată lăţimea albiei Olteţului
Paraul Vale Capătul aval al 7,1 - ROSCI0266 Valea
2. 15+005
fara nume apărării de mal Olteţului
Tabelul nr. 2-23 Calibrare albie

Denumire
3. 31+973 Vale afluent Jugalia 125 0,3 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
56
4. 48+701 Vale Cinculeasa 215 0,5 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

5. 55+804 Vale izvor Milcov 160 6,7 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
2.3.2.13 Amenajări pentru siguranţa traficului

2.3.2.13.1 Parapete de siguranţă
Pentru siguranţa participanţilor la trafic s-au prevăzut la marginea platformei parapete metalice tip
greu sau foarte greu. S-a prevăzut amplasarea parapetelor de siguranţă pe toată lungimea drumului
expres, atât pe zona mediană cât şi pe zonele laterale pentru delimitarea părţii carosabile. Pe parapetele
de siguranţă se montează elemente retro-reflectorizante.
În zona mediană, pentru eliminarea efectului de orbire a conducătorilor de autovehicule, care circulă
pe sensuri contrare, se utilizează panouri anti-orbire montate pe parapetul de siguranţă de-a lungul
drumului expres.
Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreţinere în caz de accidente rutiere)
parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părţi ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.
2.3.2.13.2 Garduri de protecţie

Drumul expres va fi prevăzut pe întreaga lungime cu garduri de protecţie, amplasate pe ambele părţi
ale acestuia.
În cadrul Studiului de evaluare adecvată au fost propuse o serie de măsuri în ceea ce priveşte
împrejmuirea, pentru a reduce posibilitatea pătrunderii pe carosabil a speciilor de faună.
2.3.2.13.3 Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră (semnalizare verticală)

Indicatoarele şi mijloacele de semnalizare rutieră vor fi realizate în conformitate cu standardele
specifice. Semnalizarea rutieră verticală pe drumul expres conţine următoarele elemente: indicatoare
de avertizare,indicatoare de reglementare, indicatoare de orientare şi informare.
Semnalizarea rutieră de orientare în zona nodurilor rutiere de pe drumul expres se va realiza pe console
şi portale. Pe drumul expres şi bretelele nodurilor rutiere se vor folosi indicatoare rutiere de format
foarte mare.
Pe drumurile clasificate unde debuşează bretelele nodurilor rutiere şi drumurile de legătură
semnalizarea rutieră de orientare, în zona intersecţiilor, se va realiza pe console.
2.3.2.13.4 Marcaje rutiere (semnalizare orizontală)

Marcajele rutiere se realizează în conformitate cu standardele în vigoare astfel încât să acopere
necesarul de siguranţă la nivel de drum expres şi constau în:
marcaje longitudinale: de separare a benzilor de acelaşi sens;
57
marcaje de delimitare a părţii carosabile;

marcaje transversale:de oprire, de cedare a trecerii, de traversare pentru pietoni (cu
aplicabilitate în spaţii de servicii/parcare);
marcaje laterale;
marcaje diverse: pentru ghidare, interzicerea staţionarii, locuri de parcare, săgeţi sau inscripţii,
reducerea vitezei.
La realizarea marcajului rutier se vor utiliza materiale având la baza vopsea în doi componenţi sau
termoplastic care au o durată de viaţă de minimum 2 ani.
2.3.2.14 Relocări de utilităţi, relocări de căi de transport şi demolări

2.3.2.14.1 Relocări ale reţelelor de utilităţi
Pentru realizarea proiectului este necesară totodată relocarea unor reţele de utilităţi (alimentare cu apă
şi canalizare, transport sau alimentare cu gaz, instalaţii de telefonie şi reţele electrice). Dispunerea
(poziţiile kilometrice) relocărilor de utilităţi ce vor fi realizate pe traseul drumului expres sunt
prezentate în tabelele următoare.
Tabelul nr. 2-24 Lucrări de relocare/protejare reţele de apă şi canalizare
Nr.
Reţele de utilităţi care vor fi relocate/protejate Poziţie kilometrică apropiată arie naturală
crt.
protejată
Reţea alimentare cu apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10,
8,05 - ROSCI0045
1 De110 x 6.6 mm, Lcond.=816 m; km 0+040 – km 0+520
Coridorul Jiului
Tub de protecţie OL ∅273.1 x 8 mm, L=32 m
8,05 - ROSCI0045
2 Reţea canalizare, ridicare la cotă a caminelor km 0+040 – km 0+520
Coridorul Jiului
Reţea alimentare cu apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10, De
8,2 - ROSCI0045 Coridorul
3 110 x 6.6 mm, Lcond.=110 m, 1 cămin vane, Cv4, 2 hidranţi km 0+060 – km 0+180
Jiului
Dn 80 mm
13,1 - ROSPA0023
4 Reţea distribuţie apă tub OL, Dn 219 x 6.3 mm, L=30 m km 6+940 – km 7+000
Confluenţa Jiu-Dunăre
Reţelele de canalizare se protejează în tub OL, Dn 406.4 x 13,2 - ROSPA0023
5 km 6+960 – km 7+000
6.3 mm, L=30 m Confluenţa Jiu-Dunăre
1,4 - ROSCI0266 Valea
6 Conductă apă OL, Dn 300 mm; L= 80 m km 21+000
Olteţului
7 Conductă PE100, Dn 110 mm; L=120 m km 22+240
Olteţului
8 Conductă de canalizare beton, Dn 800 mm, L= 80 m km 23+970
Olteţului
9 Conductă apă PEHD, Dn110 x 6,3 mm, L= 100 m km 25+300
Olteţului
10 Conductă de canalizare PVC Dn 250 mm, L= 100 m km 25+300
Olteţului
4,4 - ROSPA0106 Valea
11 Conductă apă PEHD, Dn 160 mm, L= 160 m km 38+990
Oltului Inferior
12 Conductă PEHD, Dn160 mm, L = 90 m km 45+790 - km 45+830
Oltului Inferior
9,5 - ROSCI0341 Pădurea şi
13 Reţea de distribuţie apă Coloneşti, Dn 125 mm, L= 150 m km 85+300 - km 85+450
lacul Stolnici
14 Intersecţie distribuţie apă Coloneşti, Dn 125 mm, L= 150 m km 85+300
lacul Stolnici
58
Tabelul următor prezintă reţelele de transport/alimentare cu gaze ce vor fi relocate sau protejate şi
poziţiile kilometrice aferente.
Tabelul nr. 2-25 Lucrări de relocare/protejare reţele de gaz intersectate de drumul expres
Nr. Poziţie Deţinator
Reţea transport gaze apropiată arie naturală
crt. kilometrică instalaţii
protejată
Branşament conductă PEHD PE100 Dn 32mm cu Distrigaz Sud 8,4 - ROSCI0045
1. km 0+440
L= 26 m protejat în tub metalic Ø 168.3x5 Reţele Coridorul Jiului
Dezafectarea conductei existente – Cruce – SRM km 1+800 - 9,3 - ROSCI0045
2. Depogaz
Bordei km 1+900 Coridorul Jiului
Conductă proiectată Ø 610 x 10 mm L360N-PSL2
9,8 - ROSCI0045
3. conf SR EN ISO 3183:2013, L=155m; tub de km 2+460 Transgaz
Coridorul Jiului
protecţie metalic Ø813 x 10 mm, L245 = 40 m
Conductă proiectată Ø 457 x 10 mm L245N , L=
210 m; km 3+100 - 10,3 - ROSCI0045
4. Depogaz
Tub de protecţie metalic Ø559 x 8 mm L245; L= km 3+200 Coridorul Jiului
39,5 m
Conductă proiectată Ø 610 x 10 mm L360N, L=185
m; 10,4 - ROSCI0045
5. km 3+120 Transgaz
Tub de protecţie metalic Ø813 x 10 mm L245, L = Coridorul Jiului
37 m
Conductă proiectată Ø 168.3 x 7.1 mm L245N
km 3+800 - 10,8 - ROSCI0045
6. având o lungime de L=185 m tub de protecţie metalic
km 3+850 Coridorul Jiului
Ø 323,9 x 8 mm L245 =67 m Depogaz
Conductă proiectată Ø 168,3 x 7,1 mm L245N,
km 5+260 - 11,6 - ROSCI0045
7. L=245 m
Tub de protecţie metalic Ø323.9 x 8 mm, L=37,1 m
Conductă proiectată Ø 508 x 8 mm L360N-PSL2 e,
L=370 m; 12,5 - ROSCI0045
8. km 6+350 Romgaz
Tub de protecţie metalic Ø 711 x 10 mm L245, L= Coridorul Jiului
43 m
Conductă proiectată Ø 508 x 8 mm L360N, L=180
m; 12,6 - ROSCI0045
9. km 6+500 Transgaz
Tub de protecţie metalic Ø 711 x 10 mm L245, L= Coridorul Jiului
40 m
Conductă proiectată Ø 610 x 11 mm L245N având
km 6+680 - 12,9 - ROSCI0045
10. o lungime de L=370 m tub de protecţie metalic Ø Depogaz
813 x 12 mm L245, L= 39,4 m
PEHD, PE100, SDR11, Dn200mm, Lcond.=265 m.
tub OL Ø323.9x8mm, Ltub= 11 m 1 vană PE, Dn
km 6 +780 - 13,1 - ROSCI0045
11. 200 mm, montată îngropat şi prevăzută cu tijă Megaconstruct
ascendentă, tub de protecţie din PVC, Dn315 mm şi
cutie de protecţie
Conductă proiectată Ø 168.3 x 7.1 mm L245N ,
L=225 m; km 7+980 - 14,1 - ROSCI0045
12.
Tub de protecţie metalic Ø323.9 x 8 mm L245, L= km 8+120 Coridorul Jiului
Depogaz
46.6 m
Conductă proiectată Ø 168.3 x 7.1 mm L245N,
km 8+680 - 13,1 - ROSCI0266 Valea
13. L=335 m;
km 8+765 Olteţului
Tub de protecţie metalic Ø323.9 x 8 mm, L=51,8 m.
14. Conductă gaze naturale Ol 4”, L=100 m km 22+360 Distrigaz
Olteţului
Reţea de transport gaze Fir 1 Dn 250 mm; L= 200, km 57+675 – 7,3 - ROSPA0106 Valea
15.
Mogoşeşti - Slatina km 57+875 Oltului Inferior
Reţea de transport gaze Fir 2 Dn 200 mm; L= 200 m, km 57+675 – 7,3 - ROSPA0106 Valea
16. Romgaz
Mogosesti - Slatina km 57+875 Oltului Inferior
Intersecţie reţea de transport gaze Fir 1 Dn 250 mm; 7,4 - ROSPA0106 Valea
17. km 57+775
L=150 m, Mogosesti - Slatina Oltului Inferior
59
18. km 57+780
L=150 m, Mogosesti - Slatina Oltului Inferior
19. Separator SEP 250 mm, Valea Mare km 58+975
Oltului Inferior
20. Separator SEP 250 mm, Valea Mare km 58+980
Oltului Inferior
21. SPC dublu km 58+975
Oltului Inferior
Reţea de transport gaze Fir 1 Dn 250 mm; L=1150 km 58+900 – 8,1 - ROSPA0106 Valea
22.
m, Mogoşeşti - Slatina km 60+050 Oltului Inferior
Reţea de transport gaze Fir 2 Dn 200 mm; L=1150 km 58+900 – 8,1 - ROSPA0106 Valea
23.
m, Mogoşeţti - Slatina km 60+050 Oltului Inferior
24. km 69+280
L = 150 m, Hurezani - Corbu Oltului Inferior
25. km 69+280
26. km 69+280
Reţea de transport gaze record SRM Scorniceşti Dn km 70+000 – 13 - ROSPA0106 Valea
27.
125 mm; L = 150 m, Scorniceşti km 70+225 Oltului Inferior
Intersecţie reţea de transport gaze record SRM 13,1 - ROSPA0106 Valea
28. km 70+125
Scorniceşti Dn 125 mm; L = 150 m, Scorniceşti Oltului Inferior
Reţea de transport gaze Fir 1 Dn 250 mm; L= 250 m, km 88+025 – 9,1 - ROSCI0341 Pădurea
29.
Vata – Corbu km 88+275 şi lacul Stolnici
Reţea de transport gaze Fir 2 Dn 300 mm; L= 250 m, km 88+025 – 9,1 - ROSCI0341 Pădurea
30.
Vata - Corbu km 88+275 şi lacul Stolnici
Intersecţie reţea de transport gaze Fir 1 Dn 250 mm; 8,9 - ROSCI0341 Pădurea
31. km 88+175
L= 150 m, Vata - Corbu şi lacul Stolnici
Intersecţie reţea de transport gaze Fir 2 Dn 300 mm; 9,1 - ROSCI0341 Pădurea
32. km 88+180
L= 150 m, Vata - Corbu şi lacul Stolnici
Magistrală de transport gaze Piteşti - Corbu Dn 500 km 94+000 – 7,8 - ROSCI0341 Pădurea
33.
mm, L= 1050 m km 95+050 şi lacul Stolnici
Intersecţie magistrală de transport gaze Piteşti - 8,1 - ROSCI0341 Pădurea
34. km 94+450
Corbu Dn 500 mm, L=150 m şi lacul Stolnici
Intersecţie magistrală de transport gaze Piteşti - 8,2 - ROSCI0341 Pădurea
35. km 94+800
Corbu Dn 500 mm, L= 150 m şi lacul Stolnici
8,8 - ROSPA0062
Intersecţie magistrală de transport gaze Piteşti -
36. km 110+400 Lacurile de acumulare de
Corbu Dn 500mm, L= 150 m
pe Argeş
Tabelul următor prezintă reţelele de transport/alimentare cu ţiţei/gazolină ce vor fi relocate sau

protejate şi poziţiile kilometrice aferente.
Tabelul nr. 2-26 Lucrări de relocare/deviere/protejare a reţelelor de transport ţiţei/gazolină
Nr. Poziţie Distanţa faţă de cea mai
Reţele de utilităţi care vor fi relocate/protejate
crt. kilometrică apropiată arie naturală protejată
km 6+390 –
1. Conductă proiectată ø 273x8, L360N, L= 505 m, Compet 12,5 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
km 6+850
Bază de
întreţinere şi
deszăpezire
2. Conductă ø 273x7.1, L360N, L=303 m km 19+860 8,1 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
şi Drum de
legatură „A”
km 0+080
km 22+160 –
3. Conductă ţiţei ø 273x7.1, L360N, L=195 m; Conpet 0,08 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 22+320
60
Nr. Poziţie Distanţa faţă de cea mai

Reţele de utilităţi care vor fi relocate/protejate
crt. kilometrică apropiată arie naturală protejată
km 22+580 – În interiorul sitului ROSCI0266
4. Conductă ţiţei ø 273x7.1, L360N, L=337 m; Conpet
km 22+840 Valea Olteţului
km 25+980 –
5. Conductă ţiţei ø 273x7.1, L360N, L=273 m; Conpet 1,9 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 26+140
6. Conductă proiectată ø 273x7.1, L360N, L=50 m; Conpet km 43+200
Inferior
În interiorul ariei ROSPA0106
7. Conductă proiectată ø 273x7.1, L360N, L=45 m; Conpet km 45+260
Valea Oltului Inferior
8. Conductă ø 273x7.1, L360N, L=45 m; Conpet km 54+280
Inferior
9. Intersecţie conductă de transport ţiţei Dn 250 mm; L = 150 m km 90+726
Stolnici
10. Intersecţie cablu Fo în tub de protecţie PEHD mm L = 1150 m km 90+726
Stolnici
Intersecţie conductă PETROM de transport Dn 200 mm, L=150 12,7 - ROSPA0062 Lacurile de
11. km 104+850
m acumulare de pe Argeş
12. km 104+851
13. km 104+852
km 114+600
14. Conductă de transport ţiţei Dn 273 mm, L = 200 m – km
114+800
km 114+600
15. Conductă de transport ţiţei Dn 273 mm, L = 200 m – km
114+800
16. Intersecţie conductă de transport ţiţei Dn 273 mm, L = 150 m km 114+695
17. Intersecţie conductă de transport ţiţei Dn 273 mm L = 150 m km 114+700
18. Intersecţie cablu FO în tub de protecţie PEHB mm, L= 1150 m km 118+450
km 120+050- 2,2 - ROSPA0062 Lacurile de
19. Conductă de transport ţiţei Dn 350 mm, L = 200 m
km 120+250 acumulare de pe Argeş
km120+050- 2,2 - ROSPA0062 Lacurile de
20. Conductă de transport ţiţei Dn 500 mm, L= 200 m
km 120+250 acumulare de pe Argeş
21. Intersecţie conductă de transport ţiţei Dn 350 mm, L = 150 m km 120+150
22. Intersecţie conductă de transport ţiţei Dn 500 mm; L = 150 m km 120+152
23. km 121+050
Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile kilometrice
aferente.
Tabelul nr. 2-27 Lucrări de relocare a reţelelor de instalaţii de telefonie
61

Nr. Reţele de utilităţi care vor fi Poziţie
Deţinător apropiată arie naturală
crt. relocate/protejate kilometrică
protejată
Subtraversare drum expres km 0 cu DC 4, km 0+240 -
1. Telekom 8,2 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
cablu 24 FO, L= 694 m km 0+840
km 0+026 -
2. Relocare cablu FO, L= 694 m RCS&RDS 8,1 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
km 0+840
3. Relocare cablu FO, L= 323 m km 1+760 Telekom 9,3 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Subtraversare drum expres, cablu 24 FO, km 3+200 - 10,4 - ROSCI0045 Coridorul
4.
L= 109 m km 3+300 Jiului
Depogaz
Subtraversare drum expres, cablu 24FO, km 6+800 - 12,9 - ROSCI0045 Coridorul
5.
L=178 m km 6+900 Jiului
Subtraversare drum expres km 7 cu DJ 640, 13,1 - ROSCI0045 Coridorul
6. km 6+960 RCS&RDS
cablu 24 FO L= 104 m Jiului
13,1 - ROSCI0045 Coridorul
7. Cablu 24FO, L=90 m km 6+960
Jiului
Telekom
13,2 - ROSPA0023 Confluenţa
8. Cablu 24FO, L=70 m km 6+980
Jiu-Dunăre
Subtraversare drum expres km 7 cu DJ 641, 13,1 - ROSCI0045 Coridorul
9. km 6+960 Orange
Cablu 24 FO, L= 104 m Jiului
km 14+320 -
10. Cablu 24 FO, L= 852 m RCS&RDS 7,5 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 14+420
Subtraversare drum expres km 14+400 si km 14+350 -
11. Telekom 7,5 - ROSCI0266 Valea Olteţului
DC 1A, cablu 12 FO, L= 160 m km 14+420
12. Cablu fibră optică 24FO, L = 152 m km 15+110 RCS&RDS 7,1 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Subtraversare drum expres km 16+168 cu
13. CF101, circuite OL 4m mm = 7 circuite x km 16+168 CFR 5,9 - ROSCI0266 Valea Olteţului
200 m = 1400 m fir OL4 mm
Traseu subteran format din 1HDPE 110
mm pentru protecţia cablului din cupru şi
3HDPE 32 mm pentru fibrele optice. km 16+600 -
14. Telekom 5,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
- cablu 40/08, L = 235 m; km 16+700
- cablu 24FO, L = 190 m;
- cablu 48FO L = 4000 m
km 17+360 -
15. Cablu 24FO, L=320 m RCS&RDS 4,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 17+640
km 17+400 –
16. Cablu 48FO, L= 320 m 4,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 17+620
Baza de
întreţinere şi Orange
deszăpezire
17. Cablu 24FO ADSS, L=433 m 2,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 19+860 şi
Drum legătură
''A'' km 0+080
Bază de
întreţinere ţi
deszăpezire
18. Cablu 24FO ADSS, L=433 m RCS&RDS 2,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
km 19+860 şi
Drum legătură
''A'' km 0+080
19. Cablu 50/04, L=130 km 22+220 Telekom
Olteţului
20. Cablu 24 FO, L= 85 m km 22+240 UPC
Olteţului
21. Cablu 24 FO, L= 113 m; km 25+280 RCS&RDS 1,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Cablu TTR, 7 circuite OL 4 mm aeriene,
22. km 26+190 CFR SA 2,1 - ROSCI0266 Valea Olteţului
L=180 m
62

protejată
Sens giratoriu
Cablu fibră optică subteran 20FO, L= 300 cu DN 65
m (drum de
23. Cablu fibră optică subteran 48FO, L=300 legătură) Nod Telekom 2,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
m rutier Barza
Cablu fibră optică aerian12FO, L=150 Nord
km 27+607
Nod rutier
Barza Nord
km 27+607,
stânga (drum
de legătură),
24. Cablu 12 FO L= 1700 m Telekom 2,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
substraversare
drum expres şi
dreapta (DJ
644)
Nod Rutier
Barza Nord
km 27+607,
stanga (drum
de legatura si
25. Cablu 24FO L=1250 m sens giratoriu Akta 2,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
DN 65),
subtraversare
drum expres si
dreapta (DJ
644)
0,43 - ROSCI0168 Pădurea
26. Cablu aerian 24FO ADSS, L=166 m km 31+600 Orange
Sarului
0,43 - ROSCI0168 Pădurea
27. Cablu aerian 24FO ADSS, L=166 km 31+600 RCS&RDS
Sarului
Nod rutier
Piatra Olt
km 35+660
Cablu fibră optică subteran 20FO, L= 222
stânga (drum
m
de legătură şi
28. Cablu fibră optică subteran 48FO, L=4000 Telekom 2,1 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
sens giratoriu
m
DN 65),
Cablu 50/06, L=1254
subtraversare
drum expres şi
dreapta
Nod rutier
Piata Olt
km 35+660
stânga (drum
de legătură şi
29. Cablu 96 FO; L= 1262 m RCS&RDS 2,1 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
sens giratoriu
DN 65),
subtraversare
drum expres şi
dreapta
30. Cabluri SCB, TTR, 24FO, L=270 m km 38+654 CFR
Inferior
31. Cablu 24FO ADSS, L= 217 m km 38+780 RCS&RDS
Inferior
32. Cablu 24FO, L=272 m km 38+960 Akta
Inferior
63

protejată
33. Cablu 24FO ADSS, L=218 m km 41+060 RCS&RDS
Inferior
34. Cablu 24FO ADSS, L=230 m km 41+080 Orange
Inferior
35. Cablu 20FO/ L=779 m km 42+220 Telekom
Inferior
36. Cablu 24FO, L=765 m km 42+240 Akta
Inferior
37. Cablu 24 FO ADSS, L=183 m km 46+440 RCS&RDS
Inferior
38. Cabluri SCB si TTR 24 FO, L=270 m km 48+701 CFR
Inferior
39. Cablu 20 FO L=1230 m km 50+130 Telekom
Inferior
40. Cablu 24 FO ADSS, L=138 m km 51+250 RCS&RDS
Inferior
41. Cablu 12 FO L=191 m km 52+200 Telekom
Inferior
42. Cabluri SCB şi TTR, L= 150 m km 52+503 CFR
Inferior
Cablu telefonic 12FO subteran/canalizaţie 8,3 - ROSPA0106 Valea Oltului
43. km 59+100
3PVC Mφ 110 mm, L=150 m Inferior
Cablu telefonic 50x2x0,6 per. aerian /
44. canalizaţie 3PVC M ø 110 mm, L= 150 m km 69+650
Inferior
se va instala un cablu ALPET 50x2x0,6 per
Cabluri telefonice de 2x4x4x1,2S, 19x4x0,9
45. DM, 20 FO, 48 FO subterane/canalizaţie 8 km 71+900
lacul Stolnici
PVC M ø 110 mm, L= 150 m
Cabluri telefonice de 2x4x4x1,2 S, 19x4x0,9
46. DM, 20 FO, 48 FO subterane/canalizaţie km 74+500
lacul Stolnici
8PVC M ø 110 mm, L= 300 m
Cablu telefonic 8 FO aerian/canalizaţie 3 9,9 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
47. km 80+750
PVC M ø 110 mm, L = 150 m Stolnici
Cabluri telefonice de 50x0,2x0,4 (D),
48. 100x2x004 (T), 12FO aeriene/canalizaţie 8 km 85+350
Stolnici
PVC M ø 110 mm, L= 150 m
Cabluri telefonice 20FO şi 48 FO subterane Telekom 8,8 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
49. km 88+400
/ canalizaţie 3PVC M ø 110 mm, L= 150 m Stolnici
Cabluri telefonice de 2x4x4x1,2S subterane
50. / canalizaţie 3 PVC M ø 110 mm, L= 150 km 88+450
Stolnici
m
Cablu aerian 150x2x06 per./canalizaţie 3 8,3 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul
51. km 95+200
PVC M ø 110 mm, L=150 m Stolnici
Cabluri subterane 12x4x09 DM+30x2x08 11,3 - ROSPA0062 Lacurile de
52. km 106+500
canalizaţie 3 PVC M ø 110 mm, L=200 m acumulare de pe Argeş
Cabluri subterane 8 FO, 12 FO şi 48FO
53. 2x4x4x1,2S+37x4x09DM/canalizaţie 8 km108+300
PVC M ø 110 mm, L=300 m
Cabluri subterane 8 FO+20FO+48FO / 9,6 - ROSPA0062 Lacurile de
54. km 108+300
canalizaţie 8 PVC M ø 110 mm acumulare de pe Argeş
Cablu subteran 19x4x09 DM / canalizaţie 1,6 - ROSPA0062 Lacurile de

55. km 120+980
cu 3 PVC M ø 110 mm, L=150 m acumulare de pe Argeş
Cablu subteran 14x4x1,2S S.C

56. aeriană/canalizaţie 2 PVC M ø 110 mm, km 111+070 Telecomunicaţii
L= 150 m CFR SA
64

protejată
Cabluri FO subterane conductă ţiţei-
57. gazolină/canalizaţie 2 PVC M ø 110 mm, km 90+725
Stolnici
L= 150 m SC CONPET
Cabluri FO subteran întreţinere conductă SA
58. titei-gazolină/canalizaţie 2 PVC M ø 110 km 117+750
mm, L= 150 m
Tabelul următor prezintă lucrările de relocare sau protecţie a reţelelor electrice şi poziţiile kilometrice
aferente acestora.
Tabelul nr. 2-28 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice
Nr. Reţele de utilităţi care vor fi Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
crt. relocate/protejate naturală protejată
1. LEA 0,4 kV km 22+180 0,21 - ROSCI0266 Valea Olteţului
LEA 0,4 kV, PTCZ 24 Epurare Balş-
2. km 23+600 În interiorul ROSCI0266 Valea Olteţului
Circ 4
3. LEA 0.4 kV, PTAB 1 Barza-Circ.1 km 25+280 1,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Sens giratoriu cu DN
4. LEA 0,4 kV 65 la nod rutier Barza 2,6 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
Nord km 27+607
5. LEA 0,4 kV Găneasa km 35+525 1,9 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
6. LES 0,4 kV km 38+940 4,5 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
7. LEA 0.4 kV Pepiniera Slătioara Circ. 2 km 42+240 1,9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
8. LEA 0,4 kV – Mogoşeşti km 69+250 12,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
9. LEA 0,4 kV – Mogoşeşti km 69+600 12,9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
10. LEA 0,4 kV – Jitaru km 70+700 13,5 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
11. LEA 0,4 kV – Staţia de pompare gaze km 88+400 8,8 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
12. LEA 20 kV km 15+100 7,4 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Baza de întreţinere şi
deszăpezire km
14. LEA 20 kV Balş-Craiova 19+860 + Drum 2,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
legătură ''A'' km
0+080
DC 154A km 0+060
LEA 20 kV Buclă Balş-Craiova cu
15. (Sens giratoriu PTA 8,1 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Balş-Jiul
Cosmote)
LEA 20 k derivaţie PTA 1 si PTA 2
16. km 20+720 1,6 - ROSCI0266 Valea Olteţului
Balaura
17. LEA 20 kV Balş - Jiu km 21+900 0,49 - ROSCI0266 Valea Olteţului
LEA 20 kV Buclă Balş-Craiova cu
Balş-Jiul
LEA 20 kV derivaţie PTA Măineşti;
racord LES MT Popa Sapca
20. LEA 20 kV Balş- Brăneţ km 24+300 0,45 - ROSCI0266 Valea Olteţului
21. LEA 20 kV derivaţie PTA 1 Brăneţ km 25+380 1,5 - ROSCI0266 Valea Olteţului
22. LEA 20 kV Balş - Piatra Olt km 31+600 0,43 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
LEA 20 kV derivaţie ferma viticolă
23. km 33+820 0,34 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
Saru
24. LEA 20 kV staţia Grădişte – SPP 13 km 38+750 4,7 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
25. LEA 20 kV Grădişte SPP 13 SC km 41+100 2,5 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
LEA 20 kV kV d.c. Grădişte-Văleni şi
26. km 44+300 0,05 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Grădişte-UHE Ipoteşti
27. LEA 20 kV Grădişte-balastiera-Ulmi km 45+700 0,02 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
28. LEA 20 kV Grădişte - irigaţii Ipoteşti km 49+060 0,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
29. LEA 20 kV Slatina Nord – Coteana km 51+260 2,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
65
LEA 20 kV Slatina Nord – Curtişoara,
serv. interne st. 400 kV
LEA 20 kV Slatina Nord – Oporelu,
Prisaca
32. LEA 20 kV Slatina Nord – Curtişoara km 58+300 7,7 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
LEA 20 kV Slatina Nord – Serv.
interne st. 400 k
LEA 20 kV Slatina Nord – Priseaca,
serv. interne st. 400 k
LEA 20 kV Slatina Nord –Coteana
(deriv. Priseaca)
LEA 20 kV Slatina Nord – Priseaca,
serv. interne st. 400 k
37. LEA 20 kV Slatina Nord –Priseaca km 61+700 9,1 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
38. LEA 20 kV Scornicesti – Potcoava km 71+700 13,6 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
LEA 20 kV Scorniceşti – Avicola,
39. km 72+600 12,9 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
Potcoava
LEA 20 kV Scorniceşti – racord Hotel
Stejaru
LEA 20 kV Scorniceşti – Bărăşti,
complex Negreni
42. LEA 20 kV Scorniceşti – Bărăşti km 74+600 11,8 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
45. LEA 20 kV Scorniceşti – Bărăsti km 86+000 9,6 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
46. LEA 20 kV Costeşti - Poieniţa km 95+500 8,5 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
47. LEA 20 kV Bradu - Costeşti, Recea km 111+700
Argeş
LEA 20 kV Bradu - complex porci 5,6 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
48. km 116+200
Oarja Argeş
LEA 20 kV Piteşti Sud - Oarja 1 3,9 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
49. km 117+900
(petrol) Argeş
50. LEA 20 kV Piteşti Sud - Mozaceni km 118+100
Argeş
51. LEA 20 kV Piteşti Sud - Oarja km 118+300
Argeş
LEA 20 kV Piteşti Sud - Oarja 1 1,6 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
52. km 121+000
(petrol) Argeş
53. LES 20 kV derivaţie abator km 48+400 0,18 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
54. LES 20kV km 50+100 1,8 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
LEA 110 kV d.c. DIF Gherceşti-
55. km 0+630 9,2 - ROSCI0045 Coridorul Jiului
Craiova Nord
56. LEA 110 kV Craiova Est – Balş km 10+750 11,3 - ROSCI0266 Valea Olteţului
LEA 110 kV d.c Gradişte – Icoana
Tevi 1, Gradişte Drăgăneşti Olt
LEA 110 kV d.c. Gradişte - SRA1
59. IPC1, Grădişte – Aluminiu 2 Ţevi 2 km 47+120 0,14 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
IPA 2
LEA 110 kV d.c. Gradişte –
În interiorul ariei ROSPA0106 Valea Oltului
60. SRA1_IPC1,Gradişte – Aluminiu 2 km 47+980
Inferior
Ţevi 2 IPA 2
LEA 110 kV d.c. Gradişte – Icoana În interiorul ariei ROSPA0106 Valea Oltului
61. km 48+020
Ţevi 1, Gradişte – Drăgăneşti Olt Inferior
LEA 110 kV d.c. Gradişte-Icoana şi
km 49+180 – km
62. Ţevi 1, Grădişte-Drăgăneşti Olt 0,9 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
49+440
(apropiere)
LEA 110 kV d.c. Gradişte – Icoana şi
Ţevi 1, Grădişte – Dragăneşti Olt
66
LEA 110 kV s.c. Grădişte – Icoana şi
Ţevi 1
LEA 110 kV d.c. Milcov – Căteana,
Milcov – CHE Ipoteşti
LEA 110 kV s.c. Grădişte – Icoana şi
Ţevi 1
67. LEA 110kV Scorniceşti - Costeşti km 75+000 11,9 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
71. LEA 110 kV Scorniceşti - Costeşti km 95+000 8,2 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
72. LEA 110 kV Costeşti - Bradu km 111+300
Argeş
LEA 220 kV SC Craiova Nord Turnu
73. km 6+675 12,9 - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre
Măgurele
74. LEA 220 kV Bradu - Târgovişte km 115+100
Argeş
km 106+350 – km 11,3 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
75. LEA 220 kV Bradu - Stupărei
107+325 Argeş
76. LEA 400 kV SC Slatina – Drăgăneşti km 51+800 3,3 - ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
LEA 400 kV SC Slatina – Bucureşti
Sud
78. LEA 400 kV Urecheşti – Domneşti km 90+750 7,4 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
km 106+250 – km 10,7 - ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
79. LEA 400 kV Ţânţăreni – Bradu
107+325 Argeş
80. LEA 400 kV Bradu – Braşov km 115+200
Argeş
2.3.2.14.2 Relocări ale căilor de acces

În urma proiectului tehnic aferent tronsonului 1, s-a dispus translatarea spre est a drumului de
exploatare la km 1+925, şi supratraversarea drumului expres la km 2+250.
2.3.2.14.3 Demolări
Din punct de vedere al demolărilor, pentru realizarea proiectului vor fi necesare activităţi de
dezafectare, ce vor consta în demolarea de construcţii existente pe traseul drumului expres, astfel fiind
necesare exproprieri ale unor locuinţe şi construcţii anexe.
Situaţia demolărilor necesare şi amplasamentul acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2-29 Activităţi de dezafectare-demolare necesare în cadrul proiectului
Nr. Suprafaţa Distanţa faţă de arii naturale protejate
km Locuinţe Anexe Localizare
crt. (mp) (km)
Mun.
1. 0+000 - 1 <40 7,8 – ROSCI0045 Coridorul Jiului
Craiova
2. 20+740 Hală - Balş >40 2,4 – ROSCI0266 Valea Olteţului
3. 22+140 1 - Balş >40 0,3 – ROSCI0266 Valea Olteţului
4. 22+320 - 1 Balş >40 0,07 – ROSCI0266 Valea Olteţului
5. 23+520 1 - Balş >40 În interiorul ROSCI0266 Valea Olteţului
8. 25+260 1 - Barza >40 1,4 – ROSCI0266 Valea Olteţului
9. 25+320 1 - Barza >40 1,4 – ROSCI0266 Valea Olteţului
67
Nr. Suprafaţa Distanţa faţă de arii naturale protejate

km Locuinţe Anexe Localizare
crt. (mp) (km)
10. 25+340 - 1 Barza >40 1,4 – ROSCI0266 Valea Olteţului
11. 45+740 1 1 Milcov >40 11,5 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
12. 45+770 1 1 Milcov >40 11,5 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
13. 48+600 - 1 Slatina >40 14,1 - ROSCI0168 Pădurea Sarului
14. 72+000 - 1 Scorniceşti >40 14,2 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
15. 72+050 - 1 Scorniceşti >40 14,2 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
16. 108+400 2 2 Costeşti >40 16,5 - ROSCI0341 Pădurea şi lacul Stolnici
2.3.2.14.4 Devieri ale rutelor de transport

La momentul elaborării prezentului Raport privind Impactul asupra Mediului, analiza asupra devierilor
de rute de transport nu poate fi estimată într-un mod realist. Eventuala necesitate a devierii unor rute
de transport va depinde de metodele de construcţie adoptate de fiecare antreprenor, de tipul de lucrare
necesară şi de acordul autorităţilor locale.
Din acest motiv este necesar ca în documentaţia din cadrul procedurii de achiziţie publică pentru
atribuirea contractelor de lucrări în Cerinţele Beneficiarului să fie prevăzute obligaţii în ceea ce priveşte
managementul traficului astfel:
Antreprenorul să aibă obligaţia că înainte de a începe execuţia lucrărilor să întocmească un
”Plan de management al traficului” în care să descrie modul în care intenţionează să reducă la
minimum impactul activităţii de construcţie asupra circulaţiei pe drumurile publice. Planul
necesită a fi supus aprobării reprezentantului Beneficiarului;
Antreprenorul să aibă obligaţia de a menţine legătura cu toate autorităţile competente pentru
a se asigura că sunt acordate perioade de preaviz necesare şi de faptul că toate metodele sale şi
programul de lucru sunt în conformitate cu cerinţele statutare;
Antreprenorul să nu înceapă execuţia lucrărilor până nu va avea aprobat Planul de
Management al Traficului;
Să existe semnalizări temporare pentru perioada execuţiei lucrărilor. Acestea se vor realiza
conform Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a
restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru
protejarea drumului.
Planul de management al traficului include, dar fără a se limita la acestea:
detalii cu privire la indicatoarele rutiere de informare cu caracter temporar care sunt prevăzute
pentru informarea participanţilor la trafic;
schemele de semnalizare rutieră;
marcaje rutiere temporare;
orice propunere de circulaţie cu deplasare alternativă;
spaţii libere propuse înspre şi dinspre zonele de lucru pentru menţinerea benzilor de drum;
semafoare;
facilităţi pentru pietoni, rutele dacă este cazul;
68
amenajări privind accesul la lucrări;

semnalizarea utilajelor care iau parte la execuţia lucrărilor;
protecţia muncitorilor;
detalii privind persoanele responsabile de managementul traficului şi atribuţiile acestora;
planşe în care se vor prezenta măsurile temporare de management al traficului propuse de
Antreprenor, detalii cu privire la orice devieri propuse sau amenajare intersecţii temporare.
Pentru zonele unde căile de transport necesită corecţii de traseu se va realiza mai întâi corecţia, iar apoi
circulaţia va fi dirijată pe traseul final, construcţia drumului expres nemaiafectând circulaţia locală.
În zonele în care vor fi necesare lucrări pe traseul existent al drumurilor locale, mai întâi se va alege
varianta de deplasare alternativă, se va devia circulaţia şi apoi se vor executa lucrările.
Devierea căilor de infrastructură existente va fi temporară, Antreprenorul având obligaţia să reducă la
minimum impactul activităţii de construcţie asupra circulaţiei pe drumurile publice.
Aceste lucrări se vor executa în baza Planului de management al traficului aprobat, Antreprenorul
având obligaţia actualizării acestuia funcţie de stadiul execuţiei lucrărilor.
2.3.2.15 Panouri fonoabsorbante

Pentru reducerea nivelului de zgomot ca urmare a operării a drumului expres, în mai multe zone ale
acesteia au fost propuse panouri fonoabsorbante. Locaţiile în care se propun panouri fonoaborbante
precum şi lungimile acestora sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 2-30 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse pe traseul drumului expres Craiova –
Piteşti
Localitate Interval km Partea pe care se instalează Lungime (m)
Panouri fonoabsorbante prevăzute pe tronsonul 1 km 0+000 - km 17+700
Craiova 0+300 – 0+060 Dreapta 360
Craiova 0+180 – 0+360 Dreapta 360
Gherceşti 1+900 – 2+250 Dreapta 350
Pieleşti 6+820 – 7+120 Stânga 300
Gârleşti 6+900 – 7+200 Dreapta 300
Panouri fonoabsorbante prevăzute pe tronsonul 2, lot 1 km 17+700 – km 36+200 şi lot 2, km 36+200 – km
57+550
Balş 21+940 – 22+320 Stânga 380
Balş 22+120 – 22+480 Dreapta 360
Balş 22+397 – 23+510 Dreapta 1.113
Balş 23+280 – 23+660 Stânga 380
Balş 23+650 – 23+960 Dreapta 310
Bârza 25+180 – 25+460 Stânga 280
Bârza 25+200 – 25+460 Dreapta 260
Milcovu din Vale 44+352 – 45+980 Stânga 1.628
Milcovu din Vale 44+352 – 45+980 Dreapta 1.628
Milcovu din Vale 45+510 – 45+880 Dreapta 370
Milcovu din Vale 45+770 – 45+890 Stânga 120
Milcovu din deal 48+110 – 48+470 Dreapta 360
Panouri fonoabsorbante prevăzute pe tronsonul 3 km 57+550 – km 89+150
Priseaca 61+000 – 61+500 Stânga 500
Jitaru 69+625 – 69+875 Dreapta 250
Jitaru 69+625 – 69+650 Stânga 25
69
Localitate Interval km Partea pe care se instalează Lungime (m)

Jitaru 70+625 – 71+100 Dreapta 475
Piscani 71+900 – 72+000 Stânga 100
Negreni 76+000 – 76+875 Dreapta 875
Cârstani 85+000 – 85+500 Dreapta 500
Cârstani 85+250 – 85+500 Stânga 250
Panouri fonoabsorbante prevăzute pe tronsonul 4 km 89+150 – km 121+185
Pădureţi 94+800 – 95+250 Dreapta 450
Pădureţi 95+000 – 95+250 Dreapta 250
Lunca Corbului 95+500 – 95+625 Stânga 125
Podu Broşteni 106+450 – 106+600 Dreapta 150
Podu Broşteni 106+450 – 106+600 Stânga 150
Oarja 117+950 – 118+125 Dreapta 175
Oarja 117+950 – 118+000 Stânga 50
2.3.3 Lucrări necesare organizării de şantier

În cadrul acestei faze a proiectului drumului expres Craiova – Piteşti au fost realizate 3 organizări de
şantier (una pentru tronsonul 1 respectiv două pentru tronsonul 2) şi au fost propuse alte şase posibile
locaţii pentru tronsonaele 3 şi 4. Amplasarea organizărilor de şantier a fost efectuată prin identificarea
zonelor optime pentru aceste componente ale proiectului şi prin analiza distanţelor până la zonele
sensibile – arii naturale protejate, localităţi şi cursuri de apă. Suprafaţa totală a organizărilor de şantier
este estimată la 20 ha.
Tabelul de mai jos prezintă locaţiile propuse pentru organizările de şantier, împreună cu distanţele de
la limita acestora până la situri Natura 2000, localităţi, cursuri de apă şi locuinţe.
Tabelul nr. 2-31 Locaţiile organizărilor de şantier propuse pentru construcţia drumului Craiova -
Piteşti
Distanţa faţă de cea mai Distanţa faţă de cel
Nr. Poziţia Suprafaţa Distanţa faţă de
Partea apropiată arie naturală mai apropiat curs de
crt kilometrică (ha) localitate
protejată apă
Tronson 1
2 km faţă de limita
7,6 km faţă de ROSCI0266 1,4 km faţă de pârâul
1. 14+200 2,03 Dreaptă localităţii
Valea Olteţului Teslui
Robăneştii de Sus
Tronson 2
0,4 km faţă de
limita localităţii
2. 26+100 0,138 Stângă Teiş
Valea Olteţului Bârlui
(incinta SMR SA
Balş)
0,8 km faţă de
2,2 km faţă de ROSPA0106 1,4 km faţă de Balta
3. 42+120 0,09 Dreapta limita localităţii
Valea Oltului Inferior Dascălului
Criva de Sus
Tronson 3
13,7 km faţă de 4,1 km faţă de
0,6 km faţă de pârâul
4. 65+800 2,8 Dreapta ROSPA0106 Valea Oltului limita localităţii
Darjov
Inferior Priseaca
1,3 km faţă de
Pădurea ş lacul Stolnici Osica
Negreni
Tronson 4
70
Distanţa faţă de cea mai Distanţa faţă de cel

Nr. Poziţia Suprafaţa Distanţa faţă de
Partea apropiată arie naturală mai apropiat curs de
crt kilometrică (ha) localitate
protejată apă
1,2 km faţă de
Pădurea ş lacul Stolnici Burdea
Lunca Corbului
13,2 km faţă de 0,95 km faţă de
7. 104+800 2,8 Dreapta ROSPA0062 Lacurile de limita localităţii
Dâmbovnic
acumulare de pe Argeş Cerbu
8,3 km faţă de ROSPA0062 1,8 km faţă de
8. 113+750 2,8 Dreapta Lacurile de acumulare de pe limita localităţii
Dâmbovnic
Argeş Pârvu Roşu
3,3 km faţă de ROSPA0062 1,1 km faţă de
9. 119+300 2,8 Stânga Lacurile de acumulare de pe limita localităţii 3,6 km Râul Argeş
Argeş Oarja
Condiţiile principale de amplasare ce trebuie avute în vedere la alegerea locaţiilor organizărilor de

şantier sunt:
Organizările de şantier nu se vor instala în interiorul limitelor ariilor naturale protejate, cu
excepţia exclusiv a spaţiilor de birouri care pot fi localizate în intravilanele localităţilor.
Organizările de şantier vor fi amplasate la distanţe mai mari de 500 m faţă de limitele ariilor
naturale protejate;
Organizările de şantier nu vor fi amplasate în apropierea zonelor locuite, cu excepţia
exclusiv a spaţiilor de birouri care pot fi localizate în intravilanele localităţilor. În cazul
amplasamentelor în care se vor instala staţii de preparare mixturi asfaltice şi/sau betoane,
acestea vor fi situate la distanţe mai mari de 500 m faţă de zonele locuite, confom
prevederilor Ordinului nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare. De
asemenea în cazul acestor amplasament se vor avea în vedere şi alte zone incluse în definiţia
„teritoriilor protejate”, conform Ordinului nr. 119/2014, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv: parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de
odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale;
Organizările de şantier nu vor fi amplasate în vecinătatea corpurilor de apă de suprafaţă,
fiind necesar să fie amplasate la distanţe mai mari de 50 m faţă de malurile acestora;
Organizările de şantier nu vor fi amplasate în vecinătatea surselor de alimentare cu apă
destinate potabilizării (de suprafaţă sau din subteran) şi a zonelor de protecţie ale acestora;
Organizările de şantier nu se vor amplasa în zone inundabile, zone umede sau mlaştini,
zone cu risc de alunecări de teren;
Pentru realizarea organizărilor de şantier nu vor fi defrişate suprafeţe forestiere;
Organizările de şantier nu se vor amplasa în vecinătatea siturilor arheologice şi
monumentelor istorice. Distanţa minimă faţă de aceste obiective se va stabili în funcţie de
tipul sitului/ monumentului astfel încât acestea să nu fie afectate de activităţile desfăşurate
în cadrul organizărilor de şantier (trafic, vibraţii, emisii de poluanţi atmosferici);
Organizările de şantier nu se vor amplasa în zonele de siguranţă ale reţelelor şi ale
infrastructurii de transport şi nici în vecinătatea unor obiective industriale SEVESO.
71
La alegerea amplasamentelor se vor avea de asemenea în vedere:

- drumurile de acces în amplasamentul lucrărilor;
- rampe şi linii CF;
- reţea electrică în proximitatea amplasamentului;
- surse de alimentare cu apă;
- căi de acces la gropile de împrumut;
- costuri reduse pentru transportul materialelor, fără a necesita parcurgerea la distanţe mari;
- menţinerea calităţii materialelor în timpul transportului (betoane);
- posibilitatea amplasării de staţii fixe pentru prepararea betoanelor şi a mixturii astfaltice;
- utilizarea raţională a utilajelor şi/sau a instalaţiilor;
- utilizarea raţională a resurselor de apă;
- asigurarea facilitaţilor igienico-sanitare pentru muncitori.
Condiţiile de alegere a amplasamentelor pentru organizările de şantier sunt valabile şi în cazul unei
eventuale viitoare etape de dezafectare.
În cadrul organizărilor de şantier vor fi depozitate, întreţinute şi utilizate mai multe utilaje şi
echipamente specifice, necesare pentru construcţia structurilor prevăzute în cadrul proiectului
drumului expres Craiova – Piteşti. Principalele utilaje prezente în organizările de şantier vor fi:
buldozere, excavatoare, macarale, instalaţii de forat, gradere şi cilindri compactori. Pentru transportul
materialelor de construcţii în organizările de şantier vor fi utilizate autobasculante, autobetoniere şi
încărcătoare frontale.
Numărul total estimat de persoane/muncitori necesari în perioada de construcţie este de 1000
persoane. Numărul de personal a fost considerat maximal la 200 persoane/zi pe fiecare lot al drumului,
în perioada de vârf a lucrărilor.
Programul de lucru în perioada derulării lucrărilor va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână.
Din considerente de ordin economic dar şi de protecţie a mediului, organizările de şantier vor fi
amplasate în minimum de locaţii posibile astfel încât să beneficieze de unele facilităţi pentru reducerea
costurilor de deplasare şi organizare.
Dotările aferente organizărilor de şantier constau în:
- clădire administrativă;
- depozite de combustibili;
- depozite de materiale;
- instalaţii pentru prepararea betoanelor şi mixturilor astfaltice cu depozite aferente pentru
agregate;
- gospodăria de apă;
72
- laborator;
- atelier de reparaţii şi întreţinere, inclusiv rampa de spălare şi întreţinere;
- parcaj autovehicule de transport;
- dotări pentru PSI;
- cantina şi sala de mese;
- centrală termică;
- reţea internă de căi de comunicaţie;
- cabină poartă.
Clădirea administrativă poate fi realizată din containere monobloc sau ca o construcţie propriu-zisă şi
trebuie să asigure spaţii pentru birouri, vestiare, laborator, cantină. Funcţie de dotările edilitare din
zonă, clădirea poate fi branşata la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare sau
alimentarea cu apă se poate realiza dintr-un foraj propriu, iar apele uzate sunt evacuate într-un bazin
vidanjabil.
Nu se admite cazarea muncitorilor în organizarea de şantier, aceştia fiind cazaţi în spaţii de cazare din
localităţile limitrofe amplasamentului proiectului.
Centrala termică poate fi electrică sau pe gaze.
Depozitele de materii prime şi materiale vor fi compartimentate şi prevăzute cu şanţuri perimetrale pentru
reţinerea materialului antrenat de precipitaţii.
Stocarea cimentului şi a filerului se realizează în silozuri, iar a bitumului în tancuri de bitum prevăzute
cu sistem de încălzire pentru menţinerea acestuia la o temperatură ridicată.
Materialele necesare realizării proiectului (armături, profile, grinzi, etc) vor fi depozitate în spaţii special
amenajate pe platforme betonate.
Mijloacele de transport vor fi garate în spaţiile destinate parcării, pe platforme impermeabilizate.
Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate într-o cuvă betonată, împrejmuită perimetral.
Lubrifianţii, uleiurile şi vaselina necesare pentru întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport vor
fi depozitate într-o magazine în recipiente etanşe.
Atelierul de reparaţii şi întreţinere va fi prevăzut cu un canal pentru reţinerea eventualelor pierderi de
produs petrolier, iar rampa de spălare va fi prevăzută cu un canal de evacuare al apelor şi un decantor-
separator de produse petroliere.
Parcaje autovehicule de transport – platformele de parcare vor fi prevăzute pe suprafeţe betonate prevăzută
cu rigole perimetrale şi sisteme de preepurare a apei pluviale ce spala platforma parcării posibil a fi
poluata prin pierderi accidentale de produs petrolier.
Instalaţia de preparat mixturi asfaltice este alcătuită din:
• Predozatorul de agregate cu 4 (5 sau 6 compartimente la cererea beneficiarului), cu benzi
extractoare şi banda colectoare realizează o predozare a agregatelor în funcţie de reţetă de
asfalt comandată. Predozarea se realizează volumetric prin reglarea iniţială a grosimii stratului
73
de agregate extrase din fiecare compartiment, corecţiile impuse de dozarea finală realizându-
se prin varierea vitezei benzilor extractoare.
• Banda de transport agregate are o lungime de 10 m, preia agregatele de la banda colectoare a
predozatorului şi le transporta în uscător. Banda poate fi înclinată la diverse unghiuri funcţie
de amplasarea maşinilor pe fundaţii.
• Uscătorul de agregate, de tip cilindric, cu ax înclinat cu cca 5° faţă de orizontală, în sensul
fluxului tehnologic, realizează uscarea agregatelor şi aducerea lor la temperatura impusă de
procesul tehnologic.
• Filtrul de praf are rolul de a filtra gazele arse rezultate în procesul de uscare a agregatelor în
toba uscător, precum şi de a reţine praful rezultat la cernerea – dozarea şi cântărirea
agregatelor. Este prevăzut cu o cameră de liniştire în care sunt separate particulele grele,
particule care sunt reintroduse în fluxul tehnologic. Praful reţinut se transporta pentru
depozitare într-un siloz de praf şi poate fi reintrodus în fluxul tehnologic, în funcţie de reţeta.
• Turnul de malaxare este un utilaj complex care realizează:
➢ transportul agregatelor fierbinţi,
➢ transportul filerului la dozatorul de filer,
➢ sortarea agregatelor fierbinţi venite de la uscător,
➢ dozarea gravimetrică a agregatelor funcţie de reţeta comandată,
➢ dozarea gravimetrică a filerului,
➢ dozarea gravimetrică a bitumului,
➢ dozare gravimetrică a aditivilor,
➢ malaxarea componentelor pentru omogenizarea mixturii,
➢ descărcarea şarjei de mixtura în buncărul de stocare mixtura,
➢ descărcarea mixturii în mijlocul de transport.
• Transportorul cu şnec elicoidal preia praful recuperat de la filtru şi-l descărca în silozul de praf
special prevăzut pentru aceasta sau îl reintroduce în fluxul tehnologic. Lungimea şnecului este
de 6 m şi poate fi modificată în funcţie de amplasarea utilajelor. Instalaţia de aer produce aerul
comprimat necesar comenzilor instalaţiei pneumatice a staţiei şi scuturării sacilor de filtrare.
• Cabina de comandă cuprinde pupitrul şi dulapurile care conţin elementele de comandă,
programare şi supraveghere a funcţionării tuturor componentelor staţiei de preparat mixturi
asfaltice.
• Gospodăria de bitum are rolul de depozitare, ridicare la temperatura de lucru şi de introducere
în circuitul tehnologic a bitumului necesar obţinerii mixturilor asfaltice conform reţetei.
• Gospodăria de filer are rolul de depozitare a filerului necesar reţetei de lucru, acesta fiind
transportat la cantarul de filer cu transportoare elicoidale.
74
• Gospodăria de praf are rolul de depozitare a prafului rezultat din procesul de filtrare a gazelor
arse şi introducerea lui în procesul de fabricaţie conform reţetei de lucru, acesta fiind
transportat la cântarul de filer şi praf cu transportoare elicoidale.
Sistemul de comandă al staţiei asigură:
• funcţionarea în sistem manual şi automat;
• vizualizarea parametrilor procesului tehnologic (temperaturi, depresiuni, aspiraţie, flacără,
cântăriri) cu echipamente dedicate;
• vizualizarea şi conducerea automată a procesului tehnologic prin intermediul unei interfeţe
grafice şi automat programabil, dozare agregate, filer şi bitum cu precizie > 1% după reţete
prestabilite care se memorează;
• memorarea cantităţilor produse şi a caracteristicilor şarjelor;
• supravegherea parametrilor de funcţionare şi comanda automată a acestora.
Staţie de preparare betoane
Staţia de preparat beton este o instalaţie complexă care cuprinde utilajele necesare alimentării, stocării,
dozării şi amestecării componentelor, realizând un flux de preparare automatizat şi o mare diversitate
de reţete de beton.
Staţia de preparat betoane este dotată cu toate subansamblele necesare funcţionării în regim automat
şi semiautomat, asigurând calităţi superioare betoanelor (omogenitate şi precizie de dozare a
componentelor), prin utilizarea de echipamente electronice fiabile.
Componenţa staţiei de preparat betoane este următoarea:
1. Buncăre depozitare agregate în linie;
2. Buncăr cantaritor agregate;
3. Bandă transportoare transfer agregate;
4. Malaxor dublu;
5. Buncăr cântărire ciment;
6. Buncăr cântărire apă;
7. Sistem de distribuţie a apei de înaltă presiune în interiorul malaxorului;
8. Buncăr cântărire aditivi;
9. Compresor;
10. Structura suport;
11. Cabină operator, panou de control şi sistem electronic de cântărire.
Amestecarea betonului în malaxor se realizează într-un timp programat iniţial şi stabilit în conformitate
cu reţetă şi calitatea betonului preparat.
75
Pe terenul sistematizat în prealabil se vor realiza platforme pentru amplasarea staţiilor mai sus
menţionate. Platformele vor fi executate din piatră spartă sau beton aşezate pe un strat de geotextil, în
scopul protejării subsolului de orice potenţiale poluări.
Accesul auto se va face pe reţeaua de drumuri din zonă. În interiorul organizării de şantier se va realiza
o reţea de drumuri de incintă cu legături la platformele de parcare, etc.
Pentru amenajarea organizării de şantier sunt prevăzute următoarele lucrări:
• delimitarea şi împrejmuirea incintei organizării de şantier;
• pregatirea suprafeţei în vederea amplasării dotărilor prin lucrări de desţelenire, îndepărtarea

deşeurilor vegetale, decapare pământ vegetal,nivelare şi compactare, sistematizare teren;
• trasarea pe teren a amplasamentului construcţiilor, căi de acces, magazii, depozite, parcări
pentru vehicule şi utilaje;
• organizare depozite de materii prime, materiale şi deşeuri:
✓ platforme betonate pentru depozitarea diverselor materiale, prevăzute cu şanţuri
perimetrale pentru colectarea eventualelor pierderi;
✓ spaţii acoperite şi împrejmuite prevăzute cu platforme betonate pentru depozitare
temporară a uleiurilor, vopselelor, diluanţilor;
✓ platforme betonate pentru amplasare containere/recipienţi colectare selectivă a deşeurilor;
• amplasare containere cu destinaţie birouri, magazii, laborator de material de construcţii, vestiar;
• amplasare staţii pentru fabricare mixturi astfaltice, fabricare betoane prevăzute cu sisteme de
captare şi reţinere a emisiilor de poluanţi;
• montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi amenajate parcările şi
zonele de depozitare a carburanţilor;
• amplasare pichete PSI şi semnalizarea conform prevederilor HG nr. 971/2006;
• montare proiectoare, în număr suficient, pentru iluminarea totală pe timp de noapte.
Se vor asigura utilităţile:
• Alimentarea cu energie electrică prin racord contorizat la cea mai apropiată reţea;
• Alimentarea cu apă potabilă şi industrială se va asigura în funcţie de condiţiile locale-din reţeaua
existenta în zonă, iar dacă branşarea nu va fi posibilă se va realiza un puţ forat obţinând în
prealabil aviz de gospodărire a apelor;
• Colectarea apelor uzate menajere se va realiza prin intermediul reţelei interne de canalizare şi
vor fi dirijate într-un bazin vidanjabil, vidanjarea realizându-se prin operatori economici
autorizaţi.
Traficul de şantier. Traficul de şantier va consta din vehiculele necesare transportului de materiale de
construcţie, transportul deşeurilor rezultate în perioada de execuţie, precum şi alte activităţi înrudite
76
(transport de carburant la utilaje, transport de apă şi alimente pentru personalul de execuţie, transport
de pasageri pentru supraveghere şi control etc.).
Utilaje/vehicule necesare realizării lucrărilor sunt: buldoexcavatoare, excavatoare, încărcătoare
frontale, vibrocompactori pe pneuri, cilindrii vibrocompactori, autocamioane/autobasculante de
diferite capacităţi în general de peste 16 tone, autodumpere, autocisterne, repartitoare,autobetoniere şi
pompele de beton,autogredere,macarale - trailere pentru transportul utilajelor, a elementelor
prefabricate mari şi a altor piese grele.
Totodată, în perioada construcţiei vor fi utilizate şi vehicule pentru transportul angajaţilor. Cea mai
mare intensitate a traficului este estimată a se desfăşura în perioadele de execuţie a lucrărilor de
terasamente.
Astfel, manevrarea materialelor atât pe amplasamentul organizării de şantier, cât şi al fronturilor de
lucru, numărul şi tipul utilajelor depind de tipul lucrărilor executate, acestea variind de la o operaţiune
la alta.
Circulaţia de şantier depinde de:
• categoriile de materiale ce trebuie transportate: pământ, balast, ciment, beton de ciment,
mixtura astfaltica, elemente prefabricate, vopsea, diluant;
• volumul de materiale necesar a fi transportat;
• intervale de timp alocate executării diferitelor categorii de lucrări ;
• viteza medie de deplasare permisă;
• intervale de timp necesare pentru operaţiile de încărcare/descărcare: 5-10 minute.

Materiile prime necesare realizării drumului expres se vor depozita pe amplasamente special amenajate.
Ele vor fi stocate temporar în cadrul organizării de şantier şi vor fi transportate cu mijloace specifice
naturii acestora.
Agregatele minerale utilizate pentru construcţia drumului (piatra naturală, balastul, nisipul) vor fi
achiziţionate de la cariere şi/sau balastiere existente în zona amplasamentului, reglementate ANRM.
Transportul agregatelor de la cariere repectiv balastiere la zona amplasamentului proiectului se va
efectua cu mijloace auto specifice, transport realizat pe drumuri naţionale şi/sau locale, după caz.
În cadrul organizării de şantier se vor utiliza pentru transport şi încărcătoare frontale.
Anumite construcţii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamioanele şi se vor încărca/ descarcă
cu macarale, automacarale sau motostivuitoare.
Armatura metalică se va achiziţiona şi se va transporta cu autocamioanele, se va descărca în depozit şi
se va pune în operă cu automacaraua.
Lemnul (cheresteaua) se va transporta cu autocamioanele, se va descărca în depozit şi se va pune în
operă prin manipulare manuală.
Betonul se va prepara în staţii de beton autorizate, se va transporta cu autobetonierele şi se va turna
cu autopompa de beton.
77
Mixtura astfaltică se va prepara în instalaţii specializate din cadrul organizării de şantier a căror
funcţionare va fi autorizată şi va fi transportată pe ampriza lucrării cu mijloace de transport specifice.
Bitumul se achiziţionează de la diverşi furnizori şi se va transporta la amplasamentul instalaţiei de
fabricare a mixturilor astfaltice cu mijloace auto prevăzute cu serpentine de încălzire.
Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele şi se vor încărca/descărca şi transportă pe
nivelul la care este nevoie cu automacaraua.
Principalele măsuri prevăzute pentru reducerea impactului aferent organizărilor de şantier în
perioada de execuţie sunt:
organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi prevăzute cu sisteme de canalizare,
epurare şi evacuare a apelor menajere şi pluviale. După caz, se poate adopta un sistem cu
bazine vidanjabile, racordarea la reţelele de canalizare din vecinătate sau montarea unor
instalaţii de preepurare/ epurare şi deversare în emisari;
planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale elaborate de fiecare.
Antreprenorii vor include prevederi clare cu privire la riscurile, măsurile de prevenire şi
măsurile de intervenţie aferente organizărilor de şantier în cazul apariţiei unor poluări
accidentale ale solului, apelor subterane şi apelor de suprafaţă;
apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie
şi apele rezultate de la spălarea mijloacelor şi utilajelor de construcţie se vor colecta şi
preepura în decantoare şi separatoare de produse petroliere înainte de descărcare;
depozitele de materiale vor fi prevăzute cu şanţuri perimetrale pentru reţinerea materialului
antrenat de precipitaţii;
rezervoarele de depozitare a carburanţilor lichizi vor fi amplasate într-o carcasă de
protecţie, care să poată susţine cel puţin 110 % din volumul total al rezervorului cu o
înălţime de gardă corespunzătoare. Ţevile de umplere/descărcare vor fi amplasate pentru
a asigura menţinerea substanţei vărsate în rezervor şi toate supapele vor putea fi blocate.
Rezervoarele vor fi verificate şi curăţate la intervale regulate, inclusiv trapele şi filtrele de
ulei şi carburant;
uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare special construite şi ulterior vor fi predate
unităţilor specializate;
toate generatoarele mobile şi alte echipamente statice vor fi de tipul prevăzut cu suport
integrat sau vor fi amplasate într-o tavă sudată de oţel cu un volum adecvat;
limitarea emisiilor de poluanţi atmosferici la instalaţiile de preparare a betonului şi asfaltului
prin dotarea cu sisteme de reţinere a poluanţilor şi pulberilor (captare-epurare);
evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în
urma lucrărilor;
depozitarea temporară pe amplasamente a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum
şi a celor de tip menajer, până la preluarea de către firme specializate în vederea eliminării
finale sau valorificării, se va realiza separat, în recipienţi corespunzători, în spaţii special
amenajate;
78
depozitarea substanţelor periculoase şi amenajarea staţiilor de asfalt/betoane se va face pe

platforme special amenajate, în scopul protejării solului şi apelor subterane de scurgeri
accidentale şi infiltraţii;
organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale absorbante specifice pentru
fiecare tip de material/substanţă care poate cauza poluare în urma unei gestionări
necorespunzătoare;
protecţia şi semnalizarea adecvată a organizărilor de şantier şi interzicerea accesului în
incinta acestora pentru persoanele neautorizate;
realizarea lucrărilor de refacere a suprafeţelelor afectate de amplasarea organizărilor de
şantier după dezafectarea acestora, pentru a putea fi reintegrate structural şi funcţional în
categoria anterioară de folosinţă a terenului. Pentru orice lucrare de refacere şi amenajare
cu vegetaţie a zonelor afectate temporar, după dezafectarea acestora, se vor folosi doar
speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare habitatelor asupra cărora s-a
intervenit sau aflate în apropierea zonelor organizărilor de şantier). Se va interzice utilizarea
oricăror specii de plante străine (non-native).
2.3.4 Lucrări de refacere a amplasamentului

La finalizarea lucrărilor de construcţie, antreprenorul va asigura refacerea cadrului natural al zonelor
ocupate temporar (inclusiv gropi de împrumut dacă acestea deservesc exclusiv proiectul propus) şi a
celor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de intervenţiile aferente drumului
expres, inclusiv în zonele aferente relocărilor de utilităţi (ex. reabilitarea la suprafaţa terenurilor în cazul
reţelelor subterane). Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la o stare care să reprezinte
cât mai fidel starea naturală a zonelor afectate şi să asigure integrarea peisagistică a elementelor supuse
lucrărilor de refacere. Aceste lucrări se vor realiza prin igienizarea zonei (îndepărtarea în totalitate a
deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru, inclusiv deşeuri menajere),
completarea cu pământ vegetal şi asigurarea stabilităţii acestuia, plantarea de specii din vegetaţia
specifică zonei.
Lucrările de refacere au atât scopul de a asigura refacerea peisagistică a zonelor afectate, cât şi acela de
reducere a riscului de pătrundere şi instalare a speciilor vegetale alohtone invazive pe suprafaţele
afectate, ceea ce ar periclita zonele naturale din proximitatea proiectului propus, conducând la creşterea
suprafeţelor de habitate alterate. Lucrările de refacere pot avea diferite grade de complementaritate cu
alte măsuri de reducere a impactului asupra mediului, cum ar fi de reducere a impactului asupra calităţii
aerului sau a măsurilor de refacere a conectivităţii ecologice a zonelor afectate.
Lucrările de refacere a amplasamentului se pot clasifica în următoarele categorii principale:
Lucrări pentru refacerea zonelor ocupate de organizările de şantier – în urma dezafectării
acestora, a evacuării materialelor şi utilajelor, amplasamentul va fi amenajat conform
categoriei de utilizare anterioară ocupării acesteia;
Lucrări pentru refacerea gropile de împrumut şi zonele adiacente afectate de lucrările de
execuţie – lucrările presupun taluzarea şi reprofilarea pantei pentru reducerea riscului de
79
eroziune, nivelarea şi înierbarea sau plantarea de arbori şi arbuşti, utilizând specii de plante
specifice vegetaţiei din zonă;
Lucrări pentru refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate
de intervenţiile aferente drumului expres (ex. taluzele debleelor şi rambleelor), inclusiv în
zonele aferente relocărilor de utilităţi;
Lucrări pentru amenajarea spaţiilor de servicii, nodurilor rutiere şi centrelor de întreţinere
– acestea se vor amenaja peisagistic, prin plantarea de arbori, arbuşti şi specii ierboase.
Pentru orice lucrare de refacere şi amenajare cu vegetaţie a zonelor afectate de proiect se vor folosi
doar speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare habitatelor asupra cărora s-a
intervenit sau aflate în apropierea zonelor afectate). Se va interzice utilizarea oricăror specii de plante
străine (non-native).
2.3.5 Informaţii despre materiile prime, resursele naturale,

substanţele sau preparatele chimice
2.3.5.1 Materii prime şi resurse naturale
În etapa de construire a drumului expres se vor utiliza:
Pământ;
Balast;
Piatră spartă;
Piatră brută;
Nisip
Pietriş;
Apă;
Beton;
Prefabricate din beton;
Beton armat;
Armături din oţel;
Profile metalice;
Criblură;
Lemn;
Mixtură astfaltică;
Ciment;
Filer;
80
Bitum;
Aditivi;
Mortar;
Vopsea;
Diluant;
Lubrifianţi;
Motorină;
Geomembrane;
Hidroizolaţie;
Parapeţi metalici.
Resursele naturale ce vor fi utilizate pentru construcţia drumului expres sunt cele uzuale pentru astfel
de lucrări de construcţii, materialele folosite fiind achiziţionate pe bază de contract de la societăţi
comerciale autorizate sau extrase din gropi de împrumut aferente proiectului. Astfel pentru construirea
drumului expres se vor folosi următoarele categorii de resurse naturale:
Agregate naturale;
Pământ ca material de umplutură;
Apa pentru uz igienico-sanitar, pentru întreţinerea drumurilor şi pentru activităţile
specifice bazei de producţie.
Aprovizionarea cu materiale se va realiza treptat, pe etape de construire, astfel încât acestea să fie puse
în operă şi să se evite stocarea materiilor prime pe termen lung.
Pentru implementarea proiectului analizat nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor
naturale protejate de interes comunitar.
Cantităţile de materii prime şi de resurse necesare pentru implementarea proiectului au fost estimate
pe baza volumului de lucrări şi sunt prezentate în tabelele următoare.
Tabelul nr. 2-32 Materiile prime necesare pentru implementarea proiectului

Materii prime
Nr. crt. Denumire U.M Cantitate
1. Mixturi asfaltice t 1.035.352
2. Agregate minerale m3 6.879.322
3. Beton m 3 1.654.465
4. Oţel t 795.890
5. Bitum t 57.109
6. Ciment t 1.736.317
7. Criblură t 780.650
8. Filer t 47.112
9. Aditivi mixturi asfaltice t 900
10. Lubrifianţi m3 265.871
11. Motorină m3 27.187.578
12. Vopsea marcaje l 311.575
81
Materii prime
Nr. crt. Denumire U.M Cantitate
13. Diluant l 460
Tabelul nr. 2-33 Cantităţile de resurse necesare pentru implementarea proiectului

Denumire U.M Cantitate
Nisip t 50.100
Energie electrică kWh 1.788.200
Agregate naturale de balastieră m3 6.765.862
Piatră spartă m3 160.280
Piatră brută m3 21.160
Apă m 3 1.173.143
Pământ - Săpături m3 5.885.003
Pământ - Umpluturi m3 12.387.459
Lemn m3 200
Gaze naturale (în situaţia alimentării cu energie
l 1.878.072
termică pe gaz în organizările de şantier
Toate materiile prime, materialele de construcţie, carburanţii vor fi depozitate în spaţii special
amenajate în cadrul organizărilor de şantier, amplasate în afara ariilor naturale protejate. De asemenea,
vor fi manipulate cu grijă, astfel încât să nu existe emisii în mediu şi să fie redus/ eliminat riscul afectării
speciilor şi habitatelor pentru a căror protecţie au fost desemnate ariile naturale protejate existente pe
traseul drumului expres Craiova – Piteşti.
2.3.5.2 Gropile de împrumut

La această fază a fost identificată cantitatea de material necesară pentru execuţia terasamentelor în
debleu/ rambleu, volumele necesare lucrărilor de umplutură urmând a fi preluate din gropi de
împrumut, în cazul în care materialul excavat nu va fi bun din punct de vedere calitativ pentru a fi
folosit la lucrările de umplutură.
În vederea alegerii amplasamentelor pentru gropile de împrumut trebuie avute în vedere următoarele
condiţii:
să nu fie amplasate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora;
să nu fie amplasate în imediata vecinătate a corpurilor de apă;
să fie cât mai aproape de amplasamentul drumului expres şi a drumurilor de acces;
să nu necesite defrişări de zone împădurite;
să nu fie amplasate în zone inundabile, în zone umede sau mlaştini;
să nu fie amplasate în zone cu teren accidentat pentru a nu se produce alunecări de teren;
să nu fie amplasate în apropierea obiectivelor SEVESO existente.
Terenurile pe care vor fi amplasate gropile de împrumut vor fi reabilitate la finalizarea lucrărilor şi vor
fi aduse la o stare similară cu cea iniţială, prin refacerea vegetaţiei şi prin menţinerea caracteristicilor
naturale ale terenului pe care vor fi amplasate.
82
Pentru exploatarea gropilor de împrumut, după obţinerea tuturor avizelor, vor fi parcurse următoarele
etape:
➢ identificarea pe teren şi verificarea distanţei faţă de zonele cu restricţii şi faţă de amplasamentul
drumului expres;
➢ ridicări topografice şi foraje pentru identificarea rezervelor utile, analize de laborator;
➢ elaborarea studiului privind calitatea pământurilor;
➢ obţinerea exproprierilor temporare;
➢ elaborarea detaliilor de execuţie pentru stabilirea tehnologiei de săpare;
➢ măsuri alternative pentru post-utilizare:
umplerea cu pământ vegetal sau terasări;
folosirea ca iazuri piscicole;
amenajarea de lacuri de agrement.
Materialul de umplutură, înainte de a fi pus în operă, va fi testat cu scopul de a garanta caracteristicile
prevăzute.
În etapa de mobilizare, gropile de împrumut identificate vor fi deschise, conform legislaţiei existente,
cu scopul de a utiliza materialul din acestea pentru lucrări de umplere.
Până în prezent, pentru execuţia lucrărilor aferente primelor două tronsoane, nu au fost necesare
gropi de împrumut, materialele fiind procurate de la distribuitori locali. Pentru celelalte două
tronsoane, dacă vor fi necesare gropi de împrumut, se vor face evaluari în teren, care să îndeplinească
cerinţele tehnice şi implicit măsurile formulate în Studiul EA.
În vederea reducerii impactului potenţial generat de amenajarea şi exploatarea gropilor de împrumut,
au fost propuse următoarele măsuri:
Păstrarea pământului vegetal decopertat cu prilejul începerii exploatării gropilor şi
depozitarea acestuia până la finalizarea exploatării acestora, cu scopul menţinerii calităţii
structurale şi a băncii de seminţe existente pentru refacere;
Reamenajarea cu pământ vegetal a suprafeţei gropilor de împrumut la finalizarea lucrărilor
şi sădirea de material vegetal specific pentru a reduce riscul de instalare a speciilor de plante
alohtone invazive;
În situaţiile în care pământul vegetal este insuficient pentru a asigura stratul necesar
dezvoltării covorului vegetal pe suprafaţa refăcută, diferenţa va fi compensată prin
folosirea de mulci sau compost organic, ambele de provenienţă certificată;
Amenajarea taluzurilor gropilor de împrumut pentru reducerea pantei şi creşterea
rezistenţei terenului la eroziune.
În eventualitatea dezafectării proiectului propus, pământul rezultat în urma excavării terasamentelor
cu scopul refacerii condiţiilor iniţiale va fi folosit la nivelarea gropilor de împrumut utilizate pentru
execuţia proiectului, cu îndepărtarea în prealabil a stratului de pământ vegetal în vederea reamenajării
acestora. Pământul în exces va fi transportat şi amenajat în depozite de pământ, ce se vor amplasa la
83
o distanţă de minim 500 m faţă de corpurile de apă şi ariile naturale protejate, urmând ca suprafeţele
acestora să fie amenajate prin revegetare pentru reducerea eroziunii şi stabilizarea malurilor.
2.3.5.3 Potenţiali furnizori de materii prime pentru realizarea proiectului

Principalele potenţiale locaţii cu resurse de materiale şi societăţi autorizate de la care se vor achiziţiona
materii care vor fi utilizate pentru realizarea drumului expres Craiova – Piteşti sunt prezentate în
tabelele următoare.
Tabelul nr. 2-34 Principalele societăţi autorizate din judeţul Olt de la care se vor achiziţiona materiile
utilizate pentru realizarea drumului expres Craiova – Piteşti
Nr.crt. Societate/ locaţie Tipul resursei
1. SC MINERALPORT Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
2. SC BDM IMOBILIARE Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
3. SC TGM GRUP CONSTRUCT EXCLUSIVE Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
4. SC HEIDELBERGCEMENT - SLATIOARA Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
SC HEIDELBERGCEMENT - Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
5.
IGLICIOARA
6. SC REMSERVICE SRL Agregate minerale (nisip, pietriş,balast, piatră)
Facem precizarea că, până în acest moment pentru trosoanele 3 respectiv 4 încă nu au fost realizate
contracte cu potenţiali furnizori.
2.3.5.4 Substanţe şi preparate chimice periculoase

Execuţia lucrărilor pentru construcţia drumului expres Craiova -Piteşti va necesita utilizarea unor
materiale care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate
în categoria substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt
reprezentate de:
carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor
de transport;
lubrifianţi (uleiuri, vaselină);
vopseluri, solvenţi etc.
Tabelul nr. 2-35 Substanţe, preparate chimice periculoase şi cantităţile totale ale acestora, utilizate în
perioada de execuţie a drumului expres Craiova – Piteşti
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
Denumirea Cantitate
Nr. preparatelor chimice
substanţei/ totală
crt Categorie Periculoase/
preparatului chimic estimată Periculozitate
Nepericuloase (P/N)
Grad ridicat de
1. Motorină 27.187.578 l P
inflamabilitate
2. Lubrifianţi 265.871 l P Iritant, greu inflamabil
3. Bitum 57.109 t P Inflamabil, toxic
4. Diluant 460 l P Foarte inflamabil, nociv
5. Aditivi mixturi asfaltice 900 t P Inflamabil, toxic
6. Vopsea marcaje 311.575 l P Inflamabil, iritant
84
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

Denumirea Cantitate
Nr. preparatelor chimice
substanţei/ totală
crt Categorie Periculoase/
preparatului chimic estimată Periculozitate
Nepericuloase (P/N)
7. Ciment 1.736.317 t N -
Substanţele şi preparatele chimice vor fi utilizate pentru următoarele scopuri:

1. Motorină - utilizată drept carburant pentru funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport;
2. Lubrifianţi - operaţii de întreţinere a diverselor echipamente;
3. Bitum - utilizat pentru prepararea mixturii astfaltice;
4. Diluant - utilizat pentru diluarea vopselelor;
5. Vopsea - pentru realizarea marcajelor rutiere;
6. Aditivi mixturi astfaltice - substanţe utilizate la prepararea mixturilor asfaltice, cu obiectivele
principale de a îmbunătăţi adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, precum şi de a
îmbunătăţi rezistenţa mixturii asfaltice la deformaţii permanente, fisurare la temperaturi
scăzute, oboseală, îmbătrânire etc.
Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a indicaţiilor de pe
ambalajele acestor produse precum şi din fişele cu date de securitate care însoţesc produsele.
Toate substanţele şi preparatele chimice necesare desfăşurării activităţilor vor fi depozitate în incinta
organizărilor de şantier, în spaţii special prevăzute în acest sens, în ambalajele originale în care sunt
livrate de la producător. În spaţiile special prevăzute pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor
chimice vor fi prevăzute kituri de intervenţie în caz de scurgeri accidentale compuse din materiale
absorbante şi recipiente speciali de colectare. În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe
sau preparate chimice în zona de depozitare sau în zona de lucru, vor fi luate imediat măsuri
corespunzătoare, astfel încât să se izoleze sursa, să se îndepărteze substanţele şi să se elimine de pe
amplasament în condiţii de siguranţă, prin contractori autorizaţi
Angajaţii care utilizează în activitate substanţe şi preparate chimice vor fi informaţi şi instruiţi periodic
cu privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea precum şi la modul de acţionare în cazul
apariţiei unor incidente. De asemenea, fiecare substanţă şi preparat chimic depozitat şi utilizat în cadrul
activităţilor va fi însoţit de fişe cu date de securitate furnizate de producători. Utilizarea de către
personalul de execuţie a acestor materiale se va face cu echipament de protecţie corespunzător, indicat
în fişele cu date de securitate.
Se va avea în vedere evitarea formării de stocuri de substanţe chimice şi preparate periculoase,
aprovizionarea fiind făcută ritmic în funcţie de lucrările ce se vor executa astfel încât să se elimine
posibilitatea ieşirii din termenul de valabilitate şi implicit transformarea lor în deşeuri.
Se va ţine o evidenţă clară a deşeurilor rezultate din aceste materiale, eliminarea acestora de pe
amplasament realizându-se exclusiv în baza unui contract încheiat cu o societate autorizată.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată în incinte special amenajate, utilajele care vor fi
aduse în şantier vor fi în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de
85
lubrifianţi. Schimburile de lubrifianţi şi operaţiile de întreţinere/reparaţii ale utilajelor/mijloacelor de

transport se vor efectua în ateliere specializate.
În vederea limitării riscurilor de apariţie a poluărilor accidentale se va elabora planul de prevenire a
poluărilor accidentale şi proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă.
2.4 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE ETAPEI DE OPERARE

2.4.1 Nivelul previzionat al traficului
În cadrul activităţilor de elaborare a Studiului de fezabilitate pentru proiectul drumului expres Craiova
– Piteşti a fost elaborat un Studiu de trafic. Acesta a avut ca scop estimarea efectului reabilitării
drumurilor, a implementării infrastructurii noi (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, variante
de ocolire, poduri etc.), a măsurilor de politică de transport şi a oricăror intervenţii care modifică
structura şi capacitatea de circulaţie a reţelei de drumuri. Studiul de trafic a fost realizat la un anumit
nivel de detaliere, pentru a permite dimensionarea intersecţiilor prevăzute, care urmează să asigure
legătură cu reţeaua existenţă de drumuri, şi estimarea efectului asupra cererii de mobilitate şi a
fluxurilor de trafic aferente, diferenţiate pe tipuri de vehicule şi combinaţii ale acestora, pe o perioadă
de 30 de ani de la implementarea proiectului. Studiul de trafic a fost utilizat pentru fundamentarea
următoarele aspecte: evaluarea preliminară a atractivităţii variantelor de traseu studiate, din punctul de
vedere al traficului atras; dimensionarea capacităţii de circulaţie pe baza evaluării cererii de trafic;
stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea capacităţii portante a drumurilor; furnizarea de date
de intrare pentru analiza cost-beneficiu.
Conform Studiului de trafic, analizând volumele de trafic înregistrate pe actualul traseu DN65, se
constată că acesta a atins şi, pe anumite sectoare, a depăşit capacitatea de circulaţie a acestei artere. În
aceste condiţii, singura soluţie viabilă este separarea traficului local de cel de distanţă medie şi lungă,
prin creerea unei artere noi, moderne, de mare capacitate şi viteză, care să asigure o bună conectivitate
către zonele de vest şi centrală a Europei. Noul drum expres va atrage fluxuri de trafic semnificative,
de autoturisme şi de marfă, care în prezent utilizează reţeaua existentă de drumuri (în special sectorul
de drum naţional european DN65/E81 Piteşti-Sibiu, şi va facilita deplasările vehiculelor în condiţii de
siguranţă şi de confort. Pe lângă fluxurile de trafic pe distanţe lungi, drumul expres va fi utilizat şi de
către generatorii de trafic localizaţi de-a lungul coridorului acesteia.
În tabelul următor este prezentat traficul estimat atras de drumul expres Craiova – Piteşti, prognozat
pentru anul 2030 în Studiul de trafic, exprimat ca Medie Zilnică Anuală a intensităţii traficului, în
vehicule la 24 ore.
Tabelul nr. 2-36 Traficul estimat atras de drumul expres Craiova – Piteşti pentru anul de prognoză
2030
Camioane Camioane Camioane Total
Secţiune Autoturisme
cu 2 osii cu 3-4 osii articulate vehicule
Craiova – Balş V 20.322 682 469 972 22.445
Balş V - Balş E 17.448 1.168 659 1.841 21.116
Balş E - Găneasa 17.816 1.268 705 1.911 21.700
86
Camioane Camioane Camioane Total

Secţiune Autoturisme
cu 2 osii cu 3-4 osii articulate vehicule
Găneasa - Slatina
13.308 1.290 561 2.119 17.278
DJ546
Slatina DJ546 -
13.740 1.578 573 2.123 18.014
Slatina E
Slatina Slatina E -
17.214 1.818 645 2.461 22.138
DJ703C
DJ703C - DJ703 17.214 1.818 645 2.461 22.138
DJ703 - DN65 17.214 1.818 645 2.461 22.138
DN65 - DN65A 17.214 1.818 645 2.461 22.138
DN65A - Bretele
19.963 1.413 529 2.287 24.192
legătura Piteşti
Bretea legătură
16.794 1.413 529 2.287 21.023
Dex - DJ659
Dex DJ659 - A1 16.698 1.409 525 2.285 20.917
Legătura Găneasa
9.315 202 204 272 9.993
DN65 - Dex
Legătura DN64 -
5.128 154 30 290 5.602
DN65
Legătura Găneasa
2.735 108 36 228 3.107
DN65 - Dex
Legătura Piteşti
3.169 0 0 0 3.169
Dex - DN65
2.4.2 Timpul de funcţionare

Durata etapei de exploatare nu este limitată în timp, pe parcursul operării drumului expres urmând a
fi executate lucrări de întreţinere şi intervenţii în caz de situaţii de urgenţă.
Administratorul drumului expres poate aproba, cu acordul poliţiei rutiere, închiderea sau instituirea
restricţiilor de circulaţie, pe sectoare de drum determinate şi pe timp limitat, în vederea executării de
lucrări autorizate conform prevederilor legale în zona drumurilor expres sau pentru protejarea
participanţilor la trafic.
Închiderea circulaţiei, indiferent de durată, sau instituirea restricţiilor de circulaţie pentru drumurile
expres se face numai de CNAIR şi cu acordul Direcţiei Poliţiei Rutiere.
Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care pot genera probleme în
trafic, se vor lua următoarele măsuri:
Administratorul drumului va monta mijloacele de semnalizare rutieră corespunzătoare de
restricţionare a circulaţiei şi va informa utilizatorii drumului despre măsurile luate;
Utilizatorii vor fi informaţi asupra posibilităţii accesului pe sectorul de drum restricţionat.
2.4.3 Iluminat
Toate spaţiile de parcare, spaţiile de servicii şi centrele de întreţinere şi coordonare vor fi prevăzute cu
sistem de iluminat public/panouri fotovoltaice. Sistemul de iluminat public se va asigura conform
87
standardelor şi normativelor în vigoare. De asemenea se vor asigura sisteme de iluminat pentru noduri,
intersecţii şi structuri cu o lungime mai mare de 100 m, conform normativului de proiectare NP-062-
02 şi standardelor aplicabile SR-EN 40-1-1994 şi SR-EN 40-2-2006.
Iluminatul se va realiza pe bază de LED, deoarece prezintă unele avantaje cum ar fi durata de
funcţionare normală mai mare, consum de energie mai mic cu circa 50-60% faţă de soluţia de iluminat
clasică, respectiv cu lămpi cu vapori de sodiu, deci o eficienţă energetică superioară.
Proiectarea iluminatului căilor de circulaţie rutieră se face în conformitate cu SR-EN 13201 şi CIE
115-2010. Vor fi respectate prevederile ghidului privind condiţiile de iluminat pe drumurile naţionale
şi autostrăzi din 2012, cu completările ulterioare necesare, şi coroborat cu respectarea normelor UE
privind iluminatul.
Pentru asigurarea iluminatului public al drumului expres s-au avut în vedere următoarele:
iluminatul interior şi exterior va fi realizat pe bază de LED şi va fi asigurat cu sisteme
economice de energie;
clasele de iluminat au fost selectate astfel încât să fie evitată supradimensionarea sistemului de
iluminat şi să fie asigurată reducerea consumului de energie electrică şi creşterea eficienţei
sistemului de iluminat.
Alimentarea sistemului de iluminat este prevăzută de la reţeaua naţională/ regională/ locală de energie
electrică. În cadrul centrelor de întreţinere, al spaţiilor de servicii şi al parcărilor vor fi de asemenea
amplasate panouri fotovoltaice pentru alimentarea sistemului de iluminat.
Sistemul de iluminat va fi realizat astfel încât să asigure îndeplinirea următoarelor criterii de
performanţă: luminanţa suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere şi evitarea orbirii fiziologice. De asemenea, la
proiectarea sistemului de iluminat s-a ţinut cont de deprecierea fluxului luminos în timp astfel încât să
fie asigurată performanţa sistemului de iluminat.
Stâlpii de iluminat vor fi protejaţi cu parapet şi vor fi amplasaţi astfel încât să nu obtureze vizibilitatea
asupra indicatoarelor rutiere.
Pentru asigurarea unui iluminat corespunzător pentru toate zonele, acestea au fost tratate în felul
următor:
➢ Drumul expres propriu-zis: pentru zona de drum, clasa sistemului de iluminat va fi ME3;
➢ Spaţii de parcare şi centre de întreţinere: clasa sistemului de iluminat este S1. În plus pentru
aceste zone, pentru un iluminat uniform, s-a optat pentru uniformitatea generală E(U0) >
40%;
➢ Noduri şi sensuri giratorii: pentru noduri clasa sistemului de iluminat pentru intersecţii este
CE2, conform Buletinului tehnic rutier (Publicaţie lunară editată de CNADNR - anul VIII, nr.
2-3/ 2002). În plus, pentru aceste zone, pentru un iluminat uniform pe întreaga zonă, s-a optat
pentru uniformitatea generală E(U0) > 40%. În rest, pentru drumul expres şi bretele, clasa
sistemului de iluminat va fi ME3;
➢ Poduri şi viaducte. Podurile şi viaductele cu lungimi de peste 100 de metri vor fi prevăzute cu
sisteme de iluminat.
88
Sistemul de iluminat pentru noduri rutiere

Pentru iluminarea nodurilor rutiere se au în vedere două soluţii:
Amplasarea de stâlpi înalţi echipaţi cu baterii de proiectoare (această soluţie se aplică în situaţia
în care dimensiunile nodului rutier sunt relativ mici);
Amplasarea de stâlpi de iluminat rutier cu înălţimi mici, echipaţi cu aparate de iluminat rutier.
Amplasarea acestora trebuie să creeze un ghidaj vizual favorabil conducătorului auto, astfel încât este
recomandată amplasarea pe exteriorul curbelor. Sursele de lumină folosite în zona unui nod rutier vor
fi de acelaşi tip.
Sistemul de iluminat pentru spaţii de parcare

Sistemul de iluminat pentru spaţii de parcare a fost proiectat în conformitate cu prevederile
standardului AND 603/2012 – Ghid privind condiţiile de iluminat la drumurile naţionale şi autostrăzi.
Conform acestui standard, spaţiile de parcare trebuie iluminate atât din motive de securitate, cât şi
pentru a asigura posibilitatea conducătorilor auto de a realiza diverse manevre de parcare. Stâlpii pentru
corpurile de iluminat vor fi amplasaţi în zone verzi mărginite de borduri, astfel încât să nu fie stânjeniţi
conducătorii auto care realizează manevre de parcare. Sistemele de iluminat vor fi realizate cu stâlpi
înalţi şi baterii de proiectoare astfel încât să fie posibil accesul autocamioanelor şi al autocarelor.
Sistemul de iluminat pentru spaţii de servicii

Iluminatul bretelelor de acces şi a zonelor prevăzute cu spaţii de parcare autoturisme va fi realizat cu
stâlpi metalici din oţel zincat de 9 m înălţime, echipaţi cu o consolă cu un braţ prevăzută cu un corp
de iluminat LED 230V/ 50Hz. Iluminatul zonelor prevăzute cu spaţii de parcare pentru autocamioane
şi autocare se realizează cu piloni metalici din oţel zincat de 12 m înălţime echipaţi cu corpuri de
iluminat LED 230V/ 50Hz.
Sistemul de iluminat pentru centre de întreţinere şi coordonare
Instalaţia electrică de iluminat a centrelor de întreţinere va fi realizată din conductoare de cupru
protejate în tub IPY în clădiri şi tub IPEY în exterior. Iluminatul interior va fi realizat cu corpuri de
iluminat cu gradul de protecţie adecvat cu mediul fiecărei încăperi. Instalaţia de iluminat exterior din
cadrul ansambului va fi realizată utilizând corpuri de iluminat echipate cu surse LED, IP66, montate
pe stâlpi de 12 m, cu două braţe, cu respectarea nivelurilor de iluminare impuse de normativele în
vigoare.
2.4.4 Lucrări de întreţinere

Lucrările şi serviciile privind întreţinerea reţelei de infrastructură rutieră constau în totalitatea
activităţilor de intervenţie ce se execută în tot timpul anului, determinate de uzura sau degradarea în
condiţii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea condiţiilor tehnice necesare desfăşurării
89
circulaţiei rutiere în siguranţă, cu respectarea normelor în vigoare, precum şi de a menţine în stare

permanentă de curăţenie şi aspect.
Lucrările de întreţinere pot fi:
lucrări de întreţinere curentă, care se execută permanent pentru menţinerea curăţeniei, esteticii,
asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradări punctuale de mică amploare
la drum, lucrări de artă, de siguranţă rutieră şi clădirile aferente;
lucrări de întreţinere periodică, care se execută periodic şi planificat în scopul compensării
parţiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrărilor de artă, de siguranţa rutieră şi
clădirilor aferente.
Ca strategie de execuţie a lucrărilor de întreţinere acestea pot fi:
strategie de tip curativ – se execută lucrări punctuale funcţie de degradările ce apar;
strategie de tip preventiv, care are ca obiective principale conservarea şi adaptarea sistemului
rutier sau a elementului lucrării de artă (pod, podeţ, pasaj, viaduct, etc) sau de siguranţă rutieră
pentru nivelul de agresivitate la care este supus.
Lucrările accidentale datorate calamitaţilor naturale se execută în prima urgenţă pentru restabilirea
circulaţiei.
În funcţie de starea tehnică investigată în teren se recomandă tipul de lucrări de întreţinere şi reparaţii
ce trebuie adoptate, iar în Normativul AND 569-2007 sunt cuprinse nivelul de performanţă tipurile
de intervenţii pentru menţinerea indicilor acceptabili de stare tehnică.
Astfel, clasa stării tehnice a structurii rutiere la drumurile expres se determină în funcţie de capacitatea
portantă, de starea de degradare, planeitate şi rugozitate, iar în funcţie de clasa stării tehnice se stabilesc
lucrările de întreţinere. Perioada de măsurare a caracteristicilor de evaluare a stării tehnice a drumurilor
expres se stabileşte în funcţie de condiţiile de măsurare conform instrucţiunilor tehnice în vigoare.
Defecţiunile carosabilului care ar putea cauza accidente participanţilor la trafic trebuie reparate în
maxim 24 de ore sau trebuie instalate indicatoare de avertizare imediat după depistarea acestora.
Degradările produse pe suprafaţa carosabilului datorate îngheţului vor fi remediate la nivelul solicitat
în maxim 1 săptămână.
Normativul AND 569-2009 stabileşte periodicitatea efectuării principalelor lucrări de întreţinere şi
reparaţii curente. Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se defineşte ca
fiind intervalul de timp la care lucrarea respectivă se repetă pentru acelaşi sector de drum, în interiorul
ciclului de reparaţii capitale sau pe durata unui an calendaristic.
Elementele principale care determină periodicitatea efectuării lucrărilor sunt:
mărimea intensităţii traficului şi structura acestuia în raport cu care apare uzura sau degradarea
lucrărilor;
tipul de lucrări asupra căruia se intervine cu lucrări de întreţinere sau reparaţii curente;
calitatea materialelor folosite;
90
efectele iernii, stabilitatea unor sectoare din zona drumului, efectele transporturilor grele,
perioadele optime pentru execuţia unor lucrări;
frecvenţa apariţiei degradărilor datorită circulaţiei şi factorilor naturali, etc.
Gama lucrărilor de întreţinere depinde de standardele referitoare la tratamente sau de activităţile care
trebuie realizate şi de durata în care se doreşte a fi menţinut drumul la standardele dorite. Aceste
activităţi sunt împărţite în următoarele categorii:
întreţinerea zilnică;
întreţinerea majoră;
urgenţe;
alte activităţi de întreţinere privind utilităţi specifice proiectului.
Întreţinerea zilnică cuprinde activităţile pe termen scurt sau activităţi periodice care sunt necesare
menţinerii drumului în condiţii bune şi de siguranţă în exploatare. Aceasta poate implica atât activităţile
de întreţinere curente cât şi pe cele periodice.
Întreţinerea majoră, cunoscută de asemenea ca întreţinere structurală, se referă la întreţinerea
drumului şi reabilitarea structurii rutiere. În mod obişnuit, implică reabilitarea majoră a dotărilor
drumului după identificarea iniţială a defectelor în cadrul inspecţiilor zilnice şi a investigaţiilor. Urmare
a sondajelor specifice şi studiilor de fezabilitate care sunt în mod obişnuit întocmite rezultă detalii
asupra lucrărilor ce trebuie a fi realizate.
Urgenţe. Ocazional, incidentele datorate accidentelor rutiere sau condiţiilor neprielnice de vreme
afectează condiţiile rutiere. În cazul în care se întâmplă un incident rutier care să necesite acţiuni de
urgenţă, este esenţial să se menţină personalul care să reacţioneze cât mai repede posibil. Scopul este
de a reduce orice pericol sau deformări (distorsiuni) sau întârzieri în trafic.
Alte activităţi de întreţinere în ceea ce priveşte dotări specifice ale proiectului cuprind lucrări de
întreţinere zilnice, periodice şi lucrări de reabilitare care vor fi efectuate în cazul lucrărilor privind
mediul înconjurător, întreţinerea şi facilităţi ale drumului.
Amplasarea spaţiilor pentru întreţinere şi strategia de întreţinere
Distribuţia spaţiilor pentru întreţinere este făcută respectându-se distanţa recomandată între două
spaţii pentru întreţinere ţinându-se cont de traseul drumului expres.
Această distribuţie este făcută de asemenea în concordanţă cu dezvoltarea reţelei de drumuri din zonă
şi cu amplasarea nodurilor rutiere, precum şi cu prevederile instrucţiunilor AND nr. 554-2002 şi AND
nr. 525-2000 privind lucrările de întreţinere şi reparaţii şi lucrările pe timp de iarnă, după darea în
exploatare a drumului expres.
Funcţiunile principale ale centrelor de întreţinere şi coordonare vor fi după cum urmează:
supravegherea drumului expres, a traficului, a evoluţiei factorilor meteorologici şi a circulaţiei;
prim ajutor în caz de accident;
întreţinerea drumului expres pe tronsonul aferent, a lucrărilor de artă, a spaţiilor de parcare şi
de serviciu, a marcajelor rutiere, a instalaţiilor de iluminat, telecomunicaţii şi semnalizare;
91
reparaţii şi refaceri după accidente sau calamităţi naturale;

întreţinerea, repararea utilajelor din dotare, precum şi a spaţiilor de parcare ale acestora;
repararea şi înlocuirea accesoriilor în urma accidentelor;
toate operaţiile de curăţare pe drumul expres, inclusiv curăţarea periodică a şanţurilor,
drenurilor şi structurilor clădirilor, a zonelor de odihnă şi de servicii;
toate operaţiile pentru curăţarea şi întreţinerea marcajelor, dispozitivelor de siguranţă (garduri,
parapeţi), sistemului de iluminare, a sistemului de telecomunicaţii;
repararea locală a degradărilor din îmbrăcăminte, îngrijirea plantaţiilor;
activitatea pe timp de iarnă pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii, de montare, întreţinere şi
păstrare a parazăpezilor.
După execuţia drumului se va elabora Manualul de operare şi întreţinere al drumului expres, care va
avea la bază următoarele componente:
monitorizarea şi evaluarea activităţiii de operare a drumului exprees, pentru identificarea
problemelor care apar sau este posibil să apară;
formularea problemelor identificate prin procesul de monitorizare şi evaluare;
proiectarea remedierilor corespunzătoare precum, şi posibilitatea efectuării acestor remedieri;
implementarea lucrărilor de întreţinere şi îmbunătăţire rezultate din incidentele zilnice
identificate prin procesul de operare;
fundamentarea necesităţilor financiare;
urmărirea/ măsurarea/ evaluarea eficienţei lucrărilor de întreţinere şi îmbunătăţiri
implementate anterior.
Manual va fi în permanenţă pus de acord cu schimbările legislative şi cu progresele în tehnologiile
pentru întreţinere şi operare.
2.4.5 Informaţii despre materiile prime, resursele naturale,

substanţele sau preparatele chimice în perioada de operare
Alimentarea cu carburanţi se va realiza la staţiile de distribuţie, iar schimbul de ulei se va realiza în
centre specializate.
Substanţele chimice utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere vor fi
depozitate în spaţii special amenajate, vor fi ambalate în ambalaje corespunzătoare, iar ambalajele goale
vor fi colectate şi depozitate temporar în vederea returnării furnizorului.
În perioada de operare se vor utiliza de asemenea diferite substanţe pentru deszăpezire şi combaterea
poleiului.
92
Se va urmări permanent modul de asigurare a spaţiilor în care sunt depozitate, iar personalul angajat
care manipulează astfel de substanţe va fi instruit periodic în vederea respectării condiţiilor din fişa
tehnică de securitate.
2.4.6 Evacuarea apelor uzate în perioada de operare

2.4.6.1 Lucrări de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe platforma drumului
expres
În perioada de operare apele pluviale de pe carosabil vor fi preluate prin sistemul de scurgere şi
evacuate în mod controlat, asigurând prin aceasta protecţia apelor de suprafaţă şi subterane din zonă.
Pentru colectarea apelor pluviale de la nivelul parii carosabile au fost proiectate urmatoarele categorii
de lucrari:
şanţuri pereate;
rigole pereate şi drenuri longitudinale în zonele de debleu;
rigole de acostament şi casiuri de descărcare;
şanturi de gardă pentru situaţia în care panta versantului este pe drum.
În perioada de operare aceste elemente vor fi întreţinute corespunzător şi va fi monitorizată starea lor,
iar dacă va fi cazul, vor fi decolmatate.
Pentru epurarea apelor pluviale care spală platforma drumului expres au fost prevăzute bazine
decantoare şi separatoare de hidrocarbui înainte de descărcarea în emisari. În situaţia în care nu există
emisari, apele pluviale vor fi descărcate în mediu prin intermediul unor bazine de retenţie.
Pentru a drena şi evacua apa din sistemul rutier a fost prevazută prelungirea stratului de balast până la
marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate în fundaţie descărcarea pe taluze şi în
dispozitivele de scurgere din lungul drumului expres.
Pentru trecerea apelor pe sub drumul expres au fost prevazute podeţe cu lumina de 2,00 m şi de 5,00
m, inclusiv amenajări amonte şi aval de podeţ.
2.4.6.2 Colectarea şi evacuarea apelor din Spaţiile de servicii şi Centrele de

întreţinere şi coordonare
Fiecare obiectiv va avea o gospodărie de apă proprie, cu sursă de apă (puţ forat), rezervor de
acumulare, staţie de pompe cu hidrofor pentru apa menajeră şi, după caz, staţie de pompe pentru
intervenţie în caz de incendiu.
Instalaţiile sanitare interioare vor cuprinde traseele de distribuţie a apei menajere, racordurile la
punctele de consum şi instalaţiile de canalizare interioară.
Au fost prevăzute staţii de epurare, decantoare şi separatoare de hidrocarburi. Apele uzate evacuate
după epurare vor respecta limitele maxime admisibile de încărcare cu poluanţi a apelor uzate la
93
evacuarea în receptori naturali, conform normativului NTPA 001/2005 aprobat prin HG nr.
352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
condiiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
Alimentarea cu apă pentru fiecare parcare şi bază de întreţinere se va face din surse subterane (puţuri).
La bazele de întreţinere şi deszapezire, sursa de alimentare cu apă va fi subterană. Vor fi făcute analize
privind potabilitatea apei. Apa va fi stocată într-un rezervor cu o capacitate de 55 m3.
Bazele de întreţinere vor avea un rezervor cu o capacitate de 200 m3 în care va fi stocată rezerva de
apă intangibilă pentru incendii.
2.5 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Activităţile de dezafectare prevăzute în proiectul de realizare a Drumului expres Craiova - Piteşti se
referă la acele activităţi necesare degajării terenului şi pregătirii acestuia pentru execuţia lucrărilor.
Pentru realizarea proiectului este necesară demolarea unor construcţii existente pe traseul drumului
expres, astfel fiind necesare exproprieri ale unor locuinţe şi construcţii anexe sau hale. Construcţia
drumului expres va conduce la demolarea unui număr de 22 de case, 10 anexe gospodăreşti şi o zonă
cu garduri din zidărie în zona nodului rutier de la km 0+000.
Lucrările de dezafectare se vor desfăşura cu personal calificat, de către agenţi economici autorizaţi, şi
vor consta în:
Identificarea şi inventarierea construcţiilor cu scopul de etapizare eficientă a procesului de
dezafectare şi gestionare a deşeurilor, cu accent pe identificarea acelor construcţii sau zone ce
prezintă un risc de poluare (fose septice, depozite de deşeuri menajere, etc.);
Demolarea şi gestionarea deşeurilor rezultate;
Degajarea terenului şi a deşeurilor rezultate, prin intermediul unor agenţi economici acreditaţi.
Drumul expres Craiova – Piteşti reprezintă un obiectiv considerat a avea o perioadă de funcţionare ce
nu este limitată în timp, în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, conform normelor
în vigoare.
Conform Anexei HG 2139/2004, modificată prin HG 1496/2008, ce reprezintă Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cap III, punctul 4, „Menţinerea în
funcţiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii si a mediului (mijloace de
transport rutier, feroviar, aerian si naval, maşini de construcţii si de gospodărie comunala, maşini de
ridicat etc.) după expirarea duratei normale de funcţionare, se va putea face numai pe baza unui raport
tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de inspecţie tehnica abilitate în domeniul
de activitate al mijlocului fix”.
Activităţile specifice dezafectării proiectului propus vor include următoarele etape:
Lucrări de demolare/demontare şi sortare în vederea refolosirii a ansamblurilor de structuri
construite (platforme, parcări, poduri şi podeţe, spaţii de servicii, etc.);
94
Degajarea terenului (ce presupune colectarea şi gestionarea unor cantităţi importante de

deşeuri din demolări – a se vedea secţiunea 2.8.5 Deşeuri);
Lucrări de refacere a mediului prin aducerea la starea iniţială a terenurilor ocupate (redare în
circuit agricol/natural) – în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative de utilizare.
Deşeurile estimat a fi produse prin dezafectarea proiectului sunt în principal: beton, pământ şi pietre,
asfalturi, fier şi oţel şi deşeuri menajere. Detalii referitoare la cantităţile deşeurilor, codurile acestora şi
modurile de gestionare al deşeurilor estimat a fi produse în etapa de dezafectare sunt prezentate în
secţiunea 2.8.5 Deşeuri.
În eventualitatea în care se stabileşte necesitatea dezafectării unei secţiuni sau a întregului tronson de
drum expres ce face obiectul proiectului propus, va fi necesară obţinerea unui Acord de Mediu.
Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi Studiul de Evaluare Adecvată (EA), sau alte studii
ce vor fi solicitate de legislaţia în vigoare trebuie să stabilească impactul asupra mediului generat de
activităţile de dezafectare, cu accent pe evitarea impactului asupra mediului şi
asigurarea/refacerea/menţinerea conectivităţii ecologice din zona proiectului.
2.6 PLANIFICARE/ AMENAJARE TERITORIALĂ

Pentru realizarea proiectului, au fost obţinute o serie de certificate de urbanism, după cum urmează:
Judeţul Dolj:
Certificatul de urbanism nr. 480/07.07.2017 emis de Consiliul Judeţean Dolj pentru proiectul
„Construire drum expres Craiova – Piteşti”;
Certificatul de urbanism nr. 1063/10.12.2019 emis de Consiliul Judeţean Dolj pentru
„Proiectare şi execuţie Drum expres Craiova – Piteşti tronson 1, sector km 0+000 – km
10+000 şi nodurile rutiere de la km 0+000 (pasaj, rampe şi bretele) şi km 1+400 (pasaj, rampe
şi bretele)”;
Certificatul de urbanism nr. 143/03.10.2019 emis de Primăria Comunei Pieleşti în scopul
„Obţinerii autorizaţiei de construire pentru lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter
provizoriu (organizare de şantier) necesare în vederea executării lucrărilor la drumul expres
Craiova – Piteşti, tronson 1, km 0+000 – km 17+700”.
Judeţul Olt:
Certificatul de urbanism nr. 21/20.02.2019 emis de Consiliul Judetean Olt pentru „Proiectare
si executie Drum expres Craiova – Pitesti, tronsonul 2, lot 1, km 17+700 – km 36+200 si lot
2 km 36+200 – km 57+550”;
Certificatul de urbanism nr. 102/08.05.2019 emis de Consiliul Judeţean Olt pentru „Drum
expres Craiova – Pitesti, tronsonul 3 (km 57+550 – km 89+300)”;
Certificatul de urbanism nr. 49/28.03.2019 emis de Primăria Oraşului Balş pentru „Organizare
de şantier cu amplasare staţie de betoane Drum expres Craiova – Piteşti, tronson 2, lot 1, km
17+700 – km 36+200”;
95
Certificatul de urbanism nr. 48/28.03.2019 emis de Primăria Oraşului Balş pentru „Organizare
de şantier cu amplasare staţie de asfalt Drum expres Craiova – Piteşti, tronson 2, lot 2, km
36+200 – km 57+550”.
Judeţul Argeş:
Certificatul de urbanism nr. 21/12973/01.09.2017 emis de Consiliul Judeţean Argeş pentru
proiectul „Construire drum expres Craiova – Piteşti” - valabilitatea reconfirmată prin adresa
Consiliului Judeţean Argeş nr. 6027 / 09.04.2020.
Proiectul se desfăşoară pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dolj, Olt şi Argeş. Detalii cu privire la
localizarea proiectului sunt prezentate în secţiunea 2.2.
Drumul expres Craiova – Piteşti este prevăzut în Master Planul General de Transport al României
care a fost aprobat prin HG nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul
General de Transport al României. Acest plan a parcurs procedura de evaluare strategică de mediu în
urma căreia a fost emis avizul de mediu nr. 33/11.12.2015.
2.7 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA

INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ
2.7.1 Perioada de construcţie
Pentru organizarea de şantier şi punctele de lucru se vor asigura următoarele utilităţi:
Alimentarea cu apă
Apă potabilă şi industrială va fi furnizată în funcţie de condiţiile locale fie prin racord la reţeaua
existenţa în zonă, iar dacă branşarea nu va fi posibilă se va realiza un puţ forat, obţinându-se în prealabil
aviz de gospodărire a apelor.
Apă potabilă necesară personalului va fi achiziţionată din comerţ, de la diverşi operatori economici.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul organizării de şantier vor fi colectate prin
intermediul reţelei interne de canalizare. Acestea vor fi preepurate şi gestionate funcţie de provenienţă
acestora astfel:
apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea mijloacelor de transport betoane (CIFA) se vor
preepura în bazine decantoare şi ulterior se vor refolosi în procesul de preparare al betonului;
apele uzate tehnologice de la spălarea utilajelor/echipamentelor se vor preepura în separatoare
de produse petroliere şi se vor colecta în bazine etanşe vidanjabile;
apele uzate menajere de la clădirile administrative se vor colecta în bazine etanşe vidanjabile.
În zona fronturilor de lucru vor fi montate toalete ecologice pentru personalul care va realiza lucrările.
96
Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale din cadrul amplasamentului zonelor de depozite de materiale pulverulente se vor colecta
prin intermediul şanţurilor perimetrale şi vor fi preepurate în bazine decantoare înainte de descărcarea
în emisar (canale de irigaţii sau cursuri de apă).
Apele pluviale din zona parcărilor utilajelor şi mijloacelor de transport se vor colecta prin şanţuri
perimetrale şi vor fi dirijate pentru preepurare în bazine decantoare şi separatoare de produse petroliere
înainte de descărcare în emisar (canale de irigaţii sau cursuri de apă).
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor pe perioada construcţiei va fi furnizată prin racord
la reţeaua locală de distribuţie a energiei electrice din proximitate.
Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a organizărilor de şantier în cazurile de întrerupere a
alimentării cu energie electrică de la reţeaua naţională, precum şi pentru asigurarea energiei electrice în
fronturile de lucru (dacă va fi cazul) sunt prevăzute grupuri electrogene cu funcţionare pe motorină.
Alimentarea cu energie termică
Agentul termic va fi preparat în centrale termice proprii ce pot funcţiona pe gaz metan, combustibil
lichid sau electric.
2.7.2 Perioada de operare

Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a parcărilor, spaţiilor de servicii, punctelor de sprijin şi a centrelor de întreţinere
se va realiza funcţie de condiţiile locale prin branşament la reţeaua locală din zona sau din puţuri forate.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere rezultate din parcări, spaţiile de servicii şi centrele de întreţinere vor fi colectate
prin intermediul reţelei interne de canalizare şi vor fi dirijate la staţiile de epurare mecano-biologică de
unde vor fi descărcate în emisar.
Evacuarea apelor pluviale
Apele pluviale de pe suprafaţa drumului expres se vor colecta în şanţurile şi rigolele proiectate şi după
trecerea prin sistemele de epurare formate din decantoare şi separatoare de produse petroliere se vor
descărca în emisarii existenţi în zonă.
Apele pluviale potenţial contaminate cu hidrocarburi, colectate de pe suprafaţa carosabilă şi din zonele
de parcare din incinta parcărilor de scurtă durată, spaţiilor de servicii şi centrelor de întreţinere, vor fi
epurate prin intermediul decantoarelor şi separatoarelor de hidrocarburi, înainte de evacuarea în
emisari naturali.
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică necesară operării spaţiilor de servicii, centrelor de întreţinere şi asigurării sistemului
de iluminat va fi furnizată din sistemul energetic naţional prin branşarea la reţeaua locală de energie
97
electrică. De asemenea pentru sistemul de iluminat exterior în spaţiile de parcare, spaţiile de servicii şi
centrele de întreţinere şi coordonare sunt prevăzute panouri fotovoltaice.
Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a spaţiilor de servicii, centrelor de întreţinere şi
comandă, în cazurile de întrerupere a alimentării cu energie electrică de la reţeaua naţională, sunt
prevăzute grupuri electrogene de rezervă, cu funcţionare pe motorină.
Alimentare cu energie termică
Agentul termic necesar desfăşurării activităţii în spaţiile de servicii şi centrele de întreţinere va fi produs
în centrale termice electrice, alimentarea cu energie electrică necesară funcţionării acestora fiind
realizată prin branşament la reţeaua de energie electrică din zonă.
2.8 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI

DEŞEURI
2.8.1 Emisii atmosferice
2.8.1.1 Surse şi poluanţi generaţi
În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de emisii
atmosferice vor fi reprezentate de:
activităţile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, umpluturi,
nivelări, încărcare – descărcare, transport), a unor materiale de construcţie (nisip, pietriş, balast)
şi a deşeurilor de construcţie – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în suspensie şi
pulberi sedimentabile;
eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse
staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;
grupurile electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie – sursă staţionară dirijată.
Poluanţi: NO2, SO2, CO, pulberi;
stocarea motorinei. Poluanţi: compuşi organici volatili;
funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane – surse staţionare punctiforme, amplasate la nivelul
organizărilor de şantier;
activităţi de sudură/ tăiere a elementelor metalice – surse staţionare nedirijate. Poluanţi:
particule metalice, gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură/ tăiere;
sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la transportul
materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi materiale pe durata
executării lucrărilor de construcţie. Poluanţi: NOx, SOx, CO, pulberi în suspensie, particule
cu metale grele.
98
Emisii de poluanţi atmosferici vor fi generate prin lucrări necesare desfăşurării întregului proces de
construcţie, începând cu săpături şi excavaţii şi continuând cu lucrările de umplutură, realizarea
sistemului rutier, realizarea lucrărilor de artă. Zona fronturilor de lucru va constitui cea mai importantă
sursă de emisii întrucât cumulează activitatea mai multor factori poluanţi.
Lucrările de construcţii includ deopotrivă şi numeroase surse mobile reprezentate de utilajele necesare
desfăşurării lucrărilor de amenajare a terenului şi de construire a obiectivelor, de vehiculele care vor
asigura transportul materialelor de construcţii, precum şi de aprovizionarea cu materiale necesare
lucrărilor de construcţie, dar şi de vehiculele necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament.
Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor.
Lucrările aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne (excavator, buldozer, încărcător,
instalaţie de foraj etc.).
În cea mai mare parte, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici sunt surse la sol (exceptând lucrările
de artă amplasate la înălţimi ridicate faţă de nivelul solului), libere, deschise şi mobile sau staţionare
difuze/ dirijate.
În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile, reprezentate în
principal de autovehiculele care vor tranzita drumul expres. Conform ghidului EMEP/EEA Corine
Air 2016, principalii poluanţi emişi de către traficul rutier sunt:
precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);
gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O);
substanţe acidifiante (NH3, SO2);
particule în suspensie (PM);
substanţe cancerigene (HAP şi POP);
substanţe toxice (dioxine şi furani);
metale grele.
2.8.1.2 Emisii în perioada de execuţie

2.8.1.2.1 Emisii din surse staţionare dirijate
În etapa de execuţie, sursele staţionare dirijate sunt reprezentate de staţiile de asfalt şi betoane şi de
grupurile electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie. Conform EMEP/EEA 2016 - 2.D.3.b
Road paving with asphalt, emisiile provenite de la staţiile de asfalt şi betoane sunt particule în suspensie,
compuşi organici volatili, aerosoli lichizi şi vapori organici. Sursele principale de emisii provenite de la
o staţie de asfalt sunt uscătorul (dryer), zonele cu temperaturi ridicate, zonele de depozitare dar şi
încărcarea şi descărcarea materialului şi traficul asociat de vehicule.
99
2.8.1.2.2 Emisii din surse staţionare nedirijate

Sursele staţionare nedirijate de impurificare a atmosferei vor apărea în perioada de execuţie a lucrărilor
propuse pentru realizarea obiectivului şi vor fi reprezentate de activităţile de manevrare a maselor de
pământ (lucrări de săpătură, decopertarea solului, încărcare – descărcare, transport), a unor materiale
de construcţie, precum şi de activităţile de prelucrare a elementelor metalice (tăieri şi sudură). Praful
generat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturală
(particule de sol, praf mineral).
Operaţiile de tăiere şi sudură a elementelor metalice pot conduce la emisii de particule metalice. Aceste
operaţii vor genera emisii de: particule fine care conţin, în principal, oxizi metalici (oxid de fier, oxid
de mangan, oxid de nichel etc.), monoxid de carbon rezultat din descompunerea dioxidului de carbon
din atmosferă în zona arcului electric, dioxid de azot rezultat din oxidarea azotului atmosferic datorită
temperaturii ridicate din zona arcului electric, ozon.
Estimarea emisiilor de poluanţi generaţi în urma activităţilor de construcţie s-a realizat conform
metodologiei EMEP/EEA 2016 – 2.A.5.b Construction and demolition, utilizând următorii parametrii:
EF - factorul de emisie corespunzător tipurilor de construcţii realizate în cadrul
amplasamentului, respectiv construcţie industrială → conform 2.A.5.b Construction and
demolition tabel 3.4;
Aeffected – suprafaţa totală amenajată în proiect → 1.347.207 m2 (tronsonul 1), 3.533.887 m2
(tronsonul 2), 2.109.418 m2 (tronsonul 3), 1.779.650 m2 (tronsonul 4);
d - durata lucrărilor de execuţie → 24 de luni pentru fiecare din cele 4 tronsoane propuse;
CE - eficienţa măsurilor de control a emisiilor → 0,5 conform 2.A.5.b Construction and demolition,
pag. 9;
PE – indice de evaporare → 75,3 (calculat conform formulei din 2.A.5.b Construction and
demolition, pag. 9;
s – conţinutul de sedimente din sol → 29 % (determinat în funcţie de tipul de sol din zona
amplasamentului).
Rezultatele calculelor emisiilor pentru indicatorii PTS, PM10 şi PM2,5 sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr. 2-37 Emisii din surse staţionare nedirijate – etapa de execuţie
Debitul masic pe perioada de execuţie (g/s)
Tip poluant
Tronsonul 1 Tronsonul 2 Tronsonul 3 Tronsonul 4
TSP 200,6 299,59 359,05 86,03
PM10 59,92 89,49 107,25 25,7
PM2,5 5,99 8,95 10,72 2,57
De asemenea, în etapa de execuţie alte surse staţionare nedirijate importante vor fi reprezentate de
staţiile de asfalt şi betoane. Conform EMEP/EEA 2016 - 2.D.3.b Road paving with asphalt, emisiile
provenite de la staţiile de asfalt şi betoane sunt particule în suspensie, compuşi organici volatili, aerosoli
lichizi şi vapori organici. Sursele principale de emisii provenite de la o staţie de asfalt sunt uscătorul de
agregate, zonele cu temperaturi ridicate, zonele de depozitare dar şi încărcarea şi descărcarea
100
materialului şi traficul asociat de vehicule. În tabelul următor sunt prezentate valorile emisiilor estimate
într-o staţie de asfalt, cu o capacitate de producţie de 1.000 t/zi.
Tabelul nr. 2-38 Emisiile estimate într-o staţie de asfalt
Factor de emisie* Emisii
Indicator
(g/t asfalt) (g/s)
COVnm 16 0,19
TSP 15000 173,61
PM10 2000 23,15
PM2.5 100 1,16
* Conform EMEP/EEA 2016 - 2.D.3.b Road paving with asphalt, tabel nr. 3.2
Ordinul 462/1993 nu prevede limite pentru aceste tipuri de surse. Se observă însă că în cazul pulberilor
(în special indicatorii TSP, PM10) valorile sunt mari, însă pentru limitarea acestora staţiile sunt
prevăzute cu un sistem de filtrare care are rolul de a filtra atât gazele arse rezultate în procesul de
uscare a agregatelor în toba uscător, precum şi praful rezultat la cernerea – dozarea şi cântărirea
agregatelor. Praful reţinut se transporta pentru depozitare într-un siloz de praf şi poate fi reintrodus
în fluxul tehnologic, în funcţie de reţeta utilizată.
2.8.1.2.3 Emisii din surse mobile
Emisii din surse mobile non-rutiere (utilaje)
Estimarea emisiilor de poluanţi generate de sursele mobile non-rutiere (utilaje) s-a realizat utilizând
metodologia de calcul EMEP/EEA – 1.A.4. Non-road mobile machinery 2016, Tier 1, care ia în
considerare tipul de carburant, consumul de carburant utilizat şi factorii de emisie corespunzători
poluanţilor caracteristici. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2-39 Surse mobile în perioada de execuţie
Poluanţi şi debite masice
Denumirea sursei NOx CO2 CO SO2 PM10
g/h g/s g/h g/s g/h g/s g/h g/s g/h g/s
Compactor 1900,3 0,528 184,0 0,051 627,5 0,174 58,2 0,016 122,5 0,034
Excavator 760,1 0,211 73,6 0,020 251,0 0,070 23,3 0,006 49,0 0,014
Buldozer 407,2 0,113 39,4 0,011 134,5 0,037 12,5 0,003 26,3 0,007
Autogreder 542,9 0,151 52,6 0,015 179,3 0,050 16,6 0,005 35,0 0,010
Autobasculante 454,7 0,126 44,0 0,012 150,1 0,042 13,9 0,004 29,3 0,008
Automacara 434,4 0,121 42,1 0,012 143,4 0,040 13,3 0,004 28,0 0,008
Cisternă pentru apă 407,2 0,113 39,4 0,011 134,5 0,037 12,5 0,003 26,3 0,007
Buldoexcavator 461,5 0,128 44,7 0,012 152,4 0,042 14,1 0,004 29,8 0,008
Finisor asfalt 678,7 0,189 65,7 0,018 224,1 0,062 20,8 0,006 43,8 0,012
Ordinul 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante
ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la
inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere
înmatriculate în ţară.
2.8.1.3 Emisii în perioada de operare

Emisiile în perioada de operare sunt reprezentate în principal de sursele mobile aferente traficului de
automobile de pe drumul expres. O analiză detaliată a emisiilor din surse mobile nu este necesară
având în vedere absenţa unor valori limită în legislaţie pentru aceste tipuri de surse. Modelarea emisiilor
101
din sursele mobile, precum şi analiza impactului acestora asupra calităţii aerului este prezentată detaliat
în secţiunea 7.3.2.
Secundar, la nivelul spaţiilor de servicii şi al Centrelor de Întreţinere şi Coordonare, pot apărea surse
fixe dirijate (precum centralele termice sau grupurile electrogene), precum şi surse de suprafaţă
nedirijate (alimentare la staţii de carburant). Ocazional, pe drumul expres se pot derula operaţiuni de
mentenanţă care pot include activităţi de asfaltare sau alte intervenţii la nivelul infrastructurii rutiere.
Aceste operaţiuni sunt generatoare de emisii de poluanţi atmosferici dar contribuţia lor este una
nesemnificativă.
2.8.1.4 Emisii în perioada de dezafectare

Se estimează că emisiile de poluanţi în aer în etapa de dezafectare a proiectului vor avea valori similare
cu cele din etapa de execuţie a proiectului, deoarece în aceasta etapă se vor utiliza aproximativ aceleaşi
tipuri de utilaje.
2.8.2 Emisii de poluanţi în mediul acvatic

În perioada de construcţie principalele surse de poluanţi pentru ape sunt reprezentate de:
lucrările de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce pot ajunge în apele de
suprafaţă. În cazul unor cantităţi mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă
generând modificarea turbidităţii apei şi afectarea florei şi faunei acvatice;
traficul din şantier spre şi dinspre fronturile de lucru sau zonele din care sunt aduse materialele
de construcţie (cariere, balastiere, gropi de împrumut);
scurgeri accidentale de substanţe chimice, carburanţi şi uleiuri provenite de la funcţionarea
utilajelor implicate în lucrările de construcţie sau datorate manevrării defectuoase a
autovehiculelor de transport;
manipularea şi punerea în operă sau depozitarea necorespunzătoare a materialelor utilizate în
execuţia lucrărilor (beton, bitum, agregate etc.), care pot ajunge în apele de suprafaţă prin
antrenarea de către apele pluviale;
extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriş) în mod necorespunzător;
depozitarea şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de
construcţie;
gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere rezultate în grupurile sanitare din
cadrul organizărilor de şantier, gestionarea asigurându-se în mod corespunzător prin
intermediul unor operatori autorizaţi;
spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport la nivelul organizării de şantier.
102
În perioada de operare principala sursă de poluanţi pentru ape este reprezentată de spălarea şi
antrenarea de către precipitaţii a particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe
suprafaţa carosabilului, precum metalele grele, hidrocarburile, substanţele de deszăpezire (sare (NaCl)
şi clorură de calciu (CaCl2)).
Sursele potenţiale de poluanţi pot fi reprezentate de:
depunerea directă în apele de suprafaţă a poluanţilor generaţi de vehiculele implicate în traficul
auto;
depozitarea zăpezii în anotimpul rece, urmată de topire şi pătrunderea în sol sau direct în apele
de suprafaţă, cu antrenarea unor substanţe chimice utilizate în activităţile de deszăpezire.
Aceste substanţe pot pătrunde şi prin intermediul sistemului de colectare pluvial al drumului
expres, în urma activităţilor de combatere a efectelor poleiului şi gheţii;
funcţionarea necorespunzătoare a bazinelor de decantare şi a separatoarelor de hidrocarburi;
evacuarea accidentală a unor poluanţi lichizi sau solizi (în principal din cauza unor accidente
de circulaţie).
De asemenea, o sursă de poluanţi pentru ape o pot constitui şi apele uzate menajere provenite de la
spaţiile pentru servicii şi de la centrele de întreţinere, însă aceste ape vor fi colectate şi epurate în staţii
mecano-biologice înainte de evacuarea în emisar.
În funcţie de natura acestora, poluanţii pot fi de mai multe tipuri:
carburanţi şi reziduuri provenite de la arderea carburanţilor;
reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor – substanţe hidrocarbonice
macromoleculare, Zn, Cd;
reziduuri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor – Fe, Cr, Ni, Cd, Cu şi de la parapeţii
galvanizaţi – Zn, uleiuri şi grăsimi minerale;
reziduuri provenite de la uzura îmbrăcăminţii drumului – materii solide.
Singurele surse de evacuare controlată în emisari vor fi reprezentate de apele pluviale colectate de pe
suprafaţa carosabilă şi din zonele de parcare din incinta spaţiilor de servicii şi CIC. Acestea, fiind
potenţial contaminate cu hidrocarburi, vor fi preepurate prin intermediul separatoarelor de
hidrocarburi prevăzute în proiect înainte de evacuarea în emisarii naturali sau canalele existente în
zonă.
2.8.3 Contaminarea solului şi subsolului

Sursele potenţiale de poluanţi pentru sol, subsol şi ape subterane sunt reprezentate de:
În etapa de execuţie:
Gestionarea necorespunzătoare a materialelor de construcţii şi a deşeurilor rezultate în urma
lucrărilor, precum şi a deşeurilor de tip menajer rezultate de la personalul implicat în execuţia
lucrărilor;
103
Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi şi alte substanţe chimice de la autovehiculele

şi utilajele implicate în realizarea lucrărilor;
Gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate generate în etapa de execuţie a lucrărilor (ape
uzate menajere, ape uzate tehnologice);
Traficul vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea obiectivului. Odată cu impurificarea
aerului, există posibilitatea ca o anumită cantitate din poluanţii atmosferici să ajungă pe sol,
putând conduce la modificarea caracteristicilor acestuia.
În etapa de operare:
Traficul rutier. Aceasta reprezintă o sursă continuă de poluare prin care elemente precum
CO, NOx, SO2, PM10 şi metalele grele generate prin gazele de eşapament, uzura
carosabilului, a anvelopelor etc. se pot depune şi acumula la nivelul solului, afectând atât
calitate acestuia, cât şi elementele abiotice şi biotice care depind de acesta;
Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi de la vehiculele ce se deplasează pe drumul
expres, precum şi de la vehiculele şi utilajele implicate în activităţile de întreţinere şi reparaţii;
Scurgeri accidentale de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelor rutiere în
care sunt implicate autovehicule transportatoare de substanţe periculoase;
Substanţele utilizate în sezonul rece pentru deszăpezire (soluţii pe bază de clorură de calciu
/ sodiu) ca urmare a activităţilor de întreţinere a drumului, ceea ce determină un aport de
cloruri în sol şi apele de suprafaţă prin antrenarea particulelor de către apele pluviale, precum
şi afectarea vegetaţiei de pe marginea drumului;
Depozitarea zăpezii în anotimpul rece, urmată de topire şi pătrunderea în sol sau direct în
apele de suprafaţă, cu antrenarea unor substanţe chimice utilizate în activităţile de
deszăpezire. Aceste substanţe pot pătrunde şi prin intermediul sistemului de colectare pluvial
al drumului expres, în urma activităţilor de combatere a efectelor poleiului şi gheţii;
Funcţionarea necorespunzătoare a bazinelor de decantare şi a separatoarelor de
hidrocarburi;
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în cadrul CIC şi a spaţiilor de servicii;
Gestionarea şi stocarea necorespunzătoare a substanţelor şi preparatelor chimice în cadrul
CIC şi a spaţiilor de servicii.
2.8.4 Zgomot şi vibraţii

2.8.4.1 Nivelul actual al zgomotului de fond
În vederea determinării zgomotului de fond din zona proiectului, a fost efectuată o analiză bazată pe
rapoartele de monitorizare a factorilor de mediu (zgomot) impuse de acordul de mediu obţinut
anterior, respectiv de hărţile de zgomot realizate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică
(CESTRIN). Dată fiind apropiere şi intersecţia în mai multe puncte cu DN65, espectiv reţeaua de
drumuri care tranzitează localităţile intersectate de traseul drumului expres, putem aprecia faptul că,
104
zgomotul de fond pe timp de zi respectiv pe timp de noapte are valori mai mari de 55 dB respectiv 45
dB.
2.8.4.2 Etapa de execuţie a proiectului

În etapa de construcţie sursele de zgomot vor avea caracter şi durată temporare, se vor manifesta
local şi intermitent. Principalele surse de zgomot vor fi reprezentate de:
traficul din zona de şantier, frontul de lucru, de pe drumurile de acces, spre şi dinspre zonele
de obţinere a materialelor de construcţie (gropi de împrumut, cariere, balastiere, zone de
depozitare);
activităţile de excavare, de săpare în carieră, de manevrare a materialelor din balastiere,
respectiv de încărcare şi descărcare a acestora;
funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane, turnarea asfaltului/ betonului;
funcţionarea utilajelor (maşini transportoare, autocamioane de mare tonaj, autobetoniere,
excavatoare, macarale, buldozere, compresoare) – funcţionarea motoarelor, manipularea şi
transportul încărcăturilor.
În vederea evaluării nivelului de zgomot generat de execuţia proiectului a fost considerată o situaţie
cât mai defavorabilă, respectiv funcţionarea tuturor echipamentelor şi utilajelor implicate în activităţile
de construcţie, într-un front de lucru cu lungimea de 1 km situat în zona ariilor naturale.
Conform datelor şi informaţiilor din literatura de specialitate şi proiecte similare, utilajele implicate în
construcţia unui kilometru de drum expres şi nivelul de zgomot aferent sunt reprezentate de:
Excavatoare - 2 buc. (117 dB);
Buldozere - 2 buc. (115 dB);
Autogreder - 1 buc. (112 dB);
Cilindru compactor - 4 buc. (105 dB);
Autobasculante - 15 buc. (107 dB);
Camion macara - 1 buc. (96 dB);
Automacara - 1 buc. (83 dB);
Cisternă pentru apă - 1 buc. (80 dB);
Buldoexcavator - 1 buc. (116 dB);
Echipament de stabilizat sol - 1 buc. (105 dB);
Finisor asfalt - 1 buc. (115 dB).
Pentru evaluarea nivelului de zgomot generat în scenariul prezentat mai sus a fost realizată o modelare
a surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. Datele de intrare utilizate
au fost reprezentate de:
modelul digital al terenului în zona analizată;
105
poziţia surselor de zgomot (coordonate în proiecţie STEREO 70);

informaţii cu privire la nivelul de zgomot aferent fiecărui tip de echipamente şi utilaje ce
reprezintă surse de zgomot;
suprafeţe împădurite;
estimări făcute cu ajutorul Sound Plan Essential 2.0.
Figura nr. 2-3 Rezultatele modelării nivelului zgomotului în etapa de execuţie în zona sitului
De asemenea, traficul rutier ce se va desfăşura pe drumul expres va genera vibraţii. Există două moduri
în care traficul pe drumul expres poate induce vibraţii în clădirile din apropiere:
Vibraţiile la sol cauzate de forţele de impact dinamice ale anvelopelor pe suprafaţa carosabilă
care pot propaga undele în fundaţiile clădirilor. Vibraţia zăbrelelor şi a zidurilor de fundaţie
poate induce vibraţii în alte componente ale clădirii de sub sau deasupra solului;
Vibraţii în aer cauzate de sunetul de joasă frecvenţă care poate afecta componentele unei clădiri
deasupra solului.
Aceste două tipuri de vibraţii pot fi cauzate de trecerea aceluiaşi vehicul în acelaşi timp. Sunetul şi
vibraţiile cauzate de aceeaşi sursă interacţionează de asemenea. De exemplu, sunetul poate duce la
vibraţii ale unui geam de fereastră având ca efect zdruncinarea întregii ferestre.
Impactul zgomotului şi al vibraţiilor asupra unui receptor rezultă dintr-un efect combinat al sunetului
(penetrarea clădirii, reflectată de suprafeţele camerei şi emisă de componentele vibratoare ale clădirii,
106
cum ar fi o fereastră) şi vibraţiile percepute ale elementelor de construcţie. Conform literaturii de

specialitate2, la o distanţă de 100 m faţă de drumul expres se produc vibraţii cu valori de cca. 0,3 mm/s,
valori care nu indică motive de îngrijorare în ceea ce priveşte posibilitatea de afectare a structurilor
clădirilor din zonă.
Pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor în etapa de execuţie este necesară adoptarea în principal a
unor măsuri de ordin tehnic şi operaţional:
Utilizarea de panouri fonoabsorbante mobile, îndeosebi în zonele în care fronturile de lucru
se desfăşoară în apropierea receptorilor sensibili (distanţe ≤ 400 m);
Utilizarea unor echipamente şi utilaje conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai bune
tehnologii existente;
Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;
Reducerea vitezei de circulaţie a vehiculelor grele pentru transportul materialelor, în special în
zonele sensibile (localităţi şi arii protejate);
Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;
Oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează
încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor;
Desfăşurarea lucrărilor exclusiv pe timp de zi;
Adaptarea graficului de execuţie în vecinătatea unor obiective sensibile precum şcoli, grădiniţe,
spitale, astfel încât disconfortul produs asupra acestora să fie cât mai mic;
Adaptarea graficului de execuţie astfel încât să se evite aglomerarea utilajelor în zonele
sensibile.
2.8.4.3 Etapa de operare a proiectului

În etapa de operare sursele de zgomot şi vibraţii vor fi generate de circulaţia de la nivelul drumului
expres (trafic şi activitatea de întreţinere), care va avea caracter permanent, desfăşurată pe parcursul
întregii perioade de operare.
Modelarea nivelului viitor de zgomot generat de trafic a fost realizată cu ajutorul software-ului Sound
Plan 2.0, iar datele de intrare au fost reprezentate de:
traseul propus al drumului expres Craiova -Piteşti;
caracteristicile tehnice ale proiectului;
datele de trafic disponibile în cadrul Studiului de Trafic;
traseele drumurilor naţionale şi judeţene existente;
2Mitigation of Highway Traffic-Induced Vibration - Session on Quiet Pavements: Reducing Noise and Vibration 2006
Annual Conference of the Transportation Association of Canada Charlottetown, Prince Edward Island
107
traseele căilor ferate existente;

modelul digital al terenului;
estimări realizate cu ajutorul Sound Plan Essential 2.0;
informaţii din literatura de specialitate.
Modelările de zgomot au fost realizate ţinând cont de valorile estimate pentru anul 2030, la un nivel
maxim al traficului.
Rezultatele modelării nivelului de zgomot din etapa de operare sunt prezentate în figurile următoare.
108
Figura nr. 2-4 Nivelul de zgomot generat pe timp de zi în perioada de operare a drumului expres – Tronson 1
109
Figura nr. 2-5 Nivelul de zgomot generat pe timp de noapte în perioada de operare a drumului expres – Tronson 1
110
Figura nr. 2-6 Nivelul de zgomot generat pe timp de zi în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
111
Figura nr. 2-7 Nivelul de zgomot generat pe timp de noapte în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
112
Figura nr. 2-8 Nivelul de zgomot generat pe timp de zi în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2b
113
Figura nr. 2-9 Nivelul de zgomot generat pe timp de noapte în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2b
114
115
116
117
118
Din analiza hărţilor de zgomot, se observă că zgomotul estimat generat de drumului expres se
cumulează cu zgomotul produs pe drumul naţional DN65, având astfel ca efect menţinerea unui nivel
de zgomot crescut în localităţile din vecinătatea drumului expres, tranzitate de DN65.
Pentru reducerea disconfortului fonic din localităţile afectate de zgomotul generat în urma traficului
de pe drumul expres, se propune amplasarea de panouri fonoabsorbante în zonele de pe direcţia
caselor. Prin măsura adoptată în proiect se va reduce nivelul de zgomot generat de drumul expres, însă
zgomotul produs pe DN65 va reprezenta în continuare o presiune asupra receptorilor sensibili, însă
diminuată datorită reducerii traficului pe acest drum.
2.8.4.4 Etapa de dezafectare

Zgomotul produs în etapa de dezafectare a proiectului se estimează că va avea valori similare cu cele
din etapa de execuţie a proiectului, întrucât în aceasta etapă se vor utiliza aproximtiv aceleaşi tipuri de
utilaje.
2.8.5 Deşeuri
În etapa de execuţie a proiectului vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:
1. Deşeuri menajere rezultate din activitatea socială a personalului implicat în lucrări;
2. Amestecuri metalice - deşeuri feroase care vor rezulta în principal în urma execuţiei structurilor
şi a fundaţiilor;
3. Deşeuri din material plastic – reprezentate în principal de resturile materialelor de construcţii
confecţionate din plastic (tubulaturi PVC, diverse tipuri de profile etc.);
4. Deşeurile de ambalaje fără conţinut de substanţe periculoase (hârtie şi carton, plastic, lemn,
metalice) rezultate de la diverse materiale de construcţii ce vor fi furnizate în organizarea de
şantier;
5. Ambalaje contaminate cu substanţe periculoase – butoaie, recipienţi, IBC etc.;
6. Filtre de ulei uzate, rezultate în urma operaţiilor de întreţinere şi reparaţii a utilajelor implicate în
lucrările de execuţie;
7. Materiale absorbante contaminate cu ulei (lavete, ţesături) rezultate în urma activităţilor de
întreţinere şi reparaţii efectuate la echipamentele tehnologice;
8. Uleiuri uzate, rezultate în urma operaţiilor de întreţinere şi reparaţii a utilajelor implicate în
lucrările de execuţie;
9. Deşeurile de materiale de construcţie reprezentate de resturile ce nu mai pot fi reutilizate în
construcţie (bucăţi de cărămizi, rigips, diverse materiale de finisaj etc.);
10. Deşeuri de lemn, rezultate în urma lucrărilor de demolare şi a lucrărilor de execuţie;
11. Deşeuri din exploatare forestieră, rezultate în urma lucrărilor de defrişare a vegetaţiei forestiere;
119
12. Deşeuri din azbest rezultate în urma demolării construcţiilor care au acoperişuri din azbociment.
Determinarea existenţei acestor tipuri de deşeuri se va face de către antrepenor, înainte de
realizarea lucrărilor de demolare. În cazul în care se vor genera astfel de deşeuri, antreprenorul
va lua măsuri speciale pentru gestionarea lor în cadrul şantierului şi va contracta societăţi
autorizate în vederea transportului, tratării şi eliminării corespunzătoare a deşeurilor;
13. Deşeuri de electrozi de sudură rezultate în urma lucrărilor de sudură la elementele metalice ale
drumului expres;
14. Deşeuri de vopsele rezultate în urma lucrărilor de execuţie a marcajelor rutiere;
15. Deşeuri din asfalt rezultate ca urmare a lucrărilor de asfaltare;
16. Anvelope uzate rezultate de la utilajele implicate în lucrările de construcţie;
17. Pământ excedentar rezultat în urma lucrărilor de excavaţii;
18. Acumulatori uzaţi rezultaţi din lucrările de construcţie;
19. Nămoluri din fosele septice ale organizărilor de şantier.
Colectarea deşeurilor menajere se va realiza separat, depozitarea temporară fiind realizată doar în
cadrul suprafeţelor special amenajate în organizările de şantier.
În incinta organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi
gestionării tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele,
containere şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată
astfel încât să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de
siguranţă. Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare
container sau recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform
HG 856/2002.
Toţi angajaţii de pe şantier vor fi instruiţi cu privire la manipularea deşeurilor precum şi la modul de
sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deşeu.
În etapa de operare a proiectului vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:
1. Deşeuri menajere rezultate în spaţiile de servicii şi parcări. De asemenea, deşeuri menajere vor
fi generate de personalul de întreţinere a drum expres;
2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn, metalice) rezultate în spaţiile de
servicii şi parcări;
3. Deşeuri metalice rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente
realizate pe drumul expres şi în spaţiile de servicii şi centrele de întreţinere;
4. Deşeuri din material plastic rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii curente realizate pe drumul expres şi în spaţiile de servicii/centrele de întreţinere;
5. Deşeuri de lemn rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente
realizate pe drumul expres şi în spaţiile de servicii/centrele de întreţinere;
6. Nămoluri de epurare rezultate în urma epurării apelor uzate menajere generate în grupurile
sanitare aferente spaţiilor de servicii;
120
7. Nămoluri de la separatoarele de hidrocarburi rezultate ca urmare a preepurării apelor pluviale

potenţial contaminate colectate de pe suprafaţa rutieră;
8. Hârtie şi deşeuri specifice activităţilor de birou.
În etapa de dezafectare a proiectului a fost considerat scenariul demolării integrale a drumului
expres. Ca urmare a lucrărilor de dezafectare vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:
1. Deşeuri menajere rezultate din activitatea socială a personalului implicat în lucrări;
2. Deşeuri din beton rezultate ca urmare a dezafectării fundaţiei terasamentului, a lucrărilor de artă
aferente drumului expres şi a clădirilor din spaţiile de serviciu şi CIC;
3. Deşeuri din asfalturi rezultate ca urmare a dezafectării părţii carosabile a drumului expres şi a
spaţiilor de parcare din spaţiile de serviciu şi CIC;
4. Deşeuri din fier şi oţel rezultate din structurile aferente drumului expres;
5. Pământ şi pietre rezultat în urma dezafectării terasamentului drumului expres;
6. Deşeuri de lemn rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de dezafectare.
Deşeurile estimate a fi generate în toate etapele proiectului, precum şi modul de gestionare a acestora
sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 2-40 Deşeurile estimate a fi generate în etapele proiectului
Cantitate Managementul deşeurilor
Starea Cod
Denumire deşeu estimată a fi Rămasă
fizică* deşeu** Valorificată Eliminată
generată în stoc
Etapa de execuţie
20 01 02
20 01 39
Deşeuri menajere 150 t/an S - 150 t/an -
20 03 01
20 01 08
Amestecuri
20 t/an S 17 04 07 20 t/an - -
metalice
Deşeuri din materiale plastice 0,5 t/an S 17 02 03 0,5 t/an - -
15 01 01
Deşeuri de ambalaje fără
15 01 02
conţinut de substanţe 4 t/an S 4 t/an - -
15 01 03
periculoase
15 01 04
Hârtie şi deşeuri specifice
0,3 t/an S 20 01 01 0,3 t/an - -
activităţii de birou
Ambalaje cu conţinut de
0,5 t/an S 15 01 10* 0,5 t/an - -
substanţe periculoase
Materiale absorbante
contaminate cu ulei (inclusiv 0,2 t/an S 15 02 02* - 0,2 t/an -
filtre)
13 01 13
Uleiuri uzate provenite de la
24 t/an L 13 02 07 24 t/an - -
utilajele de construcţie
13 02 08
Deşeurile de materiale de
500 m3/an S 17 01 07 500 m3/an - -
construcţie
Deşeuri de lemn 36 mc/an S 17 02 01 36 mc/an - -
Deşeuri din exploatare
24 t/an S 02 01 07 24 t/an -
forestieră
Deşeuri din materiale de
construcţii cu conţinut de n.d. S 17 06 05* - n.d. -
azbest
Deşeuri de la sudură 0,7 t/an S 12 01 13 - 0,7 t/an -
121
Cantitate Managementul deşeurilor

Starea Cod
Denumire deşeu estimată a fi Rămasă
fizică* deşeu** Valorificată Eliminată
generată în stoc
Deşeuri de la vopsea cu
conţinut de solvenţi organici 0,05 t/an S 08 01 11* 0,05 t/an - -
sau ale substanţe periculoase
Asfalturi, altele decât cele
specificate la 2 t/an S 17 03 02 2 t/an - -
17 03 01
Anvelope scoase din uz 800 buc/an S 16 01 03 800 buc/an - -
Pământ şi pietre 5.585.003 m3 S 17 05 04 5.585.003 m3 - -
Acumulatori uzaţi 350 buc/an S 16 06 01* 350 buc/an - -
Nămoluri din fosele septice 100 m3/an SS 20 03 04 - 100 m3/an -
Etapa de funcţionare
20 01 01
20 01 02
Deşeuri menajere 50 t/an S - 50 t/an -
20 01 39
20 03 01
15 01 01
Deşeuri de ambalaje
15 01 02
(hârtie şi carton, materiale 10 t/an S 10 t/an - -
15 01 03
plastice, lemn, metalice)
15 01 04
Amestecuri
5 t/an S 17 04 07 5 t/an - -
metalice
Materiale plastice 1 t/an S 17 02 03 1 t/an - -
Nămoluri de la epurarea
25 m3/an SS 19 08 05 - 25 m3/an -
apelor uzate menajere
Nămoluri de la preepurarea
apelor pluviale potenţial 200 m3/an SS 19 08 10* - 200 m3/an -
contaminate cu hidrocarburi
Hârtie şi deşeuri specifice
0,5 t/an S 20 01 01 0,5 t/an - -
activităţii de birou
Etapa de dezafectare
20 01 01
20 01 02
Deşeuri menajere 50 t/an S 20 01 39 - 50 t/an -
20 03 01
20 01 08
Beton 2.156.116 m3 S 17 01 01 2.156.116 m3 - -
Asfalturi, altele decât cele
1.051.404 t S 17 03 02 1.051.404 t - -
specificate la 17 03 01
Fier şi oţel 983.428 t S 17 04 05 983.428 t - -
Pamânt si pietre, altele decât
7.084.253 t S 17 05 04 7.084.253 t - -
cele specificate la 17 05 03
* Stare fizică - Solid-S, Lichid-L, Semisolid-SS;
** În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Anexa nr. 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, completată de HG nr. 210/2007.
În toate etapele proiectului, se va prevedea încheierea unor contracte cu societăţi autorizate ce vor
asigura eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate.
De asemenea, în ambele faze ale proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG
nr. 856/2002 şi respectiv Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje.
122
Tabelul nr. 2-41 Modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate
Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii

Deşeuri solide
Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu
Se vor păstra evidenţe privind cantităţile
containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de
eliminate în conformitate cu prevederile H.G.
Deşeuri menajere către operatori autorizaţi şi transportate la
nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu
depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale
modificările şi completările ulterioare.
localităţilor.
Se va realiza colectare separată în spaţii special Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate
Amestecuri amenajate prevăzute cu containere. Periodic vor fi în conformitate cu prevederile Legii nr.
metalice ridicate de către operatori autorizaţi şi 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
transportate în vederea valorificării. modificările şi completările ulterioare.
Deşeuri din materiale amenajate prevăzute cu containere. Periodic vor fi în conformitate cu prevederile Legii nr.
plastice ridicate de către operatori autorizaţi şi 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate
Deşeuri de ambalaje Vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea
în conformitate cu prevederile Legii nr.
fără conţinut de transportării la instalaţiile de valorificare prin
211/2011 privind regimul deşeurilor cu
substanţe periculoase operatori autorizaţi.
Hârtie şi deşeuri Vor fi colectate şi depozitate separat în spaţii
specifice activităţii de special amenajate în vederea valorificării prin
birou operatori autorizaţi.
Vor fi colectate şi depozitate temporar în spaţii
Ambalaje cu conţinut special amenajate prevăzute cu platforme
de substanţe betonate şi vor fi transportate în vederea
periculoase valorificării prin operatori autorizaţi sau vor fi
returnate furnizorilor.
Vor fi colectate în saci etanşi şi depozitate în spaţii
Materiale absorbante în conformitate cu prevederile Legii nr.
special amenajate şi vor fi predate operatorilor
contaminate cu ulei 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
autorizaţi în vederea eliminării.
Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate
şi eliminate prin societăţi autorizate. Pot fi folosite
pentru:
• valorificare locală în pavimentul drumurilor Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate
Deşeurile de materiale de exploatare; în conformitate cu prevederile Legii nr.
de construcţie • depunere în gropile de împrumut ajunse la 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
cota finală de exploatare; modificările şi completările ulterioare.
• utilizarea ca material de acoperire
intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri
utilizate în zonă.
Vor fi colectate separat în recipienţi adecvaţi şi Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate
stocate temporar în spaţii special amenajate şi în conformitate cu prevederile Legii nr.
Deşeuri din lemn
ridicate şi transportate prin operatori autorizaţi la 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
instalaţii de eliminare reglementate. modificările şi completările ulterioare.
Vor fi colectate separat în recipienţi adecvaţi şi Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate
Deşeuri din exploatare stocate temporar în spaţii special amenajate şi în conformitate cu prevederile Legii nr.
forestieră ridicate şi transportate prin operatori autorizaţi la 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
instalaţii de eliminare reglementate. modificările şi completările ulterioare.
Periculozitatea materialelor cu conţinut de azbest
depinde de eventualitatea dispersării în aer a
fibrelor care pot fi inhalate. Criteriul cel mai
important de evaluat în acest sens este friabilitatea.
Deşeuri din materiale Se vor respecta prevederile conform Hotărârii
Materialele friabile pot elibera spontan fibre din
de construcţii cu nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi
cauza coeziunii interne limitate (mai ales dacă sunt
conţinut de azbest controlul poluării mediului cu azbest.
supuse unor factori de deteriorare precum vibraţii,
curenţi de aer, infiltraţii de apă) şi pot fi uşor
deteriorate în timpul intervenţiilor de întreţinere.
Datorită riscului foarte ridicat în ceea ce priveşte
123

pericolul de intoxicare a personalului lucrător în
timpul demolării, aceste tipuri de deşeuri vor fi
gestionate separat de către contractori autorizaţi
în astfel de proceduri, în vederea demontării,
transportului şi eliminării în depozite controlate
Concasarea în vederea reciclării. Materialul
Deşeuri de beton rezultat ca urmare a concasării betonului poate fi
utilizat drept agregat pentru betoane proaspete.
amenajate prevăzute cu containere. Periodic vor fi în conformitate cu prevederile Legii nr.
Fier şi oţel
ridicate de către operatori autorizaţi şi 211/2011 privind regimul deşeurilor cu
Vor fi colectate în pubele acoperite amplasate în
Deşeuri de la sudură spaţii special amenajate şi vor fi predate
operatorilor autorizaţi în vederea eliminării.
Deşeuri de la vopsea Vor fi colectate separat în recipienţi adecvaţi şi Se vor păstra evidenţe cu cantităţile predate în
cu conţinut de solvenţi stocate temporar în spaţii special amenajate şi conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011
organici sau alte ridicate şi transportate prin operatori autorizaţi la privind regimul deşeurilor cu modificările şi
substanţe periculoase instalaţii de eliminare reglementate. completările ulterioare.
Se vor păstra evidenţe cu cantităţile predate în
Asfalturi, altele decât Vor fi colectate şi depozitate temporar pe o
conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011
cele specificate la platformă betonată în vederea
privind regimul deşeurilor cu modificările şi
17 03 01 reutilizării/reciclării.
completările ulterioare.
Se vor colecta şi stoca temporar în spaţii special
Anvelope scoase din amenajate prevăzute cu platforme betonate şi vor
uz fi predate operatorilor economici autorizaţi
Se vor respecta prevederile HG nr. 170/2004
pentru valorificare.
privind gestionarea anvelopelor uzate cu
Deşeurile de baterii şi acumulatori uzaţi care
prezintă deteriorări ale carcaselor sau pierderi de
electrolit vor fi colectate separat în containere
speciale şi vor fi predate operatorilor economici
Acumulatori uzaţi autorizaţi pentru tratare/reciclare.
Se vor respecta prevederile HG nr. 1132/2008
Bateriile şi acumulatorii uzaţi vor fi predate la
privind regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi
schimb pentru valorificare, în momentul
şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi cu
achiziţionării celor noi, operatorilor economici
care le comercializează.
Se vor depozita temporar în grămezi pe suprafeţe
special destinate şi va fi reutilizat pe alte
Pământ şi pietre completările ulterioare şi în conformitate cu
amplasamente sau va fi utilizat ca material inert la
prevederile H.G. nr. 349/2005 privind
depozitele de deşeuri autorizate.
depozitarea deşeurilor, cu modificările şi
Deşeuri lichide şi semisolide
Vor fi colectate în recipienti închişi, etichetaţi, Se vor tine evidenţe cu cantităţile predate spre
Uleiuri uzate provenite
depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu valorificare în conformitate cu prevederile HG
de la utilajele de
platformă betonată. Vor fi predate către unităţi nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor
construcţie
autorizate în vederea colectării şi valorificării. uzate.
Se vor ţine evidenţe cu cantităţile vidanjate şi
Nămolurile organice din bazinele vidanjabile care locul de descărcare.
deservesc grupurile sociale vor fi în mod Se vor respecta prevederile HG nr. 352/2005
Nămoluri din fosele
obligatoriu vidanjate şi transportate de către privind modificarea şi completarea HG nr.
septice
operatori autorizaţi în staţii de epurare din 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
proximitate. condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate.
124

Se vor păstra evidenţe privind cantităţile
Nămoluri de la transportate.
preepurarea apelor Se vor respecta prevederile Ordinului nr.
Se vor colecta şi transporta prin operatori
pluviale potenţial 344/708 din 2004 pentru aprobarea normelor
autorizaţi în vederea eliminării.
contaminate cu tehnice privind protecţia mediului şi în special a
hidrocarburi solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare
în agricultură.
125
3 CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODA DE EVALUARE A

IMPACTULUI
3.1 CADRUL CONCEPTUAL
Alegerea metodologiei de evaluare s-a realizat ţinându-se cont de scara mare a proiectului,
complexitatea precum şi diversitatea zonei de implementare a acestuia. Atenţia a fost acordată,
conform cerinţelor Ghidului Milieu/COWI – 2017, acelor modificări propuse de proiect susceptibile
de a genera impacturi semnificative.
Cadrul conceptual utilizat, ce include paşii metodologici urmaţi, este prezentat schematic în figura
următoare. În secţiunile următoare sunt punctate principalele elemente metodologice avute în vedere
în parcurgerea procesului de evaluare a impactului asupra mediului.
Facem precizarea că în cuprinsul acestui raport termenii de „componentă de mediu”, „receptor
sensibil” au fost utilizaţi alternativ pentru a descrie factorii de mediu.
126
Studiul
ALTERNATIVELOR
Studiul DE PROIECT
CONDIŢIILOR
INIŢIALE
Contribuţii la SELECTAREA
ALTERNATIVELOR DE
PROIECT
Identificarea IDENTIFICAREA
SENSIBILITĂŢII EFECTELOR
zonelor de proiect (modificări fizice, emisii,
deşeuri)
Identificarea IDENTIFICAREA
MAGNITUDINII FORMELOR DE IMPACT
modificărilor (modificări la nivelul
propuse de proiect receptorilor sensibili)
PREDICŢIA IMPACTURILOR
(cuantificarea formelor de impact)
EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI
IMPACTURILOR
(raportarea la pragurile de semnificaţie)
Documentare ALTE
ACTIVITĂŢI şi PROIECTE IMPACT CUMULATIV
MĂSURI DE EVITARE ŞI
PROGRAM DE REDUCERE A IMPACTURILOR
MONITORIZARE A
SEMNIFICATIVE
IMPACTURILOR
SEMNIFICATIVE
EVALUAREA IMPACTULUI
REZIDUAL
Figura nr. 3-1 Cadrul conceptual de evaluare a impactului asupra mediului
127
3.2 ALTERNATIVELE DE PROIECT

Evaluarea alternativelor de proiect s-a realizat prin intermediul unei analize multicriteriale (a se vedea
capitolul 4).
Evaluarea alternativelor de proiect s-a realizat prin identificarea formelor de impact şi prezentarea
avantajelor şi dezavantajelor care diferenţiază alternativele. Avantaj reprezintă lipsa unei forme de
impact sau un impact mai redus, dezavantaj reprezintă o formă suplimentară de impact sau un impact
mai extins.
3.3 IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA EFECTELOR

Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între conceptul de „efect” şi
cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate mediului fizic ca o consecinţă directă a
cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât în etapa de construcţie cât şi în cea de operare).
Efectele includ în principal: modificarea topografiei, emisii de poluanţi, deşeuri. Impacturile includ
modificări la nivelul receptorilor sensibili, precum afectarea populaţiei şi a sănătăţii umane, pierderea,
alterarea sau fragmentarea habitatelor, reducerea efectivelor populaţionale pentru speciile de floră şi
faună sălbatică, modificarea peisajului, etc.
Figura nr. 3-2 Model conceptual aplicat pentru identificarea efectelor şi a formelor de impact
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi:

Analiza tuturor intervenţiilor propuse în cadrul proiectului;
Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă din construcţia şi operarea investiţiilor;
Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce au loc în mediul fizic şi socio-economic ca
urmare a realizării şi operării intervenţiilor.
Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu certitudine la
apariţia unei forme de impact. Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis
128
analizarea etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse în

cadrul proiectului.
Cuantificarea efectelor s-a realizat pe baza:
Informaţiilor puse la dispoziţie de proiectant (suprafeţe afectate, localizare spaţială, cantităţi,
volume de lucrări etc.);
Calcule bazate pe metodologii agreate (ex: calculele de emisii atmosferice realizate conform
EMEP/EEA sau AP42);
Estimări bazate pe experienţa unor proiecte similare sau furnizate în cadrul unor ghiduri de
profil.
Toate rezultatele cantitative ale acestei evaluări sunt prezentate în capitolele 2 şi 7.
3.4 IDENTIFICAREA FORMELOR DE IMPACT

Identificarea formelor de impact s-a realizat pe baza listei de efecte (vezi anterior) utilizând de
asemenea o analiză pe baza unei matrice. Principiul de analiză este relativ simplu şi se bazează pe
identificarea modificărilor care pot avea loc la nivelul receptorilor sensibili ca urmare a oricărui efect
generat de proiect. Spre exemplificare: emisiile de poluanţi atmosferici pot genera impact atât asupra
calităţii aerului cât şi asupra confortului cetăţenilor, stării de sănătate a populaţiei, componentelor de
biodiversitate, obiectivelor culturale/monumente istorice sau asupra schimbărilor climatice.
În etapa de identificare a impacturilor sunt listate toate legăturile de cauzalitate între efectele
identificate şi impacturile potenţiale fără a analiza probabilitatea de producere a impacturilor sau
mărimea acestora.
3.5 PREDICŢIA IMPACTURILOR

Reprezintă o evaluare calitativă şi cantitativă a formelor de impact. Parametrii luaţi în considerare
pentru evaluarea impacturilor sunt:
Etapa proiectului (construcţie, operare, dezafectare);
Tipul impactului (pozitiv, negativ);
Natura impactului (direct, secundar, indirect);
Potenţialul cumulativ (da/nu);
Extinderea spaţială (local, zonal, regional, naţional, transfrontalier);
Durata (termen scurt, mediu, lung);
Frecvenţa (accidental, intermitent, periodic, fără întrerupere, o singură dată/temporar);
Probabilitatea (incert, improbabil, probabil, foarte probabil);
129
Reversibilitatea (reversibil, ireversibil).
Tabelul nr. 3-1 Parametrii luaţi în considerare pentru evaluarea impacturilor

Variabilele
Parametru
parametrilor Descrierea caracteristicilor variabilelor parametrilor de evaluare
de evaluare
de evaluare
Modificările contribuie la îmbunătăţirea stării/atingerea obiectivelor
Pozitiv
componentei analizate.
Tip impact
Modificările contribuie la înrăutăţirea stării/neatingerea obiectivelor
Negativ
componentei analizate.
Direct Formă de impact principală produsă de apariţia unui efect.
Natură Secundar Formă de impact generată de un impact direct.
impact Forma de impact care apare nu datorită unui efect generat de proiect, ci a unor
Indirect
activităţi ce sunt încurajate să se producă ca o consecinţă a proiectului.
Impactul are potenţialul de a genera, împreună cu alte efecte/ impacturi din
Da acelaşi proiect sau din proiecte diferite, modificări mai mari la nivelul
Potenţial
componentei de mediu analizate.
cumulativ
Nu există riscul ca acest impact să producă, alături de alte impacturi, modificări
Nu
mai mari la nivelul componentei de mediu.
Impactul se manifestă pe suprafeţe mai mici decât limita unui UAT, în una sau
Local
mai multe locaţii ale proiectului.
Impactul se manifestă pe suprafeţe mai mari decât limita unui UAT, în una sau
Zonal
Extindere mai multe locaţii ale proiectului.
spaţială Impactul se manifestă la nivelul regiunii (mai multe judeţe), înţelegând prin
Regional
aceasta toată lungimea proiectului şi zonele adiacente.
Naţional Impactul produce modificări resimţite la nivelul întregii ţări.
Transfrontalier Impactul se manifestă pe teritoriul unor ţări vecine.
Termen scurt Impactul se manifestă doar pe durata intervenţiei.
Impactul se manifestă pe durata lucrărilor de construcţie şi pentru o perioadă
Termen mediu scurtă post-construcţie (sau pe durata dezafectării şi o perioadă scurtă post-
Durata
dezafectare).
Impactul se manifestă pe toată durata construcţiei şi operării (sau pe toată
Termen lung
durata dezafectării şi foarte mulţi ani după dezafectare).
Accidental Impactul se manifestă doar ca urmare a unui accident (o poluare accidentală).
O singură dată/ Impactul se manifestă o singură dată în una dintre etapele proiectului. Cel mai
temporar adesea asociat unei durate scurte.
Intermitent Impactul se manifestă repetat/ discontinuu, cu o frecvenţă necunoscută.
Frecvenţa
Periodic Impactul se manifestă repetat, cu o frecvenţă cunoscută.
Impactul se manifestă continuu după momentul apariţiei (Atenţie! Trebuie
Fără întrerupere corelat cu parametrul „Durata”: “fără întrerupere” pe “termen mediu”
înseamnă că impactul este continuu în perioada de construcţie).
Probabilitatea de producere a impactului este necunoscută, cel mai sigur nu o
Incert
să apară.
Improbabil Probabilitatea de producere a impactului este scăzută – este posibil să apară.
Probabilitate
Probabilitatea de producere a impactului este ridicată – este foarte posibil să
Probabil
apară.
Foarte probabil Producerea impactului este sigură.
După dispariţia impactului, componenta afectată se poate întoarce la condiţiile
Reversibil
iniţiale.
Reversibilitate
Impactul nu permite întoarcerea la condiţiile iniţiale ale componentei de mediu
Ireversibil
afectate.
130
Acolo unde este posibil, predicţia impacturilor se realizează cantitativ şi poate fi exprimată în unităţi
de suprafaţă (hectare) sau timp (număr de ani), precum şi cu privire la modificările survenite la nivelul
componentei studiate/ receptorului sensibil (scăderea/ creşterea efectivelor populaţionale, număr de
locuitori afectaţi etc.). Evaluările cantitative se bazează în principal pe modelarea numerică a
comportamentului unor poluanţi sau a unor procese şi pe utilizarea analizei spaţiale (GIS). În situaţiile
în care o cuantificare precisă nu este posibilă (informaţiile lipsesc, nu există o metodă de cuantificare,
gradul de incertitudine este ridicat etc.) se utilizează clasele de apreciere calitativă a fiecărui parametru
(a se vedea informaţiile precizate în parantezele enumerării anterioare).
În procesul de evaluare, în măsura în care a fost posibil, au fost eliminate redundanţele. Mai precis,
atunci când două efecte conduc la aceeaşi formă de impact pe aceeaşi suprafaţă şi în acelaşi interval de
timp, s-a menţinut efectul care poate include şi celelalte efecte redundante (ex. Îndepărtarea vegetaţiei,
Compactarea solului şi Modificări structurale sol ce conduc la Alterarea habitatelor pe aceeaşi
suprafaţă).
3.6 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTURILOR

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următoarelor două criterii:
Sensibilitatea zonei şi a componentelor aflate în zona de studiu;
Magnitudinea modificărilor propuse prin implementarea proiectului.
Sensibilitatea şi magnitudinea au fost stabilite pentru fiecare factor de mediu potenţial a fi afectat de
proiect, menţionat în Directiva EIA: apă (de suprafaţă şi subterană), aer, sol, geologie, biodiversitate,
climă, populaţie, sănătate umană, bunuri materiale, moştenire culturală, peisaj.
Clasele de sensibilitate şi de magnitudine sunt prezentate în cadrul secţiunilor dedicate fiecărui factor
de mediu (receptor sensibil) din Capitolul 7.
Clasele de sensibilitate şi clasele de magnitudine nu permit încadrarea ad literam a tuturor situaţiilor
întâlnite în evaluarea proiectului, dar asigură cu certitudine un cadru de ghidare al modului de utilizare
a „opiniei expertului” pentru toate formele de impact identificate.
Clasele de impact utilizate în prezentul raport sunt:
Impact semnificativ (negativ/ pozitiv);
Impact moderat (negativ/ pozitiv);
Impact redus (negativ/ pozitiv);
Fără impact (acolo unde se estimează că nu vor apărea modificări la nivelul factorului de mediu
sau nivelul acestora este nedecelabil).
Aprecierea nivelului de semnificaţie se realizează cu ajutorul matricei prezentate în tabelul următor.
Pentru o mai bună înţelegere a rezultatelor evaluării, predicţia şi evaluarea semnificaţiei impacturilor
sunt prezentate în cadrul aceluiaşi capitol (Capitolul 7).
131
CNAIR SA
Drum Express Craiova - Piteşti
Tabelul nr. 3-2 Matricea de apreciere a semnificaţiei impactului

Magnitudinea modificării
Semnificaţia
impactului Negativă Negativă Negativă Negativă Negativă Nicio Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă
foarte mare mare moderată mică foarte mică modificare foarte mică mică moderată mare foarte mare
Foarte Semnificativ Semnificativ Semnificativ Moderat Moderat Moderat Moderat Semnificativ Semnificativ Semnificativ
Fără impact
mare negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Sensibilitatea zonei
Semnificativ Semnificativ Moderat Moderat Redus Moderat Moderat Semnificativ Semnificativ

Mare negativ negativ negativ negativ
Redus negativ Fără impact
pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Semnificativ Moderat Moderat Redus Redus Redus Moderat Moderat Semnificativ
Moderată negativ negativ negativ negativ
Moderat Moderat Redus Redus Redus Redus Redus Moderat Moderat
Mică negativ negativ negativ negativ
Foarte Moderat Redus Redus Redus Redus Redus Redus Redus Moderat
mică negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Unde,
Cod culoare Semnificaţia impactului Măsuri necesare
Dacă nu pot fi formulate măsuri de reducere eficiente (impactul rezidual să nu fie semnificativ) trebuie adoptate măsuri de evitare
Impact negativ semnificativ a producerii impactului (modificarea locaţiei propuse, modificarea soluţiei tehnice / tehnologice propuse etc.) sau, după caz, de
compensare.
Impact negativ moderat Sunt necesare măsuri de reducere a impactului.
Nu sunt necesare măsuri de evitare/ reducere dar pot fi formulate unele măsuri pentru asigurarea menţinerii impactului negativ
Impact negativ redus
la un nivel minim.
Fără impact Nu este cazul
Impact pozitiv redus
Impact pozitiv moderat Orice măsură ce poate conduce la extinderea/ multiplicarea efectelor
Impact pozitiv semnificativ
132
CNAIR SA
3.7 IMPACTUL CUMULATIV

Evaluarea impactului cumulativ s-a realizat prin parcurgerea următorilor paşi:
Identificarea proiectelor importante existente şi/ sau propuse în zonele de implementare a
proiectului;
Analizarea probabilităţii ca aceste proiecte să genereze forme de impact cumulativ (să
contribuie cu efecte adiţionale şi/sau efecte sinergice cu proiectul analizat);
Evaluarea semnificaţiei impactului cumulativ.
Procesul de evaluare a impactului cumulativ presupune adresarea unui număr de incertitudini ce ţin
de caracteristicele celorlalte proiecte (certitudinea implementării, dinamica spaţio-temporală,
cuantificarea impacturilor etc.). Aceste incertitudini fac dificilă estimarea cantitativă a impactului
cumulativ. În consecinţă, în cadrul acestui raport, evaluarea impactului cumulativ s-a realizat pe baza
matricei de apreciere a semnificaţiei impactului, luând în considerare scenariile cele mai defavorabile
cu privire la producerea impactului.
3.8 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI

Pentru toate formele de impact unde a fost identificată posibilitatea apariţiei unui impact semnificativ
sau a unui impact moderat au fost propuse măsuri de evitare sau de reducere a impactului. Măsurile
de evitare au fost considerate cele care pot elimina sau reduce drastic probabilitatea de apariţie a unui
impact semnificativ iar măsurile de reducere au fost considerate cele care, prin diminuarea magnitudinii
modificărilor, pot asigura o reducere a semnificaţiei impactului (de la semnificativ la moderat sau de
la moderat la redus).
Măsurile de evitare şi reducere care îndeplinesc cerinţele de mai sus au fost incluse în Tabelul nr. 7-47,
necesar evaluării impactului rezidual.
Alte măsuri de reducere a impactului se regăsesc formulate în cadrul fiecărei secţiuni a Capitolului 7,
corespunzător evaluării de impact pentru fiecare factor de mediu. Aceste sunt mai degrabă cerinţe de
bune practici şi/sau condiţii general aplicabile şi nu au fost luate în calcul în evaluarea impactului
rezidual.
3.9 IMPACT REZIDUAL

Impactul rezidual reprezintă o predicţie a semnificaţiei impactului în condiţiile implementării măsurilor
de evitare şi reducere. În mod convenţional, în cadrul raportului a fost considerat un nivel de eficienţă
ridicat al fiecărei măsuri propuse (eficienţă ce urmează a fi testată prin programul de monitorizare).
133
CNAIR SA
Evaluarea impactului rezidual s-a realizat pe baza matricei de evaluare a semnificaţiei impactului cu
utilizarea aceloraşi clase de sensibilitate şi magnitudine prezentate în cadrul fiecărei secţiuni a
Capitolului 7 pentru fiecare factor de mediu.
3.10 MONITORIZARE
Programul de monitorizare propus a luat în calcul două cerinţe principale:
Nevoia de a evalua eficienţa măsurilor de evitare şi reducere a impactului;
Nevoia de a asigura că nivelul prognozat al impacturilor (din acest raport) nu va fi depăşit prin
construcţia şi operarea proiectului.
Monitorizarea sistematică ex-post a efectelor şi/ sau a impacturilor rezultate în urma construcţiei şi
operării proiectului oferă oportunitatea de a identifica dacă impactul prognozat nu se dezvoltă aşa
cum a fost prevăzut, astfel încât să se poată fi luate măsuri de remediere.
De asemenea, monitorizarea permite luarea în considerare a unor informaţii relevante suplimentare
sau neprevăzute (ex. schimbările climatice sau impactul cumulativ), care să permită de asemenea
implementarea unor măsuri de remediere.
3.11 SCHIMBĂRI CLIMATICE

Schimbările climatice (creşterea temperaturii, modificări ale precipitaţiilor, scăderea straturilor de
zăpadă şi gheaţă) au loc la nivel global şi în Europa, iar unele dintre modificările observate au stabilit
recorduri în ultimii ani. Schimbările climatice observate au condus deja la o gamă largă de efecte asupra
sistemelor de mediu şi asupra societăţii, efecte importante fiind preconizate şi în viitor. Schimbările
climatice pot conduce la creşterea vulnerabilităţilor existente şi la adâncirea dezechilibrelor socio-
economice în Europa. Măsuri de reducere şi adaptare la efectele schimbărilor climatice sunt necesare
în numeroase domenii, acestea putând contribui la scăderea pagubelor produse de dezastrele naturale
şi alte efecte ale schimbărilor climatice.
În cadrul proiectului a fost realizată o „Analiză a vulnerabilităţii proiectului faţă de schimbările
climatice”, pe baza cerinţelor ghidului elaborat de către Directoratul General pentru Politici Climatice
(DG Clima) din cadrul Comisiei Europene - „Guidelines for Project Managers: Making vulnerable
investments climate resilient”, ale ghidului „Climate change and major projects” elaborat de Comisia
Europeană şi ale metodologiei „Understanding Climate Change Vulnerability and Risk Assessment,
Romania Water Projects”, elaborată de Jaspers în anul 2017, cerinţele acestora fiind aplicate pentru
proiectul „Drum expres Craiova – Piteşti”, în funcţie de relevanţă şi datele disponibile.
Conform ghidului, în cadrul evaluării au fost parcurse următoarele etape:
1. Identificarea sensibilităţii proiectului din punct de vedere climatic – a presupus identificarea
sensibilităţii în raport cu o serie de variabile climatice şi efecte secundare/ riscuri legate de climă.
134
CNAIR SA
Sensibilitatea proiectului în raport cu variabilele climatice a fost evaluată din punct de vedere al
componentelor proiectului, respectiv: bunuri şi procese, intrări (apă, energie, altele), ieşiri (produse,
pieţe, cererea cumpărătorilor) şi legături de transport;
2. Evaluarea expunerii proiectului – a fost realizată atât din punct de vedere al condiţiilor climatice
actuale, cât şi al celor viitoare în zona de implementare a proiectului. De asemenea este important
de identificat şi de înţeles, expunerea diferită din punct de vedere al frecvenţei şi intensităţii a unor
zone geografice la efectele schimbărilor climatice;
3. Analiza vulnerabilităţii – a constat în identificarea variabilelor/ hazardelor climatice care pot
avea impact asupra proiectului, pe baza sensibilităţii şi expunerii proiectului, atât pentru condiţiile
actuale, cât şi pentru cele viitoare. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul unei matrici, în care
Vulnerabilitatea = Sensibilitatea * Expunerea;
4. Evaluarea riscului – s-a realizat pe baza analizei vulnerabilităţilor prin identificarea riscurilor şi
oportunităţilor asociate vulnerabilităţilor ridicate şi medii. Aceasta a constat în evaluarea
probabilităţii şi magnitudinii consecinţelor efectelor asociate cu hazardele identificate în etapa 2,
precum şi evaluarea importanţei riscului pentru succesul proiectului;
5. Identificarea opţiunilor de adaptare – a constat în identificarea acelor măsuri care răspund
vulnerabilităţilor şi riscurilor identificate în etapele anterioare;
6. Evaluarea opţiunilor de adaptare – a fost realizată din punct de vedere al costurilor pentru
fiecare dintre măsurile propuse.
Analiza de senzitivitate presupune identificarea sensibilităţii proiectului în raport cu o serie de
variabile climatice și efecte secundare / pericole privind clima. Sensibilitatea proiectului in relaţie cu
variabilele climatice trebuie să fie realizată la nivel de componente, respectiv: bunuri și procese, intrări
(apă, energie, etc.), ieșiri (produse, pieţe, cerinţe ale consumatorilor) și legături de transport. În
concordanţă cu prevederile ghidurilor au fost utilizate următoarele clase de senzitivitate:
➢ sensibilitate ridicată: variabilele climatice / hazardele legate de climă pot avea un impact
semnificativ asupra bunurilor și proceselor, intrări, ieșiri și legături de transport;
➢ sensibilitate medie: variabilele climatice / hazardele legate de climă pot avea un impact
minim asupra bunurilor și proceselor, intrărilor și ieșirilor sau altor legături de transport;
➢ sensibilitate scăzută: variabilele climatice / hazardele legate de climă pot avea un impact
minim asupra bunurilor și proceselor, intrărilor și ieșirilor sau altor legături de transport;
➢ fără sensibilitate: variabilele climatice / hazardele legate de climă nu au impact asupra
componentelor proiectului.
Analiza expunerii trebuie realizată din punct de vedere al condiţiilor climatice actuale, cât şi a celor
viitoare. De asemenea, este importantă identificarea şi înţelegerea intensităţii şi frecvenţei diferitelor
expuneri la efectele schimbărilor climatice pentru proiectele cu diferite localizări geografice.
Analiza vulnerabilităţii constă în identificarea variabilelor climatice sau a hazardelor legate de climă
care pot avea un impact asupra proiectului, ţinând cont de senzitivitate şi expunere, atât pentru
135
CNAIR SA
condiţiile actuale, cât şi pentru cele viitoare. Analiza vulnerabilităţii a fost realizată utilizând matricea
din tabelul 1, în care Vulnerabilitatea = Senzitivitate x Expunere.
Tabelul nr. 3-3 Matricea de clasificare a vulnerabilităţii
Expunere
Fără Scăzută Medie Ridicată
Fără
Senziti-
Scăzută
vitate
Medie
Ridicată
Legendă:
Vulnerabilitate Fără Scăzută Medie Ridicată
Analiza riscurilor se bazează pe analiza vulnerabilităţilor şi se focalizează pe identificarea riscurilor şi a

oportunităţilor asociate cu vulnerabilităţile medii sau ridicate. Aceasta constă în analiza probabilităţii
şi magnitudinii consecinţelor efectelor asociate cu hazardul identificat în etapa a 2-a, în acelaşi timp cu
analiza importanţei riscului în succesul proiectului. Matricea utilizată pentru analiza riscurilor este
prezentată detaliat în tabelul următor.
Tabelul nr. 3-4 Matricea clasificării riscurilor (cadrul general al clasificării)
Magnitudinea consecinţelor (M)
Nesemnificativ Minor Moderat Major Catastrofal
1 2 3 4 5
Rar 1 1 2 3 4 5
Probabilitatea
de apariţie
Improbabil 2 2 4 6 8 10
Moderat 3 3 6 9 12 15
Probabil 4 4 8 12 16 20
Aproape sigur 5 5 10 15 20 25
Nivelul de risc:
Foarte mare
Ridicat
Moderat
Scăzut
Identificarea opţiunilor de adaptare la schimbările climatice constă in identificarea acelor măsuri care
răspund la vulnerabilităţile climatice şi riscurile care au fost identificate prin aplicarea paşilor anteriori.
Rezultatele detaliate ale evaluării sunt prezentate în studiul elaborat de CNAIR (Anexa C ) şi sunt
prezentate succint şi în cadrul acestui raport (capitolele 5 şi 7).
136
CNAIR SA
4 ANALIZA ALTERNATIVELOR REZONABILE

4.1 ALTERNATIVA „0”
În cazul în care nu va fi implementat proiectul (nu va fi realizat drumul expres Craiova – Piteşti) va
creşte nivelul poluării pe drumul national 65 şi în localităţile traversate de acest drum, deoarece traficul
se va intensifica în următoarea perioadă şi implicit vor creşte emisiile de poluanţi atmosferici asociaţi
traficului rutier (pulberi, NOX, SO2, CO, metale grele, COV, zgomot, etc). La data realizării studiului
de fezabilitate (2008) capacitatea de transport a DN 65 era deja depăşită.
Drumul expres Craiova – Piteşti va prelua o mare parte din traficul rutier de pe DN 65, în special
traficul greu, şi va conduce la reducerea substanţială a nivelului de poluare în localităţile traversate de
DN 65.
4.2 ALTERNATIVELE DE TRASEU

În cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate 2 alternative de traseu. Mai jos vor fi descrise aceste
altenative după cum urmează:
1. Alternativa 1
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti cu o lungime de 118,421 km cu o desfăşurare pe teritoriul
judeţului Dolj până la km 17+430, pe teritoriul judeţului Olt până la km 87+000 şi pe teritoriul
judeţului Argeş până la km 118+421.
Traseul drumului expres se desprinde din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova unde a fost
prevăzută posibilitatea amenajării unui nod rutier.
Pe teritoriul judeţului Dolj traseul drumului expres Craiova – Piteşti traversează următoarele unităţi
administrativ teritoriale: Craiova, Coşoveni, Pieleşti şi Robăneşti. Pe teritoriul judeţului Olt sunt
traversate următoarele unităţi administrativ teritoriale: Balş, Barza, Piatra Olt, Găneasa, Slătioara, Ulmi,
Slatina, Valea Mare, Priseaca, Scorniceşti, Optaşi, Coloneşti. Pe teritoriul judeţului Argeş sunt
intersectate teritoriile următoarele unităţi administrativ-teritoriale: Lunca Corbului, Albota, Costeşti,
Bradu, Suseni, Oarja.
Traseul variantei I a drumului expres a fost împărţit în 4 tronsoane şi anume:
- tronson 1 km 0+000 – km 17+430 pe teritoriul judeţului Dolj;
- tronson 2 km 17+430 – km 54+500 pe teritoriul judeţului Olt;
- tronson 4 km 87+000 – km 118+421 pe teritoriul judeţului Argeş.
Aceste tronsoane au fost împărţite în sectoare.
2. Alternativa 2
137
CNAIR SA
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti cu o lungime de 109,960 km cu o desfăşurare pe teritoriul

judeţului Dolj până la km 16+300, pe teritoriul judeţului Olt până la km 87+350 şi pe teritoriul
judeţului Argeş până la km 109+960.
Traseul drumului expres se desprinde din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova la intersecţia
cu DC 4, zonă în care a fost prevăzută amenajarea unui nod rutier.
Pe teritoriul judeţului Dolj traseul drumului expres Craiova – Piteşti traversează următoarele unităţi
administrativ teritoriale: Craiova, Gherceşti şi Pieleşti. Pe teritoriul judeţului Olt sunt traversate
următoarele unităţi administrativ teritoriale: Balş, Bobiceşti, Piatra Olt, Găneasa, Slătioara, Ulmi,
Slatina, Valea Mare, Priseaca, Scorniceşti, Optaşi, Tătuleşti, Coloneşti. Pe teritoriul judeţului Argeş
sunt intersectate teritoriile următoarele unităţi administrativ-teritoriale: Lunca Corbului, Săpata şi
Albota.
Traseul variantei II a drumului expres a fost împărţit in 4 tronsoane şi anume:
- tronson 1 km 0+000 – km 16+300 pe teritoriul judeţului Dolj;
- tronson 4 km 87+350 – km 109+960 pe teritoriul judeţului Argeş.
Aceste tronsoane au fost împărţite în sectoare.
Pentru analiza impactului asupra mediului a celor două variante de traseu propuse au fost utilizate
următoarele criterii:
- aşezări umane – demolări;
- utilizarea curentă a terenului (zone împădurite, terenuri agricole, etc);
- calitatea aerului;
- nivelul zgomotului;
- arii protejate, rezervaţii naturale (specii de floră şi faună protejate);
- apa de suprafaţă.
Ca urmare a analizei a fost selectat un traseu format din sectoare ale ambelor variante analizate. Acest
traseu are pante longitudinale mai mici, nivel de zgomot mai redus şi necesită protecţia aşezărilor
umane pe o lungime mai mică.
4.3 ALTERNATIVELE DE PROIECTARE

Ulterior selectării variantei optime a fost demarat un proces de analiză a opţiunilor constructive în
interiorul culoarului acestei variante. Opţiunile analizate au inclus:
Alternative de aliniament (în interiorul culoarului selectat);
Alternative privind structurile propuse (rambleu/ viaduct, diferite lungimi ale podurilor, etc);
Alternative privind amplasarea organizărilor de şantier şi a gropilor de împrumut;
138
CNAIR SA
Alternative pentru implementarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului.

Toate alternativele au fost studiate din punct de vedere al impactului asupra mediului. În toate cazurile,
selectarea opţiunilor contructive s-a realizat ţinând cont de următoarele criterii:
Evitarea producerii unui impact semnificativ asupra oricărei componente sociale sau de mediu;
Alegerea întotdeauna a opţiunii ce prezintă un nivel mai scăzut de impact, pentru care există
posibilităţi de reducere şi control a impactului.
Aliniamentul drumului expres reprezintă rezultatul unui proces de remodelare continuă ca urmare a
considerării următoarelor criterii principale:
Evitarea tuturor limitărilor impuse de relief, geomorfologie şi utilizarea terenurilor;
Evitarea tuturor limitărilor impuse de necesitatea protejării patrimoniului natural, cultural şi
istoric (zone sensibile din ariile naturale protejate, monumente istorice, zone de protecţie
sanitară etc);
Limitarea impactului asupra aşezărilor umane;
Conectarea cu infrastructurile existente în zonă.
139
CNAIR SA
5 DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII

ACTUALE A MEDIULUI
5.1 APA / CORPURI DE APĂ
5.1.1 Apă de suprafaţă
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti intersectează sau se află în apropierea mai multor cursuri de
apă aparţinând Bazinului Hidrografic Olt, respectiv Bazinului Hidrografic Argeş-Vedea.
Cele mai importante râuri din zona proiectului propus sunt reprezentate de râul Olt, Olteţ, respectiv
Milcov. Acestea prezintă mai mulţi afluenţi, de diferite dimensiuni şi care prezintă diverse grade de
intervenţie antropică.
Conform analizei spaţiale, a fost identificate o serie de interescţii ale traseului drumului expres propus
cu cursuri de apă cadastrate. Aceste intersecţii sunt prezentate în următorul tabel.
Tabelul nr. 5-1 Intersecţiile traseului propus al proiectului cu cursuri de apă
Poziţie
Nr. crt. Denumire curs de apă Cod cadastral
kilometrică
1. Olteţ VIII – 1.173 22+420
2. Ciunculeasa VII – 1.169a 49+040
3. Mogoşeşti IX – 1.5.a 69+800
4. Plapcea IX – 1.5 69+800
5. Plapcea Mică IX – 1.5.1 71+650
6. Ţuica IX – 1.5.2.1 78+850
7. Negrişoara IX – 1.5.2 77+000
8. Vedea IX – 1 81+300
9. Vediţa IX – 1.3 85+650
10. Ulmul Mare IX – 1.3.4 89+200
11. Mârghia IX – 1.6.4 92+050
12. Cotmeana IX – 1.6 94+850
13. Bumbuieni IX – 1.6.5 101+450
14. Valea Copacilor IX – 1.15.2 103+950
15. Teleorman IX – 1.15 106+300
16. Albota IX – 1.15.1 107+850
17. Raţa X – 1.23.8.1 112+850
18. Neajlov X – 1.23 117+300
19. Rogoz X – 1.23.1.1 120+400
Intersecţiile drumului expres Craiova-Piteşti cu corpurile de apă de suprafaţă sunt prezentate detaliat
în tabelul următor.
140
CNAIR SA
Tabelul nr. 5-2 Locaţiile de intersecţie ale traseului drumului expert Craiova-Piteşti cu corpurile de
apă de suprafaţă
Coordonatele intersecţiei
Nr. Cod corp de apă de (Stereo 70) Poziţie
Nume corp de apă de suprafaţă
int. suprafaţă kilometrică
X Y
439379,117 320088,947 35+060
Balta Dascălului şi afluenţii Oltişor, 443013,549 321594,762 39+200
1. RORW8.1.173.16_B1
Voiniceşti, Vaslui, Jugalia 443722,185 321564,140 39+880
444343,732 321493,935 40+500
430376,407 315397,948 24+340
2. RORW8.1.173.14_B1 Bârlui – Bârlui şi Afluentul Gengea
435797,620 316805,267 30+100
Darjov – Darjov şi afluenţii Gota, Valea
3. RORW8.1.171_B1 455293,721 331750,479 59+150
Pârvului, Turia, Ghiara, Jid
4. RORW8.1.174_B1 Iminog – izvoare – confluenţa Olt 462659,167 337382,084 68+850
Milcov(Urlătoarea)–izvoa– confluenţa 451004,265 322548,887 47+680
5. RORW8.1.169_B1
Olt 454223,165 328623,771 55+800
Olt - ac. Ioneşti, Zavideni, Drăgăşani, 448235,484 321063,837 44+480
6. ROLW8.1_B10 Strejeşti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti,
448489,151 321149,134 44+720
Drăgăneşti-Olt şi aval Frunzaru
Olteţ -aval confleţa Tararia – amonte
7. RORW8.1.173_B2 428705,490 315977,461 22+560
evacuare Balş
Teşlui – confluenţă Olt şi Afluenţi
8. RORW8.1.175_B2 422611,215 316942,700 12+600
Scheaua, Vlasca, Potopin
Teşlui – izvoare – Confluenţă Lângă şi 413829,362 316461,111 6+450
9. RORW8.1.175_B1
Afluentul Lângă 419311,553 316583,035 15+900
Dâmbovnic – amonte evacuare SNP
10. RORW10.1.23.8_B2 Petrom (Arpechim)– amonte confluenţă 495064,496 361103,787 114+700
Gligan
Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de traseul proiectului sunt atât de tip natural (râu natural),
cât şi artificial (corp de apă artificial sau lac de acumulare). Majoritatea corpurilor de apă intersectate
(70%) prezintă o stare/potenţial ecologic/ă Bun. Din punct de vedere al stării chimice, toate corpurile
de apă de suprafaţă prezintă o stare Bună.
Tabelul următor prezintă într-un mod sintetic categoria, tipologia, starea/potenţialul ecologic/ă şi
starea chimică pentru corpurile de apă intersectate de traseul drumului expres Craiova-Piteşti.
Tabelul nr. 5-3 Starea/Potenţialul corpurilor de apă de suprafaţă intersectate de proiectul drumului
expres Craiova-Piteşti şi obiectivele de mediu asociate
Evaluare Obiectiv de
actuală mediu
Categorie corp de apă
Stare/ Potenţial
Stare/ Potenţial
Stare/ Potenţial
Tipologie
Stare chimică
Stare chimică
Nr.
ecologic
ecologic
SH Denumire corp de apă Cod

crt.
Balta Dascălului şi afluenţii Oltişor,

1. RORW8.1.173.16_B1 RW RO019 S B B Bună Bună
Voiniceşti, Vaslui, Jugalia
2. Bârlui – Bârlui şi Afluentul Gengea RORW8.1.173.14_B1 RW RO06 S M B Bună Bună
Olt
Darjov – Darjov şi afluenţii Gota,

3. RORW8.1.171_B1 RW RO019 S M B Bună Bună
Valea Pârvului, Turia, Ghiara, Jid
4. Iminog – izvoare – confluenţa Olt RORW8.1.174_B1 RW RO06 S M B Bună Bună
141
CNAIR SA
Evaluare Obiectiv de
actuală mediu
Categorie corp de apă
Stare/ Potenţial
Stare/ Potenţial
Stare/ Potenţial
Tipologie
Stare chimică
Stare chimică
Nr.
ecologic
ecologic
SH Denumire corp de apă Cod
crt.
Milcov(Urlătoarea)–izvoa– confluenţa
Olt
Olt - ac. Ioneşti, Zavideni, Drăgăşani,
6. Strejeşti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, ROLW8.1_B10 LA ROLA01 P M B Bună Bună
Drăgăneşti-Olt şi aval Frunzaru
Olteţ -aval confleţa Tararia – amonte
7. RORW8.1.173_B2 RW RO08 S B B Bună Bună
evacuare Balş
Teşlui – izvoare – Confluenţă Lângă şi
Afluentul Lângă
Dâmbovnic – amonte evacuare SNP
Argeş
Vedea
10. Petrom (Arpechim)– amonte RORW10.1.23.8_B2 RW RO10 S M B Bună Bună

-
confluenţă Gligan
Legendă:
Categorie corp de apă: AWB - Corp de apă artificial; LA - Lac de acumulare; RW - Râu natural
Stare/potenţial: S – stare; P - potenţial
Evaluare stare/potenţial: B = Bună/Bun; M = Moderată/Moderat
Toate corpurile de apă aflate în stare/cu potenţial ecologic Moderat, au estimate atingerea stării bune
până în anul 2021. Tabelul de mai jos prezintă termenele prevăzute pentru atingerea obiectivelor de
mediu.
Tabelul nr. 5-4 Termenele prevăzute în cadrul Planurilor de management ale BH Olt şi SH Argeş –
Vedea pentru atingerea stării/potenţialului ecologic bun
Termen pentru atingerea obiectivului de mediu
2015 2021 2027 Motivaţie
SH Denumire corp de apa Stare / Stare / Stare /
Stare extindere termen
Potenţial Potenţial Potenţial
chimică
ecologic ecologic ecologic
Dâmbovnic – amonte evacuare
Argeş -
Vedea
SNP Petrom (Arpechim)– amonte Nu Nu Da - -

confluenţă Gligan
Bârlui – Bârlui şi Afluentul Gengea Nu Da Da - -
Darjov – Darjov şi afluenţii Gota,
Nu Da Da - -
Valea Pârvului, Turia, Ghiara, Jid
Iminog – izvoare – confluenţa Olt Nu Da Da - -
Milcov(Urlătoarea)–izvoa–
Olt
Nu Da Da - -
confluenţa Olt
Olt - ac. Ioneşti, Zavideni,
Drăgăşani, Strejeşti, Arceşti, Slatina,
Nu Da Da - -
Ipoteşti, Drăgăneşti-Olt şi aval
Frunzaru
142
CNAIR SA
Termen pentru atingerea obiectivului de mediu

2015 2021 2027 Motivaţie
SH Denumire corp de apa Stare / Stare / Stare /
Stare extindere termen
Potenţial Potenţial Potenţial
chimică
ecologic ecologic ecologic
Nu Da Da - -
Teşlui – izvoare – Confluenţă Lângă
Nu Da Da - -
şi Afluentul Lângă
Principalele presiuni identificate în cadrul Planurilor de management ale Spaţiului Hidrografic Argeş
– Vedea, respectiv Bazinului Hidrografic Olt se referă la prezenţa aglomerărilor umane ce nu sunt
dotate cu sisteme de epurare a apelor uzate.
Măsurile prevăzute în cadrul PMSH Olt şi Argeş – Vedea pentru îmbunătăţirea stării/ potenţialului
ecologic al corpurilor de apă se adresează aproape în totalitate implementării unor lucrări de
îmbunătăţire a alimentărilor cu apă, construire sau modernizare a unor staţii de epurare sau construire
şi reabilitare a unor reţele de canalizare din diferitele localităţi.
Figura nr. 5-1 Corpurile şi cursurile de apă de suprafaţă intersectate de traseul drumului expres
Craiova – Piteşti
143
CNAIR SA
5.1.2 Apă subterană

Conform informaţiilor din Planurile de management ale spaţiilor hidrografice Argeş – Vedea, Olt
respectiv Jiu, Ciclul II – 2016-2021, traseul drumului expres Craiova-Piteşti intersectează şapte corpuri
de apă subterană, dintre care patru sunt de tip freatic şi trei dintre ele de adâncime.
Tabelul nr. 5-5 Corpurile de apă subterană din zona traseului drumului expres Craiova-Piteşti
Spaţiu Nr. Tip corp Stare Stare
Cod Denumire corp de apă subterană
hidrografic crt. de apă cantitativă chimică
1. ROAG08 Piteşti Freatic Bună Slabă
Argeş - Vedea 2. ROAG09 Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui Freatic Bună Bună
3. ROAG12 Estul Depresiunii Valahe Adâncime Bună Bună
4. ROOT08 Lunca şi terasele Oltului Inferior Freatic Bună Bună
Olt
5. ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Adâncime Bună Bună
6. ROJI05 Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi Freatic Bună Slabă
Jiu
7. ROJI07 Oltenia Adâncime Bună Bună
Harta următoare prezintă dispunerea proiectului drumului expres în raport cu corpurile de apă
subterană.
Figura nr. 5-2 Corpurile de apă subterană identificate în zona proiectului drumului expres Craiova –
Piteşti
Principalele caracteristici ale celor cinci corpuri de apă subterană din zona proiectului drumului expres
sunt:
ROAG08 Piteşti (SH Argeş – Vedea). Corpul de apă subterană freatic este de tip poros
permeabil, cantonat în nisipurile care se dezvoltă la vest de râul Argeş şi include aproape în
144
CNAIR SA
întregime spaţiul ocupat de Câmpia Vlăsiei şi parţial Câmpia Găvanu-Burdea. Complexul de

marne situat deasupra acviferului conferă o bună protecţie împotriva poluării de la suprafaţă.
Corpul de apă are o stare chimică slabă, datorită depăşirii la standardul de calitate pentru NO3
şi NH4+ peste valoarea limită de 20%.
ROAG09 Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui (SH Argeş – Vedea). Corpul
de apă subterană freatic de tip poros permeabil, dezvoltat în lunca şi tereasele Vedea şi
Teleorman şi este de vârstă cuaternară. Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-
laucustre (nisipuri şi pietrişuri) cu grosimi de 1,5 – 10 m. Stratul acoperitor este constituit din
silturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atinge 30 m în zonele de interfluvii.
Deşi utilizarea terenului în cea mai mare parte a suprafeţei corpului de apă este stric agricolă (
aproximativ 83%), starea chimică a acestuia este bună.
ROAG12 Estul Depresiunii Valahe (SH Argeş – Vedea). Corpul de apă subterană de
adâncime este cantonat în Formaţiunile de Frăteşti şi Cândeşti, de vârstă romanian medie –
pleistocen inferioară. Datorită acestui aspect, corpul de apă are o bună protecţie de suprafaţă.
Apele de adâncime din această unitate hidrogeologică a domeniului oriental al depresiunii
Valahe au o mineralizaţie redusă, iar tipul dominant de apă este bicarbonatat-sodică.
În zona acviferului nu s-au identificat surse de poluare, iar starea chimica a acestuia este bună.
ROOT08 Lunca şi terasele Oltului Inferior (BH Olt). Corpul apă subterană ROOT08 este
freatic, de tip poros permeabil, dezvoltat în depozitele de luncă şi terasă ale Oltului şi ale
afluenţilor săi, având vârsta cuaternară.
În cadrul monitorizărilor realizate de ANAR, au fost constatate depăşiri la standardul de
calitate pentru azotaţi, faţă de valorile de prag la amoniu, cloruri, sulfaţi şi fosfaţi. Totuşi, corpul
de apă este considerat a fi în stare chimică bună. Principala presiune identificată în Planul de
management este poluarea din agricultură (considerând faptul că o mare parte a corpului de
apă subterană este acoperit de suprafeţe cultivate).
ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe (BH Olt). Corpul de apă subterană ROOT13 este de
adâncime, dezvoltat în acvifere freatice de tip aluvial, proluvial, şi deluvial aflate în contact
direct cu nisipurile daciene şi romaniene şi din alte acvifere cuaternare mai noi (pleistocen
superior).
Din punct de vedere hidrochimic, apele subterane din romanianul inferior şi mediu sunt de tip
preponderent bicarbonatat sodic şi mai rar calcosodic şi magnezian. Din punct de vedere
chimic, aceste ape se încadrează în limitele admise de potabilitate.
Acest acvifer sub presiune, cu nivel piezometric situat între 30 m şi 100 m adâncime, are un
potenţial productiv prin foraje, de 1-10 l/s cu denivelări de 20-50 m.
Acviferele de adâncime prezintă vulnerabilitate redusă la poluare ca urmare a adâncimilor mari
la care se situează acviferele economic exploatabile şi a presiunilor hidrodinamice existente
(niveluri ascensionale, uneori arteziene), prin urmare având o stare chimică bună.
145
CNAIR SA
ROJI05 Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi. Corpul de apă subterană ROJI05 este
freatic de tip poros permeabil, dezvoltat în depozitele de luncă şi terasă ale văii Jiului şi ale
afluenţilor săi, având vârsta cuaternară.
Acviferul din lunci şi terase are în compoziţie pietrişuri şi bolovânişuri prinse în mase
nisipoase, precum şi argile şi argile nisipoase. În zonele de luncă, stratele freatice se dezvoltă
la adâncimi de 2 – 5 m. Cele mai mari debite au fost întâlnite la izvoarele ce apar din terasa
superioară a Jiului (30 – 80 l/min), din terasa inferioară a Jiului (până la 60 l/min).
Apele din cadrul acestui strat freatic sunt potabile, dar în majoritatea sectoarelor de luncă au
un conţinut ridicat de fier. Aceste ape sunt caracterizate drept ape bicarbonatate-calcice-
magneziene sau carbonatate-sodice, având o mineralizare totală cuprinsă între 500 mg/l şi
1000 mg/l. Starea chimică a corpului de apă fiind una slabă.
ROJI07 Oltenia. Corpul de apă subterană de adâncime, este cu corp de apă subterană de
vârstă daciană, de tip poros, cu o suprafaţă de 17.174 km2, fiind administrată de ABA Jiu.
Partea inferioară este caracterizată de nisipuri mărunte cu frecvente concreţiuni grezoase, care
trec, spre partea superioară, la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase. În zona Craiova depozitele
daciene depăşesc 150 m grosime. Litologic, stratele acvifere acumulate în Dacianul superior
sunt constituite din nisipuri, cu rare intercalaţii de pietrişuri, alternate prin strate impermeabile
de argilă. Hidrostructura şi dinamica corpului de apă este influenţată de elementele structurale
majore (faliile) ce conferă o direcţie de curgere de la Sud la Nord.
Analizele indicatorilor chimici din etapa de evaluare a calităţii corpului de apă au arătat depăşiri
ale valorilor prag stabilite pentru amoniu, fosfaţi şi NO3, însă suprafaţa depăşirilor nu a depăşit
20% din întreaga suprafaţă a corpului de apă, acesta fiind încadrat ca având o stare chimică
bună.
Tabelul nr. 5-6 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană din zona traseului drumului
expres Craiova – Piteşti
Termen de atingere a
Obiectiv de mediu
obiectivului
SH Denumire corp de apă Cod Tip excepţie
Stare Stare Stare Stare
cantitativă chimică cantitativă chimică
Art. 4(4) -
Piteşti ROAG08 Bună Bună 2015 2027
Argeş - Vedea
fezabilitate tehnică
Luncile râurilor Vedea,
ROAG09 Bună Bună 2015 2015 -
Teleorman şi Călmăţui
Estul Depresiunii Valahe ROAG12 Bună Bună 2015 2015 -
Lunca şi terasele Oltului
ROOT08 Bună Bună 2015 2015 -
Inferior
Olt
Vestul Depresiunii Valahe ROOT13 Bună Bună 2015 2015 -

Lunca şi terasele Jiului şi Art. 4(4) -
ROJI05 Bună Bună 2015 2027
afluenţilor săi fezabilitate tehnică
Jiu
Oltenia ROJI07 Bună Bună 2015 2015 -
Toate măsurile prevăzute în cadrul PMSH Argeş – Vedea şi Olt se adresează corpului de apă ROAG08
respectiv ROJI05 şi au ca scop îmbunătăţirea stării chimice a acestora, prevăd îmbunătăţirea sau
146
CNAIR SA
implementarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate în mai multe localităţi din judeţele
care se regăsesc pe suprafaţa acestor corpuri de apă subterane.
5.1.3 Zone protejate

Conform datelor şi informaţiilor privind zonele de protecţie sanitară ale alimentărilor cu apă şi zonele
de protecţie hidrogeologică disponibile, în zona de implementare a proiectului nu au fost identificate
zone de protecţie.
5.2 AERUL
5.2.1 Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în
zona proiectului
Drumul expres Craiova – Piteşi va străbate trei judete: Dolj, Olt si Argeş, facilitând traficul dinspre
judeţele din sud-vestul ţării către Coridorul IV, Nădlac – Bucureşti – Constanţa.
Principalele surse care au generat depăşiri ale limitelor admisibile, stabilite de Legea nr. 104/2011
privind calitatea mediului înconjurător, pentru indicatorii releveanţi implementării şi funcţionării
proiectului propus (NOx, SO2, CO şi PM10) sunt traficul rutier, industria, şantiere de construcţii şi nu
în ultimul rând încălzirea rezidenţială.
La nivelul judeţului Argeş, a fost elaborat Planul de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Argeş 2020
– 2024 (ce urmează să fi aprobat), pentru indicatorii NOx, SO2, O3, PM10 şi PM2,5, CO, benzen,
benzo(a)piren (BAP) şi metale grele (Pb, As, Cd şi Ni).
La nivelul judeţului Olt, a fost elaborat Planul de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Olt 2020 –
2024 (ce urmează să fi aprobat), pentru indicatorii NOx, SO2, PM10 şi PM2,5, CO, benzen şi metale grele
(Pb, As şi Cd).
În cazul judeţului Dolj, Planul de Menţinere a Calităţii Aerului încă este în stadiul de laborare, singur
document edificativ cu privire la calitatea aerului la nivelul judeţului fiind Planul Local de Acţiune
pentru Mediu Dolj, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dolj nr. 161 din 26.05.2016. În cazul
acestui documente sunt urmăriţi indicatori: NOx,, SO2, PM10, O3, benzen şi metale grele (Pb, Ni, As,
Cd).
Din punct de vedere al emisiilor industriale, s-au identificat o serie de agenţi economici relevanţi pentru
zona propusă implementării proiectului, care deţin instalaţii IPCP şi de incinerare, care intră astfel sub
incidenţa Directivei Emisii Industriale, respectiv:
Judeţul Argeş
SC Termo Calor Confort SA;
SC Caroli Foods Group SRL;
147
CNAIR SA
ENVISAN NV, Belgia Sucursala Piteşti;

PETROM OMV-ARPECHIM;
SC ECOMED EASTERN EUROPE SRL;
SC MACRO SUIN SA;
SC GIREXIM UNIVERSAL SA;
SC ENVIRO ECO BUSINESS SRL;
SC COMEFIN SA;
SC AGA CRYS ENERGY SRL;
Judeţul Olt
SC PREMIUM PORC SRL;
SC TMK-ARTROM SA ( fost SC ARTROM SA);
SC ALTUR SA;
SC AT GRUP Prod Impex SRL;
SC ELECTROCARBON SA;
ALRO SA SLATINA;
SC PIRELLI TYRES ROMANIA SRL;
SC PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME SA.
Judeţul Dolj
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA;
SC FORD ROMANIA SA Craiova;
SC AVICOLA RAGGI SRL;
SC MAGNA EXTERIORS&INTERIORS CRAIOVA SRL;
SC MULTIBOND DURAL SRL.
Localizarea acestora în raport cu traseul drumului expres Craiova – Piteşti este prezentată în figura
următoare.
148
CNAIR SA
Figura nr. 5-3 Localizarea agenţilor economici care deţin instalaţii IPPC şi de incinerare
5.2.2 Starea actuală a calităţii aerului

Principalii indicatori analizaţi care ridică probleme în ceea ce priveşte calitatea aerului şi pentru care au
fost realizate programe de gestionare a calităţii aerului sau planuri de menţinere a calităţii aerului sunt
reprezentaţi de oxizii de azot (NOX), dioxidul de sulf (SO2) respectiv particulele în suspensie (PM10).
Conform Ordinului 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma
încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător, conform Anexei nr. 1, municipiul Craiova se încadrează în regimul de
gestionare I a ariilor din zone şi aglomerări, pentru poluanţii dioxid de azot şi oxizi de azot respectiv
particule în suspensie. Deasemnea şi municipiul Piteşti, se încadrează tot în regimul de gestionare I dar
doar pentru particulele în suspensie.
Zonele administrative ale judeţelor Dolj (cu excepţia municipiului Craiova), Olt şi Argeş (cu excepţia
municipiului Piteşti) se încadrează, conform Anexei nr. 2, la prezentul ordin, în regimul de gestionare
II pentru indicatorii dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 şi PM2,5), benzen,
dioxid de sulf, monoxid de carbon şi metale grele (Ni, Pb, As şi Cd).
149
CNAIR SA
La nivelul judeţului Argeş funcţionează 6 staţii de monitorizare a calităţii aerului, iar în judeţele Olt şi
Dolj funcţionează una, respectiv 6 astfel de staţii. Cele mai apropiate staţii de monitorizare a calităţii
aerului, relevante pentru proiectul propus sunt reprezentate în figura de mai jos, descrierea acestor
fiind următoarea:
AG-5 – tip industrial. Poluanţi măsuraţi: NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX;
OT-1 – tip industrial. Poluanţi măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 metoda
nefelometrică, O3;
DJ-1 – tip trafic. Poluanţi măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, toluen, etilbenzen,
o-m-p-xilen, PM10 (continuu şi gravimetric), Pb, Cd, Ni, As
DJ-2 – tip fond urban. Poluanţi măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, toluen,
etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (continuu şi gravimetric), Pb, Cd, Ni, As.
Figura nr. 5-4 Localizarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din proximitatea traseului
drumului expres Craiova – Pitesti
Concentraţiile medii anuale înregistrate pentru indicatorul NOx, prezintă valori ce depăşesc limita
anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3, în cazul staţiilor de monitorizare DJ – 1 şi DJ –
2 situate la nivelul municipiului Craiova, inclusiv la nivelul anului 2019. Valori foarte reduse sunt
înregistrate la nivelul staţiei OT – 1, situată în oraşul Slatina pe când valori oscilante cu o tendinţă
150
CNAIR SA
vizibilă de scădere sunt înregistrate la nivelul staţiei de monitorizare AG – 5, din localitatea Oarja,
judeţul Argeş.
70
60
50
NOx µg/m3
40
30
20
10
0
DJ-1 DJ-2 OT-1 AG-5
Staţii de monitorizare
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Anul 2018 Anul 2019 Valoare limita
Figura nr. 5-5 Evoluţia concentraţiei anuale de NOx la cele mai apropiate staţii de monitorizare din
judeţele Dolj, Olt şi Argeş în perioada 2010 – 2019
Tendinţa evoluţiilor concentraţiilor anuale pentru indicatorul SO2 este una descrescatoare la staţia AG-
5, în timp ce la staţiile din judeţul Dolj, DJ – 1 şi DJ – 2 au fost înregistrate depăşiri la nivelul anului
2011, evoluţia fiind una constată şi descrescătoare. Niveluri ridicate şi relativ constante, cu valori
apropiate de nivelul maxim impus de legislaţia în vigoare, de 20 µg/m3, pentru protecţia ecosistemelor,
au fost înregistrate la staţia OT-1, în perioada 2010-2016. Începând cu anul 2017, această staţie prezintă
un trend descrescător al valorilor pentru indicatorul SO2.
151
CNAIR SA
30
25
20
SO2 µg/m3
15
10
0
DJ-1 DJ-2 OT-1 AG-5
Figura nr. 5-6 Evoluţia concentraţiei anuale de SO2 la cele mai apropiate staţii de monitorizare din
judeţele Dolj, Olt şi Argeş în perioada 2010 – 2019
Evoluţia concentraţiilor pulberilor în suspensie (PM10), perioada 2010 – 2019 arată tendinţă de
îmbunătăţire a calităţii aerului pentru staţiile de monitorizare, excepţie făcând staţia DJ - 2 din
municipiul Craiova, unde în perioada 2010 – 2016, datele înregistrate nu au îndeplinite criteriile impuse
de legislaţia în vigoare. Singura depăşire înregistrată în perioada 2010 – 2019, a fost semnalată la nivelul
staţiei DJ – 1, în anul 2011, pentru restul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului de interes, nu au
fost înregistrate depăşiri ale valorilor maxime admisibile impuse de legislaţia în vigoare.
152
CNAIR SA
50
40
30
µg/m3
PM10
20
10
0
DJ-1 DJ-2 OT-1 AG-5
Figura nr. 5-7 Figura nr. 5-8 Evoluţia concentraţiei anuale de PM10 la cele mai apropiate staţii de
monitorizare din judeţele Dolj, Olt şi Argeş în perioada 2010 – 2019
5.3 SCHIMBĂRI CLIMATICE

5.3.1 Condiţii de climă şi meteorologie în zona proiectului
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti străbate diferite forme de relief, câmpii şi dealuri înalte,
trecând peste lunca largă a râului Olt, reprezentată de teerase largi. Relieful, este unul plat, specific
Câmpiei Române, parte a Platformei Valahe.
În ceea ce proveşte climatul, zona de început a traseului drumului expres Craiova – Piteşti, aparţine
zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul depresionar al regiunii pe care o
ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos carpato – balcanic, determină, în ansamblu, o climă
mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea
sa estică.
Partea finală a proiectului se încadrează în zona temperat continentală, caracterizându-se printr-un
regim termic moderat. Precipitaţii medii anuale sunt cuprinse între 600 – 700 mm/m2/an.
Temperatura prezintă o medie anuală de 9 – 11o C, umiditatea medie a aerului fiined de 68%.
Temperatura şi stratul de zăpadă
La nivelul judeţului Argeş temperatura medie anuală este de 9,7°C, cu variaţii însemnate atât în cursul
anului, cât şi de la un an la altul. Valorile medii lunare au fost de -2,2°C în ianuarie şi 20,4°C în iulie.
153
CNAIR SA
În judeţul Olt, temperatura medie anuală variază între 11°C în sud (Corabia) şi 10°C în extremitatea
nordică. Luna cea mai calduroasă este iulie, fiind înregistrate temperaturi medii de 22 – 23°C, iar cea
mai friguroasă lună este ianuarie cu temepraturi medii de lunare de -3,40C.
Temperatura medie anuală, în cazul judeţului Dolj, temperatura medie anuală se situează în jurul
temperaturii de 13o C. Luna ce mai friguroasă este considerată luna ianuarie, cu o temperatură medie
de -2,8o C, iar cea mai călduroasă, ca şi în cazul celorlalte două judeţe este luna iulie cu o temperatură
medie de 22,9o C.
Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă variază în funcţie de condiţiile locale de relief şi de
circulaţia atmosferei. La nivelul judeţului Dolj, în zona municipiului Craiova, durata medie a perioadei
cu zăpadă este de 30 de zile. La nivelul judeţului Olt numărul mediu al zilelor în care ninge este estimat
la aproximativ 60 de zile pe an, iar în zona judeţului Argeş în regiunile muntoase înalte ninge
aproximativ 80 de zile pe an, în regiunea piemontană ninsoarea este înregistrată în 40 de zile, iar in
depresiuni 20 – 30 de zile.
În România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990 similare
întregii Europe, existând diferenţe mici între rezultatele modelelor în ceea ce priveşte primele decenii
ale secolului XXI şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului:
între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;
între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu.
Analiza detaliată în cadrul Studiului de schimbări climatice realizat pentru proiectul drumului expres
Craiova – Piteşti indică o creştere în zona de implementare a proiectului a mediei anuale a zilelor
afectate de valuri de căldură cu 0,5 – 1 zi în perioada 2021 – 2050, faţă de perioada 1971 – 2000.
Precipitaţii
La nivelul zonei analizate, se remarcă valori destul de ridicate ale umezelii aerului cuprinse între 75 –
80%. Nebulozitatea atmosferică are valori medii anuale de 5 – 6 zecimi ce corespunde unei umezeli
relative cuprinsă între 75% - 85 %. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 596 mm/an la nivelul
municipiului Craiova şi de 634,5 mm/an în zona municipiului Slatina. Cantitatea medie de precipitaţii
căzută anual la nivelul judeţului Argeş este de 658 mm (l/mp), însă există variaţii mari în datele din ani
diferiţi.
Viteza vântului
Frecventele medii anuale înregistrate indică dominanţa vânturilor din SV (25,2%) şi NE (12,6%)
datorită canalizării curenţilor de aer pe culoarul Mureşului. Acestora li se adaugă vânturile din N
(11,8%).
Drumul expres va traversa o zonă în care interferează influenţele vânturilor din sectorul vestic
(influenţe care se resimt mai ales la vest de Craiova şi la nord de Drăgăşani, inclusiv în zona
municipiului Piteşti), vânturile având o frecvenţă mai mare în perioada verii. Viteza medie a vântului
este de 3 m/s.
Conform Studiului de schimbări climatice al proiectului, zonele unde se va desfăşura proiectul propus
nu vor fi afectate în de acest factor climateric.
154
CNAIR SA
Inundaţii
Traseul propus al drumului expres Craiova – Piteşti se situează în bazinele hidrografice Argeş – Vedea
şi Olt.
Traseul drumului expres traversează o bogată reţea hidrografică, dominată de râul Olt cu afluentul sau
râul Olteţ, iar spre vest râul Cotmeana şi râul Teleorman, ambele fiind afluenţi ai râului Vedea. Reţeaua
hidrografică este foarte bogată, fiind reprezentată de râurile principale cu afluenţii săi şi numeroase
pârâuri, unele cu cursuri periodice, care seacă în perioadele secetoase. În general, reţeaua hidrografică
are o orientare nord-sud, după care direcţia se modifică, râurile având o traiectorie NV-SE.
Conform datelor ANAR, în zona proiectului este considerat ca probabil un risc de inundaţii. Harta
din figura următoare, preluată de la ANAR, indică zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii.
Figura nr. 5-9 Zone cu risc potenţial semnificativ de inundaţii

(Sursa: http://www.rowater.ro/EPRI Harti cu zone risc la inundatii/APSFR_Romania100.jpg)
Eroziunea solului
Diversitatea solurilor din zona de campie pe care se desfăşoară proiectul şi anume Câmpia Înaltă a
Piteştilor, Câmpia Boianului respectiv Câmpia Romanaţilor şi regiunile învecinate se explică prin
varietatea factorilor şi proceselor pedogenetice atât în spaţiu cât şi în timp. Repartiţia spaţială a solurilor
se supune legităţilor dispunerii latitudinale, dar cu o serie de diferenţieri determinate de frecvenţa
intervenţiei factorilor locali în pedogeneză. Conform Studiului de schimbări climatice, eroziuni ale
solurilor se datorează în special defrişărilor unor suprafeţe forestiere în scopul extinderii suprafeţelor
agricole şi construirii aşezărilor urbane şi rurale.
155
CNAIR SA
Incendii de vegetaţie
Zonele susceptibile incendiilor de vegetaţie (păduri şi pajişti cu vegetaţie erbacee) ocupă o suprafaţă
destul de mare din zona traseului drumului expres Craiova – Piteşti.
În zona proiectului, considerând climatul zonei, caracterizat prin temperaturi medii şi extreme în
creştere, Studiul de schimbări climatice consideră frecvenţa incendiilor de vegetaţie în zona proiectului
ca fiind medie.
Alunecări de teren
Traseul drumului expres traversează zone cu potenţial de producere a alunecărilor scăzut-mediu în
zona localităţii Slatina, cu probabilitate redusă şi zone cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor
în zona localităţii Lunca Corbului. Alunecările de teren care pot să apară sunt alunecări primare sau
alunecări reactivate.
Conform Studiului de schimbări climatice, se consideră că expunerea proiectului la riscul de alunecări
de teren şi de tasare este una redusă, atât pentru condiţiile actuale, cât şi pentru cele viitoare.
Ceaţa
În judeţul Dolj, nebulozitatea este estimată la 6 zecimi având un număr mediu anual de zile cu ceaţă
de 21 de zile
La nivelul judeţului Olt nebulozitatea este estimată la 5,5 zecimi cu un număr mediu anual de zile cu
ceaţă de 19,2 zile. La nivelul judeţului Argeş, nebulozitatea este estimată la 5,8 zecimi, având un număr
mediu anual de zile cu ceaţă de 105-106 zile.
5.3.2 Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice

Sensibilitatea proiectului la schimbările climatice a fost analizată în relaţie cu un set de variabile
climatice cheie, care au fost selectate în baza cerinţelor specifice ale proiectelor de infrastructură
rutieră, precum şi a caracteristicilor ariei in care va fi realizat proiectul.
Sensibilitatea la schimbările climatice a fost evaluată pentru fiecare din cele 4 componente ale
proiectului de infrastructură rutieră: bunuri şi procese, ieşiri şi legături de transport.
În cazul proiectelor de infrastructură rutieră, bunurile şi procesele sunt reprezentate de traficul rutier
generat de toate tipurile de vehicule (autoturisme, camioane, autobuze, etc.), beneficiile sunt
reprezentate de reducerea timpului de tranzit, confort sporit, etc., iar elementele precum
suprastructura drumului, podurile, sistemele de telecomunicaţii şi marcajele rutiere sunt incluse în
categoria legăturilor de transport. Ieşirile sunt reprezentate de utilizatorii drumului şi ai podului,
cerinţele utilizatorilor şi beneficiile oferite de utilizarea drumului şi a podului (reducerea timpului de
tranzit, confort sporit, etc.).
În vederea evaluării expunerii zonei de implementare a proiectului (fără a ţine cont de proiect) pentru
fiecare dintre variabilele climatice selectate au fost utilizate date publice privind temperatura, căderile
de precipitaţii, viteza vântului, eroziunea solului, incendii de vegetaţie, perioade cu temperaturi foarte
scăzute, îngheţ - dezgheţ, ceaţă.
156
CNAIR SA
Variabilele climatice includ atât efectele primare ale schimbărilor climatice, cât şi efectele secundare
direct dependente de efectele primare. La rândul lor, componentele unui proiect sunt interdependente,
astfel încât afectarea unor componente poate avea consecinţe asupra altor componente. De exemplu,
afectarea unor legături de transport de către fenomenele generate de schimbări climatice pot conduce
la întreruperea traficului rutier şi a celui feroviar, la creşterea timpului de deplasare şi la generarea unor
costuri superioare de transport.
Variabilele climatice analizate în cadrul Studiului de schimbări climatice, elaborat în 2020 pentru
proiectul drumului expres Craiova – Piteşti au fost:
Creşterea numărului de zile cu temperaturi extreme pozitive;
Schimbări ale precipitaţiilor extreme;
Schimbări ale maximelor vitezei vântului;
Inundaţii;
Eroziunea solului;
Incendii de vegetaţie;
Instabilitatea pământului / Alunecări de teren;
Creşterea nr. de zile cu temperaturi foarte scăzute;
Îngheţ-dezgheţ;
Ceaţă.
Conform rezultatelor Studiului de schimbări climatice, pe baza analizei condiţiilor climatice actuale,
zona proiectului nu este expusă fenomenelor de intensificare a vântului. Conform aceluiaşi studiu zona
proiectului prezintă o sensibilitate redusă la inundaţii
Sensibilitatea zonei proiectului la eroziunea solurilor este estimată ca fiind scăzută. În cazul incendiilor
de vegetaţie, Studiul de schimbări climatice consideră că proiectul are o sensibilitate medie, fiind
necesară doar intervenţia CNAIR în perioada de operare a infrastructurii pentru evitarea afectării
utilizatorilor acesteia.
Studiul de schimbări climatice concluzionează că din punct de vedere al alunecărilor de teren,
expunerea proiectului la această variabilă climatică este scăzută.
Pentru variabila de mediu ceaţă, în Studiul de schimbări climatice a fost estimată o sensibilitate medie.
Studiul consideră de asemenea necesară monitorizarea în perioada de operare şi informarea
utilizatorilor infrastructurii rutiere.
Pe baza analizei variabilelor climatice, în Studiul de schimbări climatice este prezentat următorul tabel,
ce sintetizează rezultatele identificării sensibilităţii proiectului în relaţie cu variabilele climatice.
Tabelul nr. 5-7 Identificarea sensibilităţii proiectului in relație cu variabilele climatice
Proiecte de infrastructură rutieră
Nr. Infrastructura Rezultate Interdependenţa Evaluare
Variabile climatice
crt. de transport (utilizatori (Legături de generală
(drum expres) şi venituri) transport) senzitivitate
Creşterea nr. de zile cu temperaturi
1
extreme pozitive
Schimbări ale precipitaţiilor
2
extreme
Schimbări ale vitezei maxime a
3
vântului
157
CNAIR SA
Proiecte de infrastructură rutieră

Nr. Infrastructura Rezultate Interdependenţa Evaluare
Variabile climatice
crt. de transport (utilizatori (Legături de generală
(drum expres) şi venituri) transport) senzitivitate
4 Inundaţii
5 Eroziunea solului
6 Incendii de vegetaţie
Instabilitatea pământului/ alunecări
7
de teren
Creşterea nr. de zile cu temperaturi
8
foarte scăzute
9 Îngheţ-dezgheţ
10 Ceaţă
Tabelul următor, preluat din Studiul de schimbări climatice al proiectului, prezintă rezultatele unei
analize comparative a expunerii proiectului la condiţiile climatice actuale şi viitoare.
Tabelul nr. 5-8 Evaluarea expunerii proiectului „Drum expres Craiova-Piteşti” la condiţiile climatice
(CNAIR, 2020)
Variabile climatice Expunerea la condiţiile actuale Expunerea la condiţiile viitoare
În zonele străbătute de traseul drumului expres
Craiova-Piteşti, valorile medii ale temperaturii aerului
vor înregistra creşteri de 4,3 – 4,6 °C în intervalul
Creşterea frecvenţei de apariţie 2070 – 2099 faţă de perioada de referinţă.
Creşterea numărului temperaturilor foarte ridicate.
În aria de impact a proiectului, media anuală a zilelor
de zile cu Tendinţa semnificativă de
1 afectate de valuri de căldura, va creşte cu 0,5 – 1 zi în
temperaturi extreme creştere a numărului de zile cu
perioada 2021-2050 comparativ cu valorile
pozitive valuri de căldura în zona
înregistrate în perioada 1971 – 2000.
proiectului.
Creşterea numărului de nopţi tropicale cu 10-15 zile
mai mult pe an, faţă de intervalul de referinţă (1971
– 2000)..
Schimbări ale Creşterea numărului cumulat de Creşterea numărului cumulat de zile pe an cu

2 cantităţilor extreme zile pe an cu precipitaţii care precipitaţii care depăşesc 20l/mp în perioada 2021-
de precipitaţii depăşesc 20l/mp. 2050 va fi de 0,25 – 1,5 zile.
Schimbări ale Creştere uşoară a vânturilor puternice (la viteze mai

Nu au fost identificate tendinţe
3 vitezelor maxime ale mari de 10 m / s) – cu până la 2% faţă de situaţia
clare in acest sens
vântului actuală.
În zona proiectului s-au produs Creşterea posibilă a intensităţii şi frecvenţei
inundaţii semnificative în anii inundaţiilor. Ciclul privind schimbările climatice va
4 Inundaţii 1970 (iulie), 1972 (iulie), 1975 creşte frecvenţa episoadelor cu precipitaţii tot mai
(iulie), 1979 (iunie), 1998 (iunie), abundente, pe zone limitate şi pe o durată scurtă, care
2005 (iulie), 2005 (august). vor provoca inundaţii tot mai rapide.
Efectele naturale de eroziune
sunt prezente în câmpii înalte şi Creşterea variaţiilor în structura şi intensitatea
în zonele de deal, fiind influenţate precipitaţiilor poate face solurile mai vulnerabile la
de panta, regimul apei, structura eroziunea apei, iar creşterea aridităţii poate face
5 Eroziunea solului
culturilor, tehnologia de lucru a solurile cu texturi mai fine vulnerabile la eroziunea
solului, alte activităţi umane (de vântului. Cu toate acestea, nu sunt disponibile
exemplu, păşunatul, curăţarea estimări cantitative.
pădurilor)
Risc de incendiu scăzut şi
Creşterea riscului de incendiu de vegetaţie, asociată
6 Incendii de vegetaţie moderat pe cea mai mare parte a
cu creşterea temperaturilor şi a valurilor de căldură.
lungimii proiectului..
158
CNAIR SA
Variabile climatice Expunerea la condiţiile actuale Expunerea la condiţiile viitoare

Probabilitatea de apariţie a
fenomenului alunecărilor de
Probabilitatea de apariţie a fenomenului alunecărilor
teren în zona de incidenţă a
Instabilitatea solului/ de teren în zona de incidenţă a proiectului este una
7 proiectului este una scăzută,
Alunecări de teren scăzută, conform datelor prezentate în capitolul
conform datelor prezentate în
relevant din studiul de schimbări climatice.
capitolul relevant din studiul de
schimbări climatice.
În zona de influenţă a proiectului,
nu au fost înregistrate Temperatura medie a aerului prezintă exclusiv
temperaturi scăzute extreme pe tendinţe de creştere semnificative statistic pe întreg
perioade lungi. cuprinsul României în timpul primăverii şi verii,
Creşterea nr. de zile În zonele străbătute de traseul existând de asemenea tendinţe de creştere a
8 cu temperaturi foarte drumului expres Craiova – temperaturii aerului în timpul iernii.
scăzute Piteşti, valorile temperaturilor În zonele străbătute de traseul drumului expres
medii înregistrate în luna ianuarie Craiova-Piteşti, valorile medii ale aerului vor
2019 au avut abateri de -0,5 °C ÷ înregistra creşteri de 1,6° C în intervalul 2021 – 2050
0,4°C faţă de mediile multianuale faţă de perioada de referinţă (1971 – 2000).
(1981 – 2010).
În zona străbătută de traseul
Se consideră că, în contextul alegerii unui sistem
drumului expres, adâncimea de
9 Îngheţ - Dezgheţ rutier adecvat, în perspectiva condiţiilor viitoare
îngheţ are valori cuprinse între
70-90 cm. nivelul de risc este redus.
Probabilitatea de apariţie este Nu există date clare despre evoluţia acestei variabile
10 Ceaţa
moderată. climatice.
Legendă:
Expunere Fără Scăzută Medie Ridicată
În urma analizei expunerii curente a rezultat ca proiectul are expunere scăzută la variabilele modificări
ale precipitaţiilor extreme, modificări ale vitezei maxime a vântului, eroziunea solului, incendii de vegetaţie, instabilitatea
pământului/fenomene de tasare şi creşterea numărului de zile cu temperaturi foarte scăzute, restul variabilelor fiind
evaluate cu expunere medie.
În cazul analizei expunerii viitoare, a rezultat că proiectul are expunere scăzuta la variabilele modificări
ale vitezelor maxime ale vântului, eroziunea solului, incendii de vegetaţie, instabilitatea pământului fenomene de tasare
şi creşterea numărului de zile cu temperaturi foarte scăzute, expunere medie la variabilele climatice modificări
ale precipitaţiilor extreme, inundaţii, fenomenul de îngheţ-dezgheţ şi ceaşă şi expunere ridicată la creşterea numărului
de zile cu temperaturi extreme pozitive.
5.3.3 Vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice

Pentru a evalua vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice a fost utilizată matricea de
clasificare a vulnerabilităţii, bazată pe analiza dintre sensibilitate şi expunere. Tabelul următor, preluat
din Studiul de schimbări climatice al proiectului, prezintă rezultatele analizei vulnerabilităţii actuale şi
viitoare a proiectului în raport cu variabilele climatice.
159
CNAIR SA
Tabelul nr. 5-9 Vulnerabilitatea actuală şi viitoare a proiectului în raport cu variabilele climatice
(Studiul de schimbări climatice, 2020)
Sensibilitatea Expunere Vulnerabilitate Expunerea Vulnerabilitatea
Vulnerabilitate
generală a curentă a actuala viitoare viitoare
Creşterea accelerată a
Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută
temperaturii
Creşterea nr. de zile cu
temperaturi extreme Medie Scăzută Medie Ridicată Ridicată
pozitive
Schimbări ale mediei
Medie Medie Medie Medie Medie
precipitaţiilor
Schimbări ale
Medie Scăzută Medie Medie Medie
precipitaţiilor extreme
Viteza medie a vântului Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută
Schimbări ale vitezei
Medie Scăzută Medie Scăzută Medie
maxime a vântului
Inundaţii Medie Medie Medie Medie Medie
Eroziunea solului Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută
Incendii de vegetaţie Medie Scăzută Medie Scăzută Medie
Instabilitatea pământului/
alunecări de teren
Creşterea nr. de zile cu
temperaturi foarte scăzute
Fenomenul de îngheţ-
Medie Medie Medie Medie Medie
dezgheţ
Ceaţa Medie Medie Medie Medie Medie
Legendă
Vulnerabilitate Fără Scăzută Medie Ridicată

Conform Studiului de schimbări climatice, variabila climatică care ar putea genera o vulnerabilitate
ridicată în condițiile viitoare este reprezentată de creşterea numărului de zile cu temperaturi extreme
pozitive, datorită fenomenului de încălzire globală.
5.4 SOLUL
5.4.1 Informaţii generale
Principalele tipuri de sol regăsite în zona traseului drumului expres Craiova – Piteşti şi care implicit
vor fi afectate de implementarea proiectului, sunt solurile brune, într-o proporţie de peste 50 %
respectiv solurile luvice şi verisolurile cu un procentaj de apropximativ 30 %.
160
CNAIR SA
Cernoziomuri cambice
Vertisoluri 1% Erodisoluri
14% 6%
Luvisoluri albice
Soluri pseudogleice (podzolice argiloiluviale)
2% 13%
Soluri gleice
1%
Protosoluri aluviale
2%
Soluri brun-roscate
luvice (podzolite)
14%
Soluri aluviale
9%
Soluri brun-roscate
3% Soluri brune
argiloiluviale
6%
Soluri brune-luvice
(podzolite) Soluri brune eu-mezobazice
15% 14%
Figura nr. 5-10 Tipurile de soluri din limita de construcţie a drumului expres Craiova - Piteşti
În zona proiectului propus nu au fost identificate arii protejate din punct de vedere pedologic.
161
CNAIR SA
Figura nr. 5-11 Tipurile de soluri din zona proiectului propus
5.4.2 Starea actuală a solurilor din zona traseului drumului

În anul 2018, conform Raportului privind starea mediului, realizat de APM Olt, la nivelul judeţului
siturile contaminate aferente depozitelor industriale aferente societăţiior cu profil metalurgic, SC SMR
SA Balş, SC Alro SA Slatina, SC Alprom SA Slatina şi SC Ecomin SRL – punct de lucru Slatina,
ocupau o suprafaţă de 41,4 ha. Facem preciazarea că, traseul drumului expres Craiova – Piteşti, va
trece prin proximitatea acestor halde aparţinând societăţilor mai sus amintite. De asemenea un alt
factor care afectează solul în judeţul Olt şi implicit în zona proiectului propus o reprezintă alunecările
de teren, unde la nivelul municipiului Slatina, o suprafaţă de 32 de ha este susceptibilă la acest fenomen.
Alte zone cu astfel de probeleme se regăsesc şi la nivelul localităţiilor: Valea Marea – 52 ha, Priseaca –
42 ha şi Milcov – 10 ha, localităţi care vor fi traversate de drumul expres propus.
Conform Raportului privind starea mediului, din anul 2018, APM Dolj, nu a identificat, la nivelul
judeţului zone afectate de procese naturale, accidente majore de mediu sau poluări accindetale cu
impact major asupra mediului.
162
CNAIR SA
Din punct de vedere al siturilor contaminate din judeţul Dolj, APM consideră că există doar situri
potenţial contamintate, unde există o poluare „istorică”, la nivelul amplsamentelor Depozitului
ecologic Mofleni, dar şi în cazul amplsamentelor Ford România şi Electroputere Craiova SA, însă în
zona amplasamentului proiectului drumului expres Craiova - Piteşti nu au fost identificate situri
contaminate.
În Raportul privind starea mediului, APM Argeş, nu a indentificat în zona amplasamentului situri
potenţial contaminate sau contaminate. Singurele surse susceptibile a afecta calitate solului sunt
reprezentate de traficul auto respectiv marile unităţi industriale care îşi desfăşoară activitatea în
localităţile travesate.
Conform inventarului naţional al siturilor contamintate, la nivelul judeţului Argeş, este semnalată
existenţa depozitului de deşeuri municipale Curtea de Argeş, depozit ce intră sub incidenţa
prevederilor HG. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care la data prezentă este închis în
conformitate cu Contractul de lucrări cuprins în proiectul „Managementul Integrat al deşeurilor solide
în judeţul Argeş” etapa a doua. Proiectul propus însă nu se se dezvoltă în zona depozitului de deşeuri
amintiti mai sus.
5.5 GEOLOGIA SUBSOLULUI

5.5.1 Caracteristicile geologice generale ale zonei proiectului
Caracterizarea geologică a traseului drumlui expres Craiova – Piteşti a fost realizată urmând structurile
geologice traversate pe direcţia Craiova – Piteşti. De la vest spre est traseul drumului expres traversează
zona de piemont şi de câmpie cu structuri geologice tabulare.
Traseul drumului expres traversează zona de contac dintre Piemontul Getic şi Câmpia Română, ce
prezintă omogenitate din punct de vedere al depozitelor geologice. De-a lungul traseului sunt
traversate depozite holocene şi pleistocene şi numeroase văi ce prezintă depozite fluvitile, cea mai
mare fiind Valea Oltului, în aproierea de oraşul Slatina.
De la Craiova până la Balş, traseului drumului expres traversează depozite leossoide, nisipuri de dune,
pietrişuri şi nisipuri şi Văile Teşluiului şi Olteţului cu depozite lacustre şi fluviatile.
Între Balş şi Slatina, drumul expres traversează depozite leossoide si leoddoide, nisipuri de dune,
pietrişuri şi nisipuri şi trece prin Valea Oltului ce prezintă depozite fluviatile.
De la Balş la Piteşti traseul interceptează depozite leossoide, nisipuri de dune, pietrişuri, nisipuri şi
argile, traversând vaile râurilor Milcov (Urlătura), Cinculeasa, Dârjov, Iminog, Mogoşeşti, Plapocea,
Plapocea Mică, Şuica, Negrişoara, Vedea, Vediţa, Ulmul Mare, Mârghia, Cotmeana, Bumbuieni, Valea
Copacilor, Teleorman, Albota, Dâmbovnic, Raţa, Neajlov şi Rgogoz, ce prezintă depozite fluviatile.
În figura următoare este prezentată distribuţia spaţială a depozitelor geologice existente în zona
proiectului analizat.
163
CNAIR SA
Figura nr. 5-12 Depozite geologice prezente în zona proiectului
5.5.2 Gropi de împrumut şi alte surse de materiale

Proiectul drumului expres Craiova – Piteşti, nu presupune realizarea de gropi de împrumut, materialele
necesare implementării proiectului fiind preluate de la furnizorii zonali.
164
CNAIR SA
5.5.3 Alunecări de teren

În ceea ce priveşte fenomenele alunecărilor de teren, sudul Podişului Getic şi nordul Câmpiei Române
sunt reprezentate de altitudini joase (200-300 m) şi de un relief alcătuit din intefluvii şi câmpuri netede,
ce nu prezintă un risc ridicat pentru alunecări de teren. Riscul scăzut pentru alunecări este dat şi de
lipsa subtratelor argiloase.
În judeţul Dolj, alunecările active au o extindere redusă, întâlnindu-se pe versanţii văilor Jiu şi
Amaradia şi pe văile torenţiale, fiind alunecări de mică adâncime sau profunde şi având un caracter
plastic sufozionar (alunecările din dealul Tarniţa, de pe versantul stâng al Amaradiei). Alte sectoare
afectate de alunecări de teren s-au manifestat pe interfluviul pâraielor Argetoaia – Raznic, în partea de
nord-vest a judeţului, interfluviul dintre p. Pleşoiu şi p. Terpeziţa, în partea de vest, pe versantul drept
al p. Baboia, în partea central-vestică şi în versanţii de pe partea dreaptă ai râului Jiu.
În judeţul Olt, localităţile cele mai afectate de fenomenul alundecărilor de teren sunt municipiul Slatina
şi comuna Văleni, acestea fiind alunecări reactive.
5.5.4 Zone importante pentru conservarea valorilor

geologice, paleontologice şi speologice
Pe traseul drumului expres sau în proximitatea acestuia nu este localizată nicio rezervaţie geologică,
paleontologică, speologică sau mixtă.
De asemenea nu este localizat niciun Geoparc desemnat sau în curs de desemnare sau recunoscut în
Reţeaua Globală a Geoparcurilor.
5.5.5 Zone importante din punct de vedere al prezenţei

resurselor de subsol
Din punct de vedere al resurselor subsolului în zona traseului drumului expres se întâlnesc zăcăminte
petrolifere şi gazeifere şi roci de construcţie.
Zăcăminte petrolifere şi gazeifere se găsesc la Balş, iar rocile de construcţie, numite roci utile sunt
nisipurile şi pietrişurişile ce se exploatează cu precădere din albia râurilor Olt, Olteţ şi Vedea.
5.5.6 Structura tectonică, activitate seismologică

Conform Standardului Românesc de „Zonare seismică. Macrozonarea Teritoriului României” (SR
11100-1:1993), zona analizată prezintă intensitatea seismică cu valori de 71 şi 82 grade pe scara
Mercalli.
165
CNAIR SA
Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I prevederi de proiectare pentru
clădiri, indicativ P100-1/2013”, amplasamentele analizate au acceleraţia terenului cu valori cuprinse
între Ag = 0,20 g şi Ag = 0,25 g (pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225
ani).
5.6 BIODIVERSITATEA
5.6.1 Prezentarea zonelor de intersectare a proiectului cu
ariile naturale protejate
Au fost utilizate limitele în format vectorial ale ariilor naturale protejate (situri de interes comunitar,
arii de protecţie specială avifaunistică şi arii naturale protejate de interes naţional), în vederea
identificării ariilor naturale protejate intersectate de proiect sau situate în vecinătatea amplasamentului
proiectului, disponibile începând cu data de Martie 2020 pe pagina Ministerului Mediului
(reprezentând cea mai recentă versiune a datelor geospaţiale disponibilă la momentul elaborării
prezentului Raport).
În acest fel, s-a remarcat faptul că traseul drumului expres intersectează sau se învecinează cu arii
naturale protejate de interes local, naţional şi comunitar.
În tabelul de mai jos sunt prezentate ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de traseul
drumului expres.
Tabelul nr. 5-10 Ariile protejate de interes comunitar intersectate de traseul drumului expres
Nr. Judeţ Numele şi codul ariei naturale protejate
1. Olt ROSCI0266 Valea Olteţului
2. Vâlcea, Olt şi Teleorman ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
În tabelul de mai jos sunt prezentate ariile naturale protejate de interes naţional intersectate de proiect.
Tabelul nr. 5-11 Ariile protejate de interes naţional intersectate de traseul drumului expres
Nr. Judeţ Numele şi codul ariei naturale protejate Relaţia faţă de aria protejată
1. Olt IV.43. Valea Olteţului Intersectează
Este prezentată în figura următoare distribuţia ariilor naturale protejate intersectate de proiect, în
raport cu traseul propus al drumului expres Craiova – Piteşti.
166
CNAIR SA
Figura nr. 5-13 Ariile protejate din zona proiectului
5.6.1.1 Situri Natura 2000

Au fost prezentate în detaliu zonele de intersecţie ale traseului drumului expres cu limitele siturilor
Natura 2000 în cadrul Studiului de Evaluare Adecvată depus anterior la Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului. În studiu au fost analizate şi evaluate şi potenţialele impacturi asupra siturilor
Natura 2000 şi a inclus o serie de măsuri de evitare şi reducere a impacturilor semnificative identificate.
Mai jos sunt prezentate pe scurt siturile Natura 2000 intersectate de proiect.
ROSCI0266 Valea Olteţului

Situl de importanţă comunitară ROSCI0266 Valea Olteţului este situat în regiunea biogeografică
continentală şi este inclus în totalitate în teritoriul administrativ al judeţului Olt, acoperind o suprafaţă
de 1568.50 ha. Situl ROSCI0266 se suprapune aproape în totalitate cu aria naturală protejată de interes
167
CNAIR SA
naţional IV.43. Valea Olteţului, iar în partea de sud în apropierea localităţilor Fălcoiu şi Cioroiu se
suprapune cu ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.
Desemnarea acestui sit s-a impus ca urmare a existenţei şi necesităţii protejării şi conservării a două
tipuri de habitate (92A0, 91F0), a unei specii de plante (Marsilea quadrifolia), a unei specii de nevertebrate
(Ophiogomphus cecilia), a trei specii de herpetofaună (Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis), a
patru specii de peşti (Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Romanogobio kesslerii, Sabanejewia balcanica) şi două
specii de mamifere de intes comunitar (Lutra lutra, Rhinolophus hipposideros). Proiectul drumului expres
intersectează situl ROSCI0266 Valea Olteţului între km 22+400 şi km 23+500 al traseului, în zona
nordică a ariei naturale protejate.
Figura nr. 5-14 Localizarea proiectului în raport cu ROSCI0266 Valea Olteţului

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este localizată pe teritoriul
administrativ al judeţelor Vâlcea, Olt şi Teleorman.
Situl a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea a 14 de specii de păsări menţionate în Anexa I
a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi 78 de specii de păsări cu migraţie regulată, neincluse în Anexa
I a Directivei Păsări. În urma evaluării sitului conform criteriilor BirdLife International şi acordării
168
CNAIR SA
criteriilor C1, C2, C3, C4, C6, ROSPA0106 a fost desemnat sit IBA3. Proiectul drumului expres
intersectează situl ROSPA0106 în două secţiuni, prima secţiune între km 44+350 şi km 46+000 şi a
doua secţiune între km 47+250 şi km 48+200.
Figura nr. 5-15 Localizarea proiectului în raport cu ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
5.6.1.2 Arii naturale protejate de interes naţional

IV.43. Valea Olteţului
Limitele Rezervaţiei Naturale Valea Olteţului se suprapun cu limitele sitului Natura 2000 ROSCI0266
Valea Olteţului. Aceasta corespunde categoriei ariei naturale protejate de tip mixt de interes naţional,
care a fost desemnată prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone şi corespunde categoriei IV IUCN. Suprafaţa acestei rezervaţii protejate, iniţial a fost
de 900 ha, pe suprafaţa judeţului Olt, localităţile: Balş, Bîrza, Voineasa, Pîrşcoveni, Osica de Sus,
Dobrun, Fălcoiu.
Această rezervaţie are limita nordică începând cu podul peste râul Olteţ al căii ferate, pe suprafaţa
localităţii Balş, continuându-se spre est cu limitele sudice ale parcelelor cadastrale Pd 42, A 39 şi Pd
18 (în localitatea Balş), N 37, A 38, Pd Zăvoiul Bîrzei, A 46, Pd 48, Pd 50, Pd 45, A 52, Pd 54, N 81
3 Important Bird and Biodiversity Areas http://www.birdlife.org/worldwide/programmes/sites-habitats-ibas

169
CNAIR SA
Pd 81, N 81, Pd 82 (comuna Barza), P 21, N 21, A 21, intravilan Pîrşcoveni, A 40, Pd 50, N 50, Pd
49, Pd 52 (comuna Pîşcoveni), A 44, N 47, Pd 47, P 48, A 54 (comuna Osica de Sus) şi se continuă cu
limita bazei interioare a digului de protecţie până la vărsare în râul Olt (lacul de acumulare Drăgăneşti),
învecinată cu limita sudică a parcelelor cadastrale Pd 34, A 34, Pd 29, A 29.
Limita estică a rezervaţiei porneşte de la intersecţia dintre digul de apărare de pe partea stângă al râului
Olteţ cu digul lacului de acumularea Drăgăneşti, traversează râul Olteţ în zona de vărsare a acestuia în
râul Olt, până în zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă al râului Olteţ cu digul
lacului de acumulare Drăgăneşti.
Limita sudică a rezervaţiei porneşte de la zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă
al râului Olteţ cu digul lacului de acumulare Drăgăneşti şi se continuă spre vest, urmărind baza
interioară a digului de protecţie până la vărsare, care este reprezentată de limitele nordice ale parcelelor
cadastrale N 126, A 45, A 44, Pd 43. De asemenea, limita sudică se continuă cu limitele nordice ale
parcelelor cadastrale Pd 49, intravilanul localităţii Bobu, limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 47,
Pd 45 (comuna Osica de Sus), A 51, P 21, N 21 (comuna Pîrşcoveni), Pd 1, A 2, Pd 5, A 7, Pd 13, Pd
14, Pd 83 (pădurea Ulmet, comuna Dobrun), limita intravilanului satului Chilii şi limitele nordice ale
parcelelor cadastrale N 77, N 50, N 59, Pd 57, P 56, Pd 36, Pd 37, Pd 38, Pd 39, A 44, Pd 21, Pd 20,
Pd 17, Pd 16 (comuna Voineasa) şi Pd 42, N 45, Pd 45 (oraşul Balş) până la podul CFR peste râul
Olteţ.
Limita vestică a rezervaţiei este reprezentată de podul CFR peste râul Olteţ situat pe teritoriul localităţii
Balş. Între digurile de apărare Rezervaţia Naturală Valea Olteţului cuprinde albia râului Olteţ, pe o
distanţă de circa 38 km.
Această rezervaţie este reprezentată de următoarele specii: Ciconia ciconia, Egretta alba, Egretta garzetta,
Lanius collurio, Lanius minor, Lanius excubitor, Hirundo rustica, Delichon urbica, Riparia riparia, Carduelis
carduelis, Carduelis chloris, Emberiza hortulana, Oriolus oriolus, Cinclus cinclus, Erpobdella octoculata, Hirundo
medicinalis, Lacerta agilis, Lacerta taurica, Lacerta praticola, Bombina variegata, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Hyla
arborea, Rana ridibunda, Rana esculenta, Natrix tessellata, Leuciscus leuciscus, Leuciscus cephalus, Alburnus
alburnus, Gobio gobio, Barbus barbus, Acerina cernua, Sabanejewia romanica, Cobitis elongata, Carassius carassius,
Arvicola terrestris, Crocidura leucodon, Dianthus trifasciculatus ssp. deserti, Ranunculus constantinopolitanus,
Marsilea quadrifolia, Typha minima, Equisetum maximum, Equisetum palustre, Cystopteris fragilis, Alnus glutinosa,
Fagus silvatica, Quercus robur, Populus alba, Salix fragilis, Salix alba, Salix purpurea, Humulus lupulus, Ulmus
minor, Urtica dioica, Urtica urens, Rumex conglomeratus, Polygonum aviculare, Polygonum hidropiper, Polycnemum
arvense, Polycnemum arvense forma pumilum, Kochia laniflora, Silene trinervia, Silene otites, Silene viridiflora, Silene
alba, Cucubalus baccifer, Saponaria officinalis, Euphorbia lingulata, Clematis vitalba, Myosurus minimus,
Ranunculus sceleratus, Ranunculus auricomus, Ranunculus repens, Ranunculus constantinopolitanus, Ranunculus
stevenii, Ranunculus acer, Adonis vernalis, Chelidonium majus, Erysimum cuspidatum, Rorippa austriaca, Rorippa
silvestris, Rorippa neogradensis var. balsensis, Viola odorata, Viola hirta, Viola arvensis, Sedum maximum, Sedum
acre, Parnassia palustris, Crataegus monogyna, Rubus caesius, Potentilla reptans, Aremonia agrimonioides, Rosa
spinosissima, Melilotus albus, Trifolium hybridum, Vicia cracca, Althaea officinalis, Staphylea pinnata, Rhamnus
frangula, Cicuta virosa, Oneanthe banatica, Lysimachia nummularia, Physalis alkekengi, Solanum dulcamara,
Scutellaria hastifolia, Chaiturus marrubiastrum, Asperula taurina, Asperula glauca, Dipsacus silvester, Campanula
trachelium, Erigeron annua, Doronicum hungaricum, Inula salicina, Xanthium strumarium, Centaurea arenaria,
170
CNAIR SA
Chrysopogon grillus oltenicus, Beckmannia eruciformis, Agrostis pisidica, Calamagrostis canescens, Oryzopsis virescens,
Bromus mollis forma nanus, Bromus squarosus var. Balşensis, Poa silvicola, Catabrosa aquatica, Glyceria plicata,
Vulpia myuros, Haynaldia hystrix.
Proiectul drumului expres intersectează Rezervaţia Naturală Valea Olteţului între km 22+400 şi km
23+500 a traseului, în zona nordică a rezervaţiei.
5.6.2 Prezentarea zonelor de învecinare a proiectului cu ariile

naturale protejate
5.6.2.1 Situri Natura 2000
ROSCI0168 Pădurea Sarului
Situl de importanţă comunitară ROSCI0168 Pădurea Sarului este localizat pe teritoriul a două judeţe
(99% Olt, 1% Vâlcea). Situl are o suprafaţă totală de 6770.30 ha. Situl a fost desemnat pentru protejarea
şi conservarea a unui tip de habitate Natura 2000 (91M0), patru specii de nevertebrate (Cerambyx cerdo,
Euphydryas maturna, Lucanus cervus, Morimus asper funereus), a unei specii de herpetofaună (Triturus cristatus)
şi a unei specii de mamifere (Lutra lutra). Proiectul drumului expres se învecinează cu situl ROSCI0168
Pădurea Sarului la aproximativ 280 m, în zona sudică a ariei naturale protejate.
171
CNAIR SA
Figura nr. 5-16 Localizarea proiectului în raport cu ROSCI0168 Pădurea Sarului
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş este localizată
în totalitate pe teritoriul administrativ al judeţului Argeş şi este constituită din cinci corpuri de apă
(lacuri) situate în amonte şi aval de municipiul Piteşti.
Situl a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea a 23 de specii de păsări menţionate în Anexa I
a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi 133 de specii de păsări cu migraţie regulată, neincluse în
Anexa I a directivei.
În urma evaluării sitului conform criteriilor BirdLife International şi acordării criteriilor C3 şi C4,
ROSPA0062 a fost desemnat sit IBA4.
Această arie nu este intersectată de traseul drumului expres, ci se află la o distanţă de aproximativ 1,3
km.
4 Important Bird and Biodiversity Areas http://www.birdlife.org/worldwide/programmes/sites-habitats-ibas

172
CNAIR SA
Figura nr. 5-17 Localizarea proiectului în raport cu ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
ROSCI0045 Coridorul Jiului

Situl Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului se află la o distanţă de circa 7,6 km vest de limita
proiectului. Între proiect şi acest sit nu există o conexiune hidraulică, ce ar putea să conducă la apariţia
unui impact.
173
CNAIR SA
Figura nr. 5-18 Localizarea proiectului în raport cu ROSCI0045 Coridorul Jiului
174
5.6.3 Infrastructura Verde

Proiectul intersectează zone ce formează infrastructura verde, compusă din totalitatea ecosistemelor/
habitatelor naturale şi semi-naturale, sau antropice, corpuri de apă naturale şi artificiale (infrastructura
„albastră”, parte componentă a infrastructurii verzi). Componentele esenţiale ale infrastructurii verzi
sunt reprezentate de siturile Natura 2000 (ROSCI0266, ROSCI068, ROSPA0106, ROSPA0062) şi ele
au rolul de a asigura procesele naturale care menţin viaţa şi care sunt în principal responsabile de
producerea bunurilor şi serviciilor ecosistemice de care depinde menţinerea biodiversităţii, dar şi
menţinerea/ dezvoltarea infrastructurii socio-economică.
Zonele naturale sunt bogate în elemente ale biodiversităţii şi sunt vitale, deoarece ele constituie un
rezervor genetic şi populaţional, în special pentru ecosistemele degradate. Acestea sunt administrate
la scară spaţio-temporală mare, iar zonele antropizate, precum grădini, terenuri agricole, parcuri, etc.,
sunt administrate la scară spaţio-temporală mică. Spaţiile verzi antropizate sunt şi ele importante,
deoarece funcţionează ca medii de dispersie atât pentru plante, cât şi pentru animale.
În figura următoare se evidenţiază sistemele naturale şi antropizate verzi, din zona proiectului şi din
apropierea acestuia.
Figura nr. 5-19 Infrastructura verde din zona proiectului
Importanţa unora dintre siturile Natura 2000 din zona proiectului este confirmată şi de includerea în
baza de date a Zonelor Cheie pentru Biodiversitate (http://www.keybiodiversityareas.org) a
175
următoarelor situri, în principal pentru îndeplinirea cerinţelor corespunzătoare IBA (en: Important
Birds Areas):
Valea Oltului Inferior;
Lacurile de acumulare de pe Argeş.
Figura nr. 5-20 Zone Cheie pentru Biodiversitate aflate în zona de implementare a proiectului
drumului expres Craiova – Piteşti (sursa imaginii: www.keybiodiversityareas.org)
5.6.4 Coridoare ecologice

Siturile Natura 2000 analizate au rolul important de a asigura conectivitatea ecologică. Rolul acesta
este esenţial pentru păstrarea viabilităţii populaţiilor tuturor speciilor de floră şi faună care se regăsesc
în interiorul limitelor acestora şi sunt protejate.
Nucleele de prezenţă/ populaţionale de nivel regional pentru una sau mai multe specii de mamifere
(nuclee cu suprafaţă > 10 km2) sunt reprezentate de ariile de importanţă cominitară care sunt
intersectate de proiectul propus sau se află în imediata vecinătate (ROSCI0168 Pădurea Sarului,
ROSCI0266 Valea Olteţului, ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, ROSPA0062 Lacurile de acumulare
de pe Argeş). În consecinţă, coridoarele ecologice care unesc aceste nuclee sunt de nivel regional.
Animalele sălbatice, pentru a-şi satisface nevoile de hrană, adăpost, reproducere, extinderea teritoriului
etc., efectuează deplasări de amploare mai mare (deplasări ale speciilor migratoare – deplasări
sezoniere, de ex.: de pe un continent pe altul) sau mai mică (deplasări ale speciilor rezidente – deplasări
nictemerale la lilieci sau în căutare de hrană şi/ sau parteneri la mamiferele mari), adesea străbătând
bariere geografice (păduri, ape, munţi etc.) sau artificiale (căi de comunicaţie, centre urbane, canale de
navigaţie, terenuri agricole etc.).
176
Pentru speciile de păsări sunt importante rutele de migraţii ale acestora, zonele de popas, cât şi zonele
de hrănire şi odihnă. În cazul păsărilor, în primul rând, se iau astfel în considerare zonele de
concentrare sau cuibărit (core areas / nuclee), ca fiind habitate caracteristice, conectate cu cele de
staţionare, hrănire şi deplasare. În cazul speciilor strict de pasaj se iau în considerare habitatele specifice
de hrănire / staţionare şi coridoarele / culoarele de deplasare, în cazul în care acestea pot fi trasate
efectiv. Cât despre bariere propriu-zise, nu se poate discuta la păsări, pentru că ele au capacitatea de a
zbura peste obstacole, însă există ameninţări pe rutele de deplasare, cum a fi în cazul de faţă,
construirea drumului expres, deoarece afectează speciile de păsări prin coliziunea cu autoturismele.
Pe lângă coridoarele ecologice regionale, proiectul intersectează şi coridoare locale, independente sau
legate de coridoarele regionale.
Căile de dispersie (coridoare) sunt reprezentate de văile râurilor importante, pentru o serie de
organisme, însă pentru alte specii pot funcţiona ca bariere ecologice. De asemenea, habitate importante
sunt ecosistemele lentice, cu rol major în procesele de dispersie şi migraţie a organismelor.
Conform Planului de management, prezenţa speciei Canis lupus este posibilă în situl ROSCI0168
Pădurea Sarului, fiind cel puţin în tranzit, deoarece există coridoare ecologice ce ar putea favoriza
prezenţa acestuia aici, specia prezentând o mobilitate crescută, iar cervidele au populaţii cu efective
însemnate, ce pot constitui o atracţie, fiind prădător.
Amplasamentul proiectului drumului expres Craiova – Piteşti traversează coridorul ecologic ce uneşte
situl ROSCI0266 Valea Olteţului cu situl ROSCI0168 Pădurea Sarului. Având în vedere faptul că
Formularul standard menţionează specia Lutra lutra în ambele situri, acest coridor ecologic este
important pentru deplasarea speciei. Acesta are un nivel minim de permeabilitate pentru specie, din
cauza gradului ridicat de urbanizare şi ca o consecinţă în principal a infrastructurii de transport. De
asemenea, traversează şi o barieră ecologică de pe Valea Oltului.
Din punct de vedere al conectivităţii ecologice, un alt set de elemente foarte importante, este
reprezentat de coridoarele acvatice. Reţeaua hidrologică intersectată de proiect este reprezentată de
două cursuri importante: Râul Olt şi Râul Olteţ, cu rol ecologic important pentru speciile de faună
dependente de apă (inclusiv păsări şi mamifere).
Reţeaua hidrologică bogată şi existenţa unor suprafeţe acoperite cu păduri reprezintă principalele
elemente care asigură menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii în zona studiată. Evitarea şi reducerea
impactului asupra coridoarelor ecologice se poate realiza prin:
Evitarea afectării nucleelor de habitate favorabile;
Asigurarea permeabilităţii drumului expres, cu precădere în zona coridoarelor ecologice.
Coridoarele ecologice prezente în zona sitului se pot observa în figura de mai jos.
177
Figura nr. 5-21 Harta coridoarelor ecologice la nivelul României
Figura nr. 5-22 Harta coridoarelor ecologice din zona proiectului
178
5.6.5 Informaţii despre flora şi fauna locală

În cadrul Studiului de evaluare adecvată, depus anterior la Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, a fost realizată prezentarea detaliată a elementelor de vegetaţie – habitate naturale şi specii
de floră de interes comunitar, identificate în interiorul ariilor naturale protejate Natura 2000 cu care
proiectul se intersectează. Studiul a inclus informaţii atât asupra habitatelor pe care traseul drumului
expres le străbate, cât şi habitate aflate în vecinătatea traseului, fiind astfel evaluate şi analizate
potenţialele impacturi pe care implementarea proiectului le poate genera asupra acestora. Rezultatele
obţinute au fost concretizate într-o serie de măsuri de evitare şi reducere a impacturilor identificate.
În cele ce urmează prezentăm un scurt rezumat al elementelor de vegetaţie identificate în Studiul de
evaluare adecvată, urmând să detaliem în secţiunile de mai jos situaţia existentă privind prezenţa
habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună de-a lungul traseului drumului expres Craiova – Piteşti,
atât din afara limitelor ariilor naturale protejate cât şi din interiorul acestora.
5.6.5.1 Plante inferioare şi superioare

Date despre flora existentă în zona proiectului au fost culese atât din activităţile de teren, cât şi din
literatură. Diversitatea spectrului floristic în zonele aflate în interiorul şi în afara limitelor ariilor
naturale protejate prezintă indici de diversitate destul de ridicaţi considerând lungimea traseului
drumului expres, care străbate o diversitate ridicată de clase de habitate. Majoritatea taxonilor
corespund speciilor comune de floră spontană (specii terestre, palustre şi acvatice), la care se adaugă
numeroase specii antropofile (ruderale şi segetale), dar şi specii invazive.
Singurul sit din zona proiectului care a fost desemnat pentru protejarea unei specii de plante este situl
ROSCI0266 Valea Olteţului.
În general amplasamentul este ocupat de culturi agricole, pe lângă care pot fi intâlnite păduri şi terenuri
antropizate, ocupate de specii segetale şi ruderale şi specii cultivate. Tronsonul 1 al drumului expres
este reprezenteat de astfel de vegetaţie.
La nivelul Tronsonului 2, între km 17+700 şi km 22+400 traseul drumului expres traversează
preponderent terenuri agricole, iar pe lungimi reduse traversează pajişti şi corpuri de pădure. Între km
22+400 şi km 23+500, drumul expres intersectează situl ROSCI0266 Valea Olteţului şi Rezervaţia
Naturală IV.43. Valea Olteţului, iar vegetaţia acestuia este descrisă detaliat mai jos. De asemenea,
drumul expres trece prin vecinătate sitului ROSCI0168 Pădurea Sarului, la aproximativ 280 m distanţă,
iar detaliile despre vegetaţia acestui sit sunt prezentate mai jos. Între km 23+500 şi km 44+350 drumul
expres traversează culturi agricole, iar pe lungimi reduse traversează pajişti şi corpuri de pădure. Între
km 44+350 şi km 46+000 traseul drumului expres traversează râul Olt în zona sitului ROSPA0106
Valea Oltului Inferior, de asemenea este traversat şi între km 47+250 şi km 48+200. Apoi traseul
traversează terenuri agricole.
Tronsonul 3 şi 4 traversează terenuri agricole, livezi, corpuri de pădure şi corpuri de apă, în zonele de
traversare a râurilor dezvoltându-se vegetaţie specifică de luncă.
Conform fişelor tehnice de transmitere – defrişare, unităţile amenajistice 74 A, 74 C, 228 D, 228 E,
228F au în compoziţia arboretului Quercus cerris şi Quercus frainetto; în unitatea amenajistică 74 E este
179
Quercus cerris, Quercus frainetto şi diverse specii tari; 57 A - Robinia pseudoacacia; 75 - Quercus cerris şi diverse
specii tari; 250J - Populus alba; 250 L - arborete tinere de plop; 250 M - arborete tinere de plop şi Populus
alba; 250 B - Populus alba şi Populus nigra; 251 B - Populus alba, Populus nigra şi arborete tinere de plop;
420 A - Robinia pseudoacacia, Fraxinus excelsior şi diverse specii tari; 477 - Robinia pseudoacacia, Quercus
petraea şi diverse specii tari şi moi; 464 A – Salix alba, Populus alba şi Elaeagnus angustifolia.
Pe amplasamentul proiectului şi în imediata vecinătate a acestuia nu au fost identificate specii de floră
de interes conservativ.
ROSCI0266 Valea Olteţului şi Rezervaţia Naturală IV.43. Valea Olteţului

Referitor la speciile de floră de interes conservativ, în cadrul sitului ROSCI0266, conform
Formularului standard (decembrie 2019) este protejată şi conservată o singură specie de plante de
interes comunitar, Marsilea quadrifolia. Pe lângă această specie, în Formularul standard se precizează că
în sit sunt prezente alte şapte specii de plante importante: Dianthus trifasciculatus ssp. deserti, Iris
pseudacorus, Medicago arabica, Nuphar lutea, Nymphaea alba, Trifolium michelianum, Typha minima.
Pe lângă acestea, speciile prezente în Rezervaţia Naturală Valea Olteţului, conform Planului de
management al sitului ROSCI0266, care se suprapune cu această arie, sunt umătoarele: Adonis vernalis,
Agrostis pisidica, Alnus glutinosa, Althaea officinalis, Aremonia agrimonioides, Asperula glauca, Asperula taurina,
Beckmannia eruciformis, Bromus mollis forma nanus, Bromus squarosus var. balşensis, Calamagrostis canescens,
Campanula trachelium, Catabrosa aquatica, Centaurea arenaria, Chaiturus marrubiastrum, Chelidonium majus,
Chrysopogon grillus oltenicus, Cicuta virosa, Clematis vitalba, Crataegus monogyna, Cucubalus baccifer, Cystopteris
fragilis, Dipsacus silvester, Doronicum hungaricum, Equisetum maximum, Equisetum palustre, Erigeron annua,
Erysimum cuspidatum, Euphorbia lingulata, Fagus silvatica, Glyceria plicata, Haynaldia hystrix, Humulus lupulus,
Inula salicina, Kochia laniflora, Lysimachia nummularia, Melilotus albus, Myosurus minimus, Oneanthe banatica,
Oryzopsis virescens, Parnassia palustris, Physalis alkekengi, Poa silvicola, Polycnemum arvense, Polygonum aviculare,
Polygonum hidropiper, Polycnemum arvense forma pumilum, Populus alba, Potentilla reptans, Quercus robur,
Ranunculus acer, Ranunculus auricomus, Ranunculus constantinopolitanus, Ranunculus repens, Ranunculus sceleratus,
Ranunculus stevenii, Rhamnus frangula, Rorippa austriaca, Rorippa neogradensis var. balsensis, Rorippa silvestris,
Rosa spinosissima, Rubus caesius, Rumex conglomeratus, Salix alba, Salix fragilis, Salix purpurea, Saponaria
officinalis, Scutellaria hastifolia, Sedum acre, Sedum maximum, Silene alba, Silene otites, Silene trinervia, Silene
viridiflora, Solanum dulcamara, Staphylea pinnata, Trifolium hybridum, Ulmus minor, Urtica dioica, Urtica urens,
Vicia cracca, Viola arvensis, Viola hirta, Viola odorata, Vulpia myuros, Xanthium strumarium.
Conform Planului de management al sitului ROSCI0266, în acest sit vegetaţia naturală este compusă
din specii precum: dintre speciile lemnoase: Acer platanoides, Alnus glutinosa, Carpinus betulus, Cerasus
avium, Cornus sanguinea, Crataegus sp., Fraxinus sp., Fraxinus ornus, Ligustrum vulgare, Malus silvestris, Quercus
robur, Quercus cerris, Quercus frainetto, Pirus piraster, Populus alba, Populus nigra, Prunus spinosa, Robinia
pseudoacacia, Rosa canina, Rubus hirtus, Tilia sp., Sambucus nigra, Salix alba, dintre speciile ierboase ce
însoţesc speciile lemnoase: Actaea spicata, Ajuga reptans, Alliaria officinalis, Anemone nemorosa, Asarum
europaeum, Asperula odorata, Carex sp., Cytisus sp., Dactylis glomerata, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa,
Deschampsia flexuosa, Euphorbia amygdaloides, Festuca drymeja, Festuca pseudovina, Ficaria ranunculoides, Galium
schultesii, Genistra sp., Geranium roberţianum, Glecoma hirsuta, Hypericum perforatum, Isopyrum thalictroides,
Lamium galeobdolon, Lapsana communis, Lathyrus vernus, Luzula sp., Lychnis coronaria, Mercurialis perennis,
180
Mycelis muralis, Melica uniflora, Oxalis acetosela, Pirola secunda, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra, Ranunculus sp.,
Symphytum tuberosum, Stellaria holostea, Scrophularia nodosa, Viola hirta, iar dintre speciile ce se întâlnesc în
pajiştile naturale: Agrostis tenuis, Agrostis rupestris, Anthoxanthum odoratum, Campanula abietina, Carex sp.,
Deschampsia cespitosa, Festuca rubra, Festuca suspina, Hieracium auranticum, Hypericum maclatum, Juncus trifidus,
Luzula nemorosa, Nardus stricta, Poa media, Potentilla ternata, Trifolium repens, Trifolium pratense, Viola declinata.
Dintre speciile enumerate, cele mai importante sunt prezentate în tabelul de mai jos.
181
Tabelul nr. 5-12 Statutul de conservare al speciilor de plante din Rezervaţia Naturală Valea Olteţului
Dihoru &
Specie Directiva OUG Convenția de la Oltean et Boşcaiu et Oprea,
Denumire specie IUCN Negrean,
endemică Habitate 57/2007 Berna al., 1994 al., 1994 2005
2009
X (Pentru
Rezervaţia
Dianthus trifasciculatus ssp. deserti Naturală NE - - - R - - -
Valea
Olteţului)
Erysimum cuspidatum - NE - - - R - NT -
Kochia laniflora - NE - - - R - - -
Medicago arabica - LC- Eu - - - R - NT -
VU-Eu
Marsilea quadrifolia - Anexa II Anexa 3 Anexa I V E V -
LC-G
Nymphaea alba - LC- Eu, G - - - - V - -
Ranunculus constantinopolitanus - NE - - - R - NT -
Silene trinervia - NE - - - R R - CR
Trifolium michelianum - NE - - - R R NT CR
DD-Eu
Typha minima - - - Anexa I R R NT -
LC-G
Legendă: NE – Not Evaluated (Neevaluat); VU – Vulnerable (Vulnerabil); LC – Least Concern (cu probabilitate mică de dispariţie); DD – Data Deficient (informaţii
deficiente); Eu – Statutul sozologic la nivel european al speciei; G – Statutul sozologic la nivel global al speciei; V – specie vulnerabilă; E – specie periclitată; R – specie rară;
CR – Critically Endangered (specie critic periclitat); NT – Near Threatened (aproape ameninţată cu dispariţia).
În urma monitorizării s-a observat că în zona de suprapunere a drumului expres cu situl ROSCI0266, se află plantaţii de plop euramerican (Populus x
canadensis) şi plop alb (Populus alba), de diverse vârste.
182
Pe traseul drumului expres în acest sit, s-au observat următoarele specii de plante: pe malul râului
Olteţ, Salix alba , Rumex patientia, Alnus glutinosa, Populus nigra, Populus canescens, Populus alba, Phragmites
australis, în plantaţia de plop: Populus alba, Populus nigra, Populus canescens, Populus x canadensis, Ligustrum
vulgare, Crocus sp., Scilla bifolia, Physalis alkekengi, Clematis vitalba, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium sp.,
Potentilla sp., Rosa sp., Rosa canina, Plantago major, Glechoma hederacea, Anagallis arvensis, Veronica hederifolia,
Ranunculus ficaria, Conium maculatum, Geranium rotundifolium, Fragaria vesca, Viola sp., Lysimachia sp., Gagea
sp., în apropierea plantaţiei: Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Rubus caesius, , Setaria sp., Daucus carota,
Centaurea sp., Scrophularia nodosa, Origanum vulgare, Calamagrostis arundinacea, Valeriana sp., Mentha sp.,
Petrorhagia prolifera, Linaria sp., Salvia sp., Carduus sp., Rubus sp.,Verbascum sp., Medicago sp., Achillea sp.,
Calamagrostis arundinacea. S-a observat că pădurea de plop era plantată. În partea nord-estică a sitului,
pe malul stâng al râului Olteţ s-au identificate următoarele specii de plante: Sambucus nigra, Cirsium
arvense, Prunus spinosa, Populus alba, Populus nigra, Populus canescens, Populus x canadensis, Prunus spinosa.
În urma vizitelor în teren, s-a observat că în acest sit sunt prezente şi specii de plante invazive. Nu au
fost făcute inventarieri detaliate ale speciilor de plante invazive, dar au fost notate speciile întâlnite în
zonele studiate. Astfel, pe traseul drumului expres, în acest sit au fost întâlnite următoarele specii de
plante invazive: Xanthium italicum, Oenothera parviflora, Eryngium campestre, Artemisia annua, Ambrosia
artemisiifolia, Amaranthus retroflexus, Erigeron annuus, Erigeron canadensis, Ailanthus altissima, Datura
stramonium. Dintre aceste specii, cel mai des întâlnită a fost Xanthium italicum. Acestea au fost observate
în lungul râului Olteţ, în apropierea localităţii Balş, pe marginea viitorului drum expres, unde este
depozitat pământ şi pe malul stâng al râul Olteţ, în partea nord-estică a sitului, în dreptul km 23+800.
Eryngium campestre, conform studiului realizat de Sărăţeanu et al. (2005), comparativ cu alte specii, se
extinde relativ repede, astfel, la nivelul studiului realizat, s-a observat că dacă în 2003 specia ocupa 1
mp, în 2004 s-a extins la 2,08 mp, iar în 2005 la 2,24 mp. Fructul este adaptat la răspândirea
anemochoră, deoarece este elipsoidal şi prezintă scvame. Xanthium italicum are fructe de tip
pseudoachene închise, de jur împrejur cu spini uncinaţi şi apical cu două coarne. Aceste particularităţi
ajută planta în diseminare, care este de tip zoocor, deoarece fructul se răspândeşte cu ajutorul
animalelor, se prinde de blana acestora şi astfel este dus la distanţe mari.
Pe traseul drumului expres au fost observate şi exemplare de plante care prezentau gale realizate de
insecte, ce deformau unele organe ale plantelor respective. Astfel de gale au fost observate pe specii
precum Rosa canina şi Salix alba. Imagini cu aceste gale sunt prezentate la secţiunea 5.6.5.3
Nevertebrate. Au fost observate şi specii de muşchi şi licheni.
183
A B
C D
E F
184
G H
I J
Figura nr. 5-23 Aspectul speciilor invazive/ potenţial invazive şi al vegetaţiei din sit şi A, B,C, D, E,
F, G - Specii de plante invazive/ potenţial invazive identificate în situl ROSCI0266 Valea Olteţului. A
- Ambrosia artemisiifolia; B - Amaranthus retroflexus, C - Artemisia annua, D - Oenothera biennis,
E - Xanthium italicum – pe malul râului Olteţ, G - Eryngium campestre, H – Erigeron annuus, I , J -
Aspectul vegetaţiei din situl ROSCI0266 Valea Olteţului

Situl ROSCI0168 nu a fost desemnat pentru protejarea speciilor de plante de interes comunitar.
Conform Planului de management în sit au fost observare 175 specii de plante, dintre care o specie
este de interes comunitar, Echium maculatum (Anexa II, IV Directiva Havitate, Anexa 3 OUG 57/2007).
În urma deplasărilor în teren, în situl ROSCI0168 au fost identificate următoarele specii de plante: la
marginea pădurii, Calamagrostis arundinacea şi tufărişuri de Rosa canina, Prunus spinosa, Crataegus monogyna,
iar în pădure următoarele specii: Quercus cerris, Scilla bifolia, Fragaria vesca, Setaria sp., Cornus sanguinea,
Quercus frainetto, Quercus petraea, Gagea sp., Veronica hederifolia, Galium sp., Fraxinus ornus, Fagus sylvatica,
Tilia tomentosa, Viola sp., Ranunculus ficaria, Ligustrum vulgare, Quercus sp., Erodium cicutarium, Plantago sp.,
Verbascum sp., Anemone sp., Geranium rotundifolium, Glechoma hederacea, Globularia sp., Rumex sp., Hedera
helix. Au fost observate şi specii de muşchi şi licheni. Nu au fost observate specii de plante de interes
comunitar. Pădurea conţinea şi arbori căzuţi la pământ.
În acest sit, în pădure au fost observate şi exemplare de arbori care prezentau gale realizate de insecte,
ce deformau frunzele sau fructele arborilor respectivi. Astfel de gale au fost observate pe diferite specii
de Quercus. Imagini cu aceste gale sunt prezentate la secţiunea 5.6.5.3 Nevertebrate.
185
Dintre speciile invazive, au fost identificate în sit Gleditsia triacanthos şi Xanthium italicum, iar la marginea
sitului următoarele specii invazive: Xanthium italicum, Gleditsia triacanthos, Xanthium spinosum şi Erigeron
annuus.
A B
D
C
E F
186
G H
I J
Figura nr. 5-24 A - Aspectul vegetaţiei de la marginea pădurii; B - Aspectul vegetaţiei pădurii; C -
Quercus cerris; D - Quercus frainetto; E - Quercus petraea; F - Quercus pedunculiflora; G, I,G -
Gleditsia triacanthos; H - Xanthium italicum; I - Xanthium spinosum; J - Erigeron annuus

Acest sit nu a fost desemnat pentru protecţia speciilor de plante, ci pentru protecţia speciilor de păsări.
Conform Planului de management al sitului ROSPA0106, vegetaţia de aici este reprezentată de specii
acvatice şi palustre de plante, specii precum: Typha latifolia, Typha angustifolia, care sunt dispuse sub
forme înguste de benzi, Phragmites australis dispus uneori pe suprafeţe extinse, comunităţi de
Schoenoplectus tabernaemontani, Schoenoplectus lacustris, Schoenoplectus tabernaemontani, Glyceria maxima,
Bolboschoenus maritimus, Salix triandra, Salix alba, Populus nigra, Potamogeton trichoides, Potamogeton lucens,
Potamogeton natans, Lemna minor, Lemna minuta, Spirodela polyrhiza, Ceratophyllum demersum, Cyperus serotinus,
Nasturtium officinale, Polygonum hydrolapathum, Typha angustifolia. Pe malurile bălţilor se găsesc comunităţi
de plante xerofile, cu ar fi: Centaurea iberica, Dasypyrum villosum, Poa angustifolia. De asemenea, în unele
locuri este prezentă şi specia Elodea nuttallii (specie adventivă), ce poate periclita speciile acvatice
autohtone din acest sit, deoarece are o capacitate mare de înmulţire şi poate elimina celelalte specii.
De asemenea, o altă specie adventivă este Amorpha fruticosa, prezentă pe malurile Oltului, care iniţial a
fost plantată pentru a susţine malurile, dar a devenit invazivă şi pune în pericol plantele din jur, de
asemenea Helianthus tuberosus, este specie invazivă, ce se adaptează uşor la condiţiile de climă şi sol şi
invadează luncile, malurile râurilor şi terenurile abandonate sau ruderale, reproducându-se vegetativ,
prin tuberculi. Alte specii invazive prezente în acest sit sunt Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia,
Sorghum halepense şi Oenothera parviflora.
187
Conform Planului de management, în apropierea localităţii Colibaşi din judeţul Olt, pe malul Oltului
se află un zăvoi de Populus alba şi Populus nigra. De asemenea, în unele locuri apar porţiuni restrânse cu
Alnus glutinosa, în alte locuri cu Salix alba, Salix purpurea, Salix triandra şi Populus alba. Alte specii de
plante întâlnite în acest sit sunt: păduri cu: Quercus robur, Fraxinus angustifolia ssp. oxycarpa, Fraxinus
excelsior, Populus alba, Ulmus glabra, Acer campestre, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Tamus communis,
Galium odoratum, Arum orientale, Ornithogalum pyrenaicum, în pajişti sunt prezente speciile: Plantago arenaria,
Chondrilla juncea, Bromus scoparius, Achillea setacea, Xeranthemum annuum, Petrorhagia prolifera, Poa pratensis,
Cynodon dactylon, Botriochloa ischaemum.
Conform Planului de management al sitului ROSPA0106, a fost identificată specia endemică pentru
Rezervaţia Naturală Valea Olteţului, Dianthus trifasciculatus ssp. deserti şi specia Ranunculus
constantinopolitanus. Acest sit se suprapune pe o suprafaţă restrânsă cu situl ROSCI0266 Valea Olteţului
şi Rezervaţia Naturală Valea Olteţului, în care se regăsesc aceste specii. Situl se mai suprapune şi cu
situl ROSCI0166, unde se regăsesc următoarele specii mai importante: Ruscus aculeatus, specie prezentă
în acest sit, ocrotită ca monument al naturii (Sârbu et al., 2013), Fritillaria montana, Iris pseudacorus, Tulipa
biebersteiniana, Vicia lutea, Sanicula europaea.
În acest sit, în urma observaţiilor făcute, au fost identificate plante comune şi ruderale, plante specifice
zonelor umede, precum: în lungul râului Olt, pe malul apei şi în apă: Agrimonia eupatoria, Butomus
umbellatus, Calamagrostis epigejos, Carduus nutans, Centaurea sp., Cichorium intybus, Cirsium arvense, Cornus
sanguinea, Crataegus monogyna, Cynodon dactylon, Cyperus serotinus, Daucus carota, Dipsacus laciniatus, Echium
italicum, Hordeum murinum, Humulus lupulus, Lemna minor, Linaria genistifolia, Linaria vulgaris, Medicago sp.,
Mentha aquatica, Mentha longifolia, Ononis spinosa, Phragmites australis, Poa pratensis, Polygonum hydropiper,
Populus alba, Populus canescens, Populus nigra, Prunus sp., Prunus spinosa, Rosa canina, Salix alba, Salvinia
natans, Sambucus nigra, Schoenoplectus lacustris, Sorghum halepense, Spirogyra sp., Typha angustifolia, Typha
minima, Ulmus laevis, Verbascum sp., Xeranthemum annuum; pe malul Bălţii Milcov şi în imediata apropiere
a acesteia: Lythrum salicaria, Atriplex sp., Portulaca oleracea, Sorghum halepense, Ulmus laevis, Typha latifolia,
Cyperus glomeratus, Cyperus serotinus, Phragmites australis, Lemna minor, Schoenoplectus lacustris, Ranunculus sp.,
Polygonum hydropiper, Butomus umbellatus, Typha angustifolia, Spirogyra sp., Populus alba, Populus nigra, Salix
alba, iar în zona forestieră din sudul localităţii Slatina: Ulmus minor, Acer campestre, Fraxinus ornus,
Crataegus monogyna, Acer tataricum, Rosa canina, Prunus sp., Acer pseudoplatanus.
De asemenea au fost identificate şi plante invazive sau cu potenţial invaziv: în lungul râului Olt, pe
malul apei şi în apă Eryngium campestre, Xanthium italicum, Amorpha fruticosa, Sorghum halepense, Elodea
canadensis; pe malul Bălţii Milcov şi în imediata apropiere a acesteia: Amorpha fruticosa, Xanthium italicum,
Robinia pseudoacacia, Ailanthus altissima, Eryngium campestre, Amaranthus retroflexus, Ambrosia artemisiifolia,
Datura stramonium, Populus x canadensis, iar în zona forestieră din sudul localităţii Slatina: Xanthium
italicum, Amaranthus retroflexus, Datura stramonium, Robinia pseudoacacia.
188
A B
C D
E F
G H
189
I J
Figura nr. 5-25 Aspectul speciilor de plante invazive/ potenţial invazive identificate în situl
ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. A - Eryngium campestre; B - Xanthium italicum; C - Amorpha
fruticosa; D - Sorghum halepense; E - Elodea canadensis; F - Robinia pseudoacacia; G - Ailanthus
altissima; H - Amaranthus retroflexus; I - Ambrosia artemisiifolia; J - Datura stramonium; K -
Populus x canadensis

Acest sit nu a fost desemnat pentru a proteja specii de plante, ci specii de păsări, însă, conform Planului
de management al sitului, au fost observate următoarele specii de plante: în zona lacurilor de
acumulare: Myriophyllum verticillatum, Mentha aquatica, Polygonum mite, Spaganium erectum, Typha sp., Lemna
minor, Lythrum salicaria, Lythrum salicaria, Urtica dioica, Mentha carpatica; în zonele cu vegetaţie forestieră,
s-au identificat specii precum: Alnus glutinosa, Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rubus caesius, Agrimonia
eupatoria, Carex sylvatica, Urtica dioica, Lysimachia nummularia.
În urma observaţiilor realizate în teren, pe marginea Lacului Goleşti şi în imediata apropiere, a fost
observată o zonă cu tufărişuri, unde s-au identificat următoarele specii: Hippophae rhamnoides, Malus sp.,
Cornus sanguinea, Rosa canina, dar au fost observate şi următoarele specii de plante invazive: Amorpha
fruticosa, Xanthium italicum, Eryngium campestre, Robinia pseudoacacia.
190
A B
C D
Figura nr. 5-26 Aspectul speciilor de plante invazive/ potenţial invazive identificate în situl
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe A. A - Amorpha fruticosa; B - Xanthium italicum; C -
Eryngium campestre; D - Robinia pseudoacacia
5.6.5.2 Habitate
Întrucât Studiul de evaluare adecvată prezintă detaliat informaţii privind habitatele de interes
comunitar din interiorul siturilor Natura 2000, în acest raport ne vom referi cu precădere la zonele
aflate în afara limitelor ariilor naturale protejate. Cu toate acestea, redăm pe scurt în cele ce urmează
cele mai importante rezultate privind habitatele naturale. Date despre habitatele existente în zona
proiectului au fost obţinute atât din activităţile de teren, cât şi din literatură.
La nivelul ariilor naturale protejate de interes comunitar pe care proiectul le străbate sau cu care se
învecinează, sunt prezente conform Formularelor standard ale siturilor, trei tipuri de habitate forestiere
de interes comunitar – 92A0 (ROSCI0266 Valea Olteţului), 91F0 (ROSCI0266 Valea Olteţului), 91M0
(ROSCI0168 Pădurea Sarului).
Pe amplasamentul proiectului şi în imediata vecinătate a acestuia, nici în interiorul ariilor protejate şi
nici în afara limitelor acestora, nu au fost identificate habitate protejate, în urma vizitelor pe teren, a
fost identificat habitatul 91M0 la aproximativ 400 m de proiect, în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului.
Teritoriile pe care le străbate traseul propus pentru drumul expres Craiova – Piteşti sunt incluse în
bioregiunea Continentală, acoperind atât zone naturale, cât şi zone semi-naturale şi antropice. Astfel,
la nivelul întregului traseu al drumului expres, au fost identificate următoarele clase de habitate:
191
Habitate forestiere (păduri de foioase, păduri de amestec, păduri de luncă);

Habitate de tufărişuri;
Habitate de pajişte;
Vegetaţie de margini de ape;
Habitate agricole (terenuri arabile, livezi);
Habitate artificiale (plantaţii);
Comunităţi antropice (vegetaţie ruderală şi segetală).
Tronsonul 1 (km 0+000 – km 17+700)
Traseul drumului expres porneşte dintr-o zonă puternic antropizată, cu comunităţi de plante ruderale
şi segetale, având în vedere faptul că între km 0+000 şi km 0+300 se află terenuri agricole şi aşezări
omeneşti. Terenurile agricole sunt importante pentru speciile de rozătoare şi unele specii de păsări,
precum şi unele specii de nevertebrate şi herpetofaună. În intervalul km 0+300 şi km 0+600 vegetaţia
este caracterizată de habitat forestier, important pentru unele specii de mamifere terestre de talie mică
şi mijlocie, pentru specii de lilieci, nevertebrate şi păsări. Această suprafaţă ocupată de pădure va fi
scoasă din fondul forestier aferent. Între km 0+600 şi km 3+600 vegetaţia este reprezentată de plante
de cultură, deoarece sunt terenuri agricole, plante spontane comune, ruderale şi segetale. Între km
3+600 şi 3+800 este prezentă o pajişte cu vegetaţie spontană naturală, dar care nu formează habitat
natura 2000. Pajiştea poate fi habitat favorabil unor specii de micromamifere, nevertebrate, păsări,
reptile. De asemenea, proiectul intersectează habitat de pajişte în segmentul dintre km 12+000 şi km
13+000.
Terenurile agricole ocupă cea mai mare suprafaţă de pe traseul drumului expres, fiind prezente şi între
km 3+800-6+150; km 6+200-12+000; km 13+000-17+700.
Traseul drumului expres intersectează habitate cu vegetaţie acvatică şi riverană sau palustră în zonele
unde se vor amplasa poduri peste diverse corpuri de apă, precum la km 6+166 drumul expres
supratraversează pârâul Teslui printr-un pod, la km 15+700 supratraversează râul Secheaua, zone
favorabile pentru speciile de faună ce preferă zonele umede (amfibieni, unele nevertebrate, reptile,
păsări).
Toate nodurile, parcările şi organizările de şantier prevăzute pentru Tronsonul I vor fi amplasate în
teren agricol, astfel că nu se va pierde sau altera habitate naturale favorabile unor specii de faună.
Tronsonul 2 (km 17+700 – km 57+550)
Acest tronson intersectează două situri Natura 2000 (ROSCI0266 Valea Olteţului şi ROSPA0106
Valea Oltului Inferior) şi se învecinează cu un alt sit Natura 2000 (ROSCI0168 Pădurea Sarului). În
afara acestor situri, vegetaţia este reprezentată în principal de culturi agricole, specii de plante spontane
comune, ruderale şi segetale. Astfel traseul drumui expres traversează terenuri agricole în următoarele
segmente: km 17+700-17+800; km 19+200-21+550; km 22+800-22+100; 23+600-29+700; km
30+400-31+500; km 31+600-31+950; km 32+100-43+900; km 46+000-47+230; km 48+200-
49+000; km 49+100-57+550.Zonele forestiere ce se găsesc pe acest tronson sunt în următoarele
segmente: km 17+800-18+550; km 18+850-19+050; km 21+550-21+850 (suprafeţe ce vor fi scoase
192
din fondul forestier); km 31+500-31+600; km 31+950-32+100; km 31+950-32+100 (zonă cu arbuşti

precum Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Prunus spinosa); 44+000-44+200.
Zone cu habitat de pajişte se regăsesc la km 18+350-18+850; km 19+100-19+200; km 29+700-
30+200.
Proiectul supratraversează următoarele corpuri de apă, unde vegetaţia caracteristică este reprezentată
de specii de plante palustre, ripariene, acvatice: râul Olteţ (km 22+350-22+450); râul Gengea (km
24+200-24+300); pârâul Bârlui (km 29+950-30+250); pârâul Jigălia (km 34+900 şi 35+000); râul
Vaslui (km 39+00-39+200), râul Oltişor (km 39+700-39+800), râul Olt (km 44+300-44+700), Balta
Milcov (km 44+700-45+800); râul Ciunculeasa (km 49+000-49+100); râul Milcov (km 55+800-
55+900).
Toate nodurile, parcările, bazinele de retenţie şi organizările de şantier prevăzute pentru Tronsonul II
vor fi amplasate în teren agricol, astfel că nu se va pierde sau altera habitate naturale favorabile unor
specii de faună. De asemenea, organizările de şantier se află în spaţii deja construite sau în teren agricol.
Proiectul intersectează situl Natura 2000 Valea Olteţului pe o lungime de aproximativ 1100 m, în sudul
localităţii Balş, între km 22+400 şi km 23+500, iar între km 44+350 şi km 46+000 şi între km 47+250
şi km 48+200 intersectează situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Traseul drumului expres Craiova – Piteşti intersectează, din punct de vedere al vegetaţiei, conform
hărţii de distribuţie a habitatului din Planul de management al sitului, o porţiune redusă din habitatul
92A0, iar din punct de vedere al habitatelor speciilor de faună de interes comunitar, traseul
intersectează habitatul favorabil al speciilor Bombina bombina, Ophiogomphus cecilia, Cobitis taenia,
Misgurnus fosilis, Romanogobio kessleri, Sabanejewia balcanica, Lutra lutra. Între km 22+400 şi km
22+500 se află râul Olteţ şi malul stâng al acestuia. Între km 22+550 şi km 22+700 se află habitul
92A0, conform Planului de management, dar în teren s-a observat că această zonă forestieră este o
plantaţie. Între km 22+700 şi 23+100 se află o pajişte cu arbori şi arbuşti izolaţi. Suprafaţa cuprinsă
între km 23+100 şi km 23+300 este reprezentată de habitat forestier, care conform Planului de
management este habitatul 92A0, însă în teren s-a constatat că este plantaţie, iar între km 23+300 şi
km 23+500 terenul este acoperit de pajişte cu arbori/ arbuşti izolaţi.
În sit nu vor fi amplasate organizări de şantier, noduri, parcări, CIC, spaţii de servicii sau bazine de
retenţie.
În acest sit, peste râul Olteţ, între km 22+400 şi km 22+650 se va construi un pod. Acest pod nu va
fi amenajat în zonele cu habitate Natura 2000, dar va fi amenajat în zone cu habitat favorabil pentru
următoarele specii: Bombina bombina, Ophiogomphus cecilia, Cobitis taenia, Misgurnus fosilis,
Romanogobio kessleri, Sabanejewia balcanica, Lutra lutra.
De asemenea, pe malurile acestui râu se fac şi lucrări hidrotehnice, ce pot afecta aceste specii. Lucrări
hidrotehnice se realizează şi între km 22+650 şi km 23+550, unde este prezent habitatul 92A0 şi
habitat favorabil speciei Bombina bombina. Între km 22+650 şi km 23+500 traseul drumului expres
intersectează habitatul 92A0 şi habitatul favorabil pentru specia Bombina bombina.
193
Între km 23+600 şi km 23+800 se vor realiza lucrări de consolidare, în acest interval fiind existent,
conform Planului de management habitatul 92A0 şi habitatul speciei Bombina bombina.
La km 23+139 şi km 23+500 se vor construi podeţe. Podeţul de la km 23+139 este amplasat în zona
habitatului 92A0, iar cel de la km 23+500, în zona habitatului favorabil speciei Bombina bombina.
Proiectul prevede şi amplasarea unor separatoare acolo unde vor fi prevăzute podeţele.
Râul Olteţ fiind situat în apropierea aşezărilor omeneşti, malurile sunt vegetate de specii de plante cu
impact negativ asupra ecosistemelor naturale, observaţiile de teren punând în evidenţă prezenţa unor
taxoni, precum Xanthium italicum, Oenothera parviflora, Eryngium campestre şi Artemisia annua.
Acest fapt trebuie avut în vedere în etapa de construcţie şi operare privind riscul de răspândire a
speciilor invazive/ potenţial invazive în habitate neafectate, din cauza preluării accidentale a
propagulelor acestor taxoni şi diseminarea în zone noi.
În zona de intersecţie a drumului expres cu situl nu a fost semnalată prezenţa unor specii de interes
comunitar de nevertebrate, amfibieni, reptile sau mamifere, ci doar habitatele favorabile ale acestora.
Cel mai apropiat punct de prezenţă a unei specii de interes comunitar (Bombina bombina) a fost
semnalat la aproximativ 150 de metri de traseu, conform hărţii de distribuţie a speciei din cadrul
Planului de management.
Suprafaţa existentă între km 22+450 şi km 23+500 va fi scoasă din fondul forestier.
Conform Planului de management al sitului, habitatul 92A0 este dispus neuniform în sit, fiind prezent
doar în porţiunea nordic-centrală, în special în lungul râului Olteţ, pe porţiuni înguste, iar în partea
nordică formează zăvoaie compacte. Au fost observate şi în celelalte zone ale sitului specii edificatoare
şi caracteristice, însă fitocenozele nu îndeplineau toate condiţiile pentru apartenenţa la acest habitat
sau constituiau plantaţii. Traseul drumului expres Craiova – Piteşti traversează habitatul în partea
nordică a sitului ROSCI0266, pe o porţiune de 380 m (conform hărţii de distibuţie a habitatului 92A0
a PM) din apropierea localităţii Blaş
În urma monitorizării, în zona de suprapunere a drumului expres cu situl ROSCI0266, zonă ce
urmează să fie afectată de proiect, nu a fost observat habitatul de interes comunitar 92A0,în acest sit,
în zona proiectului fiind plantaţii de plop euramerican (Populus x canadensis) şi plop alb (Populus
alba), habitate ripariene cu plopi izolaţi şi răchitişuri, de asemenea, în zona adiacentă traseului drumului
expres sunt habitate de terenuri deschise şi semi-deschise, cu tufărişuri şi culturi de plop.
În zonele investigate, la nivelul proiectului, de la km 22+400 până la km 23+000, au fost identificate
specii caracteristice pentru habitatul 92A0 (în partea nordică a sitului ROSCI0266). Pe lângă speciile
edificatoare, Salix alba (pe malul râului Olteţ) şi Populus alba, au fost identificate şi alte specii ce intră
în compoziţia habitatului, precum: dintre speciile de arbori: Populus nigra, Alnus glutinosa, Populus
canescens, din stratul arbuştilor: Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Cornus sanguinea, Rubus
caesius, Sambucus nigra, Clematis vitalba, Ligustrum vulgare, liana - Vitis vinifera subsp. sylvestris, în
stratul ierbos dintre speciile ce intră în compoziţia habitatului a fost observată doar specia Physalis
alkekengi. Fitocenozele observate nu formează habitat natural, deoarece speciile de Populus
constituiau o plantaţie mixtă.
194
Figura nr. 5-27 Aspectul plantaţiei de plop din situl ROSCI0266 Valea Olteţului

Proiectul nu intersectează situl Natura 2000 ROSCI0168 Pădurea Sarului, dar trece prin vecinătatea
acestuia între km 30+000 şi km 34+000, la o distanţă variabilă faţă de limita acestuia. Distanţa minimă
faţă de acest sit este de 200 m în zona km 32+500 al drumului expres şi creşte, ajungând la aproximativ
1500 m în zona km 34+000. În amplasamentul proiectului din această zonă există terenuri agricole,
iar în vecinătatea traseului tufărişuri.
Specia Lutra lutra este prezentă pe râul Bârlui, conform Planului de managemnet, acest râu fiind
supratraversat de proiect în afara sitului N2k printr-un pod (la aproximativ 700 m faţă de sit), între km
29+900 şi km 30+400. Pe malurile acestui râu sunt prevăzute lucrări hidrotehnice şi la capetele
podurilor sunt separatoare.
Acest sit a fost declarat pentru protejarea habitatului de interes comunitar 91M0. Planul de
management confirmă prezenţa acestui habitat în sit, iar asociaţia caracteristică identificată este
Quercetum petraeae-cerris Soó 1957, 1969. Acesta se află la distanţa minimă de aproximativ 200 m
faţă de proiect.Conform hărţii de distribuţie a acestui habitat în sit (Anexa Nr. 2 a Planului de
management al sitului ROSCI0168), proiectul drumului expres Craiova – Piteşti nu intersectează
habitatul, dar se află la o distanţă minimă de circa 200 m. Având în vedere distanţa, au fost realizate
observaţii asupra compoziţiei pădurii, structura floristică specifică habitatului 91M0 fiind observată la
aproximativ 400 m faţă de traseu. Astfel, a fost identificată asociaţia Quercetum petraeae‐cerris Soó
1963 (Syn.: Quercetum polycarpae‐cerris G. Popescu 1988), ce corespunde habitatului 91M0. Pe lângă
speciile edificatoare, Quercus cerris (specie dominantă în zona analizată) şi Q. petraea, au fost
identificate în teren şi alte specii importante pentru habitat, precum: Carpinus betulus, Fagus sylvatica,
Ligustrum vulgare, Fraxinus ornus, Pyrus pyraster, Fraxinus excelsior, Quercus frainetto, Acer
tataricum, Carpinus orientalis, Tilia tomentosa, Euonymus europaeus, Acer pseudoplatanus, Acer
campestre, Crataegus monogyna, Cornus sanguinea. De asemenea, au mai fost identificate şi alte
specii, cum ar fi Quercus pedunculiflora şi Fraxinus angustifolia. Stratul ierbos este slab dezvoltat,
fiind alcătuit din specii de plante de umbră şi semiumbră, precum: Scilla bifolia, Polygonatum hirtum,
Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Fragaria vesca, Gagea sp., Veronica hederifolia, Galium sp., Viola
sp., Ranunculus ficaria, Erodium cicutarium, Plantago sp., Verbascum sp., Geranium rotundifolium,
Glechoma hederacea, Globularia sp., Rumex sp., Anemone sp., Hedera helix. De asemenea sunt
195
prezente şi specii de muşchi. În pădure, pe alocuri, au fost observate exemplare de juvenili şi zone mai
compacte cu lăstari tineri de Quercus sp..
În pădurea din sit au mai fost observate în lungul cursului râului Bârlui specii precum: Prunus sp.,
Ulmus laevis, Alisma plantago-aquatica, Polygonum hydropiper, Ranunculus repens, Helianthus
decapetalus, Lemna minor (în masa apei), Bidens tripartita,
La marginea pădurii, în partea sudică a sitului, se află o zonă cu tufărişuri reprezentate de Prunus
spinosa, Rosa canina şi Crataegus monogyna, iar în stratul ierbos specia dominantă este Calamagrostis
arundinacea. În partea sud-vestică, la marginea pădurii, în apropierea râului Bârlui s-a observant o
pajişte cu Cirsium arvense. De asemenea, pe malurile râului Bârlui au fost identificate următoarele
specii: Alisma plantago-aquatica, Lythrum salicaria, Cirsium arvense, Polygonum hydropiper,
Crataegus monogyna, Daucus carota, Butomus umbellatus, Berteroa incana şi Sambucus ebulus. La
marginea pădurii, în lungul drumului DN65 s-au identificat specii comune, precum; Prunus spinosa,
Gratiola officinalis, Atriplex patula, Rosa sp. (apărută accidental, probabil din cauza deşeurilor
abandonate).
A B
C D
196
E F
Figura nr. 5-28 A, B - Aspectul habitatului 91M0 din situl ROSCI0168 Pădurea Sarului; C, D - Lăstari
de Quercus sp.; E – Aspectul tufărişurilor dintre Pădurea Sarului şi proiect; F – Aspectul pajiştei
acoperită de Cirsium arvense de la marginea sud – vestică a sitului.

Proiectul întersectează în două puncte aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea
Oltului Inferior, pe o lungime totală de aproximativ 2587 m.
Primul segment de intersecţie cu situl este între km 44+300 şi km 46+000. Între km 44+300 şi km
44+650 proiectul supratraversează situl prin podul de peste râul Olt, malul drept al acestuia este
betonat, iar malul stâng prezintă vegetaţie ripariană, atât lemnoasă, cât şi ierboasă, însă aceasta nu
formează habitate de inters comunitar. Între km 44+650 şi km 44+750 este o zonă puternic
ruderalizată, iar de la km 44+750 până la km 45+750 drumul expres supratraversează Balta Milcov
prin podul de peste Olt şi Milcov, dar suprafaţa dintre pilele podului va fi umplută cu balast, suprafaţă
ce va fi utilizată pentru întreţinerea şi mentenanţa podului. Această zonă este reprezentată atât de luciu
de apă, cât şi de vegetaţie ripariană lemnoasă. Între km 45+750 şi km 45+850 este o zonă agricolă,
urmată de o zonă forestieră cu specii precum Populus alba, Populus nigra, Populus x canadensis,
Robinia pseudoacacia, etc., între km 45+850 şi km 46+000.
Al doilea segment de intersecţie al proiectului cu situl este între km 47+250 şi km 48+200. În acest
segment este prezentă o zonă forestieră între km 47+250 şi km 47+950, compusă din exemplare ale
speciilor Ulmus minor, Acer campestre, Fraxinus ornus, Crataegus monogyna, Acer tataricum, Rosa
canina, Prunus sp, Acer pseudoplatanus. Între km 47+950 şi km 48+200 se află o pajişte cu arbuşti
izolaţi. Aceste comunităţi vegetale nu formează habitate natura 2000.
Nu sunt prevăzute organizări de şantier în limita sitului, cea mai apropiată fiind la aproximativ 2 km
faţă de sit, la km 42+100. De asemenea, nu sunt prevăzute în sit nici bazine de retenţie, noduri, parcări,
CIC sau spaţii de servicii.
În acest sit, la km 45+068 şi km 47+609 se vor construi poduri, iar la km 47+315 se va construi un
podeţ.
În acest sit este prevăzut un pod peste râul Olt şi Balta Milcov. Acest pod supratraversează situl de la
km 44+300 până la km 45+900. În acest interval se află habitat favorabil pentru următoarele specii de
păsări: specii de Anexa I DP: Ardea alba, Circus cyaneus, Cygnus cygnus, Lanius minor, Larus minutus,
Mergus albellus, Philomachus pugnax, iar pentru cele care nu sunt de Anexa I DP, în acest interval se
197
află habitat favorabil pentru speciile de păsări ce preferă habitatele acvatice deschise, habitate
forestiere, habitate terestre deschise, habitate cu stufăriş, habitate de hrănire, a stufului şi a vegetaţiei
acvatice submerse şi habitate cu vegetaţie lemnoasă ripariană. Pe malurile râului Olt sunt prevăzute
lucrări hidrotehnice, malul drept al râului este betonat, însă malul drept prezintă vegetaţie caracteristică
zonelor umede. În această zonă, dintre speciile de păsări din Anexa I Directiva Păsări, următoarele au
habitatul favorabil în zona acestor lucrări hidrotehnice: Mergus albellus, Larus minutus, Lanius minor,
Cygnus cygnus, Coracias garrulus, Circus cyaneus, Ardea alba, iar dintre speciile care nu sunt în Anexa
I Directiva Păsări în zona lucrărilor hidrotehnice se află habitatul speciilor asociate zonelor deschise.
Se vor realiza lucrări de consolidare în interiorul acestui sit, între km 45+900 şi km 46+100 (unde este
prezent habitat favorabil pentru următoarele specii de Anexa I DP: Ardea alba, Larus minutus, Mergus
albellus, Philomachus pugnax, dar şi habitatul speciilor de păsări non-Anexa I, care preferă zonele
forestiere); km 47+200 şi km 47+300 (unde este habitat favorabil pentru speciile de păsări care nu
sunt de Anexa I DP şi preferă zonele forestiere); la km 47+400 (unde este habitat favorabil pentru
speciile de păsări care nu sunt de Anexa I DP şi preferă zonele forestiere) şi între km 47+800 şi km
48+000 (unde este habitat favorabil pentru speciile de păsări de Anexa I DP: Circus cyaneus, Coracias
garrulus, Lanius minor şi pentru speciile care nu sunt în Anexa I DP şi preferă zonele forestiere).
Tot în acest sit, peste râul Milcov, în zona forestieră din sudul localităţii Slatina, va fi construit un pod,
între km 47+400 şi km 47+800, în acest interval proiectul intersectându-se cu habitatele favorabil
pentru următoarele specii de păsări de Anexa I DP: Circus cyaneus, Coracias garrulus şi Lanius minor,
iar pentru speciile care nu sunt de Anexa I DP proiectul intersectează habitat forestier şi habitat cu
vegetaţie lemnoasă ripariană. Pe malurile râului Milcov sunt prevăzute şi lucrări hidrotehnice, iar la
capetele podului sunt prevăzute separatoare.
La km 47+315 se va construi un podeţ în zona forestieră din sudul localităţii Slatina, zonă ce constituie
habitat favorabil pentru unele specii de păsări care nu sunt de Anexa I DP. În zona construirii acestui
podeţ nu au fost identificate specii de păsări de Anexa I DP, care să utilizeze acest habitat. De
asemenea, între km 47+200 şi km 47+400, zona este reprezentată de habitat forestier, preferat de către
unele specii de păsări care nu sunt în Anexa I DP. La capetele podeţului se vor amplasa separatoare.
Zona dintre km 47+800 şi km 48+200 este reprezentată de o pajişte şi de habitat forestier, astfel că
reprezintă habitat favorabil pentru speciile de păsări care nu sunt în Anexa I DP ce preferă astfel de
habitate, dar şi pentru următoarele specii de păsări de Anexa I DP: Lanius minor, Coracias garrulus,
Circus cyaneus.
Suprafeţele cuprinse între km 44+650 şi km 44+850; km 45+600 şi km 45+750; km 45+800 şi km
46+200; km 47+250 şi km 47+350; km 47+700 şi km 48+000 vor fi scoase din fondul forestier.
Acest sit a fost desemnat pentru protejarea speciilor de păsări, nu pentru habitate de interes comunitar.
Conform Planului de management al sitului ROSPA0106, habitatele de aici sunt reprezentate de
habitate acvatice şi palustre, de habitate forestiere: păduri aluviale şi galerii de arin (apar rar fragmente
de mici dimensiuni de Alnus glutinosa); păduri aluvionale de sălcii (Salix alba, Salix purpurea, Salix
triandra şi Populus alba); păduri mezofile de foioase (edificate de specii precum: Quercus robur,
Fraxinus angustifolia ssp. oxycarpa, Fraxinus excelsior, Populus alba, Ulmus glabra, Acer campestre,
Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Tamus communis, Galium odoratum, Arum orientale,
Ornithogalum pyrenaicum); pajişti xerice (cu Plantago arenaria, Chondrilla juncea, Bromus scoparius,
198
Achillea setacea, Xeranthemum annuum, Petrorhagia prolifera, Poa pratensis, Cynodon dactylon,
Botriochloa ischaemum).
Tronsonul 3 şi 4 (km 57+550 – km 121+185)
Proiectul nu intersectează arii naturale protejate în intervalul km 57+550 – km 121+185, dar se
învecinează cu situl N2k ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş. Traseul drumului expres
traversează preponderent terenuri agricole, unde vegetaţia este reprezentată de plante cultivate, plante
spontane comune, ruderale şi segetale. Terenuri agricole se află între km 57+550-58+900; km 59+100-
59+750; km 59+950-61+800; km 61+850-63+300; km 63+500-69+500; km 71+000-71+500; km
71+700-73+250; km 74+100-75+600; km 75+700-76+500; km 76+650-76+850; km 78+100-
79+750; km 80+750-81+250; km 81+400-81+550; km 81+750-82+400; km 82+950-83+350; km
83+400-84+650; km 84+700-85+300; km 85+850-87+000; km 87+250-89+150; km 89+250-
90+900; km 91+100-91+300; km 91+550-91+900; km 92+150-93+900; km 94+000-94+800; km
95+000-95+950; km 96+200-101+250; km 101+500-101+950; km 102+800-102+900; km 103+100-
103+250; km 103+300-103+750; km 104+000-104+100; km 104+200-105+550; km 106+400-
106+650; km 107+450-107+800; km 107+900-108+800; km 110+000-112+800; km 112+900-
114+550; km 114+600-116+750; km 117+350-120+400; km 120+450-121+185.
Pe traseul drumului expres se află şi zone forestiere, la km 61+800-61+850; km 63+300-63+500; km
69+500-69+750; km 73+250-73+300; km 73+350-73+800; km 75+600-75+700; km 76+500-
76+650; km 79+750-80+250; km 80+350-80+750; km 81+250-81+300; km 81+350-81+400; km
81+550-81+750; km 82+400-82+600; km 82+750-82+950; km 83+350-83+400; km 84+650-
84+700; km 85+300-85+450; km 85+700-85+850; km 87+000-87+250; km 90+900-91+100; km
91+300-91+550; km 91+900-91+150; km 93+900-94+000; km 101+250-101+300; km 101+400-
101+500; km 101+950-102+350; km 102+400-102+800; km 102+900-102+950; km 103+250-
103+300; km 103+750-103+950; km 104+100-104+200; km 106+150-106+400; km 106+650-
107+450; km 108+800-110+000.
Habitate de pajişte pe traseul drumului expres se află la km 69+950-70+650; pajişte cu arbuşti izolaţi
la km 71+500-71+650; km 74+000-74+100; km 77+050-78+100; km 80+250-80+350; km 82+600-
82+750; km 101+300-101+400; km 102+350-102+400; km 102+950-103+100; km 105+550-
106+150; km 116+900-117+250.
Proiectul traversează plantaţii de arborii cu diverşi arbuşti la margine, la km 58+900-59+050; km
59+750-59+950; km 95+950-96+200.
De asemenea, proiectul intersectează corpuri de apă, unde vegetaţia este caracterizată de specii de
plante acvatice, ripariene, palustre şi plante comune, habitate favorabile unor specii de nevertebrate,
peşti, herpetofaună. Aceste corpuri de apă sunt următoarele: râul Dirjov (km 59+050-59+100), râul
Iminog (km 68+650-68+750), râul Mogoşeşti (km 69+815), râul Plapcea (km 70+650-70+750), râul
Plapcea Mică (km 71+650-71+700), Lacul Pişcani (km 73+300-73+350; km 73+800-74+000), râul
Şuica şi Negrişoara (km 76+850-77+050), râul Vedea (km 81+300-81+350), râul Vediţa (km 85+600-
85+700); râul Ulmul Mare (km 89+150-89+250), râul Mârghia (km 92+050-92+100), râul Cotmeana
(km 94+800-95+000), râul Valea Copacilor (km 103+950-104+000), râul Teleorman (km 106+300-
106+350), râul Albota (km 107+800-107+900), râul Raţa (km 112+800-112+900), râul Dâmbovnic
199
(km 114+550-114+600), baltă (km 116+750-116+900), râul Neajlov (km 117+250-117+350), râul
Rogoz (km 120+400-120+450).
Toate nodurile, parcările, spaţiile de servicii şi organizările de şantier prevăzute pentru Tronsonul III
şi Tronsonul IV vor fi amplasate în teren agricol, astfel că nu se va pierde sau altera habitate naturale
favorabile unor specii de faună.
Acest sit nu a fost desemnat pentru a proteja habitate de interes comunitar, ci pentru a proteja specii
de păsări, însă, conform Planului de management al sitului, au fost identificate câteva asociaţii vegetale:
Lemnetum minoris Oberdorfer ex. Th. Müller et Görs 1960, observată în canalele lacului Budeasa;
Ceratophylletum submersi (Soó 1928) Den Hartog et Segal 1964, Juncetum bufonii Felföldy 1942, asociaţia
nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa; Typhetum angustifoliae Pignatti 1953, pe marginea lacului
Budeasa; Typhetum latifoliae Lang 1973, în câteva bălţi din zona lacului Budeasa; Bidenti‐Polygonetum
hydropiperis Lohmeyer in R. Tüxen 1950, identificată la marginea unor bălţi colmatate sau în canalele
de irigaţie colmatate; Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964, identificată pe marginea
drumurilor, pe terenuri cu deşeuri şi pe lângă calea ferată; Conietum maculati I. Pop 1968, lângă barajul
de la Budeasa; Potameto‐Ceratophylletum submersi I. Pop 1962, identificată în apele lacurilor Vâlcele,
Zigoneni şi Budeasa.
De asemenea, conform Planului de management al sitului, habitatele identificate în acest sit au fost
următoarele: R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia
arrhiza, care corespunde cu habitatul de interes comunitar 3150; R2206 Comunităţi danubiene cu
Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina, care corespunde cu
habitatul de interes comunitar 3150; R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. Flavescens, care
corespunde cu habitatul de interes comunitar 3130; R5305 Comunităşi danubiene cu Typha angustifolia
şi T. latifolia; R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris; R5312
Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper, care
corespunde cu habitatul de interes comunitar 3270; R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba)
cu Lycopus exaltatus, care corespunde cu habitatul de interes comunitar 92A0.
5.6.5.3 Nevertebrate
Date despre speciile de nevertebrate existente în zona proiectului au fost obţinute atât din activităţile
de teren, cât şi din Formularele standard ale siturilor, Planurile de management şi literatură. Conform
datelor şi informaţiilor preluate din Planurile de management ale siturilor Natura 2000 din zona
proiectului şi datele din literatură, zonele în care sunt prezente habitate favorabile speciilor de
nevertebrate sunt habitatele forestiere, de pajişte şi habitatele acvatice.
Siturile din zona proiectului care au fost desemnate pentru a proteja specii de nevertebrate sunt
ROSCI0266 Valea Olteţului şi ROSCI0168 Pădurea Sarului.
Având în vedere că nevertebratele preferă o vastă paletă de habitate, se consideră că pe tot traseul
drumului expres sunt prezente diferite specii de nevertebrate. Privitor la speciile de nevertebrate de
ineres comunitar existente în siturile din zona proiectului, specia Ophiogomphus cecilia, preferă habitatele
ripariene (de la râuri de munte mici la râuri joase largi, este mai abundentă în avalul râurilor cu albie
200
de nisip, larvele stau îngropate între pietriş şi nisip, evitând părţile noroioase), această specie ar putea
vieţui şi în habitatele ripariene din zona proiectului, în afara limitelor sitului care o protejază, iar traseul
drumului expres traversează o serie de râuri. De asemenea, speciile de interes comunitar: Cerambyx
cerdo, Euphydryas maturna, Lucanus cervus, Morimus asper funereus preferă în general habitate forestiere
(Cerambyx cerdo - păduri şi liziere de păduri de foioase, bine însorite, putând fi observat pe copaci
bătrâni şi / sau izolaţi (Quercus spp.), Euphydryas maturna - păduri umede, deschise, păşuni de pădure
umede sau mezofile, Lucanus cervus - păduri şi liziere de păduri de foioase, ocazional şi pe esenţe de
răşinoase, Morimus asper funereus - păduri cu esenţe de foioase, preferând în special pădurile de cvercinee
şi făgete.) şi ar putea să vieţuiască în afara limitelor sitului care le protejază, acolo unde habitatul
îndeplineşte condiţiile lor de vieţuire, iar traseul drumului expres intersectează numeroase corpuri de
pădure.
Dintre speciile de interes comunitar în acest sit este prezentă doar specia Ophiogomphus cecilia conform
Formularului standard al sitului şi Planului de management al acestuia. Conform Planului de
management, această specie nu a fost observată pe traseul drumului expres, ci la aproximativ 12 km
faţă de km 31 al acestuia, dar zonele de mare importanţă pentru specie sunt reprezentate de zonele
din lungul râului Olteţ.
Conform Planului de management al sitului ROSCI0266, care se suprapune cu Rezervaţia Naturală
Valea Olteţului, în această rezervaţie sunt prezente următoarele specii de nevertebrate: Erpobdella
octoculata şi Hirundo medicinalis, care nu sunt specii de interes comunitar.
În urma vizitelor în teren au fost observate următoarele specii de nevertebrate: Boudinotiana puella şi
diferite insecte ce provoacă gale plantelor, precum Rabdophaga heterobia, identificată pe Salix alba şi
Diplolepis rosae, identificată pe Rosa canina. Dintre acestea nici o specie nu este de interes comunitar.
A B
201
C D
E
Figura nr. 5-29 A, B Aspectul galelor realizate de insecte pe plante. A - Rhabdophaga heterobia,
identificată pe Salix sp.; B - Diplolepis rosae, identificată pe Rosa canina; C - Boudinotiana puella;
D - Orthetrum coerulescens; E - Iphiclides podalirius

Acest sit a fost declarat pentru protejarea a patru specii de nevertebrate. Conform Planului de
management al sitului, au fost identificate aceste patru specii: Cerambyx cerdo (Anexa 3, 4a OUG
57/2007, Anexa II, IV Directiva Habitate), Euphydryas maturna (Anexa 3, 4a OUG 57/2007, Anexa II
Directiva Habitate), Lucanus cervus (Anexa 3, 4a OUG 57/2007, Anexa II Directiva Habitate), Morimus
asper funereus (Anexa 3, 4a OUG 57/2007, Anexa II Directiva Habitate).
Conform Planului de management al sitului, specia Cerambyx cerdo a fost observată în sit, dar nu în
zona proiectului, ci la o distanţă minimă de aproximativ 1,24 km de aceasta, conform hărţii de
distribuţie a speciei din Planul de management al sitului ROSCI0168 (Anexa nr. 2).
Conform Planului de management al sitului, specia Euphydryas maturna a fost identificată în situl
ROSCI0168, dar nu a fost identificată şi în zona proiectului, ci la aproximativ 3,6 km faţă de proiect.
Conform Planului de management al sitului, specia Lucanus cervus a fost observată în situl ROSCI0168,
dar nu în zona proiectului, ci la o distanţă minimă de aproximativ 1,2 km de aceasta.
Conform Planului de management al sitului, specia Morimus asper funereus a fost observată în situl
ROSCI0168, dar nu în zona proiectului, ci la o distanţă minimă de aproximativ 5,9 km de aceasta.
202
În urma vizitelor în teren, în zona proiectului, au fost identificate următoarele sepecii de nevertebrate:
Lucanus cervus, Cerambyx cerdo, Coccinella septempunctata, Vespula vulgaris, Arctia villica, Byrrhus sp., pupă de
fluture de noapte, din familia Noctuidae, Cetonia aurata, Oryctes nasicornis, Maniola jurtina, Polygonia c-album,
Issoria lathonia şi diferite insecte ce provoacă gale plantelor, precum: Andricus caputmedusae, Andricus
quercuscalicis, Andricus hungaricus, Byrsocrypta ulmi, Cynips quercusfolii, Cynips quercus, Neuroterus numismalis,
Cynips quercus, identificate pe specii de Quercus. Aceste specii au fost identificate la o distanţă de circa
400 m faţă de amplasamentul proiectului. Pădurea conţinea şi arbori căzuţi la pământ, ce devin lemn
mort şi formează microhabitat favorabil pentru speciile de nevertebrate, respectiv circa 1280 (Lucanus
cervus). Dintre acestea, două specii sunt de interes comunitar, Lucanus cervus şi Cerambyx cerdo.
A B
C D
203
E F
G H
I J
K L
204
M N
O P
Q R
S T
205
U V
W X
Y Z
Figura nr. 5-30 A, B, C, D Aspectul galelor realizate de insecte pe plante. A - Andricus
caputmedusae; B - Cynips quercusfolii; C - Cynips quercus; D - Neuroterus numismalis; Q -
Andricus quercuscalicis; R - Byrsocrypta ulmi; T - Andricus hungaricus. A, B, C, D identificate pe
specii de Quercus; E, F - Coccinella septempunctata; G - Vespula vulgaris; H -Arctia villica; I -
Cerambyx cerdo; J – Lucanus cervus; K - Pupă de fluture de noapte, din familia Noctuidae, L -
Cetonia aurata, M - Oryctes nasicornis, N - Maniola jurtina; O - Polygonia c-album; P- Coenagrion
puella; S - Issoria lathonia; U - Pararge aegeria; V - Byrrhus sp.. W, X, Y, Z – Aspectul lemnului mort
din pădure care constituie microhabitat pentru speciile de nevertebrate

Acest sit nu a fost desemnat pentru protejarea speciilor de nevertebrate, ci pentru protejarea speciilor
de păsări, însă situl se suprapune cu situl ROSCI0166, astfel fiind idenitificate, conform Planului de
management al sitului ROSPA0106, următoarele specii de nevertebrate: Parnassius mnemosyne (Anexa
206
IV DH; Anexa 4A OUG 57/2007; Anexa II Convenţia Berna; NT-Eu IUCN), Cerambyx cerdo (Anexa
II, IV DH; Anexa 3, 4A OUG 57/2007; Anexa I, II Convenţia Berna; VU-G, NT-Eu IUCN), Lucanus
cervus (Anexa II DH; Anexa 3, 4A OUG 57/2007; Anexa I, III Convenţia Berna; NT-Eu IUCN).
În urma deplasărilor în teren, în zona proiectului, au fost identificate următoarele specii de
nevertebrate: Meloe violaceus, Graphosoma italicum, Orthetrum coerulescens, Lymnaea stagnalis.
A B
C D
Figura nr. 5-31 Specii de nevertebrate identificate în situl ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe
Argeş: A - Meloe violaceus, B - Graphosoma italicum, C - Orthetrum coerulescens, D - Lymnaea
stagnalis.

Acest sit nu a fost desemnat pentru protecţia speciilor de nevertebrate, ci pentru protecţia speciilor de
păsări.
5.6.5.4 Peşti
Singurul sit din zona proiectului care a fost desemnat pentru a proteja specii de peşti este ROSCI0266
Valea Olteţului. Înformaţiile despre speciile de peşti din zona proiectului au fost extrase din
Formularele standard ale siturilor şi Planurile de management.
207

Date despre speciile de peşti existente în zona proiectului au fost obţinute din literatură. Conform
Planului de management al sitului şi Formularului standard, aici sunt prezente patru specii de peşti de
interes comunitar. Specia Romanogobio kesslerii a fost observată, conform Planului de management, în
partea de nord şi în zona central-sudică a sitului. Zona de maximă importanţă pentru specie este
reprezentată de întreaga lungime a râului Olteţ, în special porţiunile de râu cu substrat nisipos. De
asemenea, speciile Misgurnus fossilis (observată în partea central-sudică a sitului), Cobitis taenia (observată
în partea nordică a sitului), au fost observate în sit şi zonele importante pentru aceste specii sunt pe
întreg cursul râului Olteţ.
Conform Planului de management, pe lângă speciile de peşti de interes comunitar, au mai fost
observate şi alte opt specii, care au categoria sozologică LC, conform IUCN, însă nu este menţionată
locaţia acestora: Carassius auratus gibelio, Cyprinus carpio, Esox lucius, Perca fluviatilis, Pseudorasbora parva,
Sander lucioperca, Scardinius erythrophthalmus, Squalius cephalus.
Valea Olteţului, în această rezervaţie sunt prezente următoarele specii de peşti: Leuciscus leuciscus,
Leuciscus cephalus, Alburnus alburnus, Gobio gobio, Sabanejewia romanica, Acerina cernua, dintre care Leuciscus
leuciscus, Alburnus alburnus, Sabanejewia romanica, se află pe Anexa II DH, iar Barbus barbus pe Anexa V
DH.
Acest sit nu a fost desemnat pentru a proteja specii de peşti şi nici nu au fost identificate în cadrul
vizitelor pe teren.

Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de păsări, dar fiindcă se suprapune cu situl
ROSCI0376, conform Planului de management al sitului ROSPA0106, au fost identificate următoarele
specii de peşti Romanogobio albipinnatus (Anexa II DH; Anexa I, III Convenţia de la Berna; LC-G, Eu
IUCN) şi Rhodeus amarus (Anexa II DH; Anexa I, III Convenţia de la Berna; LC-G, Eu IUCN).

Acest sit nu a fost desemnat pentru a proteja specii de peşti, ci pentru protecţia speciilor de păsări.
5.6.5.5 Amfibieni şi reptile

Siturile din zona proiectului care au fost desemnate pentru a proteja specii de herpetofaună sunt
Date despre speciile de herpetofaună existente în zona proiectului au fost obţinute atât din activităţile
de teren, cât şi din Formularele standard ale siturilor, Planurile de management şi literatură.
208

Conform Formularului standard, în acest sit sunt prezente trei specii de herpetofaună de interes
comunitar. Conform Planului de management al sitului, specia Bombina bombina este prezentă în acest
sit, în apropierea proiectului; specia Triturus cristatus nu a fost observată în sit, chiar dacă există zone
importante în care ar putea să vieţuiască şi anume, în partea estică a sitului, de asemenea, Planul de
management confirmă prezenţa speciei Emys orbicularis în sit, însă nu menţionează unde a fost
observată.
Conform Planului de management, pe lângă speciile menţionate în Formularul standard, Bombina
bombina şi Emys orbicularis observate în acest sit, au mai fost identificate trei specii de herpetofaună, dar
pentru care nu este precizată locaţia, astfel nu se poate spune dacă se află sau nu în zona proiectului.
Aceste specii sunt prezentate în următorul tabel.
Tabelul nr. 5-13 Speciile de herpetofaună identificate în situl ROSCI0266 Valea Olteţului, altele decât
cele menţionate în Formularul standard
Directiva OUG
Nr. Specia IUCN
Habitate 57/2007
1. Hyla arborea LC-G, Eu Anexa IV Anexa 3
2. Pelobates fuscus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 3
3. Pelophylax ridibundus LC-G, Eu Anexa V Anexa 5a
Legendă: LC – Least Concern (cu probabilitate mică de dispariţie); Eu – Statutul sozologic la nivel
european al speciei; G – Statutul sozologic la nivel global al speciei.
Valea Olteţului, în această rezervaţie sunt prezente următoarele specii de herpetofaună: Rana ridibunda
(Anexa V DH), Rana esculenta (Anexa V DH), Bufo bufo, Natrix tessellata (Anexa IV DH), Lacerta agilis
(Anexa IV DH), Lacerta praticola.

Acest sit a fost declarat pentru protecţia unei specii de herpetofaună, Triturus cristatus. Conform
Planului de management au fost observate 16 specii de herpetofaună, dintre care două sunt regăsite
pe Anexa II a Directivei Habitate. Nu toate speciile acestea sunt însoţite de hărţi de distribuţie sau
detalii despre locaţia acestora în sit, astfel nu se poate spune dacă sunt sau nu în zona proiectului.
Speciile care sunt însoţite de hărţi de distribuţie nu se află în zona proiectului. În următorul tabel sunt
prezentate speciile identificate în acest sit, conform Planului de management.
Tabelul nr. 5-14 Speciile de herpetofaună identificate în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului
Directiva
Nr. Specia IUCN OUG 57/2007
Habitate
1. Rana dalmatina LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4
2. Rana ridibunda LC-G, Eu Anexa V Anexa 5a
3. Bombina bombina LC-G, Eu Anexa II, IV Anexa 3, 4a
4. Pelobates fuscus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 3, 4a
5. Bufo viridis LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
6. Bufo bufo LC-G, Eu - Anexa 4b
7. Hyla arborea LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
8. Triturus cristatus LC-G, Eu Anexa II, IV Anexa 3, 4a
209
Directiva
Nr. Specia IUCN OUG 57/2007
Habitate
9. Lacerta viridis LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
10. Lacerta agilis LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
11. Anguis fragilis LC-Eu - Anexa 4b
12. Ablepharus kitaibelii LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
13. Coluber- Dolichophis- jugularis- caspius - Anexa IV Anexa 4a, 4b
14. Coronella austriaca LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
15. Zamenis –Elaphe- longissimus - Anexa IV Anexa 4a
16. Natrix natrix LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4a
Legendă: LC – Least Concern (cu probabilitate mică de dispariţie); Eu – Statutul sozologic la nivel
european al speciei; G – Statutul sozologic la nivel global al speciei
În urma observaţiilor realizate în teren, în apropierea proiectului au fost identificate exemplare ale
speciilor: Lacerta agilis, Lacerta viridis, Pelophylax ridibundus, Natrix natrix.
A B
C
Figura nr. 5-32 Specii de herpetofaună identificate în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului: A - Lacerta
viridis, B - Natrix natrix, C - Pelophylax ridibundus

Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de păsări, dar fiindcă se suprapune cu situl
ROSCI0376, conform Planului de management al sitului ROSPA0106, au fost identificate următoarele
specii de herpetofaună: Bombina bombina (Anexa II, IV DH; Anexa 3, 4A OUG 57/2007; Anexa I, II
Convenţia de la Berna; LC-G IUCN), Triturus cristatus (Anexa II, Anexa IV DH; Anexa 3, 4A OUG
57/2007; Anexa I, II Convenţia de la Berna; LC-G, Eu), Triturus dobrogicus (Anexa II DH; Anexa 3
OUG 57/2007; Anexa I, II Convenţia de la Berna; NT-G, Eu), Emys orbicularis (Anexa II, IV DH;
Anexa 3, 4A OUG 57/2007; Anexa I, II Convenţia de la Berna; NT-G, Eu IUCN), însă nu sunt
210
însoţite de hărţi de distribuţie sau detalii despre locaţie, astfel nu se poate spune dacă sunt sau nu în
zona proiectului.
Acest sit nu a fost desemnat pentru protecţia speciilor de herpetofaună, ci pentru protecţia speciilor
de păsări.
5.6.5.6 Păsări
Situl din zona proiectului care a fost desemnat pentru a proteja specii de păsări este ROSPA0106 Valea
Oltului Inferior, iar în vecinătatea proiectului se află un alt sit care a fost desemnat pentru a proteja
specii de păsări, ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş.
Date despre speciile de păsări existente în zona proiectului au fost obţinute atât din activităţile de teren,
cât şi din din Formularele standard ale siturilor, Planurile de management şi literatură.
În vederea stabilirii claselor de sensibilitate pentru speciile de păsări prima etapă parcursă a fost
clasificarea speciilor de păsări prezente sau potenţial prezente în zona proiectului în funcţie de ecologie.
În acest sens, păsările au fost clasificate în cinci categorii: păsări asociate habitatelor forestiere, păsări
asociate habitatelor agricole, păsări asociate tufărişurilor, păsări asociate zonelor umede sau acvatice şi
păsări răpitoare. Păsările răpitoare au fost clasificate separat de restul speciilor ca urmare a utilizării
unei game variate de habitate în special pentru vânătoare.
Au fost incluse următoarele clase de utilizare a terenului: ape curgătoare, terenuri arabile, cariere, livezi,
curţi şi construcţii, drumuri şi căi ferate, lacuri, mlaştini şi stufărişuri, păduri de foioase, păşuni
permanente, pietriş, nisip şi vii.
Păsările identificate în zona proiectului, conform Memoriului de prezentare pentru Proiectul Drum
Expres Craiova-Piteşti, sunt următoarele: Aegithalos caudatus, Anas platyrhynchos, Aluada arvensis, Anthus
spinoletta, Ardea cinerea, Buteo buteo, Buteo rufinus, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Coccothraustes
coccothraustebso, Columba livia, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus corax, Corvus monedula, Cyanistes
caeruleus, Cygnus olor, Dendrocopos syriacus, Emberiza calandra, Egretta alba, Falco tinnunculus, Fringila coelebs,
Hirundo rustica, Lanius collurio, Lanius minor, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Microcarbo pygmaeus,
Motacilla alba, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Parus major, Phalacrocorax carbo, Phasianus
colchicus, Phylloscopus collybita, Pica pica, Picus canus, Pyrrhula pyrrhula, Streptopelia decaocto, Sturnus vulgaris,
Tachybaptus ruficollis, Tringa ochropus, Turdus merula.

Conform Planului de management al sitului ROSCI0266, au fost observate 30 de specii de păsări, chiar
dacă acest sit nu este de tip SPA, dintre care patru specii se află pe Anexa I a Directivei Păsări, dar nu
este specificată locaţia acestora. Acestea sunt prezentate în următorul tabel.
211
Tabelul nr. 5-15 Speciile de păsări identificate în situl ROSCI0266 Valea Olteţului
Cartea Roşie
Nr. total Directiva OUG Convenţia Convenţia
Nr. Specia IUCN a
indivizi Păsări 57/2007 de la Berna de la Bonn
Vertebratelor
1. Accipiter nisus 1 LC - - - Anexa II Anexa II
Anas Anexa
2. 1 LC Anexa 5c - Anexa III Anexa II
platyrhynchos III/1
3. Ardea cinerea 1 LC - - - Anexa III
4. Buteo buteo 2 LC - - - Anexa II Anexa II
Carduelis
5. 23 LC - Anexa 4b - Anexa II -
carduelis
Specie
6. Ciconia ciconia 4 LC Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II
Vulnerabilă
Specie
7. Ciconia nigra 1 LC Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II
vulnerabilă
Columba Anexa Anexa
8. 3 LC - - -
palumbus III/1 5c,d
Corvus
9. 38 LC - Anexa 5c - Anexa III -
cornix
Corvus Anexa
10. 70 LC Anexa 5c - - -
frugilegus II/2
Corvus Anexa
11. 49 LC Anexa 5c - - -
monedula II/2
Cuculus
12. 3 LC - - - Anexa III -
canorus
Egretta Specie
13. 3 LC Anexa I Anexa 3 Anexa II -
garzetta periclitată
Emberiza
14. 22 LC - Anexa 4b - Anexa III -
calandra
Falco
15. 6 LC - Anexa 4b - Anexa II Anexa II
tinnunculus
Fringilla
16. 8 LC - - - Anexa III -
coelebs
Fulica Anexa
17. 6 LC Anexa 5c - Anexa III Anexa II
atra II/1
Specie
Hieraaetus
18. 1 LC Anexa I Anexa 3 critic Anexa II Anexa II
pennatus
periclitată
Hirundo
19. 40 LC - - - Anexa II -
rustica
Merops
20. 71 LC - Anexa 4b - Anexa II Anexa II
apiaster
Motacilla
21. LC - Anexa 4b - Anexa II -
alba
22. Parus major 6 LC - - - Anexa II -
Passer
23. 2 LC - - - - -
domesticus
Phalacrocorax
24. 50 LC - - - Anexa III -
carbo
25. Phylloscopus sp. 4 LC - - - - -
Anexa
26. Pica pica 22 LC Anexa 5c - - -
II/2
Picus
27. 1 LC - Anexa 4b - Anexa II -
viridis
Riparia
28. 164 LC - - - Anexa II -
riparia
212
Cartea Roşie
Nr. total Directiva OUG Convenţia Convenţia
Nr. Specia IUCN a
indivizi Păsări 57/2007 de la Berna de la Bonn
Vertebratelor
Sturnus Anexa
29. 50 LC Anexa 5c - - -
vulgaris II/2
Upupa Specie
30. 6 LC - Anexa 4b Anexa II -
epops vulnerabilă
Legendă: LC – Least Concern (cu probabilitate mică de dispariţie)
În urma monitorizării, în zona de suprapunere a drumului expres cu situl ROSCI0266 şi în apropierea

acestuia, au fost observate următoarele specii de păsări: Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Aegithalos
caudatus, Alcedo atthis, Ardea alba, Ardea cinerea, Carduelis carduelis, Charadrius dubius, Chloris
chloris, Coccothraustes coccothraustes, Columba palumbus, Coracias garrulus, Corvus corax, Cuculus
canorus, Cyanistes caeruleus, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Dryobates minor, Egretta
garzetta, Erithacus rubecula, Fringilla coelebs, Garrulus glandarius, Hirundo rustica, Lanius collurio,
Luscinia megarhynchos, Motacilla alba, Muscicapa striata, Oriolus oriolus, Parus major, Passer
montanus, Pica pica, Picus viridis, Phalacrocorax carbo, Phasianus colchicus, Phylloscopus collybita,
Pica pica, Prunella modularis, Pyrrhula pyrrhula, Streptopelia decaocto,Sylvia atricapilla, Sylvia
communis, Troglodytes troglodytes, Turdus iliacus, Turdus pilaris, Turdus merula . Dintre acestea
speciile Alcedo atthis, Ardea alba, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Lanius
collurio sunt în Anexa I a Directivei Păsări.
În urma deplasărilor în teren, în zona proiectului, au fost identificate în situl ROSCI0266 următoarele
specii de păsări: Parus major, Fringilla coelebs, Poecile palustris, Corvus frugilegus, Garrulus
glandarius, Ardea alba, Buteo buteo.
A B
213
C D
E
Figura nr. 5-33 A. A - Parus major; B - Fringilla coelebs; C - Poecile palustris; D - Cuib de Corvus
frugilegus; E – Ardea alba.

Conform Planului de managemental sitului ROSCI0168, chiar dacă acest sit nu este de tip SPA, aici
au fost identificate 92 specii de păsări, dintre care 36 specii sunt de pe Anexa I a Directivei Păsări.
Aceste specii nu sunt însoţite de hărţi de distribuţie sau detalii despre locaţia acestora, astfel nu se
poate spune dacă au fost observate sau nu în zona proiectului. În tabelul de mai jos sunt prezentate
aceste specii observate în sit.
Tabelul nr. 5-16 Speciile de păsări identificate în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului
Cartea Roşie Convenţia
Directiva OUG Convenţia
Nr. Specia IUCN a de la
Păsări 57/2007 de la Bonn
Vertebratelor Berna
1. Accipiter brevipes LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa II Anexa II
Aegithalos
2. LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
caudatus
Anexa
3. Alauda arvensis LC-G, Eu Anexa 5C - Anexa III -
II/B
214

Vertebratelor Berna
Anas Anexa
4. LC-G, Eu Anexa 5c - Anexa III Anexa II
platyrhynchos III/1
Anexa
5. Anser albifrons LC-G, Eu Anexa 5C, 5E - Anexa III Anexa II
II/B
Anthus
6. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II -
campestris
7. Aquila pomarina LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
8. Athene noctua LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
9. Bubo bubo LC-G, Eu - Anexa 3 - Anexa I, II -
Burhinus Specie
10. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa I, II Anexa II
oedicnemus periclitată
11. Buteo rufinus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Caprimulgus
europaeus
Carduelis
cannabina
Carduelis
carduelis
15. Carduelis chloris LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
16. Carduelis spinus LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
Specie
17. Ciconia ciconia LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II
vulnerabilă
Specie
18. Ciconia nigra LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II
vulnerabilă
19. Circaetus gallicus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa II Anexa II
Circus
20. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
aeruginosus
LC-G,
21. Circus cyaneus Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
NT-Eu
22. Circus pygargus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Coccothraustes
coccothraustes
Columba Anexa
24. LC-G, Eu Anexa 5c,d - - -
palumbus III/1
25. Coracias garrulus LC-G, Eu - Anexa 3 - Anexa I, II Anexa I
Specie
26. Corvus corax LC-G, Eu - Anexa 4B Anexa III -
periclitată
Anexa
27. Corvus corone LC-G, Eu Anexa 5C - - -
II/B
Anexa
28. Corvus frugilegus LC-G, Eu Anexa 5C - - -
II/B
Corvus Anexa
29. LC-G, Eu Anexa 5c - - -
monedula II/2
Coturnix
30. LC-G, Eu Anexa II Anexa 5C - Anexa III -
coturnix
31. Crex crex LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa I
Dendrocopos
leucotos
Dendrocopos
medius
Dendrocopos
34. LC-G, Eu - - - Anexa II -
minor
215

Vertebratelor Berna
Dendrocopos
syriacus
Dryocopus
martius
Emberiza
37. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, III -
hortulana
Erithacus
38. LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
rubecula
EN-G,
39. Falco cherrug Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa I, II
VU-Eu
Falco
40. LC-G, Eu Anexa I - - Anexa I, II Anexa II
columbarius
Specie
41. Falco peregrinus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa I, II Anexa II
periclitată
42. Falco subbuteo LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
Falco
tinnunculus
Specie
44. Falco vespertinus NT-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa I, II Anexa I, II
vulnerabilă
45. Ficedula albicollis LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
46. Ficedula parva LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Garrulus
47. LC-G, Eu Anexa II Anexa 5C - - -
glandarius
Hieraaetus Specie
48. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II
pennatus critic periclitată
Haliaeetus
49. LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
albicilla
50. Jynx torquilla LC-G, Eu - Anexa 4b - Anexa II -
51. Lanius collurio LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II -
52. Lanius minor LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II -
Anexa
53. Larus cachinnans LC-G, Eu - - Anexa III Anexa II
II/B
54. Lullula arborea LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, III -
Merops
55. LC-G, Eu - Anexa 4b - Anexa II Anexa II
apiaster
56. Miliaria calandra LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa III -
57. Milvus migrans LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Motacilla
58. LC-G, Eu - Anexa 4b - Anexa II -
alba
59. Motacilla cinerea LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
60. Motacilla flava LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
61. Muscicapa striata LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
62. Oriolus oriolus LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
63. Otus scops LC-G, Eu - Anexa 4b - Anexa II -
64. Pandion haliaetus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Anexa II,
65. Perdix perdix LC-G, Eu Anexa 5C - Anexa III -
III
66. Pernis apivorus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Anexa
Phasianus
67. LC-G, Eu II/1, Anexa 5c, d - Anexa III -
colchicus
III/1
Phoenicurus
ochruros
216

Vertebratelor Berna
Phoenicurus
phoenicurus
Phylloscopus
70. LC-G - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
collybita
Phylloscopus
sibilatrix
Phylloscopus
trochilus
Anexa
73. Pica pica LC-G, Eu Anexa 5C - - -
II/B
74. Picus canus LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II -
Prunella
modularis
Regulus
76. ignicapillus LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
(ignicapilla)
77. Regulus regulus LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II Anexa II
Anexa
78. Scolopax rusticola LC-G, Eu II/1; Anexa 5c,e - Anexa III Anexa II
III/2
79. Sitta europaea LC-G, Eu - Anexa 4B - Anexa II -
Streptopelia Anexa
80. LC-G, Eu Anexa 5c - Anexa III -
decaocto II/2
Streptopelia Anexa
81. VU-G, Eu Anexa 5c - Anexa III -
turtur II/2
82. Strix uralensis LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II -
Sturnus Anexa
83. LC-G, Eu Anexa 5c - - -
vulgaris II/2
84. Sylvia nisoria LC-G, Eu Anexa I Anexa 3 - Anexa I, II Anexa II
Anexa
85. Turdus iliacus NT-G, Eu - - Anexa III -
II/B
Anexa
86. Turdus merula LC-G, Eu - - Anexa III -
II/B
Turdus Anexa
87. LC-G, Eu Anexa 5C - Anexa III -
philomelos II/B
Anexa
88. Turdus pilaris LC-G, Eu Anexa 5C - Anexa III -
II/B
Anexa
89. Turdus viscivorus LC-G, Eu Anexa 5C - Anexa III -
II/B
90. Tyto alba LC-G, Eu - Anexa 4b - Anexa II -
Upupa Specie
91. LC-G, Eu - Anexa 4b Anexa II -
epops vulnerabilă
NT-G, Anexa
92. Vanellus vanellus - - Anexa III Anexa II
VU-Eu II/2
Legendă: VU – Vulnerabil; NT – Near Threatened (aproape ameninţată cu dispariţia); LC – Least Concern
(cu probabilitate mică de dispariţie); Eu – Statutul sozologic la nivel european al speciei; G – Statutul sozologic
la nivel global al speciei.
În urma monitorizării, în situl ROSCI0168, în apropierea proiectului, au fost observate următoarele
specii de păsări: Aegithalos caudatus, Alauda arvensis, Anser albifrons, Anhtus trivialis, Buteo buteo, Buteo
lagopus, Buteo rufinus, Carduelis carduelis, Chloris chloris, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Clanga
217
pomarina, Coccothraustes coccothraustes, Columba palumbus, Corvus corax, Corvus frugilegus, Coturnix coturnix,
Cyanistes caeruleus, Dendrocopos major, Emberiza calandra, Emberiza citrinella, Emberiza hortulana, Emberiza
schoeniclus, Erithacus rubecula, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Hirundo rustica, Lanius
collurio, Lanius excubitor, Linaria cannabina, Luscinia megarhynchos, Miliaria calandra, Motacilla alba, Oriolus
oriolus, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Pernis apivorus, Phasianus colchicus, Phylloscopus collybita,
Phylloscopus sibilatrix, Pica pica, Pyrrhula pyrrhula, Riparia riparia, Spinus spinus, Streptopelia turtur, Sturnus
vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Troglodytes troglodytes, Turdus merula,Turdus philomelos, Turdus pilaris,
Turdus viscivorus, Upupa epops, Vanellus vanellus . Dintre acestea speciile Buteo lagopus, Circus cyaneus, Clanga
pomarina, Emberiza hortulana, Lanius collurio, Pernis apivorus se află pe Anexa I Directiva Păsări.
În zona proiectului, în urma vizitelor în teren au fost identificate următoarele specii de păsări: Falco
tinnunculus, Buteo buteo, Asio otus, şi specii de ciocănitoare.

Acest sit a fost desemnat pentru protejarea a 92 specii de păsări, dintre care 14 specii sunt pe Anexa I
a Directivei Păsări. Dintre aceste 14 specii de pe Anexa I, conform Planului de management au fost
observate în sit 13 specii. Mai multe informaţii despre speciile de păsări identificate în acest sit au fost
furnizate în Studiul de Evaluare Adecvată. Conform hărţilor de distribuţie a speciilor de păsări din
Planul de management, în zona proiectului au fost observate următoarele specii de Anexa I Directiva
Păsări: Coracias garrulus, Circus cyaneus, Cygnus Cygnus, Egretta alba, Lanius minor, Larus minutus,
Mergellus albellus, Philomachus pugnax. Pe lângă speciile de Anexa I Directiva Păsări care sunt în
Formularul standard al sitului, conform hărţilor Planului de management, s-au mai observat şi alte
specii, precum: Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Platalea leucorodia, Phalacrocorax pygmeus
garzetta (observate într-o colonie mixtă la aproximativ 4,2 km faţă de proiect), Chlidonias hybridus,
Chlidonias niger (observate într-o colonie mixtă la aproximativ 29 km faţă de proiect) şi Sterna hirundo
(observată într-o colonie monospecifică la aproximativ 27 km faţă de proiect).În urma observaţiilor
de monitorizate, în situl ROSPA0106 dintre speciile de păsări menţionate în Formularul standard, de
Anexa I Directiva Păsări, au fost identificate următoarele: Ardea alba (observată în zbor, în zona
proiectului, fără a utiliza habitatele de acolo), Microcarbo pygmaeus (nu este în Formularul standard
al sitului; utilizează terenul din zona proiectului pentru hrănire, pescuind în luciul apei, pe râul Olt,
odihnă, uscarea penelor, dar şi pentru înnoptare în zona de vărsare a Bălţii Milcov în râul Olt, pe malul
stâng al Oltului), Alcedo atthis (specia utilizează habitatele din sit pentru hrănire şi odihnă), Ardeola
ralloides (nu se află în Formularul standard al sitului), Sterna hirundo (nu se află în Formularul standard
al sitului), Nycticorax nycticorax (nu e în Formularul standard al sitului), Chlidonias hybrida (nu e în
Formularul standard al sitului). De asemenea, dintre speciile menţionate în Formularul standard al
sitului, pe râul Olt au mai fost observate următoarele: Accipiter nisus, Anas platyrhynchos, Anthus spinoletta,
Ardea cinerea, Aythya ferina, Buteo buteo, Carduelis carduelis, Coccothraustes coccothraustes, Cygnus olor, Fringilla
coelebs, Fringilla montifringilla, Fulica atra, Larus cachinnans, Larus michahellis/ cachinnans, Luscinia
megarhynchos, Oriolus oriolus, Phalacrocorax carbo, Phylloscopus collybita, Pyrrhula pyrrhula, Riparia riparia,
Sturnus vulgaris, Tachybaptus ruficollis, Turdus merula, Turdus pilaris. În zona proiectului, pe Balta Milcov,
dintre speciile din Anexa I s-au identificat următoarele: Alcedo atthis (nu e în Formularul standard al
sitului), Ardea alba, Ardeola ralloides, Chlidonias hybrida, Chlidonias niger (nu e în Formularul standard al
sitului), Coracias garrulus, Egretta garzetta (nu e în Formularul standard al sitului), Himantopus himantopus
218
(nu e în Formularul standard al sitului), Nycticorax nycticorax, Microcarbo pygmaeus, Sterna albifrons (nu e în
Formularul standard al sitului), Sterna hirundo, Tringa glareola (nu e în Formularul standard al sitului), iar
dintre celelalte specii din Formularul standard al sitului s-au identificat: Accipiter nisus, Acrocephalus
arundinaceus, Anas crecca, Ardea cinerea, Aythya ferina, Carduelis carduelis, Cuculus canorus, Cygnus olor, Delichon
urbicum, Erithacus rubecula, Fringilla coelebs, Fulica atra, Galinulla chloropus, Hirundo rustica, Luscinia
megarhynchos, Oriolus oriolus, Podiceps cristatus, Parus major, Phalacrocorax carbo, Spatula querquedula, Sterna
albifrons, Sturnus vulgaris, Turdus merula, Turdus pilaris. Au fost efectuate observaţii şi în partea sud-estică
a Municipiului Slatina, în situl ROSPA0106, în habitatele cu tufărişuri şi astfel au fost identificate
următoarele specii de păsări ce se află şi în Formularul standard al sitului: Carduelis carduelis, Chloris
chloris, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Garrulus glandarius, Sylvia atricapilla, Sylvia curruca, Turdus
merula, Turdus philomelos, Turdus pilaris.
Păsările utilizează întreg sectorul Oltului din zona Municipiului Slatina, atât pentru hrană, odihnă,
uscarea penelor, cât şi pentru reproducere.
În urma vizitelor în teren au fost observate următoarele specii de păsări: Anas platyrhynchos, Ardea alba,
Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya fuligula, Buteo buteo, Calidris sp., Carduelis carduelis,
Chlidonias hybrida, Chloris chloris, Chroicocephalus ridibundus, Coccothraustes coccothraustes, Corvus frugilegus,
Cyanistes caeruleus, Cygnus olor, Egretta garzetta, Emberiza citrinella, Emberiza schoeniclus, Falco tinnunculus,
Fringilla coelebs, Fulica atra, Gallinula chloropus, Garrulus glandarius, Lanius collurio, Lanius sp., Larus
cachinnans, Larus michahellis, Mareca penelope, Merops apiaster, Microcarbo pygmaeus, Motacilla alba, Parus major,
Pelecanus sp., Phalacrocorax carbo, Pica pica, Podiceps cristatus, Pyrrhula pyrrhula, Riparia riparia, Spatula
querquedula, Sterna hirundo, Sturnus vulgaris, Tachybaptus ruficollis, Tringa nebularia, Tringa ochropus, Tringa
totanus, Turdus merula. Dintre acestea, următoarele specii sunt menţionate în Anexa I DP: Lanius collurio,
Cygnus olor, Microcarbo pygmaeus, Ardea alba, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Pelecanus sp..
A B
219
C D
E F
G H
I J
220
K L
M N
O P
Q R
221
S Ș
T Ț
U V
W X
222
Figura nr. 5-34 Aspecte ale unor specii de păsări observate în situl ROSPA0106 în timpul deplasărilor
în teren. A. Anas platyrhynchos, B. Ardea alba, C. Ardea cinerea, D. Aythya ferina şi Fulica atra, E.
Aythya fuligula, F. Buteo buteo, G. Coccothraustes coccothraustes, H. Cyanistes caeruleus, I.
Cygnus olor, J. Emberiza schoeniclus, K. Fringilla coelebs, L. Mareca penelope, M. Cuiburi de
Merops apiaster, N. Phalacrocorax carbo, O. Parus major, P. Pica pica, Q. Sturnus vulgaris, R.
Tachybaptus ruficollis, S. Microcarbo pygmaeus, Ș. Chroicocephalus ridibundus, T. Emberiza
citrinella, Ț. Chroicocephalus ridibundus şi Larus cachinnans U. Lanius collurio, V. Sterna hirundo,
W. Ardeola ralloides, X. Egretta garzetta, . Y Pelecanus sp..

Importanţa sitului este conferită de prezenţa a 167 specii de păsări importante, menţionate în
Formularul Standard al sitului şi este foarte important pentru speciile de pasaj pe care le adăposteşte.
Situl este important şi pentru că au fost identificate nouă specii din Anexa I DP, conform Formularului
standard al sitului. Aceste specii sunt mai detaliate în cadrul Studiului de Evaluare Adecvată.
În urma observaţiilor realizate în teren, în apropierea Lacului Goleşti, au fost observate următoarele
specii de păsări: Ciconia ciconia, Motacilla alba, Chroicocephalus ridibundus, Larus cachinnans. Dintre acestea,
specia Ciconia ciconia este prezentă pe Anexa I DP.
5.6.5.7 Chiroptere
Date despre speciile de chiroptere existente în zona proiectului au fost obţinute din Formularele
standard ale siturilor şi din Planurile de management. Singurul sit din zona proiectului care a fost
desemnat pentru a proteja o specie de chiroptere este ROSCI0266 Valea Olteţului.

Conform Formularului standard al sitului, aici sunt prezente două specii de mamifere, dintre care un
chiropter, Rhinnolophus hipposideros. Conform Planului de management al sitului, specia Rhinnolophus
hipposideros a fost observată în sit, însă nu în zona proiectului.
Situl nu a fost desemnat pentru protejarea speciilor de chiroptere, însă conform Planului de
management al sitului, aici au fost observate 10 specii de chiroptere, dintre care două specii sunt pe
anexa II a Directivei Habitate. Aceste specii nu sunt însoţite în Planul de management de hărţi de
223
distribuţie sau explicaţii despre locaţia unde au fost observate, de aceea nu se poate spune dacă sunt
sau nu în zona proiectului. În următorul tabel sunt prezente speciile care au fost identificate, conform
Planului de management, în acest sit.
Tabelul nr. 5-17 Speciile de chiroptere identificate în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului
Nr. Directiva OUG
Specie IUCN
crt Habitate 57/2007
Anexa II,
1 Rhinolophus hipposideros LC-G, Eu
Anexa IV
Anexa 3, 4A
2 Eptesicus serotinus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4A
3 Pipistrellus pipistrellus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4A
4 Nyctalus noctula LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4A
5 Nyctalus leisleri LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4A
6 Plecotus austriacus LC-G, Eu Anexa IV -
7 Plecotus auritus LC-G, Eu Anexa IV -
8 Vespertilio murinus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4B
9 Myotis myotis LC-G, Eu Anexa II, IV Anexa 3, 4A
10 Myotis mystacinus LC-G, Eu Anexa IV Anexa 4A

Situl nu a fost desemnat pentru a proteja speciile de chiroptere, ci pentru a proteja speciile de păsări.
Situl nu a fost desemnat pentru a proteja speciile de chiroptere, ci pentru a proteja speciile de păsări.
5.6.5.8 Mamifere (exclusiv chiroptere)

Siturile din zona proiectului care au fost desemnate pentru a proteja specii de mamifere sunt
Date despre speciile de mamifere existente în zona proiectului au fost obţinute atât din activităţile de
teren, cât şi din Formularele standard ale siturilor, Planurile de management şi literatură.
Conform Memoriului de prezentare pentru Proiectul Drum Expres Craiova-Piteşti, speciile de
mamifere identificate în zona proiectului sunt următoarele: Apodemus agrarius, Capreolus capreolus, Lepus
europaeus, Mus spicilegus, Vulpes vulpes, Talpa europaea.

Conform Formularului standard al sitului, aici sunt prezente două specii de mamifere, dintre care un
chiropter. Specia de interes comunitar Lutra lutra, menţionată în Formularul standard al acestui sit, nu
a fost observată în cadrul vizitelor în teren pentru realizarea Planului de management, însă au fost
observate alte specii, dar nu este specificată locaţia acestora. Aceste specii sunt prezentate în tabelul
următor.
224
Tabelul nr. 5-18 Speciile de mamifere identificate în situl ROSCI0266 Valea Olteţului, altele decât cele
menţionate în Formularul standard al sitului
Nr. Directiva OUG
Specie IUCN
crt Habitate 57/2007
1 Canis aureus LC-G, Eu Anexa V Anexa 5a
2 Felis silvestris VU-G, LC-Eu Anexa IV Anexa 4a
3 Lepus europaeus LC-G, Eu - Anexa 5b
4 Meles meles LC-G, Eu - Anexa 5b
5 Talpa europaea LC-G, Eu - -
6 Vulpes vulpes LC-G, Eu - Anexa 5b
Legendă: VU – Vulnerabil; LC – Least Concern (cu probabilitate mică de dispariţie); Eu – Statutul
sozologic la nivel european al speciei; G – Statutul sozologic la nivel global al speciei
În urma monitorizării, în situl ROSCI0266, în apropierea proiectului, la cca. 35 m, a fost identificată

specia de interes comunitar Lutra lutra, prin intermediul unei pietre ce serveşte drept latrină pentru
specie şi specia Vulpes vulpes.
Valea Olteţului, în această rezervaţie sunt prezente următoarele specii de mamifere: Arvicola terrestris şi
Crocidura leucodon.
În urma vizitelor pe teren, în zona proiectului, s-au observat speciile Microtus arvalis, Lutra lutra, Vulpes
vulpes şi Sus scrofa.
225
A B
C D
Figura nr. 5-35 A – Urmă de Sus scrofa; B – Vizuină de Vulpes vulpes; C – Galerie de Microtus
arvalis; D – Piatră în albia minoră a râului Olteţ ce este utilizată drept latrină de către Lutra lutra.

Conform Formularului standard al sitului, este prezentă o singură specie de mamifere de interes
comunitar. Conform Planului de management, specia de interes comunitar Lutra lutra nu a fost
identificată, dar au fost observate alte specii de mamifere. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Specia Canis aureus, conform Planului de management reprezintă o specie posibil în tranzit în acest sit,
fiind prezent doar în anumite perioade în Pădurea Sarului.
Tabelul nr. 5-19 Speciile de mamifere identificate în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului, altele decât cele
menţionate în Formularul standard al sitului
Nr. Directiva
Specie IUCN OUG 57/2007
crt Habitate
1. Canis aureus LC-G, Eu Anexa V Anexa 5a
2. Canis lupus LC-G, Eu Anexa II, IV, V Anexa 3, 4a
3. Capreolus capreolus LC-G, Eu - Anexa 5b
4. Cervus elaphus LC-G, Eu - Anexa 5b
5. Cricetus cricetus LC-G, Eu Anexa IV, V Anexa 4a
6. Dama dama EN-G, LC-Eu - Anexa 5b
7. Eliomys quercinus NT-G, Eu Anexa IV -
8. Felis silvestris VU-G, LC-Eu Anexa IV Anexa 4a
9. Lepus europaeus LC-G, Eu - Anexa 5b
226
Nr. Directiva
Specie IUCN OUG 57/2007
crt Habitate
10. Lutra lutra NT-G, Eu Anexa II, IV Anexa 3, 4a
11. Martes foina LC-G, Eu - Anexa 5b
12. Martes martes LC-G, Eu - Anexa 5a
13. Meles meles LC-G, Eu - Anexa 5b
14. Mustela erminea LC-G, Eu - Anexa 5b
15. Mustela nivalis LC-G, Eu - Anexa 5b
16. Mustela putorius LC-G, Eu Anexa V Anexa 5a
17. Nyctereutes procyonoides LC-G - Anexa 5b
18. Sciurus vulgaris LC-G, Eu Anexa 5b
19. Spermophilus citellus VU-G, Eu Anexa II, Anexa IV Anexa 3, 4a
20. Sus scrofa LC-G, Eu - Anexa 5b
21. Talpa europaea LC-G, Eu - -
22. Vulpes vulpes LC-G, Eu - Anexa 5b
Legendă: VU – Vulnerabil; NT – Near Threatened (aproape ameninţată cu dispariţia); LC – Least
Concern (cu probabilitate mică de dispariţie); EN – Endangered (pe cale de dispariţie); Eu – Statutul
sozologic la nivel european al speciei; G – Statutul sozologic la nivel global al speciei.
În urma monitorizării, în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului au fost identificate următoarele mamifere:
Lepus europaeus, Canis aureus, Capreolus capreolus, Micromys minutus, Mustela nivalis, Mus spicilegus, Sus scrofa.
În urma vizitelor în teren, în zona proiectului, au fost identificate speciile Sus scrofa şi Meles meles, prin
intermediul urmelor.

Situl a fost desemnat pentru a proteja speciile de păsări, însă fiind suprapus cu situl ROSCI0376, au
fost identificate, conform Planului de management al sitului ROSPA0106, următoarele specii de
mamifere: Lutra lutra (NT-G, Eu IUCN; Anexa II, IV DH; Anexa 3, 4A OUG 57/2007; Anexa I, II
Convenţia de la Berna) şi Spermophilus citellus (VU-G, Eu IUCN; Anexa II, IV DH; Anexa 3, 4A OUG
57/2007; Anexa I, II Convenţia de la Berna).
În urma deplasărilor în teren, la aproximativ 1,8 km faţă de traseul drumului expres, a fost identificată
specia Meles meles.
227
Figura nr. 5-36 Urmă de Meles meles

Situl nu a fost desemnat pentru a proteja speciile de mamifere, ci pentru a proteja speciile de păsări.
5.6.6 Mortalitatea actuală a speciilor de faună ca urmare a

coliziunilor cu traficul din zona proiectului
Impactul asupra efectivelor populaţionale este analizat pentru speciile de faună. În mod convenţional,
în cazul speciilor de plante şi al habitatelor Natura 2000, aceste aspecte sunt tratate în cadrul formelor
de impact intitulate „pierderea habitatelor” şi „alterarea habitatelor”.
Reducerea efectivelor populaţionale apare ca urmare a mortalităţii indivizilor atât din cauza unei acţiuni
directe (ex: strivire, coliziune cu traficul de şantier, distrugerea cuiburilor), cât şi ca urmare a unor
efecte secundare (ex: crearea involuntară de capcane, modificarea parametrilor de habitat acvatic).
Mortalitatea faunei din cauza coliziunii cu autovehiculele este un factor de risc major pentru populaţiile
speciilor respective şi determină scăderea acestora, pentru că animalul fiind lovit, fie moare pe loc, fie
la scurt timp (Huijser et al., 2008).
Numărul coliziunilor faunei cu traficul poate fi redus prin influenţarea comportamentului animalelor.
Animalele trebuiesc direcţionate către o locaţie mai sigură unde pot să traverseze drumul, astfel încât
numărul coliziunilor să fie redus. Gardurile pentru animale sălbatice din lungul drumurilor au
înregistrat cu succes reducerea coliziunilor animalelor cu traficul auto, iar acum sunt utilizate pe scară
largă. Gardurile pentru animale sălbatice constau de obicei din plasă de sârmă cu o înălţime de 2 până
la 2,5 m, care se montează paralel cu drumul. Numeroase studii din ultimii 20 de ani au demonstrat că
împrejmuirea pentru fauna sălbatică, cu sau fără structuri de traversare a faunei sălbatice, poate reduce
coliziunile cu cerbi şi alte animale mari în procent de 87% în medie (80–99 la sută) (Huijser et al.,
2008).
În timp ce împrejmuirea pentru protejarea faunei sălbatice, instalate corect este extrem de eficientă în
reducerea coliziunilor, această măsură trebuie să fie aplicată cu atenţie pentru a evita efectele
neintenţionate, cum ar fi crearea unei bariere absolute pentru animalele care au habitatul şi pe cealaltă
parte a drumului. În plus, animalele pot strica şi trece de gardurile acestea dacă nu sunt oferite
oportunităţi de traversare sigure sau dacă acestea sunt prea puţine, prea mici sau prea departe. Prin
urmare, de obicei, aceste gardurile sunt combinate cu oportunităţi de traversare în condiţii de siguranţă,
precum pasajele subterane pentru animale sălbatice şi ecoducte (Huijser et al., 2008).
Aceste măsuri trebuiesc luate în funcţie de speciile de faună prezente în zona proiectului, deoarece
unele specii preferă pasajele subterane de animale, iar altele ecoductele (Huijser et al., 2008).
Cel mai mare procent din coliziunile animalelor cu autovehiculele implică cerbii. Drumurile şi traficul
pot reduce densitatea populaţiei pentru anumite specii, cum ar fi specii de amfibieni, ariciul, etc. Pentru
unele specii, probabilitatea de supravieţuire a populaţiilor locale sau regionale poate să fie afectată şi
mai ales dacă speciile în cauză suferă şi de alte tulburări cauzate de oameni, precum agricultura
228
intensivă la scară largă şi extinderea urbană. Efectul mortalităţii datorat coliziunii cu traficul rutier, din
viabilitatea populaţiei unei specii, nu poate fi întotdeauna separată de alte efecte asociate cu drumurile
şi traficul (pierderea habitatului, reducerea calităţii habitatului şi efectul de barieră al infrastructurii de
transport), dar se crede că mortalitatea rutieră a afectat populaţia şi probabilitatea de supravieţuire
pentru mai multe specii diferite grupuri: amfibieni, reptile, mamifere (Meles meles, Lutra lutra), etc.
(Huijser et al., 2008).
Populaţia animalelor cu mişcare lentă şi cele care traversează regulat drumurile suferă în special de
efectele negative ale mortalităţii crescute datorate coliziunilor vehiculelor. Drumurile sunt o sursă de
mortalitate şi bariere pentru circulaţia animalelor. În Statele Unite, numărul animalelor moarte prin
coliziunea cu traficul rutier a depăşit vânătoarea (Coffin, 2007).
Reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor de faună, ca urmare a creşterii mortalităţii acestora:
această formă de impact se poate manifesta atât direct, din cauza coliziunii cu traficul auto, cât şi
indirect, cauzată de modificarea condiţiilor de habitat (ex. alterări hidro-morfologice ce conduc la
modificarea regimului oxigenului în apă şi, astfel, la mortalitatea anumitor specii acvatice).
Mortalitatea apare în primul rând în perioada de operare, în mod direct, dar în etapa de construcţie
poate apărea accidental (în urma acţiunii utilajelor tehnologice, a mijloacelor de transport sau
decopertărilor şi manevrării maselor de pământ). Speciile cele mai sensibile la efectul de barieră şi
mortalitatea cauzată de traficul specific unui proiect de infrastructură rutieră, sunt (Iuell et al., 2003):
Speciile rare cu populaţii locale de dimensiuni mici şi teritorii individuale extinse, precum
carnivorele mari;
Speciile cu deplasări migratorii zilnice sau sezoniere între habitatele locale (ex. speciile de
amfibieni);
Speciile care realizează, pe distanţe mari între cartierele de iernare şi cele estivale, deplasări
migratorii sezoniere;
Dar şi speciile care utilizează suprafaţa arterelor rutiere şi zonele adiacente în căutare de
hrană, precum şi speciile necrofage, atrase pe carosabil de victimele coliziunilor.
Mortalitatea indivizilor poate să apară în toate cele trei etape principale ale proiectului: execuţie,
operare şi dezafectare.
În etapa de execuţie, majoritatea speciilor de faună de interes comunitar ce fac obiectul protecţiei în
siturile analizate ar putea fi afectate din punct de vedere al riscului de mortalitate dacă nu sunt
implementate măsuri de evitare şi reducere.
Mortalitatea accidentală a indivizilor aparţinând speciilor de interes comunitar poate să apară pe întreg
parcursul etapei de execuţie: de la demararea lucrărilor (amenajarea drumurilor tehnologice, a
organizării de şantier şi a platformelor temporare), când ar putea fi afectate adăposturi / cuiburi sau
indivizi aflaţi în zona de implementare a lucrărilor şi până în etapa finală de dezafectare a unor facilităţi
temporare (ex: dezafectarea platformelor de depozitare / de lucru, care ar putea conduce la afectarea
unor indivizi ce şi-au stabilit temporar adăpostul acolo sau tranzitează zona lucrărilor de dezafectare).
Extinderea spaţială a cauzelor care pot conduce la creşterea ratelor de mortalitate a speciilor de interes
comunitar, în această etapă, se limitează la zonele ocupate cu lucrări de construcţie.
229
Speciile cele mai expuse riscului de mortalitate sunt cele cu mobilitate redusă (ex: nevertebrate,
amfibieni), precum şi cele ale căror reprezentanţi găsesc habitate favorabile de odihnă şi hrănire în
zonele în care au loc lucrări de execuţie.
O cuantificare a riscului de mortalitate pentru speciile de interes comunitar în timpul execuţiei, este
dificil de realizat din cauza complexităţii de cauze precum şi a numeroaselor incertitudini privind
detaliile de implementare a lucrărilor de construcţie (număr, tip de utilaje, frecvenţa deplasărilor, etc).
Avantajul etapei de execuţie este însă acela că impactul poate fi mult mai bine controlat decât în cazul
etapei de operare.
Apariţia unui impact semnificativ asupra speciilor de interes conservativ, în perioada execuţiei, din
cauza creşterii ratei mortalităţii ca urmare a realizării intervenţiilor propuse, este puţin probabilă dacă
este aplicat şi următorul set de măsuri de reducere a impactului:
Evitarea omorârii sau rănirii indivizilor existenţi pe amplasamentul proiectului, atât la
momentul demarării construcţiei cât şi pe parcursul lucrărilor. În acest sens trebuie
implementate acţiuni de relocare a indivizilor, a pontelor şi după caz a cuiburilor, cu
respectarea cerinţelor legale în vigoare;
Adaptarea programului de lucru (în principal momentul demarării lucrărilor) în funcţie de
perioadele în care speciile sunt vulnerabile (în principal perioada de cuibărire a speciilor de
păsări de interes comunitar) astfel încât să fie evitată distrugerea cuiburilor şi adăposturilor;
Implementarea unor măsuri temporare pentru evitarea instalării de cuiburi sau adăposturi în
zonele ce urmează a fi sau sunt afectate de proiect;
Implementarea unor măsuri de limitare a coliziunilor cu traficul de şantier (ex: garduri
temporare pentru împiedicarea accesului amfibienilor şi reptilelor) dar şi de asigurare a
conectivităţii ecologice în zonele afectate cu lucrări.
În etapa de operare riscul de mortalitate este reprezentat în principal de coliziunea indivizilor cu traficul
auto. Acest risc expune deopotrivă specii aparţinând următoarelor grupe: nevertebrate (în principal
cele capabile de zbor), amfibieni, reptile, păsări şi mamifere (inclusiv lilieci).
Riscul de mortalitate în perioada de operare se datorează aproape exclusiv unor cauze accidentale.
Mortalitatea este în această etapă asociată în primul rând traficului rutier. Zona de producere a
victimelor este reprezentată în principal de ampriza drumului expres. Principala cauză care poate
conduce la apariţia unor victime în rândul faunei este lovirea de către maşini a indivizilor care se
deplasează în zona drumului expres. În cazul faunei mici (ex: reptile), zona de risc este reprezentată în
principal de suprafaţa drumului. În cazul nevertebratelor, a păsărilor şi a mamiferelor, zona de risc
poate fi reprezentată de întreaga suprafaţă a maşinilor aflate în mişcare.
Secundar, decesul unor exemplare de fauna poate să apară şi în următoarele situaţii în timpul efectuării
lucrărilor de întreţinere a drumului expres ca urmare a coliziunii sau ca urmare a unor scurgeri
accidentale de poluanţi;
În cazul puţin probabil al implementării unui proiect de dezafectare al drumului expres trebuie
considerat că riscul de mortalitate în timpul lucrărilor de dezafectare este relativ similar cu cel descris
anterior pentru lucrările de construcţie.
230
Date din literatura ştiinţifică indică, pentru nevertebrate, diverse rate de mortalitate, cauzate de
coliziunea cu vehiculele. Astfel, conform Mckenna et. al (2001) la un nivel de trafic de 13500 vehicule
pe zi se înregistrează o rată maximală de mortalitate de 49,30 indivizi de lepidoptere/100 m, iar la un
nivel de trafic de 26000 vehicule/zi o rată maximală de mortalitate de 2,5 indivizi/100 m. În mod
surprinzător, rata de mortalitate scade cu creşterea numărului de vehicule, una din cauze fiind
producerea unui curent, la viteze mai mari de 88 km/h, care direcţionează indivizii deasupra maşinilor,
evitând astfel coliziunea. Riscul general de coliziune al nevertebratelor este mare, atât pentru speciile
cu mobilitate redusă, care utilează doar mediul terestru pentru deplasare, cât şi pentru cele capabile de
zbor.
În timp ce o mare parte a atenţiei se bazează pe mortalitatea mamiferelor mari, herpetofauna este, de
asemenea, semnificativ afectat de coliziunea cu traficul rutier (Coffin, 2007).
Din punct de vedere al herpetofaunei, principalele ameninţări ale proiectelor de infrastructură rutieră
asupra amfibienilor şi reptilelor se referă atât la afectarea microhabitatelor favorabile acestora, cât şi la
apariţia unor efecte asupra populaţiilor. Creşterea mortalităţii, limitarea deplasării şi accesului la resurse
şi locaţii specifice pentru reproducere şi scăderea suprafeţei şi calităţii habitatelor favorabile sunt
principalele efecte asupra populaţiilor de herpetofaună (Grilo et al., 2010).
Pentru amfibieni, un efect important ce poate apărea odată cu implementarea unor proiecte de
infrastructură rutieră este reprezentat de întreruperea conectivităţii şi accesului la locaţiile necesare
pentru reproducere (zone umede). Creşterea mortalităţii amfibienilor este legată în principal de
necesitatea acestora de deplasare în timpul perioadei de reproducere, expunerea indivizilor la trafic
crescând ca urmare a deplasărilor caracteristice realizate în această perioadă.
În cazul reptilelor, riscul de mortalitate ca urmare a traficului rutier creşte în principal din cauza
atractivităţii zonelor asfaltate pentru aceste animale. Microhabitatul furnizat de suprafeţele asfaltate
încălzite de radiaţia solară reprezintă un atractant puternic pentru reptile, animale a căror termoreglare
se bazează exclusiv pe condiţiile ambientale (Heigl, et al., 2017).
Conform literaturii, riscul de coliziune, şi prin urmare riscul de reducere al efectivului populaţional
pentru amfibieni şi reptile este considerat a fi cel mai mare din toate categoriile de specii de faună.
Conform Beebee (2013), procentul amfibienilor identificaţi în cadrul studiilor asupra mortalităţii
vertebratelor ca urmare a traficului poate ajunge la valori de peste 90% în unele studii de caz). Datorită
ecologiei speciilor, au o reprezentativitate ridicată a indivizilor în apropierea carosabilului şi o rată
ridicată de deplasare peste zona carosabilă.
Unele specii (de ex. Passer domesticus), chiar dacă circulă în zona drumurilor, par neafectate de rata mare
a mortalităţii asociate drumurilor (Coffin, 2007).
Conform datelor din literatură, pentru păsări, riscul mediu de mortalitate prin coliziune datorat
traficului rutier este de 1167 păsări/100 km/an (Bishop şi Morgan, 2013). Rata de mortalitate, însă,
diferă în funcţie de zona luată în considerare şi de efectivele populaţionale caracteristice acesteia.
Speciile Passer domesticus şi Turdus merula sunt cele mai expuse la mortalitatea din cauza traficului
(Davenport & Davenport, 2006).
Pentru chiroptere, traversarea unei artere rutiere printr-o vale carstică sau prin habitate forestiere care
adăpostesc colonii de lilieci în culoarul corespunzător pierderii de habitat, poate duce la pierderea
definitivă a acelor colonii; de asemenea, necesitatea defrişărilor masive poate afecta local populaţiile
231
unor specii prin pierderea zonei de hrănire/ adăpost, iar amenajarea sistemelor de iluminat poate
generea creşterea riscului de mortalitate datorită traficului rutier, prin determinarea creşterii abundenţei
resurselor de hrană, ceea ce duce la creşterea numărului de lilieci în acele zone.
Relaţia cauză-efect este extrem de evidentă, în cazul chiropterelor, în măsura în care speciile de lilieci
prezintă cerinţe de habitat stricte, iar biologia acestora îi predispune la impacturi negative semnificative
(precum, traversarea unei artere rutiere printr-o vale carstică sau prin habitate forestiere care
adăpostesc colonii de lilieci în culoarul corespunzător pierderii de habitat, poate duce la pierderea
definitivă a acelor colonii; de asemenea, necesitatea defrişărilor masive poate afecta local populaţiile
unor specii prin pierderea zonei de hrănire/ adăpost, iar amenajarea sistemelor de iluminat poate
generea creşterea riscului de coliziune şi mortalitate datorită traficului rutier prin determinarea creşterii
abundenţei resurselor de hrană, ceea ce duce la creşterea numărului de lilieci în acele zone).
Datorită coliziunii indivizilor cu traficul auto, iluminatul artificial reprezintă o cauză şi pentru creşterea
mortalităţii ca urmare a atractivităţii pe care o reprezintă sursele de iluminat pentru pradă
(nevertebrate) şi prădător (lilieci, păsări).
Un studiu a arătat că una dintre următoarele trei specii au fost implicate în peste 98% din accidente,
Capreolus capreolus (38%), Sus scrofa (35%) şi Cervus elaphus (25%). De asemenea, au avut loc câteva
accidente cu Vulpes vulpes, Meles meles şi Felis silvestris. Caracteristicile habitatelor traversate de secţiuni
rutiere cu ratele de coliziune ridicate sau mici variază. Secţiunile cu habitate forestiere (dar nu ripariene)
au avut un număr de coleziuni mai ridicat, în timp ce secţiunile cu culturi agricole şi secţiunile din zone
urbane au avut cel mai mic număr de cazuri de coliziune. Modelele realizate indicau că zonele cu cele
mai multe coliziuni au fost cele în care erau arbori, diversitate ridicată de habitate şi zonele fără clădiri
(Malo et al., 2004).
Un alt studiu a arătat că cele mai multe victime ale traficului rutier sunt exemplare din specia Sus scrofa
(55 exempare), apoi Vulpes vulpes (47), Capreolus capreolus (36), Meles meles (22), specii de mustelide (5),
Lutra lutra, Cervus elaphus şi Lepus europaeus (2), iar cele mai puţine exemplare din specia Sciurus vulgaris
(1). Altfel spus, Sus scrofa 31%, Vulpes vulpes 27% şi Capreolus capreolus 21% (Jakubas et al, 2018).
Printre speciile cunoscute ca fiind puternic afectate de traficul rutier este inclusă vidra. Vidrele sunt
victimele traficului în principal când drumurile traversează corpuri de apă, de-a lungul cărora se mişcă
vidra (Davenport & Davenport, 2006).
232
5.7 PEISAJUL
Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Landscape fragmentation in Europe”, România
prezintă valori reduse ale indicelui de fragmentare a peisajului, comparativ cu majoritatea statelor
europene, în special cele din vestul Europei. Însă, conform aceluiaş raport, reţeaua de drumuri inclusă
în analiza fragmentării nu a fost completă, aşadar rezultatele calculelor subestimează realitatea
fragmentării peisajului din România.
Figura nr. 5-37 Fragmentarea peisajului la nivel European conform Raportului Agenţiei Europene
de Mediu „Landscape fragmentation in Europe”
Fragmentarea peisajului este evaluată utilizând indicatorul „effective mesh size” (meff, km2), acesta
sugerând probabilitatea ca două puncte aleatorii dintr-o zonă să fie conectate fără a întâmpina
obstacole („Landscape fragmentation in Europe”). Acest indicator este utilizat în unele ţări ale Uniunii
Europene şi Elveţia pentru evaluarea stării mediului, mai exact pentru a înţelege procesele ecologice
la nivelul peisajului. Figura următoare arată variabilitatea fragmentării reliefului în zona proiectului, pe
o arie de 25 km în jurul axului drumului expres, utilizând datele provenite de la EEA. Cu cât valoarea
”effective mesh size” este mai mică, cu atât este mai fragmentat peisajul şi arată o conectivitate redusă.
Indicatorul ce stă la baza hărţii ia în considerare „fragmentarea antropică medie şi majoră” (drumuri,
căi ferate, zone construite) şi exclude barierele naturale. Se poate observa astfel că cele mai mari valori
ale fragmentării peisajului se găsesc în apropierea oraşelor Craiova, Slatina şi Piteşti.
233
Figura nr. 5-38 Variabilitatea fragmentării peisajului în zona proiectului
Pentru a identifica tipurile de peisaj din zona proiectului a fost utilizată baza de date LANMAP2
existentă la nivel european. Tipurile de peisaj sunt stabilite pe baza criteriilor care au în vedere
următoarele elemente:
Tipul de climat al zonei;
Topografia terenului;
Materialul parental al rocii;
Modul de utilizare al terenului.
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de peisaj existente în zona proiectului analizat, conform
informaţiilor extrase din baza de date LANMAP 2 a Agenţiei Europene de Mediu (EEA).
234
Tabelul nr. 5-20 Tipuri de peisaj existente în zona proiectului conform LANMAP2
Altitudine Utilizarea
Tip de peisaj Climat
(m) terenului
Suprafeţe
Zone urbane 200-300
artificiale
Zone continentale - Câmpii - Sedimente - Zone arabile 50-100 Zone agricole
Zone continentale - Dealuri - Roci - Zone arabile 500-700 Zone agricole
Zone continentale - Dealuri - Roci - Păduri Continental 200-300 Păduri
Zone continentale - Dealuri - Sedimente - Suprafeţe Suprafeţe
200-300
artificiale artificiale
Zone continentale - Dealuri - Sedimente - Zone arabile 200-300 Zone agricole
Zone continentale - Dealuri - Sedimente - Păduri 200-300 Păduri
În figura următoare este prezentată distribuţia spaţială a tipurilor de peisaj existente în zona proiectului
analizat.
Figura nr. 5-39 Tipuri de peisaj existente în zona proiectului
235
Figura următoare reprezintă dispunerea altitudinală în zona proiectului şi împărţirea pe zone majore
de relief (Posea şi Badea, 1984). Astfel, drumul expres traversează două unităţi majore de relief, fiecare
având trăsături de peisaj distinctive: Podişul Getic şi Câmpia Română.
Figura nr. 5-40 Dispunerea altitudinală în zona proiectului şi împărţirea pe unităţi majore de relief
5.8 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

5.8.1 Mărimea şi structura populaţiei în zona proiectului
5.8.1.1 Mărimea populaţiei
Traseul drumul expres Craiova – Piteşti traversează 25 UAT-uri, care sunt situate pe teritoriile
administrative ale judeţelor Dolj, Olt, Argeş. UAT-urile intersectate de proiect însumează un număr
236
de peste 130 localităţi, dintre care doar 14 se intersectează propriu-zis traseul drumul expres la limita
intravilanului: Craiova, Gârleşti, Pieleşti, Balş, Bârza, Milcovul de Vale, Milcovu din Deal, Jitaru,
Mogosesti, Piscani, Negreni, Cârstani, Podu Brosteni, Oraja
Localităţile intersectate de traseu sau aflate în apropierea acestuia, la o o distanţă mai mică de 1 km
sunt: Balş, Bârca, Bradu, Braneţ, Buicești, Cârstani, Cerbu, Craiova, Criva de Sus, Găneasa, Gârlesti,
Ghercești, Jitaru, Langesti, Lunca Corbului, Mares, Margineni Slobozia, Mihailesti Popesti, Milcovu
Din Deal, Milcovu Din Vale, Mogosesti, Negreni, Oarja, Oltisoru, Optasi, Padureti, Pârvu Rosu,
Pieleşti, Piscani, Podu Brosteni, Priseaca, Robăneştii de Sus, Silisteni, Slatina, Slătioara, Tătuleşti, Teiş,
Valea Mare, Vlaici.
Conform INS (Institutul Naţional de Statistică), populaţia totală a UAT-urilor intersectate de proiect
în anul 2019, luna iulie, a fost de 483191 locuitori. În tabelul următor este specificat numărul de
locuitori pentru fiecare UAT din judeţele intersectate de proiect, judeţul din care fac parte şi codul
SIRUTA (Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial – Administrative din România).
Tabelul nr. 5-21 Localităţile din UAT-urile intersectate de proiect
Nr. loc. - Nr. loc.
Cod
Judeţ UAT Sate şi oraşe Recensământ INS iulie
SIRUTA
din 2011 2019
69900 Municipiul Craiova 269506
70058 Cernele 4783
70067 Cernele de Sus 182
69928 Facai 1050
70076 Izvorul Rece 617
Craiova
69937 Mofleni 1547
69946 Popoveni 1250
70085 Rovine 631
69955 Șimnicu de Jos 238
69919 Total UAT 279804 300375
72418 Ghercești (reşedinţa) 1690
72427 Gârleşti 440
72436 Luncșoru 70
Ghercești
Dolj 72445 Ungureni 205
72454 Ungurenii Mici 39
72409 Total UAT 2444 1685
73638 Pieleşti (reşedinţă) 3609
73647 Câmpeni 738
Pieleşti
73656 Lânga 15
73629 Total UAT 4362 3870
73932 Robăneştii de Jos (reşedinţă) 334
73941 Bojoiu 250
73950 Golfin 663
Robăneştii 73969 Lăcriţa Mare 463
73978 Lăcriţa Mică 130
73987 Robăneştii de Sus 555
73923 Total UAT 2395 2267
125427 Balş (reşedinţă) 18164
125436 Corbeni 511
Olt Balş
125445 Româna 555
125454 Teiş 781
237
Nr. loc. - Nr. loc.

Cod
SIRUTA
din 2011 2019
125418 Total UAT 20011 20454
125882 Bobiceşti (reşedinţă) 818
125891 Bechet 405
125908 Belgun 333
125917 Chinteşti 198
Bobieşti 125926 Comăneşti 183
125935 Govora 89
125944 Leoteşti 622
125953 Mirila 666
125873 Total UAT 3314 3024
125885 Bârza (reşedinţă) 2715
Bârza 125864 Braneţ 1531
125846 Total UAT 4246 2610
128114 Piatra – Olt (reşedinţă) 2392
128123 Bistriţa Nouă 516
128132 Criva de Jos 547
Piatra – Olt 128141 Criva de Sus 645
128150 Enoşeşti 317
128169 Piatra 1882
128105 Total UAT 6299 6361
127073 Găneasa (reşedinţă) 1452
127082 Dranovăţu 953
127091 Grădiştea 258
Găneasa
127108 Izvorul 754
127117 Oltişoru 358
127064 Total UAT 3775 3465
125383 Slătioara (reşedinţă) 2192
Slătioara 125392 Salcia 393
125374 Total UAT 2585 2461
127572 Ulmi (reşedinţă) 610
127590 Milcovu din Deal 606
Milcov 127607 Milcovul din Vale 263
127616 Stejaru 67
127563 Total UAT 1546 1467
125356 Slatina 70293
Slatina 125365 Cireasov 1093
125347 Total UAT 71386 82612
129665 Valea Mare (resedinţă) 1961
129674 Bârca 215
129683 Recea 316
Valea Mare
129692 Turia 956
129709 Zorleasca 381
129656 Total UAT 3829 3655
128445 Priseaca 869
128454 Buiceşti 385
Priseaca
128463 Săltăneşti 326
128436 Total UAT 1580 1522
128720 Scorniceşti (reşedinţă) 3891
Scorniceşti 128739 Bălţaţi 401
128748 Bircii 1179
238
Nr. loc. - Nr. loc.

Cod
SIRUTA
din 2011 2019
128757 Chiţeasca 504
128766 Constantineşti 565
128775 Jitaru 710
128784 Mărgineni – Slobozia 1220
128793 Mihăileşti – Popeşti 358
128800 Mogeşeşti 551
128819 Negreni 1241
128828 Piscani 314
128837 Rusciori 284
128846 Şuica 255
128855 Teiuş 293
128711 Total UAT 11766 11740
Optaşi Măgura 127901 Total UAT 1247 1121
129326 Tătulești (reşedinţă) 633
129335 Bărbălăi 143
129344 Lunca 26
Tătuleşti 129353 Măgura 93
129362 Mirceşti 83
129371 Momaiu 110
129317 Total UAT 1088 791
126237 Colonești (reşedinţă) 598
126246 Bărăşti 256
126255 Bătăreni 136
126273 Cărstani 103
126264 Chelbeşti 174
Coloneşti
126282 Gueşti 327
126291 Mărunţei 225
126308 Năvârgeni 116
126317 Vlaici 137
126228 Total UAT 2072 1545
125766 Bărăştii de Vede (reşedinţă) 370
125775 Bărăşti de Cepturi 276
125784 Boroeşti 71
125793 Ciocăneşti 252
Bărăşti 125800 Lărăreşti 133
125819 Mereni 155
125828 Moţoeşti 103
125837 Popeşti 433
125757 Total UAT 1793 1270
16953 Lunca Corbului (reşedinţă) 656
16962 Bumbueni 123
16971 Catane 420
16980 Cieşti 279
16999 Lăngeşti 380
Lunca Corbului
Argeş 17003 Mârghia de Jos 286
17012 Mârghia de Sus 269
17021 Pădureţi 375
17030 Silişteni 166
16944 Total UAT 2954 2556
Albota 13944 Albota (reşedinţă) 1345
239
Nr. loc. - Nr. loc.

Cod
SIRUTA
din 2011 2019
13953 Cerbu 1047
13962 Frăteşti 64
13971 Gura Văii 175
13980 Mareş 1211
13935 Total UAT 3842 4004
13677 Costeşti (reşedinţă) 8005
13686 Broşteni 476
13695 Lăceni 355
13702 Pârvu Roşu 643
Costeşti
13711 Podu Broşteni 485
13720 Smei 159
13739 Stârci 252
13668 Total UAT 10375 10278
13285 Bradu (reşedinţă) 4021
Bradu 13294 Geamana 3109
13276 Total UAT 7130 8328
19016 Suseni (reşedinţă) 541
19025 Burdeşti 203
19034 Cerşani 812
19043 Chiriţeşti 78
19052 Găleşeşti 306
Suseni 19061 Odăeni 470
19070 Pădureni 179
19098 Ştefăneşti 134
19089 Strâmbeni 321
19105 Ţuţuleşti 425
19007 Total UAT 3467 2955
17833 Oraja (reşedinţă) 2341
Oraja 17842 Ceauşeşti 607
17824 Total UAT 2948 2775
5.8.1.1 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei

Se constată că în judeţul intersectate urmează o tendinţă de scădere a populaţiei (exclusiv populaţia
din UAT-urile intersectate de proiect), mărimea populaţiei fiind în scadere pentru cele tre judeţe
intersectate de proiect. Există o tendinţa de creştere a mărimii populaţiei în UAT-urile intersectate de
proiect din judeţul Dolj se regăseşte în grupele de vârstă „60 - 79 de ani” în anul 1992 populaţia pentru
acestă grupă fiind de 32231 persoane, iar în anul 2019 populaţia pentru acestă grupă de vârstă fiind de
62170, ceea ce reprezintă o crestere de 29939 în intervalul 1992 – 2019. Pentru populaţia de vârstă
„>80 de ani”, tendinţă este una în crestere în anul 1992 fiind un număr de 3406 persoane, iar în anul
2019 un număr de 10569 persoane, ceea ce înseamnă că populaţia pentru acestă grupă de vârstă a
crestul cu de peste 3 ori mai mult în intervalul 1992 – 2019. Grupa de vârstă „40 - 59 de ani” tendinţa
este în crestere faţă de anul 1992 până în anul 2010, iar după acest an urmează o tendinţă de ușoară
scădere de la 100209 în anul 2010 la 96448 până în anul 2018, deoarece în anul 2019 s-a înregistrat o
ușoară crestere pentru acestă grupă de vârstă. Grupele de vârstă „0 - 19 de ani” şi „20 - 39 de ani” au
înregistrat scăderi din anul 1992 până în 2019. Tendinţă generală a populaţiei este de scădere în UAT-
240
urile intersectate de proiect. În judeţul Olt, la fel ca în judeţul Dolj, există o tendinţă uşoară de creştere
a populaţiei de vârstă „60 - 79 de ani”, în anul 1992 populaţia pentru acestă grupă fiind de 16336
persoane, iar în anul 2019 populaţia pentru acestă grupă de vârstă fiind de 26746 persoane, ceea ce
reprezintă o creştere de 10410 în acestă perioadă de 27 de ani. Pentru populaţia de vârstă „>80 de
ani” tendinţă este una în creştere în anul 1992 fiind un număr de 2018 persoane, iar în anul 2019 un
număr de 4040 persoane. Grupa de vărstă „40 - 59 de ani” a înregistrat o crestere faţă de anul 1992,
populaţia din 2019 fiind de 47185 persoane, faţă de 33775 persoane în anul 1992. Totuşi şi acestă
grupă de vârstă în ultima perioadă a înregistrat o stagnare şi va fi pe o linie descendentă. Grupele de
vârstă „0 - 19 de ani” şi „20 - 39 de ani” au înregistrat scăderi treptare din 1992 până în 2019. Si pentru
UAT-urile intersectate de proiect din judeţul Dolj tendinţă generală a populaţiei este de scădere. În
judeţul Argeş, pentru UAT-urile intersectate de proiect, populaţia de vârstă „>80 de ani” este în
crestere, de la 718 în anul 1992 la 1446, ceea ce înseamnă că populaţia s-a dublat pentru acestă categorie
de vârstă. O cestere semnificativă şi importantă pentru acest spaţiu s-a înregistrat pentru grupa de
vârstă „40 - 59 de ani” care în anul 1992 număra 7606 persoane, iar în anul 2019 numără o populaţie
de 9936. Pentru acestă categorie de vârstă din anul 2000 nu s-au înregistrat scăderi. Populaţia de vârstă
„60 - 79 de ani” este prezintă o tendinţă ascendent, acestă categorie de vârstă neavând mari fluctuaţii
în intervalul 1992 – 2019. Categoria de „20 - 39 de ani” a înregistrat din anul 1992 până în anul 2008
o crestere a persoanelor de la 7971 în 1992 la 9418 în 2008, iar după anul 2008 o scădere continuă, în
anul 2019 se înregistrează un număr de 7888 perosane. Pentru categoria de vârstă „0 - 19 de ani”
tendinţa generală este una de scădere. Clasele de vârstă pentru care populaţia a crescut sunt cele în
vârstă. Pentru aceste UAT-uri intersectate de proiect din judeţul Argeş tendinţă generală a populaţiei
este de creştere în momentul de faţă. Aceste aspecte denotă faptul că în judeţele de interes, Dolj, Olt,
Argeş are loc fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, fiind datorat în mare parte migraţiei populaţiei
apte de muncă, dar şi a natalităţii scăzute. La nivel judeţean, în perioada 1992-2018, natalitatea a
menţinut o tendinţă de scădere în Argeş, de la 8657 la 5525 născuţi vii, in judeţul Dolj în intervalul de
timp 1990-2018 natalitatea a scăzut de la 9779 la 6247 născuţii vii, în judeţului Olt, în intervalul de
timp 1990-2018 natalitatea a scăzut de la 7018 la 3432 născuţii vii.
120000 325000
Nr. locuitori pe grupe de vârste Dolj
100000 320000
Nr. total de locuitori
80000
315000
60000
310000
40000
20000 305000
0 300000
0-19 ani 20-39 ani 40-59 ani 60-79 ani >80 ani Total
Figura nr. 5-41 Populaţia pe grupe de vârstă în UAT-urile intersectate de proiect – judeţul Dolj
241
70000 170000
Nr. locuitori pe grupe de vârste Olt
60000 165000

160000
50000
155000
40000
150000
30000
145000
20000
140000
10000 135000
0 130000
Figura nr. 5-42 Populaţia pe grupe de vârstă în UAT-urile intersectate de proiect – judeţul Olt
12000 30000
Nr.locuitori pe grupe de vârste Argeș
29500
10000 29000

8000 28500
28000
6000 27500
27000
4000 26500
2000 26000
25500
0 25000
Figura nr. 5-43 Populaţia pe grupe de vârstă în UAT-urile intersectate de proiect – judeţul Argeş
În următoarele figuri este reprezentată dinamica emigranţilor şi a imigranţilor definitivi înregistraţi în

perioada 1994-2018 atât la nivel naţional cât şi la nivelul UAT-urilor intersectate de proiect. Tendinţa
de creştere a numărului de emigranţi şi imigranţi la nivel naţional se regăseşte şi la nivelul judeţelor
Dolj şi Olt. Judeţul Argeş a înregistrat o uşoară creştere a numărului de emigranţi la începutul perioadei
menţionate, iar după anul 1997 numărul de emigranţi a continuat să scadă şi să menţină un apropiat
până în anul 2012 (excepţie face anul 2010) din acest moment tendinţă fiind una de creştere (excepţie
face anul 2015). În judeţul Argeş nu au fost înregistrate date referitoare la numărul imigranţi care să
acopere întreaga perioadă de studiu.
242
400 30000
350
Nr. emigranți la nivel de UAT
Nr. emigranți la nivel național

25000
300
20000
250
200 15000
150
10000
100
5000
50
0 0
Argeș Dolj Olt Național
Figura nr. 5-44 Emigranţi definitivi la nivel naţional şi la nivelul UAT-urilor intersectate de proiect
140 70000
120 60000
Nr. imigranți la nivel de UAT
Nr. imigranț la nivel național

100 50000
80 40000
60 30000
40 20000
20 10000
0 0
Figura nr. 5-45 Imigranţi definitivi la nivel naţional şi la nivelul UAT-urilor intersectate de proiect
Nivelul natalităţii în judeţele intersectate de proiect urmăresc în general tendinţa naţională care este
una de scădere, aşadar fapt datorat de îmbătrinerea demografică a României. Tendinţa generală este
una de scădere, dar se mai înregistrează şi cresteri uşoare.
243
4000 350000
3500 300000
Nr. Născuţi vii la nivel de UAT
Nr. Născuţi vii la nivel național

3000
250000
2500
200000
2000
150000
1500
100000
1000
500 50000
0 0
Figura nr. 5-46 Natalitatea (născuţi vii cu reşedinţa obişnuită în România) la nivel naţional şi la
nivelul UAT-urilor intersectate de proiect
5.8.1.2 Structura etnică a populaţiei

Conform datelor definitive ale recensământului din 2011 în UAT-urile intersectate de proiect din
judeţele Argeş, Dolj şi Olt, majoritatea populaţiei după limba vorbită este reprezentată de români,
având un procent mai mare de 90%. Un procent ridicat îl au şi populaţiile cu apartenţa etnică
necunoscută (3,76% Argeş, 8,035% Dolj, 8,87% Olt). În judeţul Argeş populaţia de etnie romă are un
procent de 0.44% şi cea maghiară 0.04%. În UAT-urile din judeţul Dolj, populaţia de etnie romă are
un procent de 0,991%, fiind urmată de cea sârbă de 0,031% şi bulgară 0,022%. Populaţia din Judeţul
Olt este alcătuită în mare parte din români, cu o minoritate de romi (0,73%) şi maghiari 0,03%
În figurile următoare sunt prezentate date relevante cu privire la condiţiile etnice în zona de
implementare a proiectului.
244
3.76%
95.76% 4.24%
0.04%
0.44%
Română Maghiară Romani Informații indisponibile
Figura nr. 5-47 Populaţia stabilă după limba maternă – în UAT-urile intersectate de proiect din
judeţul Argeş
0.031%
0.081% 0.022%
0.015%
0.020%
0.013%
0.013%
8.035% 0.010%
1.212% 0.004%
90.753% 0.004%
0.991%
0.003%
0.001%
0.001%
0.001%
Română Informații indisponibile Romani Altă limbă

maternă
Sârbă Bulgară Maghiară Greacă
Italiană Germană Turcă Ucraineană
Rusă Macedoneană Slovacă Poloneză
Idis
Figura nr. 5-48 Populaţia stabilă după limba maternă în UAT-urilor intersectate de proiect - judeţul
Dolj
245
0.01% 0.01%
8.87%
0.01%
0.02%
90.34% 0.73%
0.03%
0.07%
Română Informații indisponibile Romani Maghiară Altă limbă Turcă Germană Italiană
maternă
Figura nr. 5-49 Populaţia stabilă după limba maternă în UAT-urilor intersecate de proiect - judeţul
Olt
0.17% 0.12%
0.09%
0.07%
0.06%
3.51% 0.03%
1.65% 0.03%
94.84%
0.01%
1.08%
Ortodoxă Informații indisponibile Penticostală Fară

religie
Adventistă Alta Crestină Romano-

de ziua a religie după catolică
saptea Evanghelie
Musulmana Crestină Atei
de rit
vechi
Figura nr. 5-50 Populaţia stabilă după religie - judeţul Argeş
246
0.036% 0.034%
0.081% 0.052% 0.025%
0.022%
0.087% 0.018%
0.021%
7.946%
0.006%
0.851% 0.088% 0.006%
91.203% 0.148%
0.006%
0.096% 0.002%
0.124%
Ortodoxă Informații indisponibile Romano- Adventistă
catolică de ziua a
saptea
Musulmană Martorii Crestină Penticostală
lui dupa
Iehova Evanghelie
Atei Baptistă Ortodoxă Altî
sârbă religie
Evanghelică Fară Greco- Reformată

religie catolică
Evanghelică Mozaică Evanghelică

lutherană de confesiune
augustană
Figura nr. 5-51 Populaţia stabilă după religie - judeţul Dolj
247
0.068% 0.027% 0.026%

0.082% 0.025%
0.024%
0.023%
0.017%
8.901%
0.086% 0.011%
0.761% 0.010%
90.339% 0.089% 0.002%
0.270%
Ortodoxă Informații indisponibile Adventistă Baptistă

de ziua a
saptea
Romano- Martorii Penticostală Altă
catolică lui religie
Iehova
Musulmană Greco- Fară Evanghelică
catolică religie
Figura nr. 5-52 Populaţia stabilă după religie - judeţul Olt
5.8.2 Starea de sănătate

În continuare sunt prezentate date relevante cu privire la starea de sănătate a populaţiei în zona de
implementare a proiectului.
Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei perioade definite
de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare măsură, determină nivelul sporului natural şi al
speranţei de viaţă. La rândul ei, mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil influenţat de factori socio-
economici şi biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum şi de serviciile de sănătate. În judeţul
Argeș numărul de decedaţi la nivelul UAT-urilor intersectate de proiect nu a avut văriaţii mari, cel mai
mare număr a fost înregistat în anul 2004 cu 480, iar cel mai mic număr fiind de 381 în 2014, media
fiind de 430 pe an pentru acest spaţiu. Pentru judeţul Olt, numărul deceselor pentru intervalul de timp
1990 – 2018 prezintă variaţii dar nu foarte mari, cel mai mic număr înregistrat a fost în anul 2013,
acesta fiind de 1266 decese pe an, iar cel mai mare număr a fost înregistrat în anul 1996, acesta fiind
de 1612 pe decese pe an. În judeţul Dolj pentru UAT-urile intersectate de proiect, mortalitatea este pe
un tren accedent. Cel mai mic număr de decese a fost înregistrat în anul 1990, acesta fiind de 2202
decedaţi, iar cel mai mare număr a fost înregistrat în anul 2015, acesta fiind de 3059 decedaţi. În anul
2018 au fost înregistrate 2931 decese, ceea ce reprezintă a treia valoare din perioada de studiu 1990 –
2018 şi subinieaza tendinţa ascendentă a mortalităţii în UAT-urile intersectate de proiect din judeţul
Dolj.
248
3500 290000
3000 280000
Nr. Decedați la nivel de UAT
Nr. Decedați la nivel național

2500 270000
2000 260000
1500 250000
1000 240000
500 230000
0 220000
Figura nr. 5-53 Mortalitatea (Decedaţi cu reşedinţa obişnuită în România) la nivel naţional şi la
nivelul UAT-urilor intersectate de proiect
Morbiditatea reprezintă fenomenul îmbolnăvirilor în populaţie şi este influenţată de totalitatea

determinanţilor sănătăţii. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire în perioada 1995-2018 la nivel naţional
variază între 16.555.222 în 1995 şi 13.620.832 în 2018. Cea mai mare valoare a intervalului este de
17.014.122 în 1996 şi scade la 13.609.869 în 2000. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire s-a micşorat
în anul 2018 comparativ cu anul 1995 (-2.934.390 cazuri noi de boală).Se pare că numărul de
înbolnăvire este pe un trend descendent din anul 2011 (excepţie face anul 2015) până în anul 2018.
Acest fapt are drept urmare îmbunătăţirea calităţii vieţii, a sistemul sanitar, deoarece speranţa de viaţa
în România a crescut 65,64 ani în anul 1990, iar îm anul 2016 acesta fiind de 75,01 ani, dar poate fi şi
o consecinţă a scăderii populaţiei României.
18000000
17000000
Număr persoane
16000000
15000000
14000000
13000000
Figura nr. 5-54 Morbiditatea generală în funcţie de numărul populaţiei afectate
249
180000
160000
140000
120000
Nr. Persoane
100000
80000
60000
40000
20000
0
Boli ale aparatului circulator Boala ischemica a inimii

Boli cerebro-vasculare Tumori
Boli ale aparatului respirator Leziuni traumatice, otraviri si alte cauze externe
Boli ale aparatului digestiv
Figura nr. 5-55 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în intervalul 1990-
2018, sursa: INS
5000
4500
4000
3500
Nr. Persoane
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Boli ale aparatului genito-urinar Boli infectioase si parazitare
Boli endocrine, de nutritie si metabolism Diabet zaharat
Boli ale sistemului nervos, Malformatii congenitale,

ale ochiului, ale urechii, apofizei mastoide deformatii si anomalii cromozomiale
Unele afectiuni a caror origine Tuberculoza
se situeaza in perioada perinatala
Tulburari mentale si de comportament Alte cauze
Sarcina, nastere si lauzie
Figura nr. 5-56 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în intervalul 1990-
2018, sursa: INS
250
Rata de morbiditate generală sau incidenţa generală a oscilat între 72303 cazuri noi la 100000 locuitori
în 2006 şi 71808,7 în anul 2017.
Structura pe clase de boli în anul 2018 se păstrează pentru primele două clase de boli, şi anume bolile
aparatului respirator (reprezentând peste 30% din numărul total al îmbolnăvirilor), urmate de boli ale
aparatului digestiv, boli ale sistemului nervos şi organelor de simţ (inclusiv ochiul şi urechea), bolile
sistemului osteo-articular.
Cele mai înatlintie probleme de sănătate de pe teritoriul României sunt bolile aparatului circulator.
Bolile ischemice ale inimii, boli cerebo vasculare şi tumorile.
În ceea ce priveşte bolile ischemice ale inimii, în anul 2018 au fost înregistrate 42603 cazuri noi
Expunerile la particule (PM10) cuantifică expunerea medie anuală a populaţiei urbane la poluare
atmosferică (PM10). În anul 2012, România s-a situat peste media UE, cu o expunere medie anuală
de 33, faţă de 24,9. Datele în dinamică arată o scădere a poluării atmosferice în România, de la 49,4 în
anul 2005 la 27,7 în 2015.
Conform Anchetei Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Naţional de Statistică în 2014
24% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste a declarat că a fost expusă acasă în ultimele 12 luni
precedente interviului la poluarea aerului.
Figura nr. 5-57 Expunerea la PM10, populaţia urbană, UE, 2015

Sursa: ECHI (https://ec.europa.eu/health/indicators_data/indicators_en)
Expunerile la pulberi sub 10 microni (PM10) cuantifică expunerea medie anuală a populaţiei urbane
la poluare atmosferică. Conform datelor statistice publice furnizate ECHI (European Core Health
251
Indicators). în anul 2012, România s-a situat peste media UE, cu o expunere medie anuală de 33, faţă
de 24,9. Tendinţa de scădere a ratei de expunere la PM10, în România, a fost mai accentuată începând
cu anul 2009. În următoarea figură este prezentată tendinţa concentraţiilor medii anuale ale PM10 la
nivelul UE şi României.
60
50
40
30
20
10
Uniunea Europeană România
Figura nr. 5-58 Expunerea la PM10, populaţia urbană, România şi UE, 2000-2009
Accidente auto
La nivelul Uniunii Europene, România a fost şi continuă să fie ţara cu cel mai ridicat nivel al numărului
de victime, respectiv 98 de victime la un milion de locuitori, o valoare dublă faţă de media europeană
(49 de victime la un milion de locuitori). Conform datelor publicate de Comisia Europeană, numărul
majoritar al victimelor accidentelor auto se înregistrează în mediul rural (55%), urmat de mediul urban
(37%) şi în ultimul rând la nivelul autostrăzilor (8%).
Conform statisticilor rutiere ale Poliţiei Române, în perioada 2001-2017 numărul accidentelor a crescut
considerabil, cel mai mare număr de accidente înregistrându-se în anii 2008 (cu 10645 cazuri, care s-
au soldat cu 3065 morţi şi 9403 răniţi grav) şi 2009 (10214 cazuri soldate cu 2797 morţi şi 9097 răniţi
grav). Comparativ cu anul 2017, în anul 2016 s-a înregistrat un număr mai mic de accidente grave
(8688) dar mortalitalitatea, a fost mai crescută cu 1,95%. Deşi numărul de accidente a fost crescut
începând cu anul 2008 mortalitatea cauzată de accidente rutiere, are o tendinţă de scădere.
Numărul de vehicule înmatriculate în România a prezentat de asemenea o tendinţă de creştere la nivel
naţional în ultimii 28 de ani. În judeţele intersectate de proiect numărul de autovehicule înmatriculate
a crestut pentru toate cele trei judeţe.
252
350000 10000000
9000000
Nr. vehicule la nivel județean
300000
Nr. vehicule la nivel național

8000000
250000 7000000
200000 6000000
5000000
150000 4000000
100000 3000000
2000000
50000
1000000
0 0
Figura nr. 5-59 Vehicule rutiere înmatriculate la nivel judeţean şi naţional
Tendinţa de creştere la nivel naţional a numărului de accidente rutiere, Conform statitisticilor INS, se
regăseşte şi la nivelul judeţelor Argeş, Dolj ş Olt. De asemnea, rata mortalităţii pe fondul accidentelor
rutiere este în scădere începând cu anul 2008, pentru judeţele Argeş şi Olt, iar pentru judeţul Dolj din
anul 2009 se înregistrează o tendinţă de scădere a accidentelor rutiere.
În următoarele figuri este prezentată tendinţa accidendentelor soldate cu morţi şi răniţi la nivel naţional
şi judeţean (judeţele Argeş, Dolj, Olt).
12000
Nr. accidente, morţi, răniţi
10000
8000
6000
grav
4000
2000
0
Accidente Morţi Răniţi grav
Figura nr. 5-60 Dinamica accidentelor rutiere grave la nivel naţional
253
100
90
80
70
Nr. morți
60
50
40
30
20
Arges Dolj Olt
Figura nr. 5-61 Mortalitatea cauzată de accidente rutiere în judeţele Argeş, Dolj, Olt
1400
1250
1100
950
Nr. răniți
800
650
500
350
200
50
Arges Dolj Olt
Figura nr. 5-62 Răniţi în accidente rutiere
5.8.3 Aspecte economice

5.8.3.1 Nivel de trai
Pentru analiza numărului de salariaţi şi şomeri au fost luate în considerare doar UAT-urile intersectate
de proiect din judeţele Argeş, Dolj şi Olt.
Conform statisticilor INS, numărul şomerilor din judeţul Argeş a oscilat, în perioada 2010-2019 având
o scădere în perioada 2010 – 2012. În anul 2013 se înregistrează o creştere, apoi până în anul 2018
doar scădere atunci când numărul somerilor în acest spaţiu era de 194 persoane. Ca şi în cazul judeţului
Argeş, judeţele Dolj şi Olt au o tendinţă de scădere continuă a numărului de şomeri. Tendinţa de
creştere a numărului de salariaţi în judeţul Argeş a fost constantă începând cu anul 2010, în anul 2018
s-au înregistrat un număr de 7583 salariaţi în acest spaţiu. Cel mai mare număr de salariaţi din cuprisul
UAT-urilor intersectate de proiect din judeţul Argeş a fost înregistrat în anul 2017, acesta fiind de 7812
salariaţi. În judeţul Dolj, tendiţa este una de scădere în anul 1991 numărul salariaţilor înregistraţi a fost
254
de 145609 salariaţi (fiind totodată cel mai mare număr de salariaţi înregistrat în perioada 1991 – 2018),
iar în anul 2018 au fost înregistraţi 108216 salariaţi. Cel mai mic număr de salariaţi pentru acest spaţiu
a fost de 91436 persoane în anul 2011. În judeţul Olt tendinţa este una în scadere faţă de anul 1991,
atunci când au fost înregistraţi un număr de 77696 salariaţi (fiind totodată cel mai mare număr de
salariaţi înregistrat în perioada 1991 – 2018) faţă de anul 2018 atunci când au fost înregistraţi un număr
de 45855 salariaţi. Cel mai mic număr de salariaţi pentru acest spaţiu a fost de 39418 persoane în anul
2010. Nivelul de trai este mai crescut în zonele urbane, având în vedere economia diversificată
(industrie, comerţ şi servicii de piaţă, consrucţii etc) , faţă de ce cel rural, unde activitatea econmică
este centrată pe agricultură.
8000
7000
6000
Nr. someri
5000
4000
3000
2000
1000
0
Argeș Dolj Olt
Figura nr. 5-63 Numărul şomerilor la nivelul UAT-urilor cuprinse în judeţele Argeş, Dolj şi Olt
160000 9000
140000 8000
Nr. salariaţi Dolj și Olt
120000 7000
6000
100000
5000
80000
4000
60000
3000
40000 2000
20000 1000
0 0
Dolj Olt Argeș
Figura nr. 5-64 Numărul salariaţilor la nivelul UAT-urilor cuprinse în judeţele Dolj, Olt şi Argeş
255
5.8.3.2 Activităţi economice

Principalele activităţi ale locuitorilor la nivelul UAT-urilor din zona proiectului sunt:
Agricultura;
Industria şi comerţul;
Turismul.
Agricultura este practicată în special în zonele rurale, iar industria şi comerţul în zonele urbane.
În judeţul Dolj, jumătate din economia judeţului este susţinută de grupul american Ford, care se află
în municipiul Craiova. De asemenea, tot jumătate din valoarea exporturilor realizate din judeţul Dolj,
în anul 2015, sunt reprezentate de mijloace şi materiale de transport, realizate, în genere, în cadrul
uzinei Ford, conform Strategiei Integrate de Dezvoltate Urbană a Polului de Creştere Craiova. În
municipiul Craiova sunt înregistrate peste 4000 de firme, având un număr mediu de peste 20000 de
salariaţi. În comuna Gherceşti există unul dintre cele mai depozite de înmagazinare a gazelor naturale
din România Conform Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada
2014-2020. Comuna Pieleşti are o suprafaţă agricolă de 6121 ha, iar comuna Robăneşti are o suprafaţă
de 5578 ha, ceea ce oferă acestor doua localităţi caracterul agricol.
În judeţul Olt activitatea comercială este centrată pe agricultură, construcţii, şi industrie. Judeţul
reprezintă una din principalele zone agricole ale ţării, datorită culturilor cerealiere, a plantelor
industriale, producţiei de fructe şi a viticulturii. În oraşul Balş îsi desfăsoară activitatea peste 400 de
societăţi comerciale. Cel mai mare angajator din oraș, este SC SMR SA, în domeniul industrial fiind o
fabrică de produse din oţel, conform Strategiei de Dezvoltare a Oraşului Balş pentru perioada 2014 –
2020. Principalele ocupaţii ale locuitorilor localităţii Piatra-Olt sunt agricultura, meşteşugurile şi
industria. În municipiul Slatina predomină sectorul industiral, cel mai mare angajator din municipiu
fiind ALRO SA, care are ca tip de activitate industria prelucrătoare metalurgică fiind un producător
de aluminiu şi aliaje de bază. În municipiul Slatina îşi desfăsoară activitatea peste 2000 de firme. Din
punct de vedere economic, conform Strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Scorniceşti 2015 –
2020, domeniile de activitate care predomină în oraşul Scorniceşti sunt: industria prelucrătoare,
comerţul, agricultura, silvicultura şi pescuitul. Zonele rurale ale UAT-urilor intersectate de proiect,
sunt spaţii în care se practică agricultura. Din punct de vedere a suprafeţelor agricole următoarele
UAT-uri au cele mai mari suprafeţe agricole dintre zonele rurarele: Valea Mare (5525 ha), Găneasa
(4264 ha), Coloneşti (4147 ha).
În judeţul Argeş, o bună parte din economia judeţului este suţinută de către fabrica de automobile
Dacia şi activităţiile de construcţii. În oraşul Costeşti, predomină industria comerţului prin produse
lactate şi vestimentare. Majoritatea localităţiilor pe care le intersectează proiectul din judeţul Argeş
reprezintă spaţii în care se practică agricultura. Oraşul Costeşti deţine o suprafaţă agricolă de 8015 ha,
fiind urmată de către localitatea Lunca Corbului cu o suprafaţă de 6674 ha şi localitatea Albota cu o
suprafaţă agricolă de 4155 ha.
Turismul s-a dezvoltat în ultimii ani datorită investiţiilor în infrastructura edilitară, şi mai ales a
punctelor de atracţie trustică, precum rezervaţiile naturale sau monumentele istorice.
256
Cea mai mare suprafaţă agricolă la nivelul UAT-urilor intersectate de proiect conform statisticilor INS,
este deţinută de orașul Scornicești (13996 ha), iar cea mai mare suprafaţă de vegetaţia forestieră este
în cadrul UAT-ului Lunca Corbului din judeţul Argeş. În tabelul următor sunt prezentate suprafeţele
funciare după modul de folosinţă la nivelul UAT-urilor din zona proiectului, conform INS, din anul
2014.
Tabelul nr. 5-22 Suprafeţele funciare după modul de folosinţă la nivelul UAT-urilor intersectate de
proiect
Suprafaţa (ha)
Păduri şi altă
neproductive
degradate şi
neagricole
pepiniere
pepiniere
forestieră
pomicole
Judeţ
vegetaţie
Terenuri
Terenuri
Livezi şi
Agricolă
viticole
Arabilă
Păşuni
Fâneţe
UAT
Vii și
Municipiul Craiova 3543 2568 830 4 35 106 4598 497 85
Gherceşti 4689 4082 553 45 9 315 85 2
Dolj
Pieleşti 6121 5574 486 5 56 439 130 3

Robăneşti 5578 4978 521 79 392 82 8
Municipiul Slatina 2799 2485 261 52 1 2276 231 77
Oras Balş 3017 2518 426 63 10 1139 430 26
Oras Piatra – Olt 6054 5335 483 233 3 1694 877 174
Oras Scorniceşti 13996 11937 1585 36 123 315 2845 1615 199
Bărăști 4056 3117 770 12 157 1656 1262 28
Bârza 2031 1812 151 65 3 286 113 7
Bobiceşti 3425 3165 194 62 4 1729 1345 25
Coloneşti 4147 3400 617 18 112 755 497 6
Olt
Găneasa 4264 3714 355 85 110 1460 940 143

Milcov 1644 1341 258 45 744 254 107
Optaşi - Măgura 2521 2153 307 19 12 30 496 248 1
Priseaca 3400 3012 330 46 12 341 103 69
Slătioara 1509 1393 42 21 53 624 72 13
Tătulești 3519 2877 471 86 8 77 973 647 68
Valea Mare 5525 4857 553 91 24 718 407 4
Oraş Coşteşti 8015 6736 1018 27 12 222 2839 1547 69
Albota 4155 3302 608 57 1 187 1560 1038 10
Bradu 2997 2685 261 15 1 35 1169 18 133
Argeş
Lunca Corbului 6674 5242 1217 48 167 2326 1913

Oarja 3608 3092 475 30 1 10 276 20 4
Suseni 4007 3539 362 73 4 29 1204 27 187
5.8.3.3 Bunuri materiale

Localităţi
În următorul tabel este prezentat numărul de locuinţe şi suprafaţa locuibilă din anul 2018. Majoritatea
localităţilor rurale au un număr total de mai mic de 2000 de locuinţe, excepţie fac două localităţi
argeşene şi anume Albota (2117 locuinţe) şi Bradu (3474 locuinţe). Cel mai mare număr de locuinţe
este înregistrat în municipiul Craiova un este un număr total de 111197, municipiul Craiova având
totodată şi cea mai mare suprafaţă locuibilă şi anume 5864307m2. Cel mai mic număr de locuinţe
257
confrom INS este înregistrat la UAT-ul Milcov, în judeţul Olt, cu un număr total de locuinţe de 694
şi tot în acest spaţiu este înregistrată și cea mai mică suprafaţă locuibilă de 28516 m2.
Tabelul nr. 5-23 Statistica numărului total de locuinţe şi a suprafaţei locuibile din anul 2018 din UAT-
urile intersectate de proiect
Judeţ UAT Nr. total locuinţe 2018 Suprafaţă locuibilă m2 (2018)
Municipiul Craiova 111197 5864307
Gherceşti 1092 75113
Dolj
Pielesti 1890 98685

Robăneşti 1323 47148
Municipiul Slatina 31254 1675086
Oras Balş 8002 363354
Oras Piatra – Olt 2508 106245
Oras Scornicesti 5736 255011
Bărăști 1322 46481
Bârza 959 51062
Bobiceşti 1320 55216
Olt
Colonesti 1152 49677

Găneasa 1786 82065
Milcov 694 28516
Optaşi - Măgura 763 29275
Priseaca 865 41350
Slătioara 1227 74371
Tătuleşti 898 32891
Valea Mare 1645 81456
Oraș Costeşti 4579 218168
Albota 2117 122811
Argeş
Bradu 3474 259025

Lunca Corbului 1977 79345
Oarja 1297 51182
Suseni 1977 74215
După Atlasul Zonelor rurale Marginalizate, sunt două tipuri principale de zone marginalizate
răspândite în toate judeţele şi regiunile ţării:
Sate izolate geografic. La nivel naţional, ponderea satelor cu una sau mai multe zone
marginalizate este de 7 la 8% în satele de munte şi în cele deluros montane, 11% în satele
deluroase de câmpie şi peste 29% în satele de la câmpie. Acest tip de zone rurale, au acces la
zone de interes (alte comune, sate, oraşe) doar printr-un drum neasfaltat sau pietruit,
impracticabil în sezonul rece. Având în vedere aceste aspecte, în zona proiectului, nu se găsesc
sate izolate geografic, toate având au drumuri comunale;
Zone de la periferia unor sate bine conectate. Aceste zone sunt descrise ca fiind comunităţi de
romi, fiind clar delimitate faţă de sate.
În tabelul următor sunt prezentate UAT-urile din cadrul proiectului, la niveul cărora se găsesc localităţi
rurale cu zone marginalizate.
258
Tabelul nr. 5-24 Localităţi rurale cu zone marginalizate din judeţul Argeş (sursa: Atlasul Zonelor rurale
Marginalizate)
Nr. locuitori ce trăiesc în zone
Procent populaţie
marginalizate
Judeţ Comună Sat romă în zonele
419 şi
1-169 170-256 257-418 marginalizate
peste
Olt Bârza Branet x Sub 20%
Starea actuală a infrasturcturii de transport

Starea infrastructurii de transport la nivelul judeţelor Dolj este relativ bună, conform Strategiei de
Dezvoltare Economico – Socială a Judeţului Dolj 2014-2020, lungimea totală a drumurilor publice
fiind de 2.438 km din care 479 km drumuri naţionale şi 1096 km drumuri judeţene şi 863 km drumuri
comunale.
Infrastructura de transport în judeţul Olt este relativ bună drumurile publice, având o lungime totală
de 2346 km, din care drumuri naţionale 311 km, drumuri judeţene 1043 km şi drumuri comunale cu
o lungime de 992 km.
Judeţul Argeş se numără printre judeţele care au ponderea cea mai ridicată de drumuri neasfaltate
Drumurile naţionale secundare şi cele judeţene, care asigură legătura dintre zonlele urbane şi cele rurale
nu sunt în stare bună, îngreunând astfel accesibilitatea (Strategie de dezvoltare teritorială integrată a
teritoriului Argeş-Muscel).În judeţul Argeş lungimea totală a drumurilor publice fiind de 3536 km din
care 587 km drumuri naţionale şi 1194 km drumuri judeţene şi 1755 km drumuri comunale.
Staţiuni turistice
În judeţele Argeş, Dolj şi Olt, staţiunile turistice atesteate de interes naţional, respectiv local, conform
listei anexate în Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 actualizată prin HG 107/2018 nu se regăsesc pe
traseul proiectului de interes.
Structuri de primire turistice
Conform listei publicate de Ministerul Turismului (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/) , în
categoria structurilor de primire turistice sunt incluse:
Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică. În localităţile din UAT-urile
intersectate de proiect din judeţele Argeş (Albota, Bradu, Lunca Corbului, Oarja), Dolj (Craiova,
Ghercești, Pieleşti), Olt (Balş, Bobiceşti, Scorniceşti, Slatina) sunt 109 de structuri turistice de
primire, de mai multe tipuri: camere de închiriat, pensiune agroturistică, pensiune turistică, hotel,
vilă, pensiune turistică rurală, motel, căsuţe tip camping, hostel, apartamente de închiriat,
pensiune turistică rurală şi apartamente de închiriat.
Structuri de primire turistice cu funcţuni de alimentaţie publică. În apropierea proiectului sunt
peste 100 de structuri de primire turistice, cu funcţiuni de alimentaţie publică fiind reprezentate
de restaurante clasice, restaurante pensiune, baruri de zi, fast-food, bufet tip express, snack-bar
ce aparţin agenţilor economici locali.
259
5.9 MOŞTENIREA CULTURALĂ

5.9.1 Monumente istorice şi situri arheologice
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti nu prezintă suprapuneri cu situri desemnate internaţional în
patrimoniul UNESCO pentru protecţia valorilor culturale. La aproximativ 77 km nord – vest de
traseul drumului express se regăsesc Mănăstirea Horezu (Hurezi)
Pentru identificarea monumentelor istorice existente pe teritoriul UAT-urilor traversate de traseul
drumului expres, au fost utilizate datele din Lista Monumentelor Istorice, aprobată conform Ordinului
nr. 2314/2004, cu modificările şi completările ulterioare, publicată pe pagina de internet a Ministerului
Culturii şi Identităţii Naţionale (http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice).
În următorul tabel sunt prezentate obiectivele arheologice din interiorul localităţilor intersectate de
proect din judeţele Dolj, Olt, Argeş, conform Listei Monumentelor Istorice.
Tabelul nr. 5-25 Monumente istorice existente pe teritoriul localităţilor traversate de traseul drumului
Nr.
Cod LMI Denumire Judeţ Localitate/UAT Adresa Datare
Crt.
Str. Maiorescu Ioan
DJ-III-m- Monumentul "Barbu
1. Dolj municipiul Craiova 9, în curtea bisericii 1907
B-08418 Știrbei”
"Sf. Treime"
Str. Amaradiei 36,
DJ-III-m- Monumentul Eroilor colţ cu str. Doljului,
2. Dolj municipiul Craiova
B-08408 Regimentului I Dolj în curtea unităţii
militare
DJ-II-m-B-
3. Biserica "Sf. Împăraţi” Dolj municipiul Craiova Cartier Cernele 1813
07923
Ansamblul bisericii "Sf.
DJ-II-a-B-
4. Nicolae"- Amaradia Dolj municipiul Craiova Str. Amaradiei 17 1794
07930
(Belivacă)
DJ-II-m-B- Str. Avram Iancu 18
5. Casa Cioroianu Dolj municipiul Craiova Înc. Sec. XX
20122 (14)
Str. Bărnuţiu Simion
DJ-II-m-B-
6. Casa Cănciulescu Dolj municipiul Craiova 2, colţ cu str. 24, Sec. XX
07935
Ianuarie nr. 10
DJ-II-m-B- Str. Bărnuţiu Simion
7. Casa Gârleşteanu Dolj municipiul Craiova Sec. XIX
07936 9
8. Casa Papazoglu Dolj municipiul Craiova Mijl. Sec. XIX
07937 11
9. Casa Celăreanu Dolj municipiul Craiova Înc. Sec. XX
07938 14
10. Casa Demetrescu Dolj municipiul Craiova Sf. sec. XIX
07939 15
11. Casa dr. Mendel Dolj municipiul Craiova Sf. sec. XIX
07940 27
DJ-II-m-B-
12. Casa Cernătescu-Cârlogani Dolj municipiul Craiova Calea Bucureşti 15 1860
07956
DJ-II-m-B- Calea Bucureşti 51,
13. Hala alimentară Dolj municipiul Craiova 1903
07955 Piaţa Centrală
DJ-II-m-B- Facultatea de Mecanică a
14. Dolj municipiul Craiova Calea Bucureşti 107 1893
07957 Universităţii din Craiova
DJ-II-m-B- Cinematograful "Jean Str. Cuza Alexandru
15. Dolj municipiul Craiova Înc. Sec. XX
07976 Negulescu” Ioan 3
260
Nr.
Crt.
Palatul Banca Comerţului,
DJ-II-m-A- Str. Cuza Alexandru
16. azi Primăria municipiului Dolj municipiul Craiova 1916
07979 Ioan 7
Craiova
Palatul de Justiţie, azi 1880,
DJ-II-m-A- Str. Cuza Alexandru
17. Universitatea din Craiova Dolj municipiul Craiova extindere
07980 Ioan 13
(rectoratul) 1930, 1970
DJ-II-a-B- Ansamblul bisericii "Toţi Str. Cuza Alexandru 1792, ref. la
07981 Sfinţii" - Hagi Enuş Ioan 21 1869
Ansamblul bisericii
"Adormirea Maicii
DJ-II-a-B- Str. Dragalina Ioan,
19. Domnului" şi " Sf. Dolj municipiul Craiova 1813
07986 General 115
Pantelimon” - Madona-
Oota
DJ-II-m-B- Str. Enescu George,
20. Capela "Sf. Maria” Dolj municipiul Craiova 1900
07987 În cimitirul Sineasca
DJ-II-m-B- Biserica "Sf. Arhangheli
21. Dolj municipiul Craiova Str. Fraţii Buzeşti 2 1785 – 1797
08001 Mihail şi Gavril”
DJ-II-m-B-
22. Ruinele hanului Hurez Dolj municipiul Craiova Str. Hurezului 15 1700 – 1706
08013
DJ-II-m-B- Şcoala Centrală de fete azi Str. Madona Dudu
23. Dolj municipiul Craiova 1905
08052 Muzeul Olteniei 14
DJ-II-m-A-
24. Liceul "Carol I” Dolj municipiul Craiova Str. Maiorescu Ioan 2 1894 – 1895
08056
DJ-II-a-B- Ansamblul bisericii "Sf. 1765 - 1768,
25. Dolj municipiul Craiova Str. Maiorescu Ioan 9
08057 Treime" ref. 1906
DJ-II-m-B- Fabrica "Traiul” -Coșul de
26. Dolj municipiul Craiova Str. Maramureş 4 1908
08060 fum
DJ-II-m-B-
27. Casa Iancu Vasilescu Dolj municipiul Craiova Str. Matei Basarab 6 Mijl. sec. XIX
08062
DJ-II-m-B- Mijl. Sec. XIX,
28. Hanul Puţureanu Dolj municipiul Craiova Str. Matei Basarab 9
08064 extins 1887
1889, pe
DJ-II-m-B- Biserica "Sf. Dumitru” - temelii de sec.
29. Dolj municipiul Craiova Str. Matei Basarab 14
08065 Domnească XVI - XVII;
ref. 1906
Sec. XIX-XX,
Parcul Nicolae inaugurat
DJ-II-a-A- Str. Nicolae
30. Romanescu (fostul Parc Dolj municipiul Craiova 1903; 1838-
07924 Romanescu
Bibescu) 1842 – fostul
conac Bibescu;
DJ-II-m-B- Banca Naţională a
31. Dolj municipiul Craiova Calea Unirii 6 1888
08137 României-Filiala Dolj
DJ-II-m-A- Palatul Constantin Mihail,
32. Dolj municipiul Craiova Calea Unirii 15 1898 - 1907
08139 (azi Muzeul de Artă)
DJ-II-a-A- Centrul istoric al sec. XV; sec.
08068 municipiului Craiova XVIII - XIX
DJ-II-m-B- înc. sec. XIX
34. Casa Geblescu Dolj municipiul Craiova Str. 13 Septembrie 2
07925
DJ-II-m-B- Biserica "Înălţarea sat Gârleşti; comuna
35. Dolj 1878
08274 Domnului” Gherceşti
DJ-I-s-B- Situl arheologic de la sat Pieleşti;
36. Dolj "La Oprescu”, la
07905 Pieleşti comuna Pieleşti
distanţa de 0,8 km de
DJ-I-m-B- sat Pieleşti;
37. Așezare Dolj biserica din Pieleşti; sec. VIII - X
07905.01 comuna Pieleşti
extravilan, teren
38. Așezare Dolj arabil (pe acelaşi Hallstatt
teren se suprapun
DJ-I-m-B- sat Pieleşti; patru aşezări) Epoca
39. Așezare Dolj
07905.03 comuna Pieleşti bronzului
261
Nr.
Crt.
40. Așezare Dolj Neolitic
DJ-II-m-B- sat Pieleşti;
41. Biserica "Sf. Voievozi” Dolj 1830
08337 comuna Pieleşti
OT-II-m-
42. Biserica "Sf. Voievozi” Olt Oraş Balş Cartier Măineşti 1805
B-08645
OT -II - m Biserica "Adormirea
43. Olt Oraş Balş Cartier Corbeni 1833
- B -08646 Maicii Domnului”
OT -II - m Biserica "Cuvioasa
44. Olt Oraş Balş Cartier Teiş 1882
- B -08647 Paraschiva”
OT -II - m -
45. Casă Olt Oraş Balş Str. Bălcescu Nicolae Sf. Sec. XIX
B -08650
OT -II - m Str. Bălcescu Nicolae
46. Bibliotecă Olt Oraş Balş Sf. Sec. XIX
- B -08651 9
OT -II - m Casă (fost pavilion Str. Bălcescu Nicolae
47. Olt Oraş Balş Sf. Sec. XIX
- B -08652 administrativ Jiul) 110
OT -II - m Str. Bălcescu Nicolae
48. Spitalul vechi Olt Oraş Balş Sf. Sec. XIX
- B -08649 115
OT-II-m- Str. Bălcescu Nicolae
49. Restaurant Olt Oraş Balş Mij. Sec. XX
B-08653 115
OT-II-m-
50. Casă Olt Oraş Balş Str. Cireşului 19 Sf. Sec. XIX
B-08654
OT-II-m-
B-08655
OT-II-m-
B-08656
OT-II-m-
53. Casă Olt Oraş Balş Str. Cireşului 44 Înc. Sec. XX
B-08657
OT-II-m-
54. Casă Olt Oraş Balş Str. Cireşului 45 1932
B-08658
OT-II-a-B-
55. Casă Olt Oraş Balş Str. Cireşului 100 Înc. Sec. XX
08659
OT-II-m- Biserica “Cuvioasa
56. Olt Oraş Balş Str. Popa Sapcă 30 1820
B-08660 Paraschiva”
OT-II-m- Str. Titulescu
57. Casă Olt Oraş Balş Înc. Sec. XX
B-08661 Nicolae 1
B-08662 Nicolae 2bis
B-08663 Nicolae 8bis
1753, adăugat
OT-II-m- Biserica "Sf. Dumitru" şi Str. Vasilescu
60. Olt Oraş Balş pridvor
B-08664 "Sf. Ştefan” Gheorghe 10
1913
Tranziţie -
epoca
OT-I-s-B- Aşezarea fortificată de la sat Braneţ; comuna
61. Olt "Piscul Rusului” bronzului,
08486 Braneţ Bârza
Cultura
Coţofeni
OT -II - m sat Bârza; comuna
62. Biserica "Sf. Nicolae” Olt 1856
- B -08679 Bârza
Sat Milcovul din 1781
OT -II - m -
63. Biserica "Sf. Dumitru” Olt Deal; comuna - 1823, cu
B -08952
Milcov adăugiri 1831
OT -II - m Ruinele Bisericii "Sf.
64. Olt oraş Scorniceşti Cartier Negreni 1871
- B -09017 Nicolae”
262
Principalele obiective cu valoare arheologică din localităţile traversate au fost identificate pe baza
Serverului Cartografic pentru Patrimoniul Cultural Naţional (https://map.cimec.ro/Mapserver/), iar
acestea sunt:
Aşezarea de la Craiova - Hanul Doctorului, cod RAN 69919.02
Situl arheologic se află la nord de municipiul Craiova, la est de complexul turistic Hanul Doctorului,
la 400 m nord de şoseaua DN 65 Craiova-Piteşti, la vest de Aeroportul Craiova, în vecinătatea bazei
sportive RECON. Biserica Sfântul Nicolae se găseşte la distanţa de 3759 m. În partea de est, situl
arheologic se învecinează cu şoseaua de centură a Municipiului Craiova. Aici s-au descoperit materiale
arheologice ce aparţin culturilor Verbicioara şi Coţofeni. Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova
Piteşti 770 metri.
Fortificaţia romană de la Craiova - Brazda lui Novac, Cod RAN 69919.28
Situl se află între Dealul Teişului, la nord, şi Centura Nord a Craiovei, la sud, în apropierea Firmei
Dezbenzinare. Este încadrată, la vest, de Staţiunea Pomicolă Şimnic, şi la est, de un poligon militar. Se
găseşte la distanţa de 2665 m faţă de biserica Sfântul Nicolae. Şanţul fortificaţiei este foarte bine
conservat pe o lungime de 900 m. Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova Piteşti 2,33 km.
Situl arheologic de la Gârleşti-Surupătoare, Cod RAN 72427.01
Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova Piteşti 350 m.
Situl arheologic de la Pieleşti - La Oprescu, Cod LMI DJ-I-s-B-07905
Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova Piteşti 3,46 km.
Aşezarea neolitică de la Lăcriţa Mică - Dealul Cioban, Cod LMI DJ-I-s-B-07899
Situl arheologic de la Bojoiu - La Grădini, Cod LMI DJ-I-s-B-07874
Aşezarea Coţofeni de la Braneţ - Piscul Rusului, Cod LMI OT-I-s-B-08486
Situl arheologic de la Călina-Dealul Proteşti, Cod RAN 172484.01
Situl arheologic de la Găneasa – Vîlcea, Cod LMI OT-I-s-B-08506
Aşezarea Latene de la Milcovu din Vale – Islaz, Cod LMI OT-I-s-A-08520
Pe terasa primară stângă a Oltului, la 200 m de sat. Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova
Piteşti 680 m.
Situl arheologic de la Slatina - str. Piteşti, Cod LMI OT-I-s-B-08479
Între spital şi sanatoriul TBC, pe panta ce coboară spre Str. Piteşti, pe partea stângă a pârâului Şopot.
263
Aşezarea Latene de la Buiceşti - Valea ailaltă, Cod LMI OT-I-s-A-08488

Pe malul drept al pârâului Dârjov, la 1 km E de sat. Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova –
Piteşti 1,1 km.
Ruinele Bisericii Sf. Haralambie de la Scorniceşti, Cod LMI OT-II-m-B-09015
Distanţa faţă de axul drumului expres Craiova – Piteşti 3,54 km.
Situl arheologic de la Optaşi-Măgura, Cod LMI OT-I-s-B-08521
Situl arheologic de la Coloneşti - Terasa Letiţei, Cod LMI OT-I-s-B-08516
Turnul roman de la Lăngeşti - Valea Cetăţii, Cod RAN 16999.02
Distanţa faţă de drumului expres Craiova – Piteşti 1,42 km.
Drumul de la Cerbu - Pădurea Pârvu Roşu, Cod RAN 13953.01
Castrul roman de la Albota - La Stadion, Cod RAN 3944.02
Castrul se află în pădurea (probabil "Arnota") aflată la est de Poiana Moşului, pe o pantă care coboară
spre Valea Ursului, la doar cca 100 de metri de confluenţa cu Albota. Accesul cel mai facil se face prin
baza sportivă a comunei Albota (două terenuri de fotbal), în imediata apropiere a restaurantului Cerbu,
pe şoseaua naţională Piteşti-Slatina, la capătul sudic al satului Albota. Distanţa faţă de axul drumul
Craiova – Piteşti 2,08 km.
5.9.2 Obiceiuri şi tradiţii

În tabelul următor este prezentat calendarul principalelor activităţi cultural-artistice şi tradiţionale din
zona de implementare a drumul expres Craiova – Piteşti.
264
Tabelul nr. 5-26 Calendarul principalelor activităţi cultural-artistice şi tradiţionale din zona de implementare a Drumul Express Craiova - Piteşti
Localitate Data Eveniment Locaţie Descriere eveniment Fotografii5
Piaţa Mihai Viteazul
și alte locaţii de Concerte de muzică uşoară,
interes precum populară, activităţi sportive,
30 mai – 9 iunie
Teatrul de Vară din spectacole de teatru, jocuri pentru
2019
Zilele Municipiului Parcul Nicolae copii, comercializarea a diferite
Craiova Sfârsitul lunii mai
Craiova Romanescu, Teatrul produse, textile, jucării pentru copii,
începutul lunii
Naţional Marin tablouri, diferite accesorii street
iunie în fiecare an
Sorescu, diferinte food
locaţii din centrul
municipiului
Zilele Comunei Pielești, Căminul Cultural

Festivalului-concurs Pielești, Centrul
Internaţional al Cântecului Judeţean pentru
Pieleşti 30 mai – 1 iunie Concerte de muzică populară
și Jocului Popular Conservarea și
Românesc „Vară Promovarea Culturii
Pieleşteană” Tradiţionale Dolj
Ceremonie militar-religiosă în cinstea

Monumentul eroilor
spiritului de jertfă demonstrat de
din satul Robăneştii
cavaleriştii români şi a pierderilor
Robăneşti 10 noiembrie Şarja de la Robăneşti de Sus, comuna
foarte mari pe care le-au suferit în
Robănești, judeţul
această încleştare din timpul Primul
Dolj
Război Mondial
5 Sursa: internet.
265
Expoziţii de lucrari tradiţionale,

Parcul orăşenesc Balş
Sfânta zi a omagii aduse eroilor, manifestări
Festivalul Etno -Folcloric Biblioteca „Petre
Balş Înălţării culturale de tipul simpozioanelor,
„Pomul Vieţii” Pandrea”
Domnului spectacole folclorice, parade de port
Monumentul Eroilor
popular
Bobiceşti 1 mai Sărbătoarea Mărgăritarului Pădurea de la Saru Spectacol folcloric
Activităţii sportive, ărbătoririi

cuplurilor care au împlinit 50 de ani de
Piatra Olt 21 mai Ziua Oraşului Piatra Olt Centru Piatra Oltului
căsnicie, spectacole de muzică
populară şi uşoară
266
Prada cailor, urmată deconcursuri

pentru cai, probe de tracţiune şi de
6 ianuarie
frumuşeţe. Caii sunt botezati de către
Slătioara Ziua de Botezul Cailor Stadioul comunal
trei preoţi, îainte de probe, pentru ca
Bobotează
animalele să fie harnice și sănătoase,
în anul noua care vine.
Centrul oraşului Concerte de muzică populară şi

Slatina 5 – 7 iulie Zilele municipiul Slatina
Slatina uşoară
Concerte de muzică populară,

Terenul de sport din depunerea de coroane de flori la
Priseaca 13 septembrie Ziua comunei Priseaca
spatele primăriei monumentul consruit în cistea eroilor
căzuţi
267
Ultimele zile de Concerte de muzică populară, pâine

Scorniceşti vară sau 20 Sărbătoarea pâinii Centrul oraşului coaptă proaspătă în mod tradiţional la
septembrie ţest
„Fiii Satului” – ziua Curte caminului Concerte de muzică populară și

Tătuleşti 14 septembire
comunei Tătuleşti cultural diverse activitaţi de premiere
Optaşi - “Fiii Satului” – ziua Curte caminului

8 septembirie Concerte de muzică populară
Măgura comunei Optaşi Măgura cultural
268
Festivalul Călușăresc “Ilie Zona localităţii Concerte de muzică populară, dansuri

Coloneşti 20 iulie
Martin” Coloneşti populare
Stadionul din centrul Concerte de muzică populară, dansuri

Bărăşti 1 mai Ziua comunei
comunei Bărăşti populare
Concerte de muzică populară, slujbă

Zona centrală a
religioasă în cinstea eroilor de razboi,
Lunca Corbului 8 septembrie Ziua comunei comunei şi
“Caravana lui Axinte” – activitate de
monumentul eroilor
divertisment
269
Concerte de muzică populară,

concerte de muzică uşoară, activităţi
Costeşti 31 mai – 2 iunie Zilele oraşului Costeşti Parcul Oraşului
sportive, activităţi interactive pentru
copii
Spectacol folcloric, tombola

Albota 4 august Ziua comunei Albota Stadionul comunal
promoţională
Spectacol folcloric, tradiţii

Suseni 24 iunie Ziua comunei Suseni Stadionul comunal
gastronomice
270
Baza sportivă din

Bradu 1 iunie Ziua Comunei Bradu Spectacol folcloric, muzică uşoară
comună
Oarja 31 august Ziua Comunei Oarja Stadionul comunal Spectacol folcloric, muzică uşoară
271
5.10 SCURTĂ DESCRIERE A EVOLUŢIEI PROBABILE A STĂRII

MEDIULUI ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL NU ESTE
IMPLEMENTAT
În tabelul următor este prezentată o scurtă descriere a evoluţiei probabile a stării mediului în cazul în
care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale faţă de scenariul de bază
pot fi evaluate în mod rezonabil, pe baza informaţiilor privind mediul şi a cunoştinţelor ştiinţifice
disponibile. Au fost păstrate în această secţiune cele mai importante aspecte cu relevanţă pentru
proiectul analizat.
272
Tabelul nr. 5-27 Scurtă descriere a evoluţiei probabile a stării mediului în cazul în care proiectul nu este implementat
Aprecierea
globală a
Evoluţia probabilă a stării mediului în cazul în care proiectul nu
Componentă Principalele caracteristici ale stării actuale a mediului evoluţiei
este implementat
probabile a stării
mediului
Conform PMSH Argeş-Vedea respectiv Olt toate cele 10 corpuri de apă de
Existenţa infrastructurii rutiere în aria proiectului nu prezintă, în
suprafaţă potenţial afectate de proiect au o stare chimică bună.
momentul de faţă, presiuni asupra corpurilor de apă de suprafaţă
Cu excepţia corpurilor de apă RORW8.1.173.16_B1 – “Balta Dascălului şi
traversate de aceasta,. Conform PMSH Argeş-Vedea şi Olt,
afluenţii Oltişor, Voiniceşti, Vaslui, Jugalia” respectiv RORW8.1.173_B2 –
principalele presiuni antropice asupra corpurilor de apă din zona
Apă de „Olteţ -aval confleţa Tararia – amonte evacuare Balş” care au stare ecologică
proiectului, sunt datorate în special poluărilor industriale din surse Menţinere
suprafaţă bună restul corpurilor de apă având stare/poteţial ecologic moderat.
punctiforme. În cazul neimplementării proiectului nu sunt aşteptate
Pentru aceste corpuri în cadrul ciclului II de management, în cadrul căruia a
modificări calitative sau cantitative ale corpurilor de apă de suprafaţă
fost elaborat Planul de management actualizat pentru spaţiul hidrografic Argeş
din zonă.
– Vedea respectiv Olt, se propune atingerea stării/ponteţialuli ecologic la
nivelul anului 2021
Amplasamentul proiectului se suprapune peste 7 corpuri de apă subterane (4
freatice şi 3 de adâncime) aparţinând bazinelor hidrografice cu ordinele
cadastrale X – Argeş-Vedea, VII – Jiu şi VIII – Olt .
Conform informaţiilor disponibile, toate corpurile de apă subterană din zona
proiectului au în prezent o stare cantitativă bună. Singurele corpuri de apă ale Din punct de vedere calitativ, situaţia pentru cele 2 corpuri de apă
căror stare chimică actuală este evaluată ca fiind slabă, conform PMSH Argeş subterană aferente Spaţiului Hidrografic Argeş-Vedea şi Jiu, care
– Vedea, este corpul ROAG08 “Piteşti” şi conform PMSH- Jiu, ROJI05 “ prezentau probleme (ROAG08 şi ROJI05), este următoarea:
Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi” ambele prezentând depăşiri ale În cazul ambelor corpuri s-a observat o degradare a stării chimice
Apă subterană valorilor limită pentru amoniu, azotaţi, fosfor şi clor. pentru acest corp de apă subterană, identificat ca având riscul de Menţinere
Ca surse de poluare, care exercită un posibil impact negativ asupra stării neatingere a stării chimice bune până în anul 2027.
calitative a corpurilor de apă subterană, în special ROAG08 şi ROJI05, sunt În cazul neimplementării proiectului nu sunt aşteptate schimbări
considerate poluările difuze şi punctiforme determinate de sursele de poluare importante la nivelul corpurilor de apă subterană, faţă de situaţia
industriale, agricole, precum şi cele determinate de aglomerările umane (ape existentă.
uzate).
În ceea ce priveşte balanţa de prelevări/reîncărcare, care conduce la evaluarea
corpului de apă subterană din punct de vedere cantitativ, nu au fost semnalate
probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
Conform informaţiilor disponibile din staţiile automate de monitorizare a
În perspectiva neimplementării proiectului şi a creşterii parcului auto şi
calităţii aerului, de la nivel judeţean, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor
Aer a dezvoltării industriale, se poate preconiza o înrăutăţire a calităţii Înrăutăţire
limită ale concentraţiilor de NOx la nivelul staţiilor din judeţul Olt DJ-1 şi DJ-
aerului pe termen lung, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule
2 respectiv la nivelul staţiei din judeţul Argeş AG-5. Depăşiri au fost
273
Aprecierea
globală a
este implementat
probabile a stării
mediului
înregistrate şi pentru indicatorul SO2, la nivelul staţiilor DJ-1, DJ-2 (judeţul (în special al celor grele) la nivelul municipiilor legate de acest drum
Dolj) şi OT-1 (judeţul Olt). Aceste depăşiri sunt în principal de activităţiile expres şi anume Piteşti, Slatina şi Craiova.
industriale aferente celor 3 municipii dar şi a creşterii traficului rutier (în special
cel greu).
Din analiza măsurătorilor se observă că indicatorul PM10 (cel mai relevant
indicator de poluare atmosferică în zonele urbane) s-a situat, în toate punctele
de monitorizare, sub concentraţiile maxim admisibile conform legislaţiei în
vigoare, încadrând astfel zona proiectului într-o zonă cu calitatea aerului bună.
Principalele sectoare responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră, atât În situaţia neimplementării proiectului, tendinţa de evoluţie se
la nivel european cât şi în România, sunt reprezentate de energie şi agricultură, preconizează a fi una negativă. Din punct de vedere al efectelor
urmate de procesele industriale şi utilizarea produselor şi gestionarea proiectului asupra componentei climatice, având în vedere
deşeurilor. În ultimii 3 ani, la nivel naţional s-a înregistrat o creştere uşoară a
particularităţile acestuia şi comparativ cu situaţia actuală, în etapa de
Schimbări emisiilor GES, valorile fiind însă cu mult sub nivelul din anul 1989. operare este estimată o îmbunătăţire a nivelului de emisii a GES,
Înrăutăţire
climatice Pe baza informaţiilor disponibile privind schimbările climatice din zona aşteptându-se ca traficul rutier din zonă să se fluidizeze ca urmare a
proiectului (a se vedea secţiunea 5.3.2), a fost identificată o tendinţă de creştere
încurajării utilizării noului drum expres, prin crearea unei rute ce
a temperaturilor maxime. De asemenea, există o tendinţă de creştere a aridităţii conectează Craiova - Piteşti - Bucureşti – Constanţa cu un timp de
şi a perioadelor secetoase. parcurgere mai scurt. Nivelul estimat al impactului asupra condiţiilor
climatice este redus pozitiv (a se vedea secţiunea 7.4.2).
Datorită presiunilor actuale asupra solului în zona de implementare a În cazul neimplementării proiectului nu sunt aşteptate schimbări la
proiectului, ca urmare a existenţei infrastructurii rutiere, considerăm că cel nivelul calităţii solului, faţă de situaţia existentă. Prin neimplementarea
Sol puţin la nivelul terasamentului existent, solul este degradat cel puţin din punct proiectului nu vor apărea surse potenţiale de contaminare a solului Menţinere
de vedere al fertilităţii şi al structurii (a se vedea secţiunea 5.4.2). asociate traficului rutier (scurgeri de produse petroliere sau uleiuri de la
automobile).
Din punct de vedere al geologiei, zona proiectului este una omogenă şi stabilă,
Proiectul nu are legătură directă cu starea resurselor subsolului iar
nefiind predispusă la alunecări de teren. Pe traseul drumului expres nu au fost
Subsol implementarea sau neimplementarea sa nu vor influenţa evoluţia Menţinere
identificate rezervaţii geologice, paleontologice sau speologice şi nici resurse
viitoare a resurselor subsolului.
ale subsolului de mare importanţă.
Proiectul intersectează situl ROSCI0266 Valea Olteţului, și situl ROSPA0106 În situaţia neimplementării proiectului, nu sunt aşteptate schimbări
Biodiversitate Valea Oltului Inferior. Proiectul se învecinează cu două situri ROSCI0168 importante faţă de situaţia existentă. Menţinere
Pădurea Sarului şi ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş. În situaţia implementării proiectului, putem afirma că pierderile de
habitat vor avea loc în zonele ocupate de proiect şi a zonelor în care se
274
Aprecierea
globală a
este implementat
probabile a stării
mediului
Formularul standard actualizat (decembrie 2019) al sitului ROSCI0266 Valea vor efectua lucrări de consolidare a malurilor. În ceea ce priveşte
Olteţului menţionează două habitate de interes comunitar, o specie de plante, habitatul Natura 2000 intersectat, 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de
o specie de nevertebrate, patru specii de peşti, trei specii de herpetofaună şi Salix alba şi Populus alba, pragul specificat pentru menţinerea stării
două specii de mamifere de interes comunitar, iar Formularul standard al favorabile de conservare în cadrul Planului de Management aprobat
sitului ROSPA0106 Valea Oltului Inferior menţionează 92 de specii este de 5% şi trebuie monitorizată instalarea speciilor cu caracter
importante, dintre care 14 specii care se regăsesc pe Anexa I Directiva Păsări. invaziv, iar ponderea lor trebuie să fie sub 5%.
Conform Studiului de evaluare adecvată, la nivelul zonelor pe care limitele
proiectului le definesc în interiorul siturilor Natura 2000 intersectate, s-a
identificat un habitat de interes comunitar, 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de
Salix alba şi Populus alba (conform Planului de management al sitului
ROSCI0266). Limitele proiectului se suprapun cu limitele cartate ale
habitatului (conform Planului de manangement), deşi observaţiile în teren au
arătat o slabă reprezentaţie a compoziţiei fitocenotice caracteristice acestui
habitat în zona de intersecţie, acestea nefiind suficiente pentru a confirma
prezenţa acestuia acolo, mai cu seamă că a fost observată cultură de Populus.
De asemenea, o parte din habitatul de maximă importanţă pentru specia
Bombina bombina, conform hărţii de distribuţie din Planul de management al
sitului ROSCI0266, se află în zona proiectului. Tot în acest sit a fost confirmată
prezenţa speciei Lutra lutra în zona proiectului, conform Rapoartelor de
monitorizare a impactului fazei de construcție pentru obiectivul „Proiectare şi
execuţie drum expres Craiova – Piteşti, tronson 2, lot1”, realizate pentru acest proiect.
Conform hărţilor de distribuţie ale speciilor de păsări din Planul de
management al sitului ROSPA0106, în zona proiectului se află următoarele
specii de pe Anexa I Directiva Păsări: Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Coracias
garrulous, Cygnus Cygnus, Egretta alba, Larus minutus, Mergellus albellus, Philomachus
pugnax, Recurvirostra avosetta.
Conform informaţiilor existente, cu excepţia zonelor locuite aflate în În situaţia neimplementării proiectului, nu sunt aşteptate schimbări
vecinătatea căii ferate, aspectul general al zonei este dominat de culturile importante faţă de situaţia existentă.
Peisaj agricole şi păduri. Întreaga arie a proiectului se desfăşoară pe zone relativ plate, În situaţia implementării proiectului, ţinând cont de aspectul actual al Menţinere
cu interfluvii largi şi numeroase văi, dintre care cea mai important este Valea peisajului, de altitudinile joase şi de elementele ce urmează a fi
Oltului. construite (poduri, parcări, panouri fonoabsorbante, etc.), investiţia nu
275
Aprecierea
globală a
este implementat
probabile a stării
mediului
Fragmentarea peisajului pe traseul drumului expres este medie spre mare. va reprezenta un factor semnificativ de afectare a calităţii peisajului din
zonă.
Conform Institutului National de Statistică, la nivelul anului 2018, în localităţile În situaţia neimplementării proiectului, tendinţa de evoluţie a
intersectate de proiect erau 189.756 de proprietăţi private cele mai multe în componentei mediu social şi economic, se preconizează a fi una
municipiul Craiova 110495, iar cele mai puţine în localitatea Milcov cu un negativă dacă se iau în considerare lipsa locurilor de muncă la nivel
număr de 694 propietăţi private. De asemenea, se constată că la nivelul UAT- local şi nevoia localnicilor pentru mobilitate în vederea asigurării
uri traversate de proiect, mărimea populației este în scădere. acestora
Ţinând cont de tendinţa actuală de creştere a ratei de şomaj din ultimii ani în • din punct de vedere al componentelor populaţie şi condiţii
UAT-urile cu localităţi rurarle, putem intui nevoia de migrare a locuitorilor din etnice şi bunuri materiale, se estimează că proiectul, în etapa
zonă către oraşele mai mari în scopul obţinerii unor locuri de muncă, şi implicit de operare, va genera efecte pozitive, ce vor conduce la
necesitatea implementării proiectului în scopul de a facilita deplasarea acestora. reducerea duratei transportului călătorilor şi mărfurilor,
În fond acest proiect conduce la realizarea unei legături rutiere moderne dintre traficul mai fluid şi, implicit, a numărului de accidente;
două municipii importante din România şi anume Craiova – Piteşti. Pe langă • din punct de vedere al turismului, proiectul face va legătura
aceste două municipii traseul proiectului se află şi în proximitatea municipiului între trei resedinţe de judeţ şi anume Craiova (Dolj), Slatina
Slatina. Acest proiect intersectează două arii naturale protejate Natura 2000 şi (Olt) şi Piteşti (Argeş) şi poate ridica potenţialul turistic al
anume ROSCI0266 – Valea Olteţului şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. acestor zone, dar şi a zonelor din proximitate lor, iar traseul
Mediul social
proiectului traversează două arii protejate ROSCI0266 - Valea Înrăutăţire
şi economic
Olteţului şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.
• din punct de vedere social şi economic, traseul proiectului
generează o serie de beneficii, printre care asigurarea
condiţiilor moderne de circulaţie, reducerea poluării generată
de traficul rutier de pe drumurile adiacente şi va contribui
major la dezvoltarea generală a zonei, economică, socială şi
turistică şi implicit la creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Un efect negative este aşteptat, în etapa de operare a proiectului, fiind
estimată creşterea nivelului de zgomot în localităţile din zona
proiectului. Pentru reducerea acestui impact, sunt prevăzute însă, în
prezentul studiu, măsuri de atenuare a nivelului de zgomot
În situaţia neimplementării proiectului, tendinţa de evoluţie a
componentei mediu social şi economic, se preconizează a fi una
negativă
276
Aprecierea
globală a
este implementat
probabile a stării
mediului
Conform informaţiilor existente, în zona traseului drumului express Craiova - Din analiza distanţelor faţă de aşezările umane şi de obiectivele
Pitesti nu au fost identificate situri arheologice de interes internaţional, protejate şi de interes public existente în zonă şi prin natura activităţilor
desemnate de UNESCO World Heritage ca situri ale patrimoniului cultural prevăzute a se desfăşura în proiect, atât în faza de execuţie, cât şi în
Moştenire
mondial. faza de funcţionare, se poate aprecia că proiectul nu are un impact Menţinere
culturală
semnificativ asupra acestor componente.
În situaţia neimplementării proiectului, nu sunt aşteptate schimbări
importante faţă de situaţia existentă.
Evoluţie posibilă faţă de situaţia existentă
Clase Explicaţie
Îmbunătăţire Tendinţa de evoluţie este una pozitivă
Înrăutăţire Tendinţa de evoluţie este negativă
Menţinere Nu sunt aşteptate schimbări importante faţă de situaţia existentă
- Proiectul nu are legătură directă cu starea actuală sau evoluţia acesteia în viitor.
277
6 DESCRIEREA FACTORILOR POSIBIL A FI AFECTAŢI

SEMNIFICATIV DE PROIECT
Prin “afectare semnificativă” se înţelege apariţia unui impact semnificativ, respectiv un număr de
situaţii în care magnitudinea modificărilor cauzate de proiect ar corespunde intervalului negativ
moderat – negativ foarte mare şi sensibilitatea componentei modificate de proiect ar corespunde
intervalului moderat – foarte mare (a se vedea şi capitolul 3.6 „Evaluarea semnificaţiei impacturilor”).
Afectarea se referă implicit la un impact negativ.
În cele ce urmează sunt evidenţiate situaţiile în care ar putea să apară un impact semnificativ asupra
componentelor de mediu relevante pentru proiectul analizat. Situaţiile prezentuate mai jos reprezintă
situaţii strict teoretice, formulate anterior efectuării evaluării propriu-zise. Situaţiile prezentate
mai jos nu reprezintă rezultate ale evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul
drumului expres Craiova – Piteşti, ci descrieri ale situaţiilor în care ar putea fi considerată o afectare
semnificativă a componentelor de mediu.
Situaţiile descrise mai jos ar corespunde unor situaţii teoretice în care pragurile de semnificaţie pentru
fiecare componentă de mediu ar putea fi depăşite.
În formularea situaţiilor de afectare semnificativă am luat în calcul toţi factorii (componentele de
mediu) studiaţi în cadrul raportului, indiferent de probabilitatea apariţiei unor impacturi semnificative
pentru fiecare dintre aceştia.
Descrierea de mai jos se concentrează pe situaţiile în care pot să apară impacturi negative semnificative.
Nu au fost descrise situaţiile corespunzătoare unor impacturi semnificative pozitive.
Populaţie umană
Afectarea semnificativă a populaţiei umane ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii,
ca urmare a construcţiei şi operării proiectului:
1. Distrugerea/ degradarea unei/unor resurse de care depind comunităţile locale. Poate fi cazul
de exemplu al resurselor de apă: proiectul să conducă la imposibilitatea utilizării resursei locale
de apă sau să împiedice accesul locuitorilor la alimentarea cu apă potabilă. Secundar, poate fi
cazul oricărei alte resurse (ex: terenuri agricole, păduri etc ce ar putea fi puternic modificate ca
urmare a implementării proiectului);
2. Modificarea structurii etnice a localităţilor prin exproprierea unor zone în care locuiesc
preponderent minorităţi;
3. Numeroşi localnici părăsesc comunităţile ca urmare fie a exproprierilor, fie din cauza apariţiei
unor forme de impact sau riscuri datorate/ agravate de implementarea proiectului (inundaţii,
alunecări de teren etc);
4. Închiderea mai multor afaceri ca urmare fie a imposibilităţii de a concura în noile condiţii ale
pieţei (condiţii modificate de proiect), fie ca urmare a afectării resurselor locale de care depind.
Comunităţile cele mai expuse sunt reprezentate de localităţile mici, dependente de o anumită resursă,
confruntate cu probleme privind forţa de muncă, cu minorităţi etnice aflate în declin. O astfel de
situaţie este întâlnită în zona proiectului în principal în localităţile mici din zona judeţului Dolj.
278
Sănătate umană
Afectarea semnificativă a sănătăţii umane ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii, ca
urmare a construcţiei şi operării proiectului:
1. Creşterea riscului de îmbolnăvire ca urmare a modificării calităţii aerului în sensul creşterii
concentraţiilor unor poluanţi peste limitele maxim admisibile, conform cerinţelor legale în
vigoare;
2. Creşterea nivelului echivalent de zgomot în zonele de implementare a proiectului cu depăşirea
valorilor maxim admisibile, conform cerinţelor legale în vigoare.
O altă formă de impact ce va fi avută în vedere, chiar dacă este puţin probabil a fi înregistrată, este:
3. Creşterea riscului de îmbolnăvire ca urmare a degradării calitative sau cantitative a surselor de
alimentare cu apă.
Biodiversitate
Afectarea semnificativă a componentelor de biodiversitate ar presupune înregistrarea uneia din
următoarele situaţii, ca urmare a construcţiei şi operării proiectului:
1. Modificarea stării actuale de conservare (în sensul înrăutăţirii) a oricărui habitat sau oricărei
specii de interes comunitar din siturile Natura 2000 din zona proiectului şi/ sau împiedicarea
atingerii unei stării de conservare favorabile (imposibilitatea atingerii obiectivelor de
management ale siturilor Natura 2000);
2. Pierderea, alterarea sau degradarea habitatelor şi/ sau a habitatelor favorabile unor specii de
interes conservativ în interiorul ariilor protejate de interes naţional, ariilor protejate de interes
internaţional şi a zonelor naturale valoroase precum zonele de sălbăticie sau pădurile virgine.
3. Întreruperea conectivităţii la nivelul coridoarelor ecologice.
Analiza impacturilor asupra componentelor de biodiversitate este foarte importantă ţinând cont de
faptul că proiectul propune intervenţii în interiorul şi vecinătatea ariilor naturale protejate: ocuparea
definitivă a unor suprafeţe, intersectarea cu lucrări temporare, lucrări şi activităţi în vecinătate etc.
Sol şi utilizarea terenurilor
Afectarea semnificativă a solului şi a utilizării terenurilor ar presupune înregistrarea uneia din
următoarele situaţii, ca urmare a construcţiei şi operării proiectului:
1. Degradarea fizică, pierderea capacităţii productive sau contaminarea solului la nivelul
grădinilor şi gospodăriilor din comunităţi;
2. Împiedicarea oricăror proiecte sau activităţi de reabilitare a terenurilor contaminate sau a celor
afectate de acidifiere sau sărăturare.
Apă
Afectarea semnificativă a resurselor de apă ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii,
279
1. Modificări cantitative şi calitative care să conducă la deteriorarea stării corpurilor de apă de

suprafaţă şi/sau subterană;
2. Modificări cantitative şi calitative care să împiedice îmbunătăţirea stării corpurilor de apă de
suprafaţă şi/sau subterană (atingerea obiectivelor de mediu formulate la nivel bazinal).
O evaluare completă a impactului proiectului, din punct de vedere al managementului apelor uzate,
asupra corpurilor de apă de suprafaţă în care se realizează evacuarea apelor pluviale potenţial
contaminate preepurate, presupune analizarea nu doar din punct de vedere al impactului efluenţilor,
ci şi al diminuării efectelor actuale ale reţelei de drumuri existente (apele pluviale potenţial contaminate
nu sunt colectate şi preepurate şi pătrund direct în mediul acvatic sau se infiltrează în sol).
Aer
Afectarea semnificativă a aerului ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii, ca urmare a
construcţiei şi operării proiectului:
1. Degradarea calităţii aerului cu depăşirea pe termen mediu şi lung a valorilor concentraţiilor
maxim admise conform cerinţelor legale în vigoare;
2. Împiedicarea implementării măsurilor prevăzute în Planurile de Menţinere a Calităţii Aerului
la nivelul judeţelor traversate de proiect.
Zonele în care este cel mai probabil să apară un impact semnificativ sunt cele în care se înregistrează
deja frecvente depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile pentru mai mulţi poluanţi atmosferici
relevanţi pentru proiectul propus.
Climă şi schimbări climatice (inclusiv managementul dezastrelor)
Acesta este un domeniu de preocupări ce include modul în care proiectul se adaptează la efectele
schimbărilor climatice (ex: creşterea frecvenţei şi magnitudinii unor evenimente responsabile de
producerea dezastrelor precum alunecările de teren şi inundaţiile), dar şi măsura în care proiectul
reuşeşte să reducă contribuţiile la schimbările climatice, în principal prin reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră.
O afectare semnificativă în acest caz ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii, ca
urmare a construcţiei şi operării proiectului:
1. Producerea unor hazarde cu consecinţe deosebit de grave;
2. Favorizarea sau amplificarea efectelor unor hazarde naturale cu consecinţe deosebit de grave;
3. Generarea unor debite masice ale emisiilor de gaze cu efect de seră mai mari decât în condiţiile
iniţiale.
Bunuri materiale
Afectarea semnificativă a bunurilor materiale ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii,
1. Pierderea a mai mult de 20% din serviciile ecosistemice de importanţă ridicată existente în
zona de implementare a proiectului;
280
2. Pierderea a mai mult de 20% din infrastructurile critice, obiectivele cultural – istorice sau
activităţile economice din zona de implementare a proiectului.
În mod convenţional, pentru „servicii ecosistemice” vor fi considerate toate suprafeţele ocupate cu
ecosisteme naturale şi semi-naturale de care depinde existenţa comunităţilor locale (suprafaţa ocupată
cu păduri, cu zone umede, cu pajişti şi păşuni, respectiv cu terenuri agricole).
Moştenire culturală, inclusiv aspecte arhitecturale şi arheologice

Afectarea semnificativă a moştenirii culturale ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii,
1. Alterarea parţială sau totală a unui sit UNESCO;
2. Alterarea parţială sau totală a unui monument sau sit de importanţă arheologică, istorică sau
culturală desemnat la nivel naţional.
În zona de implementare a proiectului nu există situri UNESCO pentru protecţia valorilor culturale.
Există însă monumente istorice ce necesită protecţie.
Peisaj
Afectarea semnificativă a peisajului ar presupune înregistrarea uneia din următoarele situaţii, ca urmare
a construcţiei şi operării proiectului:
1. Alterarea unor zone de importanţă peisagistică desemnate la nivel internaţional (patrimoniu
UNESCO, situri naturale ale patrimoniului universal);
2. Alterarea unor zone peisagistice aflate în stare excelentă de conservare (peisaje tradiţionale) cu
nivel înalt al valorii estetice, culturale şi naturale.
Alterarea presupune deopotrivă schimbări definitive, dar şi temporare (reversibile). Schimbările
temporare dar cu desfăşurare pe durată mare de timp (> 10 ani) pot genera de asemenea impact
semnificativ.
În evaluarea impactului asupra peisajului trebuie ţinut cont deopotrivă de modificările din punct de
vedere vizual, cauzate de lucrările de construcţie şi de existenţa structurilor permanente, dar şi de
armonia componentelor de peisaj. În cazul peisajelor naturale, armonia este asigurată deopotrivă de
structura şi de funcţionalitatea ecosistemelor naturale. Spre exemplificare: poluarea corpurilor de apă
de suprafaţă poate afecta semnificativ peisajul chiar şi în absenţa unor modificări structurale la nivelul
ecosistemului acvatic (nu scade nivelul apei sau suprafaţa acesteia).
281
7 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI
7.1 IDENTIFICAREA EFECTELOR ŞI A FORMELOR DE IMPACT
În această secţiune sunt identificate şi cuantificate efectele şi impacturile generate de acestea. O
prezentare sumară a acestora se regăseşte în subsecţiunile 7.1.1 – 7.1.5, grupate pe cerinţele exprimate
în Anexa 4 a Directivei EIA revizuită, iar elemente detaliate sunt prezentate în secţiunile 7.2 – 7.10,
grupate pe principalii factori de mediu.
7.1.1 Construcţia şi operarea proiectului

O înţelegere corectă a efectelor şi impacturilor presupune analiza tuturor modificărilor ce au loc în
diferitele etape de implementare ale proiectului, precum şi a interdependenţei dintre acestea.
Identificarea formelor de impact a presupus parcurgerea următorilor paşi:
Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă din realizarea şi operarea intervenţiilor;
Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare
a realizării şi operării intervenţiilor;
Identificarea tuturor modificărilor ce ar putea avea loc din punct de vedere calitativ şi cantitativ la
nivelul receptorilor sensibili (impacturi);
Gruparea rezultatelor pentru eliminare redundanţelor şi asigurarea unei evaluări unitare (gruparea
cauzelor care conduc la apariţia aceluiaşi efect, gruparea efectelor care conduc la apariţia aceleiaşi
forme de impact).
Intervenţiile propuse pentru proiectul Drumului expres Craiova – Piteşti şi identificate ca având
potenţialul de a genera impacturi sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate pentru Drumul expres Craiova – Piteşti
Cod Tip de intervenţie Activităţi incluse
Birouri, platforme de fabricaţie/depozitare, staţii asfalt şi
I.E.1. Realizarea organizărilor de şantier
betoane.
I.E.2. Relocarea reţelelor de utilităţi Modificări ale reţelelor subterane şi supraterane de utilităţi
I.E.3. Relocare drumuri Modificări ale drumurilor existente
Excavaţii în profil, umpluturi, inclusiv în zona nodurilor
I.E.4. Lucrări de terasamente
rutiere, spaţiilor de servicii şi CIC
Lucrări de artă (supraterane şi
I.E.5. Realizarea de podeţe, poduri
subterane)
I.E.6. Lucrări de consolidare Realizarea zidurilor de apărare şi a zidurilor de sprijin
I.E.7. Lucrări hidrotehnice Toate lucrările care au legătură cu apa
282
Cod Tip de intervenţie Activităţi incluse

Suprastructura (strat de formă, fundaţie, mixturi asfaltice,
I.E.8. Lucrări pe drumul expres strat de uzură), lucrări de siguranţa circulaţiei, lucrări de
protecţia mediului, semnalizări şi marcaje
Refacerea şi reamenajarea zonelor verzi (inclusiv din Spaţiile
I.E.9. Lucrări de refacere
de servicii şi CIC).
Traficul auto pe drumul expres şi drumurile laterale, inclusiv
I.O.1. Desfăşurarea traficului auto
îngrădirea zonei carosabile şi riscuri aferente traficului auto.
I.O.2. Gestionarea precipitaţiilor Evacuare ape pluviale, deszăpezire, prevenire îngheţ
I.O.3. Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Inclusiv reparaţii, asfaltări etc.
Activitatea spaţiilor de servicii şi a
I.O.4. Operarea spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere
centrelor de întreţinere
Birouri, platforme de depozitare, instalaţii concasare deşeuri
I.D.1. Realizarea organizărilor de şantier
din demolări
Demolare construcţii (inclusiv structuri), gestionarea
I.D.2. Lucrări de demolare
deșeurilor din demolări
Refacerea suprafeţelor şi redarea lor în circuitul natural şi
I.D.3. Lucrări de refacere economic, inclusiv lucrări de terasamente (excavaţii şi
umpluturi)
Legendă: I.E. – Intervenţii în perioada de execuţie; I.O. – Intervenţii în perioada de operare; I.D. - Intervenţii
în perioada de dezafectare
În general procesul de identificare şi evaluare s-a concentrat pe acele efecte şi forme de impact care au
potenţialul de a deveni moderate sau semnificative.
În secţiunile următoare sunt evaluate toate formele de impact identificate, indiferent dacă acestea se
manifestă exclusiv într-una din etapele proiectului (perioada de construcţie sau de operare) sau pe toată
durata de viaţă a proiectului. În aprecierea impactului s-a avut în vedere contribuţia cumulată a mai
multor efecte, acolo unde este cazul.
283
Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea drumului expres Craiova– Piteşti
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Factori de mediu Efecte / Riscuri Impacturi directe Impacturi secundare
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Amenajări temporare Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului Alterarea habitatelor
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Amenajări temporare Biodiversitate Reducerea gradului de acoperire cu vegetaţie Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Creare platforme Sol Izolare sol Pierderea capacităţii productive a solului Pierdere de habitate
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Creare platforme Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Preparare betoane şi mixturi asfaltice Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Depozitare materiale / deşeuri Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Depozitare materiale / deşeuri Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Depozitare materiale / deşeuri Biodiversitate Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi alte materiale Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Depozitare materiale / deşeuri Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Deversări accidentale de poluanţi pe sol Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Deversări accidentale de poluanţi pe sol Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Deversări accidentale de poluanţi pe sol Apă de suprafaţă Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea calităţii apelor de suprafaţă
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Evacuarea apelor pluviale din OS Apă de suprafaţă Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea calităţii apelor de suprafaţă
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Angajarea forţei de muncă Populaţie Stabiliri temporare cu domiciliul în zona proiectului Modificări în structura populaţiei umane
I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier Angajarea forţei de muncă Bunuri materiale Angajarea temporară a localnicilor în activităţile de construcţie Câştiguri financiare
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului Alterarea habitatelor
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Depozitare pământ Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Operaţiuni de sudură şi montaj Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Deversări accidentale de poluanţi pe sol Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Deversări accidentale de poluanţi pe sol Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Sol Compactare sol Pierderea capacităţii productive a solului
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.3 Relocare drumuri Depozitare sol fertil Biodiversitate Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi alte materiale Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.3 Relocare drumuri Deversări accidentale de poluanţi pe sol Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.3 Relocare drumuri Deversări accidentale de poluanţi pe sol Sol Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.3 Relocare drumuri Turnarea de mixturi asfaltice Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.3 Relocare drumuri Devierea traficului auto Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.3 Relocare drumuri Devierea traficului auto Bunuri materiale Creşterea nivelului de trafic pe drumurile publice Pierderi financiare
Diferenţe între valoarea despăgubirii şi valoarea de piaţă a
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Bunuri materiale Pierderi financiare
bunurilor imobile
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Populaţie Schimbarea reşedinţei (strămutare) Modificări ale mărimii populaţiei din localităţi Abandonarea localităţii
Dispariţia unei minorităţi
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Populaţie Schimbarea reşedinţei Modificări ale structurii etnice a localităţilor
la nivelul localităţii
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor Pierdere de habitate
Dispariţia unor populaţii
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor Reducerea efectivelor populaţionale
de plante / animale
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Populaţie Vibraţii Pierderi financiare
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Modificarea topografiei terenului prin depozitare pământ Alterarea calităţii solului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Manevrare sol contaminat (identificare situri contaminate) Alterarea calităţii solului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Producerea unor alunecări de teren Pierderea capacităţii productive a solului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Geologie Modificări structurale datorate execuţiei debleelor Pierderi din substratul geologic
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Producerea unor alunecări de teren Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Bunuri materiale Producerea unor alunecări de teren Pierderi financiare Abandonarea localităţii
284
Pierderea patrimoniului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Moştenire culturală Producerea unor alunecări de teren Afectarea patrimoniului cultural
cultural
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Moştenire culturală Lucrări de construcţie în interiorul unor situri arheologice Afectarea patrimoniului cultural
cultural
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Peisaj Producerea unor alunecări de teren Reducerea valorii estetice a peisajului Pierderi financiare
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Coliziunea faunei cu traficul de şantier Reducerea efectivelor populaţionale
de plante / animale
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Deversări accidentale de poluanţi pe sol Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
I.E.4 Lucrări de terasamente Deversări accidentale de poluanţi pe sol Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Apă de suprafaţă Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
Modificări hidro-morfologice datorate construcţiei de pile în
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Apă de suprafaţă Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
albia minoră
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului Alterarea habitatelor
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Sol Îndepărtare sol Pierderea capacităţii productive a solului
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Geologie Modificări structurale datorate execuţiei fundaţiilor Alterarea substratului geologic
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Pierdere de habitate
Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică (doar în timpul
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Biodiversitate Fragmentarea habitatelor
construcţiei)
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Bunuri materiale Vibraţii Afectarea bunurilor imobile
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Moştenire culturală Lucrări de construcţie în interiorul unor situri arheologice Afectarea patrimoniului cultural
cultural
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri şi podeţe Peisaj Crearea unor structuri artificiale masive Reducerea valorii estetice a peisajului Pierderi financiare
Realizarea zidurilor de apărare / de
I.E.6 Lucrări de consolidare Apă subterană Întreruperea conectivităţii apelor subterane Scăderea nivelului apelor subterane Abandonarea localităţii
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Apă de suprafaţă Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Sol Îndepărtare sol Pierderea capacităţii productive a solului
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Geologie Modificări structurale ale substratului Alterarea substratului geologic
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Biodiversitate Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Sănătate umană Prevenirea producerii unor dezastre (alunecări de teren) Evitarea pierderilor de vieţi omeneşti
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Bunuri materiale Prevenirea producerii unor dezastre (alunecări de teren) Evitarea pierderilor economice
sprijin
I.E.6 Lucrări de consolidare Peisaj Crearea unor structuri artificiale masive Reducerea valorii estetice a peisajului Pierderi financiare
sprijin
Modificare curs de apă (fără impact pe
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Regularizare albie Apă de suprafaţă Creare albie artificială pe cursuri ce nu sunt corpuri de apă
corpurile de apă)
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Regularizare albie Biodiversitate Creare albie artificială pe cursuri ce nu sunt corpuri de apă Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Regularizare albie Bunuri materiale Creare albie artificială pe cursuri ce nu sunt corpuri de apă Pierderi din serviciile ecosistemice
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Regularizare albie Peisaj Creare albie artificială pe cursuri ce nu sunt corpuri de apă Reducerea valorii estetice a peisajului Pierderi financiare
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Recalibrare albie Apă de suprafaţă Alterarea substratului şi malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Recalibrare albie Biodiversitate Alterarea substratului şi malurilor albiei Pierdere de habitate
285
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie taluz cu pereu din beton Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie taluz cu pereu din beton Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie taluz cu zid de beton Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie taluz cu zid de beton Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu pereu din beton Apă de suprafaţă Alterarea substratului şi malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu pereu din beton Apă de suprafaţă Întreruperea conectivităţii cu apele subterane Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu pereu din beton Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu saltea din gabioane Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu saltea din gabioane Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu zid din gabioane Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu zid din gabioane Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
Amenajare cu ziduri şi saltea din
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Apă de suprafaţă Alterarea substratului şi malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
gabioane
Amenajare cu ziduri şi saltea din
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate
gabioane
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Praguri de fund îngropate Apă de suprafaţă Alterarea substratului albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Praguri de fund îngropate Biodiversitate Alterarea substratului albiei Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Praguri de fund îngropate Biodiversitate Întreruperea conectivităţii longitudinale Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Amenajări hidrotehnice la podeţe Biodiversitate Modificări ale unor habitate favorabile ale amfibienilor Pierdere de habitate
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Amenajări hidrotehnice la podeţe Biodiversitate Întreruperea conectivităţii longitudinale Fragmentarea habitatelor
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Realizarea suprastructurii drumului Apă subterană Întreruperea alimentării freaticului cu ape meteorice Alterări cantitative ale apelor subterane
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Realizarea suprastructurii drumului Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Realizarea suprastructurii drumului Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
Montarea gardurilor de pe marginile Întreruperea conectivităţii ecologice pentru fauna sălbatică
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Biodiversitate Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
drumului expres terestră
Montarea gardurilor de pe marginile
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Biodiversitate Evitarea pătrunderii faunei sălbatice pe carosabil Menţinerea efectivelor populaţionale
drumului expres
Montarea gardurilor de pe marginile
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Sănătate umană Evitarea pătrunderii faunei sălbatice pe carosabil Evitarea pierderilor de vieţi omeneşti
drumului expres
Realizarea
I.E.8 Lucrări pe drumul expres subtraversărilor/supratraversărilor Sol Îndepărtare sol Pierderea capacităţii productive a solului
pentru faună
Realizarea
I.E.8 Lucrări pe drumul expres subtraversărilor/supratraversărilor Geologie Modificări structurale datorate execuţiei fundaţiilor Alterarea substratului geologic
pentru faună
Realizarea
I.E.8 Lucrări pe drumul expres subtraversărilor/supratraversărilor Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate
pentru faună
Realizarea
I.E.8 Lucrări pe drumul expres subtraversărilor/supratraversărilor Biodiversitate Refacerea conectvităţii ecologice pentru fauna sălbatică terestră
pentru faună Defragmentarea barierelor existente
Lucrări de înierbare şi refacere a
I.E.9 Lucrări de refacere Biodiversitate Pătrunderea de specii alohtone şi cu caracter invaziv Alterarea habitatelor
vegetaţiei
Lucrări de înierbare şi refacere a
I.E.9 Lucrări de refacere Peisaj Refacerea peisagistică a suprafeţelor afectate temporar Menţinerea valorii estetice a peisajului
vegetaţiei
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Alterarea habitatelor
Reducerea debitelor masice de poluanţi
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici
atmosferici emişi
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sol Depunerea poluanílor atmosferici pe sol Alterarea calităţii solului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Facilitarea răspândirii speciilor alohtone şi a celor invazive Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Emisii de poluanţi atmosferici Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor Pierdere de habitate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Coliziunea faunei sălbatice cu traficul auto Reducerea efectivelor populaţionale
de plante / animale
286
Reducerea contribuţiilor la schimbările
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Condiţii climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
climatice
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Populaţie Stabiliri noi de domiciliu în zona proiectului Modificări în structura populaţiei umane
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Dezvoltarea economică a zonelor riverane drumului expres Câştiguri financiare
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
Creşterea incidenţei
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
bolilor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Emisii de poluanţi atmosferici Afectarea patrimoniului cultural
cultural
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Vibraţii Afectarea patrimoniului cultural
cultural
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Creşterea numărului de turişti Valorificarea patrimoniului cultural Câştiguri financiare
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Peisaj Creşterea numărului de turişti Valorificarea patrimoniului natural Câştiguri financiare
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Peisaj Creşterea traficului rutier (inclusiv pe timp de noapte) Reducerea valorii estetice a peisajului Pierderi financiare
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Apariţia unor incendii Modificarea calităţii aerului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Apariţia unor incendii Alterarea habitatelor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Apariţia unor incendii Pierderi de vieţi omeneşti
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Apariţia unor incendii Pierderi financiare Abandonarea localităţii
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Prevenirea producerii accidentelor rutiere Evitarea pierderilor de vieţi omeneşti
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Prevenirea producerii accidentelor rutiere Evitarea pierderilor economice
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Reducerea timpilor de trafic Evitarea pierderilor economice
Evacuarea apelor pluviale preepurate în
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Apă de suprafaţă Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea calităţii apelor de suprafaţă
emisari
Evacuarea apelor pluviale preepurate în
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Biodiversitate Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea habitatelor
emisari
Activităţi de deszăpezire şi prevenirea
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Apă de suprafaţă Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea calităţii apelor de suprafaţă
îngheţului (inclusiv depozitare zăpadă)
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Biodiversitate Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă Alterarea habitatelor
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică Alterarea calităţii apei subterane
Lucrări de reasfaltare/reparare a
I.O.3 Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului
carosabilului
Lucrări de reasfaltare/reparare a
I.O.3 Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor
carosabilului
Activitatea spaţiilor de servicii şi a Atragerea faunei sălbatice în zonele de depozitare deşeuri Reducerea efectivelor
I.O.4 Depozitare materiale / deşeuri Biodiversitate Perturbarea activităţii speciilor
centrelor de întreţinere menajere populaţionale
Activitatea spaţiilor de servicii şi a
I.O.4 Alimentare cu apă din subteran Apă subterană Prelevări de debite Alterări cantitative ale apelor subterane
centrelor de întreţinere
287
7.1.2 Utilizarea resurselor naturale

Principalele resurse naturale utilizate în cadrul proiectului sunt reprezentate de terenuri, sol şi vegetaţia
(inclusiv zone forestiere) existente în zonele afectate temporar sau definitiv cu lucrări. Suprafeţele
afectate temporar şi definitiv nu sunt semnificative raportat la suprafeţele şi disponibilitatea acestor
resurse la nivelul UAT-urilor şi al ariilor naturale protejate intersectate.
Principala resursă naturală utilizată în cadrul proiectului este reprezentată de pământul rezultat în urma
săpăturilor necesare pentru realizarea structurilor drumului expres, precum şi a pământului necesar
pentru realizarea umpluturilor în cadrul proiectului. Realizarea proiectului generează cantităţi
importante de pământ, mai mari decât cele necesare pentru realizarea umpluturilor. În perioada de
execuţie a lucrărilor, pentru a reduce impactul asupra utilizării resurselor naturale, este necesară
reutilizarea la realizarea umpluturilor a unor cantităţi cât mai mari din pământul rezultat în urma
săpăturilor, în funcţie de calitatea acestuia şi pretabilitatea pentru reutilizare. În acest sens este necesară
coordonarea lucrărilor de execuţie între diferitele secţiuni ale drumului expres. În acest fel se vor
reduce cantităţile de pământ necesar a fi preluate din alte surse (gropi de împrumut), precum şi
suprafeţele necesar a fi ocupate pentru depozitarea pământului excedentar.
Cu toate acestea, chiar şi în condiţiile unui management adecvat al pământului, vor rezulta cantităţi
excedentare care vor necesita depozitare. Pentru a reduce impactul asupa mediului a depozitării
pământului excedentar, se vor respecta următoarele condiţii:
Pentru cantităţile de pământ excedentar, ce nu pot fi reutilizate în cadrul proiectului, se vor identifica
alte soluţii de reutilizare, în cadrul altor proiecte sau în cadrul unor obiective existente ce necesită astfel
de materiale (ex. utilizare ca material de acoperire pentru depozite de deşeuri);
• Pentru depozitarea pământului excedentar ce nu poate fi reutilizat în cadrul altor lucrări se vor
utiliza pe cât posibil gropile de împrumut create în cadrul proiectului;
• Zonele de depozitare nu vor fi amplasate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora;
• Zonele de depozitare nu vor fi amplasate în imediata vecinătate a corpurilor de apă;
• Zonele de depozitare vor fi amplasate astfel încât să nu necesite defrişări de zone împădurite;
• Zonele de depozitare nu vor fi amplasate în zone inundabile, în zone umede sau mlaştini;
• Zonele de depozitare nu vor fi amplasate în zone cu teren accidentat pentru a nu se produce
alunecări de teren;
La finalizarea lucrărilor, zonele de depozitare vor fi revegetate, prin utilizarea de specii native,
caracteristice fiecărei zone.
Realizarea lucrărilor de construcţie (în principal a teresamentelor şi a gropilor de împrumut) conduce
la afectarea şi a altor resurse naturale, precum vegetaţia existentă la nivelul zonelor ocupate temporar
sau definitiv. Vegetaţia nu este însă utilizată în cadrul lucrărilor de construcţie decât într-o măsură
foarte mică (relocări de arbori şi lucrări de refacere).
288
De asemenea pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza şi alte resurse naturale, precum nisip, agregate
naturale, piatră spartă, piatră brută, apă, lemn. Acestea vor fi aprovizionate din surse autorizate
existente în apropierea proiectului.
Impactul proiectului asupra resurselor naturale este unul redus. Selectarea traseului s-a realizat astfel
încât să fie minimizat necesarul de resurse naturale şi să fie evitate zonele care adăpostesc resurse
naturale valoroase. Solul fertil şi pământurile, principalele resurse naturale utilizate în construcţia
drumului expres, pot fi în cea mai mare parte reutilizate. Alte resurse naturale afectate de construcţia
drumului expres, precum vegetaţia lemnoasă, pot fi valorificate economic la momentul exploatării.
7.1.3 Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi

radiaţii, crearea de disconfort, eliminarea şi valorificarea
deşeurilor
O prezentare a emisiilor de poluanţi fizici şi chimici, precum şi a tipurilor şi cantităţilor de deşeuri
generate de implementarea proiectului, se regăseşte în secţiunea 2.8 a raportului.
Relevanţă din punct de vedere al proiectului analizat au emisiile de poluanţi în aer şi apă, zgomotul,
vibraţiile, deşeurile. Emisiile de lumină şi radiaţii sunt prezente, dar nu sunt în măsură să producă
efecte mai ridicate decât în cazul locuinţelor.
Impactul generat de aceste emisii este analizat detaliat în secţiunile dedicate fiecărui factor de mediu
(7.2 – 7.10).
7.1.4 Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul

cultural sau pentru mediu (de exemplu din cauza unor
accidente sau dezastre)
Proiectul analizat nu intră sub incidenţa actelor normative naţionale care transpun legislaţia comunitară
privind SEVESO. Deşi în principal în etapa de execuţie vor fi utilizate şi stocate substanţe chimice
periculoase, riscul ca acestea să conducă la producerea unor accidente majore cu efecte semnificative
asupra mediului şi populaţiei este redus.
Din punct de vedere al dezastrelor naturale, principalele riscuri sunt reprezentate de: cutremure,
alunecări de teren, inundaţii. Riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediu din cauza unor dezastre
sunt determinate de riscurile ca infrastructura propusă să fie scoasă din funcţiune pentru perioade mai
mari de timp, având drept consecinţe limitarea legăturilor de transport, precum şi de riscul de pierdere
a unor vieţi omeneşti şi de producere a unor pagube materiale în cazul în care astfel de evenimente s-
ar produce în timp ce pe drumul expres se desfăşoară trafic. Proiectarea investiţiilor propuse s-a
realizat cu luarea în considerare a acestor factori de risc (a se vedea şi capitolul 10 al raportului), astfel
încât se apreciază că riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediul sunt reduse.
289
În zonele de implementare a proiectului au fost identificate numeroase obiective aparţinând

patrimoniului cultural. Proiectarea drumului expres s-a realizat astfel încât să fie evitate şi minimizate
riscurile degradării acestor obiective în perioada de construcţie. Au fost prevăzute măsuri pentru
protecţia obiectivelor de patrimoniu cultural în perioada de execuţie, în care lucrările pot prezenta risc
din punct de vedere al deteriorării directe sau prin intermediul vibraţiilor. Nu au fost identificate riscuri
suplimentare pentru obiectivele culturale în perioada de operare, cu excepţia celor aferente lucrărilor
de reparaţii, ce sunt similare celor din perioada de execuţie.
7.1.5 Tehnologii şi substanţe utilizate

Tehnologiile şi substanţele utilizate sunt cele utilizate în mod uzual în cadrul proiectelor de realizare a
infrastructurii rutiere. Detalii cu privire la procesele tehnologice necesare pentru execuţia şi operarea
proiectului, precum şi la substanţele ce vor fi utilizate sunt prezentate în secţiunile 2.3.4 şi 2.4.3.
În cadrul evaluării potenţialelor efecte asupra factorilor de mediu realizate în secţiunile dedicate fiecărui
factor de mediu (7.2 – 7.10) au fost luate în considerare tehnologiile şi substanţele utilizate, atât în
perioada de execuţie cât şi în perioada de operare.
Substanţele prezente pe amplasamente nu au impact asupra mediului decât în situaţiile în care acestea
ar fi eliberate în mediu ca urmare a producerii unor accidente.
7.2 APA / CORPURI DE APĂ

7.2.1 Clase de sensibilitate şi clase de magnitudine pentru
evaluarea impactului asupra factorului de mediu Apă
Semnificaţia impacturilor potenţiale asupra factorului de mediu Apă a fost analizată pe baza a două
criterii: sensibilitatea zonelor de implementare şi magnitudinea schimbărilor propuse de proiect.
Indicaţiile metodologice generale se regăsesc în Capitolul 3 al prezentului raport, clasele de sensibilitate
şi magnitudine utilizate în evaluare fiind prezentate în secţiunile de mai jos.
7.2.1.1 Clase de sensibilitate

7.2.1.1.1 Apa de suprafaţă
Clasele de sensibilitate pentru apa de suprafaţă au fost stabilite în funcţie de starea actuală din punct
de vedere ecologic şi chimic, precum şi din punct de vedere al existenţei unor restricţii legate de modul
actual de folosinţă al alimentărilor cu apă.
290
Tabelul nr. 7-3 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de apă
de suprafaţă
Sensibilitate Descriere
Foarte mare Zone de protecţie sanitară ale alimentărilor cu apă
Zone protejate desemnate de ANAR
Corpuri de apă naturale (CAN) cu stare ecologică foarte bună şi care ating starea
chimică bună
Corpuri de apă puternic modificate (CAPM) şi corpuri artificiale (CA) cu potenţial
ecologic maxim şi care ating starea chimică bună
Mare CAN cu stare ecologică foarte bună şi care nu ating starea chimică bună
CAN cu stare ecologică bună sau moderată, care ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic maxim care nu ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic bun sau moderat, care ating starea chimică bună
Moderată CAN cu stare ecologică bună sau moderată şi care nu ating starea chimică bună
CAN cu stare ecologică slabă şi care ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic bun sau moderat care nu ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic slab care ating starea chimică bună
Mică CAN cu stare ecologică slabă şi care nu ating starea chimică bună
CAN cu stare ecologică proastă şi care ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic slab care nu ating starea chimică bună
CAPM şi CA cu potenţial ecologic prost care ating starea chimică bună
Foarte CAN cu stare ecologică proastă şi care nu ating starea chimică bună
mică/nesensibil CAPM şi CA cu potenţial ecologic prost şi care nu ating starea chimică bună
Cursuri de apă nedesemnate corpuri de apă
Corpurile de apă considerate a avea o sensibilitate mare sunt reprezentate de Balta Dascălului şi
afluenţii Oltişor, Voiniceşti, Vaslui, Jugalia – cod RORW8.1.173.16_B1, Olteţ -aval confleţa Tararia –
amonte evacuare Balş – cod RORW8.1.173_B2, corpuri de apă cu stări chimice şi ecologice bune.
7.2.1.1.2 Apa subterană

Clasele de sensibilitate pentru apa subterană au fost stabilite în funcţie de starea actuală din punct de
vedere calitativ şi cantitativ, precum şi din punct de vedere al existenţei unor zone de protecţie
hidrogeologică în zona proiectului.
Tabelul nr. 7-4 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de apă
subterană
Foarte mare Zone de protecţie hidrogeologică
Mare Corpuri de apă cu stare cantitativă bună şi cu stare chimică bună
Moderată Corpuri de apă cu stare chimică bună, care înregistrează însă depăşiri ale
valorilor indicator
Mică Corpuri de apă cu stare cantitativă bună şi stare chimică slabă
Corpuri de apă cu stare cantitativă slabă şi stare chimică bună
Foarte mică/nesensibil Corpuri de apă cu stare cantitativă slabă şi stare chimică slabă
Dintre corpurile de apă subterană (freatice şi de adâncime) din zona proiectului drumului expres
Craiova – Piteşti, este estimată o sensibilitate moderată în cazul următoarelor corpuri de apă, ce
prezintă stare chimică bună, însă înregistrează depăşiri ale valorilor indicator:
ROAG08 - Piteşti;
ROAG09 - Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui;
291
ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe;

ROOT08 - Lunca şi terasele Oltului Inferior;
ROOT13 - Vestul Depresiunii Valahe;
ROJI07 - Oltenia
Corpul de apă subterană ROJI05 Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi este estimat a avea o
sensibilitate mică, având o stare cantitativă bună şi o stare chimică slabă.
7.2.1.2 Magnitudinea modificărilor propuse

7.2.1.2.1 Apa de suprafaţă
Clasele de magnitudine pentru identificarea impactului asupra apelor de suprafaţă au fost stabilite
ţinând cont de mărimea modificărilor elementelor de calitate raportată la suprafeţele/ lungimile totale
ale corpurilor de apă ce pot fi influenţate în urma implementării proiectului.
Tabelul nr. 7-5 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de apă
de suprafaţă
Magnitudine Descriere
Foarte mare Modificări ale elementelor de calitate care conduc la deteriorarea stării corpului
de apă (suprafaţa/lungimea pe care se înregistrează modificări este ≥ 20% din
suprafaţa/lungimea corpului de apă)
Modificări care contribuie direct la împiedicarea îmbunătăţirii stării chimice
şi/sau stării/potenţialului ecologic al corpului de apă
NEGATIVĂ
Mare Modificări ale elementelor de calitate pe o lungime/suprafaţă cuprinsă între 10-

20% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
Moderată Modificări ale elementelor de calitate pe o lungime/suprafaţă cuprinsă între 5-
Mică Modificări ale elementelor de calitate pe o lungime/suprafaţă cuprinsă între 2,5-
Foarte mică Modificări ale elementelor de calitate pe o lungime/suprafaţă <2,5% din
lungimea/suprafaţa corpului de apă
Nicio modificare decelabilă Nu există surse de contaminare a aerului sau contribuţia lor este nedecelabilă
Foarte mică Modificări care îmbunătăţesc elementele de calitate ale corpului de apă pe o
lungime/suprafaţă <2,5% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
Mică Modificări care îmbunătăţesc elementele de calitate pe o lungime/suprafaţă
cuprinsă între 2,5-5% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
POZITIVĂ
Moderată Modificări care îmbunătăţesc elementele de calitate pe o lungime/suprafaţă

cuprinsă între 5-10% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
Mare Modificări care îmbunătăţesc elementele de calitate pe o lungime/suprafaţă
cuprinsă între 10-20% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
Foarte mare Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea (trecerea la o clasă superioară) stării
chimice şi/sau stării/potenţialului ecologic al corpului de apă
Modificări care îmbunătăţesc starea unuia sau mai multor elemente de calitate
pe o lungime/suprafaţă ≥20% din lungimea/suprafaţa corpului de apă
292
7.2.1.2.2 Apa subterană

Clasele de magnitudine pentru identificarea impactului asupra apelor subterane au fost stabilite ţinând
cont de mărimea modificărilor calitative şi cantitative raportată la suprafeţele totale ale corpurilor de
apă ce pot fi influenţate în urma implementării proiectului.
Tabelul nr. 7-6 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de apă
subterană
Foarte mare Modificări cantitative (ex. prelevări semnificative de debite) ce pot conduce la
deteriorarea stării cantitative a corpului de apă (suprafaţa pe care se
înregistrează scăderi semnificative este ≥ 20% din suprafaţa corpului de apă)
şi/sau Modificări calitative semnificative ce pot conduce la deteriorarea stării
calitative a corpului de apă (suprafaţa pe care se înregistrează depăşiri ale
valorilor prag/standardelor de calitate este ≥ 20% din suprafaţa corpului de
apă)
Modificări care contribuie direct la împiedicarea îmbunătăţirii stării cantitative
şi/sau calitative a corpului de apă
Mare Modificări cantitative care conduc la scăderi semnificative pe o suprafaţă
cuprinsă între 10% şi 20% din suprafaţa corpului de apă
şi/sau Modificări calitative care conduc la depăşiri ale valorilor
prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă cuprinsă între 10% şi 20% din
NEGATIVĂ
suprafaţa corpului de apă

Moderată Modificări cantitative care conduc la scăderi semnificative pe o suprafaţă
cuprinsă între 5% şi 10% din suprafaţa corpului de apă
Mică Modificări cantitative care conduc la scăderi semnificative pe o suprafaţă
cuprinsă între 2,5% şi 5% din suprafaţa corpului de apă
prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă cuprinsă între 2,5% şi 5% din
Foarte mică Modificări cantitative care conduc la scăderi semnificative pe o suprafaţă
<2,5% din suprafaţa corpului de apă
prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă <2,5% din suprafaţa corpului de
apă
Foarte mică Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor scăderi semnificative pe o
suprafaţă <2,5% din suprafaţa corpului de apă
şi/sau Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor depăşiri ale valorilor
prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă <2,5% din suprafaţa corpului de
apă
Mică Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor scăderi semnificative pe o
POZITIVĂ
suprafaţă cuprinsă între 2,5% şi 5% din suprafaţa corpului de apă

prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă cuprinsă între 2,5% şi 5% din
Moderată Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor scăderi semnificative pe o
suprafaţă cuprinsă între 5% şi 10% din suprafaţa corpului de apă
293
Mare Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor scăderi semnificative pe o
suprafaţă cuprinsă între 10% şi 20% din suprafaţa corpului de apă
Foarte mare Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea stării cantitative şi/sau calitative a
corpului de apă (trecere de la stare slabă la stare bună)
şi/sau Acţiuni care conduc la evitarea/reducerea unor scăderi semnificative pe
o suprafaţă ≥20% din suprafaţa corpului de apă
prag/standardelor de calitate pe o suprafaţă ≥20% din suprafaţa corpului de
apă
7.2.2 Prognozarea impactului

7.2.2.1 Ape de suprafaţă
Evaluarea componentei de mediu „Apă” s-a realizat pe baza analizei intervenţiilor proiectului, a
efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea asupra corpurilor de apă.
Efectele analizate, care pot determina un potenţial impact asupra apelor de suprafaţă, sunt:
1. În etapa de construcţie:
Traversări ale cursurilor de apă de suprafaţă;
Scurgeri accidentale de produse periculoase;
Alterări hidro-morfologice ale apelor de suprafaţă.
2. În etapa de operare:
Evacuări în corpurile de apă de suprafaţă;
Creşterea salinităţii ca urmare a activităţilor de mentenanţă a drumului expres;
3. În etapa de dezafectare:
Traversări cursuri de apă de suprafaţă;
Alterări hidro-morfologice ape de suprafaţă.
Din punct de vedere al parametrilor luaţi în considerare pentru evaluarea formelor de impact, analiza
efectelor intervenţiilor proiectului asupra componentei apă de suprafaţă pune în evidenţă următoarele
aspecte:
Forma de impact asupra apei de suprafaţă este negativă, atât în faza de construcţie cât şi în
faza de operare, pentru toate intervenţiile asociate proiectului;
294
Natura impactului a fost considerată directă în situaţiile în care lucrările realizate au

potenţialul de a genera schimbări imediate asupra corpurilor de apă şi secundară în situaţiile în
care impactul apare după un interval de timp de la producerea efectului;
Potenţialul cumulativ a fost considerat probabil pentru toate intervenţiile proiectului,
existând posibilitatea apariţiei unor efecte cumulate în cadrul corpurilor de apă potenţial
afectate;
Extinderea impactului a fost considerată locală în cazul intervenţiilor punctuale, unde
lucrările propuse au o extindere spaţială redusă, limitată la punctul de intersecţie al traseul
drumului expres cu corpurile de apă şi zonală în cazul intervenţiilor unde efectele au potenţialul
de a fi resimţite la nivelul întregului corp de apă;
Durata a fost considerată scurtă, medie sau lungă, în funcţie de etapa proiectului asociată
intervenţiei şi de posibilitatea de înlăturare a efectelor şi restaurare a corpurilor de apă;
Frecvenţa de apariţie a efectelor a fost analizată în funcţie de caracteristicile intervenţiilor.
Frecvenţa efectelor a fost considerată continuă pentru efectele ce se manifestă atât în perioada
de construcţie, însă şi în perioada de operare. Pentru efectele care apar doar în perioada de
construcţie a fost considerată o frecvenţă de apariţie „o singură dată”. În cazul efectelor
apărute ca urmare a deversărilor de ape preepurate în perioada de operare, frecvenţa a fost
considerată intermitentă;
Probabilitatea a fost considerată incertă în cazul efectelor apărute ca urmare a pătrunderii
poluanţilor în apele de suprafaţă în etapa de construcţie. În cazul efectelor apărute ca urmare
a desfăşurării lucrărilor propuse pentru construcţia drumului expres, probabilitatea a fost
considerată „probabilă” sau „foarte probabilă”;
Efectele au fost considerate reversibile în situaţiile în care intervenţiile nu implică modificări
fizice la nivelul corpurilor de apă. Acestea au fost considerate ireversibile în situaţiile în care
efectele apar ca urmare a unor intervenţii care modifică condiţiile naturale ale râurilor.
Etapa de construcţie
În etapa de construcţie, este estimat ca gradul cel mai ridicat de modificare asupra corpurilor de apă
de suprafaţă să apară ca urmare a intervenţiilor de construcţie a lucrărilor de artă, în special a podurilor.
Efecte asupra elementelor de calitate asociate corpurilor de apă vor apărea ca urmare a acestor activităţi
în cazul tuturor corpurilor de apă. Cel mai mare nivel de afectare ca urmare a construcţiei podurilor şi
este estimat pe corpul de apă râul Olteţ, Olt respectiv Balta Milcov, unde este propus un număr mare
de lucrări de acest fel (detaliate în secţiunea 2.3.2). În general magnitudinea impacturilor ca urmare a
construcţiei lucrărilor de artă a fost considerată negativă moderată sau negativă mică.
Construcţia lucrărilor hidrotehnice, pentru toate corpurile apă identificate se estimează a avea o
magnitudine negativ mică.
În concluzie, în etapa de construcţie este estimată o afectare în general redusă a corpurilor de apă de
suprafaţă. Singurele situaţii în care este estimată probabilă apariţia unui impact moderat în etapa de
execuţie sunt în cazul realizării lucrărilor de artă, în cazul podurilor din zona râurilor Olteţ, Olt
respectiv Balta Milcov, dar şi în cazul îndepărtării vegetaţiei ripariene ca urmare a construcţiei
podurilor, în situaţia construcţiei zidurilor de apărare/ de sprijin şi ca urmare a realizării unor lucrări
295
hidrotehnice ce implică utilizarea de beton. Pentru intervenţiile pentru care a fost estimat un impact
moderat au fost prevăzute măsuri specifice de evitare sau reducere.
Etapa de operare
În etapa de operare, tipul principal de intervenţie ce are potenţialul de a afecta starea corpurilor de
apă de suprafaţă, în condiţiile neimplementării măsurilor prezentate în acest studiu, este activitatea de
gestionare a precipitaţiilor. Corpurile de apă de suprafaţă cu riscul cel mai mare de a fi afectate în
perioada de operare sunt estimate a fi: Balta Dascălului şi afluenţii Oltişor, Voiniceşti, Vaslui, Jugalia
respectiv Olteţ -aval confleţa Tararia – amonte evacuare Balş.
În concluzie, în etapa de operare nivelul estimat al efectelor este estimat a fi în general scăzut. Singura
excepţie ar putea apărea însă doar în situaţia unei întreţineri inadecvate a sistemelor de gestionare a
precipitaţiilor. Pentru asigurarea neafectării corpurilor de apă de suprafaţă în etapa de operare ca
urmare a activităţilor de mentenanţă a drumului expres este necesară prevederea de măsuri ce vizează
întreţinerea sistemelor de colectare a apelor pluviale.
Nivelul efectelor asociate etapei de dezafectare este similar cu cel asociat etapei de construcţie.
Dezafectarea drumului expres ar putea genera efecte negative ca urmare a lucrărilor propriu – zise de
dezafectare, însă este mult mai probabilă generarea unor efecte pozitive. Dezafectarea drumului expres
ar putea genera de asemenea efecte pozitive prin modificarea input-urilor de ape pluviale preepurate.
Eventuala dezafectare a lucrărilor hidrotehnice asociate drumului expres ar putea genera efecte
pozitive asupra elementelor de calitate ale corpurilor de apă, însă nivelul estimat al acestora este redus.
În concluzie, în eventualitatea unor activităţi de dezafectare a drumului expres este previzionată
apariţia unor efecte în general pozitive, ca urmare a reducerii presiunilor asupra corpurilor de apă de
suprafaţă. Este recomandat însă ca la momentul dezafectării să se realizeze studii care să analizeze
impactul lucrărilor şi care să ia în considerare caracteristicile corpurilor de apă la acel moment.
Tabelul de mai jos prezintă evaluarea riscurilor asupra corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a
intervenţiilor propuse de proiect în etapa de construcţie şi în etapa de operare.
296
Tabelul nr. 7-7 Evaluarea impactului potenţial asupra apelor de suprafaţă

Evaluare impact
Factori de Impacturi Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Efecte / Riscuri Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
mediu directe secundare Negativ impact cumulativ impact
Realizarea Evacuarea apelor Alterarea calităţii
Apă de Pătrundere poluanţi în Negativă foarte
I.E.1 organizărilor pluviale din apelor de Negativ Direct Da Local Medie Accidental Incert Reversibil Mare Redus negativ
suprafaţă apele de suprafaţă mică
de şantier organizările de şantier suprafaţă
Eroziunea solului (în
Alterarea calităţii
Lucrări de Apă de zona fronturilor de Moderat
I.E.5 Manevrare pământ* apelor de Negativ Direct Da Local Medie Accidental Probabil Reversibil Mare Negativă mică
terasamente suprafaţă lucru și a depozitelor de negativ
suprafaţă
pământ)
Deteriorarea stării
Lucrări de Apă de Îndepărtarea vegetaţiei O singură Negativă Moderat
I.E.5 Construire poduri ecologice a Negativ Direct Da Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
artă suprafaţă ripariene dată moderată negativ
corpului de apă
Modificări hidro-
Lucrări de Apă de morfologice datorate Fără Negativă foarte
I.E.5 Construire poduri ecologice a Negativ Direct Da Local Medie Probabil Ireversibil Mare Redus negativ
artă suprafaţă construcţiei de pile în întrerupere mică
corpului de apă
albia minoră
Lucrări de Realizarea zidurilor de Apă de Alterarea malurilor Fără Moderat
I.E.6 ecologice a Negativ Direct Da Local Lungă Probabil Ireversibil Mare Negativă mică
consolidare apărare / de sprijin suprafaţă albiei întrerupere negativ
corpului de apă
Lucrări de Realizarea zidurilor de Apă de Îndepărtarea vegetaţiei O singură Moderat
I.E.6 ecologice a Negativ Direct Da Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Negativă mică
consolidare apărare / de sprijin suprafaţă ripariene dată negativ
corpului de apă
Modificare curs
Creare albie artificială
Lucrări Apă de de apă (fără Fără Negativă foarte
I.E.7 Regularizare albie pe cursuri ce nu sunt Negativ Direct Da Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
hidrotehnice suprafaţă impact pe întrerupere mică
corpuri de apă
corpurile de apă)
Lucrări Apă de Alterarea substratului şi Fără Negativă foarte
I.E.7 Recalibrare albie ecologice a Negativ Direct Da Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
hidrotehnice suprafaţă malurilor albiei întrerupere mică
corpului de apă
Lucrări Protecţie taluz cu Apă de Alterarea malurilor Fără Moderat
hidrotehnice pereu din beton suprafaţă albiei întrerupere negativ
corpului de apă
Lucrări Protecţie taluz cu zid Apă de Alterarea malurilor Fără Moderat
hidrotehnice de beton suprafaţă albiei întrerupere negativ
corpului de apă
Lucrări Protecţie albie cu Apă de Alterarea substratului şi Fără Negativă foarte
I.E.7 ecologice a Negativ Direct Da Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
hidrotehnice pereu din beton suprafaţă malurilor albiei întrerupere mică
corpului de apă
Întreruperea Deteriorarea stării
Lucrări Protecţie albie cu Apă de Fără Negativă foarte
I.E.7 conectivităţii cu apele ecologice a Negativ Direct Da Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
hidrotehnice pereu din beton suprafaţă întrerupere mică
subterane corpului de apă
Lucrări Protecţie albie cu Apă de Alterarea malurilor Fără Negativă foarte
hidrotehnice saltea din gabioane suprafaţă albiei întrerupere mică
corpului de apă
Lucrări Protecţie albie cu zid Apă de Alterarea malurilor Fără Negativă foarte
hidrotehnice din gabioane suprafaţă albiei întrerupere mică
corpului de apă
Lucrări Amenajare cu ziduri Apă de Alterarea substratului şi Fără Negativă foarte
hidrotehnice şi saltea din gabioane suprafaţă malurilor albiei întrerupere mică
corpului de apă
Lucrări Praguri de fund Apă de Alterarea substratului O singură Negativă foarte
hidrotehnice îngropate suprafaţă albiei dată mică
corpului de apă
Evacuarea apelor Alterarea calităţii
Gestionarea Apă de Pătrundere poluanţi în Negativă Moderat
I.O.2 pluviale preepurate în apelor de Negativ Direct Da Zonal Lungă Intermitent Probabil Reversibil Mare
precipitaţiilor suprafaţă apele de suprafaţă moderată negativ
emisari suprafaţă
Activităţi de Alterarea calităţii
Gestionarea Apă de Pătrundere poluanţi în Negativă Moderat
I.O.2 deszăpezire şi apelor de Negativ Direct Da Zonal Lungă Intermitent Probabil Reversibil Mare
precipitaţiilor suprafaţă apele de suprafaţă moderată negativ
prevenirea îngheţului suprafaţă
297
Evaluare impact
(inclusiv depozitare
zăpadă)
Realizarea Alterarea calităţii
Evacuarea apelor Apă de Pătrundere poluanţi în Negativă foarte
I.D.1. organizărilor apelor de Negativ Direct Da Local Medie Accidental Incert Reversibil Mare Redus negativ
pluviale din OS suprafaţă apele de suprafaţă mică
de şantier suprafaţă
Manevrare pământ* - excavaţii, umpluturi, nivelare teren, pe suprafaţa drumului expres precum şi depozitare pământ
298
7.2.2.2 Ape subterane

Din punct de vedere hidrogeologic, apele subterane sunt cantonate în formaţiunile aluvionare ale
râurilor şi reprezintă ape freatice cu nivel liber. Alimentarea pânzei freatice se realizează prin infiltrarea
directă a apelor din precipitaţii şi a apelor din râuri care asigură drenarea freaticului în funcţie de
condiţiile hidro-meteorice.
În depozitele deluviale, coluviale şi proluviale de pe versanţi şi de la baza versanţilor apa subterană
este cantonată în intercalaţii nisipoase permeabile.
Efectele analizate, care pot determina un potenţial impact asupra apelor subterane, sunt:
1. În etapa de construcţie:
Prelevări de apă în cadrul organizărilor de şantier;
2. În etapa de operare:
Acumularea substanţelor poluate ca urmare a operării drumului expres;
3. În etapa de dezafectare:
Scurgeri accidentale de produse periculoase.
Formele de impact considerate în cazul apelor subterane sunt:
Alterări cantitative ale apelor subterane;
Alterarea calităţii apei subterane;
Scăderea nivelului apelor subterane.
În cazul corpurilor de apă subterană, efecte pot apărea în principal din cauza unor deversări accidentale
de poluanţi. Nivelul estimat al impactului asupra corpurilor de apă subterană în cadrul etapei de
construcţie este estimat a fi scăzut. Lucrările propuse proiect nu reprezintă surse semnificative de
impact asupra stării apelor subterane.
În concluzie, este estimat că nivelul impactului asupra corpurilor de apă subterană în etapa de execuţie
a proiectului este redus.
Etapa de operare
În perioada de operare a drumului expres, singurele posibile surse generatoare de impact asupra
corpurilor de apă subterane sunt reprezentate de eventualele accidente cu scurgeri de substanţe
periculoase pentru mediu şi infiltrarea acestora în pânza freatică.
În concluzie, este estimat că nivelul efectelor asupra corpurilor de apă subterană în etapa de operare
este redus.
299
În etapa de dezafectare pot apărea efecte negative asupra corpurilor de apă subterană în principal în
cazul deversărilor accidentale. Se estimează că, similar perioadei de construcţie, nivelul impactului
asupra corpurilor de apă subterană va fi scăzut.
300
Tabelul nr. 7-8 Evaluarea impactului potenţial asupra apelor subterane

Evaluare impact
Cauze Factori Impacturi Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Efecte / Riscuri Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
(Activităţi) de mediu directe secundare Negativ impact cumulativ impact
Alterări
Realizarea organizărilor Alimentare cu apă Apă Negativă foarte
I.E.1 Prelevări de debite cantitative ale Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Probabil Reversibil Moderată Redus negativ
de şantier din subteran subterană mică
apelor subterane
Pătrundere
Realizarea organizărilor Depozitare Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.1 poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Redus negativ
de şantier materiale / deşeuri subterană apei subterane mică
freatică
Deversări Pătrundere
Realizarea organizărilor Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.1 accidentale de poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Redus negativ
de şantier subterană apei subterane mică
poluanţi pe sol freatică
Relocarea reţelelor de Apă Alterarea calităţii
I.E.2 accidentale de poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Negativă mică Redus negativ
utilităţi subterană apei subterane
Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri accidentale de poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Redus negativ
subterană apei subterane mică
Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente accidentale de poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Medie Accidental Incert Reversibil Moderată Redus negativ
subterană apei subterane mică
Realizarea zidurilor Întreruperea Scăderea
Apă Abandonarea Fără Negativă foarte
I.E.6 Lucrări de consolidare de apărare / de conectivităţii nivelului apelor Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Moderată Redus negativ
subterană localităţii întrerupere mică
sprijin apelor subterane subterane
Întreruperea
Realizarea Alterări
Apă alimentării Fără Negativă foarte
I.E.8 Lucrări pe drum expres suprastructurii cantitative ale Negativ Direct Nu Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Moderată Redus negativ
subterană freaticului cu ape întrerupere mică
drumului apelor subterane
meteorice
Pătrundere
Gestionarea Evacurea apelor Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.O.2 poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Zonal Lungă Intermitent Probabil Reversibil Moderată Redus negativ
precipitaţiilor pluviale subterană apei subterane mică
freatică
Activitatea spaţiilor de Alterări
Alimentare cu apă Apă Fără Negativă foarte
I.O.4 servicii şi a centrelor de Prelevări de debite cantitative ale Negativ Indirect Nu Local Lungă Probabil Reversibil Moderată Redus negativ
din subteran subterană întrerupere mică
întreţinere apelor subterane
Alterări
Realizarea organizărilor Apă Negativă foarte
I.D.1. Alimentare cu apă Prelevări de debite cantitative ale Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Probabil Reversibil Moderată Redus negativ
de şantier subterană mică
din subteran apelor subterane
Pătrundere
Realizarea organizărilor Depozitare Apă Alterarea calităţii
I.D.1. poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Negativă mică Redus negativ
de şantier materiale / deşeuri subterană apei subterane
freatică
Realizarea organizărilor Apă Alterarea calităţii Negativă foarte
I.D.1. accidentale de poluanţi în pânza Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Moderată Redus negativ
de şantier subterană apei subterane mică
301
7.2.3 Măsuri de evitare şi reducere a impactului

În etapa de construcţie principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
la realizarea lucrărilor, tot personalul implicat va fi instruit cu privire la necesitatea protecţiei stării
corpurilor de apă. Programul de instruire a personalului cu privire la orice riscuri ar putea apărea
în etapa de construcţie a proiectului va fi prevăzut în PMM;
organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi prevăzute cu sisteme de canalizare, epurare şi
evacuare a apelor menajere şi pluviale. După caz, se poate adopta un sistem cu bazine vidanjabile,
racordarea la reţelele de canalizare din vecinătate sau montarea unor instalaţii de epurare şi
deversare în emisari;
amplasarea organizărilor de şantier trebuie realizată la distanţe cât mai mari faţă de corpurile de
apă de suprafaţă, în nici un caz la mai puţin de 50 m faţă de malurile acestora;
la amplasarea picioarelor de pod în corpurile de apă de suprafaţă, precum şi pentru oricare altă
intervenţie asupra corpurilor de apă, în zone de confluenţă, se va avea în vedere evitarea
modificărilor albiei care ar putea conduce la întreruperea conectivităţii longitudinale între afluenţi
şi cursul de apă principal;
în toate locaţiile în care este necesară îndepărtarea vegetaţiei ripariene (arborii de pe malul râurilor),
la terminarea lucrărilor se vor desfăşura lucrări de reabilitare a zonei ripariene cu instalarea de
arbuşti din specii native, corespunzători asociaţiilor vegetale ripariene din zona respectivă, în
locaţiile în care refacerea vegetaţiei arboricole nu este posibilă;
pentru realizarea zidurilor de apărare/ de sprijin se vor adopta soluţii constructive care să
minimizeze lungimea malurilor afectate, precum şi suprafaţa zonei ripariene defrişate;
lucrările hidrotehnice prevăzute în cadrul proiectului vor respecta lungimile prevăzute în Avizul
de gospodărire a apelor;
toate lucrările hidrotehnice se vor realiza cu extinderea spaţială minimă care este în măsură să
asigure protecţia infrastructurilor construite astfel încât să conducă la modificări cât mai reduse la
nivelul corpurilor de apă de suprafaţă;
carburanţii vor fi stocaţi în rezervoare etanşe cu cuve de retenţie, astfel încât să nu se producă
pierderi, iar uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare special construite şi ulterior vor fi predate
unităţilor specializate;
pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor, nu se
vor preleva debite de apă, nu se vor depozita materiale la distanţe mai mici de 50 m de limita albiei.
Excepţie fac intervenţiile în cazul situaţiilor de urgenţă.
lucrările temporare şi permanente ce se vor executa la nivelul cursurilor de apă sau în vecinătatea
acestora se vor realiza astfel încât să nu conducă la: afectarea malurilor, modificarea substratului şi
a curgerii apei, modificarea semnificativă a condiţiilor fizico-chimice pentru speciile acvatice.
lucrările provizorii în albii destinate execuţiei lucrărilor de bază: apărări de mal, îndiguiri, depuneri
de pământ sau piatră, se vor face fără a afecta morfologia albiilor minore şi majore, dinamica şi
302
evoluţia acestora, prin modificarea regimului de curgere şi creşterea riscului de inundabilitate în

amonte, pe cursurile de apă unde se execută lucrările proiectate;
se vor lua măsuri de asigurare a stabilităţii albiei şi a malurilor pentru punerea în siguranţă a
lucrărilor de artă (poduri, pasaje şi podeţe);
pe perioada execuţiei lucrărilor se interzice extracţia de pietrişuri şi nisipuri din albiile râurilor fără
avizul Administraţiei Naţionale Apele Române. Extragerea produselor de balastieră se va face
conform tehnologiilor aprobate de Administraţia Naţională Apele Române, astfel încât să se evite
modificarea vitezei de curgere şi adâncimea apei prin gropi sau depuneri de materiale de construcţii
şi balast pe fundul apei şi poluarea accidentală a apei cu produsele petroliere;
se vor lua măsuri speciale de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane din zonele de protecţie,
pentru a preveni eventualele contaminări prin infiltraţii sau scurgeri necontrolate din zonele de
construire;
este interzisă degradarea albiei şi malurilor cursurilor de apă pe parcursul execuţiei (cu excepţia
lucrărilor prevăzute în Avizul de gospodărirea apelor);
se va asigura dimensionarea şanţurilor, rigolelor şi casiurilor prevăzute, ce trebuie să preia apele
meteorice şi să le canalizeze către podeţe şi poduri, astfel încât să asigure o drenare corectă a căii
de rulare şi evitarea inundării acesteia;
se va asigura realizarea de şanţuri pereate, şanţuri înierbate, rigole de acostament şi casiuri de
descărcare până la şanţul de la piciorul taluzului în cazul rambleelor înalte (h > 3,00 m), pentru a
împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, rigole pereate pe bermele rambleelor înalte,
podeţe de descărcare, bazine decantoare, separatoare de grăsimi, bazine de dispersie;
Pentru reducerea riscurilor de apariţie a unor posibile impacturi asupra corpurilor de apă ca urmare
a operaţiunilor de gestionare a apelor pluviale, este necesară instalarea unor bazine de retenţie care
să evite pătrunderea substanţelor periculoase în mediul acvatic. Frecvenţa bazinelor trebuie
stabilită pentru a asigura preluarea întregii cantităţi de apă colectată de pe carosabilul şi taluzul
drumului expres, precum şi din Spaţiile de Servicii şi CIC;
se va asigura realizarea drenurilor longitudinale pentru zonele de teren cu pante generale medii sau
mari şi asigurarea ruperilor de pantă şi a protecţiei capetelor de descărcare;
pe timpul execuţiei lucrărilor şi după terminarea acestora, albia va fi degajată de orice materiale
care ar împiedica scurgerea normală a apelor;
după realizarea lucrărilor hidrotehnice, se va degaja amplasamentul de lucrările provizorii şi
materialele rămase pentru a se evita afectarea cursurilor de apă, a canalelor sau a pânzei freatice;
se va întocmi Planul de prevenire a poluărilor accidentale şi se vor desemna responsabili cu
implementarea acestuia;
se interzice exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane amplasate în ariile naturale protejate;
alimentarea cu apă a spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere şi coordonare, care nu se pot
racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii prin pomparea din puţuri. Forarea şi
exploatarea resurselor de ape subterane se va face cu Avizul Administraţiei Naţionale Apele
Române;
303
se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi vor prevedea măsuri pentru
reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu apă se vor
efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
platformele pe care se vor amplasa spaţiile de servicii vor fi construite cu pante care să asigure
colectarea apelor pluviale, prevăzute cu bazine de decantare şi separare a substanţelor petroliere;
se va indica o zonă de alimentare în preajma rezervoarelor de depozitare şi se va include o
platformă din beton înclinată, cu scurgere într-o tavă de oţel sau un alt recipient etanş;
toate generatoarele mobile şi alte echipamente statice vor fi de tipul prevăzut cu suport integrat
sau vor fi amplasate într-o tavă sudată de oţel cu un volum adecvat;
toate echipamentele mobile cum sunt pompele, excavatoarele, camioanele etc., utilizate pe şantier
vor fi în stare bună şi nu vor prezenta scurgeri de uleiuri de lubrifiere şi hidraulice, tăvile de scurgere
din oţel fiind amplasate sub acestea dacă nu sunt utilizate;
toate containerele pentru substanţe chimice şi lubrifianţi (de ex. solvenţi, lichid hidraulic, ulei de
formare etc.) utilizate pe şantier vor fi depozitate în tăvi de oţel sau din alt material aprobat cu
volum corespunzător;
în cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substanţe chimice pe şantier, lucrările din preajma
scurgerii vor fi întrerupte, sursa va fi oprită şi pământul contaminat va fi excavat şi îndepărtat de
pe şantier şi transportat imediat către o locaţie de evacuare aprobată.
antreprenorul va pune la dispoziţie grupuri sanitare adecvate şi eficiente pentru personalul şi forţa
sa de muncă în locaţii adecvate de-a lungul lucrărilor. Toate toaletele vor fi ecologice şi vor fi golite
regulat sau racordate la reţeaua de canalizare.
antreprenorul va menţine toate toaletele într-o stare adecvată de funcţionare, pe întreaga durată de
execuţie a lucrărilor. Dacă nu sunt conectate la reţeaua de canalizare, toaletele vor fi prevăzute cu
rezervor sigilat. Nu se vor utiliza fose septice. Rezervoarele vor fi monitorizate pentru
identificarea nivelului şi golite regulat.
Etapa de operare
În etapa de operare principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita autorităţilor competente date cu privire la
prognoza debitelor şi nivelurilor pe cursurile de apă;
se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană sau de
suprafaţă;
alimentarea cu apă a spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere şi coordonare, care nu se pot
racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii prin pomparea din puţuri. Forarea şi
exploatarea resurselor de ape subterane se va face cu Avizul Administraţiei Naţionale Apele
Române;
304
se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi vor prevedea măsuri pentru
reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu apă se vor
efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
indicatorii de calitate ai apelor uzate preepurate care vor fi evacuate în reţele de canalizare ale
localităţilor se vor încadra în prevederile normativului NTPA 002/2002, iar cei ai apelor uzate
preepurate evacuate în emisari naturali vor respecta concentraţiile maxim admisibile prevăzute de
NTPA 001/2002 (HG 188/2002 Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare);
punerea în funcţiune şi exploatarea lucrărilor construite pe ape şi care au legătură cu apele, inclusiv
a eventualelor foraje de alimentare cu apă se vor face numai pe baza Autorizaţiei de gospodărire a
apelor.
este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente;
este interzisă deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau subterane.
În etapa de dezafectare principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente;
pe timpul dezafectării lucrărilor şi după terminarea acestora, albia va fi degajată de orice materiale
care ar împiedica scurgerea normală a apelor;
lucrările de dezafectare se vor limita la suprafaţa construită a drumului expres, fără ocuparea unor
suprafeţe suplimentare de teren natural;
toate deşeurile rezultate din etapa de dezafectare vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare şi
nu vor fi depozitate în locaţii neautorizate;
niciun deşeu obţinut din activităţi de dezafectare nu va fi depozitat în interiorul sau pe malurile
cursurilor de apă.
7.3 AERUL
evaluarea impactului asupra factorului de mediu Aer
Semnificaţia impacturilor potenţiale asupra factorului de mediu Aer a fost analizată pe baza a două
criterii: sensibilitatea zonelor de implementare şi magnitudinea schimbărilor propuse de proiect.
Indicaţiile metodologice generale se regăsesc în Capitolul 3 al prezentului raport, clasele de sensibilitate
şi magnitudine utilizate în evaluare fiind prezentate în secţiunile de mai jos.
305

Clasele de sensibilitate pentru factorul de mediu aer au fost stabilite în funcţie de starea actuală privind
calitatea aerului în zona proiectului.
Tabelul nr. 7-9 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de aer
Foarte mare Zone în care se înregistrează frecvente depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile
(CMA: valori limită şi niveluri critice) pentru mai mulţi poluanţi atmosferici relevanţi
pentru proiectul propus.
Mare Zone în care se înregistrează ocazional depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile
(CMA: valori limită şi niveluri critice) pentru mai mulţi poluanţi atmosferici relevanţi
pentru proiectul propus.
Moderată Zone în care nu se înregistrează depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile (CMA:
valori limită şi niveluri critice) pentru poluanţii atmosferici relevanţi pentru proiectul
propus. Valorile se încadrează în intervalul 75% - 100% din CMA şi nu există perspectiva
de a fi depăşite CMA pe termen scurt (2-3 ani)
Mică Zone în care nu se înregistrează depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile (CMA:
valori limită şi niveluri critice) pentru poluanţii atmosferici relevanţi pentru proiectul
propus. Valorile se încadrează în intervalul 50% - 75% din CMA şi nu există perspectiva
de a fi depăşit pragul de 75% din CMA pe termen scurt (2-3 ani)
Foarte Zone în care nu se înregistrează depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile (CMA:
mică/nesensibil valori limită şi niveluri critice) pentru poluanţii atmosferici relevanţi pentru proiectul
propus. Valorile sunt mai mici de 50% din CMA şi nu există perspectiva de a fi depăşit
pragul de 50% din CMA pe termen scurt (2-3 ani)

Clasele de magnitudine pentru identificarea impactului asupra aerului au fost stabilite ţinând cont de
mărimea modificărilor calitative.
Tabelul nr. 7-10 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentei de aer
Foarte mare Depăşirea concentraţiilor maxim admise (CMA) ale poluanţilor în aerul
ambiental ca urmare a contribuţiei proiectului plus valorile deja existente în
condiţiile iniţiale.
Mare Contribuţia proiectului plus valorile deja existente în condiţiile iniţiale conduc
NEGATIVĂ
la concentraţii cuprinse 70-99% din CMA.

Moderată Contribuţia proiectului plus valorile deja existente în condiţiile iniţiale conduc
Mică Contribuţia proiectului plus valorile deja existente în condiţiile iniţiale conduc
Foarte mică Contribuţia proiectului plus valorile deja existente în condiţiile iniţiale conduc
la concentraţii <20% din CMA.
Foarte mică Acţiuni care contribuie la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici cu
POZIT
<10% din CMA

IVĂ
Mică Acţiuni care contribuie la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici cu

10-20% din CMA
306
Moderată Acţiuni care contribuie la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici cu
20-50% din CMA
Mare Acţiuni care contribuie la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici cu
50-70% din CMA
Foarte mare Acţiuni care contribuie la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici cu
>70% din CMA
7.3.1.3 Praguri de semnificaţie a impactului

Analiza impactului asupra calităţii aerului se realizează ţinând cont de valorile pragurilor de alertă şi de
intervenţie prevăzute în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi STAS 12574-87 – Aer din
zonele protejate (condiţii de calitate).
7.3.2 Impactul prognozat

Impactul asupra calităţii aerului în perioada de construcţie
Implementarea proiectului Drum Expres Craiova – Piteşti implică surse specifice realizării proiectelor
mari de infrastructură rutieră (utilaje, trafic de şantier, lucrări de terasamente, realizarea lucrărilor de
artă). Dat fiind faptul că, pentru primele două tronsoane ale viitorului drum expres a fost începută
construcţia, conform acordului de mediu obţinut anterior, au fost realizate o serie de rapoarte de
monitorizare pentru diverşi compuşi (NOx, CO, SO2, PM10) pentru care nu s-au înregistrat depăşiri.
Întrucât, tronsoanele 3 respectiv 4 sunt încă la un nivel de proiectare, pentru care nu au fost stabilite
încă locaţiile organizărilor de şantier, realizarea unor eventuale gropi de împrumut, respectiv a unor
noi drumuri de exploatare nu putem stabili cu exactitate impactul prognozat în această perioadă.
Putem însă aprecia că, acesta poate fi asemănător celui rezultat din construcţia primelor două
tronsoane.
În concluzie, pe baza informaţiilor primite de la beneficiar şi pe baza experinţelor anterioare putem
aprecia că impactul este estimat în etapa de execuţie a proiectului va fi constituit din diferite tipuri de
surse de impurificare a aerului atât în în fronturile de lucru cât şi în organizările de şantier. Acestea vor
genera un impact cu caracter temporar şi reversibil, fiind prezente în diferite locaţii ale proiectului doar
pe perioada de desfăşurare a lucrărilor. Nivelul estimat al impactului este în general redus în perioada
de construcţie, însă există situaţii în care este estimat un impact moderat (în cazul execuţiei drumurilor
de acces – dacă va fi cazul, a traficului de şantier, a construcţiei lucrărilor de terasamente şi a lucrărilor
de artă). Rezultatele rapoartelor de analiză a poluanţilor proveniţi de la surse mobile în etapa de
construcţie pun în evidenţă faptul că aceste emisii atmosferice se încadrează în normele legale în
vigoare privind calitatea aerului, acestea nefiind în măsură să modifice semnificativ calitatea actuală a
aerului în zona receptorilor sensibili.
Impactul asupra calităţii aerului în perioada de operare
Pentru modelarea impactului drumului expres asupra calităţii aerului datorat traficului rutier desfăşurat
a fost realizată modelarea numerică a dispersiei poluanţilor atmosferici cu ajutorul software-ului
307
SelmaGIS 9 – modelul Austal2000. Datele de intrare pentru modelarea dispersiei în acest studiu, cu
coordonate în proiecţie Stereo 70, sunt reprezentate de:
• Date meteorologice orare generate într-un format specific, măsurate la înălţimea de 10 m la
staţiile meteorologice Craiova şi Piteşti;
• Poziţia spaţială a surselor de poluare – axul drumului expres;
• Date referitoare la valori de trafic previzionate în anul 2030;
• Date legate de emisii de poluanţi atmosferici (NO2, NOx şi PM10);

• Modelul numeric al terenului.
Scenariul de modelare reprezintă situaţia cea mai nefavorabilă, bazat pe valori de trafic actuale şi care
nu ia în considerare avansurile tehnologice referitoare la îmbunătăţirea sistemelor de evacuare a
emisiilor la nivelul automobilelor, evoluţia pieţei de maşini electrice şi hibride, dar şi reglementările
referitoare la emisiile de poluanţi adoptate la nivel naţional şi al Uniunii Europene.
În figurile următoare sunt reprezentate rezultatele modelării dispersiei poluanţilor atmosferici pentru
poluanţii NO2, NOx şi PM2,5, ca medii anuale.
308
Figura nr. 7-1 Dispersia emisiilor de NO2, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 1
309
Figura nr. 7-2 Dispersia emisiilor de NOx, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 1
310
Figura nr. 7-3 Dispersia emisiilor de PM10, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 1
311
Figura nr. 7-4 Dispersia emisiilor de NO2, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
312
Figura nr. 7-5 Dispersia emisiilor de NOx, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
313
Figura nr. 7-6 Dispersia emisiilor de PM10, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
314
Figura nr. 7-7 Dispersia emisiilor de NO2, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2b
315
Figura nr. 7-8 Dispersia emisiilor de NOx, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2b
316
Figura nr. 7-9 Dispersia emisiilor de PM10, perioada de mediere anuală, în perioada de operare a drumului expres – Tronson 2a
317
318
319
320
321
322
323
În urma modelării, se poate distinge faptul că, pentru indicatorul NOx, apar zone cu depăşiri ale valorii
limită anuale de 30 µg/m3, stabilită conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea mediului înconjurător,
pentru toate cele 4 tronsoane ale viitorului drum expres. O reprezentare în detaliu a acestor zone este
realizată în figurile de mai jos.
324
Figura nr. 7-16 Detaliu zonă de depăşire a limitei impuse de legislaţia în vigoare pentru indicatoru NOx – Tronson 1
325
Figura nr. 7-17 Detaliu zonă de depăşire a limitei impuse de legislaţia în vigoare pentru indicatoru NOx – Tronson 2a
326
Figura nr. 7-18 Detaliu zonă de depăşire a limitei impuse de legislaţia în vigoare pentru indicatoru NOx – Tronson 2b
327
328
329
Putem observa faptul că, zonele cele mai mai potenţial afectate sunt în cazul localităţilor Gârleşti şi
Pieleşti, judeţul Dolj, intersectate de tronsonul 1 al drumului expres, respectiv Podu Broşteni şi
Broşteni, judeţul Argeş, aflate în imediata vecinătate a tronsonului 4. Aceste zone extinse apar în
special datorită cumulării emisiilor deja existente, produse de infrastructura rutieră actuală, cu traseul
noului drum expres, care intersectează drumurile existente în mai multe puncte. O altă cauză a
răspândirii acestei panaşe poluante aferente indicatorului NOx o reprezintă condiţiile meteo (în special
viteza şi direcţia vântului) şi implicit relieful zonei respective care de asemenea facilitează o răspândire
mai vastă şi accentuată a acesteiea.
În cazul celoralalte tronsoane (2 respectiv 3), apar de asemenea zone în care este depăşită valoarea
limită impusă de legislaţia în vigoare, dar care sunt mai reduse ca suprafaţă şi implicit afectează un
număr mai redus de receptori sensibili. La fel ca în cazul zonelor descrise mai sus, factorii care
influenţează apartiţia acestor zone sunt codiţiile meteo (în special viteza şi direcţia vântului), relieful
zona şi intersecţia respectiv apropierea faţă de alte obiective de infrastructură (în acest caz, un număr
mai redus).
Rezultatele pun în evidenţă faptul că în etapa de operare proiectul implică un impact continuu asupra
calităţii aerului de-a lungul carosabilului, care se diferenţiază în funcţie de valorile de trafic estimate
pentru scenarii viitoare. Traficul poate constitui o sursă permanentă de impurificare a aerului în zona
receptorilor sensibili, fiind posibile depăşiri ale valorilor limită legale.
Traficul ce se va desfăşura pe drumul expres poate duce la creşterea concentraţiilor de poluanţi în aerul
ambiental. Acest lucru se datorează în principal prognozei de creştere a volumului de trafic auto,
independent de existenţa drumului expres (mai multe vehicule estimate pentru orizontul de timp
2030). Faţă de această situaţie trebuie făcute următoarele precizări:
1. Structura traficului estimat pentru anul 2030 nu ia în calcul o potenţială creştere semnificativă
a sectorului automobilelor electrice şi nici modificări ale reglementărilor privind carburanţii şi
emisiile autovehiculelor. Aceste aspecte pot conduce la o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei
rezultată din modelarea numerică prezentată în cadrul acestui studiu;
2. Modelarea nu ia în calcul vegetaţia existentă, care va avea o contribuţie importantă la reducerea
concentraţiilor de poluanţi.
În concluzie, modelarea numerică pune în evidenţă faptul că drumul expres va avea un impact
continuu asupra calităţii aerului de-a lungul carosabilului, existând zone cu o probabilitate mai mare
de apariţie a depăşirilor valorilor legale pe suprafeţe mai extinse decât cele deja prezentate. Cu toate
acestea, prognoza de creştere a volumului de trafic auto nu ia în considerare potenţiala schimbare în
structura traficului şi în cantităţile de emisii datorate evoluţiei automobilelor electrice şi a
reglementărilor mai stricte referitoare la carburanţi. La nivel zonal este estimat un impact moderat
negativ asupra calităţii aerului, însă la nivel naţional pentru calitatea aerului este estimat un impact
moderat pozitiv, ca urmare a desfăşurării traficului pe drumul expres, în locul drumurilor naţional.
Se estimează că impactul asupra calităţii aerului în etapa de dezafectare a proiectului va fi similar cu cel
din etapa de execuţie a proiectului, deoarece în aceasta etapă se vor utiliza aproximativ aceleaşi tipuri
330
de utilaje. Astfel, este estimat un nivel moderat al impactului ca urmare a demolării construcţiilor şi a
lucrărilor de terasament pentru refacerea zonei drumului expres.
În eventualitatea unor activităţi de dezafectare a drumului expres este previzionată apariţia unui impact
temporar şi reversibil.
Tabelul următor prezintă evaluarea potenţialelor impacturi asupra aerului în condiţiile neimplementării
măsurilor propuse în cadrul prezentului studiu.
331
Tabelul nr. 7-11 Evaluarea impactului potenţial asupra calităţii aerului

Evaluare impact
Factori Impacturi Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
de mediu directe secundare Negativ impact cumulativ impact
Realizarea organizărilor Preparare betoane şi Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.1 - Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mică
de şantier mixturi asfaltice aerului atmosferici calităţii aerului moderată negativ
Realizarea organizărilor Depozitare materiale Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.1 - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mică
de şantier / deşeuri aerului atmosferici calităţii aerului moderată negativ
Relocarea reţelelor de Lucrări de Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.2 - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
utilităţi terasament aerului atmosferici calităţii aerului foarte mică negativ
Relocarea reţelelor de Operaţiuni de sudură Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.2 - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
utilităţi şi montaj aerului atmosferici calităţii aerului foarte mică negativ
Lucrări de Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Fără Negativă Redus
I.E.3 Relocare drumuri - Negativ Direct Nu Local Scurtă Foarte probabil Reversibil Mare
terasament aerului atmosferici calităţii aerului întrerupere foarte mică negativ
Turnarea de mixturi Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.3 Relocare drumuri - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
asfaltice aerului atmosferici calităţii aerului foarte mică negativ
Devierea traficului Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.E.3 Relocare drumuri - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
auto aerului atmosferici calităţii aerului foarte mică negativ
Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Fără Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* - Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
aerului atmosferici calităţii aerului întrerupere moderată negativ
Realizarea
Lucrări pe drumul Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Fără Negativă Redus
I.E.8 suprastructurii - Negativ Direct Nu Zonal Medie Probabil Reversibil Mare
expres aerului atmosferici calităţii aerului întrerupere foarte mică negativ
drumului
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Alterarea Fără Negativă Moderat
I.O.1 Negativ Direct Da Zonal Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
auto drumul expres aerului atmosferici calităţii aerului habitatelor întrerupere moderată negativ
Reducerea
debitelor
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe Calitatea Emisii de poluanţi masice de Fără Moderat
I.O.1 - Pozitiv Direct Da Naţional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Pozitivă mică
auto drumul expres aerului atmosferici poluanţi întrerupere pozitiv
atmosferici
emişi
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe Calitatea Apariţia unor Modificarea Negativă Redus
I.O.1 - Negativ Direct Nu Local Lungă Accidental Incert Reversibil Mare
auto drumul expres aerului incendii calităţii aerului foarte mică negativ
Lucrări de
Lucrări de întreţinere şi Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.O.3 reasfaltare/reparare a - Negativ Direct Nu Local Lungă Periodic Probabil Reversibil Mare
mentenanţă aerului atmosferici calităţii aerului foarte mică negativ
carosabilului
Concasarea
Realizarea organizărilor Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.D.1. deşeurilor din - Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Probabil Reversibil Mică
de şantier aerului atmosferici calităţii aerului moderată negativ
construcții
Realizarea organizărilor Depozitare materiale Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Negativă Redus
I.D.1. - Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mică
de şantier / deşeuri aerului atmosferici calităţii aerului moderată negativ
Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Fără Moderat
I.D.2. Lucrări de demolare Demolare construcții - Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
aerului atmosferici calităţii aerului întrerupere negativ
Lucrări de Calitatea Emisii de poluanţi Modificarea Fără Moderat
I.D.3. Lucrări de refacere Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
terasament aerului atmosferici calităţii aerului întrerupere negativ
Manevrare pământ* - excavaţii, umpluturi, nivelare teren, pe suprafaţa drumului expres precum şi depozitare pământ.
332

În perioada de construcţie, ca măsuri de protecţie se impun cele din categoria măsurilor preventive,
realizabile prin supravegherea funcţionării obiectivelor în limitele proiectate, iar în cazul apariţiei unei
defecţiuni se impune depistarea rapidă a acesteia, urmată de remedierea în scurt timp.
Pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului, se recomandă luarea următoarelor măsuri în
perioada de execuţie a lucrărilor:
limitarea emisiilor de particule generate de activităţile de manevrare a maselor de pământ se va
realiza prin:
- activităţi de umectare a suprafeţelor;
- acoperirea autovehiculelor transportatoare încărcate cu materiale pulverulente;
- limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor grele pentru transportul materialelor.
limitarea emisiilor de poluanţi atmosferici la instalaţiile de preparare a betonului şi asfaltului
prin dotarea cu sisteme de reţinere a poluanţilor şi pulberilor (captare-epurare);
utilizarea unor echipamente şi utilaje conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai bune
tehnologii existente;
în perioadele lipsite de precipitaţii se va asigura umectarea drumurilor de acces şi a zonelor cu
lucrări active în vederea reducerii emisiilor de particule şi încadrarea concentraţiilor în valorile
limită prevăzute de legislaţia în vigoare;
transportul pământului, deşeurilor şi oricăror materiale care degajă praf se va realiza la nivelul
întregului proiect exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul
reducerii emisiilor de particule;
curăţarea roţilor vehiculelor înainte de ieşirea din şantier pe drumurile publice;
în timpul lucrărilor de demolare/ dezafectare se va asigura umectarea materialelor pentru
reducerea la minim a emisiilor de particule;
verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;
evitarea executării lucrărilor care presupun manevrarea cantităţilor de sol (decopertări/
umpluturi) în perioadele cu vânturi puternice;
asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;
oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;
eliminarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;
stabilizarea zonelor de unde au fost obţinute materiale de construcţie, respectiv a zonelor unde
au fost realizate lucrări de taluzare şi unde s-au amenajat depozitele de material excavat
excedentar;
amenajarea peisagistică a tuturor zonelor afectate prin lucrările de execuţie.
333
În perioada de operare:
pe baza monitorizării calităţii aerului la nivelul localităţilor învecinate drumului expres vor fi
implementate măsuri de adaptare a traficului astfel încât să se evite depăşirea concentraţiilor
maxime ale poluanţilor atmosferici la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili;
cea mai importantă măsură de reducere a poluării aerului la nivelul drumului expres va fi aceea
de respectare a normelor europene privind calitatea carburanţilor şi a autovehiculelor în ceea
ce priveşte normele de poluare impuse;
singurele măsuri ce pot influenţa dispersia în atmosferă a poluanţilor emişi de traficul auto
desfăşurat pe drumului expres sunt reprezentate de panourile fono-absorbante (cu rol în
reducerea dispersiei pe orizontală a poluanţilor şi favorizarea dispersiei pe verticală) şi
plantaţiile ce fac obiectul amenajărilor peisagistice.
În perioada de dezafectare vor fi prevăzute măsuri similare cu cele din perioada de construcţie.
7.4 CLIMĂ ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

evaluarea impactului asupra factorului de mediu climă
Evaluarea semnificaţiei impactului s-a bazat pe două criterii: sensibilitatea zonei de studiu şi
magnitudinea modificărilor propuse prin implementarea proiectului.

Zonele susceptibile la impact din punct de vedere al schimbărilor climatice au fost delimitate în cinci
clase de sensibilitate, prezentate în tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de
sensibilitate zonele predispuse la modificări climatice accentuate şi cu grad minimal de sensibilitate în
care este estimată o modificare foarte mică a valorilor variabilelor climatice.
Tabelul nr. 7-12 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentei Climă
Zone în care este estimată o modificare semnificativă a valorilor variabilelor
climatice (în următorii 30-50 de ani) relevante pentru dezvoltarea propusă.
Foarte mare
Zona este expusă unor hazarde naturale cu consecinţe deosebit de grave.
Apariţia unor hazarde antropice conduce la consecinţe deosebit de grave.
Zone în care este estimată o modificare mare a valorilor variabilelor climatice
(în următorii 30-50 de ani) relevante pentru dezvoltarea propusă.
Mare
Zona este expusă unor hazarde naturale cu consecinţe grave.
Apariţia unor hazarde antropice conduce la consecinţe grave.
Zone în care este estimată o modificare moderată a valorilor variabilelor
climatice (în următorii 30-50 de ani) relevante pentru dezvoltarea propusă.
Moderată
Zona este expusă unor hazarde naturale cu consecinţe moderate.
Apariţia unor hazarde antropice poate conduce la consecinţe moderate.
334
Zone în care este estimată o modificare mică a valorilor variabilelor climatice
(în următorii 30-50 de ani) relevante pentru dezvoltarea propusă.
Mică
Zona este expusă unor hazarde naturale cu consecinţe reduse.
Apariţia unor hazarde antropice poate conduce la consecinţe reduse.
Zone în care este estimată o modificare foarte mică a valorilor variabilelor
Foarte mică/nesensibil climatice (în următorii 30-50 de ani) relevante pentru dezvoltarea propusă.
Hazardele nu produc consecinţe sau nivelul acestora este foarte scăzut.

Al doilea criteriul al evaluării semnificaţiei impactului, magnitudinea modificărilor, este prezentat
pentru componenta schimbărilor climatice în tabelul următor. Matricea de apreciere a magnitudinii
modificărilor este structurată în cinci clase, atât pentru modificări de natură negativă cât şi pentru
modificări pozitive, în funcţie de probabilitatea intervenţiilor de a produce schimbări climatice şi de
durata acestora.
Tabelul nr. 7-13 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentei Climă
Foarte mare Activităţi cu risc foarte ridicat pentru producerea unor dezastre şi/sau cu un grad
foarte ridicat de vulnerabilitate la schimbările climatice.
Mare Activităţi cu risc ridicat pentru producerea unor dezastre şi/sau cu un grad ridicat
NEGATIVĂ
de vulnerabilitate la schimbările climatice.

Moderată Activităţi cu risc moderat pentru producerea unor dezastre şi/sau cu un grad
mediu de vulnerabilitate la schimbările climatice.
Mică Activităţi cu risc redus pentru producerea unor dezastre şi/sau cu vulnerabilitate
redusă la schimbările climatice.
Foarte mică Activităţi cu risc foarte redus pentru producerea unor dezastre şi/sau cu
vulnerabilitate foarte redusă la schimbările climatice.
Foarte mică Acţiuni care reduc într-o măsură foarte mică riscul de producere a unor dezastre
şi/sau care contribuie într-o foarte mică măsură la reducerea contribuţiilor/
adaptarea la schimbările climatice
Mică Acţiuni care reduc într-o mică măsură riscul de producere a unor dezastre şi/sau
care contribuie într-o mică măsură la reducerea contribuţiilor/ adaptarea la
schimbările climatice
POZITIVĂ
Moderată Acţiuni cu contribuţie moderată la reducerea riscului de producere a unor

dezastre şi/sau cu eficienţă moderată în reducerea contribuţiilor/ adaptarea la
schimbările climatice
Mare Acţiuni cu contribuţie ridicată la reducerea riscului de producere a unor dezastre
şi/sau cu eficienţă ridicată în reducerea contribuţiilor/ adaptarea la schimbările
climatice
Foarte mare Acţiuni cu contribuţie semnificativă la reducerea/eliminarea riscului de
producere a unor dezastre şi/sau cu eficienţă foarte ridicată în reducerea
contribuţiilor/ adaptarea la schimbările climatice

Evaluarea componentei de mediu „Climă şi Schimbări climatice” s-a realizat pe baza analizei
intervenţiilor proiectului, a efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea asupra climei.
335
Forma de impact considerată în cadrul analizei pentru schimbări climatice este reprezentată de
creşterea contribuţiilor la emisiile de gaze cu efect de seră şi favorizarea producerii dezastrelor.
Principalele efecte asupra condiţiilor climatice, asociate construcţiei drumului expres sunt cele legate
de emisiile generate în etapa de construcţie ca urmare a activităţilor asociate acesteia. Cuantificarea
detaliată a emisiilor asociate etapei de construcţie este prezentată în secţiunile 2.8.2 şi 7.3.2.
În concluzie, ţinând cont de durata relativ scurtă a etapei de construcţie (din punct de vedere al
schimbărilor climatice) este estimat ca în această etapă să nu apară impacturi asupra condiţiilor
climatice ca urmare a desfăşurării intervenţiilor propuse pentru consturcţia drumului expres.
Etapa de operare
Din punct de vedere al efectelor proiectului asupra componentei climatice, având în vedere
particularităţile acestuia şi comparativ cu situaţia actuală, în etapa de operare este estimată o
îmbunătăţire a nivelului de emisii a GES.
Pentru proiectul „Drum expres Craiova – Piteşti” a fost realizată o analiză privind vulnerabilitatea
proiectului la schimbările climatice. Conform Studiului de schimbări climatice, elaborat în 2020 pentru
proiectul drumului expres Craiova – Piteşti, un risc major poate apărea în cazul variabilei climatice
climatice “creşterea numărului de zile cu temperaturi extreme pozitive”.
De asemenea, a fost identificat un risc moderat pentru variabilele:
„modificări ale precipitaţiilor extreme”;
„inundaţii”;
„instabilitatea pământului/alunecări de teren”;
„fenomenul de îngheţ – dezgheţ”.
Un risc minor este estimat pentru:

„modificări ale vitezei maxime a vântului”;
„incendii de vegetaţie”;
„creşterea nr. de zile cu temperaturi foarte scăzute”;
„ceaţa”.
Conform Studiului de schimbări climatice elaborat de CNAIR, în anul 2020, a fost estimat un nivel
scăzut, pentru variabila „viteza medie a vântului”.
În Studiul de schimbări climatice, la determinarea impactului variabilelor climatice au fost luate în
considerare efectele cu potenţial major pe care acestea le pot avea asupra componentelor proiectului
şi asupra sănătăţii şi siguranţei utilizatorilor drumului expres.
Tabelul următor prezintă rezultatele evaluării de risc pentru proiectul drumului expres Craiova –
Piteşti.
Tabelul nr. 7-14 Evaluarea de risc pentru proiectul drumului expres Craiova – Piteşti (CNAIR SA,
2020)
336
Evaluarea Nesemni- Cata-

Minor Moderat Major
riscului ficativ strofal
Eroziunea
Rar
solului
Incendii de vegetaţie
Instabilitatea pământului/
Modificări ale vitezei fenomene de tasare
maxime a vântului îngheţ-dezgheţ
Improbabil
Creşterea numărului de zile Modificări ale
cu temperaturi foarte precipitaţiilor extreme
scăzute
Moderat Ceaţă Inundaţii
Creşterea numărului
Probabil de zile cu temperaturi
extreme pozitive
Aproape
sigur
Legendă
1 2 3 4 5
Rar Improbabil Moderat Probabil Aproape sigur
5% şanse să se 20% şanse să se 50% şanse să se 80% şanse să se 95% şanse să se
producă pe an producă pe an producă pe an producă pe an producă pe an
În concluzie, în perioada de operare se poate estima o scădere a nivelului de emisii a GES având în
vedere fluidizarea traficului auto. Această îmbunătăţire poate fi stimulată prin modificarea structurii
traficului cauzată de dezvoltarea segmentului de vehicule electrice, dar şi de înăsprirea reglementărilor
în privinţa carburanţilor. Nivelul estimat al impactului asupra condiţiilor climatice este redus pozitiv.
În ceea ce priveşte riscurile la care este supus proiectul în perioada de operare, creşterea numărului de
zile cu temperaturi extreme pozitive este variabila climatice ce prezintă un risc major.
Se estimează că impactul asupra calităţii aerului în etapa de dezafectare a proiectului va fi similar cu cel
din etapa de execuţie a proiectului, deoarece în aceasta etapă se vor utiliza aproximativ aceleaşi tipuri
de utilaje.
În concluzie, principalele efecte asupra condiţiilor climatice în eventualitatea activităţilor de
dezafectare vor fi produse de emisiile de gaze cu efect de seră generate în această etapă. Similar etapei
de construcţie, datorită duratei relativ scurte a etapa de dezafectare, în cazul acesteia nu a fost
considerat probabil un impact asupra condiţiilor climatice.
337
Tabelul nr. 7-15 Evaluarea impactului potenţial asupra condiţiilor climatice

Evaluare impact
Cauze Factori Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial
Tip de intervenţie Efecte / Riscuri Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Semnificaţie
(Activităţi) de mediu secundare Negativ impact cumulativ Sensibilitate Magnitudine
impact
Desfăşurarea Traficul auto Reducerea Reducerea
Condiţii Foarte Pozitivă foarte
I.O.1 traficului pe drumul emisiilor de gaze contribuţiilor la Pozitiv Direct Da Naţional Lungă Continuu Reversibil Mare Redus pozitiv
climatice probabil mică
auto expres cu efect de seră schimbările climatice
338

Pentru evitarea şi reducerea potenţialelor impacturi apărute ca urmare a schimbărilor climatice şi cu
scopul adaptării proiectului la schimbările climatice, în cadrul Studiului de schimbări climatice au fost
propuse mai multe măsuri, particularizate pentru variabilele climatice evaluate a fi la risc.
În etapa de construcţie principalele măsuri recomandate sunt:
verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;
asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;
oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;
dotarea organizărilor de şantier şi a fronturilor de lucru cu sisteme de iluminare eficiente
din punct de vedere al consumului de energie;
utilizarea strictă a necesarului de materiale şi energie în organizările de şantier şi fronturile
de lucru.
Măsurile asociate etapei de operare a proiectului, prevăzute şi în cadrul Studiului de schimbări
climatice sunt:
pentru evitarea efectelor generate de debite ridicate ale apelor:
o diversele tipuri de protecţii aplicate pe lungimi variabile în funcţie de impactul cursului
de apă asupra infrastructurii drumului expres;
La stabilirea soluţiilor lucrărilor de apărare se va ţine seama de următoarele elemente: condiţii specifice
de curgere a apei, configuraţia albiei, traseul albiei, natura terenurilor din albie şi din maluri, tehnologia
de realizare, posibilităţile de aprovizionare locală cu material şi utilităţi, caracterul după durata de
exploatare, menţinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.
pentru evitarea fenomenului de alunecare se vor executa:
o protecţíi de taluz cu pereu din dale de beton;
o protecţii cu zid de sprijin cu elevaţie şi fundaţie din beton;
o protecţii cu ziduri şi saltele din gabioane;
o praguri de fund (cu gabioane sau îngropate);
o regularizări şi recalibrări ale albiilor cursurilor de apă;
o regularizări (corecţii) ale albiilor;
o acoperirea terasamentelor cu material geotextil şi vegetaţie;
o consolidarea pantelor terasamentelor cu înveliş de rocă;
o lucrări pentru consolidarea terasamentelor.
pentru minimizarea riscului de pagube ca urmare a incendiilor de vegetaţie se vor avea în
vedere o serie de activităţi de întreţinere/îndepărtare a vegetaţiei de pe marginea drumului;
339
în cazul variabilei creşterea numărului de zile cu temperaturi foarte scăzute se va acţiona cu

utilaje de deszăpezire şi împrăştierea de material anti-derapant.
În etapa de dezafectare, principala măsură recomandabilă este de a asigura utilizarea celor mai
noi tehnologii disponibile pentru a permite dezafecatrea proiectului sau a unor secţiuni ale
proiectului cu un nivel cât mai redus asupra condiţiilor climatice.
7.5 SOLUL
evaluarea impactului asupra factorului de mediu Sol
Semnificaţia impacturilor potenţiale asupra factorului de mediu Sol a fost analizată pe baza a două
criterii: sensibilitatea zonelor de implementare şi magnitudinea schimbărilor propuse de proiect,
conform indicaţiilor metodologice generale prezentate în Capitolul 3.

Clasele de sensibilitate utilizate în evaluare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-16 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentei Sol
Grădini din gospodării şi comunităţi
Foarte mare
Arii naturale protejate sub aspect pedologic
Mare Terenuri agricole utilizate pentru horticultură, pomicultură şi alte culturi valoroase
Moderată Terenuri agricole utilizate pentru culturi de cereale
Mică Terenuri utilizate pentru păscutul animalelor domestice
Foarte mică/nesensibil Zone industriale şi alte terenuri puternic modificate antropic

Clasele de magnitudine utilizate în evaluare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-17 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentei Sol
Depăşirea concentraţiilor de poluanţi în sol corespunzătoare pragurilor de intervenţie.
Pierderea capacităţii productive pe o perioadă mai mare de 10 ani.
Foarte mare
Scurgeri accidentale de poluanţi ce conduc la pagube extinse şi pentru care nu este
posibilă reabilitarea la nivelul condiţiilor iniţiale în mai puţin de 1 an.
NEGATIVĂ
Depăşirea concentraţiilor de poluanţi în sol cu peste 75% din pragurile de intervenţie.

Pierderea capacităţii productive pe o perioadă cuprinsă între 5 - 10 ani.
Mare
posibilă reabilitarea la nivelul condiţiilor iniţiale în mai puţin de 6 luni - 1 an.
Depăşirea concentraţiilor de poluanţi în sol corespunzătoare pragurilor de alertă.
Pierderea capacităţii productive pe o perioadă cuprinsă între 1 – 5 ani.
Moderată
posibilă reabilitarea la nivelul condiţiilor iniţiale în mai puţin de 6 luni.
340
Depăşirea concentraţiilor de poluanţi în sol cu peste 75% din pragurile de alertă.
Pierderea capacităţii productive pe o perioadă de maxim 1 an.
Mică
Scurgeri accidentale de poluanţi ce conduc la pagube pe zone restrânse şi pentru care nu
este posibilă reabilitarea la nivelul condiţiilor iniţiale în mai puţin de 6 luni.
Concentraţii de poluanţi în sol cu valori cuprinse între valorile normale şi 75% din
pragurile de alertă.
Foarte mică Fără pierderi ale capacităţii productive a solului.
Scurgeri accidentale de poluanţi ce conduc la pagube pe zone restrânse şi pentru care este
posibilă reabilitarea pe termen scurt (max 1 lună).
Nicio modificare Nu există surse de contaminare /alterare structurală a solului sau contribuţia lor este
decelabilă nedecelabilă.
Acţiuni care conduc la reducerea concentraţiilor de poluanţi în sol sub limita pragului de
Foarte mică
intervenţie, dar nu mai mici de 75% din pragul de intervenţie.
Acţiuni care conduc la reducerea concentraţiilor de poluanţi în sol şi încadrarea în
Mică
POZITIVĂ
intervalul >pragul de alertă, <75% din pragul de intervenţie.

Moderată
intervalul >75% din pragul de alertă, <pragul de alertă.
Mare
intervalul >50% din pragul de alertă, <75% din pragul de alertă.
Acţiuni care conduc la reducerea concentraţiilor de poluanţi în sol şi încadrarea în zona
Foarte mare
valorilor normale.
7.5.1.3 Praguri de semnificaţie a impactului

Analiza impactului asupra calităţii solului se realizează ţinând cont de valorile pragurilor de alertă şi de
intervenţie prevăzute în Ordinul nr. 756/1997 cu modificările şi completările ulterioare.

Evaluarea componentei de mediu „Sol” s-a realizat pe baza analizei intervenţiilor proiectului, a
efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea asupra solului. Forma de impact considerată
în cadrul analizei pentru sol este reprezentată de pierderea capacităţii productive a solului ca urmare a
modificărilor fizice şi modificarea calităţii solului/ subsolului ca urmare a contaminării. Menţionăm
faptul că proiectul propus nu intersectează arii naturale protejate sub aspect pedologic.
Impactul asupra solului în perioada de construcţie
În etapa de construcţie, principalul impact asupra solului este reprezentat de lucrările aferente
organizărilor de şantier, respectiv a lucrărilor de construcţie propriu-zise (lucrări de terasamente,
implementarea lucrărilor hidrotehnice, realizarea lucrărilor de artă etc. ) La finalizarea lucrărilor,
suprafeţele ocupate temporar vor fi reabilitate la starea lor ecologică iniţială, prin utilizarea de pământ
vegetal (în funcţie de capacitatea constructorilor, este de preferat utilizarea aceluiaşi pământ vegetal
care a fost decopertat pentru pregătirea utilizării temporare a suprafeţelor), însămânţat cu specii
vegetale care să reconstruiască asociaţiile prezente la momentul pregătirii terenului. Măsura de
reabilitare asigură întoarcerea terenurilor la categoria de utilizare şi capacitatea de producţie a acestora
anterior intervenţiilor necesare realizării proiectului.
341
În concluzie, din punct de vedere al impactului asupra solului, în etapa de construcţie este estimat un
impact moderat negativ, ca urmare mai multor tipuri de intervenţii.
Impactul asupra solului în perioada de operare
În ceea ce priveşte etapa de operare, o analiză realizată de Leitão (2007) asupra a 30 de studii de caz
provenite din 10 ţări europene a pus în evidenţă creşterea concentraţiilor de metale grele în solurile
din vecinătatea drumurilor intens circulate. Există diferenţe semnificative între concentraţiile în sol ale
diferitelor metale grele precum şi între diferite locaţii, autoarea indicând că aceste diferenţe se
datorează nivelului de trafic dar şi a numeroşi alţi factori precum topografia, precipitaţiile, direcţia şi
viteza vântului, condiţiile din sol etc. Concentraţiile de metale grele din sol scad cu distanţa faţă de
drum şi cu adâncimea faţă de nivelul terenului. Analiza lui Leitão indică faptul că pentru toate cazurile
studiate, depăşirea pragurilor de intervenţie nu a avut loc decât în primii 5 m distanţă faţă de drum,
ocazional pe distanţe de până la 30 m putând avea loc depăşiri ale pragurilor de alertă. Una din
concluziile studiului, conformă cu rezultatele unor studii anterioare, este aceea că poluarea difuză
generată de trafic influenţează în general solul pe o distanţă mai mică de 25 m de la marginea părţii
carosabile.
Potenţialul traficului rutier de a altera calitatea solurilor, prin depuneri de metale grele rezultate din
arderea combustibililor fosili, este variabil, în funcţie de condiţiile meteorologice şi fluiditatea
traficului.
Ca urmare a desfăşurării traficului pe drumul expres, în etapa de operare a fost estimat un nivel
moderat negativ al impactului asupra componentei de mediu sol.
Impactul asupra solului în perioada de dezafectare
Similitudinea activităţilor din etapa de dezafectare şi cea de execuţie a drumului expres indică potenţiale
cauze similare, fapt pentru care putem considera efectele şi implicit impacturile generate ca fiind
apropiate ca magnitudine şi severitate, la care se adaugă impactul pozitiv generat de refacerea
suprafeţelor ocupate de drumul expres.
Nivelul estimat al impactului în etapa de dezafectare este considerat moderat negativ exclusiv în cazul
realizării organizărilor de şantier pentru dezafectarea drumului expres (o intergenţie reversibilă şi
temporară). În cazul lucrărilor de refacere din etapa de dezafectare, nivelul estimat al impactului este
redus pozitiv, ca urmare a aprotului de sol fertil în zonele refăcute de pe drumul expres.
342
Tabelul nr. 7-18 Evaluarea impactului potenţial asupra calităţii solului

Evaluare impact
Factori Efecte / Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
de mediu Riscuri secundare Negativ impact cumulativ impact
Realizarea organizărilor Alterarea capacităţii Alterarea Fără Foarte Moderat
I.E.1 Amenajări temporare Sol Compactare sol Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mică Negativă mare
de şantier productive a solului habitatelor întrerupere probabil negativ
Realizarea organizărilor Pierderea capacităţii Pierdere de Fără Foarte
I.E.1 Creare platforme Sol Izolare sol Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier productive a solului habitate întrerupere probabil
Realizarea organizărilor Depozitare materiale Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă
I.E.1 Sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Probabil Reversibil Mică Redus negativ
de şantier / deşeuri poluanţi în sol solului habitatelor moderată
Realizarea organizărilor Deversări accidentale Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă
I.E.1 Sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Probabil Reversibil Mică Redus negativ
de şantier de poluanţi pe sol poluanţi în sol solului habitatelor moderată
Relocarea reţelelor de Alterarea capacităţii Alterarea O singură Foarte Negativă foarte
I.E.2 Lucrări de terasament Sol Compactare sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Reversibil Mare Redus negativ
utilităţi productive a solului habitatelor dată probabil mică
Relocarea reţelelor de Pierderi cantitative Fără Foarte Negativă foarte
I.E.2 Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Negativ Direct Nu Local Lungă Ireversibil Mare Redus negativ
utilităţi sol întrerupere probabil mică
Relocarea reţelelor de Deversări accidentale Pătrundere Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.2 Sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Mare Redus negativ
utilităţi de poluanţi pe sol poluanţi în sol solului mică
Pierderea capacităţii Fără Foarte Moderat
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Sol Compactare sol Negativ Direct Nu Local Lungă Ireversibil Mare Negativă mică
productive a solului întrerupere probabil negativ
Pătrundere
Deversări accidentale Alterarea calităţii Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri Sol poluanţi în Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Incert Reversibil Mare Redus negativ
de poluanţi pe sol apei subterane mică
pânza freatică
Pierderi cantitative Fără Foarte Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Negativ Direct Nu Local Lungă Ireversibil Mare
sol întrerupere probabil moderată negativ
Eroziunea
solului (în zona
fronturilor de Alterarea calității Fără Foarte Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Negativ Direct Nu Local Medie Ireversibil Mare
lucru și a solului întrerupere probabil moderată negativ
depozitelor de
pământ)
Manevrare sol
contaminat
Alterarea calităţii Fără Foarte Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol (identificare Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mare
solului întrerupere probabil moderată negativ
situri
contaminate)
Producerea
Pierderea capacităţii Fără Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol unor alunecări Negativ Direct Nu Local Medie Probabil Reversibil Mare
productive a solului întrerupere moderată negativ
de teren
Deversări accidentale Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă Moderat
I.E.4 Lucrări de terasamente Sol Negativ Direct Nu Local Medie Accidental Incert Reversibil Mare
de poluanţi pe sol poluanţi în sol solului habitatelor moderată negativ
Alterarea capacităţii Alterarea Fără Foarte
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri Sol Compactare sol Negativ Direct Nu Local Medie Ireversibil Moderată Negativă mică Redus negativ
productive a solului habitatelor întrerupere probabil
Pierderea capacităţii Fără Foarte
I.E.5 Lucrări de artă Construire poduri Sol Îndepărtare sol Negativ Direct Nu Local Lungă Ireversibil Moderată Negativă mică Redus negativ
productive a solului întrerupere probabil
Realizarea zidurilor de Pierderea capacităţii Fără Foarte Negativă foarte
I.E.6 Lucrări de consolidare Sol Îndepărtare sol Negativ Direct Nu Local Lungă Ireversibil Moderată Redus negativ
apărare / de sprijin productive a solului întrerupere probabil mică
Realizarea
Lucrări pe drumul subtraversărilor/ Pierderea capacităţii Fără Foarte Negativă foarte
I.E.8 Sol Îndepărtare sol Negativ Direct Nu Zonal Lungă Ireversibil Mare Redus negativ
expres supratraversărilor productive a solului întrerupere probabil mică
pentru faună
Depunerea
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe poluanílor Alterarea calităţii Fără Foarte Moderat
I.O.1 Sol Negativ Direct Nu Regional Lungă Reversibil Mare Negativă mică
auto drumul expres atmosferici pe solului întrerupere probabil negativ
sol
Activităţi de
deszăpezire şi
Gestionarea Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă foarte
I.O.2 prevenirea îngheţului Sol Negativ Direct Nu Local Lungă Intermitent Probabil Reversibil Mare Redus negativ
precipitaţiilor poluanţi în sol solului habitatelor mică
(inclusiv depozitare
zăpadă)
343
Evaluare impact
Factori Efecte / Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
de mediu Riscuri secundare Negativ impact cumulativ impact
Realizarea organizărilor Alterarea capacităţii Alterarea Fără Foarte Moderat
I.D.1. Amenajări temporare Sol Compactare sol Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mică Negativă mare
de şantier productive a solului habitatelor întrerupere probabil negativ
Realizarea organizărilor Pierderea capacităţii Pierdere de Fără Foarte
I.D.1. Creare platforme Sol Izolare sol Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier productive a solului habitate întrerupere probabil
Realizarea organizărilor Depozitare materiale Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă
I.D.1. Sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Probabil Reversibil Mică Redus negativ
de şantier / deşeuri poluanţi în sol solului habitatelor moderată
Realizarea organizărilor Deversări accidentale Pătrundere Alterarea calităţii Alterarea Negativă
I.D.1. Sol Negativ Direct Nu Local Scurtă Accidental Probabil Reversibil Mică Redus negativ
de şantier de poluanţi pe sol poluanţi în sol solului habitatelor moderată
Aport de sol Îmbunătățirea Fără Foarte
I.D.3. Lucrări de refacere Lucrări de terasament Sol Pozitiv Direct Nu Local Lungă Ireversibil Mică Pozitivă mică Redus pozitiv
fertil calităţii solului întrerupere probabil
Manevrare sol Alterarea calităţii Fără Foarte Negativă foarte
I.D.3. Lucrări de refacere Lucrări de terasament Sol Negativ Direct Nu Local Medie Reversibil Mare Redus negativ
contaminat solului întrerupere probabil mică
Manevrare pământ* - excavaţii, umpluturi, nivelare teren, pe suprafaţa drumului exxpres precum şi depozitare pământ.
344

Pentru evitarea şi reducerea impactului asupra solului şi subsolului vor fi implementate mai multe
măsuri.
Pentru etapa de construcţie sunt recomandate următoarele măsuri:
pentru organizările de şantier, prioritate în procesul de selectare a locaţiilor se va acorda
oricăror spaţii pe care au fost anterior desfăşurate activităţi economice şi care nu ar presupune
afectarea solului şi vegetaţiei naturale;
în cadrul organizărilor de şantier vor fi utilizate cu prioritate soluţii care asigură reducerea
suprafeţelor la nivelul cărora este necesară îndepărtarea vegetaţiei naturale, precum şi
construcţia de fundaţii şi platforme definitive;
stratul de sol vegetal va fi îndepărtat treptat, odată cu avansarea lucrărilor de terasamente. Solul
fertil va fi depozitat în grămezi separate în vederea reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare,
atât la nivelul zonelor cu lucrări temporare cât şi pe suprafaţa zonelor reabilitate la nivelul
lucrărilor permanente;
la alegerea zonelor de depozitare a solului fertil decopertat şi/sau a altor pământuri excavate
se vor evita suprafeţele valoroase din punct de vedere al capacităţii productive a solului
(suprafeţe cu vegetaţie naturală şi terenuri agricole;
coordonarea activităţilor de construcţie (în cadrul aceleiaşi secţiuni precum şi între secţiunile
de proiect) astfel încât să se realizeze o valorificare maximală a pământului excavat cu
minimizarea suprafeţelor şi duratelor de depozitare temporară precum şi a suprafeţelor de
depozitare permanentă a pământului/rocilor ce nu pot fi reutilizate ca materiale de construcţie;
se va evita poluarea solului cu uleiuri şi produse petroliere prin asigurarea funcţionării
corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea operaţiilor de întreţinere în spaţii special destinate;
evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în urma
lucrărilor;
depozitarea temporară pe amplasamente a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum şi a
celor de tip menajer, până la preluarea de către firme specializate în vederea eliminării finale
sau valorificării, se va realiza în recipienţi corespunzători, în spaţii special amenajate;
un Plan de prevenire a eroziunii solului şi de management al peisajului trebuie elaborat în etapa
de proiectare pentru a asigura luarea în considerare a aspectelor privind eroziunea generată de
scurgerea apelor meteorice şi pentru a identifica soluţiile adecvate de colectare şi evacuare a
acestor ape. Soluţiile sunt necesare atât în zona fronturilor de lucru cât şi a organizărilor de
şantier, a gropilor de împrumut şi a zonelor de depozitare a pământului excavat şi vor include
următoarele aspecte:
o zonele de depozitare a materialului excavat vor fi proiectate şi gestionate astfel
încât să asigure controlul antrenării sedimentelor în apele meteorice prin
minimizarea lungimii şi unghiului pantelor;
345
o instalarea unor măsuri locale de control precum garduri de reţinere a sedimentelor

sau decantoare;
o colectarea şi evacuarea apelor meteorice pentru a evita amestecul acestora cu apele
care conţin sedimente.
utilizarea de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru execuţia lucrărilor,
precum şi pentru transportul materialelor şi pentru preluarea şi transportul deşeurilor rezultate
în urma lucrărilor de construcţie;
întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor se vor realiza
în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile sau în interiorul organizărilor
de şantier;
depozitarea substanţelor periculoase şi amenajarea staţiilor de asfalt/ betoane se va face pe
platforme special amenajate, în scopul protejării solului de scurgeri accidentale şi infiltraţii;
respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu
carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;
se va evita ocuparea unor suprafeţe de teren în plus faţă de cele prevăzute prin proiect;
terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor
limita numai la suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;
stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după
finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;
se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului din bazinul de recepţie al cursurilor de
apă pe care se execută lucrările proiectate, astfel încât să se diminueze riscul de viituri, alunecări
de teren în perioada execuţiei;
în cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în
funcţie de tipul de contaminare; organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale
absorbante specifice pentru fiecare tip de material / substanţă care poate cauza poluare în
urma unei gestionări necorespunzătoare;
la finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi aduse la starea iniţială;
se recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la iniţierea lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
zonele care au fost afectate de îndepărtări ale vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător, iar în
zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută;
în zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a
materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni
efectele de alunecare şi eroziune.
Pentru etapa de operare sunt recomandate următoarele:
se vor verifica şi întreţine permanent lucrările de consolidare a terenului;
întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor de întreţinere
se vor realiza în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile;
346
respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu

carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;
monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata
vecinătate a drmului expres, cu informarea autorităţilor competente de mediu şi a primăriilor
în cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Informarea trebuie să conţină detalii cu privire la culturile ce pot pot prezenta risc pentru
sănătatea umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de
concentraţiile de poluanţi identificate.
Pentru etapa de dezafectare sunt recomandate următoarele:

nu vor fi depozitate cantităţi de material obţinute din dezafectarea proiectului sau unor secţiuni
ale proiectului pe sol natural;
depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din demolări se va realiza pe suprafaţa ocupată de
drumul expres şi în cadrul organizărilor de şantier, fără ocuparea unor suprafeţe suplimentare
de teren;
la finalizarea lucrărilor de dezafectare, terenurile afectate vor fi aduse la starea iniţială; se
recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la iniţierea lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
lucrările de refacere ulterior etapei de dezafectare vor avea ca scop refacerea solului la un nivel
similar celui anterior etapei de construcţie şi va ţine cont de particularităţile solului învecinat
de la acel moment.
7.6 GEOLOGIE
evaluarea impactului asupra factorului de mediu Geologie
Semnificaţia impacturilor potenţiale asupra factorului de mediu Geologie a fost analizată pe baza a
două criterii: sensibilitatea zonelor de implementare şi magnitudinea schimbărilor propuse de proiect,
conform indicaţiilor metodologice generale prezentate în Capitolul 3.

Clasele de sensibilitate utilizate în evaluare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-19 Matricea de apreciere a sensibilităţii pentru componenta Geologie
Rezervaţii ştiinţifice desemnate pentru protecţia valorilor geologice, paleontologice
Foarte mare sau speologice.
Zone importante pentru cercetare geologică, paleontologică sau speologică.
Rezervaţii naturale desemnate pentru conservarea valorilor geologice, paleontologice
Mare sau speologice.
Geoparcuri desemnate şi recunoscute în Reţeaua Globală a Geoparcurilor.
347
Zone cu potenţial de a fi desemnate rezervaţii ştiinţifice pentru protecţia valorilor
geologice, paleontologice sau speologice.
Geoparcuri în curs de desemnare sau desemnate la nivel naţional şi neincluse în
Reţeaua Globală a Geoparcurilor.
Moderată
Zone cu istoric de exploatare geologică.
Zone cu elemente geologice valoroase, care au potenţial de a deveni geoparcuri.
Zone importante din punct de vedere petrografic sau al prezenţei mineralelor
Mică
valoroase ca resursă.
Foarte mică/ Zone fără trăsături geologice deosebite şi în care nu sunt prezente materiale de
Nesensibilă interes paleontologic.

Clasele de magnitudine utilizate în evaluare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-20 Matricea de apreciere a magnitudinii pentru componenta Geologie
Magnitudinea modificării Descriere
Foarte mare Pierderea sau alterarea a ≥20% din resursa geologică identificată.
Mare Pierderea sau alterarea a 10 - 20% din resursa geologică identificată.
Negativ
Moderată Pierderea sau alterarea a 5 - 10% din resursa geologică identificată.

Mică Pierderea sau alterarea a 2,5-5% din resursa geologică identificată.
Foarte mică Pierderea sau alterarea a <2,5% din resursa geologică identificată.
Nicio modificare decelabilă Modificări care nu influenţează resursa geologică.
Foarte mică Modificări care îmbunătăţesc <2,5% din resursa geologică identificată.
Mică Modificări care îmbunătăţesc 2,5-5% din resursa geologică identificată.
Pozitiv
Moderată Modificări care îmbunătăţesc 5-10% din resursa geologică identificată.

Mare Modificări care îmbunătăţesc 10-20% din resursa geologică identificată.
Foarte mare Modificări care îmbunătăţesc ≥20% din resursa geologică identificată.

Execuţia lucrărilor pentru realizarea drumului expres Craiova – Piteşti va genera impact asupra
mediului geologic în special în cazul: realizării pilelor şi culeelor pentru poduri.
În cazul celorlalte elemente ale drumului expres, lucrările vor fi realizate cu afectarea superficială a
straturilor de sol (până la adâncimea de 2 – 4 m) astfel încât nu vor avea impact asupra mediului
geologic. De asemenea, în perioada de operare a drumului expres nu va fi generat impact asupra
mediului geologic.
În cazul realizării pilelor şi culeelor pentru poduri impactul asupra mediului geologic este redus datorită
magnitudinii acestor lucrări: suprafaţă mică ocupată, volum mic excavat, adâncime relativ mică a
lucrărilor.
În concluzie, este estimat că în etapa de execuţie, impactul general asupra componentei geologice va
fi scazut.
În etapa de operare a proiectului, nu sunt considerate probabile efecte asupra componentei geologice
a mediului.
Similar, în etapa de dezafectare, nu sunt considerate probabile efecte asupra componentei geologice.
348
Tabelul nr. 7-21 Evaluarea impactului potenţial asupra geologiei subsolului

Evaluare impact
Modificări Pierderi din
Lucrări de Fără Negativă Moderat
I.E.4 Manevrare pământ* Geologie structurale datorate substratul Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
terasamente întrerupere moderată negativ
execuţiei debleelor geologic
Modificări Alterarea
Lucrări de Fără
I.E.5 Construire poduri Geologie structurale datorate substratului Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mică Negativă mică Redus negativ
artă întrerupere
execuţiei fundaţiilor geologic
Modificări Alterarea
Lucrări de Realizarea zidurilor de Fără Negativă foarte
I.E.6 Geologie structurale ale substratului Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mică Redus negativ
consolidare apărare / de sprijin întrerupere mică
substratului geologic
Realizarea
Lucrări pe Modificări Alterarea
subtraversărilor/ Fără Negativă foarte
I.E.8 drumul Geologie structurale datorate substratului Negativ Direct Nu Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
supratraversărilor întrerupere mică
expres execuţiei fundaţiilor geologic
pentru faună
349

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie se vor implementa următoarele măsuri:
în timpul execuţiei lucrărilor vor fi luate măsuri de sprijinire şi consolidare a zonelor
susceptibile de prăbuşire sau alunecare;
metodologia de realizare a lucrărilor de construcţie va include tehnici care să incorporeze
evaluarea riscurilor pentru excavaţii şi cerinţe pentru stabilitatea pantelor, atât în interiorul
cât şi în exteriorul limitei de proiect (inclusive în zona organizărilor de şantier, a gropilor de
împrumut şi a zonelor de depozitare a pământului excavat);
în zonele cu acoperire slabă, lucrările vor fi executate prin metoda săpăturii deschise;
în situaţia în care va fi interceptată pânza freatică vor fi luate măsuri de drenare şi corectare
corespunzătoare;
taluzurile vor fi amenajate pentru asigurarea stabilităţii şi vor fi înierbate.
În perioada de operare a drumului expres principala măsură care trebuie implementată este urmărirea
în timp a elementelor de structură ale podurilor pentru a identifica şi remedia eventualele
neconformităţi şi a preveni producerea unor incidente.
În situaţia producerii unor accidente cu deversarea în mediu a unor poluanţi, se va apela la serviciile
unei firme specializate în depoluări.
Pentru perioada de dezafectare sunt recomandate: limitarea lucrărilor la limita de construcţie a
drumului expres, neafectarea unor zone suplimentare ale componentei geologice şi evitarea utiizării
unor tehnologii intruzive, care să afecteze componenta geologică.
7.7 BIODIVERSITATEA
evaluarea impactului asupra componentelor de
Biodiversitate
Indicaţiile metodologice generale se regăsesc în Capitolul 3 al prezentului studiu, aspecte particulare
ale evaluării impactului asupra componentelor de biodiversitate fiind punctate în secţiunile de mai jos

Sensibilitatea zonelor în care implementarea proiectelor poate genera impacturi a fost stabilită ţinându-
se cont de importanţa în ceea ce priveşte sistemele de clasificare a unor zone delimitate spaţial şi a
componentelor biotice şi abiotice care le definesc, reglementate prin legislaţia europeană şi naţională
privind importanţa ştiinţifică, conservativă, naturală, ecologică şi sozologică.
350
Tabelul nr. 7-22 Clasele de sensibilitate utilizate în evaluarea impactului asupra componentelor de
biodiversitate
Rezervaţii ştiinţifice;
Zone de protecţie strictă şi zone de protecţie integrală din interiorul ariilor naturale
protejate de interes naţional;
Foarte mare Păduri virgine;
Zone de sălbăticie;
Habitate prioritare;
Habitate ale speciilor prioritare, periclitate, critic periclitate.
Habitate Natura 2000 şi habitate ale speciilor Natura 2000 aflate în interiorul limitelor
siturilor Natura 2000;
Rezervaţii naturale;
Monumente ale naturii;
Arii naturale protejate de interes judeţean şi local;
Zone tampon (zone de conservare durabilă, zone de management durabil) din interiorul
Mare
ariilor naturale protejate de interes naţional;
Zone umede de importanţă internaţională;
Zone importante pentru păsări (IBA);
Coridoare ecologice;
Habitate critice ale speciilor de interes comunitar şi naţional;
Habitate critice ale speciilor vulnerabile şi aproape ameninţate.
Zone de dezvoltare durabilă din interiorul ariilor naturale protejate de interes naţional;
Habitate favorabile pentru speciile de interes comunitar şi naţional, aflate în afara ariilor
naturale protejate (speciile sunt abundente/ nou consemnate; sunt identificate culoare
principale de migraţie);
Moderată
Pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV), pajişti importante pentru păsări, pajişti importante
pentru fluturi, livezi tradiţionale, cu fâneţe, din zona colinară şi de munte;
Ecosisteme semi-naturale care nu fac obiectul conservării (ex.: rezervaţii semincere, parcuri
dendrologice, parcuri şi grădini urbane etc.).
Habitate antropizate (ex.: plantaţii, culturi agricole, terenuri agricole abandonate,
Mică comunităţi vegetale ruderale etc.) fără obiective de management şi fără prezenţa speciilor
de interes conservativ.
Foarte mică Habitate aflate în interiorul comunităţilor umane, puternic influenţate de activităţile
/Nesensibilă acestora (ex.: peluze, terenuri virane etc.).
Evaluarea impactului potenţial generat de proiect asupra elementelor de biodiversitate se concentrează

asupra componentelor cu sensibilitatea cea mai ridicată raportat la ansamblul teritoriului în care
proiectul va fi realizat şi a naturii lucrărilor de construcţie, respectiv: siturile Natura 2000, habitatele
naturale şi speciile protejate de interes comunitar şi naţional, habitatele naturale cu valoare ecologică
ridicată (ex. ecosistemele forestiere, de pajişte), ecosistemele acvatice (corpurile de apă de suprafaţă) şi
speciile şi habitatele dependente de acestea.
Lucrările propuse în cadrul proiectului pot afecta următoarele zone conform claselor de sensibilitate:
zone cu sensibilitate mare: habitate de interes comunitar şi habitate favorabile speciilor de interes
comunitar, incluse în interiorul limitelor siturilor Natura 2000, Rezervaţia Naturală;
zone cu sensibilitate moderată: zone de margine de drum, pajişti şi tufărişuri care prezintă favorabilitate
pentru specii de faună de interes comunitar şi naţional;
zone cu sensibilitate mică: zone antropizate – margini de drum, islazuri, zone din interiorul localităţilor
etc.
351

Bidimensionalitatea evaluării de impact analizează elementele sensibile (zone delimitate spaţial şi
receptori), potenţial a fi afectate de implementarea investiţiilor propuse, din perspectiva gradului de
magnitudine exprimat prin valoarea modificărilor generate sub aspect negativ şi pozitiv pentru toate
componentele de biodiversitate considerate relevante în cadrul proiectului – situri Natura 2000,
habitate şi specii de interes comunitar, habitate şi specii de interes naţional, elemente dendrologice
relevante. Magnitudinea modificărilor reflectă în mod direct valoarea de potenţial generator de impact
a unui tip de investiţie propus/ activitate. În tabelul următor sunt redate câte cinci clase de magnitudine
cu valoare negativă, respectiv pozitivă, fiind luată în considerare şi situaţia în care un tip de intervenţie/
acţiune nu influenţează şi/ sau nu propune modificări la nivelul componentei de biodiversitate
analizată.
Tabelul nr. 7-23 Clasele de magnitudine utilizate în evaluarea impactului asupra componentelor de
biodiversitate
Magnitudine Biodiversitate
Acţiuni care împreună cu alte presiuni şi ameninţări conduc la afectarea componentei
Foarte
biologice cu depăşirea pragurilor stabilite pentru menţinerea stării bune de conservare (în
mare
lipsa pragurilor, afectarea a ≥ 20% din componenta biologică)
Mare biologice cu depăşirea a 50% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea stării bune de
conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a 10-20% din componenta biologică)
Negativă

Moderată biologice cu 25 – 50% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare
(în lipsa pragurilor, afectarea a 5-10% din componenta biologică)
Mică biologice cu 10 – 25% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare
(în lipsa pragurilor, afectarea a 2,5-5% din componenta biologică)
Foarte mică biologice cu maxim 10% din valoarea prag stabilită pentru menţinerea stării bune de
conservare (în lipsa pragurilor, afectarea a maxim 2,5% din componenta biologică)
Nicio modificare Acţiuni care nu influenţează componentele de biodiversitate sau modificările produse nu
decelabilă sunt decelabile.
Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu maxim 10% din valoarea
Foarte mică prag stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, îmbunătăţirea
a maxim 2,5% din componenta biologică)
Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu 10-25% din valoarea prag
Mică stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, îmbunătăţirea a 2,5-
5% din componenta biologică)
Pozitivă
Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu 25-50% din valoarea prag
Moderată stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, îmbunătăţirea a 5-
Acţiuni care conduc la îmbunătăţirea componentei biologice cu ≥50% din valoarea prag
Mare stabilită pentru menţinerea stării bune de conservare (în lipsa pragurilor, îmbunătăţirea a 10-
Acţiuni care contribuie semnificativ la îmbunătăţirea stării de conservare (trecerea într-o
Foarte
stare de conservare superioară). Dacă nu există praguri, îmbunătăţirea condiţiilor
mare
componentei biologice cu peste 20% faţă de starea iniţială.
352
7.7.2 Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată

Proiectul analizat este propus într-un culoar în care se regăsesc arii naturale protejate de interes
comunitar, naţional. Astfel, traseul viitorului drum expres traversează marginal situl Natura 2000
ROSCI0266 Valea Olteţului, se învecinează cu situl ROSCI0168 Pădurea Sarului (aproximativ 200 m
faţă de proiect), intersectează situl ROSPA0106 Valea Oltului Inferior în două secţiuni şi se
învecinează cu situl ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş (aproximativ 1,3 faţă de proiect).
Din perspectiva unei analize strategice de mediu asupra siturilor Natura 2000 intersectate de proiect,
traseul drumului expres prezintă câteva avantaje importante:
Drumul expres poate reduce impactul cauzat de traficul auto desfăşurat pe DN65 în interiorul
sitului ROSCI0168 Pădurea Sarului, prin preluarea acestuia pe drumul expres şi mutarea lui în afara
limitelor sitului ROSCI0168;
Preluarea traficului auto preponderent pe drumul expres şi implementarea măsurilor de evitare /
reducere a coliziunii faunei sălbatice cu traficul auto va genera o situaţie mai bună (reducerea
numărului de coliziuni) decât cea din prezent în care fauna este direct expusă traficului derulat pe
DN65 şi alte drumuri din zona proiectului;
Proiectul contribuie la o mai bună gestiune a emisiilor poluante, atât în cazul celor atmosferice
(prin fluidizarea traficului auto), cât şi a zgomotului (prin implementarea măsurilor de reducere –
panouri fonoabsorbante) şi a poluanţilor ce pătrund în mediul acvatic (prin pre-epurarea apelor
pluviale).
La nivelul zonelor pe care traseul proiectat al drumului expres Craiova – Piteşti le traversează în
interiorul siturilor Natura 2000, conform informaţiilor incluse în Planurile de management, a fost
identificat un tip de habitat forestier de interes comunitar, respectiv 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de
Salix alba şi Populus alba, în situl ROSCI0266 Valea Olteţului. Un alt tip de habitat a fost identificat în
apropiere de limitele traseului drumului expres, respectiv habitatul forestier 91M0 Păduri balcano-
panonice de cer şi gorun, la o distanţă de aproximativ 200 m, în partea de sud a sitului ROSCI0168
Pădurea Sarului. Habitatul 91F0 menţionat în Formularul standard al sitului ROSCI0266 nu a fost
identificat în sit, prezenţa acestuia fiind incertă.
Procentul obţinut prin raportarea suprafeţei pierdute ale habitatului la dimensiunile totale ale acestui
tip de habitat la nivel de sit este redus, speciile caracteristice ale acestui tip de habitat nu pot fi afectate
semnificativ de către speciile invazive sau diverse poluări accidentale şi nu va fi împiedicată atingerea
valoarii ţintă a parametrului volum lemn mort pe sol sau pe picior, astfel încât nu se consideră că
proiectul ar putea genera un impact semnificativ asupra habitatului.
Singurul sit din zona proiectului care a fost desemnat pentru a proteja specii de plante este situl
ROSCI0266 Valea Olteţului, care protejază specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, dar care nu
a fost observată în zona proiectului, drept urmare, proiectul nu are un impact negativ asupra speciei.
Situl ROSCI0168 Pădurea Sarului, nu a fost desemnat pentru protejarea speciilor de plante.
Dintre speciile de nevertebrate de interes comunitar, specia Ophiogomphus cecilia este prezentă în situl
ROSCI0266 Valea Olteţului, iar speciile Cerambyx cerdo, Euphydryas maturna, Lucanus cervus, Morimus asper
funereus sunt în situl ROSCI0168 Pădurea Sarului. Dintre acestea, doar habitatul favorabil al speciei
Ophiogomphus cecilia este intersectat de proiect, celelalte fiind în situl ROSCI0168, care nu este intersectat
353
de proiect. Impactul proiectului asupra acestor specii este nesemnificativ (la speciile din ROSCI0168
impactul fiind doar din cauza posibilei coliziuni cu traficul).
Specii de peşti de interes comunitar sunt doar în situl ROSCI0266 Valea Olteţului. Proiectul
intersecteză râul Olteţ unde se găseşte habitat favorabil pentru cele patru specii de peşti de interes
comunitar. Împactul proiectului asupra speciilor de peşti de interes comunitar este nesemnificativ.
Dintre speciile de herpetofaună de interes comunitar, în situl ROSCI0266 sunt prezente următoarele:
Bombina bombina, Triturus cristatus (nu a fost identificată în sit), Emys orbicularis (nu a fost identificată în
zona proiectului). Dintre acestea proiectul intersectează habitatul favorabil al speciei Bombina bombina,
însă impactul generat de proiect asupra acesteia este nesemnificativ. La nivelul sitului ROSCI0168 este
prezentă doar specia Triturus cristatus, însă aceast nu se află în apropierea proiectului, astfel că acesta
nu generează un impact negativ asupra speciei.
Din punct de vedere al mamiferelor, specia Lutra lutra este prezentă atât în situl ROSCI0266, cât şi în
situl ROSCI0168, iar proiectul intersectează habitat favorabil al speciei (râurile Olteţ şi Bârlui), însă
impactul este nesemnificativ (la ROSCI0168 putând fi posibil un impact nesemnificativ doar din cauza
coliziunii cu traficul). În situl ROSCI0266 mai este prezentă şi specia Rhinolophus hipposideros, dar
proiectul nu intersectează habitatul favorabil al acestei specii, putând exista un potenţial risc doar din
cauza coliziunii cu traficul auto, însă este nesemnificativ.
Din punct de vedere al speciilor de păsări, proiectul intersectează un sit Natura 2000 de tip SPA
(ROSCI0106) şi se învecinează cu situl ROSPA0062. Importanţa sitului ROSPA0106 este conferită
de prezenţa a 92 specii de păsări menţionate în Formularul Standard, dintre care 14 se regăsesc în
Anexa I Directiva Păsări. Importanţa sitului ROSPA0062 este conferită de prezenţa a 167 specii de
păsări menţionate în Formularul Standard al sitului, dintre care 24 specii din Anexa I Directiva Păsări.
Proiectul are impact asupra speciilor de păsări, la nivelul sitului ROSPA0106, fiind un impact
semnificativ generat de coliziunea cu traficul rutier, iar nesemnificativ pentru ceilalţi parametrii.
Proiectul generează un impact asupra păsărilor din situl ROSPA0106 cauzat doar de coliziunea cu
traficul rutier. Impactul este semnificativ doar pentru unele specii dependente de habitatele terestre
deschise (în zona proiectului existând terenuri agricole, pe care speciile de păsări le pot utiliza ca habitat
de hrănire), pentru celelalte specii, fiind nesemnificativ.
Evitarea şi reducerea impactului asupra habitatelor/ speciilor de interes comunitar, atât în etapa de
construcţie, cât şi în etapa de operare a avut în vedere propunerea celor mai bune măsuri.
Atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de operare au fost identificate situaţii în care
activitatea speciilor poate fi perturbată ca urmare a prezenţei antropice, în principal prin intermediul
zgomotului, al sistemelor de iluminat şi al gestiunii deşeurilor. Au fost propuse măsuri pentru
reducerea acestora (reducerea nivelului de zgomot, reducerea atractivităţii generate de sursele de
iluminat şi de spaţiile de colectare a deşeurilor).
În lipsa unor măsuri, traficul auto desfăşurat pe drumul expres poate conduce la creşterea ratei de
mortalitate a majorităţii speciilor studiate. Reducerea riscului de mortalitate se va realiza prin aplicarea
unui set de măsuri, dedicate fiecărui grup de specii. În cazul speciilor zburătoare (insecte, păsări, lilieci)
măsurile propuse se bazează în principal pe instalarea de panouri anticoliziune şi fonoabsorbante.
Aceste fiind eficiente şi în cazul celorlate specii de interes comunitar prezente în siturile intersectate
sau învecinate cu proiectul.
354
Implementarea măsurilor de evitare şi reducere a coliziunii vor asigura evitarea apariţiei unui impact
semnificativ asupra efectivelor populaţionale, îndeosebi în cazul speciilor de nevertebrate zburătoare,
păsări şi mamifere.
Studiul de evaluare adecvată a identificat necesitatea implementării unui număr de 22 măsuri ce pot
asigura menţinerea unui impact rezidual nesemnificativ. Pentru validarea eficienţei măsurilor de evitare
şi reducere a fost propus un program de monitorizare care include prevederi atât pentru perioada de
construcţie cât şi pentru perioada de operare. Implementarea programului de monitorizare este
esenţială pentru a putea asigura implementarea corectă şi funcţionalitatea măsurilor de evitare şi
reducere a impactului.
7.7.3 Impactul prognozat asupra biodiversităţii pentru întreg

traseul drumului expres
Evaluarea impactului prognozat asupra componentei de mediu „Biodiversitate” a fost realizată pe baza
intervenţiilor care vor fi realizate la nivelul proiectului, a efectelor şi a potenţialelor impacturi generate
de acestea asupra elementelor cadrului natural (elemente naturale importante din punct de vedere
conservativ şi ecologic), dar şi antropic, de pe întreg teritoriul străbătut de autostradă. Analiza a cuprins
toate cele trei etape ale proiectului (Construcţie, Operare şi Dezafectare), accentul fiind adresat asupra
primelor două etape, fiind de aşteptat ca etapa de Operare să aibă o durată cât mai extinsă în timp, iar
etapa de Dezafectare să fie considerată cu un orizont de implementare cât mai distanţat în timp.
Considerând concluziile Studiului de Evaluare adecvată redate în secţiunea anterioară, analiza
impactului prognozat nu a reluat detalierea de la nivelul ariilor naturale protejate, ci a vizat o abordare
mai largă, care a umărit să identifice existenţa unor elemente de sensibilitate la nivelul zonelor aflate
în afara limitelor ariilor naturale portejate, asupra cărora lucrările de construcţie şi funţionarea
proiectului ar putea genera potenţiale impacturi.
Formele de impact analizate asupra biodiversităţii au fost grupate în următoarele categorii:
A. Pierderea habitatelor: această formă de impact afectează toate componentele biodiversităţii,
apărând în principal în cadrul etapei de construcţie şi menţinându-se pe toată durata perioadei
de operare. Impactul generat este pe termen lung, având cel mai probabil un caracter
ireversibil.
Pierderea de habitat are loc în principal la nivelul ecosistemelor terestre, dar poate avea loc şi
în mediul acvatic, fiind exprimată prin orice suprafaţă terestră sau acvatică pe care habitatele
iniţiale nu se mai pot reinstala şi nu mai poate fi utilizată de speciile de faună sau floră
caracteristice în scopul asigurării condiţiilor de existenţă, reproducere, hrănire şi adăpost.
B. Alterarea (degradarea) habitatelor: această formă de impact apare ca urmare a modificărilor
fizice, chimice şi biologice produse la nivelul habitatelor terestre şi acvatice, şi include acele
modificări structurale şi funcţionale care conduc la scăderea capacităţii de suport a acestora
(de exemplu, populaţii ale speciilor de floră de interes comunitar suferă modificări ca urmare
a scăderii suportului trofic sau al creşterii competiţiei cu specii alohtone/ invazive). În timp,
habitatele alterate pot conduce la pierderi de habitate pentru speciile de interes comunitar.
355
Alterarea habitatelor reprezintă, în linii largi, un proces de pierdere temporară sau pe termen
lung a calităţilor iniţiale, caracteristice, ale zonelor afectate, exprimat prin acele transformări
care diminuează atât structura şi compoziţia acestora, cât şi favorabilitatea pentru speciile de
faună. Alterarea habitatelor se referă atât la tipurile de habitate Natura 2000, cât şi la
habitatele speciilor (medii definite prin factori abiotici şi biotici, în care speciile trăiesc în
orice stadiu al ciclului biologic).
În etapa de construcţie, alterarea habitatelor apare atât pe suprafeţele pe care se intervine cu
lucrări, cât şi în zonele învecinate acestora. În etapa de funcţionare, alterarea habitatelor se
produce în principal pe suprafeţele afectate de prezenţa poluanţilor.
C. Fragmentarea habitatelor: formă de impact care afectează atât habitatele, cât şi speciile, care
apare în etapa de construcţie, dar se poate manifesta pe toată durata etapei de operare. În cazul
faunei sălbatice au fost avute în vedere cele două componente care generează fragmentarea
habitatelor:
o Barierele fizice – în principal elemente construite care împiedică deplasarea liberă a
indivizilor;
o Barieră „comportamentală” – densitatea traficului şi a dezvoltărilor secundare create
în apropierea autostrăzii care determină apariţia unui comportament de evitare. Bariera
comportamentală poate fi resimţită şi de unele din speciile zburătoare (nevertebrate,
păsări, lilieci).
Prin construirea unui proiect de infrastructură rutieră, este afectată (redusă) permeabilitatea
habitatelor (trăsătură a peisajului care indică gradul în care fauna sălbatică se poate deplasa
liber în teritoriu), ceea ce împiedică deplasarea naturală a speciilor de faună (factor cheie în
supravieţuirea speciilor şi menţinerea populaţiilor viabile) şi determină izolarea habitatelor.
Proiectele de infrastructură de tip autostradă pot reprezenta bariere permanente în absenţa
unor măsuri constructive care să permită subtraversarea şi/ sau supratraversarea
infrastructurii de către fauna sălbatică.
D. Perturbarea activităţii speciilor de faună: formă de impact asociată prezenţei şi activităţii
umane, apare atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de operare. În cazul realizării unui
proiecte de infrastructură rutieră, principalele cauze care conduc la perturbarea activităţii
speciilor de faună sunt reprezentate de zgomot şi vibraţii, iluminatul artificial sau deplasarea în
viteză a vehiculelor (perturbare vizuală). În mod convenţional, în acest raport, emisiile de
poluanţi atmosferici sau emisiile de poluanţi în corpurile de apă au fost considerate exclusive
în cadrul “alterării habitatelor”.
Această formă de impact se poate extinde până la distanţe considerabile faţă de culoarul
arterei rutiere, iar cele mai importante cauze sunt:
o Creşterea nivelului de zgomot – perturbarea prin zgomot afectează nu doar
cuibărirea, ci şi comunicările inter- şi intraspecifice, reproducerea sau hrănirea
animalelor sălbatice;
o Iluminatul artificial – afectează creşterea plantelor, activităţile de cuibărire şi hrănire
ale anumitor specii de păsări, sau poate induce modificări comportamentale în
356
activitatea unor specii nocturne, precum nevertebratele, amfibienii, păsările sau liliecii.
Iluminatul artificial reprezintă o cauză şi pentru creşterea mortalităţii datorate coliziunii
indivizilor cu traficul auto, ca urmare a atractivităţii pe care o reprezintă sursele de
iluminat pentru pradă (nevertebrate) şi prădător (lilieci, păsări).
E. Reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor de faună, ca urmare a creşterii
mortalităţii acestora: această formă de impact se poate manifesta atât direct, datorată
coliziunii cu traficul auto, cât şi indirect, cauzată de modificarea condiţiilor de habitat (ex.
alterări hidro-morfologice ce conduc la modificarea regimului oxigenului în apă şi, astfel, la
mortalitatea anumitor specii acvatice).
Mortalitatea apare în mod direct în primul rând în perioada de operare, dar accidental poate
apărea şi în etapa de construcţie (în urma acţiunii utilajelor tehnologice, a mijloacelor de
transport sau decopertărilor şi manevrării maselor de pământ. Speciile cele mai sensibile la
efectul de barieră şi mortalitatea cauzată de traficul specific unei autostrăzi, sunt (Iuell et al.,
2003):
o Speciile rare cu populaţii locale de dimensiuni mici şi teritorii individuale extinse,
precum carnivorele mari;
o Speciile cu deplasări migratorii zilnice sau sezoniere între habitatele locale (ex. speciile
de amfibieni);
o Speciile care realizează deplasări migratorii sezoniere pe distanţe mari între cartierele
de iernare şi cele estivale;
o Dar şi speciile care utilizează suprafaţa arterelor rutiere şi zonele adiacente în căutare
de hrană, precum şi speciile necrofage, atrase pe carosabil de victimele coliziunilor.
Speciile afectate de mortalitatea directă sunt în principal nevertebratele, amfibienii, reptilele, păsările
şi mamiferele.
Pentru etapa de construcţie, impactul prognozat se datorează în principal lucrărilor de construcţie. În
etapa de construcţie proiectul va genera două forme de impact principale: pierdere de habitat şi alterare
de habitat. Vor exista de asemenea şi perturbări temporare ale activităţii speciilor, datorate zgomotului
generat de şantierul realizat pentru construcţia drumului expres. Principalele categorii de habitate
pierdute ca urmare a realizării proiectului sunt: terenuri agricole, zone forestiere, păşuni, zone urbane
sau zone cu viţă de vie.
Etapa de operare
În etapa de operare, principalele forme de impact resimţite sunt fragmentarea habitatelor favorabile
ale speciilor şi reducerea efectivelor populaţionale ale acestora, ca urmare a coliziunii cu traficul auto.
Pentru analiza nivelului de fragmentare şi a riscului de mortalitate, au fost analizate atât zonele
importante din punct de vedere al biodiversităţii (zone de coridor ecologic), cât şi nivelul de
permeabilitate al drumului propus, în situaţia neimplementării măsurilor.
357
Conectivitatea habitatelor
Construirea unui element de infrastructură liniară, precum un drum expres sau o autostradă, unde se
preconizează un trafic intens, cu o viteză de rulare ridicată, poate genera un efect de barieră genetică
şi comportamentală pentru un număr mare de specii din zonă (Hlaváč and Anděl 2002). Pentru a
analiza aceste efecte, au fost consultate fişele siturilor Natura 2000 învecinate proiectului (ROSCI0266
– Valea Olteţului şi ROSCI01168 Pădurea Sarului) şi au fost selectate specii care pot fi afectate de
proiect şi care sunt reprezentative pentru habitatele de câmpie şi podiş. Aceste specii pot avea caracter
de tip umbrelă, protejând modul lor de dispersie şi migraţie, se pot asigura condiţii optime şi pentru
alte specii protejate din zonă. Speciile de interes au fost: un mamifer mare terestru: Cervus elaphus, un
mamifer acvatic (Lutra lutra) şi două nevertebrate (Lucanus cervus – dispersie aeriană şi Morimus funereus
– dispersie terestră).
Conectivitatea habitatelor speciilor focale a fost procesată utilizând date empirice comportamentale,
extrase din literatura de specialitate (ACDB 2013; B. H. McRae 2006; Theobald et al. 2012) şi din
interpretări realizate de către experţi în mamifere şi nevertebrate. Informațiile au fost procesate spaţial,
în mediul ArcGIS ESRI 10.6.1, cu ajutorul extensiilor Gnarly Tools şi Linkage Mapper (A. J. Shirk
and McRae 2013; A. Shirk, McRae, and Platt 2014; B. McRae and Kavanagh 2012; B. H. McRae, Shah,
and Mohapatra 2013). Prin aceste modele, informaţiile spaţiale au putut fi clasificate pentru a genera
suprafeţe de tip raster, cu valori ale habitatului optim şi a rezistenţei la mişcare impuse de habitat
(Error! Reference source not found.). Au fost extrase nuclee pentru fiecare specie, care reprezintă
potenţiale teritorii optime, de dimensiuni extrase din literatură, apoi au fost generate modele de
conectivitate, unind acele nuclee între ele şi generând least cost path-uri (LCP) sau căi de comunicare
care consumă cea mai puţină energie per deplasare, evitând bariere aproape impenetrabile pentru
specie. În acest context, au fost clasificate: utilizarea terenului (digitizare 1:5000), infrastructura de
transport existentă, tipul de relief: culme, vale, versant – TPI – Topographic Position Index (Jensen
Ecology Toolbox – Topography tools), reţeaua naturală şi antropică de ape, tradusă în clase de distanţă
şi distanţa faţă de pădure (Error! Reference source not found., Error! Reference source not
found., Error! Reference source not found., Error! Reference source not found., Error!
Reference source not found.). Au fost atribuite note pentru potenţialul de habitat optim per specie,
pe o scară de la 0 la 1, 0 fiind habitat nefavorabil şi rezistenţe pe o scara de la 0 la 100, 100 fiind valoare
impenetrabilă în dispersie.
Modelele privind speciile cu dispersie mare, precum Lutra lutra şi Cervus elaphus au fost realizate într-
un poligon paralel cu zona de studiu, cu lăţimea de 65 km şi lungimea de 150 km, iar modelele pentru
speciile de nevertebrate au fost realizate pe o suprafaţă de 5 km tampon (buffer) faţă de axul proiectului
studiat (10 km lăţime), având marginile curbate.
Specia Lutra lutra este nativă şi are o răspândire largă, pe cursul râurilor, fie antropice sau naturale.
Condiţiile de mediu optime sunt: existenţa unui curs de apă populat cu peşte şi existenţa unor maluri
naturale în care se poate adăposti. Mişcările speciei se pot realiza pe lungimi de câţiva km, atât pe uscat
dar şi pe apă. Pe uscat aceasta se deplasează relativ greu, având dispersii maxime de 2 km. Pe cursuri
de apă, media deplasărilor poate ajunge la 7.5 km liniari, până la 30 km. Este puternic teritorială, iar
masculii pot realiza dispersii mai lungi în căutarea femelelor. Este sensibilă la amenajări hidrotehnice
358
noi, putând să nu utilizeze subtraversări care nu sunt conforme (maluri naturale, distanţe prea lungi în
tunel). Pentru specia Lutra lutra, au fost calculate nuclee având un teritoriu minim de 2 km2.
Pentru specia Lucanus cervus, este importantă prezenţa lemnului mort din 100 în 100 m, dar nu mai
mult de 1 km, în dispersie. Acest lucru oferă insule în dispersie şi pot fi folosite drept „steping stones”
(Thomaes et al. 2018). Poate realiza dispersia în zbor, ceea ce îi oferă o capacitate mai mare de
adapatare.
Pentru specia Morimus funereus, a fost considerată o dispersie maximă de 500 m, având în vedere
experimentele realizate în Italia (Hardersen et al. 2017). Specia este terestră, iar capacitatea limitată de
dispersie o face să nu reuşească să colonizeze habitate potenţial optime, astfel distribuţia nu este
cunoscută, însă se cunoaşte faptul că este xilofagă şi preferă păduri bătrâne.
Cervus elaphus este un cervid de talie mare şi o specie socială. Populează habitate forestiere, cu o
diversitate mare de spaţii deschise. Realizează două tipuri de mişcări, sezoniere pentru hrană şi dispersii
în ceea ce priveşte reprdoucerea. Ambele sunt realizate pe distanţe relativ scurte, de maxim 50-60 km.
Există migraţiii spontane care pot mişca mase mari din populaţie, în cazul lipsei de hrană raportată la
numărul mare de indivizi din habitat. Nucleele pentru Cervus elaphus au fost alese în funcţie de
dimensiunea pădurii, acestea fiind selectate în teritorii cu suprafeţe forestiere mai mari de 200 hectare.
Specia este puternic influenţată de activitatea umană, dispersia fiind întreruptă cu uşurinţă de drumuri.
Figurile din continuare prezintă zonele nucleu şi zonele principale de deplasare ale speciilor, conform
modelării de conectivitate realizate pentru acest raport.
Figura nr. 7-21 Model conectivitate habitat pentru specia Cervus elaphus – tip accesibilitate şi LCP –
least cost path – căile cele mai uşoare pentru dispersie
359
Figura nr. 7-22 Model conectivitate habitat pentru specia Lutra lutra – tip accesibilitate şi LCP –
least cost path – căile cele mai uşoare pentru dispersie
Figura nr. 7-23 Model conectivitate habitat pentru specia Lucanus cervus – tip accesibilitate şi LCP
– least cost path – căile cele mai uşoare pentru dispersie
360
Figura nr. 7-24 Model conectivitate habitat pentru specia Morimus funereus – tip accesibilitate şi
LCP – least cost path – căile cele mai uşoare pentru dispersie
Rezultatele privind specia Cervus elaphus arată o interesecţie cu 6 conexiuni LCP şi o suprapunere cu
un nucleu (Pădurea Pârvu Roşu – localitatea Podu Broşteni). Pornind dinspre Craiova înspre Piteşti,
intersecţiile cu LCP-uri se regăsesc în aproprierea localităţilor Balş, Milcovu din Vale, Jitaru – Negreni,
Pădurea Gănii, valea râului Vedea, Lunca Corbului – Pădureţi, şi Cerbu – Podu Broşteni. Acestea se
distribuie în zona văilor împădurite.
Pentru specia Lutra lutra, conectivitatea se realizează liniar, în lungul văilor, cu o intersecţie a unui
nucleu în apropiere de localitatea Balş, Râul Olteţ, un nucleu pe Râul Olt, cu potenţiale alte intersecţii
în zonele Râului Vedea şi Pârâului Mîrghia.
Specia Lucanus cervus dispune de un număr mare de nuclee, cu 49 dintre cele 276 de conexiuni LCP
intersectate cu axul drumului.
Specia Morimus funereus conţine 44 de intersecţii din totalul de 253 conexiuni LCP din zona de studiu.
Permeabilitatea drumului expres

Fragmentarea habitatelor naturale pentru speciile de faună şi floră sălbatică este una din principalele
cauze ale pierderii diversităţii biologice la nivel global. Acest efect generează presiuni de tip barieră,
dar şi perturbări, alterări sau pierderi de habitate naturale. Cel mai puternic efect negativ cauzat de
fragmentarea habitatelor este pierderea diversităţii genetice, care asigură integritate populaţiilor atât la
nivel local cât şi la nivel regional (Bennett 2003). Dispersiile sau migraţiile unor animale, fie pe distanţe
lungi pentru a identifica noi teritorii, fie sezoniere pe distanţe scurte pentru hrană, sunt principalele
361
comportamente care trebuie păstrate în ceea ce priveşte menţinerea permeabilităţii unui proiect de
infrastructură.
În România, au fost realizate o serie de studii privind barierele majore pentru speciile de carnivore
mari dar şi alte specii importante. Un studiu complementar, care tratează problema reţelelor ecologice
(Maanen et al. 2002), identifică potenţiale traversări la nivel general pentru fauna sălbatică, luând în
calcul barierele majore cunoscute în acel moment , iar o abordare mai recentă, care foloseşte metode
similare acestui studiu este proiectul „COREHABS – Coridoare Ecologice pentru habitate şi specii în
România” (corehabs.ro), cu ajutorul căruia au putut fi identificate zone sensibile de trecere pentru
mamifere mari.
Evitarea zonelor cu rol de coridor ecologic şi, dacă acest lucru nu este posibil, crearea structurilor de
trecere reprezintă elemente critice pentru menţinerea conectivităţii între habitatele speciilor de faună,
element esenţial pentru asigurarea unei stări bune de conservare a populaţiilor acestora.
Coridoarele ecologice reprezintă o componentă importantă şi, de obicei, cea mai vulnerabilă a unei
reţele ecologice, asigurând conectivitatea dintre populaţiile speciilor de animale şi plante între
habitatele favorabile, fie că acestea se regăsesc în zone de sălbăticie, în arii naturale protejate sau în
zone modificate antropic.
Asigurarea permeabilităţii drumului expres este necesară pe toată lungimea acesteia, dar este crucială
în zona coridoarelor ecologice.
Funcţionalitatea structurilor de trecere pentru speciile de faună depinde de lungimea, înălţimea şi
lăţimea acestora (corespunzătoare lăţimii drumului traversat).
Pentru dimensionarea optimă a unei subtraversări funcţionale pentru faună a fost stabilit un indice de
deschidere relativă (en: „index of relative openness”), calculat după formula IO = [(lăţime x
înălţime)/lungime]. Conform Jędrzejewski et al. 2009, indicele IO ar trebui să aibă valori mai mari de
0,1 pentru mamifere mici, mai mari de 0,7 pentru mamifere de talie mijlocie şi mai mari de 1,5 pentru
mamifere mari.
Densitatea amplasării structurilor de trecere pentru speciile de faună reprezintă un element decizional
extrem de important în atingerea unui grad optim de permeabilitate. Stabilirea numărului şi tipului de
structuri depinde de speciile ţintă şi de importanţa zonei intersectate atât la nivel local cât şi regional.
Condiţiile privind tipul şi densitatea structurilor de trecere considerate în evaluare, în funcţie de
importanţa pentru speciile de faună a zonelor traversate de drumul expres, sunt cele prezentate în
Nistorescu et al, 2016, adaptate după Anděl P., Hlaváč V. 2002 şi Moţ, R., 2013.
În tabelul următor este prezentat calculul indicelui IO şi este evaluată funcţionalitatea pentru mamifere
a structurilor constructive prevăzute în proiectul drumului expres Craiova-Piteşti.
362
Tabelul nr. 7-24 Analiza permeabilităţii structurilor prevăzute pe traseul drumului expres Craiova – Piteşti
Arie protejată intersectată sau TOATE STRUCTURILE Funcţionalitate Îndeplinirea condiţiilor
Număr de deschideri (poduri
Alte limitări de deplasare (m)
Total limitări de deplasare în
sensuri/ stânga / dreapta)
Distanţa până la o structură

Obstacole care limitează
eliminarea limitărilor de
Observatii sens (ambele

Lungime corectată prin
zona structurilor (m)
Înălţime medie (m)

Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
Mamifere mari Mamifere medii Mamifere mici
început sfârşit
Foarte mică - 0+000 2+014 Fără structură - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Fără Fără
Mică - 2+014 2+016 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 32,2 - 0,1 Minimală 1,72 Da 1,72 Da 1,72 Da
funcţionalitate funcţionalitate
Mică - 3+731 3+785 Pod 54 Valea Ursoaia 3 7 10 44 5,4 24 - 9,9 Bun Foarte bun Foarte bun 2,34 Da 2,34 Da 0,37 Da
Fără Fără
Mică - 4+159 4+161 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 32,2 - 0,1 Minimală 1,97 Da 1,97 Da 1,97 Nu
Pârâul Teslui şi
Mică - 6+127 6+205 Pod 78 drum de 3 12 15 63 5,7 24 - 15 Bun Foarte bun Foarte bun 0,75 Da 0,75 Da 0,75 Da
exploatare
Foarte mică - 6+950 6+992 Pasaj 42 DJ 641 3 7 10 32 5,6 24 - 7,5 Medie Bun Foarte bun 5,37 Da 09 Da 09 Da
Vale Fără
Foarte mică - 7+084 7+096 Pod 12 1 5 5 7 2,9 24 - 0,8 Minimală Medie 5,27 Da 5,27 Da 2,20 Nu
neidentificată funcţionalitate
Fără Fără
Mică - 9+298 9+303 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 35,4 - 0,3 Minimală 36 Da 36 Da 1,44 Da
Fără Fără
Mică - 10+738 10+743 Podeţ dalat 5 - 1 3 3 2 2,2 35,4 - 0,1 Minimală 1,62 Da 1,62 Da 1,62 Da
Valea Lungă şi
Mică - 12+364 12+406 Pod 42 două drumuri 3 9 12 30 6,3 24 - 7,9 Medie Bun Foarte bun 3,23 Da 2,59 Da 2,59 Nu
de exploatare
Vale Fără
Mică - 14+999 15+011 Pod 12 1 3 3 9 3,4 24 - 1,3 Minimală Medie 0,63 Da 0,63 Da 0,63 Da
Vale
Mică - 15+640 15+760 Pod 120 3 4 7 113 8 24 - 37,7 Bun Foarte bun Foarte bun 0,40 Da 0,40 Da 0,40 Da
neidentificată
Mică - 16+161 16+239 Pasaj 78 CF 101 3 7 10 68 6,6 24 - 18,7 Bun Foarte bun Foarte bun 0,36 Da 0,36 Da 0,11 Da
Fără Fără
Mică - 16+601 16+679 Pasaj 78 DN 65 3 12 15 63 5,8 24 - 15,2 Bun Foarte bun Foarte bun 1,41 Da 1,41 Da 11 Da
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Mică - 18+087 18+135 Pod 48 2 0 1,5 46,5 6,3 24 - 12,2 Bun Foarte bun Foarte bun 0,83 Da 0,83 Da 0,37 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 18+909 18+914 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 58,3 - 0,2 Minimală 05 Da 05 Da 05 Da
Pârâul Bălşiţa şi
Mică - 18+963 19+011 Pod 48 drum de 2 0 1,5 46,5 6,6 24 - 12,8 Bun Foarte bun Foarte bun 36 Da 36 Da 1,80 Nu
exploatare
Fără Fără Fără
Mică - 19+999 20+001 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 46,1 - 0,1 27 Da 27 Da 0,81 Da
funcţionalitate funcţionalitate funcţionalitate
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 21+039 21+041 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 34,5 - 0,1 Minimală 13 Da 13 Da 13 Da
363
TOATE STRUCTURILE Funcţionalitate Îndeplinirea condiţiilor

Arie protejată intersectată sau



Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Râul Olteţ şi
zonă
Foarte mică Da 22+067 22+617 Pod 550 drum de 1 65 65 485 12,2 24 246,5 Foarte bun Foarte bun Foarte bun 1,62 Da 1,62 Da 0,52 Da
localitate
exploatare
Fără Fără
Mică Da 23+138 23+140 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 34,5 - 0,1 Minimală 1,10 Da 1,10 Da 0,36 Da
zonă Fără Fără
Foarte mică Da 23+499 23+501 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 34,5 0,1 Minimală 0,74 Da 0,74 Da 0,74 Da
localitate funcţionalitate funcţionalitate
Pârâul Gengea
Mică - 24+241 24+271 Pod 30 şi drum de 1 3 3 27 5,1 24 - 5,7 Medie Bun Foarte bun 11 Da 11 Da 11 Da
exploatare
Mică - 24+988 24+990 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 82,5 - 0,1 0,29 Da 0,29 Da 0,29 Da
Foarte mică - 25+280 25+301 Pasaj 21 DC 155 1 5 5 16 4,9 24 - 3,3 Minimală Medie Foarte bun 0,82 Da 0,82 Da 0,82 Da
Mică - 25+790 25+792 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 48 - 0,1 0,33 Da 0,33 Da 0,33 Da
Mare - 26+118 26+263 Pasaj 145 CF 101 3 6,5 9,5 135,5 8,8 24 - 49,7 Foarte bun Foarte bun Foarte bun 3,64 Da 3,64 Nu 0,72 Da
Moderată - 26+482 26+484 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 63,3 - 0,1 3,42 Da 3,42 Da 0,50 Da
Fără Fără
Moderată - 26+980 26+982 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 32,6 - 0,1 Minimală 2,92 Da 2,92 Da 0,82 Da
Fără Fără
Fără Fără
Moderată - 28+254 28+256 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 36,5 - 0,1 Minimală 1,65 Da 1,65 Da 1,65 Nu
Pârâul Bârlui şi
Moderată - 29+904 30+309 Pod 405 două drumuri 10 7 20,5 384,5 11 24 - 176,2 Foarte bun Foarte bun Foarte bun 1,64 Da 1,64 Da 1,25 Da
de exploatare
Fără Fără
Moderată - 31+560 31+565 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 79,3 - 0,1 Minimală 0,38 Da 0,38 Da 0,38 Da
Vale
neidentificată şi
Moderată - 31+949 31+997 Pod 48 2 0 1,5 46,5 5,7 24 - 11 Bun Foarte bun Foarte bun 1,62 Da 1,62 Da 0,71 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Moderată - 33+614 33+632 Pod 18 Valea Ursului 1 2 2 16 3,6 24 - 2,4 Minimală Medie Foarte bun 5,52 Da 1,33 Da 0,12 Da
Fără Fără
Fără Fără
Fără
Mică - 34+958 34+970 Pod 12 Valea Jugălia 1 0 0 12 2,5 24 - 1,3 Minimală Medie 4,18 Da 0,34 Da 0,34 Da
funcţionalitate
Fără
Mică - 35+309 35+321 Pod 12 Valea Babei 1 0 0 12 1,8 24 - 0,9 Minimală Medie 3,83 Da 3,83 Da 17 Da
funcţionalitate
364




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Pârâul Vaslui
Mică - 39+148 39+188 Pod 40 1 9 9 31 5,7 24 - 7,4 Medie Bun Foarte bun 0,53 Da 0,53 Da 0,53 Da
(Coarneş)
Pârâul Oltişor
(Negrişoara) şi
drum de
exploatare
Pârâul Afluent
Mică - 40+337 40+377 Pod 40 1 4 4 36 2,5 24 - 3,8 Minimală Medie Foarte bun 3,58 Da 3,58 Da 0,48 Da
Oltişor
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Moderată - 42+934 42+936 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 32,6 - 0,1 Minimală 12 Da 12 Da 0,40 Da
Fără Fără
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Moderată - 43+961 43+982 Pod 21 1 0 0 21 4,7 24 - 4,1 Medie Bun Foarte bun 0,23 Da 0,23 Da 0,23 Da
drum de
exploatare
Râul Olt şi
Moderată Da 44+214 45+923 Pod 1709 drum de 41 278 338 1371 10,4 24 - 594,1 Foarte bun Foarte bun Foarte bun 1,50 Da 1,50 Da 1,39 Da
exploatare
Fără Fără
Moderată Da 47+313 47+318 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 48,6 - 0,2 Minimală 0,11 Da 0,11 Da 0,11 Da
Moderată Da 47+427 47+791 Pod 364,5 Pârâul Milcov 9 7 19 345,5 8,4 24 - 120,9 Foarte bun Foarte bun Foarte bun 0,60 Da 0,60 Da 0,60 Da
Foarte mică - 48+314 48+316 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 46,1 - 0,1 07 Da 07 Da 07 Da
Foarte mică - 48+391 48+412 Pasaj 21 DJ 546D 1 7 7 14 5,2 24 - 3 Minimală Medie Foarte bun 0,24 Da 0,24 Da 0,24 Da
Mică - 48+647 48+755 Pasaj 108,5 CF 101 4 3,5 8 100,5 6,8 24 - 28,5 Bun Foarte bun Foarte bun 0,56 Da 0,56 Da 0,28 Da
Fără Fără
CF şi drum de
Mică - 49+314 49+392 Pasaj 78 3 3,5 6,5 71,5 8,2 24 - 24,4 Bun Foarte bun Foarte bun 2,79 Da 2,79 Da 0,76 Da
exploatare
365




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Mică - 50+154 50+156 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 36,5 - 0,1 Minimală 23 Da 23 Da 0,62 Da
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 52+185 52+227 Pasaj 42 DJ 653 3 7 10 32 5 24 - 6,7 Medie Bun Foarte bun 0,24 Da 0,24 Da 0,24 Da
CF 101 şi drum
Mică - 52+464 52+542 Pasaj 78 3 10 13 65 8,2 24 - 22,2 Bun Foarte bun Foarte bun 6,50 Da 3,26 Da 0,90 Da
de exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 53+948 53+950 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 28,8 - 0,2 Minimală 59 Da 1,85 Da 0,60 Da
Fără Fără
Fără Fără
Vale Fără
Mică - 55+798 55+810 Pod 12 1 0 0 12 2,8 24 - 1,4 Minimală Medie 3,23 Da 3,23 Da 0,70 Da
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 59+045 59+066 Pod 21 Pârâul Darjov 1 9 9 12 5,4 24 - 2,7 Minimală Medie Foarte bun 5,40 Da 5,40 Nu 1,86 Nu
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
366




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Valea Vizuinii şi
Mică - 64+465 64+486 Pod 21 drum de 1 0 0 21 7,5 24 - 6,6 Medie Bun Foarte bun 4,19 Da 4,19 Da 0,26 Da
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Valea Bălţaţi şi
Mică - 68+674 68+716 Pod 42 drum de 3 0 3 39 5,1 24 - 8,3 Bun Foarte bun Foarte bun 14 Da 14 Da 14 Da
exploatare
Valea Mogoşeşti
Mică - 69+755 69+875 Pod 120 3 17 20 100 6,9 24 - 28,8 Bun Foarte bun Foarte bun 0,79 Da 0,79 Da 0,79 Da
şi DJ 657C
Mică - 70+663 70+717 Pod 54 Valea Plăpcea 3 10 13 41 4,6 24 - 7,9 Medie Bun Foarte bun 0,92 Da 0,92 Da 0,18 Da
Fără Fără
Foarte mică - 70+898 70+903 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 38,6 - 0,3 Minimală 0,73 Da 0,73 Da 0,73 Da
Pârâul Plapcea
Mică - 71+633 71+687 Pod 54 Mică şi drum de 3 7 10 44 4,7 24 - 8,6 Bun Foarte bun Foarte bun 1,62 Da 1,62 Da 0,86 Da
exploatare
Fără Fără
Mică - 73+303 73+357 Pod 54 Lac 3 29 32 22 3 24 - 2,8 Minimală Medie Foarte bun 22 Da 22 Da 0,19 Da
Fără Fără
Mică - 73+544 73+549 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 32,2 - 0,3 Minimală 1,83 Da 1,83 Da 1,83 Nu
Valea
Aruncătura şi Fără Fără Fără
Mică - 73+908 73+962 Pod 54 3 51 54 0 6 24 - 0 1,42 Da 1,42 Da 1,42 Da
drum de funcţionalitate funcţionalitate funcţionalitate
exploatare
367




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Vale
neidentificată şi
Mică - 75+380 75+401 Pod 21 1 6 6 15 5,8 24 - 3,6 Minimală Medie Foarte bun 1,19 Da 1,19 Da 0,28 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Valea Gura
Isăroaiei şi
drum de
exploatare
Valea
Negrişoara şi
drum de
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 78+554 78+556 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2 32,2 - 0,1 Minimală 11 Da 11 Da 0,43 Da
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 79+478 79+483 Podeţ dalat 5 - 1 0 0 5 2,2 41,9 - 0,3 Minimală 09 Da 09 Da 09 Da
Vale
neidentificată şi
Mică - 79+570 79+591 Pod 21 1 0 0 21 5,1 24 - 4,5 Medie Bun Foarte bun 1,30 Da 1,30 Da 16 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Mică - 80+649 80+651 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 1,8 32,2 - 0,1 Minimală 0,24 Da 0,24 Da 04 Da
Fără Fără
Mică - 80+894 80+936 Pasaj 42 DJ 703 3 7 10 32 6,2 24 - 8,3 Bun Foarte bun Foarte bun 0,34 Da 0,34 Da 0,34 Da
Mică - 81+279 81+342 Pod 63 Râul Vedea 3 8 11 52 5,1 24 - 11,1 Bun Foarte bun Foarte bun 0,31 Da 0,31 Da 06 Da
Fără Fără
Mică - 81+650 81+671 Pod 21 Valea Clicioaia 1 0 0 21 7,9 24 - 6,9 Medie Bun Foarte bun 0,72 Da 0,72 Da 0,33 Da
Fără Fără
Drum de
Mică - 82+395 82+416 Pasaj 21 1 0 0 21 5,1 24 - 4,5 Medie Bun Foarte bun 2,28 Da 2,28 Da 0,64 Da
exploatare
368




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit

Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Mică - 84+691 84+709 Pod 18 1 1 1 17 5,7 24 - 4 Medie Bun Foarte bun 0,82 Da 0,82 Da 0,82 Da
drum de
exploatare
Foarte mică - 85+529 85+571 Pasaj 42 DJ 657B 3 7 10 32 5,8 24 - 7,7 Medie Bun Foarte bun 05 Da 05 Da 05 Da
Mică - 85+623 85+677 Pod 54 Pârâul Vedita 3 32 35 19 5,4 24 - 4,3 Medie Bun Foarte bun 0,62 Da 0,62 Da 0,16 Da
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 86+204 86+206 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 2,2 32,2 - 0,1 Minimală 09 Da 09 Da 09 Da
Drum de
Mică - 86+300 86+321 Pasaj 21 1 0 0 21 5 24 - 4,4 Medie Bun Foarte bun 2,89 Da 2,89 Da 08 Da
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Valea Ulmu
Mică - 89+206 89+224 Pod 18 1 0 0 18 5,4 24 - 4,1 Medie Bun Foarte bun 0,72 Da 0,72 Da 08 Da
Mare
Fără Fără
Fără Fără
Valea Frasinului
Mică - 89+941 89+959 Pod 18 şi drum de 1 0 0 18 5 24 - 3,8 Minimală Medie Foarte bun 1,38 Da 1,38 Da 0,40 Da
exploatare
Fără Fără
369




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Mică - 91+341 91+359 Pod 18 1 0 0 18 7 24 - 5,3 Medie Bun Foarte bun 0,68 Da 0,68 Da 0,68 Da
drum de
exploatare
Valea Marghia
Mică - 92+040 92+160 Pod 120 şi drum de 3 0 3 117 6,3 24 - 30,7 Bun Foarte bun Foarte bun 1,72 Da 1,72 Da 0,19 Da
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
DJ 703B şi
Valea Rogozei
(afluent al râului
Cotmeana)
Fără Fără
Mică - 94+820 94+940 Pod 120 Râul Cotmeana 3 26 29 91 5,9 24 - 22,4 Bun Foarte bun Foarte bun 1,30 Da 1,30 Da 0,21 Da
Fără Fără
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Mică - 96+239 96+251 Pod 12 1 0 0 12 3,8 24 - 1,9 Minimală Medie Bun 58 Da 58 Nu 0,34 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
370




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Valea
Moderată - 101+334 101+397 Pod 63 Bumbuienilor şi 3 0 3 60 6,7 24 - 16,8 Bun Foarte bun Foarte bun 2,34 Da 2,34 Da 0,71 Da
DC 152
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Moderată - 103+739 103+751 Pod 12 1 0 0 12 5,3 24 - 2,7 Minimală Medie Foarte bun 0,20 Da 0,20 Da 0,20 Da
drum de
exploatare
Valea Copacilor
Moderată - 103+954 104+017 Pod 63 şi drum de 3 0 3 60 5,6 24 - 14 Bun Foarte bun Foarte bun 1,50 Da 1,50 Da 0,23 Da
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
drum de
exploatare
Moderată - 106+295 106+325 Pod 30 Râul Teleorman 1 2 2 28 5,7 24 - 6,7 Medie Bun Foarte bun 0,30 Da 0,30 Da 0,13 Da
Fără Fără
Moderată - 106+629 106+671 Pasaj 42 DN 65A 3 7 10 32 4,9 24 - 6,5 Medie Bun Foarte bun 1,16 Da 1,16 Da 0,78 Da
Fără Fără
Moderată - 107+654 107+656 Podeţ dalat 2 - 1 0 0 2 2,2 45,1 - 0,1 0,17 Da 0,17 Da 0,17 Da
Pârâul Albota şi
Moderată - 107+829 107+871 Pod 42 drum de 3 1 4 38 6,6 24 - 10,5 Bun Foarte bun Foarte bun 0,99 Da 0,99 Da 0,81 Da
exploatare
Moderată - 108+179 108+181 Podeţ dalat 2 - 1 0 0 2 1,2 45,1 - 0,1 0,68 Da 0,68 Da 0,50 Da
371




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit
Fără Fără
Vale
neidentificată şi
Moderată - 108+859 108+901 Pod 42 3 0 3 39 4,8 24 - 7,8 Medie Bun Foarte bun 2,29 Da 2,29 Da 0,68 Da
drum de
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Moderată - 111+191 111+269 Pasaj 78 CF 101 3 3 6 72 9,2 24 - 27,6 Bun Foarte bun Foarte bun 1,56 Da 0,53 Da 0,23 Da
Fără Fără
Vale Fără
Moderată - 111+799 111+811 Pod 12 1 0 0 12 2,7 24 - 1,4 Minimală Medie 12 Da 12 Da 0,89 Da
Moderată - 111+954 111+956 Podeţ dalat 2 - 1 0 0 2 2 54,7 - 0,1 0,87 Da 0,87 Da 0,74 Da
Fără Fără
Valea Raţei şi
Moderată - 112+829 112+871 Pod 42 drum de 3 10 13 29 4,4 24 - 5,3 Medie Bun Foarte bun 1,69 Da 1,69 Da 0,23 Da
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Pârâul
Dâmbovnic
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Mică - 117+291 117+309 Pod 18 Pârâul Neajlov 1 5 5 13 5,6 24 - 3 Minimală Medie Foarte bun 2,53 Da 2,53 Da 1,75 Da
372




Sensibilitatea
funcţională (km)
funcţională (km)
funcţională (km)
Mamifere medii
deplasare (m)
Mamifere mari
Lungime (m)
Mamifere mici
învecinată
Tip structură
şi viaducte)
Lăţime (m)
deplasarea
km km IO
început sfârşit

Mică - 117+679 117+681 Podeţ dalat 2 - 1 0 0 2 1,6 35,4 - 0,1 2,16 Da 2,16 Da 1,38 Da
Foarte mică - 118+179 118+181 Podeţ casetat 2 - 1 0 0 2 1,6 32,2 - 0,1 1,66 Da 1,66 Da 0,88 Da
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Canal şi drum
exploatare
Fără Fără
Fără Fără
Fără Fără
Autostrada A1
Mică - 121+155 121+215 Pasaj 60 – la nod rutier 4 55,5 60 0 5,8 24 - 0 00 Da 00 Da 00 Da
Cătanele
A1 la nod
Foarte mică - 121+215 - Fără structură - - - - - - - - rutier - - - - - - - - - -
Cătanele
373
Având în vedere tabelul care prezintă indicele IO, analiza de trafic (prezent şi proiecţii viitoare), analiza
actuală de permeabilitate (Linkage Mapper cu şi fără drum expres), date provenite din teren dar şi de
la fondurile de vânătoare şi informaţiile generale oferite de către studiile anterioare, au fost luate în
calcul măsuri suplimentare de îmbunătăţire a conectivităţii habitatelor, reprezentate de structuri care
subtraversează elemente de barieră. Speciile de interes au fost mamiferele medii şi microfauna.
În ceea ce priveşte alterarea habitatelor, suprafeţele potenţial afectate vor fi localizate preponderent la
nivelul habitatelor agricole, precum şi la nivelul habiatelor forestiere, la nivelul celorlalte categorii de
habitate înregistrându-se valori extrem de reduse raportat la dimensiunile totale ale habitatelor din
zona de analiză evaluată.
Nivelul impactului estimat în etapa de operare a proiectului este semnficiativ în cazul desfăşurării
traficului auto pe drumul expres, ca urmare a creşterii nivelului de zgomot şi a coliziunii faunei sălbatice
cu traficul auto. Pentru reducerea impactului acestor intervenţii în cadrul prezentului studiu sunt
prevăzute măsuri specifice (panouri fonoabsorbante, respectiv panouri anti-coliziune pentru evitarea
pătrunderii faunei pe drumul expres).
Etapa de dezafectare, prin amplitudinea lucrărilor pe care le implică prezintă similaritate cu etapa de
construcţie a drumului expres. În consecinţă, din punct de vedere al protecţiei mediului, etapa de
dezafectare este necesar a fi tratată ca un proiect nou, de sine-stătător, iar recomandările privind
realizarea acesteia vor fi similare etapei de construcţie.
În măsura în care această soluţie de finalitate a proiectului va fi considerată, înainte de începerea
lucrărilor de dezafectare a elementelor fixe ale drumului expres (carosabilul şi elementele anexe fixe)
va fi necesară investigarea întregului traseu privind evoluţia condiţiilor de mediu, prezenţa şi distribuţia
componentelor de biodiversitate, în special a speciilor de faună, considerând dinamica acestora în
timp, în special în ceea ce priveşte ariile naturale protejate şi habitatele şi speciile de floră şi faună pe
care acestea le protejează.
Studiul de fezabilitate şi/ sau proiectul tehnic pentru dezafectare vor trebui să fie supuse procedurilor
de EIA şi EA, pentru care vor fi realizate investigaţii în teren asupra biodiversităţii (atât în mediul
terestru, cât şi acvatic), considerând dimensiunea zonei ocupate de drumul expres şi structurile
construite la nivelul acesteia (ex. structuri casetate, poduri, viaducte etc.) şi interacţiunea dintre acestea
şi mediu/ biodiversitate (ex. se va investiga dacă la nivelul unui pod s-au instalat specii protejate de
păsări sau chiroptere etc.). Observaţiile asupra biodiversităţii vor include aprecierea stării de conservare
şi analizarea acesteia comparativ cu momentele anteconstrucţie şi operare.
Analiza evaluării impactului va trebui să conducă la concluzia că dezafectarea nu va genera impacturi
semnificative asupra mediului şi elementelor de biodiversitate, contrar fiind necesare măsuri specifice
de evitare şi reducere a acestora.
Lucrările de dezafectare vor fi urmate de lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate şi de
refacere a morfologiei terenurilor, prin care habitatele şi speciile iniţiale să poată reveni, iar funcţiile
ecositemelor să fie restabilite similar situaţiei de dinainte de construcţie. La finalul acestei etape, va fi
374
necesară implementarea unui program de monitorizare dimensionat conform celui din perioada de
post-construcţie.
Concluzii
Considerând durata foarte mare de timp dintre momentul construcţie – post-construcţie şi momentul
potenţial al dezafectării, la acest moment amploarea şi dimensiunea lucrărilor şi impactul pe care
acestea le-ar putea genera asupra biodiversităţii reprezintă estimări foarte generale, ce au o probabilitate
mare de a nu mai fi valabile la momentul dezafectării. Cu toate acestea, este de aşteptat ca impactul
generat să fie mai mult sau mai puţin similar cu cel din etapa de construcţie.
La momentul elaborării prezentului studiu, singura situaţie în care este considerată posibilă apariţia
unui impact semnificativ asupra biodiversităţii ca urmare a dezafectării drumului expres este cea în
care este prevăzută dezafectarea ecoductelor asociate acesteia.

Principalele măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii în perioada de construcţie sunt
reprezentate de:
Realizarea de structuri de trecere suplimentare pentru mamifere (subtraversări) adiţionale pentru
faună, unde drumul expres nu prevede structuri care să asigure permeabilitatea (viaducte, poduri,
podeţe) şi terasamentele permit realizarea de subtraversări;
Realizarea a 4 structuri de trecere (subtraversări) adiţionale pentru amfibieni, unde drumul expres
nu prevede structuri care să asigure permeabilitatea (viaducte, poduri, podeţe) şi terasamentele
permit realizarea de subtraversări;
Pe sectoarele structurilor de trecere (subtraversări) pentru amfibieni, suplimentar faţă de gardul
ranforsat pentru mamifere mari, se va realiza un gard de plasă cu ochiuri foarte mici şi partea
superioară îndoită spre exterior, care să prevină pătrunderea amfibienilor şi reptilelor în zona
carosabilă. Gardul va avea o înălţime de minim 60 cm şi va avea ca rol secundar ghidarea faunei
mici către subtraversări (inclusiv poduri şi viaducte). Gardul pentru amfibieni şi reptile se instalează
exclusiv în zonele în care va fi montat şi gardul ranforsat, lipit de acesta din urmă. Nu se montează
garduri în dreptul tunelelor, viaductelor, podurilor, podeţelor sau altor subtraversări.
Nu se vor amplasa pe suprafaţa siturilor Natura 2000: organizări de şantier, gropi de împrumut,
baze de producţie, staţii de betoane, instalaţii de emulsii bituminoase, instalaţii de sortare a
agregatelor naturale, staţii de mixturi asfaltice, staţii de carburanţi, incinte special amenajate pentru
efectuarea de reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport. În vecinătatea siturilor amplasarea
acestora nu se va face la o distanţă mai mică de 1 km. Se va urmări restrângerea suprafeţelor
ocupate de şantier.
În perimetrul siturilor Natura 2000 nu se vor realiza centre de întreţinere şi coordonare, spaţii de
parcare şi spaţii de servicii.
375
În perioada de construcţie se va implementa un program de identificare şi control al speciilor de

plante invazive (în zona de intersecţie a proiectului cu siturile Natura 2000 şi la o distanţă de minim
1 km faţă de acestea precum şi în zona cursurilor de apă intersectate). Vor fi prevăzute acţiuni de
îndepărtare mecanică a speciilor invazive sau potenţial invazive identificate (resturile vegetale
îndepărtate nu vor fi depozitate în interiorul siturilor Natura 2000).
Este interzisă amplasarea gropilor de împrumut, a zonelor de depozitare definitivă de material de
umplutură rezultat din săpături, precum şi a depozitelor temporare de pământ vegetal pe suprafaţa
siturilor Natura 2000 şi pe o rază mai mică de 1 km. Depozite temporare de pământ pot fi realizate
în interiorul siturilor Natura 2000 exclusiv în interiorul coridorului de expropriere.
Se interzice realizarea drumurilor de acces şi tehnologice în siturile Natura 2000.
Toate suprafeţele afectate temporar vor fi reabilitate la finalul lucrărilor astfel încât să permită
reinstalarea vegetaţiei naturale native existente în zona proiectului. A se corela cu măsurile pentru
speciile invazive.
Pentru evitarea riscului de pătrundere a unor taxoni invazivi sau potenţial invazivi în zonele
amenajate, care s-ar putea extinde în interiorul ariilor naturale protejate, solul utilizat pentru
lucrările de reabilitare va trebui adus din zone neafectate de prezenţa unor specii de plante
alohtone/ cu caracter invaziv.
La lucrările de reabilitare a suprafeţelor aflate în imediata vecinătate a părţii carosabile se vor utiliza
specii vegetale cu grad redus de atractivitate pentru speciile de insecte de interes comunitar, astfel
încât să nu contribuie la atragerea indivizilor în zona de trafic auto şi astfel la creşterea riscului de
coliziune.
În perioada de operare (minim 3 ani) se va implementa un program de control al speciilor invazive,
care trebuie să includă activităţi de identificare a prezenţei speciilor vegetale alohtone invazive, ce
se dezvoltă în imediata apropiere a drumului expres Craiova - Piteşti, şi activităţi de eliminare a
acestora prin mijloace ce nu prezintă riscuri de contaminare a apei şi solului sau de afectare a
vegetaţiei naturale existente
Pentru întreţinerea sectoarelor de drum din interiorul siturilor Natura 2000 (ROSCI0266 Valea
Olteţului şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior), pe perioada iernii se va folosi soluţie diluată de
sare sau alte materiale care să nu prezinte pericol de contaminare a zonelor protejate.
Pentru limitarea riscului de contaminare a apei râului Olteţ, râului Olt şi Bălţii Milcov, în timpul
construcţiei şi operării va fi elaborat şi implementat un Plan de prevenire şi intervenţie în caz de
poluări accidentale, cu prevederi clare referitoare la gestionarea apelor pluviale şi întreţinerea
instalaţiilor de pre-epurare. O atenţie deosebită trebuie acordată evitării scurgerii în apele râului
Olteţ, râului Olt şi Bălţii Milcov a apelor de şiroire (ape pluviale încărcate cu particule în suspensie)
în etapa de construcţie. Atât turbiditatea cât şi parametrii de calitate ai apei râului vor trebui
monitorizaţi la începutul perioadei de operare (preferabil minim 3 ani).
Pentru evitarea impactului asupra faunei acvatice de interes comunitar, pe corpurile de apă de
suprafaţă aflate în interiorul siturilor de importanţă comunitară (SCI) nu se vor realiza praguri în
albie care să depăşească cota actuală a talvegului.
376
Pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor şi nu se
vor preleva debite de apă.
Se va interzice traversarea cu utilaje prin albia râurilor, în acest sens fiind necesară prevederea de
podeţe temporare, cu respectarea celorlalte măsuri prevăzute în prezentul raport.
În perioada construcţiei se va evita menţinerea deschisă a oricăror bazine, şanţuri, săpături pentru
fundaţii etc., în care exemplarele de amfibieni şi reptile pot să rămână captive. Aceste potenţiale
capcane trebuie inventariate şi inspectate periodic pentru evitarea producerii de victime.
Pentru evitarea pătrunderii amfibienilor şi reptilelor în decantoarele sau separatoarele de produse
petroliere se vor implementa soluţii (ex: grilaje) în zonele de conexiune între şanţurile de pluvial şi
instalaţiile de preepurare.
Instalarea de panouri fonoabsorbante cu înălţime de 3 m este necesară în următoarele intervale
kilometrice, pentru protecţia siturilor Natura 2000:
- km 22+000 - km 23+960, pe ambele sensuri
- km 29+800 - km 34+000, pe partea stângă
Instalarea de panouri anticoliziune cu înălţimea de 3 metri este necesară în următoarele intervale
kilometrice, pentru reducerea riscului de coliziune al faunei cu traficul:
- km 29+800 şi km 34+000, pe partea dreaptă
Pentru lucrările de reabilitare a suprafeţelor aflate în imediata vecinătate a părţii carosabile (ex:
taluzele debleelor), se vor utiliza specii vegetale cu grad redus de atractivitate pentru speciile de
păsări (improprii pentru instalarea cuiburilor şi preferabil fără fructe ce pot fi consumate), astfel
încât să nu contribuie la atragerea indivizilor în zona de trafic auto şi creşterea astfel a riscului de
coliziune.
Toate liniile electrice supraterane realizate în cadrul proiectului (dacă va fi cazul) vor fi prevăzute
cu dotări pentru evitarea electrocutării păsărilor precum şi cu balizaje vizibile pentru reducerea
riscului de coliziune.
La finalizarea lucrărilor în zona podurilor de peste râurile Olteţ şi Bârlui se vor derula lucrări de
reabilitare care să permită reinstalarea vegetaţiei naturale native ce va asigura menţinerea
conectivităţii optime pentru speciile Lutra lutra şi Ophiogomphus cecilia.
Desfăşurarea activităţilor de construcţie pe timpul nopţii, se va limita la minim în interiorul şi în
vecinătatea siturilor Natura 2000 pentru a evita coliziunea dintre fauna nocturnă şi utilaje.
377
7.8 PEISAJUL
Evaluarea semnificaţiei impactului s-a bazat pe două criterii: sensibilitatea zonei de studiu şi
magnitudinea modificărilor propuse prin implementarea proiectului.

evaluarea impactului asupra factorului de mediu Peisaj
Zonele susceptibile la impact din punct de vedere al peisajului au fost delimitate în 5 clase de
sensibilitate, prezentate în tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de sensibilitate
(“foarte mare”) zonele cu caracteristici ale peisajului foarte valoroase din punct de vedere al
elementelor naturale şi cu grad minimal de sensibilitate (“foarte mic”) zonele puternic antropizate şi
deteriorate, fără acces frecvent al populaţiei umane.
Tabelul nr. 7-25 Matricea de apreciere a sensibilităţii pentru component Peisaj
Sensibilitatea zonei Descriere
Caracteristicile peisajului:
Zone de importanţă peisagistică desemnate la nivel internaţional (patrimoniu
UNESCO, situri naturale ale patrimoniului universal);
Zone peisagistice aflate în stare excelentă de conservare (peisaje tradiţionale) cu
nivel înalt al valorii estetice şi culturale;
Foarte mare Zone care prezintă caracteristici excepţionale din punct de vedere estetic şi
perceptual (nivel ridicat al sălbăticiei, grad ridicat de "naturalitate" linişte, izolare,
lipsa elementelor realizate de om);
Receptori vizuali:
Locuinţe şi spaţii de cazare poziţionate astfel încât să beneficieze de vizibilitate
faţă de peisajul cu sensibilitate foarte mare.
Zone apreciate sau desemnate pentru importanţa peisajului la nivel naţional
Zone cu un grad ridicat de naturaleţe şi/sau dominate de elemente de peisaj cu
caracteristici tradiţionale, care conservă caracterul distinctiv al unei zone din
punct de vedere istoric şi cultural, caracterizate de absenţa structurilor moderne
realizate de om.
Mare
Receptori vizuali:
Locuitorii din zonă;
Utilizatorii de facilităţi de agrement în aer liber unde valoarea peisajului este
importantă sau integrată în acea activitate (ex. utilizatori de trasee concepute
pentru a permite admirarea peisajului);
Comunităţile care au vedere la peisajul pe care îl preţuiesc.
Peisaj cu puţine caracteristici naturale sau istorice intacte sau distinctive, dar care
este apreciat de comunitatea locală;
Peisaj antropic dominat de construcţii/ structuri mari, numeroase şi/ sau
Moderată zgomotoase;
Peisaj natural degradat sau modificat ca urmare a utilizării agricole a terenurilor -
arabil sau păşunat;
Receptori vizuali:
Oameni la locul de muncă, facilităţi industriale.
Mică Caracteristicile peisajului:
378

Peisaj cu puţine caracteristici naturale sau istorice intacte sau distinctive, dar care
este apreciat de comunitatea locală;
Peisaj antropic dominat de construcţii/ structuri mari, numeroase şi/ sau
zgomotoase;
Peisaj natural degradat sau modificat ca urmare a utilizării agricole a terenurilor -
arabil sau păşunat.
Receptori vizuali:
Oameni la locul de muncă, facilităţi industriale.
Peisaj dominat de elemente construite abandonate/ degradate ce nu sunt
Foarte mică/
considerate valoroase de comunitatea locală;
Nesensibilă
Receptori vizuali:
Fără acces vizual sau cu acces vizual limitat

pentru componenta Peisaj în tabelul următor. Matricea de apreciere a magnitudinii modificărilor este
structurată în cinci clase, atât pentru modificări de natură negativă cât şi pentru modificări pozitive, în
funcţie de extinderea modificărilor şi de temporalitatea acestora.
Tabelul nr. 7-26 Matricea de apreciere a magnitudinii pentru componenta Peisaj
Magnitudinea
Descriere
modificării
Investiţia va domina peisajul sau va genera schimbări semnificative ale calităţii sau caracterului
peisajului.
Foarte Schimbări definitive asupra unei zone extinse şi/sau introducerea de elemente care vor
mare schimba fundamental caracterul peisajului.
Schimbări temporare unde restaurarea peisajului la starea iniţială ar putea dura mai mult de 10
ani.
Investiţia va genera o schimbare evidentă a peisajului actual şi/sau va cauza schimbări evidente
ale calităţii şi/sau caracterului peisajului.
Mare Schimbări definitive asupra unei zone extinse şi/sau dezvoltări noi care vor genera schimbări
negative semnificative ale caracterului peisajului existent.
Negativă
Schimbări temporare unde restaurarea peisajului la starea iniţială ar putea dura 5-10 ani.
Investiţia va genera schimbări vizibile ale peisajului actual şi/sau va cauza schimbări vizibile
ale calităţii şi/sau caracterului peisajului.
Moderată Schimbări definitive ale peisajului într-o anumită zonă. Noile elemente pot fi proeminente, dar
nu semnificativ neobişnuite.
Investiţia va genera schimbări minore ale peisajului fără a afecta calitatea generală a acestuia.
Schimbări definitive minore. Noile elemente sunt puţin diferite de cele existente, peisajul
Mică
existent fiind păstrat.
Foarte Schimbări mici ale componentelor peisajului sau introducerea unor elemente noi care sunt în
mică concordanţă cu împrejurimile sau nu generează schimbări apreciabile ale acestora.
Nicio modificare
Schimbări neperceptibile ale componentelor peisajului.
decelabilă
Mărimea, scara şi/sau extinderea geografică a îmbunătăţirilor este foarte mică în raport cu
Pozitivă
Foarte suprafaţa componentelor cheie ale peisajului;

mică Efectele beneficiilor se înregistrează la o scară spaţială foarte mică.
Modificările sunt pe termen scurt (< 1 an).
379
Magnitudinea
Descriere
modificării
Modificări minore, dar notabile care îmbunătăţesc elementele şi caracteristicile tipului de
peisaj;
Mărimea, scara şi/sau extinderea geografică a îmbunătăţirilor este mică în raport cu suprafaţa
Mică
componentelor cheie ale peisajului;
Efectele beneficiilor se înregistrează la o scară spaţială mică.
Modificările sunt pe termen scurt (1-2 ani).
Modificări care îmbunătăţesc considerabil elementele şi caracteristicile tipului de peisaj;
Mărimea, scara şi/sau extinderea geografică a îmbunătăţirilor este moderată în raport cu
Moderată
suprafaţa componentelor cheie ale peisajului;
Modificările sunt pe termen mediu (2-5 ani).
Modificări majore care îmbunătăţesc elementele şi caracteristicile tipului de peisaj.
Mărimea, scara şi/sau extinderea geografică a îmbunătăţirilor este mare în raport cu suprafaţa
Mare componentelor cheie ale peisajului;
Efectele beneficiilor se înregistrează la o scară spaţială mare;
Modificările sunt pe termen mediu-lung (5-10 ani).
Modificări majore care îmbunătăţesc elementele şi caracteristicile tipului de peisaj.
Mărimea, scara şi/sau extinderea geografică a îmbunătăţirilor este foarte mare în raport cu
Foarte
suprafaţa componentelor cheie ale peisajului;
mare
Efectele beneficiilor se înregistrează la o scară spaţială foarte mare;
Modificările sunt pe termen lung (>10 ani).

Evaluarea componentei de mediu „Peisaj” s-a realizat pe baza analizei intervenţiilor proiectului, a
efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea asupra elementelor peisagistice. Forma
princiapală de impact negativ considerată în cadrul analizei pentru peisaj este reprezentată de
reducerea valorii estetice a peisajului.
Impactul asupra peisajului în perioada de construcţie
În perioada de construcţie, lucrările temporare prevăzute în cadrul proiectului au un impact cu caracter
temporar asupra peisajului. Principalele elemente cu impact asupra peisajului în această etapă sunt
reprezentate de prezenţa fronturilor de lucru, a construcţiilor aferente organizărilor de şantier, a
utilajelor şi vehiculelor grele de transport marfă, a autovehiculelor angajaţilor şi a autobuzelor de
transport al angajaţilor. Aceste elemente pot genera un impact vizual negativ datorită modificării
percepţiei peisajului de către populaţia umană şi a evidenţierii unor elemente construite.
Lucrările de execuţie vor conduce la afectarea pe termen lung a peisajului, prin introducerea
elementelor construite cu caracter permanent (drum expres propriu-zis şi dotările acestuia), unele
dintre acestea producând impacturi semnificative asupra peisajului. Impacturi semnificative au fost
estimate în cazul construcţiei lucrărilor de artă şi în cazul realizării lucrărilor de consolidare. Ambele
intervenţii au un caracter ireversibil. Pentru reducerea impacturilor semnificative în cadrul prezentului
studiu au fost prevăzute măsuri pentru componenta de mediu „peisaj”.
În concluzie, impactul asupra peisajului în perioada de construcţie are un caracter temporar prin
prezenţa elementelor de disconfort vizual aferente lucrărilor de şantier şi pe termen lung prin
introducerea în peisaj a elementelor construite cu caracter permanent.
Impactul asupra peisajului în perioada de operare
380
Impactul are caracter permanent şi este generat de investiţii care vor ocupa definitiv o anumită
suprafaţă de teren, însă nu va afecta zone cu potenţial turistic ridicat sau cu valoare peisagistică
deosebită.
Impactul asupra peisajului în perioada de dezafectare
În etapa de dezafectare impactul este similar etapei de construcţie, aceasta fiind de asemenea
caracterizată de prezenţa organizărilor de şantier, fronturilor de lucru, a utilajelor de construcţii şi
transport care determină un impact vizual negativ. La finalizarea lucrărilor însă readucerea terenului la
o formă cât mai apropiată de cea iniţială şi realizarea lucrărilor de refacere a terenului vor avea un efect
pozitiv asupra peisajului.
Astfel, în eventualitatea unor activităţi de dezafectare a drumului expres este previzionată apariţia unui
impact negativ temporar asupra peisajului în perioada de realizare a lucrărilor şi a unui impact moderat
pozitiv ca urmare a lucrărilor de readucere a terenului la o formă cât mai apropiată de cea iniţială şi
realizare a lucrărilor de refacere a terenului prin implementarea lucrărilor de revegetare.
381
Tabelul nr. 7-27 Evaluarea impactului potenţial asupra peisajului

Evaluare impact
Drumuri Reducerea
Creşterea Pierderi Fără Negativă Moderat
I.E.2 temporare de Trafic de şantier Peisaj valorii estetice Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
traficului greu financiare întrerupere moderată negativ
acces a peisajului
Reducerea
Lucrări de Manevrare Producerea unor Pierderi Fără Negativă Moderat
I.E.5 Peisaj valorii estetice Negativ Direct Nu Local Lungă Probabil Reversibil Mare
terasamente pământ* alunecări de teren financiare întrerupere moderată negativ
a peisajului
Crearea unor Reducerea
Pierderi Fără Semnificativ
I.E.6 Lucrări de artă Construire poduri Peisaj structuri artificiale valorii estetice Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Negativă mare
financiare întrerupere negativ
masive a peisajului
Realizarea zidurilor Crearea unor Reducerea
Lucrări de Pierderi Fără Semnificativ
I.E.7 de apărare / de Peisaj structuri artificiale valorii estetice Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Negativă mare
consolidare financiare întrerupere negativ
sprijin masive a peisajului
Creare albie
Reducerea
Lucrări artificială pe Pierderi Fără Negativă foarte
I.E.8 Regularizare albie Peisaj valorii estetice Negativ Direct Nu Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Foarte mică Redus negativ
hidrotehnice cursuri ce nu sunt financiare întrerupere mică
a peisajului
corpuri de apă
Lucrări de Refacerea
Menţinerea
Lucrări de înierbare şi peisagistică a Fără
I.E.10 Peisaj valorii estetice Pozitiv Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Moderată Pozitivă mică Redus pozitiv
refacere refacere a suprafeţelor întrerupere
a peisajului
vegetaţiei afectate temporar
Creşterea Valorificarea
Desfăşurarea Traficul auto pe Câştiguri Fără Moderat
I.O.1 Peisaj numărului de patrimoniului Pozitiv Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Pozitivă mică
traficului auto drumul expres financiare întrerupere pozitiv
turişti natural
Creşterea
Reducerea
Desfăşurarea Traficul auto pe traficului rutier Pierderi Fără Negativă foarte
I.O.1 Peisaj valorii estetice Negativ Direct Nu Zonal Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Redus negativ
traficului auto drumul expres (inclusiv pe timp financiare întrerupere mică
a peisajului
de noapte)
Refacerea Îmbunătățirea
Lucrări de Lucrări de Fără Pozitivă Moderat
I.D.3. Peisaj topografiei valorii estetice Pozitiv Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
refacere terasament întrerupere moderată pozitiv
terenului a peisajului
382

Principalele măsuri de reducere a impactului asupra peisajului în perioada de construcţie sunt
reprezentate de:
minimizarea pe cât posibil a suprafeţelor afectate de construcţii, decopertări, amenajări temporare;
refacerea suprafeţelor afectate temporar ca urmare a desfăşurării lucrărilor de construcţie (inclusiv
gropi de împrumut dacă acestea deservesc exclusiv proiectul propus) şi încadrarea acestora în
peisaj;
pe toate suprafeţele afectate temporar în timpul construcţiei (ex: organizări de şantier, gropi de
împrumut / zone de depozitare pământ, drumuri temporare de acces) precum şi pe ramblee şi
deblee se vor executa lucrări de instalare a vegetaţiei la finalizarea lucrărilor de construcţie. În cazul
debleelor se va avea în vedere reducerea la minim a suprafeţelor ce nu sunt acoperite cu vegetaţie.
Acolo unde acoperirea cu vegetaţie nu este posibilă datorită pantei, se va asigura utilizarea unor
materiale a căror textură şi culoare permit integrarea lucrărilor în peisajul natural;
refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, care nu sunt ocupate de construcţiile aferente
drumului expre, inclusiv în zonele aferente relocărilor de utilităţi (ex. reabilitarea la suprafaţa
terenurilor în cazul reţelelor subterane);
zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la o stare care să reprezinte cât mai fidel
starea naturală a zonelor afectate şi să asigure integrarea peisagistică a elementelor supuse lucrărilor
de refacere;
panourile fonoabsorbante precum şi cele cu rol de reducere a coliziunii insectelor, păsărilor şi
liliecilor cu traficul auto vor fi realizate cu materiale, texturi şi culori care să asigure un grad ridicat
de integrare estetică cu elementele naturale de peisaj din zona în care sunt montate;
pentru plantarea de arbori, arbuşti şi vegetaţie ierboasă se vor utiliza exclusiv specii de plante
native, non-invazive;
respectarea regulilor de dezvoltare (tehnici de construire, materiale, amplasare, înălţimea clădirilor)
în acord cu arhitectura tradiţională locală a peisajului pentru lucrările care presupun construcţii
noi;
proiectarea parcărilor, centrelor de întreţinere şi control, intersecţiilor şi sensurilor giratorii astfel
încât să respecte reguli de amenajare peisagistică şi să respecte încadrarea în mediul natural.
Principalele măsuri de reducere a impactului asupra peisajului în perioada de operare sunt

reprezentate de:
asigurarea lucrărilor de întreţinere a vegetaţiei plantate în cadrul lucrărilor de refacere şi realizarea
de lucrări de plantare suplimentare în cazul în care se constată uscarea vegetaţiei;
întreţinerea panourilor fonoabsorbante şi a panourilor anticoliziune;
întreţinerea elementelor construite ale drumului expres.
383
Principalele măsuri de reducere a impactului asupra peisajului în perioada de dezafectare sunt

reprezentate de:
minimizarea pe cât posibil a suprafeţelor afectate de lucrările de dezafectare şi amenajările
temporare necesare realizării lucrărilor (organizări de şantier, zone temporare de depozitare);
readucerea terenului la o formă cât mai apropiată de cea iniţială şi realizarea lucrărilor de refacere
a terenului prin implementarea lucrărilor de revegetare (plantări de arbori, arbuşti, vegetaţie
ierboasă), pentru a putea fi reintegrate structural şi funcţional în categoria anterioară de folosinţă
a terenului;
pentru realizarea lucrărilor de refacere a suprafeţelelor afectate şi amenajarea cu vegetaţie a
acestora, se vor folosi doar speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare habitatelor
asupra cărora s-a intervenit sau aflate în apropierea zonelor afectate). Se va interzice utilizarea
oricăror specii de plante străine (non-native) şi/sau cu caracter invaziv.
7.9 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

evaluarea impactului asupra Populaţiei, sănătăţii umane şi
bunurilor materiale
Impactul asupra mediului social şi economic a fost analizat din prisma a trei componente: populaţie,
sănătate umană şi bunuri materiale.

Sensibilitatea zonelor din punct de vedere al populaţiei a fost delimitată în cinci clase, prezentate în
tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de sensibilitate (“foarte mare”) zonele în care
populaţia umană este direct legată de resursele pe care proiect le foloseşte şi nu are alte alternative, şi
cu grad minimal de sensibilitate (“foarte mic”) zonele în care populaţia umană este înalt calificată şi nu
este strict dependentă de o resursă naturală.
Tabel nr. 7-1 Matricea de apreciere a sensibilităţii pentru componenta Populaţie
Mai multe comunităţi dependente de resursa /resursele afectate şi pentru care nu
există alternative
Lipsa forţei de muncă calificate şi experimentate
Foarte mare Modificările generate de dezvoltare induc riscuri pentru comunitate/comunităţi ce
nu sunt înţelese de majoritatea adulţilor
Mulţi proprietari şi deţinători de afaceri percep că această schimbare va afecta
capacitatea lor de a-şi menţine existenţa sau calitatea vieţii la un nivel acceptabil şi
ar putea fi nevoiţi să părăsească zona / comunitatea
384

Un nivel extrem de ridicat de îngrijorare este exprimat de ONG-uri şi/sau factorii
interesaţi cu privire la impactul dezvoltărilor propuse
O comunitate dependentă de resursa /resursele afectate şi pentru care nu există
alternative în apropiere
Mulţi proprietari şi deţinători de afaceri percep că această schimbare va afecta
capacitatea lor de a-şi menţine existenţa sau calitatea vieţii la un nivel acceptabil
Mare
Modificările generate de dezvoltare induc riscuri pentru comunitate/comunităţi ce
sunt înţelese doar de o parte dintre adulţi
Un nivel ridicat de îngrijorare este exprimat de ONG-uri şi/sau factorii interesaţi
cu privire la impactul dezvoltărilor propuse
Unele gospodării depind de resursele afectate pentru care nu există alternative în
apropiere
Calificări limitate şi experienţă limitată de lucru la nivelul forţei de muncă
disponibile
Unii dintre proprietari şi deţinători de afaceri percep că această schimbare va afecta
capacitatea lor de a-şi menţine existenţa sau calitatea vieţii pe o perioadă
Moderată semnificativă de timp (>1 an)
Modificările generate de dezvoltare induc riscuri pentru comunitate/comunităţi ce
sunt înţelese de toţi adulţii dar fără a avea experienţa traiului şi muncii în condiţiile
propuse de proiect
O parte din factorii interesaţi exprimă îngrijorări cu privire la unele forme de impact
asupra unora dintre comunităţi
Gospodăriile sau comunităţile care utilizează resursele afectate au acces la
alternative în apropiere, a căror utilizare poate cauza indirect impacturi negative
reduse
Mică
Forţă de muncă calificată dar căreia îi lipseşte experienţa relevantă
Unii dintre factorii interesaţi exprimă îngrijorări cu privire la unele forme de impact
asupra unui număr redus de comunităţi
Gospodăriile sau comunităţile care utilizează resursele afectate au acces la
alternative în apropiere, a căror utilizare nu poate cauza impacturi negative
Forţă de muncă este calificată şi cu experienţă relevantă
Foarte mică/ Modificările generate de dezvoltare induc riscuri pentru comunitate/comunităţi ce
Nesensibilă sunt înţelese de toţi adulţii şi care au experienţa traiului şi muncii în condiţiile
propuse de proiect
Factorii interesaţi nu exprimă îngrijorări cu privire la eventuale forme de impact
asupra comunităţilor
Sensibilitatea zonei din punct de vedere al Sănătăţii umane a fost delimitată în cinci clase, prezentate
în tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de sensibilitate (“foarte mare”) zonele în care
densitatea populaţiei umane este mare şi cuprinde obiective sensibile, şi cu grad minimal de
sensibilitate (“foarte mic”) zonele puţin populate şi puternic antropizate (industriale).
Tabel nr. 7-2 Matricea de apreciere a sensibilităţii componentei Sănătate umană
Foarte mare Zone rezidenţiale cu densitate mare de locuinţe, parcuri, şcoli şi spitale
Zone rezidenţiale rurale/urbane în care nu există surse importante de poluare
Mare
atmosferică şi zgomot
Moderată Zone rezidenţiale urbane
Zone rezidenţiale urbane mixte în care au loc diverse activităţi industriale care se
Mică
pot constitui în surse existente de poluare atmosferică şi zgomot
385

Foarte mică/ Zone rezidenţiale locuite temporar/sezonier
Nesensibilă Zone puternic antropizate (industriale)
Sensibilitatea zonei din punct de vedere al Bunurilor materiale a fost delimitată în cinci clase,
prezentate în tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de sensibilitate zonele în care
activitatea economică este dependentă de o calitate înaltă a bunurilor şi serviciilor ecosistemice, şi cu
grad minimal de sensibilitate zonele în care bunurile şi serviciile ecosistemice au o importanţă scăzută
în raport cu desfăşurarea activităţii economice.
Tabel nr. 7-3 Matricea de apreciere a sensibilităţii componentei Bunuri materiale

Bunuri şi servicii ecosistemice: Servicii ecosistemice de importanţă ridicată cu foarte
puţine alternative spaţiale sau fără; servicii de importanţă esenţială cu un grad de
înlocuire redus-moderat;
Bunuri şi servicii socio-economice: Infrastructuri critice (inclusiv zonele de
Foarte mare
siguranţă a capacităţilor energetice); Construcţii de importanţă cultural-istorică cu
risc ridicat de prăbuşire la vibraţii/activitate seismică; Activităţi economice care
necesită o calitate ridicată a serviciilor ecosistemice (calitatea aerului, calitatea apei
etc.)
Bunuri şi servicii ecosistemice: Servicii ecosistemice de importanţă ridicată cu unele
alternative spaţiale de înlocuire; servicii de importanţă medie cu foarte puţine (sau
fără) alternative spaţiale de înlocuire; sau servicii esenţiale dar care au numeroase
Mare alternative spaţiale de înlocuire;
Bunuri şi servicii socio-economice: Infrastructuri importante la nivel judeţean;
Construcţii la care probabilitatea de prăbuşire este ridicată ca urmare a vibraţiilor /
activităţii seismice;
Bunuri şi servicii ecosistemice: Servicii ecosistemice de importanţă medie cu unele
alternative spaţiale de înlocuire; servicii de importanţă ridicată cu numeroase
alternative spaţiale de înlocuire; sau servicii de importanţă scăzută şi cu puţine (sau
Moderată fără) alternative spaţiale de înlocuire;
Bunuri şi servicii socio-economice: Infrastructuri importante la nivel local;
Construcţii la care probabilitatea de prăbuşire este redusă dar la care pot să apară
degradări structurale majore ca urmare a vibraţiilor / activităţii seismice;
Bunuri şi servicii ecosistemice: Servicii ecosistemice de importanţă scăzută sau
moderată cu alternative spaţiale de înlocuire;
Bunuri şi servicii socio-economice: Clădiri şi infrastructuri de importanţă redusă la
Mică
nivel local; Construcţii la care nu apar degradări structurale majore ca urmare a
vibraţiilor / activităţii seismice dar la care degradările elementelor nestructurale pot
fi importante;
Bunuri şi servicii ecosistemice: Serviciile ecosistemice au importanţă scăzută sau nu
au importanţă din punct de vedere al bunurilor şi serviciilor;
Foarte mică/
Bunuri şi servicii socio-economice: Clădiri şi infrastructuri fără importanţă;
Nesensibilă
Construcţii al căror răspuns la vibraţii / activitate seismică nu diferă de cel al
construcţiilor noi.

Clasele de magnitudine a modificărilor pentru cele trei componente considerate (populaţie, sănătate
umană, bunuri materiale) sunt prezentate în tabelele următoare. Matricea de apreciere a magnitudinii
modificărilor este structurată pentru fiecare componentă în cinci clase, atât pentru modificări de natură
negativă cât şi pentru modificări pozitive, în funcţie de extinderea intervenţiilor şi de durata acestora.
386
Pentru aprecierea magnitudinii din punct de vedere al Populaţiei a fost utilizată matricea de mai jos.
Tabel nr. 7-4 Matricea de apreciere a magnitudinii modificărilor pentru componenta Populaţie
Magnitudinea
Descriere
modificării
Strămutarea sau abandonul gospodăriilor a ≥20% din numărul de locuitori ai
localităţii.
Pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă (≥20% din numărul de locuri
de muncă existente la nivelul comunităţii), fără oportunităţi alternative pe durata
unui an de la pierderea locului de muncă (altele decât cele care implică schimbarea
Foarte mare
reşedinţei).
Percepţie larg răspândită cu privire la impactul negativ şi/sau pierderea
oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii vieţii, rezultând în frustrare şi dezamăgire,
ce poate conduce la creşterea migraţiei şi ameninţarea integrităţii şi viabilităţii
comunităţii.
Strămutarea sau abandonul gospodăriilor a 5-20% din numărul de locuitori ai
localităţii.
Negativă
Pierderea a 5-20% din numărul de locuri de muncă existente la nivelul comunităţii.

Mare
Modificări ce au efecte adverse diferenţiate asupra calităţii vieţii şi oportunităţilor
de angajare pentru grupurile vulnerabile (ex. persoane cu dizabilităţi, bătrâni,
refugiaţi, persoane ce trăiesc sub limita sărăciei).
Strămutarea sau abandonul gospodăriilor a <5% din numărul de locuitori ai
Moderată localităţii.
Pierderea a 2,5-5% din numărul de locuri de muncă existente la nivelul comunităţii.
Reducerea temporară (<1 an) a veniturilor unora dintre gospodării şi/sau afectarea
temporară a calităţii vieţii şi a afacerilor locale, inclusiv a oportunităţilor de
Mică îmbunătăţire a acestora.
Pierderea a <2,5% din numărul de locuri de muncă existente la nivelul comunităţii.
Modificări pe termen scurt ce constau în perturbarea/ reducerea viabilităţii/
Foarte mică oportunităţilor de afaceri, activităţilor gospodăreşti, locurilor de muncă şi a
veniturilor.
Nicio modificare
Modificări care nu influenţează populaţia locală.
decelabilă
Măsuri care asigură pe termen scurt menţinerea/ creşterea numărului de locuri de
Foarte mică
muncă şi/sau îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile locale.
Măsuri care asigură creşterea numărului de locuri de muncă şi/sau îmbunătăţirea
Mică
calităţii vieţii pentru până la 2,5% din populaţia localităţii.
Moderată
semnificativă a calităţii vieţii pentru 2,5-5% din populaţia localităţii.
Pozitivă

semnificativă a calităţii vieţii pentru 5-20% din populaţia localităţii.
Mare
Măsuri care au ca efect îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor grupurilor
vulnerabile.
Activităţi care conduc la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă, la noi
oportunităţi de afaceri pentru comunităţile locale, precum şi la creşterea
Foarte mare
semnificativă a calităţii vieţii din aceste localităţi (de aceste modificări trebuie să
beneficieze cel puţin 20% din locuitori).
387
Pentru aprecierea magnitudinii din punct de vedere al Sănătăţii umane a fost utilizată matricea de mai
jos.
Tabel nr. 7-5 Matricea de apreciere a magnitudinii pentru componenta Sănătate umană
Magnitudinea
Descriere
modificării
Apariţia unor factori semnificativi de risc (ex. explozii, incendii, radioactivitate, nor
Foarte mare de poluanţi chimici, contaminarea surselor de alimentare cu apă, factori de risc
biologic) pentru sănătatea umană (îmbolnăviri şi/ sau decese)
Depăşirea valorilor maxim admisibile în mediu (proiect + situaţia iniţială) pentru
Mare
factori de risc ce pot conduce la creşterea morbidităţii
Negativă
Depăşirea pragurilor de alertă (proiect + situaţia iniţială) pentru factori de risc ce

Moderată
pot conduce la creşterea morbidităţii
Apariţia unor factori de risc pe termen mediu şi lung, care creează disconfort dar
Mică
nu conduc la creşterea morbidităţii
Apariţia unor reclamaţii pe termen scurt (legate de zgomot, mirosuri, durerii de cap,
Foarte mică
tuse), fără existenţa unui risc pentru sănătatea umană
Nicio modificare
Modificări care nu influenţează sănătatea umană
decelabilă
Foarte mică Reducerea factorilor de risc care creează disconfort pe termen scurt
Mică Eliminarea factorilor de risc care creează disconfort pe termen mediu şi lung
Activităţi care conduc la reducerea factorilor de risc pentru sănătatea umană sub
Moderată
Pozitivă
pragurile de alertă
Activităţi care conduc la reducerea factorilor de risc pentru sănătatea umană sub
Mare
valorile maxim admise
Activităţi care conduc la eliminarea unui factor de risc semnificativ pentru sănătatea
Foarte mare
umană
Pentru aprecierea magnitudinii din punct de vedere al Bunurilor materiale a fost utilizată matricea de
mai jos.
Tabel nr. 7-6 Matricea de apreciere a magnitudinii pentru componenta Bunuri materiale
Magnitudinea
Descriere
modificării
Foarte mare Afectarea a ≥20% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-economice
Mare Afectarea a10-20% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-economice
Negativă
Moderată Afectarea a 5-10% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-economice

Mică Afectarea a 2,5-5% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-economice
Foarte mică Afectarea a <2,5% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-economice
Nicio modificare
Modificări care nu influenţează bunurile materiale
decelabilă
Modificări care îmbunătăţesc <2,5% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-
Foarte mică
economice
Modificări care îmbunătăţesc 2,5-5% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-
Mică
economice
Pozitivă
Modificări care îmbunătăţesc 5-10% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-

Moderată
economice
Modificări care îmbunătăţesc 10-20% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-
Mare
economice
Modificări care îmbunătăţesc ≥20% din bunurile şi serviciile ecosistemice şi socio-
Foarte mare
economice
388
7.9.2 Prognozarea impactului asupra mediului social şi

economic
Evaluarea componentei „Mediul social şi economic” integrează evaluarea a trei componente distincte,
dar relaţionate: populaţie şi condiţii etnice, sănătate umană şi bunuri materiale. Evaluarea s-a realizat
pe baza analizei intervenţiilor proiectului, a efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea
asupra elementelor mediului social şi economic.
În cazul componentei populaţie şi condiţii etnice, potenţiale impacturi negative pot fi generate de
activităţile de demolare a construcţiilor existente şi de activităţile de construcţie a drumului expres.
Lucrările de şantier pot avea efecte asupra sănătăţii umane prin generarea de zgomot, pulberi şi prin
disconfortul general creeat de activităţile din şantierele de lucru.
Având în vedere cele prezentate în secţiunea 2.8.4.1 şi locaţiile actuale ale organizărilor de şantier deja
existente şi cele propuse putem aprecia faptul că acestea nu sunt în măsură să genereze un impact
susceptibil mai mare decât nivelurile actuale de zgomot respectiv emisii atmosferice.
În etapa de execuţie, nivelul impactului asupra mediului social este considerat a fi moderat, atât din
punct de vedere al efectelor asupra populaţiei, cât şi din punct de vedere al sănătăţii şi bunurilor
materiale. Prezentul studiu prevede măsuri pentru reducerea nivelului impacturilor asupra mediului
social în etapa de construcţie .
Asupra componentei sociale, este estimat ca proiectul să prezinte şi impacturi pozitive, inclusiv în
perioada de construcţie. Construcţia drumului expres va asigura angajarea populaţiei locale cel puţin
pentru perioada de construcţie şi va contribui la evitarea producerii unor dezastre naturale prin
lucrările de consolidare prevăzute în proiect.
Etapa de operare
Din punct de vedere al componentelor populaţie, condiţii etnice şi bunuri materiale, este estimat că în
timpul operării drumului expres Craiova – Piteşti va genera efecte pozitive asupra drumurilor judeţene
şi comunale din zona de influenţă, ceea ce va conduce la reducerea duratei transportului călătorilor şi
mărfurilor, reducerea numărului de accidente cât şi reducerea costurilor de exploatare a vehiculelor
utilizatorilor infrastructurii. Majoritatea drumurilor judeţene şi comunale din zona de influenţă a
drumului expres pe teritoriul judeţelor Dolj şi Argeş dar mai ales Olt, sunt drumuri care reduc
distantele de transport sau de tranzit, astfel că impactul estimat cel mai important va fi în general
asupra dezvoltării socio-economice.
De asemenea este necesar a menţiona că realizarea drumului expres Craiova - Piteşti va contribui la o
creştere a contribuţiei la PIB–ul României în sectorul industriei auto, dat fiind faptul că producţia de
automobile de la fabrica Ford de la Craiova, respectiv fabrica de cauciucuri Pirelli Slatina cât şi Alro
Slatina ar putea creşte semnificativ. În prezent slabă dezvoltare a infrastructurii locale generează costuri
suplimentare cu transportul produselor finite, îngreunând livrările inclusiv pe cele ale furnizorilor, ceea
ce împiedică creşterea producţiei la aceşti trei mari producători din zonă .
389
În concluzie, în etapa de operare a drumului expres Craiova – Piteşti este estimată creşterea nivelului
de zgomot în mai multe localităţi din zona proiectului. Pentru reducerea acestui efect, în cadrul
prezentului studiu au fost propuse măsuri specifice.
Din punct de vedere social şi economic, drumul expres Craiova – Piteşti generează o serie de beneficii.
Dezvoltarea infrastructurii în zonă, prin realizarea drumului expres Craiova-Pitesti, va asigura condiţii
moderne de circulaţie, va reduce poluarea generată de traficul rutier şi va contribui major la dezvoltarea
generală a zonei, economică, socială şi turistică şi implicit la creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Realizarea proiectului este în măsura de a genera un număr mare de locuri de muncă şi de a asigura o
serie întreagă de servicii în măsură a impulsiona dezvoltarea sferei socio-economice.
În concluzie, este estimat ca implementarea proiectului de drum expres Craiova – Piteşti să genereze
o serie de impacturi negative asupra mediului social şi economic, însă este important de menţionat că
noul drum expres va genera de asemenea o multitudine de impacturi pozitive asupra componentei
economice şi sociale, în special prin câştigurile financiare pe care are potenţialul de a le genera, însă şi
prin evitarea pierderilor de vieţi omenenşti şi a pierderilor economice. Un nivel semnificativ al
impactului este considerat în baza creşterii nivelului de zgomot în etapa de operare a drumului expres.
Pentru reducerea acestui impact, în prezentul studiu sunt prevăzute măsuri de atenuare a nivelului de
zgomot (panouri fonoabsorbante, prezentate în detaliu în secţiunea 2.8.
Pentru etapa de dezafectare, nivelul efectelor generate sunt similare cu cele prezentate pentru etapa de
construcţie. Se impune respectarea aceloraşi măsuri, enunţate pentru etapa de construcţie, şi în
eventualitatea dezafectării drumului expres sau a unor secţiuni ale acesteia.
Astfel, în eventualitatea unor activităţi de dezafectare a drumului expres, este previzionată apariţia unui
impact moderat negativ în cazul lucrărilor de demolare. Un impact pozitiv în etapa de dezafectare este
estimat considerând posibile angajări temporare ale populaţiei locale în activităţi de construcţie şi
lucrările de refacere asociate dezafectării, ce ar conduce la reintroducerea suprafeţelor ocupate de
drumul expres în circuitul economic.
390
Tabelul nr. 7-28 Evaluarea impacului potenţial asupra populaţiei

Evaluare impact
Cauze Factori Impacturi Pozitiv Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Efecte / Riscuri Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
(Activităţi) de mediu secundare /Negativ impact cumulativ impact
Realizarea Angajarea Stabiliri temporare cu Modificări în
I.E.1 organizărilor forţei de Populaţie domiciliul în zona structura Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier muncă proiectului populaţiei umane
Modificări ale
Lucrări de Exproprieri Schimbarea reşedinţei Abandonarea O singură Negativă Moderat
I.E.4 Populaţie mărimii populaţiei Negativ Direct Nu Local Scurtă Probabil Ireversibil Mare
terasamente / demolări (strămutare) localităţii dată moderată negativ
din localităţi
Modificări ale Dispariţia unei
Lucrări de Exproprieri O singură Negativă Moderat
I.E.4 Populaţie Schimbarea reşedinţei structurii etnice a minorităţi la Negativ Direct Nu Local Scurtă Probabil Ireversibil Mare
terasamente / demolări dată moderată negativ
localităţilor nivelul localităţii
Desfăşurarea Traficul auto Stabiliri noi de Modificări în
Fără Negativă
I.O.1 traficului pe drumul Populaţie domiciliu în zona structura Negativ Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Redus negativ
întrerupere foarte mică
auto expres proiectului populaţiei umane
Realizarea Angajarea Stabiliri temporare cu Modificări în
I.D.1. organizărilor forţei de Populaţie domiciliul în zona structura Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier muncă proiectului populaţiei umane
Tabelul nr. 7-29 Evaluarea impacului potenţial asupra sănătăţii umane

Evaluare impact
Factori Impacturi Pozitiv Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Efecte / Riscuri Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
de mediu secundare /Negativ impact cumulativ impact
Lucrări de Sănătate Creşterea nivelului Disconfort generat Fără Negativă Moderat
I.E.4 Manevrare pământ* Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
terasamente umană de zgomot de zgomot întrerupere moderată negativ
Lucrări de Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Fără Negativă Moderat
I.E.4 Manevrare pământ* Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
terasamente umană atmosferici bolilor întrerupere moderată negativ
Lucrări de Sănătate Creşterea nivelului Disconfort generat Fără Moderat
I.E.5 Construire poduri Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
artă umană de zgomot de zgomot întrerupere negativ
Lucrări de Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Fără Moderat
I.E.5 Construire poduri Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
artă umană atmosferici bolilor întrerupere negativ
Prevenirea
Lucrări de Realizarea zidurilor Sănătate producerii unor Evitarea pierderilor Fără Moderat
I.E.6 Pozitiv Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Pozitivă mică
consolidare de apărare / de sprijin umană dezastre (alunecări de vieţi omeneşti întrerupere pozitiv
de teren)
Lucrări pe Realizarea
Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Fără Negativă Redus
I.E.8 drumul suprastructurii Negativ Direct Nu Zonal Medie Probabil Reversibil Mare
umană atmosferici bolilor întrerupere foarte mică negativ
expres drumului
Evitarea
Lucrări pe Montarea gardurilor
Sănătate pătrunderii faunei Evitarea pierderilor Fără Pozitivă Moderat
I.E.8 drumul de pe marginile Pozitiv Direct Nu Naţional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
umană sălbatice pe de vieţi omeneşti întrerupere moderată pozitiv
expres drumului expres
carosabil
Desfăşurarea
Traficul auto pe Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Fără Moderat
I.O.1 traficului Negativ Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
drumul expres umană atmosferici bolilor întrerupere negativ
auto
Desfăşurarea Creşterea
Traficul auto pe Sănătate Creşterea nivelului Disconfort generat Fără Semnificativ
I.O.1 traficului incidenţei Negativ Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mare
drumul expres umană de zgomot de zgomot întrerupere negativ
auto bolilor
Desfăşurarea
Traficul auto pe Sănătate Apariţia unor Pierderi de vieţi Negativă Moderat
I.O.1 traficului Negativ Direct Nu Local Lungă Accidental Incert Reversibil Mare
drumul expres umană incendii omeneşti moderată negativ
auto
Prevenirea
Desfăşurarea
Traficul auto pe Sănătate producerii Evitarea pierderilor Fără Pozitivă Moderat
I.O.1 traficului Pozitiv Direct Da Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
drumul expres umană accidentelor de vieţi omeneşti întrerupere moderată pozitiv
auto
rutiere
391
Evaluare impact
Factori Impacturi Pozitiv Natură Potenţial Semnificaţie
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Efecte / Riscuri Impacturi directe Extindere Durata Frecvenţa Probabilitatea Reversibilitatea Sensibilitate Magnitudine
de mediu secundare /Negativ impact cumulativ impact
Lucrări de Lucrări de
Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Negativă Redus
I.O.3 întreţinere şi reasfaltare/reparare a Negativ Direct Nu Local Lungă Periodic Probabil Reversibil Mare
umană atmosferici bolilor foarte mică negativ
mentenanţă carosabilului
Lucrări de Sănătate Creşterea nivelului Disconfort generat Negativă Moderat
I.D.2. Demolare construcții Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
demolare umană de zgomot de zgomot moderată negativ
Lucrări de Sănătate Disconfort generat Negativă Moderat
I.D.2. Demolare construcții Vibraţii Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
demolare umană de vibrații moderată negativ
Lucrări de Sănătate Emisii de poluanţi Creşterea incidenţei Fără Negativă Redus
I.D.2. Demolare construcții Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
demolare umană atmosferici bolilor întrerupere foarte mică negativ
Tabelul nr. 7-30 Evaluarea impacului potenţial asupra bunurilor materiale

Evaluare impact
Cauze Factori de Impacturi Impacturi Pozitiv / Natură Potenţial Semnificaţie
(Activităţi) mediu directe secundare Negativ impact cumulativ impact
Realizarea Angajarea temporară a
Angajarea forţei Bunuri Câştiguri
I.E.1 organizărilor localnicilor în activităţile Pozitiv Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mică Pozitivă mică Redus pozitiv
de muncă materiale financiare
de şantier de construcţie
Creşterea nivelului de
Relocare Devierea Bunuri Pierderi Negativă foarte Redus
I.E.3 trafic pe drumurile Negativ Direct Nu Local Scurtă Periodic Foarte probabil Reversibil Mare
drumuri traficului auto materiale financiare mică negativ
publice
Diferenţe între valoarea
Lucrări de Exproprieri / Bunuri despăgubirii şi valoarea Pierderi O singură Negativă foarte Redus
I.E.4 Negativ Direct Nu Local Scurtă Foarte probabil Reversibil Mare
terasamente demolări materiale de piaţă a bunurilor financiare dată mică negativ
imobile
Lucrări de Manevrare Bunuri Pierderi Fără Negativă Moderat
I.E.4 Vibraţii Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare
terasamente pământ* materiale financiare întrerupere moderată negativ
Lucrări de Manevrare Bunuri Producerea unor Pierderi Abandonarea Fără Negativă Moderat
I.E.4 Negativ Direct Nu Local Medie Probabil Reversibil Mare
terasamente pământ* materiale alunecări de teren financiare localităţii întrerupere moderată negativ
Afectarea
Construire Bunuri Fără Moderat
I.E.5 Lucrări de artă Vibraţii bunurilor Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Reversibil Mare Negativă mică
poduri materiale întrerupere negativ
imobile
Realizarea
Prevenirea producerii Evitarea
Lucrări de zidurilor de Bunuri Fără Moderat
I.E.6 unor dezastre (alunecări pierderilor Pozitiv Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Pozitivă mică
consolidare apărare / de materiale întrerupere pozitiv
de teren) economice
sprijin
Creare albie artificială pe Pierderi din
Lucrări Regularizare Bunuri Fără Negativă foarte Redus
I.E.7 cursuri ce nu sunt serviciile Negativ Direct Nu Zonal Lungă Foarte probabil Ireversibil Foarte mică
hidrotehnice albie materiale întrerupere mică negativ
corpuri de apă ecosistemice
Dezvoltarea economică
Desfăşurarea Traficul auto pe Bunuri Câştiguri Fără Moderat
I.O.1 a zonelor riverane Pozitiv Direct Nu Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Pozitivă mică
traficului auto drumul expres materiale financiare întrerupere pozitiv
drumului expres
Desfăşurarea Traficul auto pe Bunuri Pierderi Abandonarea Negativă Moderat
I.O.1 Apariţia unor incendii Negativ Direct Nu Local Lungă Accidental Incert Reversibil Mare
traficului auto drumul expres materiale financiare localităţii moderată negativ
Evitarea
Desfăşurarea Traficul auto pe Bunuri Prevenirea producerii Fără Moderat
I.O.1 pierderilor Pozitiv Direct Da Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Pozitivă mică
traficului auto drumul expres materiale accidentelor rutiere întrerupere pozitiv
economice
Evitarea
Desfăşurarea Traficul auto pe Bunuri Reducerea timpilor de Fără Pozitivă Moderat
I.O.1 pierderilor Pozitiv Direct Da Regional Lungă Foarte probabil Reversibil Mare
traficului auto drumul expres materiale trafic întrerupere moderată pozitiv
economice
Realizarea Angajarea temporară a
Angajarea forţei Bunuri Câştiguri
I.D.1. organizărilor localnicilor în activităţile Pozitiv Direct Nu Local Medie Periodic Foarte probabil Reversibil Mică Pozitivă mică Redus pozitiv
de muncă materiale financiare
de şantier de construcţie
392
Evaluare impact
Lucrări de Demolare Bunuri Pierderi Negativă Moderat
I.D.2. Vibraţii Negativ Direct Nu Local Medie Periodic Probabil Reversibil Mare
demolare construcții materiale financiare moderată negativ
Lucrări de
redare în Reintroducerea
Lucrări de Bunuri Câștiguri Fără Pozitivă Moderat
I.D.3. categoria suprafețelor în circuitul Pozitiv Direct Nu Local Medie Probabil Reversibil Mare
refacere materiale financiare întrerupere moderată pozitiv
anterioară de economic
folosință
393

În perioada de execuţie proiectul va genera un disconfort temporar pentru locuitori, din cauza
creşterii emisiilor de poluanţi atmosferici, a zgomotului şi vibraţiilor, a restricţiilor de trafic. De
asemenea, vor fi necesare strămutări în zonele pe care traseul nu le poate evita şi le intersectează.
Pentru reducerea la minim a impactului asupra mediului social, în etapa de execuţie se vor lua
următoarele măsuri:
informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor;
încurajarea angajării de personal calificat şi necalificat din zona de implementare a proiectului;
curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor drumuri;
protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în perimetrul
lucrărilor;
interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;
utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai
bune tehnologii existente;
amenajarea pasajelor de trecere;
limitarea traseelor din zonele locuite de către utilajele şi autovehiculele cu mase mari.
Implementarea proiectului se va realiza astfel încât să se asigure continuarea desfăşurării vieţii
comunităţilor şi activităţilor economice. Drumurile şi reţelele de utilităţi intersectate de drumul expres
Craiova – Piteşti vor fi relocate, continuând a fi funcţionale şi pe durata operării drumului expres. În
acest sens, prin implementarea proiectului, activităţile economice din zonele învecinate pot fi
încurajate, proiectul având un impact pozitiv asupra economiei locale. De asemenea, menţionăm faptul
că se preconizează ca implementarea proiectului să genereze un impact pozitiv asupra localităţilor din
zona proiectului prin fluidizarea traficului existent pe drumurile naţionale, comunale şi locale.
Pentru reducerea disconfortului fonic din localităţile afectate de zgomotul generat în urma traficului
de pe drumul expres, se propune amplasarea de panouri fonoabsorbante în zonele de pe direcţia
caselor.
Locaţiile propuse pentru panourile fonoabsorbante sunt detaliate în capitolul 2 al prezentului studiu.
În etapa de dezafectare, se impun aceleaşi măsuri adoptate în perioada de construcţie pentru reducerea
la minim a impactului asupra mediului social şi economic. Pe lângă acestea, se recomandă măsuri
referitoare la diminuarea impactului negativ pe care dezafectarea drumului expres îl poate avea asupra
economiei locale şi a grupurilor sociale vulnerabile afectate de această etapă.
394
7.10 MOŞTENIREA CULTURALĂ

evaluarea impactului asupra moştenirii culturale
Sensibilitatea zonelor din punct de vedere al moştenirii culturale au fost delimitate în cinci clase de
sensibilitate, prezentate în tabelul următor. Au fost considerate cu grad maximal de sensibilitate
(“foarte mare”) zonele cu valoarea culturală, istorică sau arheologică de relevanţă internaţională şi cu
grad minimal de sensibilitate (“foarte mic”) zonele care nu prezintă importanţă culturală, istorică sau
arheologică.
Tabel nr. 7-7 Matricea de apreciere a sensibilităţii pentru componenta Moştenire culturală
Foarte mare Situri UNESCO desemnate pentru valoarea culturală, istorică sau arheologică.
Situri de importanţă arheologică, istorică sau culturală desemnate la nivel naţional
Mare
Monumente istorice, arheologice, culturale protejate.
Moderată Situri de importanţă arheologică, istorică sau culturală desemnate la nivel judeţean.
Situri de importanţă arheologică, istorică sau culturală desemnate la nivel local sau
Mică
utilizate de comunitatea locală pentru menţinerea tradiţiilor.
Foarte mică/ Situri care nu sunt de interes arheologic, istoric sau cultural şi nu sunt considerate
Nesensibilă importante de comunitatea locală pentru menţinerea tradiţiilor

pentru componenta Moştenire culturală în tabelul de mai jos. Matricea de apreciere a magnitudinii
modificărilor este structurată în cinci clase, atât pentru modificări de natură negativă cât şi pentru
modificări pozitive, în funcţie de extinderea intervenţiilor şi de temporalitatea acestora.
Tabel nr. 7-8 Matricea de apreciere a magnitudinii pentru componenta Moştenire culturală
Magnitudinea modificării Descriere
Foarte mare Activităţi care conduc la alterarea totală a resursei culturale
Mare Activităţi care conduc la alterarea a 50-75% din resursa culturală
Negativ
Moderată Activităţi care conduc la alterarea a 25-50% din resursa culturală

Mică Activităţi care conduc la alterarea a 10-25% din resursa culturală
Foarte mică Activităţi care conduc la alterarea a <10% din resursa culturală
Nicio modificare decelabilă Activităţi care nu influenţează moştenirea culturală
Activităţi care conduc la punerea în valoare în foarte mică măsură a resursei
Foarte mică
culturale
Activităţi care conduc la punerea în valoare în mică măsură a resursei
Mică
culturale
Pozitiv
Activităţi care conduc la punerea în valoare într-o măsură moderată a

Moderată
resursei culturale
Activităţi care conduc la punerea în valoare în mare măsură a resursei
Mare
culturale
Activităţi care conduc la punerea în valoare în foarte mare măsură a resursei
Foarte mare
culturale
395
7.10.2 Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor
istorice
Evaluarea componentei de mediu „Moştenire culturală” s-a realizat pe baza analizei intervenţiilor
proiectului, a efectelor şi a potenţialelor impacturi generate de acestea asupra elementelor de
patrimoniu cultural. Forma de impact considerată în cadrul analizei pentru moştenirea culturală este
reprezentată de distrugerea sau degradarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice.
În contextul potenţialelor impacturi asupra monumentelor istorice, este important de menţionat faptul
că în zona traseului drumului expres nu au fost identificate situri arheologice de interes internaţional,
desemnate de UNESCO World Heritage ca situri ale patrimoniului cultural mondial. Siturile de mai
jos sunt cele identificate ca fiind suprapuse sau în imediata vecinătate a traseului drumului expres
Craiova – Piteşti.
Nivelul estimat al impactului activităţilor de construcţie asupra patrimoniului cultural este moderat
negativ. Pentru evitarea şi reducerea impacturilor, în cadrul prezentului studiu sunt prevăzute măsuri,
detaliate în secţiunea 9.1.
Etapa de operare
În etapa de operare, singurele efecte ce ar putea avea potenţialul de a afecta monumentele arheologice
sunt vibraţiile şi emisiile atmosferice. Nivelul acestor efecte este considerat redus, după cum a fost
detaliat şi în secţiunile 7.3 şi 7.9. Facem de asemenea precizarea că în contextul existenţei, la momentul
actual a traficului pe drumurile naţionale din zona drumului expres (în special pe DN65), trafic ce
generează si acum emisii şi vibraţii în zona monumentelor istorice, ulterior realizării proiectului drum
expres Craiova – Piteşti este posibil ca presiunile asupra acestor monumente să scadă, ca urmare a
efectelor drumului expres asupra calităţii aerului.
De asemenea, în contextul mai larg al obiectivelor de moştenire culturală din zona de implementare a
proiectului, în etapa de operare este estimată posibilitatea apariţiei unor impacturi negative reduse, ca
urmare a emisiilor de poluanţi şi a vibraţiilor. În etapa de operare sunt estimate însă şi impacturi
pozitive, ca urmare a facilitării accesului publicului la obiectivele turistice din zonă.
În concluzie, este de aşteptat ca în etapa de operare nivelul efectelor asupra obiectivelor de moştenire
culturală să fie redus, în unele situaţii putând apărea efecte pozitive ca urmare a operării drumului
expres, prin facilitarea accesului la obiective turistice de importanţă deosebită.
În etapa de dezafectare nu este previzionată probabilitatea apariţiei de efecte asupra elementelor de
monştenire culturală.
396
Tabelul nr. 7-31 Evaluarea impactului potenţial asupra moştenirii culturale

Evaluare impact
Afectarea Pierderea
Lucrări de Manevrare Moştenire Producerea unor Fără Negativă
I.E.4 patrimoniului patrimoniului Negativ Direct Nu Local Medie Incert Ireversibil Mare Moderat negativ
terasamente pământ* culturală alunecări de teren întrerupere moderată
cultural cultural
Lucrări de
Afectarea Pierderea
Lucrări de Manevrare Moştenire construcţie în Fără Negativă
I.E.4 patrimoniului patrimoniului Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Moderat negativ
terasamente pământ* culturală apropierea siturilor întrerupere moderată
cultural cultural
arheologice
Lucrări de
Afectarea Pierderea
Lucrări de Construire Moştenire construcţie în Fără Negativă
I.E.5 patrimoniului patrimoniului Negativ Direct Nu Local Medie Foarte probabil Ireversibil Mare Moderat negativ
artă poduri culturală apropierea siturilor întrerupere moderată
cultural cultural
arheologice
Desfăşurarea Traficul auto Afectarea Pierderea
Moştenire Emisii de poluanţi Fără Negativă foarte
I.O.1 traficului pe drumul patrimoniului patrimoniului Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Reversibil Mare Redus negativ
culturală atmosferici întrerupere mică
auto expres cultural cultural
Desfăşurarea Traficul auto Afectarea Pierderea
Moştenire Fără Negativă foarte
I.O.1 traficului pe drumul Vibraţii patrimoniului patrimoniului Negativ Direct Nu Local Lungă Foarte probabil Ireversibil Mare Redus negativ
culturală întrerupere mică
auto expres cultural cultural
397

Pentru evitarea şi reducerea impacturilor asupra moştenirii culturale în etapa de construcţie sunt
propuse următoarele:
Înaintea demarării lucrărilor de construcţie este recomandată analiza în detaliu a traseului în
scopul identificării locaţiilor pentru descărcări de sarcină arheologică;
Realizarea cercetărilor preventive în vederea descărcării de sarcină arheologică şi a
supravegherii arheologice în timpul lucrărilor de construire;
Derularea activităţilor de construcţie (inclusiv trafic de şantier) în vecinătatea unor monumente
istorice se va realiza cu monitorizarea permanentă a stării monumentelor şi adaptarea
volumului şi metodelor de lucru (tipul şi număr de utilaje, reducerea vibraţiilor etc);
Orice descărcări de sarcină arheologică se vor realiza în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
cerinţele Comisiei Naţionale de Arheologie;
Este recomandată realizarea unor diagnostice arheologice intruzice în momentul exproprierii
terenurilor;
În situaţia în care în etapa de construcţie sunt identificate noi situri arheologice, lucrările vor
fi oprite, iar autorităţile competente vor fi contactate pentru expertiză şi stabilirea soluţiilor
necesare;
În timpul execuţiei lucrărilor este recomandată supravegherea arheologică şi elaborarea unor
rapoarte la momentul identificării oricăror situaţii legate de monumente arheologice sau
patrimoniu material.
Pentru evitarea şi reducerea impacturilor asupra moştenirii culturale în etapa de operare sunt propuse
următoarele:
Reducerea poluării aerului la nivelul drumului expres prin respectare a normelor europene
privind calitatea carburanţilor şi a autovehiculelor în ceea ce priveşte normele de poluare
impuse;
Prevederea panourilor fono-absorbante va contribui la o reducere a efectelor generate asupra
elementelor de patrimoniu material în etapa de operare a proiectului.
Pentru evitarea şi reducerea impacturilor asupra moştenirii culturale în etapa de dezafectare
principala recomandare este legată de asigurarea neafectării altor situri arheologice aflate în vecinătatea
proiectului prin limitarea lucrărilor de dezafectare la culoarul de construcţie al drumului expres.
398
7.11 IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI

7.11.1 Nivelul presiunilor actuale
Principalele presiuni actuale, estimate a putea avea potenţialul de a crea efecte cumulative ca urmare a
realizării proiectului drumului expres Craiova – Piteşti sunt:
a. infrastructura rutieră;
b. calea ferată;
c. instalaţii de extragere şi sortare a balastului;
d. lucrările hidrotehnice de la nivelul corpurilor de apă.
Este estimat că instalaţiile IPPC prezente în zonă nu au potenţialul de a genera riscuri foarte mari din
punct de vedere al cumulării impacturilor cu impacturile asociate drumului expres Craiova – Piteşti.
Totuşi, o prezentare şi scurtă analiză a potenţialelor impacturi şi cu aceste obiective este prezentată în
cadrul prezentului capitol.
a. Infrastructura rutieră
Principalul drum cu care se suprapune proiectul propus este Drumul Naţional 65, care în prezent
asigură legătura între Craiova şi Piteşti. De asemenea, în zona drumului expres mai există DN64,
DN65A, precum şi alte drumuri judeţene (DJ703, DJ677), drumuri pe care se desfăşoară actual traficul
ce are potenţialul de a fi preluat parţial de drumul expres Craiova – Piteşti.
Conform datelor prezentate în cadrul Studiului de trafic, este estimat ca nivelul traficului să continue
să crească în zona analizată, indiferent de implementarea sau nu a proiectului drumului expres Craiova
– Piteşti.
Unul dintre efectele benefice principale ale realizării drumului expres, este optimizarea transportului
de marfă şi pasageri şi asigurarea interconectivităţii cu autostrada Bucureşti – Piteşti şi implicit cu
autostrada Bucureşti – Constanţa.
Unul dintre principalele efecte ale existenţei drumurilor în zona de studiu (în special al DN65) este
răspândirea speciilor vegetale alohtone invazive. Este de aşteptat ca fără implementarea unor măsuri
stricte de control al acestora, răspândirea speciilor invazive să continue. Pentru drumul expres Craiova
– Piteşti, cu scopul evitării apariţiei unor efecte cumulative şi pentru descurajarea răspândirii acestor
specii, sunt propuse măsuri de control al speciilor alohtone invazive.
De asemenea, aşa cum a fost arătat în studiul EA, coliziunea faunei sălbatice (incluzând aici toate
speciile cu mobilitate) cu traficul auto prezintă elemente ale unui posibil impact semnificativ, în
principal în zona DN65, drum cu un trafic intens, care nu este dotat cu măsuri pentru evitarea
pătrunderii speciilor de faună pe carosabil.
b. Infrastructura feroviară
Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, în zona proiectului cele mai importante căi ferate sunt
cele dintre Piteşti – Craiova şi Băbeni – Caracal . În momentul actual, principalele efecte ale circulaţiei
feroviare în zonă se manifestă prin:
399
Perturbarea activităţii speciilor, din cauza nivelului de zgomot generat de traficul feroviar;
Contribuţia la răspândirea speciilor alohtone invazive. Similar drumurilor, terasamentele căii
ferate reprezintă culoare de propagare şi răspândire a speciilor alohtone invazive;
Mortalitatea cauzată de traficul feroviar în rândul faunei sălbatice;
Fragmentarea habitatelor, în principal datorită cumulării cu celelalte bariere existente:
infrastructura rutieră şi amenajările hidrotehnice.
c. Instalaţii de extragere şi sortare a balastului
La nivelul zonei de proiect, mai exact în amonte de proiectul propus, în zona de vest şi sud – vest a
municipiului Slatina funcţionează o serie de instalaţii de extragere şi sortare a balastului şi nisipului din
albiile cursurilor de apă în special râul Olt şi Balta Milcov. Aceste tipuri de activităţi reprezintă presiuni
asupra corpurilor de apă având ca efecte modificarea formei profilului longitudinal al albiilor,
favorizarea proceselor de degradare (în principal eroziune) şi creşterea turbidităţii în apă.
d. Lucrări hidrotehnice
Lucrările hidrotehnice de la nivelul corpurilor de apă din zona proiectului, în principal de la nivelul
râului Olt şi Olteţ, reprezintă o presiune importantă asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar
din zonă.
Din punct de vedere al efectelor acestor lucrări hidrotehnice, acestea pot fi reprezentate de alterarea
habitatelor, prin contribuţia la răspândirea speciilor alohtone invazive (atât vegetale cât şi de
nevertebrate acvatice), fragmentarea habitatelor. Aceste lucrări hidrotehnice au fost luate în
considerare în analiza de permeabilitate, prezentată în secţiunea 7.7.3.
Prezenţa lucrărilor hidrotehnice limitează locaţiile şi soluţiile tehnologice ce pot fi implementate în
cadrul măsurilor propuse pentru evitarea şi reducerea impactului, cum ar fi subtraversările sau
supratraversările, putând de asemenea afecta funcţionalitatea acestora.
Lucrările hidrotehnice au potenţialul de a constitui un factor de presiune viitoare din punct de vedere
al prezenţei şi răspândirii speciilor invazive, indiferent de implementarea sau neimplementarea
proiectului drumului expres Craiova – Piteşti. Măsurile de control ale speciilor invazive prevăzute în
cadrul proiectului pot contribui la reducerea şanselor de răspândire a acestora.
7.11.2 Proiecte planificate în zona drumului expres Craiova-

Piteşti
Conform informaţiilor obţinute de la instituţiile publice, în zona proiectului au fost identificate o serie
de proiecte existente, propuse sau aprobate prezentate în tabelul de mai jos.
400
Tabelul nr. 7-32 Situaţia proiectelor planificate în zona proiectului drum expres Craiova -Piteşti
Nr.
Judeţul UAT /Instituţie Denumire obiectiv existent/proiect propus
crt.
DX2 (Drum Expres Danubius Expres) - Tronson Bucureşti -
1. Dolj Craiova
Alexandria – Roşiori - Caracal - Craiova
Reabilitare cale ferată de importanţă economică Craiova – Slatina -
2. Dolj Craiova
Piteşti (linia 901)
Variantă de ocolire Craiova Sud (varianta sud-vest: DN 6 - DN 55 -
3. Dolj Craiova
DN 56)
Sporire capacitate de trafic (lărgire la 4 benzi) DN 65 km 5+210 –
4. Dolj Craiova
km 11+500
Modernizare DJ 641, Lim. Jud. Olt – Teslui – Pieleşti – Mischii –
5. Dolj Pieleşti
Albeşti – DN6, km 15+000 – 72+380 (traseu regional)
6. Dolj Robăneşti Modernizare drumuri comunale DC90 şi DC1A
7. Dolj Pieleşti/Gherceşti Extindere reţea de distribuţie apă şi realizare staţii de pompare apă
Realizare staţie de epurare ape uzate cu capacitate de 5806 l cu
8. Dolj Pieleşti/Gherceşti
emisar râul Teslui
Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în paralel cu
9. Dolj Pieleşti înlocuirea
conductelor cu durata normală de viaţă expirată
Îmbunătăţirea calităţii apei pentru pâraiele Gologan aval de Caracal,
Teslui la Pieleşti şi Darjov amonte de confluenţa cu Oltul prin
10. Dolj/Olt Pieleşti
realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul
rural
Realizare de împăduriri pe terenurile agricole degradate şi
11. Olt Slatina nevaloroase zonele cu deficit, pe terenuri supuse la riscuri
geomorfologice
Slatina, Balş, Amenajarea afluenţilor cursurilor de apă care se revarsă frecvent
12. Olt
Coloneşti (Olteţ, Vedea, Vediţa, Mamu, Dorofei, Beica)
Reabilitatea/modernizarea infrastructurii stradale, asigurarea
Balş, Găneasa,
13. Olt accesului locuitorilor din satele aparţinatoare (DJ 546, 604, 642,
Scorniceşti, Slatina
677)
Finalizarea lucrărilor de regularizare aflate în diverse stadii de
14. Olt Balş
execuţie (râul Olteţ)
15. Olt Găneasa Regularizarea cursului de apă, pr. Oltişor
Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi a staţiilor de
16. Olt Balş, Scorniceşti
epurare
Slatina, Balş,
17. Olt Scorniceşti, Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale
Coloneşti
18. Olt Balş Realizare depozit industrial ecologic SMR
Amenajare variante ocolitoare pentru racordarea la traseul drumului
19. Olt Balş, Slatina
expres
Reabilitarea, modernizarea DN 65 A Piteşti - Roşiori - Turnu-
20. Argeş Piteşti
Măgurele
21. Argeş Piteşti Construcţie şosea de centură nord-vest Piteşti
Modernizare DN 65 D Albota - Bascov (Centura Sud - Vest), km
22. Argeş Albota 0+000 - 10+184, L = 10,184 km, la Albota, Moşoaia, Piteşti,
Bascov
23. Argeş Bradu Modernizarea terminalului intermodal Piteşti - Bradul de Sus
După cum poate fi observat din analiza prezentată în tabelul de mai sus, majoritatea proiectelor
propuse în zonă au un caracter punctiform şi sunt reduse ca dimensiuni. Impactul estimat ca urmare
401
a acestor proiecte este de asemenea redus, neavând potenţialul de a genera, împreună cu drumul expres
Craiova – Piteşti un impact cumulativ semnificativ asupra factorilor de mediu.
Singurele proiecte ce au potenţial de a genera impact cumulativ semnificativ împreună cu proiectul
drumului expres Craiova – Piteşti sunt proiectele de modernizare a drumurilor pe care proiectul le
intersectează, proiecte ce poate genera forme asemănătoare de impact înregistrate şi în
cazulproiectului.
Potenţialul impact cumulativ al proiectelor de modernizare şi al drumului expres Craiova – Piteşti
asupra siturilor Natura 2000 a fost analizat în cadrul Studiului EA.
7.12 IMPACTUL POTENŢIAL ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIER
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti se va desfăşura între Craiova (intersecţia cu Centura Craiova)
şi Piteşti (intersecţia cu Autostrada Bucureşti – Piteşti ) în zona sud vestică a României. Distanţa
minimă dintre amplasamentul proiectului şi graniţele ţării este de aproximativ 70 km (distanţa până la
graniţa cu Bulgaria).
Conform Avizului de Mediu nr. 33 din 11.12.2015 pentru Master Planul General de Transport al
Românei pe termen scurt, mediul şi lung pentru perioada 2014-2030 promovat de Ministerul
Transporturilor, pentru proiectele de construcţie ce implică realizarea unor coridoare noi de transport
rutier (drumuri expres, autostrăzi) care vor permite îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor şi
siguranţei transportului, facilitând legăturile active dintre comunităţile localizate de o parte şi de alta a
graniţei, contribuind în mod direct la modernizarea/extinderea reţelei transeuropene (TEN-T) şi a
coridoarelor pan-europene precum şi a conexiunii dintre România şi statele vecine, nu este identificat
un impact negativ semnificativ în context transfrontieră.
7.13 EVALUAREA IMPACTUL REZIDUAL

În prezentul raport, analiza componentelor de mediu s-a desfăşurat detaliat pentru fiecare componentă
asupra căreia implementarea drumului expres Craiova-Piteşit ar putea genera un impact potenţial. Au
fost considerate efectele generate atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de operare asupra cărora
este necesară aplicarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului, recomandate. În măsura în care
vor fi aplicate, măsurile propuse (precondiţiile) atrag după sine rezultate aşteptate de natură să reducă
valorile impacturilor iniţial apreciate.
Efectele care rămân după implementarea măsurilor de evitare şi reducere sunt exprimate sub forma
impactului rezidual. La momentul efectuării acestui studiu, acest tip de impact poate fi doar estimat.
Evaluarea eficienţei măsurilor propuse, cât şi a impactului rezidual corespunzător realizării proiectului,
constituie recomandări importante, pentru aceasta fiind necesară implementarea unui sistem adecvat
402
de monitorizare, desfăşurat atât în perioada de construcţie, cât şi post-construcţie (în funcţie de

componenta analizată).
În contextul evaluării impactului rezidual este important de menţionat faptul că principalele măsuri
pentru evitarea şi reducerea potenţialelor impacturi au fost deja luate în procesul de selecţie a
alternativelor (detaliat în capitolul 4). În cadrul acestei selecţii a alternativelor, atât în contextul alegerii
amplasamentului, cât şi a soluţiilor tehnologice, unul dintre cele mai importante criterii aplicate a fost
cel de reducere a impactului asupra mediului. Astfel, în selecţia alternativelor de amplasare a proiectului
şi selecţia soluţiilor tehnologice, au fost analizaţi următorii parametrii: evitarea intersecţiilor cu ariile
naturale protejate sau cu zonele sensibile din punct de vedere al biodiversităţii, ocupare permanentă a
unor suprafeţe de teren cât mai mici, reducerea disconfortului asupra populaţiei, reducerea emisiilor
atmosferice şi reducerea surselor de zgomot.
Impactul rezidual estimat pentru proiectul analizat este prezentat în tabelul următor. Au fost evaluate
în acest caz acele componente unde a fost identificată posibilitatea apariţiei de impacturi negative
moderate şi semnificative.
În urma aplicării măsurilor propuse în cadrul prezentului Raport este de aşteptat ca nivelul estimat al
impactului să scadă, nivelul impactului rezidual fiind mult mai redus. În impactul rezidual, nivelul
semnificativ al impactului a fost eliminat, fiind scăzut în toate situaţiile la un nivel moderat, iar
nivelul moderat a fost scăzut în cele mai multe cazuri la un nivel redus.
403
Tabelul nr. 7-33 Evaluarea impactului fără implementarea măsurilor de evitare şi reducere şi cu implementarea măsurilor de evitare şi reducere (impact rezidual) pentru formele de impact semnificativ şi moderat negative
Masuri de evitare si
Evaluare impact Evaluare impact rezidual
reducere a impactului
Factori de Semnificaţie Semnificaţie
Tip de intervenţie Etapa Cauze (Activităţi) Efecte / Riscuri Impacturi directe Sensibilitate Magnitudine Cod măsura Sensibilitate Magnitudine
mediu impact impact
Realizarea organizărilor Alterarea capacităţii Negativă
I.E.1 Execuţie Amenajări temporare Sol Compactare sol Mică Negativă mare Moderat negativ M59, M60, M62, M68, M69 Mică Redus negativ
de şantier productive a solului moderată
Realizarea organizărilor Reducerea gradului de acoperire cu
I.E.1 Execuţie Amenajări temporare Biodiversitate Alterarea habitatelor Mică Negativă mică Redus negativ M16,M30 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier vegetaţie
Realizarea organizărilor Pierderea capacităţii M59, M60, M62, M68, M69, Negativă foarte
I.E.1 Execuţie Creare platforme Sol Izolare sol Mică Negativă mică Redus negativ Mică Redus negativ
de şantier productive a solului M73 mică
Realizarea organizărilor
I.E.1 Execuţie Creare platforme Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate Mică Negativă mică Redus negativ M16 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier
Realizarea organizărilor Alimentare cu apă din Alterări cantitative ale Negativă foarte Negativă foarte
I.E.1 Execuţie Apă subterană Prelevări de debite Moderată Redus negativ M54 Moderată Redus negativ
de şantier subteran apelor subterane mică mică
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte Negativă foarte
I.E.1 Execuţie Apă subterană Moderată Redus negativ M53 Moderată Redus negativ
de şantier deşeuri freatică subterane mică mică
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Negativă
I.E.1 Execuţie Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Mică Redus negativ M56 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier deşeuri moderată
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi Negativă
I.E.1 Execuţie Biodiversitate Alterarea habitatelor Mică Redus negativ M27 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier deşeuri alte materiale moderată
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Negativă M59, M60, M62, M68, M69,
I.E.1 Execuţie Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Mică Redus negativ Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier deşeuri moderată M73, M78
Realizarea organizărilor Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte Negativă foarte
I.E.1 Execuţie Apă subterană Moderată Redus negativ M53, M55 Moderată Redus negativ
de şantier poluanţi pe sol freatică subterane mică mică
Realizarea organizărilor Deversări accidentale de Negativă
I.E.1 Execuţie Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Mică Redus negativ M61,M78 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier poluanţi pe sol moderată
Realizarea organizărilor Evacuarea apelor pluviale din Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de Negativă foarte
I.E.1 Execuţie Mare Redus negativ M39, M40, M41, M42, M43 Mare Negativă mică Moderat negativ
de şantier OS suprafaţă suprafaţă suprafaţă mică
Relocarea reţelelor de Negativă foarte Negativă foarte
I.E.2 Execuţie Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor Mare Redus negativ M4, M56, M57 Mare Redus negativ
utilităţi mică mică
Relocarea reţelelor de Negativă foarte M59, M60, M62, M68, M69, Negativă foarte
I.E.2 Execuţie Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate Mare Redus negativ Mare Redus negativ
utilităţi mică M73 mică
Relocarea reţelelor de Negativă foarte Negativă foarte
I.E.2 Execuţie Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol Mare Redus negativ M62 Mare Redus negativ
utilităţi mică mică
Relocarea reţelelor de Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte
I.E.2 Execuţie Apă subterană Moderată Negativă mică Redus negativ M53 Moderată Redus negativ
utilităţi poluanţi pe sol freatică subterane mică
Pierderea capacităţii M59, M60, M62, M68, M69, Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri Execuţie Lucrări de terasament Sol Compactare sol Mare Negativă mică Moderat negativ Mare Redus negativ
productive a solului M73 mică
M59, M60, M62, M68, M69, Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri Execuție Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate Mare Negativă mică Moderat negativ Mare Redus negativ
M73 mică
Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi Negativă foarte Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri Execuţie Depozitare sol fertil Biodiversitate Alterarea habitatelor Mare Redus negativ M31 Mare Redus negativ
alte materiale mică mică
Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte Negativă foarte
I.E.3 Relocare drumuri Execuţie Apă subterană Moderată Redus negativ M53 Moderată Redus negativ
poluanţi pe sol freatică subterane mică mică
Modificări ale mărimii Negativă M4,M75, M76, M77, M78,M
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Exproprieri / demolări Populaţie Schimbarea reşedinţei (strămutare) Mare Moderat negativ Mare Negativă mică Moderat negativ
populaţiei din localităţi moderată 79,M80
Modificări ale structurii Negativă M4,M75, M76, M77, M78,M
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Exproprieri / demolări Populaţie Schimbarea reşedinţei Mare Moderat negativ Mare Negativă mică Moderat negativ
etnice a localităţilor moderată 79,M80
Disconfort generat de Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Mare Moderat negativ M4, M76, M79 Mare Redus negativ
zgomot moderată mică
Bunuri Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Vibraţii Pierderi financiare Mare Moderat negativ M4, M74 Mare Redus negativ
materiale moderată mică
Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor Mare Moderat negativ M4,M56,M57,M58 Mare Redus negativ
moderată mică
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Mare Moderat negativ M4,M56,M57,M58 Mare Redus negativ
moderată mică
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol Mare Moderat negativ M62, M64, M65 Mare Redus negativ
moderată mică
Eroziunea solului (în zona
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sol fronturilor de lucru și a depozitelor Alterarea calității solului Mare Moderat negativ M64, M66,M67 Mare Redus negativ
moderată mică
de pământ)
Eroziunea solului (în zona
Apă de Alterarea calităţii apelor de M2, M4, M38, M39, M40, Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* fronturilor de lucru și a depozitelor Mare Negativă mică Moderat negativ Mare Redus negativ
suprafaţă suprafaţă M64, M66 mică
de pământ)
404
mediu impact impact
Manevrare sol contaminat Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sol Alterarea calităţii solului Mare Moderat negativ M2, M4, M61 Mare Redus negativ
(identificare situri contaminate) moderată mică
Pierderea capacităţii Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Sol Producerea unor alunecări de teren Mare Moderat negativ M4,M64, M70, M71 Mare Negativă mică Moderat negativ
productive a solului moderată
Modificări structurale datorate Pierderi din substratul Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Geologie Mare Moderat negativ M4,M64, M70, M71 Mare Negativă mică Moderat negativ
execuţiei debleelor geologic moderată
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Producerea unor alunecări de teren Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4,M64, M70, M71 Mare Redus negativ
moderată mică
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Producerea unor alunecări de teren Pierderi financiare Mare Moderat negativ M4,M66, M70, M71 Mare Redus negativ
Moştenire Afectarea patrimoniului Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Producerea unor alunecări de teren Mare Moderat negativ M4,M66, M70, M71 Mare Negativă mică Moderat negativ
culturală cultural moderată
Moştenire Lucrări de construcţie în apropierea Afectarea patrimoniului Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Mare Moderat negativ M4, M72, M73, M74 Mare Redus negativ
culturală siturilor arheologice cultural moderată mică
Reducerea valorii estetice a Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Peisaj Producerea unor alunecări de teren Mare Moderat negativ M4, M64,M71, M72 Mare Redus negativ
peisajului moderată mică
Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate Mare Moderat negativ M4, M16, M20,M22, M82 Mare Negativă mică Moderat negativ
moderată
Distrugerea adăposturilor şi Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Pierdere de habitate Mare Moderat negativ M4, M5, M8, M16 Mare Redus negativ
cuiburilor moderată mică
Coliziunea faunei cu traficul de Reducerea efectivelor Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Mare Moderat negativ M4, M37 Mare Redus negativ
şantier populaţionale moderată mică
Perturbarea activităţii Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Mare Moderat negativ M4, M16 Mare Redus negativ
speciilor moderată mică
Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M20, M22 Mare Negativă mică Moderat negativ
moderată
Apariţia unor bariere fizice pentru Negativă
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Manevrare pământ* Biodiversitate Fragmentarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M30, M31 Mare Negativă mică Moderat negativ
fauna sălbatică moderată
Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Apă subterană Moderată Redus negativ M53 Moderată Redus negativ
poluanţi pe sol freatică subterane mică mică
Deversări accidentale de Negativă Negativă foarte
I.E.4 Lucrări de terasamente Execuţie Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Mare Moderat negativ M2, M4, M61 Mare Redus negativ
poluanţi pe sol moderată mică
Apă de Deteriorarea stării Negativă
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Mare Moderat negativ M4, M26, M28, M29 Mare Negativă mică Moderat negativ
suprafaţă ecologice a corpului de apă moderată
Modificări hidro-morfologice
Apă de Deteriorarea stării Negativă foarte Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri datorate construcţiei de pile în albia Mare Redus negativ M28, M44, M45 Mare Redus negativ
suprafaţă ecologice a corpului de apă mică mică
minoră
Alterarea capacităţii Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Sol Compactare sol Moderată Negativă mică Redus negativ M59, M60, M62, M68, M69 Moderată Redus negativ
productive a solului mică
Pierderea capacităţii Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Sol Îndepărtare sol Moderată Negativă mică Redus negativ M59, M60, M62, M68, M69 Moderată Redus negativ
productive a solului mică
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Pierdere de habitate Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M21,M23, Mare Negativă mică Moderat negativ
Apariţia unor bariere fizice pentru
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Biodiversitate fauna sălbatică (doar în timpul Fragmentarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M27, M51 Mare Redus negativ
moderată mică
construcţiei)
Disconfort generat de Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M76, M79 Mare Redus negativ
zgomot mică
Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M56,M57 Mare Redus negativ
mică
Bunuri Afectarea bunurilor Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Vibraţii Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M74 Mare Redus negativ
materiale imobile mică
Moştenire Lucrări de construcţie în apropierea Afectarea patrimoniului Negativă Negativă foarte
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Mare Moderat negativ M4, M72, M73 Mare Redus negativ
culturală siturilor arheologice cultural moderată mică
Crearea unor structuri artificiale Reducerea valorii estetice a Semnificativ Negativă
I.E.5 Lucrări de artă Execuţie Construire poduri Peisaj Mare Negativă mare M1, M83 Mare Moderat negativ
masive peisajului negativ moderată
Realizarea zidurilor de apărare Apă de Deteriorarea stării
I.E.6 Lucrări de consolidare Execuţie Alterarea malurilor albiei Mare Negativă mică Moderat negativ M4,M46 Mare Negativă mică Moderat negativ
/ de sprijin suprafaţă ecologice a corpului de apă
Realizarea zidurilor de apărare Apă de Deteriorarea stării
I.E.6 Lucrări de consolidare Execuţie Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M46,M47 Mare Negativă mică Moderat negativ
/ de sprijin suprafaţă ecologice a corpului de apă
Realizarea zidurilor de apărare Apariţia unor bariere fizice pentru Negativă foarte Negativă foarte
I.E.6 Lucrări de consolidare Execuţie Biodiversitate Fragmentarea habitatelor Mare Redus negativ M36 Mare Redus negativ
/ de sprijin fauna sălbatică mică mică
Realizarea zidurilor de apărare Crearea unor structuri artificiale Reducerea valorii estetice a Semnificativ Negativă
I.E.6 Lucrări de consolidare Execuție Peisaj Mare Negativă mare M1, M46, M47 Mare Moderat negativ
/ de sprijin masive peisajului negativ moderată
405
mediu impact impact
Protecţie taluz cu pereu din Apă de Deteriorarea stării
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Alterarea malurilor albiei Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M46, M49,M50 Mare Negativă mică Moderat negativ
beton suprafaţă ecologice a corpului de apă
Protecţie taluz cu pereu din
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M49 Mare Negativă mică Moderat negativ
beton
Protecţie taluz cu zid de Apă de Deteriorarea stării
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Alterarea malurilor albiei Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M27, M46, M49, M50 Mare Negativă mică Moderat negativ
beton suprafaţă ecologice a corpului de apă
Protecţie taluz cu zid de
beton
Protecţie albie cu pereu din Apă de Alterarea substratului şi malurilor Deteriorarea stării Negativă foarte Negativă foarte
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Mare Redus negativ M50 Mare Redus negativ
beton suprafaţă albiei ecologice a corpului de apă mică mică
Protecţie albie cu pereu din Apă de Întreruperea conectivităţii cu apele Deteriorarea stării Negativă foarte Negativă foarte
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Mare Redus negativ M50 Mare Redus negativ
beton suprafaţă subterane ecologice a corpului de apă mică mică
Protecţie albie cu pereu din
beton
Protecţie albie cu saltea din Negativă foarte
I.E.8 Lucrări hidrotehnice Execuţie Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M49 Mare Redus negativ
gabioane mică
Protecţie albie cu zid din Negativă Negativă foarte
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate Mare Moderat negativ M4, M49 Mare Redus negativ
gabioane moderată mică
Apă de Deteriorarea stării Negativă foarte Negativă foarte
I.E.7 Lucrări hidrotehnice Execuţie Praguri de fund îngropate Alterarea substratului albiei Mare Redus negativ M50 Mare Redus negativ
suprafaţă ecologice a corpului de apă mică mică
Montarea gardurilor de pe Evitarea pătrunderii faunei Menţinerea efectivelor Pozitivă Semnificativ
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Execuţie Biodiversitate Mare Moderat pozitiv M33 Mare Pozitivă mare
marginile drumului expre sălbatice pe carosabil populaţionale moderată pozitiv
Montarea gardurilor de pe Evitarea pătrunderii faunei Evitarea pierderilor de vieţi Pozitivă Semnificativ
I.E.8 Lucrări pe drumul expres Execuţie Sănătate umană Mare Moderat pozitiv M33, M77 Mare Pozitivă mare
marginile drumului expres sălbatice pe carosabil omeneşti moderată pozitiv
Lucrări de înierbare şi refacere Pătrunderea de specii alohtone şi Negativă Negativă foarte
I.E.9 Lucrări de refacere Execuție Biodiversitate Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M22, M46 Mare Redus negativ
a vegetaţiei cu caracter invaziv moderată mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Negativă
I.O.1 Operare Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Mare Moderat negativ M4, M58 Mare Negativă mică Moderat negativ
auto expres moderată
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Depunerea poluanílor atmosferici Negativă foarte
I.O.1 Operare Sol Alterarea calităţii solului Mare Negativă mică Moderat negativ M68 Mare Redus negativ
auto expres pe sol mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Facilitarea răspândirii speciilor Negativă Negativă foarte
I.O.1 Operare Biodiversitate Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M15, M18 Mare Redus negativ
auto expres alohtone şi a celor invazive moderată mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Negativă Negativă foarte
I.O.1 Operare Biodiversitate Emisii de poluanţi atmosferici Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M15, M18 Mare Redus negativ
auto expres moderată mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Perturbarea activităţii Semnificativ
I.O.1 Operare Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Mare Negativă mare M4, M12, M33 Mare Negativă mică Moderat negativ
auto expres speciilor negativ
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Coliziunea faunei sălbatice cu Reducerea efectivelor Semnificativ M4, M14, M32, M33, M34,
I.O.1 Operare Biodiversitate Mare Negativă mare Mare Negativă mică Moderat negativ
auto expres traficul auto populaţionale negativ M35
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Negativă foarte
I.O.1 Operare Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M58 Mare Redus negativ
auto expres mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Disconfort generat de Semnificativ
I.O.1 Operare Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Mare Negativă mare M4, M80, M81 Mare Negativă mică Moderat negativ
auto expres zgomot negativ
I.O.1 Operare Biodiversitate Apariţia unor incendii Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M13 Mare Redus negativ
I.O.1 Operare Sănătate umană Apariţia unor incendii Pierderi de vieţi omeneşti Mare Moderat negativ M4, M15, M77 Mare Redus negativ
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Bunuri Negativă Negativă foarte
I.O.1 Operare Apariţia unor incendii Pierderi financiare Mare Moderat negativ M4, M15 Mare Redus negativ
auto expres materiale moderată mică
Desfăşurarea traficului Traficul auto pe drumul Prevenirea producerii accidentelor Evitarea pierderilor de vieţi Pozitivă Pozitivă
I.O.1 Operare Sănătate umană Mare Moderat pozitiv M77 Mare Moderat pozitiv
auto expres rutiere omeneşti moderată moderată
Gestionarea Evacuarea apelor pluviale Apă de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de Negativă Negativă foarte
I.O.2 Operare Mare Moderat negativ M4, M25, M13, M15 Mare Redus negativ
precipitaţiilor preepurate în emisari suprafaţă suprafaţă suprafaţă moderată mică
Realizarea organizărilor Alterarea capacităţii Negativă
I.D.1. Dezafectare Amenajări temporare Sol Compactare sol Mică Negativă mare Moderat negativ M59, M60, M62, M68, M69 Mică Redus negativ
de şantier productive a solului moderată
Realizarea organizărilor Reducerea gradului de acoperire cu
I.D.1. Dezafectare Amenajări temporare Biodiversitate Alterarea habitatelor Mică Negativă mică Redus negativ M16,M30 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier vegetaţie
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei
I.D.1. Dezafectare Apă subterană Moderată Negativă mică Redus negativ M53 Moderată Negativă mică Redus negativ
de şantier deşeuri freatică subterane
Realizarea organizărilor Depozitare materiale / Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi Negativă
I.D.1. Dezafectare Biodiversitate Alterarea habitatelor Mică Redus negativ M16,M30 Mică Negativă mică Redus negativ
de şantier deşeuri alte materiale moderată
Realizarea organizărilor Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza Alterarea calităţii apei Negativă foarte
I.D.1. Dezafectare Apă subterană Moderată Redus negativ M53 Moderată Negativă mică Redus negativ
de şantier poluanţi pe sol freatică subterane mică
406
mediu impact impact
Distrugerea adăposturilor şi Reducerea efectivelor Negativă foarte
I.D.2. Lucrări de demolare Dezafectare Demolare construcţii Biodiversitate Moderată Negativă mică Redus negativ M34 Moderată Redus negativ
cuiburilor populaţionale mică
I.D.2. Lucrări de demolare Dezafectare Demolare construcţii Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Mare Moderat negativ M4, M76, M79 Mare Redus negativ
zgomot moderată mică
I.D.2. Lucrări de demolare Dezafectare Demolare construcţii Sănătate umană Vibraţii Mare Moderat negativ M4, M74 Mare Redus negativ
vibrații moderată mică
I.D.2. Lucrări de demolare Dezafectare Demolare construcţii Vibraţii Pierderi financiare Mare Moderat negativ M4,M74 Mare Redus negativ
Negativă foarte
I.D.2. Lucrări de demolare Dezafectare Demolare construcţii Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M56, M57 Mare Redus negativ
mică
Negativă foarte
I.D.3. Lucrări de refacere Dezafectare Lucrări de terasament Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Mare Negativă mică Moderat negativ M4, M56, M57 Mare Redus negativ
mică
Îmbunătățirea valorii Pozitivă Pozitivă
I.D.3. Lucrări de refacere Dezafectare Lucrări de terasament Peisaj Refacerea topografiei terenului Mare Moderat pozitiv M85 Mare Moderat pozitiv
estetice a peisajului moderată moderată
Lucrări de redare în categoria Negativă
I.D.3. Lucrări de refacere Dezafectare Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor Mare Moderat negativ M4, M18, M22, M23 Mare Negativă mică Moderat negativ
anterioară de folosinţă moderată
407
8 DESCRIEREA METODELOR DE PROGNOZĂ

UTILIZATE PENTRU IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA
EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI, INCLUZÂND
DIFICULTĂŢILE ŞI INCERTITUDINILE
Principalele dificultăţi întâmpinate în cursul realizării Raportului privind impactul asupra mediului au
fost legate de disponibilitatea informaţiilor de detaliu cu privire la condiţiile de mediu existente în zona
proiectului. Având în vedere numărul destul de mare de localităţi pe care proiectul le traversează, este
dificil ca nivelul de detaliere al informaţiilor să aibă un grad unitar la nivelul întregii zone de studiu
pentru toate componentele de mediu.
Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului în zona de implementare a proiectului şi a
evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, a fost realizată atât pe baza
datelor public disponibile, cât şi pe baza datelor colectate din teren. Dintre sursele de date utilizate
amintim: Rapoartele anuale privind starea factorilor de mediu în judeţele Dolj, Olt şi Argeş elaborate
de Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului, Planul de management actualizat al Spaţiului
Hidrografic Argeş-Vedea şi Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Olt, Ciclul al II-
lea 2016 – 2021, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii realizate de ABA Argeş-Vedea şi
ABA Olt, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Dolj realizat de Consiliul Judeţean Dolj, Planul
de Amenajare a Teritoriului Judeţean Olt, Planul de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Argeş
2018-2022 realizate de Consiliul Judeţean Argeş, Rapoartele stării de sănătate a populaţiei elaborate de
Institutul Naţional de Sănătate Publică, date statistice disponibile pe pagina de internet a Institutului
Naţional de Statistică, Planuri de Management ale ariilor naturale protejate etc.
Colectarea datelor din teren s-a realizat la nivelul întregii zone de implementare, o atenţie deosebită
fiind acordată observaţiilor asupra elementelor de biodiversitate, în special în zonele lucrărilor situate
în apropierea şi/ sau în interiorul ariilor naturale protejate. Informaţii cu privire la metodele utilizate
pentru culegerea informaţiilor din teren pentru componentele de biodiversitate, aplicate de-a lungul
întregului traseu, au fost prezentate în cadrul Studiului EA.
Pentru identificarea şi cuantificarea efectelor şi/ sau a formelor de impact asociate proiectului au fost
utilizate diferite metode, printre care modelarea surselor de zgomot şi modelarea dispersiei emisiilor
atmosferice.
Estimarea emisiilor atmosferice asociate proiectului (inclusiv estimarea emisiilor de gaze cu efect de
seră) a fost realizată utilizând metodologii recunoscute, precum EMEP/EEA Air Pollution emission
inventory guidebook 2016 şi Methodologies for the Assessment of Project GHG Emissions and
Emission Variations, European Investment Bank Induced GHG Footprint - The carbon footprint of
projects financed by the Bank.
Pentru evaluarea imisiilor la nivelul receptorilor sensibili a fost realizată modelarea numerică a
dispersiei poluanţilor atmosferici. Modelarea a fost realizată cu ajutorului software-ului SelmaGIS 9.
SelmaGIS utilizează programul de calcul AUSTAL2000 (versiunea 2.5, august 2011), care este un
model avansat de tip Lagrange folosit pentru calculul dispersiei poluanţilor atmosferici. AUSTAL 2000
este un model recunoscut în UE, fiind modelul de calcul dezvoltat la cererea Ministerului Federal al
408
Mediului din Germania şi utilizat pentru dispersia poluanţilor. AUSTAL 2000 este un model adecvat
pentru suprafeţele cu topografie diferenţiată, pentru zone unde starea vremii se caracterizează prin
viteze reduse alte vântului sau calm atmosferic.
Pentru evaluarea impactului zgomotului generat de implementarea proiectului a fost realizată
modelarea surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. Software-ul are
aplicaţii pentru estimarea zgomotului ambiental aferent drumurilor, căilor ferate şi instalaţiilor
industriale. Creează hărţi de zgomot în oraşe şi zone deschise, utilizând, după caz, informaţii despre
trafic sau date despre emisiile de zgomot ale surselor. SoundPLAN Essential calculează orice cantitate
de date. Datele pot fi importate din aplicaţii GIS sau CAD sau pot fi digitizate pe baza imaginilor
satelitare. Rezultatele sunt generate atât în format tabelar cât şi grafic.
În cadrul analizei vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, în vederea evaluării expunerii în
zona de implementare a proiectului pentru fiecare dintre variabilele climatice selectate au fost
utilizate date publice privind temperatura, precipitaţiile, viteza vântului, hărţi de hazard etc.
Metodele de analiză, precum şi datele utilizate în cadrul analizelor realizate, în special în cazul
schimbărilor climatice, prezintă un anumit grad de incertitudine, fiind dependente de gradul actual de
cunoaştere.
Beneficiarul lucrărilor a acordat întreg sprijinul pe perioada derulării evaluării, furnizând toate datele
şi informaţiile solicitate, şi a considerat revizuirea unor aspecte tratate în cadrul proiectului ca urmare
a recomandărilor făcute de echipa de evaluare.
409
9 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI

ŞI MONITORIZARE
9.1 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI
Principiile aplicate în identificarea şi stabilirea măsurilor de evitare şi reducere a impactului sunt
reprezentate de:
➢ Generale:
1. Monitorizare. Monitorizarea permanentă, în toate etapele de implementare (anterior
demarării construcţiei, în timpul construcţiei, în primii ani de funcţionare – minim 3 ani), este
necesară pentru a asigura actualizarea bazei de date şi cunoştinţe a proiectului şi a putea astfel
lua decizii fundamentate;
2. Management adaptativ. Măsurile de evitare şi reducere trebuie adaptate continuu pe baza
ultimelor informaţii existente în zona de implementare a proiectului (vezi Monitorizare);
3. Asigurarea expertizei de specialitate. Pentru fiecare secţiune de drum expres, în perioada
construcţiei trebuie asigurată prezenţa atât prezenţa unor responsabili de mediu, cât şi a unor
responsabili privind biodiversitatea (preferabil o echipă care să poată asigura expertiză pe
principalele grupe de interes comunitar). Este de preferat ca responsabilii cu biodiversitatea să
difere de responsabilii de mediu, pentru a putea asigura tratarea în mod adecvat a cerinţelor
pentru protecţia componentelor de biodiversitate;
4. Consultarea permanentă cu factorii interesaţi. În perioada construcţiei şi operării este
necesară asigurarea unui cadru de colaborare permanentă cu principalii factori interesaţi cu
privire la managementul biodiversităţii (cel puţin administratorii/ custozii de situri Natura
2000) şi reprezentanţii fondurilor de vânătoare şi ai ocoalelor silvice. Colaborarea trebuie să se
concentreze pe schimbul de date şi informaţii recente, precum şi asupra detaliilor privind
implementarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului;
5. Eficacitatea şi complementaritatea măsurilor. Oricare dintre măsurile implementate
trebuie să îşi atingă scopul printr-un grad ridicat de eficacitate, fără a împiedica/ limita
eficacitatea altor măsuri şi fără a crea alte forme de impact semnificativ sau riscuri asupra
biodiversităţii sau populaţiei umane;
6. Controlul formelor de impact. Măsurile formulate şi implementate trebuie să se adreseze
direct formelor de impact identificate, asigurând în permanenţă menţinerea acestor impacturi
sub pragurile de semnificaţie;
➢ Pentru pierderea şi alterarea habitatelor:
7. Evitarea afectării unor suprafeţe suplimentare (în afara coridorului de expropriere) în
interiorul siturilor Natura 2000 precum şi în zona habitatelor naturale aflate în exteriorul
siturilor, cu excepţia locaţiilor pentru realizarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului;
8. Reducerea concentraţiilor de poluanţi la nivelul zonelor adiacente drumului expres;
410
9. Reabilitarea tuturor suprafeţelor afectate temporar cu utilizarea exclusiv a speciilor native

şi asigurarea funcţionalităţii ecologice a suprafeţelor reabilitate;
➢ Fragmentarea habitatelor:
10. Menţinerea conectivităţii ecologice pentru toate speciile de faună (în special pentru cele
care nu sunt capabile de zbor), prin măsuri de subtraversare sau supratraversare a drumului
expres;
➢ Perturbarea activităţii speciilor de faună:
11. Reducerea la minim a efectelor asociate prezenţei umane, zgomotului şi iluminatului în
perioada construcţiei şi operării drumului expres;
➢ Reducerea efectivelor populaţionale:
12. Reducerea la minim a ratelor de mortalitate datorată coliziunii faunei sălbatice cu traficul
auto.
Modul de formulare a măsurilor de evitare şi reducere a impactului a avut în vedere următoarele
aspecte:
Adresarea acelor impacturi a căror producere este o consecinţă clară a activităţilor propuse
prin proiect (în acest caz sunt mai specifice şi mai bine cuantificate/ localizate);
O abordare precaută legată de protecţia unor componente sensibile ce ar putea fi afectate în
timpul construcţiei sau operării de anumite modificări ale proiectului sau decizii de moment;
Precizarea cu exactitate doar a acelor parametri absolut necesari pentru asigurarea
funcţionalităţii măsurilor propuse, fără a oferi însă detalii ce pot limita opţiunile din timpul
perioadei de proiectare şi construcţie.
O parte dintre măsurile formulate se adresează mai multor componente de mediu, însă pentru a evita
redundanţa au fost descrise o singură dată şi apoi doar menţionate în cadrul celorlalte componente.
Măsurile prezentate în continuare sunt bazate atât pe bunele practici recomandate pentru realizarea
proiectelor de infrastructură rutieră, cât şi pe analiza şi adaptarea experienţelor şi soluţiilor identificate
la nivel naţional şi internaţional pentru diferite situaţii întâlnite în construcţia şi operarea drumurilor
expres. Fezabilitatea măsurilor este indicată atât prin conţinutul măsurii (ex: măsurile referitoare la
modul de realizare al lucrărilor), cât şi prin exemplificarea, pe baza experienţei naţionale şi
internaţionale, a principalelor măsuri referitoare la configuraţia elementelor drumului expres (ex:
modul de iluminare) sau la structuri adiţionale (ex: ecoducte sau subtraversări).
Toate măsurile formulate pentru etapa de construcţie sunt valabile în cazul unei eventuale etape de
dezafectare, precum şi în cazul etapelor de reabilitare/ modernizare a drumului expres.
Măsurile de evitare şi reducere a impactului ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt prezentate
în tabelul următor. Acestea sunt structurate pe componente/ factori de mediu şi etapele proiectului.
S-a utilizat numerotarea măsurilor pentru a asigura o corespondenţă mai bună cu formele de impact
în cadrul evaluării impactului rezidual.
În Tabelul nr. 9-1 sunt prezentate măsurile propuse în cadrul Studiului de evaluare adecvată pentru
managementul biodiversităţii şi evitarea şi reducerea impacturilor drumului expres Craiova – Piteşti
411
asupra componentelor Natura 2000. Obligaţia implementării măsurilor de evitare şi reducere a

impactului revine Titularului proiectului. Acesta poate să delege parţial această responsabilitate prin
contractele de proiectare şi execuţie.
412
Tabelul nr. 9-1 Măsuri pentru evitarea şi reducerea impacturilor drumului expres Craiova – Piteşti asupra componentelor de mediu
Tip de Tip Cod
Componenta Element Forma de impact Etapa Măsura
intervenţie măsură măsură
Este necesară elaborarea unui „Studiu de trafic pentru perioada construcţiei” (similar şi pentru perioada de dezafectare) care:
Să identifice şi să ţină cont de toate limitările existente în zona proiectului (arii naturale protejate, patrimoniu cultural, calitatea drumurilor, zone
Construcţie şi intravilane sensibile);
General - Toate formele de impact - MG M1
dezafectare Să propună traseele de parcurs şi limitele de utilizare ale fiecăruia (interval orar, gabarite, viteză de deplasare etc);
Să identifice aplicabilitatea spaţială a tuturor măsurilor de evitare şi reducere a impactului descrise aici.
Planul de management de mediu va prelua măsurile prevăzute în Studiul de trafic pentru perioada construcţiei.
Construcţie şi Fiecare antreprenor va elabora un Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi va instrui personalul implicat în lucrări pentru respectarea
General - Toate formele de impact Toate I.E MG M2
dezafectare prevederilor acestuia.
Proiectarea lucrărilor hidrotehnice se va face cu respectarea prevederilor Normativului tehnic pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 „Criterii şi
General - Toate formele de impact I.E.7 MG Construcţie M3 principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de
apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor” aprobat prin Ordinul nr. 1215/2008.
Pentru construcţia drumului expres Craiova - Piteşti se elaborează un PMM. PMM va include, actualiza şi detalia toate măsurile de evitare şi reducere a
impactului (alături de alte cerinţe) prevăzute în Studiul de Evaluare Adecvată, Raportul privind Impactul asupra Mediului, Acordul de mediu şi Avizul
de Gospodărirea Apelor. PMM se elaborează anterior emiterii Acordului de mediu şi se revizuieşte după cum urmează:
Construcţie,
1. La fiecare 6 luni pe perioada derulării lucrărilor de construcţie;
General - Toate formele de impact Toate I.E MGB operare, M4
2. Înainte de punerea în funcţiune a drumului expre;
dezafectare
3. La oricare modificare a proiectului legată de soluţiile constructive sau măsurile de evitare şi reducere a impactului precum şi la revizuirea actelor de
reglementare;
4. La dezafectarea drumului expres.
Înainte de demararea lucrărilor de construcţie se va realiza un Inventar actualizat al habitatelor şi speciilor de interes comunitar aflate în interiorul
Proiect tehnic limitelor de expropriere pentru care vor fi formulate în cadrul PMM măsuri de evitare/ protecţie/ relocare, după caz. Inventarul actualizat este necesar
General - Toate formele de impact Toate I.E MGB M5
/ Construcţie în condiţiile în care între momentul colectării datelor din teren pentru caracterizarea condiţiilor iniţiale şi momentul demarării lucrărilor de construcţii
poate trece un număr mare de ani.
Execuţia măsurilor de evitare şi reducere a impactului, în principal măsurile de asigurare a conectivităţii ecologice (sub/supra traversări), măsurile pentru
Proiect tehnic evitarea coliziunii şi măsurile de reabilitare ecologică, vor fi auditate la finalizarea construcţiei. Rolul auditurilor este acela de a evalua eficienţa soluţiilor
General - PH, REP Toate I.E MGB M6
/ Construcţie tehnice propuse pentru implementarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului. Recomandările auditurilor trebuie integrate în construcţii până la
punerea în funcţiune.
Deschiderea oricărui front de lucru trebuie făcută după ce în prealabil responsabilii cu biodiversitatea au evaluat prezenţa speciilor de interes comunitar
Construcţie şi
General - REP Toate I.E MGB M7 în zona ce urmează a fi afectată şi pot garanta că au fost luate toate măsurile privind evitarea/ reducerea impactului asupra acestor specii, inclusiv
dezafectare
operaţiuni de relocare, acolo unde este cazul.
Fronturile de lucru vor fi verificate periodic de responsabilii cu biodiversitatea pentru a se asigura că au fost luate toate măsurile pentru evitarea instalării
Construcţie şi speciilor de faună în zonele temporar inactive în care reluarea lucrului ar putea conduce la distrugerea de cuiburi şi adăposturi şi/ sau apariţia de victime.
General - REP Toate I.E MGB M8
dezafectare Soluţiile pentru evitarea instalării speciilor pot consta în: instalarea de plase/ prelate, eliminarea vegetaţiei înainte de perioada de cuibărire, îngrădiri
temporare etc.
Realizarea de instruiri periodice pentru tot personalul implicat în lucrările de construcţie / dezafectare, cu privire la problemele generale de mediu,
Construcţie şi
General - Toate formele de impact Toate I.E MGB M9 habitate şi specii protejate şi măsuri de evitare şi reducere a impacturilor. Se va acorda o atenţie sporită problemelor privind interzicerea colectării de
dezafectare
plante şi animale sau rănirea şi omorârea deliberată a speciilor protejate.
Contractorii implicaţi în activităţile de construcţie / dezafectare se vor asigura că nici un fel de substanţe lichide nu vor fi deversate în interiorul ariilor
Construcţie şi
General - AH, PAS Toate I.E MGB M10 protejate, niciun fel de specii de plante sau animale nu vor fi introduse şi că nu vor fi abandonate resturi de mâncare sau oricare alt fel de deşeuri pe
dezafectare
suprafaţa solului sau în apă.
Construcţie şi Se va limita la minim desfăşurarea activităţilor de construcţie / dezafectare pe timpul nopţii în zonele aflate în interiorul şi vecinătatea siturilor Natura
General - PAS Toate I.E MGB M11
dezafectare 2000.
Eficacitatea pe termen lung a măsurilor de reducere a impactului depinde în timpul operării proiectului de asigurarea integrităţii şi funcţionalităţii tuturor
General - AH, PAS, REP I.O.3 MGB Operare M12 elementelor componente ale acestora. În acest sens este necesară prevederea unui program continuu de verificare şi întreţinere a elementelor
constructive, precum şi de asigurare a viabilităţii exemplarelor vegetale plantate.
Includerea în Manualul de operare şi întreţinere al drumului expres a unei proceduri pentru înregistrarea victimelor accidentale de faună salbatică rezultate
General - REP I.O.1 MGB Operare M14
în urma coliziunii cu traficul rutier.
Operatorul drumului expres va elabora un Plan de intervenţie pentru situaţii de risc (incluzând: deversări accidentale de substanţe, incendii, explozii,
General Toate riscurile identificate MG Operare M15
inundaţii, cutremure etc) şi va asigura procedurile şi personalul specializat pentru implementarea acestuia.
Nu se vor amplasa pe suprafaţa siturilor Natura 2000: organizări de şantier, gropi de împrumut, baze de producţie, staţii de betoane, instalaţii de emulsii
Habitate bituminoase, instalaţii de sortare a agregatelor naturale, staţii de mixturi asfaltice, staţii de carburanţi, incinte special amenajate pentru efectuarea de
Biodiversitate PH I.E.1 EV Construcţie M16
şi plante reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport. În vecinătatea siturilor amplasarea acestora nu se va face la o distanţă mai mică de 1 km. Se va urmări
restrângerea suprafeţelor ocupate de şantier.
Habitate
Biodiversitate PH I.E.4 EV Construcţie M17 În perimetrul siturilor Natura 2000 nu se vor realiza centre de întreţinere şi coordonare, spaţii de parcare şi spaţii de servicii.
şi plante
În perioada de construcţie se va implementa un program de identificare şi control al speciilor de plante invazive (în zona de intersecţie a proiectului cu
Habitate Construcţie şi
Biodiversitate PH I.E.1 EV M18 siturile Natura 2000 şi la o distanţă de minim 1 km faţă de acestea precum şi în zona cursurilor de apă intersectate). Vor fi prevăzute acţiuni de îndepărtare
şi plante dezafectare
mecanică a speciilor invazive sau potenţial invazive identificate (resturile vegetale îndepărtate nu vor fi depozitate în interiorul siturilor Natura 2000).
413
Tip de Tip Cod

Este interzisă amplasarea gropilor de împrumut, a zonelor de depozitare definitivă de material de umplutură rezultat din săpături, precum şi a depozitelor
Habitate
Biodiversitate PH I.E.4 EV Construcţie M19 temporare de pământ vegetal pe suprafaţa siturilor Natura 2000 şi pe o rază mai mică de 1 km. Depozite temporare de pământ pot fi realizate în interiorul
şi plante
siturilor Natura 2000 exclusiv în interiorul coridorului de expropriere.
Habitate
Biodiversitate PH I.E.3 EV Construcţie M20 Se interzice realizarea drumurilor de acces şi tehnologice în siturile Natura 2000.
şi plante
Habitate Toate suprafeţele afectate temporar vor fi reabilitate la finalul lucrărilor astfel încât să permită reinstalarea vegetaţiei naturale native existente în zona
Biodiversitate AH I.E.1 EV, RE Construcţie M21
şi plante proiectului. A se corela cu măsurile pentru speciile invazive.
Habitate Construcţie şi Pentru evitarea riscului de pătrundere a unor taxoni invazivi sau potenţial invazivi în zonele amenajate, care s-ar putea extinde în interiorul ariilor naturale
Biodiversitate AH I.E.9 RE, EV M22
şi plante dezafectare protejate, solul utilizat pentru lucrările de reabilitare va trebui adus din zone neafectate de prezenţa unor specii de plante alohtone/ cu caracter invaziv.
Habitate Construcţie şi La lucrările de reabilitare a suprafeţelor aflate în imediata vecinătate a părţii carosabile se vor utiliza specii vegetale cu grad redus de atractivitate pentru
Biodiversitate AH I.E.4 EV M23
şi plante dezafectare speciile de insecte de interes comunitar, astfel încât să nu contribuie la atragerea indivizilor în zona de trafic auto şi astfel la creşterea riscului de coliziune.
În perioada de operare (minim 3 ani) se va implementa un program de control al speciilor invazive, care trebuie să includă activităţi de identificare a
Habitate
Biodiversitate AH RE Operare M24 prezenţei speciilor vegetale alohtone invazive, ce se dezvoltă în imediata apropiere a drumului expres Craiova - Piteşti, şi activităţi de eliminare a acestora
şi plante
prin mijloace ce nu prezintă riscuri de contaminare a apei şi solului sau de afectare a vegetaţiei naturale existente
Pentru întreţinerea sectoarelor de drum din interiorul siturilor Natura 2000 (ROSCI0266 Valea Olteţului şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior), pe
Biodiversitate Peşti AH EV Operare M25
perioada iernii se va folosi soluţie diluată de sare sau alte materiale care să nu prezinte pericol de contaminare a zonelor protejate.
Pentru limitarea riscului de contaminare a apei râului Olteţ, râului Olt şi Bălţii Milcov, în timpul construcţiei şi operării va fi elaborat şi implementat un
Plan de prevenire şi intervenţie în caz de poluări accidentale, cu prevederi clare referitoare la gestionarea apelor pluviale şi întreţinerea instalaţiilor de
Construcţie şi
Biodiversitate Peşti AH RE M26 pre-epurare. O atenţie deosebită trebuie acordată evitării scurgerii în apele râului Olteţ, râului Olt şi Bălţii Milcov a apelor de şiroire (ape pluviale încărcate
operare
cu particule în suspensie) în etapa de construcţie. Atât turbiditatea cât şi parametrii de calitate ai apei râului vor trebui monitorizaţi la începutul perioadei
de operare (preferabil minim 3 ani).
Pentru evitarea impactului asupra faunei acvatice de interes comunitar, pe corpurile de apă de suprafaţă aflate în interiorul siturilor de importanţă
Biodiversitate Peşti FH EV Construcţie M27
comunitară (SCI) nu se vor realiza praguri în albie care să depăşească cota actuală a talvegului.
Biodiversitate Peşti PH, AH, REP EV, RE Construcţie M28 Pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor şi nu se vor preleva debite de apă.
Se va interzice traversarea cu utilaje prin albia râurilor, în acest sens fiind necesară prevederea de podeţe temporare, cu respectarea celorlalte măsuri
Biodiversitate Peşti REP RE Construcţie M29
prevăzute în prezentul raport.
Amfibieni În perioada construcţiei se va evita menţinerea deschisă a oricăror bazine, şanţuri, săpături pentru fundaţii etc., în care exemplarele de amfibieni şi reptile
Biodiversitate REP RE Construcţie M30
şi reptile pot să rămână captive. Aceste potenţiale capcane trebuie inventariate şi inspectate periodic pentru evitarea producerii de victime.
Amfibieni Pentru evitarea pătrunderii amfibienilor şi reptilelor în decantoarele sau separatoarele de produse petroliere se vor implementa soluţii (ex: grilaje) în
Biodiversitate REP EV Construcţie M31
şi reptile zonele de conexiune între şanţurile de pluvial şi instalaţiile de preepurare.
Instalarea de panouri fonoabsorbante cu înălţime de 3 m este necesară în următoarele intervale kilometrice, pentru protecţia siturilor Natura 2000:
Biodiversitate Păsări PH, PAS, REP EV Construcţie M32
- km 29+800 - km 34+000, pe partea stângă
Instalarea de panouri anticoliziune cu înălţimea de 3 metri este necesară în următoarele intervale kilometrice, pentru reducerea riscului de coliziune al
faunei cu traficul:
Biodiversitate Păsări PH, PAS, REP RE Construcţie M33
- km 29+800 şi km 34+000, pe partea dreaptă
Pentru lucrările de reabilitare a suprafeţelor aflate în imediata vecinătate a părţii carosabile (ex: taluzele debleelor), se vor utiliza specii vegetale cu grad
Biodiversitate Păsări REP RE Construcţie M34 redus de atractivitate pentru speciile de păsări (improprii pentru instalarea cuiburilor şi preferabil fără fructe ce pot fi consumate), astfel încât să nu
contribuie la atragerea indivizilor în zona de trafic auto şi creşterea astfel a riscului de coliziune.
Toate liniile electrice supraterane realizate în cadrul proiectului (dacă va fi cazul) vor fi prevăzute cu dotări pentru evitarea electrocutării păsărilor precum
Biodiversitate Păsări REP EV Construcţie M35
şi cu balizaje vizibile pentru reducerea riscului de coliziune.
La finalizarea lucrărilor în zona podurilor de peste râurile Olteţ şi Bârlui se vor derula lucrări de reabilitare care să permită reinstalarea vegetaţiei naturale
Biodiversitate Mamifere AH, FH RE Construcţie M36
native ce va asigura menţinerea conectivităţii optime pentru speciile Lutra lutra şi Ophiogomphus cecilia.
Desfăşurarea activităţilor de construcţie pe timpul nopţii, se va limita la minim în interiorul şi în vecinătatea siturilor Natura 2000 pentru a evita coliziunea
Biodiversitate Mamifere AH, FH RE Construcţie M37
dintre fauna nocturnă şi utilaje.
414
Tip de Tip Cod

Apă de Alterarea calităţii apelor de La realizarea lucrărilor, tot personalul implicat va fi instruit cu privire la necesitatea protecţiei stării corpurilor de apă. Programul de instruire a
- Toate I.E EV Construcţie M38
suprafaţă suprafaţă personalului cu privire la orice riscuri ar putea apărea în etapa de construcţie a proiectului va fi prevăzut în PMM.
Apă de Alterarea calităţii apelor de
- I.E.1 RE Construcţie M39 Organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi prevăzute cu sisteme de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere şi pluviale.
suprafaţă suprafaţă
Apă de Alterarea calităţii apelor de Amplasarea organizărilor de şantier trebuie realizată la distanţe cât mai mari faţă de corpurile de apă de suprafaţă, în nici un caz la mai puţin de 50 m
- I.E.1 RE Construcţie M40
suprafaţă suprafaţă faţă de malurile acestora.
Apă de Alterarea calităţii apelor de Apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie şi apele rezultate de la spălarea mijloacelor şi utilajelor de
suprafaţă suprafaţă construcţie se vor colecta şi preepura în decantoare şi separatoare de produse petroliere înainte de descărcare în emisari sau reţele de canalizare orăşeneşti.
Apă de Alterarea calităţii apelor de Construcţie şi Este interzisă depozitarea de materiale, deşeuri din construcţii, precum şi staţionarea utilajelor în albiile cursurilor de apă, canale de desecare, canale de
- Toate I.E EV M42
suprafaţă suprafaţă dezafectare irigaţii sau zone depresionare.
Apă de Alterarea calităţii apelor de Construcţie şi Pentru organizările de şantier situate la distanţe mai mici de 500 m de un corp de apă sau de un curs de apă afluent al unui corp de apă vor fi elaborate
- I.E.1 EV M43
suprafaţă suprafaţă operare Planuri de intervenţie şi vor fi stabilite sisteme de intervenţie rapidă în cazul apariţiei unor poluări accidentale
Apă de Deteriorarea stării ecologice a
- I.E.5 EV Construcţie M44 Se va evita pe cât posibil amplasarea picioarelor de pod în corpuri de apă de suprafaţă naturale.
suprafaţă corpurilor de apă
La amplasarea picioarelor de pod în corpurile de apă de suprafaţă, precum şi pentru oricare altă intervenţie asupra corpurilor de apă, în zone de
- I.E.5 EV Construcţie M45 confluenţă, se va avea în vedere evitarea modificărilor albiei care ar putea conduce la întreruperea conectivităţii longitudinale între afluenţi şi cursul de
apă principal.
În toate locaţiile în care este necesară îndepărtarea vegetaţiei ripariene (arborii de pe malul râurilor), la terminarea lucrărilor se vor desfăşura lucrări de
Apă de Deteriorarea stării ecologice a Construcţie şi
- I.E.5 RE M46 reabilitare a zonei ripariene cu instalarea de arbuşti din specii native, corespunzători asociaţiilor vegetale ripariene din zona respectivă, în locaţiile în care
suprafaţă corpurilor de apă dezafectare
refacerea vegetaţiei arboricole nu este posibilă.
Apă de Deteriorarea stării ecologice a Pentru realizarea zidurilor de apărare/ de sprijin se vor adopta soluţii constructive care să minimizeze lungimea malurilor afectate, precum şi suprafaţa
suprafaţă corpurilor de apă zonei ripariene defrişate.
Lucrările provizorii în albii destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări de mal, îndiguiri, depuneri de pământ sau piatră, se vor face
- I.E.7 RE Construcţie M48 fără a afecta morfologia albiilor minore şi majore, dinamica şi evoluţia acestora, prin modificarea regimului de curgere şi creşterea riscului de
inundabilitate în amonte, pe cursurile de apă unde se execută lucrările proiectate.
Apă de Deteriorarea stării ecologice a Toate lucrările hidrotehnice se vor realiza cu extinderea spaţială minimă care este în măsură să asigure protecţia infrastructurilor construite astfel încât
- I.E.7 EV Construcţie M49
suprafaţă corpurilor de apă să conducă la modificări cât mai reduse la nivelul corpurilor de apă de suprafaţă.
Apă de Deteriorarea stării ecologice a Toate lucrările hidrotehnice se vor realiza cu extinderea spaţială minimă care este în măsură să asigure protecţia infrastructurilor construite astfel încât
suprafaţă corpurilor de apă să conducă la modificări cât mai reduse la nivelul corpurilor de apă de suprafaţă.
- I.E.7 RE Construcţie M51 Toate lucrările hidrotehnice prevăzute în cadrul proiectului vor respecta lungimile prevăzute în Avizul de gospodărire a apelor
Pentru reducerea riscurilor de apariţie a unor posibile impacturi asupra corpurilor de apă ca urmare a operaţiunilor de gestionare a apelor pluviale, este
Apă de Alterarea calităţii apelor de Construcţie şi necesară instalarea unor bazine de retenţie care să evite pătrunderea substanţelor periculoase în mediul acvatic.
- I.O.2 EV M52
suprafaţă suprafaţă Operare Frecvenţa bazinelor trebuie stabilită pentru a asigura preluarea întregii cantităţi de apă colectată de pe carosabilul şi taluzul drumului expres, precum şi
din Spaţiile de Servicii şi CIC.
Alterarea calităţii apei Carburanţii vor fi stocaţi în rezervoare etanşe cu cuve de retenţie, astfel încât să nu se producă pierderi, iar uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare
Apă subterană - RE Construcţie M53
subterane special construite şi ulterior vor fi predate unităţilor specializate.
Alterarea calităţii apei
Apă subterană - RE Construcţie M54 Se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană sau de suprafaţă.
subterane
Alterarea calităţii apei
Apă subterană - EV Construcţie M55 Este interzisă deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă sau subterane.
subterane
Construcţie şi Transportul pământului, deşeurilor şi oricăror materiale care degajă praf se va realiza la nivelul întregului proiect exclusiv cu autocamioane acoperite cu
Calitatea aerului - Modificarea calităţii aerului RE M56
dezafectare prelate (prelate pentru bene) în scopul reducerii emisiilor de particule.
Construcţie şi
Calitatea aerului - Modificarea calităţii aerului RE M57 Evitarea executării lucrărilor care presupun manevrarea cantităţilor de sol (decopertări/ umpluturi) în perioadele cu vânturi puternice.
dezafectare
Pe baza monitorizării calităţii aerului la nivelul localităţilor învecinate drumului expres vor fi implementate măsuri de adaptare a traficului astfel încât să
Calitatea aerului Modificarea calităţii aerului RE Operare M58
se evite depăşirea concentraţiilor maxime ale poluanţilor atmosferici la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili.
Alterarea/ pierderea
Construcţie şi Pentru organizările de şantier, prioritate în procesul de selectare a locaţiilor se va acorda oricăror spaţii pe care au fost anterior desfăşurate activităţi
Sol - capacităţii productive a I.E 1 şi I.D 1 EV M59
dezafectare economice şi care nu ar presupune afectarea solului şi vegetaţiei naturale.
solului
Construcţie şi În cadrul organizărilor de şantier vor fi utilizate cu prioritate soluţii care asigură reducerea suprafeţelor la nivelul cărora este necesară îndepărtarea
Sol - capacităţii productive a I.E 1 şi I.D 1 RE M60
dezafectare vegetaţiei naturale, precum şi construcţia de fundaţii şi platforme definitive.
solului
În cazul unei contaminări accidentale a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în funcţie de tipul de contaminare. Organizările
Construcţie şi
Sol Alterarea calităţii solului Toate I.E RE M61 de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale absorbante specifice pentru fiecare tip de material / substanţă care poate cauza poluare în urma unei
dezafectare
gestionări necorespunzătoare.
415
Tip de Tip Cod

Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat treptat, odată cu avansarea lucrărilor de terasamente. Solul fertil va fi depozitat în grămezi separate în vederea
capacităţii productive a Construcţie şi
Sol Toate I.E RE M62 reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare, atât la nivelul zonelor cu lucrări temporare cât şi pe suprafaţa zonelor reabilitate la nivelul lucrărilor
solului / Pierderi cantitative dezafectare
permanente.
sol
La alegerea zonelor de depozitare a solului fertil decopertat şi/sau a altor pământuri excavate se vor evita suprafeţele valoroase din punct de vedere al
Sol capacităţii productive a Toate I.E RE Construcţie M63
capacităţii productive a solului (suprafeţe cu vegetaţie naturală şi terenuri agricole).
solului
Un Plan de prevenire a eroziunii solului şi de management al peisajului trebuie elaborat în etapa de proiectare pentru a asigura luarea în considerare a
aspectelor privind eroziunea generată de scurgerea apelor meteorice şi pentru a identifica soluţiile adecvate de colectare şi evacuare a acestor ape. Soluţiile
sunt necesare atât în zona fronturilor de lucru cât şi a organizărilor de şantier, a zonelor de depozitare a pământului excavat şi vor include următoarele
Proiectare şi aspecte:
Sol M64
construcţie Zonele de depozitare a materialului excavat vor fi proiectate şi gestionate astfel încât să asigure controlul antrenării sedimentelor în apele meteorice
prin minimizarea lungimii şi unghiului pantelor;
Instalarea unor măsuri locale de control precum garduri de reţinere a sedimentelor sau decantoare;
Colectarea şi evacuarea apelor meteorice pentru a evita amestecul acestora cu apele care conţin sedimente.
La finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate vor fi aduse la starea iniţială, prin aceasta înţelegând refacerea capacităţii productive a solului
Sol capacităţii productive a Toate I.E RE Construcţie M65
şi instalarea vegetaţiei naturale.
solului
Se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului din bazinul de recepţie al cursurilor de apă pe care se execută lucrările proiectate, astfel încât să
Sol - capacităţii productive a I.E 4 EV Construcţie M66
se diminueze riscul de viituri, alunecări de teren în perioada execuţiei;
solului
Alterarea/ pierderea Coordonarea activităţilor de construcţie (în cadrul aceleiaşi secţiuni precum şi între secţiunile de proiect) astfel încât să se realizeze o valorificare maximală
Sol - capacităţii productive a RE Construcţie M67 a pământului excavat cu minimizarea suprafeţelor şi duratelor de depozitare temporară precum şi a suprafeţelor de depozitare permanentă a
solului pământului/rocilor ce nu pot fi reutilizate ca materiale de construcţie.
Monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata vecinătate a drumului expres, cu informarea autorităţilor
competente de mediu şi a primăriilor în cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare. Informarea trebuie să
Sol Alterarea calităţii solului I.O 1 şi I.O 2 RE Operare M68
conţină detalii cu privire la culturile ce pot pot prezenta risc pentru sănătatea umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de
concentraţiile de poluanţi identificate.
Depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din demolări se va realiza pe suprafaţa ocupată de drumul expres şi în cadrul organizărilor de şantier, fără
Sol capacităţii productive a EV Dezafectare M69
ocuparea unor suprafeţe suplimentare de teren.
solului
Alterarea substratului
Geologie - RE Construcţie M70 În timpul execuţiei lucrărilor vor fi luate măsuri de sprijinire şi consolidare a zonelor susceptibile de alunecare
geologic
Pierderi din substratul Metodologia de realizare a lucrărilor de construcţie va include tehnici care să incorporeze evaluarea riscurilor pentru excavaţii şi cerinţe pentru stabilitatea
Geologie RE Construcţie M71
geologic pantelor, atât în interiorul cât şi în exteriorul limitei de proiect (inclusive în zona organizărilor de şantier şi a zonelor de depozitare a pământului excavat.
Moştenire Afectarea patrimoniului
- RE Construcţie M72 Realizarea cercetărilor preventive în vederea descărcării de sarcină arheologică şi a supravegherii arheologice în timpul lucrărilor de construire
culturală cultural
Moştenire Afectarea patrimoniului În situaţia în care în etapa de construcţie sunt identificate noi situri arheologice, lucrările vor fi oprite, iar autorităţile competente vor fi contactate pentru
- RE Construcţie M73
culturală cultural expertiză şi stabilirea soluţiilor necesare
Moştenire Afectarea patrimoniului Construcţie şi Derularea activităţilor de construcţie (inclusiv trafic de şantier) în vecinătatea unor monumente istorice se va realiza cu monitorizarea permanentă a
- RE M74
culturală cultural dezafectare stării monumentelor şi adaptarea volumului şi metodelor de lucru (tipul şi număr de utilaje, reducerea vibraţiilor etc).
Mediul social şi Modificări în structura Construcţie şi
- RE M75 Încurajarea angajării de personal calificat şi necalificat din zona de implementare a proiectului.
economic populaţiei umane dezafectare
Mediul social şi Disconfort generat de Construcţie şi
- RE M76 Informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor de construcţie / dezafectare.
economic zgomot dezafectare
Mediul social şi Evitarea pierderilor de vieţi Construcţie şi
- RE M77 Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în perimetrul lucrărilor.
economic omeneşti dezafectare
Mediul social şi Construcţie şi
- RE M78 Curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor drumuri.
economic dezafectare
Mediul social şi Construcţie şi Utilizarea de panouri fonoabsorbante mobile, îndeosebi în zonele în care fronturile de lucru se desfăşoară în apropierea receptorilor sensibili (distanţe
- RE M79
economic dezafectare ≤ 400 m)
Mediul social şi
- RE Operare M80 Instalarea de panouri fonoabsorbante pentru reducerea nivelului de zgomot în zona localităţilor (acestea vor avea rol beneficiu şi în cazul calităţii aerului).
economic
Mediul social şi
- RE Operare M81 Verificarea şi întreţinerea panourilor care ecranează zgomotul datorat traficului.
economic
Construcţie şi Pe toate suprafeţele afectate temporar în timpul construcţiei (ex: organizări de şantier, zone de depozitare pământ, drumuri temporare de acces) precum
Peisaj - RE M82
operare şi pe ramblee şi deblee se vor executa lucrări de instalare a vegetaţiei la finalizarea lucrărilor de construcţie. În cazul debleelor se va avea în vedere
416
Tip de Tip Cod

reducerea la minim a suprafeţelor ce nu sunt acoperite cu vegetaţie. Acolo unde acoperirea cu vegetaţie nu este posibilă datorită pantei, se va asigura
utilizarea unor materiale a căror textură şi culoare permit integrarea lucrărilor în peisajul natural.
Panourile fonoabsorbante precum şi cele cu rol de reducere a coliziunii insectelor, păsărilor şi liliecilor cu traficul auto vor fi realizate cu materiale, texturi
Peisaj - RE Construcţie M83
şi culori care să asigure un grad ridicat de integrare estetică cu elementele naturale de peisaj din zona în care sunt montate.
Peisaj - EV Construcţie M84 A se vedea şi măsurile M17, M25, M26, M28, M68
Asigurarea lucrărilor de întreţinere a vegetaţiei plantate în cadrul lucrărilor de refacere şi a lucrărilor de plantare suplimentare în cazul în care se constată
Peisaj - RE Operare M85
uscarea vegetaţiei.
417
9.2 MONITORIZARE
Monitorizarea impactului pe care construcţia şi operarea drumului expres îl vor avea asupra
componentelor de mediu are rolul, pe de-o parte, de a confirma sau infirma cuantificările impactului
rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de a cuantifica eficienţa măsurilor deja
implementate şi de a identifica, după caz, necesitatea unor măsuri suplimentare sau a unor noi locaţii
în care este necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului.
Programul de monitorizare conţine cerinţe pentru perioada pre-construcţie (perioada în care se
elaborează Proiectul tehnic şi detaliile de execuţie), perioada de construcţie, perioada de operare şi
perioada de dezafectare. Cerinţele aferente perioadei de construcţie sunt valabile şi pentru eventuale
etape de reabilitare, modernizare sau dezafectare a drumului expres. Monitorizarea pentru o perioadă
de minim 6 luni în perioada pre-construcţie reprezintă una dintre măsurile formulate în secţiunea 9.1.
Implementarea programului de monitorizare necesită existenţa unei/ unor echipe dedicate, care să
includă cel puţin câte un expert pentru fiecare componentă Natura 2000 (habitate/ plante,
nevertebrate, peşti, amfibieni şi reptile, păsări, mamifere (inclusiv lilieci)). Volumul consistent şi
suprafaţa mare a proiectului impun un efort susţinut din partea experţilor, îndeosebi în perioada de
construcţie şi primii trei ani de operare.
Rezultatele monitorizării vor alimenta o bază de date şi informaţii cu ajutorul căreia va fi evidenţiată
necesitatea oricăror măsuri suplimentare sau a locaţiilor suplimentare de implementare şi care va indica
situaţia reală existentă la acel moment.
Echipa/ echipele desemnate pentru realizarea monitorizărilor are/ au ca obligaţii:
Efectuarea activităţilor de monitorizare în conformitate cu cele mai bune practici şi cu
cerinţele ghidurilor de monitorizare (vezi mai jos);
Elaborarea rapoartelor de monitorizare: semestrial în etapa de construcţie şi anual în etapa de
operare;
Elaborarea unor rapoarte de evaluare a impactului rezidual: anual şi la finalizarea construcţiei
(în etapa de construcţie), precum şi anual şi după primii trei ani de operare (în etapa de
operare).
Rapoartele de monitorizare vor fi întocmite de echipa/ echipele desemnate pentru realizarea
monitorizării, puse la dispoziţia Beneficiarului, a publicului interesat şi a Autorităţii competente pentru
protecţia mediului.
Independent de programul de monitorizare, titularul/contractorii au obligaţia de a raporta, conform
cerinţelor legale în vigoare, orice ucidere accidentală a speciilor de păsări, precum şi a speciilor strict
protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B ale OUG nr. 57/2007 (atât în perioada de construcţie, cât
şi în perioada de operare).
Pentru derularea activităţilor de monitorizare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar se vor
aplica cerinţele metodologice ale ghidurilor pentru monitorizarea stării de conservare a speciilor şi
habitatelor din România, în baza articolului 17 din Directiva Habitate, publicate pe site-ul Institutului
418
de Biologie Bucureşti al Academiei Române (http://www.ibiol.ro/posmediu/rezultate.htm),

respectiv:
Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar (sărături, dune
continentale, pajişti, apă dulce) din România;
Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar: tufărişuri, turbării şi
mlaştini, stâncării, păduri;
Ghidul sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din
România;
Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile şi amfibieni din România;
Ghidului sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de peşti din România;
Ghidul sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din
România;
Ghidului pentru monitorizarea stării de conservare a peşterilor şi speciilor de lilieci de interes
comunitar din România;
precum şi ale:
Ghidului standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România,
elaborat de Societatea Ornitologică Română şi Grupul Milvus în 2014,
http://monitorizareapasarilor.cndd.ro/documents/Ghid-standard-de-monitorizare-pasari-
2014.pdf.
Metodele de studiu selectate vor trebui să acopere toate particularităţile legate de identitatea speciilor
analizate, fenologie şi particularităţile/ limitările diferitelor zone de studiu.
Volumul de efort realizat pentru oricare din activităţile de monitorizare trebuie să fie dimensionat
astfel încât datele şi informaţiile colectate să fie reprezentative, din punct de vedere al metodelor
aplicate, pentru întreg teritoriul studiat.
În vederea monitorizării impactului pe care construcţia şi operarea drumului expres îl vor avea asupra
componentelor de mediu se propune un plan de monitorizare care include componente şi
subcomponente de monitorizare, indicatori, durata minimă, frecvenţa minimă a campaniilor de teren
şi frecvenţa raportărilor, atât pentru perioada de construcţie cât şi pentru perioada de operare
(prezentat în tabelul următor). Programul de monitorizare este însoţit de locaţiile de monitorizare
propuse pentru fiecare componentă şi subcomponentă, detaliat pentru fiecare dintre cele 4 secţiuni
ale drumului expre. Toate aceste elemente sunt prezentate şi pentru etapa pre-construcţie.
În înţelesul prezentului raport o „campanie de teren” reprezintă o deplasare în teren care asigură
parcurgerea integrală a tuturor locaţiilor de monitorizat, în interiorul întregului teritoriu de studiu şi cu
aplicarea tuturor metodelor de studiu adecvate.
Este foarte important ca pe întreaga perioadă de construcţie şi cel puţin în primii trei ani de operare,
administratorii şi custozii siturilor Natura 2000 potenţial afectate să aibă acces la rezultatele detaliate
ale monitorizărilor pentru a putea corela aceste date şi informaţii cu activităţile legate de evaluarea
stării de conservare a habitatelor şi speciilor în interiorul siturilor.
419
Rapoartele de monitorizare vor fi întocmite de echipa/ echipele desemnate pentru realizarea

monitorizării. Acestea vor fi transmise Beneficiarului, iar la solicitare vor fi puse la dispoziţia
publicului interesat, a autorităţii de control pentru protecţia mediului, precum şi altor autorităţi
interesate.
În situaţia cazurilor în care în urma măsurătorilor desfăşurate pentru compoentele de mediu în
perioada de monitorizare se vor înregistra depăşiri, acest lucru se va comunica cât mai urgent către
GNM CJ corespunzător judeţului unde au fost înregistrate.
În funcţie de concluziile monitorizării, în situaţiile neprevăzute pentru care se impun măsuri
suplimentare, titularul proiectului va notifica ANPM cu privire la aceste măsuri, iar planul de
monitorizare va fi actualizat periodic, de comun acord cu autoritatea de mediu.
Atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de operare şi în eventualitatea unei dezafectări,
responsaiblitatea implementării programului de monitorizare aparţie în principal titularului proiectului
(CNAIR). În perioada de execuţie, responsabilitatea pentru implementarea programului de
monitorizare aparţine de asemenea proiectanţilor/ constructorilor care colaborează echipele de experţi
în biodiversitate şi responsabilii de mediu.
Responsabilitatea privind calitatea datelor colectate şi raportate revine experţilor implicaţi în
activităţile de monitorizare şi autorilor rapoartelor de monitorizare. Pentru a asigura un nivel ridicat
de calitate a activităţilor de monitorizare, titularul proiectului trebuie să se asigure că termenii de
referinţă pentru execuţia acestor servicii cuprind cerinţele exprimate în acest raport, precum şi că
bugetul avut la dispoziţie este suficient.
Toate datele şi informaţiile colectate în cadrul programului de monitorizare trebuie exprimate
cantitativ, cu precizarea clară a unităţilor de măsură, a mărimii suprafeţelor investigate, a metodei
aplicate şi a perioadelor de timp (inclusiv orare) în care au fost executate activităţile de teren.
Informaţiile trebuie prezentate atât sub forma datelor brute (tabelar), cât şi în formă grafică
(reprezentarea pe hărţi a tuturor datelor colectate). Fiecare set de date trebuie însoţit de o interpretare
a rezultatelor precum şi de aprecieri calitative şi cantitative privind tendinţele înregistrate şi
perspectivele de modificare valorică a indicatorilor urmăriţi.
În continuare este prezentat programul de monitorizare a impactului asupra biodiversităţii propus
pentru perioada pre-construcţie (perioada în care se elaborează Proiectul tehnic şi detaliile de execuţie),
perioada de construcţie, perioada de operare şi perioada de dezafectare, care conţine şi cerinţele
privind monitorizarea impactului asupra siturilor Natura 2000 incluse în studiul EA.
420
Tabelul nr. 9-2 Program de monitorizare a impactului asupra biodiversităţii

Componenta Frecvenţa minimă a
Componentă Natura
Cod de Indicatori Durata minimă campaniilor de Raportare
2000
monitorizare teren
ETAPA DE CONSTRUCŢIE
Habitate/ plante
Prin raportare la situaţia pre-construcţie:
Monitorizarea Nevertebrate terestre
Modificări în lista habitatelor şi speciilor + locaţii de
habitatelor şi Peşti
MON 1. prezenţă + modificări ale habitatelor de Toată perioada de construcţie 1 / lună Semestrial
speciilor Amfibieni şi reptile
reproducere + modificări ale principalelor zone de
Natura 2000 Păsări tranzit
Mamifere
Specii Actualizare listă de specii + actualizare locaţii de
MON 2. Plante invazive Toată perioada de construcţie Semestrial Semestrial
invazive prezenţă + actualizarea căilor de propagare
Nevertebrate
La momentul
Victime Amfibieni şi reptile
MON 3. Specia, cauza decesului, data, locaţia, dovezi foto Toată perioada de construcţie După caz identificării6/
accidentale Păsări
Semestrial7
Mamifere
Nevertebrate terestre
Amfibieni şi reptile Gradul de eficienţă al îngrădirilor temporare (%) Toată perioada de construcţie Lunar Semestrial
Mamifere
Peşti
Ponderea de utilizare a zonelor de conectivitate ce
Amfibieni şi reptile Toată perioada de construcţie Lunar Semestrial
Eficacitatea intersectează proiectul
Mamifere
MON 4. măsurilor
implementate Habitate Natura 2000 Concentraţii NOx, SO2 şi PM10 în interiorul
Toată perioada de construcţie Trimestrial Semestrial
habitatelor naturale din siturile N2k
Niveluri de zgomot în interiorul habitatelor naturale
În special păsări Toată perioada de construcţie Trimestrial Semestrial
din siturile N2k
Toate componentele
Gradul de eficienţă al măsurilor Toată perioada de construcţie Lunar Semestrial
Natura 2000
Rapoarte de Toate componentele
- Toţi indicatorii anterior precizaţi Toată perioada de construcţie - Semestrial
monitorizare Natura 2000
ETAPA DE OPERARE
6 Raportare conform prevederilor legale cu privire la uciderile accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B ale OUG
57/2007 (HG nr. 323/2010).
7 Lista completă se va include în Raportul de monitorizare semestrial.
421
Componenta Frecvenţa minimă a

Componentă Natura
Cod de Indicatori Durata minimă campaniilor de Raportare
2000
monitorizare teren
Listă de specii + locaţii de prezenţă + viteza şi
Specii Pe toată durata de operare 2/ an Anual
MON 5. Plante distanţa de propagare
invazive
Eficienţa îndepărtării speciilor invazive Pe toată durata de operare Anual Anual
Victime Nevertebrate, Amfibieni şi Specia, cauza decesului, data, locaţia, dovezi foto
MON 6. 3 ani de operare Trimestrial Anual
accidentale reptile, Păsări, Mamifere
Trimestrial în primii 3
Listă de specii, factori limitativi, grad de deteriorare,
Pe toată durata de operare ani de operare şi Anual
conectivitatea condiţiilor de habitat
anual după aceea
Niveluri de zgomot în interiorul habitatelor naturale
3 ani de operare Anual
Eficacitatea din siturile N2k
Toate componentele Trimestrial
MON 7. măsurilor Concentraţii NOx, SO2 şi PM10 în interiorul
Natura 2000 3 ani de operare Anual
implementate habitatelor naturale din siturile N2k
Cel puţin pH, conductivitate, cloruri şi produs
Lunar, în intervalul
petrolier (lista de indicatori va putea fi completată 3 ani de operare Anual
decembrie - iunie
de evaluarea de impact (RIM)
Integritatea soluţiilor de împrejmuire Pe toată durata de operare Continuu Anual
Primii 3 ani de operare pentru
toţi indicatorii şi toată
Rapoarte de Toate componentele
- Toţi indicatorii anterior precizaţi perioada de operare pentru - Anual
monitorizare Natura 2000
setul restrâns de indicatori
(vezi anterior)
Cuantificarea formelor de impact (PH, AH, FH, Anual
PAS, REP) şi evaluarea semnificaţiei impactului
Evaluarea
asupra stării de conservare a habitatelor şi speciilor
impactului
Toate componentele din siturile afectate, cu raportarea la valorile După primii
- rezidual după 3 ani de operare -
Natura 2000 estimate în Studiul de evaluare adecvată. O atenţie 3 ani de
primii 3 ani
deosebită trebuie acordată calculului ratelor de operare
de operare
mortalitate pentru fiecare din speciile de interes
comunitar afectate.
422
Pentru monitorizarea componentelor abiotice în toate etapele proiectului este propus programul de
monitorizare prezentat în continuare.
În etapa de execuţie şi, după caz, în etapa de dezafectare se vor realiza periodic măsurători privind
încadrarea emisiilor generate de activităţile organizărilor de şantier în limitele de poluare admise privind
concentraţiile de substanţe poluante în aer, apă, sol, niveluri de zgomot. Monitorizarea factorilor de
mediu se va realiza conform programului de monitorizare în fronturile de lucru pe măsura avansării
lucrărilor. În urma monitorizării vor fi luate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu.
În etapa de operare se vor realiza măsurători în principal în zona parcărilor, spaţiilor de servicii,
punctelor de sprijin şi centrelor de întreţinere şi coordonare. De asemenea sunt propuse puncte de
monitorizare în zona nodurilor rutiere şi în apropierea localităţilor pentru monitorizarea calităţii
aerului, precum şi monitorizarea calităţii apelor descărcate în emisari.
Responsabilii pentru monitorizarea factorilor de mediu prezentaţi în tabelele de mai jos sunt
proiectanţii/constructorii şi titularul proiectului (CNAIR).
Tabelul nr. 9-3 Plan de monitorizare a componentelor abiotice

Factorul de Amplasament puncte de
Parametrii monitorizaţi Periodicitate
mediu monitorizare
ETAPA DE CONSTRUCŢIE
• COV;
• Zona fronturilor de lucru; • NOx;
• Trseul drumului proiectat; • NO2;
Aer • Organizări de şantier / baze de • SO; Lunar
producţie; • SO2;
• Staţiile de întreţinere şi • CO;
alimentare cu carburanţi; • NH3
• pulberi în suspensie;
• pH;
• Organizări de şantier / baze de • materii în suspensie;
producţie;
• CCO-Cr; Lunar
Apa • Staţii de întreţinere şi alimentare
• CBO5;
cu carburanţi.
• produse petroliere;
• metale grele.
• Fronturi de lucru;
• Organizări de şantier / baze de • hidrocarburi totale din
producţie; produse petroliere;
Sol Trimestrial
• Staţii de întreţinere şi alimentare • metale grele (Pb).
cu carburanţi;
• Depozite temporare
• Organizări de şantier / baze de
producţie;
• Traseul drumului proiectat;
Zgomot • Aria de protecţie specială Nivelul de zgomot dB (A) Lunar
avifaunistică ROSPA0106 –
Valea Oltului Inferior;
• Zone locuite din apropierea
drumului expres.
ETAPA DE OPERARE
• Zona parcărilor, spatiilor de • COV;
Trimestrial pe o perioada de
Aer servicii, puncte de sprijin; • NOx; 3 ani
• Zona nodurilor rutiere; • SO2;
423
Factorul de Amplasament puncte de

Parametrii monitorizaţi Periodicitate
mediu monitorizare
• În apropierea localităţilor. • pulberi în suspensie;
• pulberi sedimentabile
• pH;
• Zona parcărilor, spatiilor de • materii în suspensie;
servicii, puncte de sprijin; • CCO-Cr; Trimestrial pe o perioada de
Apa
• La gurile de descărcare a apelor • CBO5; 3 ani
pluviale in emisar. • produse petroliere;
• metale grele.
• Hidrocarburi totale din
produse petroliere;
• Metale grele;
• pH.
• Zona din vecinătatea parcărilor,
spatiilor de servicii, nodurilor
rutiere;
Sol • Zone din vecinătatea punctelor Prelevările de probe vor fi Trimestrial pe o perioada de
de sprijin, centrelor de realizate de pe terenuri 3 ani.
întreţinere; agricole, din minim 2 puncte
• În vecinătatea ariilor naturale de prelevare situate la distanţe
protejate din zona proiectului. diferite faţă de drumul expres
(ex: 25 m şi 50 m) şi de la
minim 2 adâncimi (ex: 15 cm
şi 30 cm).
• În punctele in care traseul Trimestrial pe o perioada de

Zgomot drumului expres trece la distante Nivelul de zgomot dB(A) 3 ani.
<300 m fata de localităţi.
ETAPA DE DEZAFECTARE
Pentru etapa de dezafectare, programul de monitorizare va fi similar celui din etapa de execuţie.
424
10 SITUAŢII DE RISC
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de
producere a unor fenomene naturale care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel
construit.
Riscurile de accidente majore şi/sau dezastre pot avea cauze naturale sau antropice. Principalele riscuri
naturale de accidente majore şi/sau dezastre sunt reprezentate de: inundanţii, schimbări ale
precipitaţiilor extreme, alunecări de teren/ instabilitatea solului (a se vedea secţiunile 5.3 şi 7.4).
Principalul risc antropic în contextul drumului expres Craiova – Piteşti este reprezentat de accidentele
rutiere, printre care cele mai grave sunt cele în care sunt implicate vehicule transportoare de materiale
periculoase.
Proiectul analizat nu intră sub incidenţa actelor normative naţionale care transpun legislaţia comunitară
privind SEVESO. Deşi în principal în etapa de execuţie vor fi utilizate şi stocate substanţe chimice
periculoase, riscul ca acestea să conducă la producerea unor accidente majore cu efecte semnificative
asupra mediului şi populaţiei este redus.
Achiziţionarea şi furnizarea tuturor substanţelor se va face doar de la/ de operatori autorizaţi. În cadrul
amplasamentelor în care se vor utiliza aceste substanţe, personalul operator va fi instruit periodic cu
privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea, precum şi la modul de acţionare în cazul
apariţiei unor incidente. De asemenea va lua la cunoştinţă şi va ţine cont de recomandările din Fişele
cu date de securitate ale fiecărei substanţe, acestea fiind în mod obligatoriu transmise de către furnizori,
odată cu achiziţionarea substanţelor.
Accidente potenţiale
Atât în perioada de execuţie cât şi cea de operare pot avea loc mai multe accidente.
În perioada de execuţie accidentele pot avea legătură cu următoarele activităţi:.
Lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport;
Circulaţia rutieră internă şi pe drumurile de acces;
Incendii din felurite cauze;
Electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură;
Inhalaţii de praf sau gaze;
Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienţi, de la depozitarea de substanţe
inflamabile;
Surpări sau prăbuşiri de tranşee;
Striviri de elemente în cădere;
Înec la exectia podurilor şi lucrărilor pe malul cursurilor de apă;
Accidente de munca si rutiere in timpul activitatilor de intretinere a drumului expre;
Accidente rutiere in care sunt implicate utilaje de construcţii;
Incendii locale, datorate lucrarilor de contructie si montaj;
425
Scurgeri de carburanti din rezervoarele de stocare direct pe sol;

Alunecări de teren în zonele excavate în care nu s-au finalizat lucrările de protecţie
necesare;
Accidentele menţionate nu au toate efecte asupra mediului înconjurător, dar pot duce la pierderi
materiale, întârzierea lucrărilor, pierderea de vieţi omeneşti şi pot avea efecte economice negative.
De asemenea populaţia poate fi afectată de lucrările neterminate ori fără semne de avertizare în cazul
excavaţiilor, firelor electrice căzute etc.
În perioada de execuţie (şi într-o mai mare măsură şi în perioada de operare) există de asemenea riscul
apariţiei unor alunecări de teren. Lucrări de consolidare au fost prevăzute în cadrul proiectului pentru
a reduce riscurile generate de existenţa unor zone instabile din punct de vedere al terenului.
Recomandări pentru evitarea riscurilor asociate etapei de execuţie sunt:
Personalul va fi instruit şi dotat corespunzător pentru a asigura desfăşurarea etapei de
construcţie în deplină siguranţă pentru personalul angajat;
La execuţia drumului expres se vor respecta toate normele tehnice în vigoare privind
siguranţa rutieră;
Pentru prevenirea incendiilor vor fi respectate toate măsurile de siguranţă şi toate
prevederile referitoare la modalităţile de stocare şi manipulare a substanţelor inflamabile;
Pentru prevenirea scurgerilor de carburanţi este recomandată instalarea unor sisteme de
detectare a scurgerilor, precum şi efectuarea frecventă a unor verificari vizuale;
Pentru prevenirea alunecărilor de teren în timpul execuţiei, în acele zone care intervenţiile
cresc riscul apariţiei fenomenului de alunecare de teren, se vor lua măsuri de stabilizare a
terenului, respectând principiul precauţiei.
În perioada de operare accidentele posibile pot fi datorate în special nerespectării regulilor de
circulaţie de pe drumurile publice. Exteptând această situaţie, pot apărea şi alte cauze cum ar fi:
pătrunderea pe traseu a oamenilor, animalelor domestice sau sălbatice, cedarea sau degradarea unor
elemente constructive, condiţiilor meteorologice, cedării taluzurilor rambleului, căderi de arbori etc.
O trecere succintă în revistă a lor se prezintă astfel:
accidente de circulaţie propriu-zise din cauza nerespectării reglementărilor în vigoare,
imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponări, derapări, nerespectarea regulilor la
trecerea de cale ferată, răsturnări produse îndeosebi cu ocazia depăşirilor fără asigurarea
necesară;
accidente datorate condiţiilor meteorologice nefavorabile: ceaţă, polei, zăpadă,
acvaplanare, furtuni cu vânturi puternice, grindină;
accidente datorate unor defecţiuni ale sistemului rutier;
denivelări, semnalizări necorespunzătoare, gropi;
accidente datorate pătrunderii pe traseu de mijloace de circulaţie cu tracţiune animală,
pietoni;
426
accidente datorate cedării taluzurilor rambleului, căderi de arbori, căderi în cursurile de apă,
inundaţii;
accidente din vandalizării împrejurimilor, a componentelor auxiliare ale drumului expres,
a longrinelor de dirijare, etc.;
accidente grave ca urmare a unor defecţiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de
pneuri, cedarea frânelor, ruperi ale diverselor componente mecanice;
accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicule ce transportă produse
inflamabile ori substanţe toxice sau periculoase;
accidente sau alte evenimente legate de alunecări de teren.
Recomandări pentru evitarea riscurilor asociate etapei de operare sunt:
Personalul va fi instruit şi dotat corespunzător pentru a asigura desfăşurarea etapei de
operare în deplină siguranţă pentru personalul responsabil de activităţile de întreţinere;
La execuţia drumului expres se vor respecta toate normele tehnice în vigoare privind
siguranţa rutieră;
Autocisternele care transporta lichide criogenice trebuie să se conformeze Ordonanţa nr.
27/2011, privind transporturile rutiere de mărfuri şi HG nr.1175/2007 pentru aprobarea
normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase.
În etapa de dezafectare, riscurile, efectele şi măsurile recomandate sunt similare ca în etapa de
execuţie.
Planuri pentru situaţii de risc
Pentru preîntâmpinarea situaţiilor de risc şi pentru a asigura un răspuns prompt şi adecvat în eventuala
situaţie de apariţie a riscurilor, este propusă elaborarea unui Plan de Urgenţă, care să includă şi
prevederi privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale. Planul trebuie să stabilească toate
etapele asociate modului de intervenţie în cazul apariţiei unei situaţii de risc, să stabilească responsabilii
pentru acţionare în eventualitatea apariţiei unor situaţii de risc, să stabilească locaţiile de acces şi
evacuare, precum şi modalităţile de instruire a personalului de lucru cu privire la situaţiile de risc, atât
în etapa de execuţie, cât şi în operare şi dezafectare.
Măsuri de prevenire a accidentelor
Pentru prevenirea accidentelor sunt propuse următoarele măsuri:
Realizarea de instructaje periodice ale personalului de lucru, care să prevadă explicaţii
detaliate ale potenţialelor situaţii de risc şi modurile de intervenţie asociate fiecărui risc
identificat;
Asigurarea tuturor sistemelor necesare pentru intervenţia promptă şi eficientă în situaţia
apariţiei unor incendii sau accidente, atât în etapa de construcţie, cât şi în operare şi
dezafectare;
Asigurarea utilizării de către personalul de lucru a tuturor echipamentelor de siguranţă şi
securitate în muncă;
427
Semnalizarea locaţiilor cu potenţiale hazarde din zonele de execuţie a lucrărilor;

Semnalizarea adecvată a zonelor în care se execută lucrări, inclusiv lucrări de mentenanţă
în etapa de operare;
Asigurarea semnalizării adecvate pe drumul expres în etapa de operare, inclusiv prevederea
de avertizări ale utilizatorilor în situaţii de vreme nefavorabilă;
Monitorizarea utilajelor, a etanşeităţii recipientelor de stocare a uleiurilor şi carburanţilor
pentru mijloace de transport şi utilaje;
Verificarea periodică a tuturor utilajelor utilizate în etapa de construcţie şi pentru activităţi
de mentenanţă în etapa de operare.
În vederea combaterii efectelor unor poluări accidentale provocate de eventuale scurgeri ale
substanţelor, în urma depozitării, utilizării sau manipulării necorespunzătoare a acestora,
amplasamentele pe care acestea se vor stoca sau utiliza vor fi dotate cu materiale absorbante şi alte
echipamente pentru intervenţie, specifice substanţelor depozitate/ utilizate.
În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe periculoase, vor fi luate imediat măsuri
corespunzătoare, astfel:
1. Izolarea sursei de poluare:
Evitarea răspândirii substanţei periculoase în canale de scurgere prin oprirea mecanică şi
recuperarea prin utilizarea barajelor şi şanţurilor de colectare, interceptarea prin crearea de
şanţuri şi diguri;
Limitarea extinderii suprafeţei contaminate utilizând materiale absorbante şi mijloace de
intervenţie.
2. Îndepărtarea substanţelor poluante prin mijloace adecvate tehnic:
Recuperarea pierderilor într-un recipient;
Colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare
pentru mediu, în vederea recuperării, sau după caz, a neutralizării ori distrugerii substanţelor
poluante.
3. Gestionarea deşeurilor rezultate în urma deversărilor accidentale:
Pământul contaminat cu substanţe poluante, dacă este cazul, va fi îndepărtat în vederea
eliminării prin intermediul contractorilor autorizaţi;
Materialul absorbant utilizat la absorbţia substanţelor poluante va fi colectat în recipiente
metalice acoperite în vederea valorificării/eliminării prin intermediul contractorilor
autorizaţi.
428
11 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
Prezentul raport a fost elaborată în vederea revizuirii Acordului de mediu nr. 1 din 18.01.2020 obţinut
iniţial pentru realizarea investiţiei.
Necesitatea revizuirii acordului de mediu obţinut iniţial este datorată apariţiei unor modificări ale
traseului în plan şi implicit rezultarea unui nou profil longitudinal pe următoarele tronsoane:
- km 1+850 – km 10+000: traseul a fost modificat prin translatare la distanţe de maximum 265
m în vederea evitării unor sonde de extracţie gaze naturale şi pentru evitarea exproprierii unor
case proprietate privată în localitatea Gherceşti;
- km 15+840 – km 17+120: profilul s-a adaptat la noile înălţimi de construcţie propuse pentru
pasajul de la km 16+200 peste calea ferată CF 101 şi pasajul de la km 16+640 peste DN 65,
cu realizarea gabaritelor verticale impuse.
- pe sectoarele de la km 17+700 – km 19+590, km 20+780 – km 23+950, km 29+510 – km
32+930, km 46+230 – km 47+720 în urma detalierii studiilor geotehnice, prin foraje
suplimentare şi analize de laborator pe fiecare strat întâlnit în litologia locală au apărut elemente
noi, cu importanţă asupra tipurilor şi parametrilor geotehnici ai pământurilor, parametri care
sunt luaţi în considerare la efectuarea calculelor de stabilitate pentru taluzurile debleurilor,
precum şi a umpluturilor necesare la rambleuri;
- pe sectorul km 46+040 – km 52+922: modificarea traseului drumului expres prin translatare
către sud cu maxim 200 m, în vederea evitării unor facilități industriale construite ulterior
elaborării studiului de fezabilitate.
DE CE A FOST REALIZAT UN STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI?

Rolul RIM este acela de a identifica limitările existente din punct de vedere al protecţiei mediului în
construcţia şi operarea drumului expres Craiova – Piteşti. Raportul identifică toate efectele şi
impacturile generate de proiect şi propune măsuri adecvate pentru evitarea sau reducerea formelor de
impact. Măsurile sunt ulterior preluate în proiect asigurând astfel că forma finală a proiectului ia în
considerare toate aspectele relevante de mediu. Scopul RIM este acela de a furniza proiectului
elementele esenţiale pentru evitarea producerii unor impacturi semnificative asupra populaţiei şi
mediului înconjurător.
429
CE ALŢI PAŞI AU FOST DERULAŢI PÂNĂ ÎN PREZENT ÎN CADRUL

PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ?
În cazul proiectului propus a fost obţinut un acord de mediu iniţial. Dat fiind faptul că pe parcursul
implementării proiectului a fost identificată o nouă alternativă viabilă în ceea ce priveşte traseul
proiectul s-a luat decizia revizuirii acordului obţinut anterior.În acest sens a fost întocmit şi depus un
Memoriu de prezentare al proiectului care conţine o descriere a lucrărilor propuse şi o primă
identificare a impacturilor asupra mediului. Într-o etapă ulterioară a fost elaborat şi depus Studiul de
Evaluare Adecvată care evaluează impactul proiectului asupra siturilor Natura 2000. Aceste situri
reprezintă arii naturale protejate de interes comunitar desemnate pentru protecţia habitatelor, plantelor
şi animalelor sălbatice.
ÎN CE CONSTĂ PROIECTUL ?
Proiectul constă în construcţia drumului expres Craiova – Piteşti. Proiectul presupune construcţia
drumului propriu zis care include poduri, pasaje precum şi a unor spaţii de servicii, parcări şi centre de
întreţinere ale drumului expres.
Drumul expres reprezintă un drum rezervat exclusiv circulaţiei auto, având amenajări şi dotări necesare
pentru asigurarea unor volume de trafic la viteze de circulaţie mari, la un nivel superior de siguranţă şi
confort.
Din punct de vedere administrativ, traseul drumului expres Craiova - Piteşti traversează teritoriul a trei
judeţe din zona sud-vestică a ţării, respectiv Dolj, Olt şi Argeş.
CE PROBLEME EXISTENTE REZOLVĂ PROIECTUL?

Problemele majore ale traseului auto actual între Craiova şi Piteşti sunt următoarele:
Trafic îngreunat din cauza numărului mare de vehicule care tranzitează zona, precum şi a
dimensiunilor reduse ale drumului (drum cu o singură bandă pe sens pe majoritatea traseului);
Viteze mici de deplasare din cauza tranzitării multor localităţi. Acest aspect are implicaţii
economice majore în principal pentru agenţii economici;
Număr mare de accidente auto datorate traficului îngreunat precum şi traversării localităţilor;
Presiuni asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător din cauza traversării localităţilor şi
a ariilor naturale protejate, precum şi a lipsei oricăror măsuri pentru reducerea zgomotului,
limitarea emisiilor de poluanţi în aer sau colectarea şi tratarea apelor de ploaie căzute pe
suprafaţa carosabilă.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
430
Un parcurs mai rapid pentru traficul pe distanţe lungi şi traficul de tranzit prin creşterea vitezei
de călătorie şi reducerea costurilor operaţionale;
Îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei pe ruta Craiova – Piteşti;
Un impact asupra mediului limitat care să ia în considerare riscurile schimbărilor climatice,
precum şi măsurile de adaptare şi reducere a impactului asupra mediului.
CUM VA FI IMPLEMENTAT PROIECTUL?

Construcţia drumului expres presupune derularea mai multor etape, printre care cele mai importante
sunt:
Realizarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie;
Amplasarea organizărilor de şantier (sedii ale constructorilor pe durata etapei de construcţie);
Exproprierea terenurilor aflate pe traseul drumului expres şi demolarea construcţiilor existe pe
aceste terenuri. Exprorpierea se realizează în condiţiile legii cu plata contravalorii terenului şi
a clădirilor;
Relocarea reţelelor de utilităţi. Această operaţiune presupune mutarea cablurilor, conductelor,
stâlpilor şi a oricăror altor elemente existente pe traseu ce sunt deţinute de operatorii de servicii
(alimentare cu apă, canalizare, reţea de telefonie, reţea de gaze etc);
Relocarea drumurilor existente, doar acolo unde acestea intersectează drumul expres şi nu este
posibilă ocolirea sau supratraversarea lor;
Execuţia lucrărilor de terasamente ce presupun excavaţii sau umpluturi cu pământ, necesare
pentru atingerea cotei proiectate a terenului;
Execuţia lucrărilor de artă;
Execuţia lucrărilor hidrothnice, necesare pentru evitarea afectării drumului de către apele
curgătoare, în special în perioadele de inundaţii;
Lucrări realizate pe drumul expres, constând în execuţia propriu-zisă a drumului, inclusiv
lucrările de asfaltare, realizarea marcajelor şi instalarea semnelor de circulaţie, montarea
gardurilor;
Execuţia lucrărilor de refacere ce constau în primul rând în nivelarea terenului şi refacerea
vegetaţiei în zonele acoperite cu pământ.
CE ACTIVITĂŢI SE VOR DESFĂŞURA ÎN PERIOADA DE OPERARE A

INVESTIŢIEI?
În perioada de operare, principala activitate constă în derularea traficului auto. Alte activităţi constau
în:
431
Gestionarea precipitaţiilor. Apa de ploaie ce cade pe suprafaţa carosabilă este colectată şi pre-
epurată (la nivelul unor echipamente instalate în teren, se reţine nisipul colectat de pe drum
precum şi eventualele urme de produse petroliere scurse de la autovehicule). Instalaţiile care
reţin nisipul şi produsele petroliere necesită întreţinere permanentă. De asemenea, în sezonul
rece, sunt necesare intervenţii pentru: prevenirea/ combaterea formării gheţii pe suprafaţa
carosabilă, precum şi pentru îndepărtarea zăpezii;
Lucrări de întreţinere şi mentenanţă. Acestea constau în lucrări de întreţinere a covorului
asfaltic, poduri dar şi înlocuirea unor elemente a căror durată de viaţă a expirat sau care au fost
deteriorare din diverse motive;
Activităţi la nivelul spaţiilor de servicii şi al centrelor de întreţinere şi comandă. La nivelul
spaţiilor de servicii este necesară întreţinerea parcărilor şi colectarea deşeurilor menajere.
CARE ESTE DURATA DE VIAŢĂ A INVESTIŢIILOR PROPUSE ?

Durata de viaţă a proiectului se consideră a fi, în mod convenţional, de 30 de ani. La fel ca în cazul
majorităţii drumurilor, este foarte puţin probabil ca drumul expres să nu mai fie util după 30 de ani.
Din punct de vedere al protecţiei mediului, trebuie considerat că aceste construcţii sunt permanente.
Diferitele componente ale construcţiilor au durate de viaţă limitate (de la câţiva ani până la zeci de ani)
şi ca atare necesită înlocuire. Înlocuirile se fac în cadrul lucrărilor de întreţinere şi mentenanţă sau pot
face obiectul unor proiecte dedicate de reabilitare.
CARE ESTE PRODUCŢIA ŞI CU CE RESURSE SE REALIZEAZĂ ?

Proiectul nu propune realizarea unor activităţi productive.
CE SUBSTANŢE PERICULOASE SUNT UTILIZATE ÎN PERIOADA DE OPERARE

A INVESTIŢIILOR ?
Trebuie făcută o diferenţă între substanţele periculoase ce pot fi tranzitate pe drumul expres, în cadrul
traficului rutier (substanţe transportate de autovehicule) şi cele utilizate în activităţile de întreţinere şi
mentenanţă ale drumului.
Substanţele transportate de autovehicule, în condiţiile prevăzute de lege, pot fi diverse şi includ desigur
şi substanţe periculoase. Acestea pot prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu doar
în cazul producerii unor accidente rutiere care ar conduce la scurgerea încărcăturii, la producerea unor
incendii sau a unor explozii. Riscul de accident pe drumul expres este mai mic decât pe drumurile
naţionale, dar este prezent în permanenţă. Limitarea efectelor riscurilor ţine în primul rând de
capacitatea de intervenţie a instituţiilor abilitate. În egală măsură construcţia drumului expres trebuie
să permită accesul rapid al echipajelor de intervenţie, indiferent de zona accidentului.
432
Substanţele periculoase utilizate în întreţinerea drumului expres includ: carburanţi pentru utilajele de
întreţinere precum şi, în cantiţăţi mai mici, vopseluri şi alte substanţe pentru întreţinerea/ refacerea
marcajelor şi semnelor de circulaţie.
CE ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE ?

Pentru realizarea investiţiilor propuse în proiect, în unele cazuri este necesară demolarea structurilor
existente (fie la suprafaţa terenului, fie în pământ) pentru degajarea terenului. Deşeurile rezultate din
demolări vor fi preluate de firme specializate şi autorizate ţinând cont că printre materialele rezultate
din demolări pot exista şi unele deşeuri periculoase (de exemplu plăci de azbociment utilizate la
acoperirea unora dintre clădiri).
Studiul de impact a luat în considerare posibilitatea necesităţii derulării unor activităţi de dezafectare a
drumului expres. Probabilitatea este însă foarte redusă. În mod convenţional s-a considerat că impactul
acestor activităţi asupra mediului şi sănătăţii umane este similar cu cel înregistrat în etapa de
construcţie.
SUNT ACESTE INVESTIŢII INCLUSE ÎN PLANURILE ELABORATE LA NIVEL

LOCAL, JUDEŢEAN SAU REGIONAL ?
Traseul drumului expres Craiova – Piteşti este prevăzut în Master Planul General de Transport al
României, precum şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional şi Planurile de Amenajare
Teritorială ale celor trei judeţe intersectate: Dolj, Olt şi Argeş.
CE POLUANŢI VOR FI EVACUAŢI ÎN AER CA URMARE A IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI ?
În perioada de construcţie se desfăşoară activităţi ce presupun degajarea de praf şi alţi poluanţi

atmosferici precum gazele de eşapament aferente utilajelor implicate în execuţia lucrărilor sau gaze de
ardere generate de utilizarea aparatelor de sudură şi tăiere.
În perioada de operare, principalii poluanţi atmosferici sunt cei generaţi de gazele de eşapament ale
autovehiculelor.
În cadrul raportului (RIM) au fost calculate cantităţile de poluanţi atmosferici generaţi cu ajutorul
metodologiilor de calcul agreate (în principal metodologia Europeană EMEP/EEA 2016) şi au fost
raportate la limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (pentru poluanţii şi situaţiile pentru care legislaţia
prevede astfel de limite). Traficul rutier, în principal în perioada de operare, reprezintă o sursă
importantă de poluanţi atmosferici.
Realizarea proiectului permite un trafic rutier mai bun (mai puţine blocaje în trafic, viteză de deplasare
mai mare) care conduce implicit la reducerea emisiilor de poluanţi. Totodată, în urma construcţiei
drumului expres, traficul rutier se mută din interiorul localităţilor în exteriorul acestora. Rămân în
433
continuare zone unde concentraţiile de poluaţi atmosferici pot fi ridicate, însă situaţia după construcţia
drumului expres va fi semnificativ mai bună decât cea existentă în prezent.
CE POLUANŢI VOR FI EVACUAŢI ÎN APĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI ?
În perioada de execuţie a lucrărilor nu vor exista evacuări directe de ape uzate în ape subterane sau
cursuri de apă de suprafaţă. În această perioadă se pot produce însă scurgeri accidentale ca urmare a
manevrării defectuoase a substanţelor periculoase, a deşeurilor sau a apelor uzate generate în timpul
construcţiei. Pentru evitarea unor situaţii de poluări accidentale au fost propuse măsuri în cadrul
raportului (RIM).
În etapa de operare, la nivelul drumului propriu-zis singurele ape cu încărcare de poluanţi sunt cele
pluviale, colectate de pe suprafaţa carosabilă. Aceste ape sunt pre-epurate în instalaţii pentru reţinerea
nisipului şi a produselor petroliere. La nivelul spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere şi
coamandă se vor genera şi ape uzate menajere rezultate din activitatea grupurilor sanitare. Pentru
gestionarea apelor uzate menajere generate în cadrul obiectivelor mai sus amintite vor fi prevăzute
soluţii proprii în incinta fiecărui amplasament, fie prin racordare la reţelele existente, fie prin realizarea
de soluţii locale.
CE POLUANŢI POT AJUNGE PE SOL ?

Pe sol pot ajunge toţi poluanţii emişi în atmosferă (particule din lucrările de execuţie, gaze de
eşapament), precum şi ca urmare a unor deversări accidentale (atât în perioada de execuţie cât şi în
perioada de operare).
Solurile aflate în imediata vecinătate drumului expres sunt mai expuse procesului de acumulare a
poluanţilor în sol. În cadrul RIM au fost propuse măsuri pentru monitorizarea calităţii solurilor şi
intervenţii în caz de depăşire a limitelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI VA CONDUCE LA CREŞTEREA

NIVELURILOR DE ZGOMOT?
Atât activităţile de construcţie cât şi traficul auto din perioada de operare reprezintă surse importante
de zgomot. Pentru limitarea efectelor zgomotului au fost prevăzute măsuri de evitare şi reducere a
impactului. Principala măsură adoptată constă în prevederea de panouri fonoabsorbante, atât în
perioada construcţiei (panouri mobile) cât şi în perioada operării (panouri fixe).
Preluarea traficului pe drumul expres, în afara intravilanelor localităţilor, va conduce la o situaţie mai
favorabilă din punct de vedere al nivelului de zgomot.
434
PROIECTUL GENEREAZĂ POLUARE TERMICĂ (CĂLDURĂ) SAU

RADIOACTIVĂ?
Proiectul nu va genera poluare radioactivă. Sursele de radiaţii existente la nivelul obiectivelor propuse
prin proiect nu depăşesc radiaţiile întâlnite în locuinţele dotate cu echipamente electrocasnice.
Proiectul nu generează poluare termică.
CE DEŞEURI SUNT PRODUSE ŞI CUM VOR FI GESTIONATE?

Principalele deşeuri generate în perioada de construcţie vor fi cele rezultate din activităţile
constructive. Cantitatea cea mai mare este estimată pentru deşeuri de pământ şi pietre, singurul tip de
deşeuri ce va fi parţial reutilizat în cadrul lucrărilor de umpluturi şi pentru refacerea amplasamentelor.
Deşeurile din beton, materiale de construcţii, plastic, ambalaje, asfalturi, deşeuri metalice, materiale
filtrante, nămoluri şi deşeurile municipale vor fi eliminate prin firme specializate.
În perioada de operare vor fi generate deşeuri deşeuri menajere şi reciclabile generate de personalul
ce asigură operarea spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere. Deşeurile menajere vor fi colectate
pe categorii, conform prevederilor legislative, şi predate operatorilor autorizaţi în vederea eliminării
sau reciclării.
CARE ESTE METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI?
Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului asupra mediului a implicat următoarele etape:
a) Studiul condiţiilor iniţiale;
b) Studiul alternativelor de proiect şi contribuţii la selectarea acestora;
c) Identificarea sensibilităţii zonelor în care este propus proiectul;
d) Identificarea efectelor proiectului (modificări fizice, emisiile generate, deşeuri);
e) Cuantificarea efectelor (calcule, modelări, estimări);
f) Identificarea formelor de impact – modificări la nivelul componentelor sensibile (ex:
biodiversitate, mediul social, etc.);
g) Predicţia şi cuantificarea formelor de impact identificate;
h) Evaluarea semnificaţiei impacturilor pe baza pragurilor de semnificaţie stabilite pentru fiecare
componentă;
i) Analiza cumulării impacturilor ca urmare a realizării altor proiecte în aceeaşi zonă;
j) Stabilirea măsurilor de evitare şi reducere a impacturilor semnificative;
k) Evaluarea impactului rezidual, estimat după implementarea măsurilor;
435
l) Stabilirea unui program de monitorizare a impacturilor semnificative şi a eficienţei măsurilor.

Evaluarea alternativelor de proiect s-a bazat pe o analiză multicriterială, ce a inclus criterii de mediu
precum distanţa faţă de ariile naturale protejate, suprafeţele defrişate, gradul de afectare al localităţilor
(poluare aer şi zgomot), disponibilitatea suprafeţelor pentru depozitarea pământului excedentar etc.
Identificarea efectelor s-a bazat pe analiza modificărilor posibil a fi generate de proiect asupra mediului
fizic ca o consecinţă directă a realizării acestuia. Identificarea efectelor a presupus parcurgerea
următorilor paşi:
Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă din construcţia şi operarea investiţiilor;
Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce au loc în mediul fizic şi socio-economic ca
urmare a realizării şi operării intervenţiilor.
Pentru cuantificarea efectelor au fost utilizate:
informaţii puse la dispoziţie de proiectant (suprafeţe afectate, localizare, cantităţi, etc);
calcule şi modelări (ex: în cazul dispersiei emisiilor atmosferice);
estimări bazate pe experienţa altor proiecte similare sau furnizate în cadrul unor ghiduri de
profil.
Identificarea formelor de impact s-a realizat pe baza listei de efecte şi pe identificarea modificărilor
care pot avea loc la nivelul elementelor sensibile (ex: aer, apă, biodiversitate, mediu social, etc.) ca
urmare a acestor efecte.
Evaluarea semnificaţiei impacturilor s-a bazat pe analiza sensibilităţii zonelor de implementare a
proiectului şi a magnitudinii modificărilor propuse de proiect.
Pentru fiecare componentă potenţial afectată (ex: apă, aer, sol, geologie, biodiversitate, etc.) au fost
stabilite clase de sensibilitate. Similar, modificările propuse de proiect au fost împărţite în clase de
magnitudine.
Pe baza analizei sensibilităţii componentelor de mediu, în raport cu magnitudinea modificărilor
generate de proiect, nivelul impactului poate fi împărţit în următoarele clase:
Impact semnificativ (negativ/pozitiv);
Impact moderat (negativ/pozitiv);
Impact redus (negativ/pozitiv);
Fără impact (acolo unde se estimează că nu vor apărea modificări în elementele de mediu sau
nivelul acestora este nedecelabil).
Analiza potenţialelor impacturi cumulative s-a realizat prin:
Identificarea proiectelor importante existente şi/sau propuse în zonele de implementare a
proiectului;
Analizarea probabilităţii ca aceste proiecte să contribuie cu efecte adiţionale şi/sau efecte
cumulative cu proiectul analizat;
436
Evaluarea semnificaţiei impactului cumulativ.

Măsurile de evitare şi reducere a impactului au fost propuse pentru situaţiile unde a fost identificată
posibilitatea apariţiei unui impact semnificativ sau a unui impact moderat asupra unei componente de
mediu.
Pe baza măsurilor stabilite pentru gestionarea impacturilor semnificative sau moderate, a fost analizat
nivelul impactului rezidual, nivel estimat a fi rămas ulterior implementării măsurilor de evitare şi
reducere. Pentru evaluarea impactului rezidual a fost utilizată aceeaşi matrice, cu aceleaşi clase de
sensibilitate şi magnitudine ca în cazul primei evaluări a impacturilor, realizată fără a lua în considerare
măsurile de evitare şi reducere.
Programul de monitorizare a fost dezvoltat cu scopul evaluării eficienţei măsurilor de evitare şi
reducere a impactului şi a asigurării nedepăşirii nivelului prognozat al impactului. Acesta a fost realizat
ţinând cont de măsurile propuse şi adaptat pentru a asigura evaluarea eficienţei acestora.
EXISTĂ ŞI ALTE MODALITĂŢI (ALTERNATIVE) DE REALIZARE A ACESTUI

PROIECT?
Pentru acest proiect au fost studiate două principale alternative elaborate în studiul de fezabilitate
elaborat iniţial. Fiecare din aceste alternative a fost evaluată din punct de vedere al limitărilor existente
în teren, al impactlui asupra mediului precum şi asupra aşezărilor umane şi nu în ultimul rând, din puct
de vedere al costurilor.
În final, alternativa selectată (cea descrisă în prezentul raport) este o variantă realizată prin cumulul
celor două variante inţiale, alternativă care a întrunit cel mai mare punctaj pe evaluarea criteriilor
amintite mai sus.
CARE ESTE STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN ZONA DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI?
Starea actuală a mediului nu diferă semnificativ pe traseul drumului expres deoarece în zona
implementării acestuia sunt deja prezente presiuni datorate traficului auto şi anume DN64, DN64 şi o
serie de drumuri judeţene.
Proiectul propus se adresează multora dintre presiunile de mediu identificate în zonele de
implementare ale proiectului. La rândul său, RIM propune o serie de măsuri pentru reducerea formelor
actuale de impact.
CARE ESTE IMPACTUL PROIECTULUI?

Evaluarea a pus în evidenţă posibilitatea apariţiei unor forme de impact negativ semnificativ. Pentru
toate acestea au fost propuse măsuri de evitare şi reducere astfel încât să se evite atingerea unui nivel
semnificativ.
437
Efectele care rămân după implementarea măsurilor de evitare şi reducere sunt exprimate sub forma
impactului rezidual. Evaluarea eficienţei măsurilor propuse, cât şi a impactului rezidual corespunzător
realizării proiectului, constituie recomandări importante, pentru aceasta fiind necesară implementarea
unui sistem adecvat de monitorizare, desfăşurat atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de
operare (în funcţie de componenta analizată).
Pentru monitorizarea eficienţei măsurilor a fost propus un plan de monitorizare a calităţii
componentelor de mediu, atât pentru perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pentru perioada de
operare a proiectului.
438
12 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, 2016,
Planul de management actualizat al Spaţiului Hidrografic Argeş-Vedea, Ciclul al II-lea, 2016 – 2021;
2. Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Olt, 2016, Planul de
management actualizat al Bazinului Hidrografic Olt, Ciclul al II-lea, 2016 – 2021;
3. Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Planul
de Management al Riscului la Inundaţii, 2015;
4. Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Olt, Planul de
Management al Riscului la Inundaţii, 2015;
5. Administraţia Naţională de Meteorologie, 2015, Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri şi
adaptare, Ed. Printech, Bucureşti;
6. Agenţia Europeană de Mediu, 2012, Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012 - An
indicator-based report;
7. Agenţia Europeană de Mediu, 2016, Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2016 - An
indicator-based report;
8. Agenţia Europeană de Mediu, 2011, Landscape fragmentation in Europe;
9. Banerjee, Polash & Ghose, Mrinal & Pradhan, Ratika,2018, AHP-based spatial analysis of water quality
impact assessment due to change in vehicular traffic caused by highway broadening in Sikkim Himalaya. Applied
Water Science. 8. 10.1007/s13201-018-0699-5.
10. Cogălniceanu, D., Szekely,P., Samoilă, C., Iosif, R., Tudor, M., Plăiaşu, R., Stănescu, F.,
Rozylowicz, L., 2013, Diversity and distribution of amphibians in Romania, ZooKeys 296: 35–57, doi:
10.3897/zookeys.296.4872;
11. Cogălniceanu D., Rozylowicz, L., Szekely,P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D.,
Iosif, R., 2013, Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49–76, doi:
10.3897/zookeys.341.5502
12. Consiliul Judeţean Argeş, Plan de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Argeş 2018-2022;
13. Cucu, M.A., Cristea C. et al., Raport Naţional privind Starea de Sănătate a Populaţiei României 2016,
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-2016-3.pdf;
14. Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005, Habitatele din
România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti. Disponibil on-line la adresa: http://www.coastal-
biodiv.ro/docs/manual_de_interpretare_a_habitatelor.pdf;
15. Freyhof, J. & Kottelat, M. 2008. Romanichthys valsanicola. The IUCN Red List of Threatened
Species 2008: e.T19740A9008207.
http://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2008.RLTS.T19740A9008207.en. Accesat pe 12
Octombrie 2018
439
16. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca. Disponibil on-line la adresa: http://www.coastal-
biodiv.ro/docs/manual_de_interpretare_a_habitatelor.pdf;
17. Gohier, M., 2011, Evaluating the marking of brown bears (Ursus arctos) in an area intersected by a highway
in northern Greece, Thessaloniki, Greece;
18. Healy, A. şi Kari E. G., 2014, „Reducing wildlife collisions: what is working in northeastern Ontario”, Pp.
1-22 în Environmental Assessment and Protection – How We Got to Where We Are Today
Session. Montreal, Quebec: Transportation Association of Canada;
19. Iuell, B. et al., 2003, COST 341 Habitat Fragmentation due to Transportation Infrastructure Wildlife an
Traffic A European Handbook for Identifying Conflicts, Brussels;
20. Jaspers, 2013, Sectorial EIA Guidelines – Motorway and Road Construction Projects,
http://www.jaspersnetwork.org/display/for/Toolkit+for+EIA+and+SEA+general+ex-
ante+conditionalities;
21. Kottelat, M., & Freyhof, J., 2007, Handbook of European freshwater fishes. Copeia (Vol. 2008).
https://doi.org/10.1643/OT-08-098a.1;
22. Leitão, T.E., 2007, Impact of road runoff in soil and groundwater: Portuguese and other European case-studies,
in “Water in Celtic Countries: Quantity, Quality and Climate Variability (Proceedings of the
Fourth InterCeltic Colloquium on Hydrology and Management of Water Resources, Guimarães,
Portugal, July 2005)”, IAHS Publ. 338 – 347
23. Milieu Ltd. & Cowi AS, „Environmental Impact Assessment of Projects - Guidance on the
preparation of the Environmental Impact Assessment Report (Directive 2011/92/EU as
amended by 2014/52/EU)”, 2017,
http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/EIA_guidance_EIA_report_final.pdf ;
24. Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Tudor, C. A., Grădinaru, S. R., Gavrilidis, A., Kienast, F., &
Hersperger, A. M., 2015, Landscape fragmentation in Romania’s Southern Carpathians: Testing a European
assessment with local data, Landscape and Urban Planning, 143, 1-8;
25. Popescu, V. D., Kyle A. A., Pop I. M., Manolache S., Rozylowicz L., 2016, „Assessing biological
realism of wildlife population estimates in data-poor systems”, Journal of Applied Ecology;
26. RSK Environment Limited, 2013, South Caucasus Pipeline Expansion Project, Azerbaijan Environmental
and Social Impact Assessment. Disponibil on-line la adresa:
https://www.bp.com/en_az/caspian/sustainability/environment/env-and-social-
documentation/SCP/SCPX-ESIA.html;
27. Vanclay, F., 2015, Social Impact Assessment Guidance for Assessing and managing the social impacts of
projects. Disponibil on-line la adresa:
http://www.iaia.org/uploads/pdf/SIA_Guidance_Document_IAIA.pdf;
28. Wardell Armstrong International, 2015, Environmental and Social Impact Assessment (ESIA) for the
Kyzyl gold deposit in the Republic of Kazakhstan. Disponibil on-line la adresa:
www.ebrd.com/documents/environment/esia-48218-esia.pdf.
440
29. Watson, L, Randall Bayless, E, Buszka, P, Wilson, J, 2002, Effects of Highway-Deicer Application on
Ground-Water Quality in a Part of the Calumet Aquifer, Northwestern Indiana, U.S. Geological survey
Water Resources Investigation Report 01-0260,
https://pubs.usgs.gov/wri/2001/wri01_4260/pdf/wri01-4260.pdf, Accesat 11.11.2018
European Environmental Agency, 2017, Copernicus Land Monitoring Service - Riparian Zones,
https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/copernicus-land-monitoring-service-riparian-
zones Accesat 05.11.2018
30. Beebee, T. J. (2013). Effects of Road Mortality and Mitigation Measures on Amphibian
Populations. Conservation Biology, 27(4), 657-668. doi:10.1111/cobi.12063
31. Bishop, C. A., and J. M. Brogan, 2013, Estimates of avian mortality attributed to vehicle collisions
in Canada. Avian Conservation and Ecology 8(2): 2;
32. Boşcaiu, N., Coldea, G., Horeanu, C., 1994. Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate,
vulnerabile şi rare din flora României. Ocrot. Nat. 38, 1: 45-56;
33. Coffin Alisa W., 2007, From roadkill to road ecology: A review of the ecological effects of roads,
Department of Geography, University of Florida, Journal of Transport Geography 15 (2007)
396–406;
34. Davenport John and Julia L. Davenport, (eds.), 2006, The Ecology of Transportation: Managing
Mobility for the Environment, Springer. Printed in the Netherlands, 165–189;
35. Dihoru G., Negrean G., 2009. Cartea roşie a plantelor vasculare din România. Edituara Academiei
Române, Bucureşti;
36. Grilo, C., Bissonette, J., & Cramer, P. (2010). Mitigation measures to reduce impacts on
biodiversity. Highways: Construction, Management, and Maintenance. Preluat din
http://digital.csic.es/handle/10261/42404
37. Heigl, F., Horvath, K., Laaha, G., & Zaller, J. G. (2017). Amphibian and reptile road-kills on
tertiary roads in relation to landscape structure: Using a citizen science approach with open-access
land cover data. BMC Ecology, 17(1), 1-11;
38. Huijser M.P., McGowen P., Fuller J., Hardy A., Kociolek A., Clevenger A.P., Smith D. and Ament
R., 2008, Wildlife-Vehicle Collision Reduction Study: Report to Congress, Western
Transportation Institute Montana State University;
39. Ionescu D. T., Hodor C., aprilie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
pentru obiectivul „Proiectare şi execuţie drum expres Craiova – Pitești, Tronson 2, Lot 1”, Raport
Nr. 7, Elaborator: SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING SRL, Beneficiar: SC
TEHNOSTRADE SRL;
40. Ionescu D. T., Hodor C., aprilie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
TEHNOSTRADE SRL;
41. Ionescu D. T., Hodor C., decembrie 2019, Raport de monitorizare a impactului fazei de
Construcţie pentru obiectivul „Proiectare şi execuţie drum expres Craiova – Pitești, Tronson 2,
441
Lot 1”, Raport Nr. 3, Elaborator: SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING SRL,

Beneficiar: SC TEHNOSTRADE SRL;
42. Ionescu D. T., Hodor C., decembrie 2019, Raport de monitorizare a impactului fazei de
43. Ionescu D. T., Hodor C., februarie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de
44. Ionescu D. T., Hodor C., februarie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de
45. Ionescu D. T., Hodor C., ianuarie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
TEHNOSTRADE SRL;
46. Ionescu D. T., Hodor C., ianuarie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
TEHNOSTRADE SRL;
47. Ionescu D. T., Hodor C., martie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
TEHNOSTRADE SRL;
48. Ionescu D. T., Hodor C., martie 2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie
TEHNOSTRADE SRL;
49. Ionescu D. T., Hodor C., noiembrie 2019, Raport de monitorizare a impactului fazei de
50. Ionescu D. T., Hodor C., noiembrie 2019, Raport de monitorizare a impactului fazei de
442
51. Ionescu D. T., Hodor C., octombrie 2019, Raport de monitorizare a impactului fazei de
52. Iuell, B., Bekker, G.J., Cuperus, R., Dufek, J., Fry, G., Hicks, C., Hlavac, V., Keller, V.B., Rosell,
C., Sangwine, T., Torslov, N., Wandall, B. le Maire (eds.) (2003) Wildlife and Traffic: A European
Handbook for Identifying Conflicts and Designing Solutions. European Co-operation in the
Field of Scientific and Technical Research, Brussels.
53. JAKUBAS Dariusz, RYŚ Marcin and LAZARUS Magdalena, 2018, Factors affecting wildlife–
vehicle collision on the expressway in a suburban area in northern Poland, NORTH-WESTERN
JOURNAL OF ZOOLOGY 14 (1): 107-116;
54. Malo JE., Suarey F., Diez A., 2004, Can we mitigate animal–vehicle accidents using predictive
models? Journal of Applied Ecology 2004 41, 701–710;
55. McKenna DD, McKenna KM, Malcolm SB, Berenbaum MR. 2001. Mortality of Lepidoptera
along roadways in central Illinois. J. Lepidop. Soc. 55:63–68;
56. Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihăilescu, S., 1994.
Lista roşie a plantelor superioare din România. In: Oltean, M. (coord.), Studii, sinteze,
documentaţii de ecologie. 1. Academia Română, Institutul de Biologie, București: 1-52;
57. Oprea A., 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Universităţii “Alexandru
Ioan Cuza”, Iaşi;
58. Sârbu I., Ştefan N., Oprea A., 2013, Plante vasculare din România: determinator ilustrat de teren,
Bucureşti: Edit. Victor B Victor;
59. Ionescu & Hodor, 2019-2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie pentru
obiectivul „Proiectare şi execuţie drum expres Craiova – Piteşti, Tronson 2, Lot 1” Raport Nr. 1-
12;
60. Ionescu & Hodor, 2019-2020, Raport de monitorizare a impactului fazei de Construcţie pentru
obiectivul „Proiectare şi execuţie drum expres Craiova – Piteşti, Tronson 2, Lot 2” Raport Nr. 1-
12.
443

RIM Drum Expres Craiova - Pitesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM Drum Expres Craiova - Pitesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

3 CADRUL CONCEPTUAL ŞI METODA DE EVALUARE A IMPACTULUI .................... 126

5.5.1 Caracteristicile geologice generale ale zonei proiectului ................................................. 163

7.8 PEISAJUL ..................................................................................................................................... 378

Ce probleme existente rezolvă proiectul?.............................................................................................. 430

sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

Seria de ghiduri de bune practici publicată de IAIA, http://www.iaia.org/publications.php.

Realizarea investiţiei va:

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

o Comune – Barza, Bărăşti, Coloneşti, Găneasa, Milcov, Optaşi – Măgura, Priseaca,

la km 118+525 şi se va sfârşi la joncţiunea cu autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, la km 121+185 al

2.3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

Terenurile traversate de traseul Arabil, livezi, fâneţe, păşuni,

2.3.1.1 Suprafaţa de teren ocupată temporar

2.3.1.2 Suprafaţa de teren ocupată permanent

Nr. Poziţie Suprafaţă Direcţia Silvică/ Aria naturală

Nr. Poziţie Suprafaţă Direcţia Silvică/ Aria naturală

Nr. Poziţie Suprafaţă Direcţia Silvică/ Aria naturală

2.3.2 Lucrări de construcţie

2.3.2.2 Profil transversal

2.3.2.3 Sistem rutier

2.3.2.4 Principalele etape ale lucrărilor

săparea pământului din deblee;

Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului

2.3.2.5 Noduri rutiere

Interval prevăzut pentru

Valea Gura Isăroaiei şi

Tabelul nr. 2-5 Pasajele propuse în cadrul proiectului

Nr. Poziţia kilometrică Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

În interiorul ROSPA0106 Valea Oltului

Tronsonul 3: km 57+550 – km 89+300

2.3.2.9 Spaţii de servicii / parcări de scurtă durată

staţie de epurare mecano – biologică;

2.3.2.10 Centre de întreţinere şi coordonare / punct de sprijin

2.3.2.11 Lucrări de consolidare

Pentru menţinerea în limite acceptabile a riscurilor privind siguranţa în exploatare, lucrările de

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Tabelul nr. 2-10 Protecţie taluz rambleu cu georeţele

Nr. Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată

Nr. Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată

Nr. Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată

Tabelul nr. 2-11 Ziduri de sprijin

Poziţie Distanţa faţă de cea mai

Tabelul nr. 2-12 Straturi anticapilare din material granular

Tabelul nr. 2-13 Blocaje din piatră şi geogrilă monoaxială

Tabelul nr. 2-14 Protecţie taluz cu geocelule

Tabelul nr. 2-15 Şaibe drenate pe taluzul de debleu

În interiorul ROSPA0106 Valea

Tabelul nr. 2-16 Zid din pământ armat cu geogrile

2.3.2.12 Lucrări hidrotehnice

Tabelul nr. 2-17 Protecţie taluz cu pereu din beton

Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Tabelul nr. 2-18 Protecţie albie cu saltea din gabioane

Tabelul nr. 2-19 Apărări de mal cu zid de sprijin din gabioane

Tabelul nr. 2-20 Protecţie cu zid de sprijin din beton simplu

Tabelul nr. 2-21 Recalibrare albie

Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

Tabelul nr. 2-22 Praguri de fund

Tabelul nr. 2-23 Calibrare albie