Program Imbunatatire A Eficientei Energetice Pitesti

14.03.
2017 PROGRAM DE
IMBUNATATIRE A
EFICIENTEI
ENERGETICE
PENTRU
MUNICIPIUL
PITESTI - revizie
GREEN BUSINESS S.R.L.

PROGRAM DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE PENTRU MUNICIPIUL PITESTI
CUPRINS
1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE
LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE ..................................................................... 4
1.1. CADRUL LEGISLATIV ............................................................................................... 8
1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU MUNICIPIUL Pitesti ........................................ 12
2. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI Pitesti .................................................................... 14
2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII ................................................................. 14
2.1.1. REPERE GEOGRAFICE ......................................................................................... 14
2.1.2. ISTORICUL ASEZARII .......................................................................................... 15
2.1.3. RELIEFUL ...................................................................................................... 17
2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL ........ 18
2.2.3. FUNCTIILE URBANE ALE MUNICIPIULUI PITESTI.............................................................. 18
2.2.4. SUPRAFATA TERITORIULUI ................................................................................... 22
2.2.5. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL Pitesti
27
2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE
ENERGIE LA NIVELUL MUNICIPIULUI Pitesti .............................................................................. 29
2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC ... 29
2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC .................................................................................. 31
2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE ......................................................... 31
2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA, TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.).................. 35
2.6.3. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER). ............................................................ 36
2.6.3.1. CALITATEA APEI ......................................................................................... 36
CALITATEA AERULUI ................................................................................................. 39
2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV ........................................................... 43
2.7.1. DATE DEMOGRAFICE Pitesti .................................................................................. 43
2.7.2 FONDUL LOCATIV ................................................................................................ 51
2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA ......................................................... 52
2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA ................................................................... 52
2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT ............................................................................. 52
2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA ...................................................................... 57
2.8.1.2.1. Serviciile de sanatate ................................................................................ 59
2.8.1.2.2. Serviciile de asistenta sociala........................................................................ 63
2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ..................................................................... 65
Total .................................................................................................................... 69
Pagină 1 din 149

Cu o cale .................................................................................................................. 69
Cu doua cai................................................................................................................ 69
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu ................................................................................ 69
2.8.1.4. CULTURA ................................................................................................ 70
2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA ........................................................................... 72
2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA .................................................................. 72
2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ................................................................ 76
2.8.2.2.1. Reteaua de iluminat public .......................................................................... 77
2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL .............................................................. 87
2.8.2.3.1. Reteaua de alimentare cu apa ...................................................................... 87
2.8.2.3.2. Reteaua de colectare si tratare a apelor uzate ..................................................... 89
2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN LOCALITATE.................................. 91
2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC ........................................................................................ 91
2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL si TRANSPORTUL DE MARFURI ....................................................... 95
2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE .......................................................... 96
3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE – PRELUCRARE DATE STATISTICE .... 97
3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC DE ENERGIE ......................... 98
3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL .................................................................................. 98
3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE ................................................................... 99
3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL ............................................................... 100
3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI ........................................................... 103
3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC ...................................................................................... 103
3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL................................................................................. 104
3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGIEI
REGENERABILE LA NIVEL LOCAL ........................................................................................ 105
3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE .......................................................................... 105
4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE .......................................... 109
4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA .................................................................... 109
4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA ................................................................................ 111
4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE............................................................................. 115
4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2 ........................................ 116
4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR .................................................................................. 118
4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI ....................................................... 119
4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU EFICIENTA ENERGETICA ............... 120
4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI ....................................................................................... 121
Pagină 2 din 149

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII ................................................................ 121

4.2.3.1.1. CLADIRI PUBLICE ................................................................................... 121
4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL ............................................................. 122
4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC .......................................... 125
4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL ..................................... 125
4.2.3.2. TRANSPORTUL ........................................................................................ 125
4.2.3.2.1. PARCUL AUTO ..................................................................................... 125
4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC ............................................................................. 126
4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL ............................................................ 126
4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI ......................................................................... 126
4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII .......................................................... 127
4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE ............................................................................ 127
4.3. PROIECTE PRIORITARE .......................................................................................... 129
4.4. MIJLOACE FINANCIARE ......................................................................................... 131
4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 ...... 132
4.4.2. Corespondenta dintre obiectivele tematice stabilite pentru perioada de programare 2014-2020 (art.9 –
reg.ce nr.1303/2013) si programele operationale destinate Romaniei ............................................ 132
4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI
ENERGETICE IN PITESTI .............................................................................................. 132
5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE .......... 134
6 ANEXE .................................................................................................................... 136
Anexa 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC ........................ 136
Anexa 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII ......................................................... 138
Anexa 3 – INDICATORI SECTOR REZIDENTIAL .......................................................................... 140
Anexa 4 – INDICATORI SECTOR ILUMINAT PUBLIC ..................................................................... 141
Anexa 5 – INDICATORI SECTOR TRANSPORT ........................................................................... 142
Anexa 6 – FUNDAMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE ............................................................. 144
3.1. Etapele generale in fundamentarea proiectelor de eficienta energetica ...................................... 144
3.2. Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica in Municipiul Pitesti ..................................... 144
Anexa 7 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE ................................... 146
Anexa 8 - SINTEZA EVOLUTIE CONSUMURI ENERGETICE LA NIVELUL CLADIRILOR PUBLICE IN MUNICIPIUL PITESTI 148
Pagină 3 din 149

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA ENERGETICA,

STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza pe trei obiective
fundamentale, pe care Romania le-a preluat in cadrul Strategiei Nationale Energetice:
1. SIGURANTA ENERGETICA:
Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;
Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale si petrolului;
Protectia infrastructurii critice.
2. DURABILITATE
Cresterea eficientei energetice;
Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in
instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;
Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
3. COMPETITIVITATE
Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate
verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;
Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al
participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;
Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele energiei
electrice, termice si gazelor naturale;
Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii
profitabilitatii si accesului pe piata de capital.
Pentru a se asigura o coordonare coerenta a implementari acestei strategii, prin intermediul unui pachet
legislativ care transpune inclusiv reglementarile Uniunii Europene cu privire la aceste trei mari prioritati, se
impune ca, la nivel local, fiecare autoritate publica locala sa isi asume o strategie energetica prin care sa
contribuie la implementarea obiectivelor nationale si realizarea indicatorilor asumati.
Plecand de la aceste considerente, interventiile strategice locale asigura componenta de DURABILITATE a

planurilor de actiune pentru eficienta energetica, reglementata la nivel European prin Pachetul „Energie –
Schimbari Climatice”, adoptat in 2008.
Pachetul „Energie – Schimbari Climatice” stabileste pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020,
cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:
reducerea emisiilor de GES (gaze cu efect de sera) la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul
anului 1990;
cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic
al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi;
reducerea cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin imbunatatirea
eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor masuri.
Pagină 4 din 149

Acest pachet legislativ a fost completat in 2009 de patru acte normative complementare:
Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de tranzactionare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);
Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;
Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);
Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).
Pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania, urmarind elementele complementare ce asigura

respectarea principiului de durabilitate, strategiile locale de eficienta energetica trebuie sa abordeze
urmatoarele aspecte:
Pregatirea unui program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice;
Identificarea posibilitatilor locale de producere a energiei pe baza de resurse regenerabile si
promovarea acestora;
Identificarea potentialului de producere de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare,
in special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta si promovarea acestora;
Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
Aceste masuri integrate contribuie in final la indeplinirea obiectivelor asumate pe plan national,
respectiv:
reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe
sectoare non EU – ETS;
cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;
reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS (eu Emissions
Trading Scheme)
In acest context, abordarea strategica locala pentru imbunatatirea eficientei energetice la nivelul Municipiului
Pitesti va viza:
imbunatatirea eficientei energetice (la nivelul principalilor consumatori);
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator, inclusiv
valorificarea terenurilor degradate;
utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare (gaz, curent electric);
masuri pentru prevenirea riscurilor si adaptare la schimbarile climatice (inundatii, incendii etc.);
masuri pentru capacitarea administratiei publice locale pentru un management energetic eficient;
masuri de informare si constientizarea a opiniei publice pe tematici de mediu, adaptarea la
schimbarile climatice si eficienta energetica.
Pachetul de reglementari privind politica viitoare a UE in domeniul energie – schimbari climatice a fost aprobat
in cadrul Consiliului European si adoptat de Parlamentul European in decembrie 2008 (publicat in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene in iunie 2009). In contextul instituirii si al functionarii pietei interne si din
perspectiva necesitatii de protectie si conservare a mediului inconjurator, politica energetica a UE urmareste:
asigurarea functionarii pietelor de energie in conditii de competitivitate;
asigurarea sigurantei aprovizionarii cu energie;
promovarea eficientei energetice si a economiei de energie;
dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
Pagină 5 din 149

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

promovarea interconectarii retelelor energetice.
Incepand cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din
UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionarea certificatelor de emisii de CO2.
Prin aceste directive se stabilesc urmatoarele obiective, tinte si mecanisme:
Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel incat UE sa
ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in anul 2020.
Pentru a atinge aceasta tinta, se stabilesc obiective nationale obligatorii pentru fiecare stat
membru, precum si mecanismele de cooperare in domeniu. Pentru Romania, tinta nationala este
de 24%.
Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de biocarburanti in transportul din interiorul UE, care
sa fie atins pana in 2020. Acest procent este acelasi pentru toate statele membre.
Se instituie un cadru juridic pentru captarea si stocarea geologica, in conditii de siguranta din
punct de vedere al mediului.
Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbari Climatice va avea implicatii majore in
special asupra instalatiilor din sectorul energetic care intra si sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind
controlul integrat al poluarii. Aceste instalatii vor trebui sa respecte concomitent si obligatiile privind calitatea
aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substante poluante generate (SO2, NOx, particule).
Masurile privind eficienta energetica au un rol critic in garantarea realizarii la cele mai mici costuri a
obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice. In plus, diminuarea consumului prin eficienta
energetica este cel mai eficient mod de a reduce dependenta de combustibili fosili si de importuri.
Recunoscand importanta tehnologiei in domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de CO2, a garantarii
securitatii in alimentarea cu energie si a competitivitatii companiilor europene, UE a propus o strategie
comuna pentru promovarea tehnologiilor energetice.
Pentru a exista o abordare uniforma care sa ajute la realizarea unor indicatori globali urmariti prin aceste
politici, documentele programatice si pachetul pentru adaptarea la schimbarile climatice au fost corelate la
nivel European prin legislatia in vigoare si ulterior preluate si transpuse de fiecare stat in parte prin legislatia
nationala.
In consecinta, pentru ca un stat membru sa poata beneficia de pachetele de finantare disponibile pentru
adaptarea la schimbarile climatice, in efortul de a se adapta standardelor privind consumurile energetice si
emisiile de noxe, conform angajamemtelor asumate la nivel European si global, este necesar sa preia si sa
implementeze cerintele agreate la nivel European/mondial. Acest lucru asigura:
reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;
reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin
implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si
cresterea eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice, atat
pentru populatie, cat si pentru ceilalti consumatori, publici sau privati;
reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor politici
de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;
mentinerea unui climat de mediu echilibrat, care sa contribuie la mentinea starii de sanatate
a populatiei prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea
resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.
Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel strategic, care sa poata
asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si national. Pentru aceasta trebuie sa existe o
Pagină 6 din 149

corelare si o coordonare a interventiilor si o coordonare, in vederea atingerii anumitor indicatori propusi

pentru masurarea impactului acestora.
In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat, atat politic, cat si la nivelul comunitatii, interventiile
spontane, necoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare prin stabilirea unor indicatori
relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare eficienta a resurselor si potentialului local.
O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unui Program
de Imbunatatire a Eficientei Energetice, ca parte a unui Plan de Actiune pentru Eficienta
Energetica Durabila (PAEED/PAED), pe toate nivelurile de interventie (regional, national,
local), aplicandu-se principiile dezvoltarii durabile cu accent pe abordare locala, respectiv
interventii clare, locale, cuantificabile ca impact prin indicatorii comuni stabiliti la nivel
regional si national.
Pagină 7 din 149

1.1. CADRUL LEGISLATIV

Pornindu-se de la primul acord international pe aspecte de mediu, negociat intre cele 160 de tari semnatare
ale protocolului de la Kyoto, continuandu-se cu declaratiile politice asumate cu ocazia Conventiilor Natiunilor
Unite privind Schimbarile Climatice, la nivel European, inca din 2006, s-a pregatit un cadru comun de
implementare a unor politici pentru adaptarea la schimbarile climatice.
Directiva 32/2006 transpusa in legislatia nationala prin OG 22/2008, prin care s-au introdus obligatii
specifice cu privire la realizarea programelor municipale de eficienta energetica;
Raportul intrunirii IPCC in 2007 (Intergovernmental Panel on Climate Change), prin care s-au stabilit o
serie de obiective pe teme climatice, denumite generic “Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene” si se
refera la o serie de masuri de reducere pana in 2020 astfel:
reducerea cu 20% a emisiilor de GES fata de anul 1990, pana in anul 2020;
reducere cu 14% fata de 2005 si utilizarea de energie regenerabila in proportie de 20% din
consumul total de energie;
imbunatatirile in domeniul eficientei energetice (20%);
reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de sera cu cel putin 50% pana in 2050 si intre 80%
si 95% de catre tarile industrializate (toate tarile europene si OECD - Organizatia pentru
Dezvoltare si Cooperare Economica, inclusiv Romania, sunt privite ca tari industrializate in
procesul Natiunilor Unite de schimbare climatica).
La nivelul Uniunii Europene, pachetul „Energie – Schimbari Climatice” stabileste o serie de obiective pentru
anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:
reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului 1990;
cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic al
UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi;
o reducere cu 20% a consumului de energie primara fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa
acestor masuri, care sa se realizeze prin imbunatatirea eficientei energetice.
De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar daca si alte state
dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu global. Negocieri pentru un
astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt inca in derulare. Acest pachet legislativ contine patru acte
normative complementare:
Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de tranzactionare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);
Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;
Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);
Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).
Obiectivele asumate de Romania, respectiv:
reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe sectoare non
EU – ETS;
cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;
reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS;
Directiva UE 27/2012 cu privire la eficienta energetica, prin care tarile europene s-au angajat sa reduca
cu 20% consumul de energie primara, pana in 2020, transpusa in legislatia nationala prin legea
121/2014;
Directiva 2013/30/UE privind siguranta operatiunilor petroliere si gazeifere si de modificare a
Directivei 2004/35/CE;
Pagină 8 din 149

Prioritatile nationale asumate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, transpuse la nivel local in cadrul
Strategiilor de Dezvoltare Locala ce trebuiesc corelate cu Planul National de Dezvoltare pe perioada
2014-2020.
Autoritatile Publice Locale din localitatile cu peste 5000 de locuitori au obligatia de a realiza un „Plan de
crestere a eficientei energetice”, iar in situatia in care localitatea are peste 20.000 locuitori, este necesar sa
existe si un „manager energetic autorizat” pentru respectivele localitati.
Pachetul legislativ elaborat la nivel European privind cresterea eficientei energetice a fost transpus in legislatia
romaneasca prin urmatoarele programe si acte normative de baza:
Hotararea nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2007-
2020, cu modificarile si completarile legale in vigoare;
Hotararea nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila -
Orizonturi 2013-2020-2030;
HG 1661/2008 privind aprobarea Programului National pentru Cresterea Eficientei Energetice si
utilizarea resurselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010;
HG 835/2010 privind modificarea Programului National pentru Cresterea Eficientei Energetice si
utilizarea surselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010;
Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata in 2013;
Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;
HG 122/2015 pentru aprobarea Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice.
Prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020 se dezvolta 3 directii majore de interventie in domeniul
energetic, stabilite la nivel strategic european (siguranta energetica, dezvoltare durabila si competitivitate),
si propune o seria de masuri de interventii specifice la nivel national, in scopul atingerii obiectivelor energetice
asumate la nivel de tara pentru perioada 2007-2020.
Conform Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, principalele masuri de interventie in
domeniul cresterii eficientei energetice sunt:
Masuri orizontale ce au in vedere in general actiuni de auditare energetica, monitorizare si control
consumuri energetice, campanii de constientizare a consumatorilor etc., in conformitate cu Directiva
2012/27/UE;
Masuri de Eficienta Energetica in Cladiri Publice si rezidentiale ;
Masuri de eficienta energetica in cladirile organismelor publice ;
Masuri de eficienta energetica in industrie ;
Masuri de eficienta energetica in transport ;
Masuri de eficienta energetica in serviciile de incalzire si racire ;
Transformarea, transportul, distributia energiei si raspunsul cererii de energie.
Prin Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila Orizonturi 2014-2020-2030 se integreaza la nivel sectorial o
serie din masurile si interventiile propuse prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020, stabilind
principalele directii de actiune la nivelul fiecarui sector, precum si orizontul de timp pentru desfasurarea
acestora, dupa cum urmeza:
Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale in profil inter-
sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural;
Modernizarea accelerata a sistemelor de educatie si formare profesionala, sanatate publica si servicii
sociale, tinand seama de evolutiile demografice si de impactul acestora pe piata muncii;
Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic si ecologic,
in deciziile investitionale;
Introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie si servicii;
Pagină 9 din 149

Anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea din timp a unor planuri de masuri pentru
situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice;
Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale Romaniei,
fara a face rabat de la exigentele privind mentinerea fertilitatii solului, conservarea biodiversitatii si
protejarea mediului;
Protectia si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural national;
Racordarea la normele si standardele europene privind calitatea vietii;
Identificarea unor surse suplimentare de finantare pentru realizarea unor proiecte si programe de
anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare,
educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.
Obiectivele UE, precum si cele nationale cu privire la cresterea eficientei energetice isi gasesc surse de
finantare in mare parte prin Programele Operationale Sectoriale 2014-2020, completate de Programul
National de Dezvoltare Locala pentru acele tipuri de finantare pentru care nu se identifica surse la nivelul
acestor programe sectoriale, integrand trei subprograme specifice:
Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”;
Subprogramul „Regenerarea urbana a municipiilor si oraselor”;
Subprogramul „Infrastructura la nivel judetean”.
Obiectivul general al PNDL vizeaza echiparea unitatilor administrativ-teritoriale cu toate dotarile tehnico-
edilitare, de infrastructura educationala, de sanatate si de mediu, sportiva, social-culturala si turistica,
administrativa si de acces la caile de comunicatie, astfel incat, pe termen mediu, fiecare localitate sa atinga
standardele prevazute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.
In mod prioritar, programul finanteaza:

Proiecte de infrastructura finantate prin alte programe inchise in prezent, a caror finalizare este
necesara pentru respectarea unor angajamente asumate de Romania in cadrul Uniunii Europene;
Proiecte de infrastructura de dimensiuni reduse ca volum, care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate
pe programe cu finantare europeana.
Plecand de la cadrul national strategic in domeniul eficientei energetice, prin legea 121/2014 s-a stabilit cadrul
legal de aplicare a politicilor nationale in scopul cresterii eficientei energetice pe intregul lant energetic:
resurse primare, productie, distributie, furnizare, transport si consum final, astfel incat sa se atinga tinta de
reducere a consumului energetic cu 19% pana in 2020.
Principalele interventii vizate prin legea 121/2014 pentru cresterea eficientei energetice sunt:
Cresterea eficientei energetice a cladirilor;
Achizitii publice care sa impuna produse, servicii si lucrari cu performante inalte de eficienta
energetica;
Stabilirea unor masuri de politica energetica care sa se aplice in mod unitar si cuantificabil;
Stabilirea unor masuri minime de respectat de catre agentii economici ce depasesc anumite limite de
consum energetic;
Contorizarea consumului energetic real, cat mai fidel, la consumatorii finali;
Informarea si constientizarea consumatorilor finali cu privire la necesitatea si beneficiile cresterii
eficientei energetice;
Incurajarea folosirii unor tehnologii de cogenerare de inalta eficienta, atat pentru procese de incalzire,
cat si pentru procese de racire, care sa deserveasca necesitatile consumatorilor finali;
Montarea unor echipamente de captare si stocare a dioxidului de carbon produs in instalatiile de
ardere;
Stabilirea unor reglementari clare in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia energiei;
Pagină 10 din 149

Pregatirea unor resurse umane calificate in domeniul cresterii eficientei energetice si implementarea
unor sisteme de calificare, acreditare si certificare in domeniul eficientei energetice, inclusiv
reglementari privind realizarea auditurilor energetice si bilanturilor energetice.
Complementar acestei legi, s-a detaliat prin legislatia secundara cadrul legal si metodologia de abordare
pentru fiecare directie de interventie in parte, astfel incat sa existe un model unitar de abordare a masurilor
de eficienta energetica.
Astfel, pentru cladiri s-au stabilit, prin Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor (republicata
in 2013), masurile de interventie pentru cresterea eficientei energetice. Prin decizie ANRE s-a aprobat un
model de Program de imbunatatirea a eficientei energetice pentru localitati cu o populatie mai mare de
20.000 de locuitori, s-au aprobat modele de ghiduri pentru elaborarea auditurilor energetice si elaborarea
bilanturilor energetice, precum si programele analitice pentru cursurile de specialitate in domeniul
managementului energetic si al elaborarii auditurilor energetice.
Toate aceste reglementari legale ofera suportul necesar pentru implementarea si monitorizarea masurilor de
crestere a eficientei energetice si indeplinirea obligatiilor asumate de Romania cu privire la reducerea emisiilor
de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020.
Plecand de la aceste considerente, in cadrul contractului avand ca obiect elaborarea „Programului de

Imbunatatire a Eficientei Energetice in Municipiul Pitesti” se vor derula urmatoarele activitati:
O analiza sumara asupra teritoriului Municipiului Pitesti, in baza careia se vor colecta datele necesare
realizarii inventarului consumatorilor de energie la nivelul comunitatii si al emisiilor de CO 2, precum
si principalii factori implicati in dimanica acestora (asezarea geografica, specificul climatic, evolutia
demografica, stadiul dezvoltarii principalelor servicii de utilitati publice);
Analiza datelor si realizarea unor prognoze privind emisiile de CO2 si consumurile energetice la nivelul
comunitatii, in scopul identificarii necesitatilor de interventie pentru diminuarea consumurilor de
energie si cresterea eficientei energetice si alinierea la cerintele legale in vigoare in acest domeniu;
Formularea unor obiective clare si a unui set de masuri ce se vor transpune in proiecte, cu scopul
alinierii la cerintele legislatiei in vigoare cu privire la cresterea eficientei energetice pentru fiecare
sector de interventie identificat ca fiind prioritar;
Definirea unor fise de proiecte prin care sa se atinga obiectivele si masurile propuse si identificarea
unor posibile surse de finantare;
Definirea mecanismelor si instrumentelor de implementare a masurilor si proiectelor propuse si
stabilirea unor metode/ proceduri de monitorizare si raportare.
Acest document va raspunde cerintelor impuse de legislatia in vigoare si va constitui un element de
fundamentare a investitiilor ce se vor propune la nivel comunitatii pentru cresterea eficientei energetice, fiind
punctul de pornire pentru proiectele investitionale ce vor viza atragerea de fonduri europene nerambursabile
in vederea dezvoltarii locale durabile pentru perioada de programare 2014-2020.
Se va asigura, in acest fel, indeplinirea obligatiilor legale in vigoare ce revin Autoritatii Publice Locale a
Municipiului Pitesti sub aspectul elaborarii programului de imbunatatire a eficientei energetice si, totodata,
se vor identifica o serie de solutii care sa raspunda nevoilor investitionale locale pentru reducerea
consumurilor energetice si, implicit, reducerea costurilor serviciilor de utilitati publice si a gradului de poluare.
Documentul se inscrie in cadrul general al Strategie Energetice Nationale privind cresterea eficientei
energetice.
Programele de finantare a investitiilor, disponibile statelor membre in perioada 2014-2020 pentru realizarea
unei mai bune coeziuni socio-economice la nivel european, vizeaza atingerea obiectivelor de mediu si
reducerea emisiilor de carbon prin intermediul a 4 obiective tematice:
Pagină 11 din 149
Obiectivul tematic 1: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in
toate sectoarele;
Obiectivul tematic 2: Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea
riscurilor;
Obiectivul tematic 3: Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor;
Obiectivul tematic 4: Promovarea unor sisteme de transport durabile si eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurii majore.
Asa cum se poate observa, aceste obiective vizeaza patru directii principale, strans interconectate:
Reducerea emisiilor de carbon;
Promovarea utilizarii eficiente a energiei, care la randul ei contribuie la reducerea emisiilor de carbon;
Protectia mediului si conservarea acestuia;
Adaptarea la schimbarile climatice si o mai buna pregatire pentru gestionarea riscurilor.
1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO 2 PENTRU MUNICIPIUL PITESTI
Conventia Natiunilor Unite pe Tema Schimbarilor Climatice (UNFCCC) a stabilit necesitatea de a mentine
cresterea temperaturii globale in limta a 20C fata de temperatura inregistrata in perioada pre-industriala,
pentru a preveni astfel efectele grave ale schimbarilor climatice. In aceste conditii, inca din 2009 UE a initiat
o serie de politici sectoriale care integreaza masuri necesare atingerii acestor deziderate si, in anul 2013,
Comisia Europeana a publicat strategia UE pentru Adaptarea la Schimbarile Climatice. Totodata, tarile UE au
elaborat o serie de strategii nationale care includ programe cu diferite actiuni pentru o mai buna gestionare a
factorilor care influenteaza schimbarile climatice.
Schimbarile Climatice (cresterea temperaturii, modificarile pe scara a precipitatiilor, scaderea rezervelor de

gheata etc.) isi fac deja efectul la nivel mondial, inclusiv la nivel european, inregistrandu-se in anii precedenti
noi recorduri fata de perioada pre-industriala. Temperatura a crescut la nivelul Europei cu 1,30C fata de
perioada pre-industriala, precipitatiile au crescut semnificativ in regiunile de nord si nord-vest ale Europei, dar
s-au redus in zona de Sud, furtunile au crescut ca frecventa, iar topirea ghetarilor s-a accelerat fata de 1990,
inregistrandu-se noi recorduri minime privind suprafetele ghetarilor in perioada 2007, 2011 si 2012, in timp
ce ninsorile sunt mult mai reduse, atat cantitativ, cat si ca suprafete acoperite.
Acest lucru asigura:

reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;
reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin implementarea unor
tehnologii moderne, bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea eficientei energetice,
cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice, atat pentru populatie, cat si pentru ceilalti
consumatori publici sau privati;
reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor politici de
preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;
mentinerea unui climat de mediu echilibrat, care sa contribuie la mentinea starii de sanatate a
populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea resurselor naturale
si asigurarea unei dezvoltari durabile.
Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel strategic, care sa poata
asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si teritorial. Pentru aceasta trebuie sa existe o
corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea atingerii indicatorilor propusi pentru
cuantificarea impactului acestor interventii.
Pagină 12 din 149

In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic, cat si la nivelul comunitatii, interventiile
spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare prin indicatori relevanti au un
impact local pe termen scurt, fara o valorificare eficienta a resurselor si potentialului local.
Conform prezentului Program de Imbunatatire a Eficientei Energetice in Municipiul Pitesti, principalele

interventii care ar trebui implementate pana in 2023 vor duce la o economie de energie de 10,73%, respectiv
reducerea emisiilor de CO2 cu 33.001 tone CO2 in Municipiul Pitesti de la 307,598.27 tone CO2/ an in 2015 la
274,597.26 tone CO2/an in 2023.
Pagină 13 din 149

2. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI PITESTI
2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII
2.1.1. REPERE GEOGRAFICE
Municipiul Pitesti, municipiu resedinta a Judetului Arges, este situat in partea central-sudica a Romaniei, intre
Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul regiunii informale Muntenia. Este pozitionat intre dealuri inalte
pe terasele raului Arges. Se intinde pe o suprafata de 4.073 ha.
Coordonatele geografice corepunzatoare asezarii sunt:

Latitudine N: 44o51'30”;
Longitudine E: 24 o52';
Altitudinea inregistreaza urmatoarele valori:

Sud : 250 m, la nivelul albiei minore a raului Arges
Vest : 356 m, Cartierul Trivale
NV de : terasa Papucesti – Trivale, cota de 373 m,
E de : Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m
Limite administrativ - teritoriale
nord si nord-vest – Bascov
nord si nord-est – Budeasa
nord-est – Maracineni
est si sud-est – Stefanesti
sud – Geamana
sud si sud-vest – Bradu
sud-vest – Smeura
sud-vest – Albota
vest – Mosoaia
vest si nord-vest – Babana
Principalele axe de legatura rutiere si feroviare sunt:
Transportul rutier:
A1 – Autostrada Bucuresti - Pitesti;
DN 7 – Bucuresti, Pitesti - Ramnicu Valcea – Sibiu – Arad;
DN 7C – Transfagarasanul, Cartisoara (SB) – Curtea de Arges – Pitesti;
DN73 – Pitesti – Brasov;
DN65 (E70) – Pitesti, Slatina, Craiova;
DN65A – Pitesti – Costesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele;
DN73c – Curtea de Arges – Ramnicu Valcea;
DN67B -Targu Jiu – Dragasani – Pitesti;
E 81 – Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj Napoca – Satu-Mare;
E 574 – Bacau – Onesti – Brasov – Pitesti – Craiova;
Transportul Feroviar:
La nivelul municipiului Pitesti se identifica existenta a doua gari cu rol important in circulatia marfurilor si
persoanelor: Pitesti Sud si Pitesti Nord. Magistrala feroviara care trece prin Pitesti, 101, are mai multe
Pagină 14 din 149

ramificatii pe linia feroviara 105. Sistemul feroviar cuprinde statia de triaj in satul Golesti, din imediata
vecinatate, si statiile tehnice de marfuri Stefanesti, Bascov si Bradu.
Bucuresti – Pitesti - Piatra Olt si Costesti - Rosiorii de Vede
Orasele importante cele mai apropiate sunt:

Mioveni – 15 Km;
Curtea de Arges – 38 Km;
Ramnicu Valcea – 49 Km;
Slatina – 61 Km.
2.1.2. ISTORICUL ASEZARII
Municipiul Pitesti este atestat documentar inca de la inceputul secolul XIV-lea, la data de 20 mai 1388, cand
domnul Mircea cel Batran intareste Manastirea Cozia, „o moara in hotarul Pitestilor". Aceasta atestarea
documentara certifica Pitestiul ca fiind unul din cele mai vechi targuri. Prima mentionare sub titulatura de
oras a aparut la data de 1 aprilie 1517, intr-o carte a lui Vladut. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab
(1512-1521) a consemnat la 22 noiembrie 1517 un hrisov in care este semnalata existenta curtilor domnesti
la Pitesti. Hrisovul se incheia astfel: „Si eu Moisi scriitor, care am scris in noile curti din orasul Pitesti… ”
La data de 27 august 1582, este confirmata organizarea oraseneasca a comunitatii, iar forma de conducere
autonoma, reprezentata de judet si de pargarii alesi de comunitate, este amintita intr-un hrisov al lui Mihnea
Turcitul, in care se spune ca o amenda a fost platita "in oras la Pitesti, inaintea judetului si a celor 12 pargari".
Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601) si Neagoe Basarab, dar si numerosi boieri si dregatori, dintre care cei
mai cunoscuti fiind Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii, au detinut proprietati in orasul Pitesti. Intre
1512 – 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste aici curtea voievodala.
In anul 1656, sub domnia lui Constantin Serban si a doamnei Balasa, se construieste, pe fundatiile unui vechi
lacas, Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe. Aceasta biserica a fost prima compozitie supraetajata pe coloane
de caramida din Tara Romaneasca si se afla in inima orasului Pitesti.
In anul 1714, intre 19 octombrie si 8 noiembrie, sub porunca domnitorului Stefan Cantacuzino, Pitestiul l-a
gazduit pe regele Carol al XII-lea al Suediei, care era insotit de numeroase trupe, care se intorceau din Imperiul
Otoman si se intorcea spre Pomerania suedeza. Pe toata aceasta perioada, locuitorii orasului au suferit de pe
urma musafirilor, fiind nevoiti sa-i hraneasca in conditiile unui an secetos ce compromisese recoltele de grau,
orz si furaje.
Fig. 1 . Orasul Pitesti pe o harta tiparita in anul 1718 de Constantin Cantacuzino
Pagină 15 din 149

Pitestiul a fost resedinta temporara a voievozilor Basarab Tepelus cel Tanar, Mihnea cel Rau si Vlad cel Tanar.
Orasul s-a dezvoltat treptat; astfel, in anul 1780, numarul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor
la 250. In anul 1791, despre Pitesti se mentioneaza ca este “un targusor cu opt biserici, o manastire, mai multe
case boieresti si locuintele ispravnicilor de district”.
Fig. 2 Harta Pitesti 1885
Pe baza datelor fiscale din anul 1824, s-a consemnat faptul ca in oras erau 1.011 familii, circa 700 de case si
aproximativ 5.000 de locuitori. In anul 1832, pe baza datelor statistice repartizate teritorial, se stabilea
numarul caselor de locuit la 773, ele fiind impartite in 4 cartiere, 14 mahalale, 5 tabacarii, iar numarul
animalelor insuma numai 1.000 de capete, fiind distribuite in 4.000 de gospodarii. La recensamantul din 1859,
Pitestiul avea 7.229 de locuitori si 1.889 de cladiri. In acea perioada, populatia era formata din agricultori si
liber-profesionisti (65%), meseriasi (20%), comercianti (15%) si fabricanti (0,2%).
Dupa Unirea Principatelor din 1859, dezvoltarea a fost remarcabila. La 13 septembrie 1872, orasul s-a
transformat intr-un nod de cale ferata de insemnatate majora, ca urmare a faptului ca a fost data in folosinta
calea ferata Pitesti-Bucuresti-Buzau.
Dezvoltarea economica ascendenta a orasului continua in perioadele interbelica si postbelica, Pitestiul

mentinandu-si statutul de centru de interes intre localitatile urbane din tara.
Dupa anul 1965 au fost construite importante obiective economice: Intreprinderea de Motoare Electrice –
1967 (ANA IMEP), Intreprinderea de Autoturisme Dacia – 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul
Petrochimic – 1969 (SNP Petrom), sucursala Arpechim Pitesti, Rafinaria de petrol (1969), Fabrica de piese auto
si produse metalice (1969), Intreprinderea de stofe Argesana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de
articole tehnice din cauciuc – 1970 (S.C. ROLAST S.A.), Complexul de vinificatie si Centrul de imbuteliere a
vinului Stefanesti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici – 1976 (Institutul de Cercetari
Nucleare).
Dupa anul 1989, atragerea de capital strain a reprezentat una din caile esentiale de mentinere a economiei
locale. Infuzia de capital strain la SC Automobile Dacia SA, in prezent unul din cei mai puternici agenti
economici la nivel national, a favorizat aparitia unei industrii orizontale, conexe productiei de autoturisme,
care joaca un rol esential in economia municipiului Pitesti si a zonei.
Pagină 16 din 149

2.1.3. RELIEFUL
Relieful municipiului Pitesti se incadreaza in doua subunitati morfostructurale: Piemontul Getic – subunitate
deluroasa, de orogen si Campia Romana – subunitate de platforma.
Orasul se afla situat pe linia de contact dintre subunitatile reprezentate de Piemontul Cotmeana (V si NV),
Dealurile Argesului (NNE), Piemontul Candesti (ESE), la acestea adaugandu-se si sectorul de tranzitie dintre
Piemontul Getic (N) si Campia Romana (S), in sud teritoriile fiind integrate Campiei Pitestilor, care apartine
Campiei Romane.
Aceasta reprezinta o campie de acumulare fluvio-lacustra cuaternara, avand ca fundament Platforma Nordica
(Platforma Valaha). Campia propriu-zisa a Pitestiului corespunde celor trei terase ale Argesului, sapate de
acesta intr-un con de dejectie; ca urmare, depozitele sedimentare ale acestei campii cuprind ,,Pietrisuri de
Pitesti’’, nisipuri, argile, depozite loessoide. De asemenea, o influenta in definitivarea reliefului actual al
Pitestiului o are cea mai recenta etapa a evolutiei paleogeorafice reprezentata de cuaternar (pleistocen,
holocen).
Cadrul natural, caracterizat de anumiti parametri climatici specifici, reprezinta un factor determinant in special
pentru consumurile energetice destinate incalzirii cladirilor publice si rezidentiale, precum si pentru
identificarea celor mai bune solutii tehnice pentru cresterea eficientei energetice a acestor cladiri.
Pagină 17 din 149

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL

CONSILIULUI LOCAL
2.2.3. FUNCTIILE URBANE ALE MUNICIPIULUI PITESTI
In conformitate cu Legea nr. 351/2013, „orasul” este unitatea administrativ-teritoriala de baza alcatuita fie
dintr-o singura localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana.
Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic, orasul are doua

componente:
a) componenta teritoriala - intravilanul, care reprezinta suprafata de teren ocupata sau destinata
constructiilor si amenajarilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de productie, de circulatie,
de recreere, de comert etc.), si extravilanul, care reprezinta restul teritoriului administrativ al orasului;
b) componenta demografica socio-economica, care consta in grupurile de populatie si activitatile economice,

sociale si politico-administrative ce se desfasoara pe teritoriul localitatii.
Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa fiind strans corelata cu cea
a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care prezinta o insemnatate deosebita in viata economica, social-
politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt declarate
„municipii”.
Din punct de vedere economic, orasul este locul care prezinta cele mai mari densitati de investitii si
echipamente pe unitate de suprafata, reunind majoritatea capitalurilor disponibile, chiar si pe cele provenite
din spatiul rural.
Elementele sistemului urban
Orasul este alcatuit din mai multe elemente aflate in relatii de inter-conditionare si interdependenta, pe baza
carora se construieste o matrice a structurii urbane. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt:
cadrul natural (CN) - caracteristicile solului si subsolului, conditiile climatice si hidrografice, specificul
vegetatiei naturale etc.;
unitatile economice (UE) - unitatile de productie, depozitare si desfacere etc.
dotarile urbane (DU) - reprezentate de gari, statii de calatori, depouri, statii de epurare a apei etc.
care asigure servicii de tip urban;
spatiile verzi (SV) – zona de odihna si agrement, zone sportive, alte plantatii etc.;
echiparea tehnica (ET) - retele edilitare de apa potabila si industriala, canalizare, gaze, termoficare,
telefonie, electricitate;
cadrul construit si compozitional (CCC) - reprezentat prin zone de locuit, diferite dotari sociale,
culturale si religioase, monumente etc.;
circulatia (C) persoanelor si marfurilor, prin intermediul retelelor rutiere, feroviare si aeriene din zona;
locuintele (L) - fondul locuibil existent pe grade de confort si zone de amplasare, disponibil de terenuri
pentru un ansamblu de locuit etc.;
populatia (P) - prin toate caracteristicile sale: numar, structura pe grupe de varste si sexe, structuri
socio-profesionale etc. (P);
forta de munca (FM) - sub aspectul resurselor de munca, grad de valorificare, deplasari, distribuirea
in teritoriu etc.
Pagină 18 din 149

Matricea structurii urbane
Fig. 3 Matricea structurii urbane

Sursa: Nicolae, V., Constantin, D.L
Prin urmare, pentru formularea oricarei strategii de dezvoltare a unui oras/ municipiu,
pentru stabilirea contextului pentru care se dezvolta strategia este necesar sa se faca o
analiza a acestor elemente principale pentru a avea o imagine completa asupra stadiului de
dezvoltare, a resurselor disponibile, a oportunitatilor, a riscurilor si a dezavantajelor
existente.
Plecand de la aceste elemente de baza, pe care trebuie sa le avem in vedere pentru definirea nivelului de
dezvoltare a unui oras, in combinatie cu functiile pe care orasul trebuie sa le indeplineasca pentru comunitatea
locala, se poate vedea in ce masura structura si dinamica sistemului urban au o evolutie pozitiva, ascendenta
in timp sau negativa, de stagnare si/sau decadere.
Principalele functii urbane ale unui oras sunt:

a. functiunea economico - productiva (FEP);
b. functiunea de locuire (FL);
c. functiunea cultural - administrativa si de servire (FCS);
d. functiunea de comunicare (FC);
e. functiunea ecologica si de relaxare (FER);
f. functiunea estetica (FE);
g. functiunea strategica (FS).
Daca elementele unui sistem sunt legate intre ele prin relatii directe, atunci sistemul are caracter static. Daca
intre elemente exista si conexiuni inverse, sistemul este dinamic, adica elementele isi schimba pozitia unul
fata de altul, fiind totodata ele insele supuse schimbarii.
Pagină 19 din 149

In conditiile in care conexiunile inverse sunt pozitive, sistemul dinamic al orasului se dovedeste
capabil de dezvoltare si modernizare.
Acestea sunt bazele analizei potentialului de dezvoltare al unui oras si, implicit, al comunitatii
locale, fapt pentru care, in dezvoltarea acestei strategii se va face inclusiv o analiza a conexiunilor
existente intre elementele carateristice care definesc Municpiul Pitesti si functiile indeplinite de
acesta.
Tipologia urbana
Spatiul urban se clasifica in anumite tipuri dupa functii, marime, forma si structura.
Clasificarea dupa functii este deosebit de importanta in studiul oraselor. Ea este o cerinta fundamentala in
actiunea de sistematizare a teritoriului, in simularea procesului general de urbanizare. Definirea functiei unui
oras se face in raport cu activitatea de baza, care asigura conditiile necesare dezvoltarii sale continuu
ascendente.
Ca tipuri functionale de orase se disting:

a. orasele cu functii industriale, in care marea majoritate a populatiei active este ocupata in activitati ale
industriei;
b. orasele cu functii comerciale, care sunt cele mai vechi si cele mai numeroase;
c. orasele cu functii culturale, ce concentreaza activitatile culturale si turistice ale tarilor. In aceasta
categorie se inscriu orase de tip universitar, orase-muzeu, orase ale festivalurilor sau congreselor
internationale;
d. orasele cu functii de servicii, care prezinta o gama foarte mare, pornind de la nodurile de cale ferata
pana la statiunile balneoclimaterice;
e. orase cu functii agro-industriale, care se dezvolta indeosebi in zilele noastre, in conditiile organizarii
unei agriculturi intensive;
f. orasele cu functii administrative si politice, usor de recunoscut in capitalele statelor lumii, in
resedintele de judet, departamente, regiuni sau alte unitati administrativ-teritoriale.
Orasele se grupeaza si dupa marimea lor demografica:

a. orase mici, cu populatie sub 20.000 locuitori;
b. orase mijlocii, cu o populatie intre 20.000 si 100.000 locuitori;
c. orase mari, cu o populatie de peste 100.000 locuitori pana la 1 milion;
d. orase foarte mari sau milionare, cu o populatie ce depaseste 1 milion de locuitori.
1. Zona industriala - Ocupa suprafete de la periferia orasului bine delimitate, dispuse in ,,banda’’, avand o
tendinta de a inconjura orasul. Aceasta amplasare are efecte benefice in sensul relatiilor de munca-locuinta,
dar si negative, prin reducerea in perspectiva a dezvoltarii teritoriale a orasului.
In municipiul Pitesti, zonele industriale sunt amplasate in interiorul, la marginea si mult in afara teritoriului
locuit, insa principala problema a acestora o constituie factorul de ,,stres’’ asupra populatiei ca si componenta
a mediului urban. In cadrul municipiului se individualizeaza urmatoarele zone functionale:
a) Zona industriala Nord: cuprinde intreprinderi ale industriei usoare si alimentare, la care se adauga
intreprinderi ale industriei chimice si de prelucrare a lemnului. In prezent, industria de prelucrare a lemnului
este reprezentata de SC Alprom SA, desi si-a restrans semnificativ activitatea. Tot in zona de nord sunt
Pagină 20 din 149

prezente spatii de depozitare, statia de betoane ce apartine Holcim Romania SA, Piata en-gross de legume si
fructe.
b) Zona industrialala Sud (zona industriala Bratu), specializata in prelucrarea resurselor naturale de gaze, titei,
lemn in combinate chimice si petrochimice.
c) Zona industriala Est, formata din industria constructoare de masini si intreprinderea de motoare electrice
,,Ana-Imep’’.
2. Zona rezidentiala - Dominanta in structura orasului, se afla in stransa legatura cu factorii care au generat
dezvoltarea ulterioara a asezarii urbane.
Specificul este dat de legaturile dintre zonele de locuit determinate de marimea teritoriului si populatiei,
gradul de dotare social-cultural si legaturile de circulatie.
In afara zonelor administrative-teritoriale, teritoriul de locuit al orasului cuprinde si urmatoarele elemente:
zone de locuinte, sectoare de constructii si intreprinderi publice, parcuri, strazi si piete.
3. Zona administrativa - Pitestiul fiind resedinta de judet, aceasta cuprinde partea centrala a orasului, avand
in compozitie cladiri moderne, functionale, destinate acestor scopuri.
4. Zona comerciala - este conturata in centrul orasului, dezvoltandu-se mai ales dupa 1960, cand in cadrul
constructiilor de tip bloc se intalnesc complexe comerciale (in special la parterul blocurilor), mentinandu-se
rolul si locul vechilor noduri comerciale.
5. Zona de transport - se deosebesc doua componente majore care contribuie la functionalitatea orasului si
anume componenta feroviara si cea rutiera.
Gara ocupa pozitia marginala, in partea de sud a orasului, iar transporturile sunt grupate in vecinatatea garii
si la periferia orasului.
Municipiul Pitesti este un oras mare, cu functie principala industriala, ce dispune de factori naturali si climatici
ce pot fi valorificati pentru dezvoltarea unor sectoare economice precum tursimul. Municipiul Pitesti este
perceput ca spatiu de tranzit spre zonele turistice din imprejurimi, respectiv: Vidraru, Transfagarasan, Bran,
Rucar si Brasov.
Functiile Municipiului Pitesti:

1. Functia economica: este redata in principal de functia industriala, accentul punandu-se in special pe
ramurile de baza ale industriei: industria extractiva a petrolului, industria chimica si petrochimica,
industria energetica, constructiile de masini, combustibilii nucleari, electronica si electrotehnica,
exploatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanului si faiantei, a materialelor de constructii,
textila, incaltaminte, alimentara.
2. Functia de transporturi: reprezentata de magistrala feroviara 101 care efectueaza legatura cu
municipiul Bucuresti – 108 km, cu ramificatii existente catre Curtea de Arges – 38 Km si de la statia
Golesti spre Campulung – 55 km.
3. Functia comerciala: are un caracter traditional; vechiul centru comercial al municipiului Pitesti isi
conserva si astazi caracterul de piata a produselor agro-alimentare „piata taraneasca”, iar caracterul
modern se realizeaza prin efectuarea comertului si prestarii de servicii in centrele comerciale urbane.
4. Functia administrativ – politica: este conferita de rolul de resedinta de judet pe care municipiul Pitesti
il detine.
5. Functia de sanatate: pentru asigurarea asistentei medicale minime, in Municipiul Pitesti exista mai
multe unitati medicale de asistenta si diagnosticare, publice si private.
6. Functia de invatamant: este bine reprezentata la nivelul municipiului Pitesti, dat fiind numarul ridicat
al unitatilor de invatamant: 16 licee cu diferite profiluri pentru elevii din toate localitatile judetului, 18
scoli gimnaziale, 13 gradinite si 2 universitati.
Pagină 21 din 149

7. Functia culturala: este reprezentata de urmatoarele institutii culturale: Centrul Cultural, Filarmonica
Pitesti, Scoala Populara de Arte si Meserii, Teatrul ,,Al. Davila”, Muzeul Judetean Arges, Galeria de
Arta, Biblioteca Judeteana ,,Dinicu Golescu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea
Culturii Traditionale Arges, Casa de Cultura a Sindicatelor.
8. Functia turistica: Municipiul Pitesti, prin mediul natural, pozitia geografica avantajoasa de care
dispune, precum si existenta monumentelor, cladirilor istorice si lacaselor de cult, reprezinta o sursa
importanta pentru dezvoltarea turismului cultural, de afaceri, stiintific sau sportiv.
2.2.4. SUPRAFATA TERITORIULUI
Suprafata Municipiului Pitesti este de 4.073 hectare. Din totalul suprafetei municipiului, in intravilan sunt
inregistrate 2.812 ha (69%), iar in extravilan 1.261 ha (31%).
Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe judet Arges, municipiul Pitesti
Modul de folosinta pentru
Ani
suprafata fondului funciar Forme de
proprietate Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014
UM: Ha
Total 4.073 4.073 4.073 4.073 4.073
Total
Proprietate privata 2.626 2.726 2.726 2.726 2.853
Total 355 355 355 355 548
Agricola
Proprietate privata 321 321 321 321 505
Total 234 234 234 234 388
Arabila
Total 29 29 29 29 113
Pasuni
Total 90 90 90 90 40
Finete
Total : : : : 4
Vii si pepiniere viticole
Proprietate privata : : : : 4
Total 2 2 2 2 3
Livezi si pepiniere pomicole
Total 3.718 3.718 3.718 3.718 3.525
Terenuri neagricole total
Paduri si alta vegetatie Total 567 567 567 567 236
forestiera Proprietate privata 160 160 160 160 167
Total 176 176 176 176 157
Ocupata cu ape, balti
Proprietate privata : : : : 156
Total 2.345 2.345 2.345 2.345 2.647
Ocupata cu constructii
Cai de comunicatii si cai ferate Total 299 299 299 299 464
Terenuri degradate si Total 331 331 331 331 21
neproductive Proprietate privata : : : : 3
Sursa: INSSE
Pagină 22 din 149

Mai jos este prezentata grafic impartirea teritoriala a Municipiului Pitesti, conform PUG.
1. Zona Prundu – Municipiul Pitesti
Sursa: http://www.primariapitesti.ro/
2. Zona Garii si Centru – Municipiul Pitesti
Pagină 23 din 149

3. Zona Craiovei si Razboieni – Municipiul Pitesti
4. Zona Trivale – Municipiul Pitesti
Pagină 24 din 149

5. Zona Calea Campulung – Municipiul Pitesti
6. Zona Nord si Bascov Nord – Municipiul Pitesti
Pagină 25 din 149

7. Zona Gavana si Bascov – Municipiul Pitesti
In ultimii 5 ani pentru care exista date statistice (2011– 2015), suprafetele, locuintele si retelele de utilitati
publice ale municipiului Pitesti au evoluat dupa cum urmeaza:
Teritoriu, locuinte, utilitati publice 2011 2012 2013 2014 2015

Locuinte existente - total - numar 66.281 66.434 66.635 66.776 66.949
Suprafata locuibila - total mp 3.025.650 3.038.045 3.052.554 3.063.916 3.076.978
Suprafata intravilan - ha 2.812 2.812 2.812 2.812 2.812
Suprafata spatiilor verzi - ha 261 261 285 285 285
Lungimea strazilor orasenesti - total - km 202 202 204 204 206
Lungimea strazilor orasenesti modernizate
189 194 197 199 200
- km
Lungimea totala a retelei simple de
274,1 274,1 275,6 275,8 276,2
distributie a apei potabile - km
Capacitatea instalatiilor de producere a
241.613 241.911 241.183 257.857 261.612
apei potabile – mc/zi
Cantitatea de apa potabila distribuita
10.454 10.023 9.415 8.719 8.432
consumatorilor - total - mii mc
Cantitatea de apa potabila distribuita
6.489 6.360 6.226 6.057 6.056
consumatorilor-uz casnic - mii mc
Energia termica distribuita - Gcal 260.974 215.911 180.780 162.870 170.581
Lungimea totala simpla a conductelor de
219,3 222,7 222,7 223,9 224,6
canalizare-km
Pagină 26 din 149

Lungimea totala a conductelor de

217,9 217,9 227,7 235,2 240,2
distributie a gazelor-km
Gaze naturale distribuite total - mii mc 189.632 165.486 148.801 128.778 123.754
Gaze naturale distribuite -uz casnic- mii mc 37.120 37.280 38.130 37.166 37.976
Sursa: INSSE
Plecand de la aceste date, putem deduce ca principalele solutii pentru cresterea eficientei
energetice la nivelul Municipiului Pitesti o vor reprezenta interventiile dedicate reabilitarii
si cresterii eficientei energetice a cladiriilor rezidentiale si spatiilor locative aferente
acestora, alaturi de reabilitarea energetica a cladirilor publice.
In acest sens, trebuie desfasurate o serie de campanii de informare si promovare privind
solutiile pentru reducerea consumului de energie si incurajarea masurilor pentru cresterea
eficientei energetice a sistemelor folosite, in principal la nivelul consumatorilor finali.
La nivelul UE, exista o tendinta generala ca terenurile avand destinatia pentru constructii sa se dezvolte
considerabil in detrimentul terenurilor agricole si a celor seminaturale, cea mai mare rata de crestere
inregistrandu-se in sectorul minier, cel al depozitelor de deseuri, santierelor de constructii si retelelor de
transport. Aceste interventii au drept consecinta directa fragmentarea ecosistemelor, ceea ce pune o presiune
majora asupra biodiversitatii zonelor afectate de aceasta restructurare a folosintei terenurilor.
La nivelul Municipiului Pitesti nu se identifica astfel de modificari structurale.
2.2.5. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL

CONSILIULUI LOCAL PITESTI
Din punct de vedere administrativ, Autoritatea Publica Locala Pitesti deserveste teritoriul prin intermediul
aparatului propriu al Consiliului Local al Municipiului Pitesti, avand ca reprezentant executiv al administratiei
locale Primarul. Aparatul Permanent al Consiliului Local este reprezentat de Primar, Viceprimari si Secretar.
Administratia publica a Municipiului Pitesti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului Local.
Primarul, viceprimarii si secretarul, impreuna cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structura

functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria, care duce la indeplinire hotararile Consiliului Local
si dispozitiile Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Misiunea sau scopul
Primariei rezida deci in solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale pe care o
reprezinta, a treburilor publice, in conditiile legii.
Administratia publica din localitate se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale,
descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al
consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Pagină 27 din 149

In administratia publica locala, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful
administratiei publice locale si al aparatului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pe care
il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile
legii, si reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice
sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.
Consiliul Local al Municipiului Pitesti este compus din 23 consilieri locali pe perioada 2016-2020, alesi prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de legea pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale. Potrivit legislatiei, numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabilileste prin
ordin al prefectului, in functie de populatia orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului in care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care
preceda alegerile.
Principalele procese derulate in activitatea autoritatii publice sunt urmatoarele:

Administrarea domeniului public si privat al orasului;
Furnizarea serviciilor de utilitate publica;
Colectarea si utilizarea taxelor locale, administrarea bugetului local conform nevoilor locale;
Coordonarea dezvoltarii prin servicii de urbanism si amenajarea teritoriului, control si disciplina in
constructii;
Servicii si protectie sociala;
Evidenta populatiei;
Protectia mediului;
Orientarea si informarea cetateanului;
Organizarea si derularea colaborarii cu alte institutii;
Administratie interna si personal.
Principalele servicii existente la nivelul administratiei publice locale din Municipiul Pitesti sunt cele detaliate
in organigrama aprobata prin HCL.
Avand in vedere ca Municipiul Pitești are peste o populatie de peste 20.000 locuitori
(175.887 locuitori in 2016, cf. date INSSE), se impune, conform prevederilor legii 121/2014,
desemnarea unui Manager energetic.
Departamentul si persoanele care vor fi desemnate pentru colectarea datelor, monitorizare
si raportarea consumurilor si indicatorilor se vor stabili prin HCL, dupa aprobarea prezentei
documentatii.
Pagină 28 din 149

2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A INFORMATIILOR PRIVIND
CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL MUNICIPIULUI PITESTI
Avand in vedere ca programul de imbunatatire a eficientei eficientei energetice s-a realizat in anul 2017,
ulterior acestuia fiind necesare transmiterea anuala catre ANRE a datelor actualizate privind consumurile de
energie al nivelul municipiului, pentru a indeplini cerintele legale in vigoare, recomandam ca, la nivelul
Aparatului Permarent al Consiliului Local al Municipiului Pitesti, sa se desemneze departamentul si persoanele
responsabile cu crearea si actualizarea unui sistem de baza de date referitoare la consumurile de energie
aferente localitatii Pitesti.
De asemenea, intrucat municipiul Pitesti se incadreaza in categoria localitatilor cu o populatie de peste 20.000
locuitori, autoritatea administratiei publice locale are obligatia sa numeasca un manager energetic, atestat
conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica,
atestata in conditiile legii, sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice, agreata in conditiile
legii.
2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE AL

MANAGEMENTULUI ENERGETIC
Pana la data intocmirii prezentei documentatii, la nivelul Autoritatii Publice Locale a Municipiului Pitesti a
existat un Plan de actiune pentru energia durabila (PAED), intocmit in anul 2014. Incepand cu anul 2013, toate
institutiile publice aflate in subordinea municipalitatii au raportat consumurile prin completarea „Declaratia
de consum total anual de energie” si „Chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie”, datele
fiind raportate catre ANRE, dar fara a fi centralizate si monitorizate in cadrul UAT Municipiul Pitesti.
Interventiile locale menite sa imbunatateasca eficienta energetica la nivelul Municipiului Pitesti au existat,
insa, in lipsa unui cadru de referinta, nu se poate cuantifica in ce masura interventiile realizate au contribuit
la imbunatatirea eficientei energetice. Prin urmare, nu putem vorbi de existenta unui management energetic
asumat la nivelul localitatii prin responsabilizarea unei echipe la nivelul aparatului administrativ care sa
actioneze si sa gestioneze implementarea unor programe coerente pentru imbunatatirea eficientei
energetice.
Insuficienta informare a personalului administrativ asupra unor aspecte precum:

modificarile aparute la nivel legislativ in domeniul eficientei energetice;
solutiile tehnologice inovative care raspund necesitatilor de limitare a consumului de energie si
aplicarea unor tehnologii „prietenoase” cu mediul;
posibilitatile de finantare a unor investitii care sa imbunatateasca eficienta energetica;
noile reglementari privind achizitiile publice, din perspectiva impunerii unor standarde de referinta
pentru consumul de energie si protectia mediului;
procedurile, metodele si instrumentele necesare implementarii, monitorizarii si raportarii unui plan
de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice
constituie un factor negativ ce poate bloca aplicarea coerenta si eficienta a masurilor pentru reducerea
consumului de energie si cresterea eficientei energetice. Neprioritizarea acestor aspecte la nivelul
administratie publice locale va avea, pe termen lung, un impact negativ major asupra dezvoltarii economico-
sociale a intregii comunitati, cu riscul accentuarii decalajelor fata de celelalte zone ale tarii.
Mai mult decat atat, slaba dezvoltare a capacitatii administrative locale de a gestiona provocarile realizarii
unui management energetic si lipsa unor interventii cu scopul informarii populatiei asupra aspectelor legate
de impactul schimbarilor climatice si necesitatea de adaptare la aceste provocari au mentinut dezinteresul
populatiei spre a investi in sensul cresterii eficientei energetice a consumatorilor finali, investitiile in acest
sens fiind limitate de factorul pecuniar.
Pentru ca masurile propuse in acesta program de imbunatatire a eficientei energetice sa aiba impact si sprijin
local, este necesar sa se organizeze campanii de informare pe plan local cu privire la impactul schimbarilor
climatice, riscurile la care populatia este expusa in lipsa implementarii unui pachet de masuri de adaptare la
aceste schimbari, progresele tehnologice majore care pot imbunatati eficienta energetica si impactul pozitiv
pe care acestea il pot avea atat din punct de vedere economic (economiile pe termen lung), social (confortul,
sanatatea si bunastarea populatie) si de mediu (mentinerea unui mediu ambiant sanatos, scaderea factorilor
de poluare, mentinerea ecosistemelor naturale, conservarea resurselor locale si a biodiversitatii, cresterea
atractivitatii zonei etc).
Evaluarea nivelului de performanta a managementului energetic in municipiu este redata prin matricea de
evaluare – Anexa 1.
Situatia consumurilor energetice publice si rezidentiale la nivelul municipiului Pitesti este prezentata in Fisa
de prezentare energetica a localitatii - Anexa 2.
MANAGER ENERGETIC PENTRU LOCALITATI
Managerul energetic care asigura managementul energetic pentru localitatile cu peste 20.000 locuitori
trebuie sa fie atestat conform prevederile legale in vigoare. Atributiile acestuia cuprind:
- coordonarea colectarii datelor privind consumurile energetice la nivelul administratiei publice locale;
- monitorizarea implementarii masurilor de eficienta energetica prevazute in cadrul Progarmului de
imbunatatire a eficientei energetice;
- actualizarea anuala a indicatorilor de raportare din cadrul PIEE si transmiterea acestora catre ANRE;
- calculul indicatorilor de eficienta energetica care sa permita evaluarea si compararea performantelor
energetice locale cu valori de referinta la nivel regional, national, international; propune masuri de
imbunatatire a acestor indicatori;
- acorda consiliere pentru intocmirea caietelor de sarcini pentru achizitiile publice ale echipamentelor
eficiente energetic si verifica incadrarea acestora in cerintele stabilite in legislatia care reglementeaza
domeniul eficientei energetice;
- intocmirea de rapoarte privind eficienta energetica;
- acordarea de consultanta privind modul de aplicare a legislatiei si reglementarilor in vigoare privind
eficienta energetica;
- reprezinta persoana de contact a beneficiarului in relatia cu ANRE, pe probleme de eficienta
energetica.
Managerul energetic asigura suportul decizional pentru reducerea intensitatii si a facturii energetice a
beneficiarilor, in concordanta cu normele europene, prin:
asistenta in asigurarea si folosirea eficienta a purtatorilor de energie;
asistenta in asigurarea energiei la preturi optime;
consultanta si asistenta in realizarea de investitii in productia de energie electrica regenerabila si nu
numai;
Pagina 30 din 149

consultanta si asistenta in asigurarea de servicii energetice coroborate cu mecanismele pietei de

energie.
Managerul energetic trebuie sa cunoasca:

energetica generala: politici energetice, resurse energetice, indicatorii de top in energetica;
energetica practica: tehnologii de producere, consum si recuperare a energiei;
management: identificare obiective, stabilire tinte, planificare, organizare resurse, comunicare,
motivare, reactia si controlul, corectie;
legislatie in domeniu si legislatie conexa.
2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC
Managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum judicios si eficient al energiei, in
scopul maximizarii rezultatelor prin minimizarea costurilor energetice.
Obiectivele secundare rezultate in urma aplicarii unui program de management energetic se refera la:
cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, in scopul reducerii costurilor;
realizarea unei bune comunicari intre compartimente, pe problemele energetice specifice si
responsabilizarea acestora asupra gospodaririi energiei;
dezvoltarea si utilizarea permanenta a unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice,
raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a acestor
consumuri;
gasirea celor mai bune cai de a spori economiile banesti rezultate din investitiile in eficientizarea
energetica a proceselor specifice de productie, prin aplicarea celor mai performante solutii
cunoscute la nivel mondial;
asigurarea sigurantei in alimentare a instalatiilor energetice.
Autoritatile publice locale trebuie sa initieze campanii de informare periodice in mass-media locala sau prin
mijloace adresate direct consumatorului final (brosuri, flyere, website, comunicate de presa, interviuri
televizate, info-chioscuri etc.) prin care sa transmita acestuia mesaje legate de:
actiunile intreprinse privind reducerea pierderilor prin retelele de infrastructura edilitare si efectele
lor;
masurile de crestere a eficientei energetice implementate de operatorii serviciilor de interes general
local si efectele lor;
costurile si performantele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru cresterea
eficientei alimentarii cu energie la utilizatorii finali;
masurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de interes general
local si efectele lor;
analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilitati existente in oras: energie
termica (incalzire individuala, la nivel de scara, bloc, centralizata), energie electrica, alimentare cu apa
si canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.
Pentru serviciile publice aflate in subordinea municipalitatii, la intocmirea Programului Propriu de Eficienta
Energetica se au in vedere masuri de eficientizare specifice fiecarui serviciu public.
2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE
Pagina 31 din 149

Conform situatiei inventarului public, Administratia Publica Locala a Municipiului Pitesti are in administrare
urmatoarele cladiri:
Nr.
Denumire cladire Utilitati aferente
Crt.
SCOLI GIMNAZIALE
Apa, canal, energie electrica, energie
1 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE SIMONIDE”
termica, salubrizare
Apa, canal, energie electrica, gaze

2 SCOALA GIMNAZIALA “ION MINULESCU”
naturale, energie termica, salubrizare

3 SCOALA GIMNAZIALA “ION PILLAT”
4 SCOALA GIMNAZIALA “TRAIAN”
naturale, salubrizare
5 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE IORGA”
6 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE BALCESCU” Apa, canal, energie electrica, salubrizare

7 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR ARGHEZI”

8 SCOALA GIMNAZIALA “MARIN PREDA”

9 SCOALA GIMNAZIALA “MIHAI EMINESCU”
10 SCOALA GIMNAZIALA “NEGRU VODA”
11 SCOALA GIMNAZIALA “MIRCEA CEL BATRAN”
12 SCOALA GIMNAZIALA “ALEXANDRU DAVILA”
13 SCOALA GIMNAZIALA “ADRIAN PAUNESCU”

14 SCOALA GIMNAZIALA I.L CARAGIALE

15 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR MUSATESCU”
16 SCOALA GIMNAZIALA “MIRCEA ELIADE”
Apa, canal, energie electrica,energie

17 SCOALA GIMNAZIALA “MATEI BASARAB”

18 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR VLADIMIRESCU”
Pagina 32 din 149


19 SCOALA GIMNAZIALA NR. 2
LICEE SI COLEGII
20 COLEGIUL NATIONAL „I.C. BRATIANU”
21 COLEGIUL NATIONAL „ZINCA GOLESCU”
22 COLEGIUL NATIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” C1
23 LICEUL TEORETIC „ION BARBU”
24 LICEUL DE ARTA „DINU LIPATTI”

25 COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA”

26 LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO”
27 LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA”
28 LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA”
29 COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENITESCU”
30 LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU”
31 LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRANCUSI” (CORP A)
32 COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CALINESCU”
33 COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU”

34 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL”

35 LICEUL TEOLOGIC „ELIM”
GRADINITE
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „DUMBRAVA Apa, canal, energie electrica, gaze
36
MINUNATA” naturale, salubrizare
37 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „PRIMII PASI”
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASUTA Apa, canal, energie electrica, gaze
38
POVESTILOR” naturale, salubrizare
39 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „FLOARE DE COLT”
Pagina 33 din 149

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „LUMINISUL Apa, canal, energie electrica, gaze

40
PADURII” naturale, salubrizare

41 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „RAZA DE SOARE”
42 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ARMONIA” Apa, canal, energie electrica,salubrizare
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ALBA CA Apa, canal, energie electrica, gaze

43
ZAPADA” naturale, energie termica, salubrizare
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASTELUL Apa, canal, energie electrica, gaze

44
MAGIC” naturale, salubrizare
45 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL PRINT”

46 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ARIPI DESCHISE”

47 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „PUI DE LEI”
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASTELUL

48 Apa, canal, energie electrica, salubrizare
FERMECAT”
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA Apa, canal, energie electrica, energie
49
ISTETEL” termica, salubrizare
CLADIRI ALE AUTORITATILOR LOCALE
(servicii administrative, ordine si securitate, cultura, agrement)
50 SEDIU ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC
SEDIU ADMINISTRATIV GRADINA ZOOLOGICA PADUREA Apa, canal, energie electrica, gaze
51
TRIVALE (BIROURI) naturale, salubrizare
52 CASA CARTII (BIROURI, SALI DE ADUNARE)
53 CASA CARTII (SPATIU EXPOZITIONAL)
54 CASA CARTII (SPATIU et.1+et.2) BIROURI
FILARMONICA (CENTRU MULTIFUNCTIONAL CINEMA Apa, canal, energie electrica, gaze
55
BUCURESTI) naturale, salubrizare
56 POLITIA LOCALA
57 SPATIU „ADAPOST DE URGENTA PE TIMP DE NOAPTE”
58 SPATIU „ADAPOST DE URGENTA PE TIMP DE NOAPTE”
CENTRU DE REABILITARE SI RECUPERARE A Apa, canal, energie electrica, gaze
59
PERSOANELOR CU DIZABILITATI „SANSE PENTRU TOTI” naturale, salubrizare
Pagina 34 din 149


60 SPATIU „CLUB PENSIONARI”
63 CENTRU INCASARI IMPOZITE TAXE LOCALE
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informatiilor furnizate de catre Primaria Pitesti si institutiile din subordine
Serviciile de utilitate publica ce deservesc aceste cladiri sunt fie in subordinea primariei, fie asigurate de catre
operatorii sau furnizorii cu care Autoritatea publica locala a incheiat contracte in acest sens.
Alimentarea cu energie electrica este asigurata de catre S.C. CEZ S.A.
Alimentarea cu gaze naturale se realizeaza de catre S.C. GDF SUEZ Energy Romania S.A.
Alimentarea cu apa (pompare/ colectare si tratare) este asigurata de catre S.C. APA CANAL 2000 S.A.
Pentru descrierea situatiei consumurilor energetice publice si rezidentiale a localitatii, s-a completat fisa de
prezentare din ANEXA 2.
2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA, TEMPERATURA EXTERIOARA

ETC.)
Municipiul Pitesti are o clima temperat-continentala, similara cu cea a unei statiuni climaterice de deal, cu
temperaturi medii moderate atat vara, cat si iarna, cu primaveri timpurii si toamne indelungate. Aceasta este
influentata de dispunerea altitudinala a principalelor forme de relief care isi pun amprenta asupra distributiei
maselor de aer in zona.
Caracteristicile temperaturilor medii sunt urmatoarele:
Media temperaturii la nivelul municipiului Pitesti este, la nivelul lunii iulie, de 20,8oC, iar cea mai rece
temperatura este de -2,4 oC. Media anuala este de +9,8 oC, cu temperatura maxima absoluta de 35,2 oC si
minima de -27 oC. Precipitatiile inregistreaza o valoare medie anuala de 600 -700 mm.
Indicator
Perioada precipitatii 02-09.03.2015 09-16.03.2015 23.03-30.03.2015
PH 5,5 5,8 5,6

Conductivitate 19 27 23
Cl (mg/l) 1,19 0,95 1,25
S/SO4(mg/l) 0,45/1,35 0/0 0,14/0,42
NH4 (mg/l) 0,65 0,63 0,75
Na(mg/l) 0,246 1,217 1,22
K(mg/l) 0,136 0,191 0,272
Pb(mg/l) 0 0 0
Pagina 35 din 149

Ni(mg/l) 0,00005 0 0
Cd(mg/l) 0 0 0
As(mg/l) 0,0005 0,0003 0,0003
Sursa: Strategia de dezvoltare Pitesti pentru perioada 2014-2020
O intelegere sumara a termenului de schimbari climatice aduce in prim plan efectele acestora asupra mediului
inconjurator.
Pentru a putea evalua schimbarile climatice si influenta lor asupra mediului, se impune o monitorizare atenta
a elementelor ce constituie factori determinanti ai calitatii mediului inconjurator. Pentru a se determina
impactul traficului rutier asupra calitatii aerului, s-a stabilit, de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor
amplasarea in zona Universitatii Constantin Brancoveanu (Calea Bascov), in vederea monitorizarii poluarii, a
unei statii pentru determinarea, pentru 24 ore, a nivelului de dioxid de sulf si de dioxid de azot.
Dat fiind gradul de industrializare a municipiului Pitesti si a zonelor limitrofe, s-a creat, de catre Ministerul
Mediului, Apelor si Padurilor Arges, reteaua de monitorizare a aerului, formata din 5 statii, amplasate in Bradu,
Oarja, Cateasca, Prundu, Mioveni.
Poluarea si degradarea mediului este generata in principal de sursele industriale de poluare. Mediul
inconjurator este definit de caracteristicile celor trei factori principali: apa, sol si aer.
2.6.3. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).

In urma analizelor efectuate, s-a constatat ca acesti factori nu prezinta un grad accentuat de degradare, iar
interventiile care pot imbunatati mediul inconjurator sunt: ecologizarea terenurilor degradate si includerea
lor in peisajul zonei; modernizarea proceselor tehnologice; reorganizarea depozitelor de deseuri pe baze
ecologice.
2.6.3.1. CALITATEA APEI

Apa de suprafata
Raul Arges reprezinta principala artera hidrografica a municipiului Pitesti, curs de apa din S-SE Romaniei,
afluent al Dunarii la Oltenita. Are o lungime de 350 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 km2.
Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras, prin doi afluenti: Buda si Capra.
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvoraste de sub varful Arpasu Mic, de la 2.030 m
altitudine, din lacul glaciar Buda, iar raul Capra izvoraste din lacul glaciar Capra, aflat sub varful Vanatoarea lui
Buteanu. In aval de confluenta paraului Buda cu Capra a fost construit barajul Vidraru. De la izvor si pana in
zona municipiului Pitesti, raul Arges are o directie de curgere N-S, drenand mai intai pantele sudice ale
Muntilor Fagaras, strabate apoi Muscelele Argesului si Dealurile Argesului, iar dupa ce separa Piemontul
Cotmeana (in V) de Piemontul Candesti (in E), intra in campie, unde uda multe subunitati din Campia Romana.
Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior, 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si
73 mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17
hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa, Merisani etc.).
Valea superioara a raului Arges se incadreaza intr-o zona turistica deosebita, strabatuta de soseaua nationala
Transfagarasan. Afluenti principali: Valsan, Raul Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.
Pagina 36 din 149

Pentru a creste gradul de utilizare complexa a resurselor hidrografice ale Argesului, a fost gandita o amenajare
a acestui rau, care sa satisfaca urmatoarele cerinte:
alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie;
irigatii, combaterea eroziunii solului, piscicultura;
prevenirea inundatiilor;
producerea energiei electrice;
baze sportive si de agrement si chiar navigatie pe sectorul inferior.
In acest scop, au fost demarate, inca din anul 1960, ample lucrari de regularizare si amenajare a cursului
acestui rau, precum si a afluentilor sai mai importanti (Raul Targului, Dambovita, Raul Doamnei, Valsan).
Schema de amenajare a raului Arges a fost conceputa pentru a satisface, din punct de vedere energetic,
urmatoarele cerinte:
utilizarea maxima a resurselor hidroenergetice;
realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere, cu regim de functionare la varf.
Pentru atingerea acestor obiective, s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apa) - Lacul
Vidraru, de care beneficiaza intreaga cascada de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la
intreaga capacitate acumularea Vidraru, au fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului (Raul
Doamnei, Valsan, Limpedea, V. lui Stan) si chiar un afluent al Oltului (raul Topolog). Aceste aductiuni secundare
insumeaza zeci de kilometri de canale, tunele, conducte, precum si alte constructii hidrotehnice.
Reteaua hidrografica a municipiului Pitesti este format din Raul Arges impreuna cu principalul lui afluent raul
Doamnei si paraiele Bascov, Valea Rea (Gavana), Trivale, Geamana Mica (Turcesti) si Geamana Mare.
Principalele captari ale orasului sunt situate langa barajele lacurilor Budeasa (rezerva lacul Bascov) si lacul
Pitesti (rezerva lacul Golesti) - pentru alimentarea zonei industriale din sudul municipiului si frontul
Maracineni, alcatuit din 129 de foraje de mica adancime si 5 foraje de adancime, situate pe malul drept al
raului Doamnei, pe teritoriul municipiului Pitesti. Cursurile de apa care strabat municipiul Pitesti sunt
regularizate partial (maluri protejate cu dale de beton).
Raul Arges strabate orasul in partea nord-estica si are o lungime de aproximativ 10,6 km pe teritoriul
municipiului Pitesti, din care 3 km o constituie acumularea Pitesti. Intravilanul este dezvoltat pe malul stang
al raului Arges. Raul este este regularizat pe o lungime de cca. 3,2 km, in amonte de podul de pe DN7 pana la
confluenta cu paraul Bascov. In aval de podul de pe DN7, se afla acumularea Pitesti, al carei dig de pe malul
drept, care apara municipiul, este executat la clasa a II-a de importanta, iar digul malului stang este executat
la clasa a III-a de importanta.
Raul Doamnei este afluent mal stang al raului Arges si constituie limita estica a municipiului imediat in amonte
de confluenta cu raul Arges, pe o lungime de cca. 1 km. Pe tronsonul cuprins intre DN7 si podul peste CF, raul
este amenajat pe ambele maluri cu diguri dimensionate la clasa a III-a de importanta.
Paraul Bascov isi are obarsia in Piemontul Cotmeana si este afluent de dreapta al raului Arges, cu o lungime
totala de 35 km. El margineste orasul Pitesti catre NV- pe o lungime de 2,6 km, de la intersectia cu Str. Nicolae
Balcescu, pana la varsarea in raul Arges. Pe intreg tronsonul ce margineste orasul, paraul Bascov are albie
stabila, cu maluri inalte stabilizate intre 1965 – 1995, neexistind constructii inundate. In perspectiva, vor trebui
efectuate lucrari de consolidare si aparare de maluri pe traseul din zona intravilana a municipiului.
Paraul Valea Rea (Gavana), tot afluent de dreapta al raului Arges, isi are obarsia in Piemontul Cotmeana si
este situat in partea de nord-vest a municipiului Pitesti. Partea medie a bazinului este de 5,2% si are o lungime
totala de 6,75 km. Traverseaza intravilanul municipiului Pitesti pe o lungime de cca. 4,7 km, in zona Gavana.
Pagina 37 din 149

In partea superioara (cca 2,7 km) versantii sunt partial impaduriti (zona Zamfiresti, Grigoresti). La intrarea lor
in cartierul de blocuri de pe str. Garlei, ambele vai sunt amenajate pe o lungime de 700 m in canal inchis, dupa
care, pe cca. 800 m, traverseaza o zona de locuinte.
Paraul Trivale, afluent de dreapta al raului Arges si cu obarsia in Piemontul Cotmeana, situat in partea de vest
a municipiul Pitesti, traverseaza intravilanul municipiului Pitesti pe o lungime de cca 4,7 km. Trece in regim
natural prin padurea Trivale (partea lui superioara), subtraverseaza str. Trivale, de unde, in canal deschis de
cca 800 m, strabate parcul Trivale, pana in dreptul Casei Copiilor; de aici, pe cca 700 m amenajati in canal
inchis, strabate o zona de locuinte cu loturi, pana intra in canalizarea orasului, la intersectia strazii Trivale cu
str. Smeurei.
Se produc inundatii locale - pe o portiune de cca 150 m amonte de intrarea in canalizare, precum si la trecerea
din canal deschis la sectiunea de canal inchis. Necesita masuri suplimentare de protectie, cu revizuirea intrarii
in canalizarea orasului. De asemenea, este nevoie de lucrari de intretinere, iar in anumite zone chiar
corectarea lucrarilor existente. Pe portiunile cu maluri naturale trebuie continuata amenajarea firului apei,
pentru evitarea eroziunii versantilor si evitarea alunecarilor de teren.
Paraul Geamana Mica (Turcesti) - afluent de dreapta al raului Arges cu obarsia in Piemontul Cotmeana, este
situat in partea de sud - sud-vest a municipiului Pitesti. Strabate intravilanul municipiului Pitesti pe o distanta
de cca. 6,0 km. Intregul traseu are versanti inalti, partial stabilizati, necesitand lucrari speciale pentru
consolidarea lor (pe portiunile cu pante mari sau cu alunecari potentiale). In cartierul Trivale (la nasterea vaii),
pe o lungime de cca. 500 m, a fost amenajat in canal inchis, iar pe o portiune de cca 200 m in canal deschis,
pana la podul de pe Calea Dragasani. De aici, pana la str. Razboieni, pe cca 2,2 km, Valea are curs natural -
traversand un poligon de antrenament si o viitoare zona verde (extensia parcului sportiv – Trivale). Pe versantii
vailor principale, cat si pe firul apelor trebuie executate lucrari complexe pentru evitarea eroziunii si
alunecarilor de teren. De la str. Razboieni - firul principal al vaii a fost amenajat in canal deschis - partial
betonat – cca. 1.800 m, care preia unda de viituri si imlastinirea vaii. In portiunea parcelata, lucrarea trebuie
completata cu amenajari complexe pentru consolidarea versantilor - pana la Bd-ul Petrochiomistilor. De la
subtraversarea strazii Prelungirea Lanariei, pana la varsarea in raul Arges - paraul Geamana Mica a fost
amenajat in canal inchis cca 1,2 km.
Paraul Geamana Mare - afluent de dreapta al raului Arges, cu izvoarele in Campia Inalta a Pitestiului, este
situat in partea de sud a municipiului Pitesti. Lungimea totala a paraului este de 6,37 km, din care cca. 1,35
km in intravilan. El margineste, in regim natural, pe cca 400 m, intravilanul orasului, pana la podul CF al fostei
cai ferate - spre Slatina. De aici, el strabate zona de locuit in canal inchis - cca 600 m. pana la subtraversarea
C.F. Bucuresti de unde, in regim neamenajat pe 300 m, se varsa in raul Arges, la cca. 1,3 km aval de barajul
Pitesti.
Pagina 38 din 149

Repartitia sectiunilor de control pe clase de calitate se prezinta astfel:
Calitatea apelor de suprafata pe bazine hidrografice si clase de calitate

Ani
Bazine hidrografice Categorii de rauri supravegheate Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Km
Vedea Total lungimi pe rauri supravegheate 847 920 917 842 1,101
- Categoria II 83 94 131 88 51
- Categoria III 764 794 786 722 901
- Categoria IV - 11 - 11 149
- Categoria V - 21 - 21 -
Arges Total lungimi pe rauri supravegheate 1,679 2,141 2,231 2,220 2,257
- Categoria II 1,045 1,034 1,319 951 1,159
- Categoria III 634 1,107 912 1,132 948
- Categoria IV - - - 137 150
Sursa: INSSE
Datorita configuratiei reliefului si a structurii petrografice Raul Arges prezinta un ridicat potential
hidroenergetic, mai ales in zona montana si subcarpatica. Acest potential a fost valorificat prin amenajarea
mai multor lacuri de baraj: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu si
Golesti. La acestea se adauga lacurile de acumulare Colibasi-Maracineni-Valea Mare-Podgoria de pe Raul
Doamnei, si lacul Oancea (format prin acumulare ca urmare a canalizarii si ingustarii cursului inferior al
paraului Oancea). Alimentarea cu apa a raului Arges este realizata din ape subterane si din precipitatii al caror
regim influenteaza evolutia debitelor. Raului Arges ii este specific un regim hidric carpatic, de tip carpatic
meridional, caracteristic raurilor ce izvorasc din Carpatii Meridionali, care au o alimentare predominant nivala
si care prezinta debite maxime in intervalul primavara-vara.
CALITATEA AERULUI
Studiile recente au dovedit impactul negativ major al gazelor cu efect de sera ce provoaca incalzirea globala
si fenomenele meteo extreme, ce culmineaza uneori cu dezastre naturale sau pagube economico-sociale
majore.
Multi factori determinanti ai schimbarilor climatice sunt poluanti cunoscuti ai aerului. Masurile ce au ca scop
reducerea emisiilor de carbon negru sau de precursori de ozon sunt benefice atat pentru sanatatea umana,
cat si pentru clima. Gazele cu efect de sera si poluantii aerului provin din aceleasi surse de emisii. Astfel, exista
potentiale beneficii care pot fi obtinute prin limitarea gazelor cu efect de sera sau a poluantilor atmosferici.
Se considera ca dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al incalzirii globale si al
schimbarilor climatice, insa nu este singurul. Multi alti compusi gazosi sau solizi, cunoscuti drept „factori
determinanti ai schimbarilor climatice”, au o influenta asupra cantitatii de energie solara (inclusiv caldura)
retinuta de Pamant si asupra cantitatii reflectate inapoi in spatiu. Printre acesti factori determinanti se numara
principalii poluanti ai aerului, precum ozonul, metanul, particulele si oxidul de diazot. Particulele sunt un
poluant complex. In functie de compozitia lor, acestea pot avea un efect de racire sau de incalzire asupra
climei locale sau globale.
De exemplu, carbonul negru, unul dintre componentii particulelor fine si rezultatul arderii incomplete a
combustibililor, absoarbe radiatiile solare si infrarosii din atmosfera si are astfel un efect de incalzire – efect
Pagina 39 din 149

de sera. Alte tipuri de particule, care contin compusi ai sulfului sau azotului, au un efect opus. Acestia tind sa
actioneze ca oglinzi minuscule, care reflecta energia solara conducand astfel la racire. In termeni simpli,
depinde de culoarea particulei. Particulele „albe” tind sa reflecte razele soarelui, in timp ce particulele „negre”
sau „maronii” tind sa le absoarba.
Un fenomen similar apare la nivelul solului. Unele dintre particule se depun odata cu ploaia sau zapada sau
pur si simplu aterizeaza pe suprafata Pamantului. Carbonul negru, insa, poate fi transportat la distante foarte
mari de locul de origine si se poate depune pe stratul de zapada si de gheata. In ultimii ani, depunerile de
carbon negru in regiunea Arctica, au innegrit din ce in ce mai mult suprafata alba si au redus reflectivitatea a
acesteia, ceea ce inseamna ca planeta noastra retine mai multa caldura.
Odata cu aceasta caldura suplimentara, dimensiunea suprafetei albe se diminueaza cu si mai mare rapiditate
in regiunea Arctica. Este interesant de mentionat ca numeroase procese legate de clima sunt controlate nu
de componentii principali ai atmosferei, ci de unele gaze care se gasesc doar in cantitati foarte mici. Cel mai
frecvent dintre aceste asa-numite gaze reziduale, dioxidul de carbon, reprezinta doar 0,0391 % din aer. Orice
variatie a acestor cantitati foarte mici are capacitatea de a afecta si modifica climatul.
In regiunile din vecinatatea zonelor polare, o parte din teren sau albia marii este in permanenta inghetata.
Potrivit unor estimari, acest strat – numit permafrost – contine dublul cantitatii de carbon aflat in prezent in
atmosfera. In conditii de incalzire, acest carbon poate fi eliberat din biomasa aflata in putrefactie fie sub forma
de dioxid de carbon, fie sub forma de metan. Metanul este un gaz cu efect de sera de peste 20 de ori mai
puternic decat dioxidul de carbon.
Emisiile de metan provin de la activitatile umane (in special agricultura, productia de energie si gestionarea
deseurilor) si din surse naturale. Odata eliberat in atmosfera, metanul are o durata de viata de aproximativ 12
ani. Desi se considera ca este un gaz cu o durata de viata relativ redusa, aceasta este suficient de lunga pentru
a fi transportat catre alte regiuni. In plus, fiind un gaz cu efect de sera, metanul contribuie, de asemenea, la
formarea ozonului de la nivelul solului, care este in sine un poluant major care afecteaza sanatatea umana si
mediul.
„Culoarea” nu este singurul mod in care particulele suspendate in aer sau depuse pe sol pot afecta climatul.
O parte a aerului nostru consta in vapori de apa – molecule minuscule de apa suspendate in aer. Norii
reprezinta forma mai condensata a acestor molecule minuscule. Particulele au un rol important in modul in
care norii se formeaza, durata acestora, cantitatea de radiatii solare pe care le pot reflecta, tipul de precipitatii
pe care le genereaza si locul in care se produce acest fenomen etc. Norii sunt in mod evident esentiali pentru
climatul nostru; concentratiile si compozitia particulelor poate chiar sa schimbe momentul si locul in care se
produc precipitatiile.
Schimbarile legate de frecventa si volumul precipitatiilor au costuri economice si sociale reale, deoarece tind
sa afecteze productia de alimente la nivel global si, in consecinta, pretul alimentelor.
In evaluarile sale din 2007, Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice la nivel european –
organismul international infiintat pentru evaluarea schimbarilor climatice – prevede o scadere a calitatii
aerului in orase in viitor, ca urmare a schimbarilor climatice.
APM Arges, prin reteaua de supraveghere a poluarii de impact, a realizat in anul 2015 un Plan de mentinere a
calitatii aerului, prin care a monitorizat calitatea aerului in Judetul Arges, efectuand masuratori pentru
urmatorii indicatori: dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), aciditate (HCl), pulberi in suspensie (PM 10),
benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile tinta pentru arsen, cadmiu, nichel si PM 2,5.. Aglomerarea
Municipiului Pitesti si zona Judetului Arges se incadreaza in regimul de gestionare II.
Pagina 40 din 149

Monitorizarea calitatii aerului – luna decembrie 2016 - a fost asigurata in 5 puncte de control astfel:
Buletin Informare cu privire la calitatea aerului in Judetul ARGES - Data 18.12.2016

Indice general de calitatea aerului zilnic
DENUMIRE - COD FOARTE FOARTE
EXCELENT BUN MEDIU RAU OBSERVATII
STATIA BUN RAU
1 2 3 4 5 6
PM 10 - a 7 a
AG1 - Pitesti Nord RAU
DEPASIRE
AG2 - Pitesti Centru BUN
AG3 - Radu Negru MEDIU
AG4 - Valea Marului BUN
AG5 - Oarja BUN
FOARTE
AG6 - Campulung
BUN
Sursa: AGENTIA NATIONALA PROTECTIA MEDIULUI ARGES
Pulberile sedimentabile si cele in suspensie provin de la activitatile siderurgice, termocentrale, transporturi

etc.
Prezenta particulelor solide in atmosfera influenteaza negativ transparenta aerului, favorizeaza incalzirea
aerului prin acumularea unei parti din caldura solara si modifica regimul precipitatiilor.
Pulberi in suspensie – Poluarea aerului ambiental cu pulberi de suspensie la nivelul anului 2015 la nivelul
judetului Arges a fost determinata continuu, prin efectuarea analizelor automate. In statiile AG - Pitesti Nord
si AG2 - Pitesti Centru s-au determinat cantitatile de pulberi in suspensie fractiunea PM 10 prin metoda
gravimetrica, metoda de referinta conform directivelor europene.
Pulberi in suspensie
DENUMIRE - COD Metode
Numar depasiri Medie anuala Captura de date
STATIA aplicate
AG1 - Pitesti Nord gavimetric 30 31.66 85.2
nefelometric 7 19.32 68.2
AG2 - Pitesti Centru gavimetric 3 15.25 86.8
AG3 - Radu Negru gavimetric 3 20.74 79.4
AG4 - Valea Marului gavimetric 1 15.32 13.1
AG5 - Oarja nefelometric 7 14.09 35.8
Pagina 41 din 149

Dioxidul de azot (NO2) a intregistrat valori medii ce se incadreaza in limitele prevazute in Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului inconjurator, respectiv de 200 μg/mc (a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an
calendaristic) si nici nu s-a semnalat depasirea pragului de alerta de 400 μg/mc, inregistrat timp de 3 ore
consecutiv.
Dioxidul de sulf NO2
Frecventa
Nr. Date % date Nr. Date Media Mediana Percentila
DENUMIRE - COD STATIA depasirii
validate validate > VL (μg/m3) (μg/m3) 98 (μg/m3)
(%)
AG1 - trafic: Str Nicolae
2153 24.5 0 0 20.47 14 67.95
Balcescu, Pitesti
AG2 - Fond Urban: Str
954 10.7 0 0 22.65 20.49 48.9
Victoriei, Pitesti
AG5 - Industrial 2:
1357 15.4 0 0 24.13 15.31 109.15
Comuna Oarja
AG6 - Industrial 1: Str.
Mircea cel Batran, 7157 81.8 0 0 9.53 8.5 23.98
Campulung
Dioxid de sulf (SO2) a inregistrat valori medii ce se incadreaza in limita stabilita prin Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului inconjurator, respectiv de 125 μg/mc, si nici nu s-a depasit pragul de alerta de 500 μg/mc,
inregistrat timp de 3 ore consecutiv.
Dioxidul de sulf SO2
Frecventa
(%)

6081 69.4 0 0 31.03 34.56 65.9
Balcescu, Pitesti
2537 28.9 0 0 30.78 37.73 66.03
Victoriei, Pitesti
AG3 - Fond suburban: Sat
6600 75.3 0 0 12.42 12.82 22.72
Radu Negru, Com Calinesti
AG5 - Industrial 2: Comuna
144 1.6 0 0 14.01 11.72 31.14
Oarja
AG6 - Industrial 1: Str.
Mircea cel Batran, 7934 90.5 0 0 22.2 22.2 30.14
Campulung
Pagina 42 din 149

Monoxidul de carbon (CO) carbon – nivelurile masurate in statia AG1 - Pitesti Nord s-au mentinut aproximativ
la aceleasi valori, sursa majora de emisie a acestui poluant fiind traficul auto. Valorile medii calculate ca medii
glisante pe 8 ore nu au depasit valoarea limita conform Legii 104/2011.
Monoxid de carbon CO
Frecventa
(%)

2923 33.4 0 0 0.79 14 3.07
Balcescu, Pitesti
7792 88.9 0 0 0.11 0.03 0.86
Victoriei, Pitesti
5544 63.2 0 0 0.25 0.09 1.74
Radu Negru, Com Calinesti
Valea Marului, Com. 5761 65.7 0 0 0.02 0.01 0.16
Budeasa
AG5 - Industrial 2: Comuna
3214 36.6 0 0 0.27 0.09 1.83
Oarja
In anul 2015, valorile zilnice ale particulelor in suspensie sub 10 microni (PM10) in aerul inconjurator, obtinute
la statiile automate prin metoda gravimetrica, nu au depasit mai mult de 35 ori valoarea limita zilnica (50
μg/mc) prevazuta in Legea nr. 104/2011.
2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV
2.7.1. DATE DEMOGRAFICE PITESTI
Populatia si evolutia demografica a comunitatii existente la nivelul teritoriului Municipiului Pitesti reprezinta
un factor major in definirea strategiei de crestere a eficientei energetice, stiindu-se ca populatia reprezinta
consumatorul final si necesarul de consum energetic este puternic influentat de veniturile, standardele de
confort si obisnuitele de consum ale populatiei.
Pentru a putea face o serie de previziuni legate de nevoia de consum de energie a populatiei pentru
urmatoarea perioada si, implicit, pentru a putea previziona evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera ca
urmare a dinamicii consmului de energie, este important de analizat miscarea naturala a populatiei.
Pentru estimarea dinamicii consumului de energie, trebuie luata in calcul intreaga populatie cu resedinta de
domiciliu pe teritoriul Municipiului Pitesti. Datele statistice pe ultimi 5 ani evidentiaza o scadere a populatiei
cu resedinta in Pitesti, plecarile devansand sosirile, urmand tendinta de scadere inregistrata si la nivelul
judetului Arges. Migratia in municipiul Pitesti inregistreaza o rata scazuta; locuitorii aleg sa migreze in mediul
rural sau se stabilesc in centrele bine dezvoltate.
Pagina 43 din 149

Populatie 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Populatia dupa domiciuliu 179.461 178.660 178.135 177.635 177.009 175.887
Populatia stabila – femei 94.435 94.099 94.058 93.991 93.753 93.332
Nascuti vii 1.491 1.534 1.538 1.427 1.461 n/a
Decedati - total 1.281 1.253 1.244 1.324 1.438 n/a
Decedati sub un an 5 12 2 10 8 n/a
Casatorii 1.114 1.127 1.048 1.083 1.141 n/a
Divorturi 550 431 369 421 412 n/a
Stabiliri cu domiciliul 2.239 2.401 2.348 2.462 2.377 n/a
(inclusiv migratia externa)
Plecari cu domiciliul 3.261 3.462 3.129 3.030 3.164 n/a
(inclusiv migratia externa)
Stabiliri de resedinta in localitate 2.313 2.228 2.176 2.023 2.321 n/a
Plecari cu resedinta din localitate 1.612 1.301 2.053 1.554 3.071 n/a
Emigranti 103 83 65 61 93 n/a
Imigranti 45 34 32 34 56 n/a
Sursa: INSSE
Ca fenomen demografic, natalitatea se refera la ponderea nascutilor - vii in cadrul unei populatii. Natalitatea
este determinata de un complex de factori biologici, sociali, economici, politici, culturali, etc.
Mortalitatea se refera la decesele din cadrul unei populatii. Probabilitatea de deces intr-o anumita perioada
de timp este influentata de mai multi factori: varsta, sex, ocupatie si categorie sociala. Incidenta deceselor
dezvaluie multe aspecte referitoare la conditiile de viata si de ingrijire a sanatatii la nivelul populatiei. Valorile
mortalitatii sunt cu atat mai ridicate cu cat gradul de dezvoltare socio - economica este mai scazuta si invers.
Nascuti vii Decedati Sporul natural

An Municipiul Municipiul Municipiul
Jud. Arges Jud. Arges Jud. Arges
Pitesti Pitesti Pitesti
2011 5.359 1.491 7.510 1.291 -2.151 200
2012 5.381 1.534 7.289 1.253 -1.908 281
2013 5.371 1.538 7.185 1.244 -1.814 294
2014 5.176 1.427 7.262 1.324 -2.086 103
2015 5.258 1.461 7.489 1.438 -2.231 23
Sursa: INSSE
Desi la nivelul judetului Arges se inregistreaza un spor natural negativ, la nivelul Municipiului Pitesti sporul
natural este pozitiv, desi in scadere.
Cunoscand faptul ca diferite categorii de varsta manifesta caracteristici diferite in ceea ce priveste modelul de
consum, consumul de energie la nivel rezidential, timpul petrecut in spatiul locativ, standarul de confort si
nivelul de venituri, se impune analiza structurii populatiei pe grupe de varsta.
Pagina 44 din 149

Analizand datele statistice privind evolutia demografica pe grupe de varsta, rezulta urmatoarea repartizare:
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 iulie pe grupe de varsta, sexe

Judetul Arges - Municipiul Pitesti
Varste si Ani
grupe de Sexe Judete Localitati Anul Anul Anul Anul Anul Anul
varsta 2002 2012 2013 2014 2015 2016
UM: Numar persoane
Total Total Arges TOTAL 670.879 655.633 653.212 650.332 647.410 644.522
MUNICIPIUL
- - - 186.993 178.660 178.135 177.635 177.009 175.887
PITESTI
0- 4 ani Total Arges TOTAL 32.305 29.780 29.119 28.166 27.214 26.751
MUNICIPIUL
- - - 7.877 8.504 8.358 8.070 7.752 7.498
PITESTI
5- 9 ani Total Arges TOTAL 34.949 30.292 30.186 30.315 30.461 30.135
MUNICIPIUL
- - - 8.117 7.850 7.948 8.209 8.412 8.480
PITESTI
10-14 ani Total Arges TOTAL 44.984 32.265 31.612 30.850 30.353 30.323
MUNICIPIUL
- - - 11.035 7.378 7.353 7.284 7.242 7.385
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 13.481 7.690 7.515 7.370 7.411 7.245
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 17.335 11.126 10.206 9.333 8.475 8.132
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 18.555 13.618 13.680 13.525 12.969 12.244
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 19.281 16.847 15.882 15.110 14.482 13.743
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 11.538 17.003 17.384 17.560 17.425 17.006
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 13.816 17.765 15.724 15.275 15.479 15.790
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 18.010 10.452 13.205 14.652 15.662 16.580
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 15.963 12.111 11.217 10.451 10.072 9.662
PITESTI
Pagina 45 din 149

MUNICIPIUL
- - - 9.517 15.039 14.592 14.058 13.013 12.145
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 8.038 12.745 13.339 13.529 13.868 13.930
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 6.315 7.222 7.950 8.863 10.007 10.918
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 4.164 5.719 5.638 5.691 5.601 5.782
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 2.399 4.101 4.383 4.639 4.880 4.818
PITESTI
MUNICIPIUL
- - - 961 2.272 2.391 2.519 2.649 2.795
PITESTI
85 ani si
Total Arges TOTAL 5.328 7.970 8.545 8.871 8.952 9.420
peste
MUNICIPIUL
- - - 591 1.218 1.370 1.497 1.610 1.734
PITESTI
Sursa: INSSE
Datele arata ca persoanele cu potential de a fi active in campul muncii reprezinta categoria majoritara,
respectiv populatia cu varste intre 20 si 59 de ani e reprezentata de un grup de 105.302 persoane, in timp ce
populatia in varsta, cu potential de pensionare si retragere din campul muncii este reprezentata de un grup
de 39.977 de persoane. Copii si tinerii pana in 20 de ani (care si-au finalizat sau nu studiile) sunt in numar de
30.608 persoane.
Fata de recesamantul din 2002, cand populatia stabila inregistrata numara 186.993 locuitori, la recesamantul
din 2011 numarul populatiei a scazut cu 7.532 locuitori, iar in 2015 cu 11.106 locuitori. Motivele scaderii tin
de natalitatea redusa, mortalitatea crescuta si migrarea populatiei in strainatate.
Totodata, este stiut faptul ca necesarul de consum la nivel de gospodarii familiale cu mai multi membri este
diferit fata de familiile monoparentale sau cei care locuiesc singuri. Conform datelor raportate de starea civila,
cei necasatoriti, vaduvii si cei divortati reprezinta o categorie mai numeroasa decat cei casatoriti si cei ce
traiesc in uniune consensuala.
Starea civila a populatie, impreuna cu alte caracteristici socio-demografice, influenteaza in mod direct rata de
crestere a populatiei, participarea la activitatea economica, nivelul de instruire al populatiei si, implicit,
comportamentele de consum, inflentand evolutia societatii in ansamblu.
Structura dupa starea civila releva faptul ca numarul casatoriilor devanseaza numarul divorturilor.
Pagina 46 din 149

POPULAȚIA - STRUCTURĂ DUPĂ STAREA CIVILĂ
1500 1114 1127

550 1048 1083
1000 431 1141
369 421
500 412
0 Divorturi
Anul Casatorii
Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013
2014
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Casatorii 1114 1127 1048 1083 1141
Divorturi 550 431 369 421 412
Sursa: INSSE
Un alt factor foarte important in ceea ce priveste modelul comportamental referitor la consumul energetic
inregistrat la nivelul populatie il reprezinta nivelul de educatie si instruire al populatiei, comunitatile ce au o
pondere mai mare a populatie cu studii medii si superioare fiind de obicei proactive spre informare si deschise
spre schimbare, ceea ce reprezinta un factor major pentru adoptarea si implementarea unor masuri pentru
cresterea eficientei energetice la nivelul intregii comunitati, cu impact pe termen mediu si lung.
Absolventi pe niveluri de educatie, judetul Arges, municipiul Pitesti

Ani
Niveluri de instruire Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Numar
Total 9772 8357 7909 7539 8772
Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul 1839 1553 1497 1585 1621
special)
Gimnazial : : 1497 1585 1621
Liceal 3431 3406 3452 2902 3205
Profesional 595 : 10 117 100
Postliceal (inclusiv invatamantul special) 274 312 545 814 882
Tehnic de maistri 101 66 54 72 72
Universitar - absolventi cu diploma : : : : 2892
(licenta, master, cursuri postuniversitare,
doctorat si programe postdoctorale)
Universitar public - absolventi cu diploma : : : : 2585
Universitar privat - absolventi cu diploma : : : : 307
universitar
Pagina 47 din 149

Universitar de licenta 3532 3020 2351 2049 :

Universitar de licenta - invatamant public 2971 2584 1999 1761 :
Universitar de licenta - invatamant privat 561 436 352 288 :
Universitar de licenta - absolventi cu : : : : 1756
diploma
Universitar de licenta - invatamant public : : : : 1537
- absolventi cu diploma
Universitar de licenta - invatamant privat : : : : 219
- absolventi cu diploma
Sursa: INSSE (data 25.11.2016)
Plecand de la nivelul de educatie si domeniile de activitate ale populatiei ocupate pe piata muncii, putem avea
o imagine reprezentativa asupra veniturilor populatiei, factor ce influenteaza in mod direct comportamentul
de consum de energie la nivelul comunitatii din Pitesti. Conform datelor statistice, la nivelul Judetului Arges,
majoritatea populatie ocupate pe piata muncii activeaza in industrie si agricultura.
Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2
Judetul Arges
Ani
CAEN Rev.2 Anul Anul Anul Anul Anul
(activitati ale economiei nationale) 2011 2012 2013 2014 2015
UM: Mii persoane
TOTAL 241,7 249,4 246,8 243,8 243,5
A Agricultura, silvicultura si pescuit 70 71,8 68 65,5 57
Industrie 69,2 71,2 72 71,5 77
B Industria extractiva 1,9 1,9 1,9 1,9 1,7
C Industria prelucratoare 62,3 64,3 65,4 64,7 70,2
D Productia si furnizarea de energie electrica si 2 2 1,4 1,5 1,5
termica, gaze, apa calda si aer conditionat
E Distributia apei; salubritate, gestionarea 3 3 3,3 3,4 3,6
deseurilor, activitati de decontaminare
F Constructii 18,6 18,4 18,5 18,4 18,7
G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea 27,4 28 29,3 28,8 29,1
autovehiculelor si motocicletelor
H Transport si depozitare 11,2 11,9 11,3 10,7 12
I Hoteluri si restaurante 2,8 3,5 3,1 3,5 3,4
J Informatii si comunicatii 0,9 1,1 1,1 1,5 1,8
K Intermedieri financiare si asigurari 2,3 2,2 1,9 2 1,9
L Tranzactii imobiliare 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
M Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 4 4 4 4,1 4,6
N Activitati de servicii administrative si activitati 4,8 5,7 6,4 6,2 5,8
de servicii suport
O Administratie publica si aparare; asigurari 5,7 4,9 4,8 4,8 4,8
sociale din sistemul public
Pagina 48 din 149

P Invatamant 10,4 10,7 10,5 10 9,9

Q Sanatate si asistenta sociala 9,4 10,3 10,2 10,3 10,4
R Activitati de spectacole, culturale si recreative 1,6 1,6 1,7 2,5 2,1
S Alte activitati de servicii 2,6 3,3 3,2 3,2 4,2
Sursa: INSSE
Distributia numarului mediu de salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele: cea mai mare parte
se regaseste in industrie, urmata de agricultura, silvicultura si pescuit, comert, constructii, transport si
depozitare. Din totalul persoanelor care lucreaza in agricultura, 95,31% persoane lucreaza in exploatatii
agricole fara personalitate juridica, iar 4,69% lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica.
Numarul mediu al salariatilor Judetul Arges, Municipiul Pitesti

Localitati Ani
UM: Numar persoane
Judetul Arges 124.853 129.116 130.859 131.263 136.505
MUNICIPIUL PITESTI 55.372 55.907 57.623 56.528 58.926
Sursa: INSSE Tempo online
Structura fortei de munca este in stransa legatura cu dinamica populatiei si constituie o premisa importanta
in atragerea investitiilor si dezvoltarea durabila a unei localitati. In contextul strategiei pentru cresterea
eficientei energetice, un factor important il reprezinta nivelul veniturilor populatiei, indicator care, in
coroborare cu comportamentul socio-economic al populatiei (pentru ce anume sunt dispusi sa isi cheltuiasca
banii), influenteaza major necesarul de consum de energie la nivelul intregii comunitati si utilizarea unor solutii
energetice eficiente, inclusiv introducerea unor surse alternative de furnizare de energie, mai putin poluante
(panouri fotovoltaice, etc).
Numarul mediu al salariatilor in Municipiul Pitesti

Nr. mediu salariati 55.372 55.907 57.623 56.528 58.926
Total populatie 179.461 178.660 178.135 177.635 177.009
Pondere salariati in total populatie 31% 31% 32% 32% 33%
Populatie cu varsta cuprinsa intre 20 si 128.104 126.706 125.229 123.493 121.445
69 de ani
Pondere salariati in total populatie cu 43% 44% 46% 46% 49%
varsta intre 20 si 60 de ani
Sursa: INSSE Tempo online
Clasificarea somerilor inregistrati, pe sexe, la sfarsitul anului 2016, in municipiul Pitesti, a fost urmatoarea:
Pagina 49 din 149

Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judet Arges, Municipiul Pitesti

Perioade
Anul Anul Anul Anul Anul Luna noiembrie
Sexe Judete Localitati
2011 2012 2013 2014 2015 2016
UM: Numar persoane
Total Arges TOTAL 14.540 16.309 18.498 15.334 13.015 11.906
- - MUNICIPIUL 1.972 2.170 2.489 1.544 923 602
PITESTI
Masculin Arges TOTAL 8.175 9.209 10.581 8.815 7.499 6.992
- - MUNICIPIUL 933 1.025 1.200 694 425 270
PITESTI
Feminin Arges TOTAL 6.365 7.100 7.917 6.519 5.516 4.914
- - MUNICIPIUL 1.039 1.145 1.289 850 498 332
PITESTI
Sursa: INSSE
Potrivit datelor statistice, la finele lunii noiembrie 2016 se constata ca totalul somerilor inregistrati la nivelul
Judetului Arges a fost de 11.906 persoane, inregistrandu-se o scadere cu 1.109 persoane fata de anul 2015
(13.015 persoane).
La nivelul municipilui Pitesti, la sfarsitul anului 2016 se inregistra un numar de 923 de persoane somere, in
scadere cu 321 de persoane fata de finalul anului anterior.
Ponderea somerilor inregistrati la sfarsitul lunii in totalul resurselor de munca, pe sexe

judet Arges, Municipiul Pitesti
Perioade
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Luna noiembrie
Sexe Judete Localitati
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UM: Procente(%)
Total Arges TOTAL 4,5 3,4 3,8 4,3 3,6 3,1 2,9
- - MUNICIPIUL 2,4 1,5 1,7 2 1,3 0,8 0,5
PITESTI
Masculin Arges TOTAL 5,1 3,8 4,3 5 4,2 3,6 3,4
- - MUNICIPIUL 2,4 1,5 1,7 2,1 1,2 0,8 0,5
PITESTI
Feminin Arges TOTAL 4 2,9 3,3 3,7 3,1 2,6 2,4
- - MUNICIPIUL 2,4 1,5 1,7 2 1,3 0,8 0,5
PITESTI
Sursa: INSSE
Somajul reprezinta principala cauza de saracie pentru populatia de varsta activa. Riscul saraciei pentru someri
este cu mult mai mare decat pentru cei care au un loc de munca. Persoanele aflate in risc de saracie nu sunt
in masura sa aloce venituri pentru diminuarea consumului de energie, actionand de obicei pe modelul alegerii
unor produse ieftine, care de cele mai multe ori, sub aspectul folosirii rationale a energie, nu sunt si cele mai
eficiente. Produsele noi, ce incorporeaza tehnologii ce duc la scaderea consumului de energie, sunt de obicei
mai scumpe si nu intotdeauna accesibile populatiei cu venituri scazute.
Pagina 50 din 149

2.7.2 FONDUL LOCATIV
Fondul locativ constituie totalitatea incaperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de
locuit, case specializate (camine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru batrani singuri si
altele), apartamente, incaperi de serviciu si alte incaperi locative in alte constructii utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizeaza astfel:

fondul locativ public - fondul locativ care se afla in proprietatea statului si in deplina administrare
gospodareasca a intreprinderilor de stat; fondul locativ municipal, care se afla in proprietatea orasului,
municipiului, precum si fondul care se afla in administrarea gospodareasca a intreprinderilor
municipale sau in administrarea operativa a institutiilor municipale;
fondul locativ privat - fondul care se afla in proprietatea cetatenilor (case de locuit individuale,
apartamente si case de locuit privatizate si procurate, apartamente in casele cooperativelor de
constructie a locuintelor) si fondul care se afla in proprietatea persoanelor juridice (create in baza
proprietarilor privati), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;
fondul locativ cu forma de proprietate mixta - fondul care se afla in proprietatea personala, in
proprietatea comuna sau in cote-parti ale diferitor subiecti ai proprietatii publice si private;
proprietatea intreprinderilor mixte - fondul locativ care se afla in proprietatea intreprinderilor mixte
cu participare straina.
Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, Judetul Arges, Municipiul Pitesti
Forme de Judete Localitati Ani
proprietate Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar
Total Arges TOTAL 271.426 273.015 274.397 275.726 276.934
- MUNICIPIUL PITESTI 66.281 66.434 66.635 66.776 66.949
Proprietate Arges TOTAL 1.782 1.842 1.838 1.837 1.894
publica - MUNICIPIUL PITESTI 684 684 684 684 684
1% 1% 1% 1% 1%
Proprietate Arges TOTAL 269.644 271.173 272.559 273.889 275.040
privata - MUNICIPIUL PITESTI 65.597 65.750 65.951 66.092 66.265
99% 99% 99% 99% 99%
Sursa: INSSE
Din totalul locuintelor din Municipiul Pitesti, 1% sunt proprietate de stat, restul de 99% din locuinte fiind
detinute in regim de proprietate privata.
Evolutia fondului locativ al Municipiului Pitesti a fost in continua crestere, in timp ce numarul populatiei a
scazut.
Pagina 51 din 149

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate

Ani
Forme de
Judete Localitati Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
proprietate
UM: arie desfasurata (mp)
Arges TOTAL 12.469.707 12.610.950 12.732.345 12.851.292 12.963.951
Total - MUNICIPIUL 3.025.650 3.038.045 3.052.554 3.063.916 3.076.978
PITESTI
Arges TOTAL 53.113 56.086 55.874 55.850 57.113
Proprietate
- MUNICIPIUL 15.185 15.185 15.185 15.185 15.185
publica
PITESTI
Arges TOTAL 12.416.594 12.554.864 12.676.471 12.795.442 12.906.838
Proprietate
- MUNICIPIUL 3.010.465 3.022.860 3.037.369 3.048.731 3.061.793
privata
PITESTI
Sursa: INSSE
Situatie statistica privind numarul de case si blocuri

Nr.
DENUMIRE Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Crt.
NUMAR CASE
1 CASE 2.374 2.385 2.393 2.415
TOTAL 2.374 2.385 2.393 2.415
NUMAR BLOCURI
1 BLOCURI 629 637 641 662
TOTAL 629 637 641 662
Sursa: Directia Impozite si Taxe Locale Pitesti
2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT
In ceea ce priveste educatia, la nivelul municipiului Pitesti se constata existenta institutiilor de invatamant
pentru toate nivelele de scolarizare, atat in sectorul public, cat si privat, cat si a centrelor de formare si
reconversie profesionala.
Pagina 52 din 149

Nr. Denumirea anterioara a unitatii de Denumirea actuala a unitatii de

Unitati de invatamant arondate
Crt. invatamant invatamant
Universitati
UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI - Str. UNIVERSITATEA DE STAT DIN

1.
Targul din Vale, nr.1 PITESTI
UNIVERSITATEA CONSTANTIN UNIVERSITATEA CONSTANTIN
2.
BRANCOVEANU - Calea Bascovului, nr. 2A BRANCOVEANU
Scoli postliceale
SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL SCOALA SANITARA POSTLICEALA

1.
DAVILA - Aleea Ana Aslan nr.18A CAROL DAVILA
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. - Intrarea
2. SCOALA POSTLICEALA F.E.G
Rahovei, Pitesti
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SCOALA POSTLICEALA SANITARA

3.
„CHRISTIANA” - Str. Nicolae Dobrin, Nr. 3 „CHRISTIANA”
Scoli gimnaziale
SCOALA NR. 1 „Nicolae Simonide” - Str. 9 Scoala Gimnaziala

1.
Mai, nr. 50 „Nicolae Simonide”
SCOALA NR. 2 „Ion Minulescu” - Str. Scoala Gimnaziala
2.
Exercitiu, nr. 206 „Ion Minulescu”
SCOALA NR. 3 „Ion Pillat” -
3. Scoala Gimnaziala „Ion Pillat”
Str. Intrarea Rahovei, nr. 6
4. SCOALA NR. 4 - Str. Traian, nr. 35 Scoala Gimnaziala „Traian”
SCOALA NR. 5 „Nicolae Iorga” Scoala Gimnaziala
5.
Str. Raurilor, nr. 5 „Nicolae Iorga”
Scoala nr. 1 - Str. Negru Voda, nr. 29
SCOALA NR. 6 „Nicolae Balcescu” - Str. Scoala Gimnaziala
6. Gradinita cu program normal „Valea
Nicolae Balcescu, nr. 141 „Nicolae Balcescu”
Rea” - Str. Balotesti
Scoala Gimnaziala
7. SCOALA NR. 7 - Str. Horia, Closca si Crisan
„Tudor Arghezi”
SCOALA NR. 10 „Marin Preda” - Str. Scoala Gimnaziala
8.
Nicolae Grigorescu, nr. 37 „Marin Preda”
SCOALA NR.11 „Mihai Eminescu” - Str. Scoala Gimnaziala
9.
Tineretului, nr. 4 „Mihai Eminescu”
Scoala Gimnaziala
10. SCOALA NR. 12 - Str.Bradului, nr. 13
„Negru Voda”
SCOALA NR. 13 „Mircea cel Batran” - Str. Scoala Gimnaziala
11.
Zimbrului, nr. 3 „Mircea cel Batran”
SCOALA NR. 14 „Alexandru Davila” - Str. Scoala Gimnaziala
12.
Fagaras, nr. 10 „Alexandru Davila”
Pagina 53 din 149

SCOALA NR. 15 „Adrian Paunescu” - Str. Scoala Gimnaziala

13. Gradinita cu program normal nr. 3
Paltinului, nr. 2 „Adrian Paunescu”
SCOALA NR. 16 „I. L. Caragiale” - Str. Scoala Gimnaziala
14.
Intrarea Petrache Poenaru, nr. 4 „I. L. Caragiale”
Scoala Gimnaziala
15. SCOALA NR. 17 - Str. Vasile Parvan, nr. 3
„Tudor Musatescu”
SCOALA NR. 18 - B-dul Petrochimistilor, nr. Scoala Gimnaziala
16.
31 „Mircea Eliade”
SCOALA NR. 19 - Str. Gheorghe Ionescu, Scoala Gimnaziala
17.
nr. 5, Gavana III „Matei Basarab”
SCOALA NR. 20 „Tudor Vladimirescu” Str. Scoala Gimnaziala
18. Scoala nr. 2
Calugareni, nr. 3, Tudor Vladimirescu „Tudor Vladimirescu”
Licee si colegii
Colegiul National „I. C. BRATIANU” - Str. Colegiul National

1.
Armand Calinescu, nr. 14 „I. C. BRATIANU”
Colegiul National Liceal „ZINCA GOLESCU” - Colegiul National
2.
Str. Egalitatii, nr. 34 „ZINCA GOLESCU”
Colegiul National Liceal
Colegiul National
3. „ALEXANDRU ODOBESCU” -
„ALEXANDRU ODOBESCU”
Str. Vasile Parvan, nr. 1
Liceul Teoretic „ION BARBU” - Liceul Teoretic
4.
Str. Transilvaniei, nr. 6 „ION BARBU”
Liceul de Arta “DINU LIPATTI”
Liceul de Arte
5. Str. Patrascu Voda, nr. 2 bis
„DINU LIPATTI”
Corp „C” , Corp „B” Bd. Republicii, nr. 114
Colegiul Tehnic DIMITRIE DIMA” - Str. Colegiul Tehnic

6.
Razboieni, nr. 5 „DIMITRIE DIMA”
Liceul Teoretic „ION CANTACUZINO” Liceul Teoretic
7.
Str. Carol Davila, nr. 1 „ION CANTACUZINO”
Grupul Scolar Industrial
Liceul Tehnologic
8. CONSTRUCTII MASINI „DACIA”- Str. Henri
„DACIA”
Coanda, nr. 4
Grupul Scolar „ASTRA” Liceul Tehnologic
9.
Str. Nicolae Dobrin, nr. 3 „ASTRA”
Colegiul Tehnic „C. D. NENITESCU” - B-dul Colegiul Tehnic „COSTIN D.
10.
Petrochimistilor, nr. 23 NENITESCU”
Grup Scolar „MIHAI VITEAZUL” (CFR) - Str. Liceul Tehnologic
11.
Nicolae Dobrin, nr. 5 „MIHAI VITEAZUL”
Grup Scolar Industrializarea Liceul Tehnologic
12.
Lemnului - Str. Patrascu Voda, nr. 2 „CONSTANTIN BRANCUSI”
Pagina 54 din 149

Colegiul Tehnic
Colegiul Tehnic
13. „ARMAND CALINESCU” -
„ARMAND CALINESCU”
B-dul I. C. Bratianu, nr. 44
Colegiul Economic
Colegiul Economic
14. „MARIA TEIULEANU”
„MARIA TEIULEANU”
B-dul Republicii, nr. 63
Liceul cu Program SPORTIV Liceul cu Program Sportiv
15.
B-dul Petrochimistilor, nr. 31 „VIITORUL”
Liceul Teologic Penticostal Liceul Teologic
16.
ELIM - Str. Negru Voda, nr. 29 „ELIM”
Gradinite cu program prelungit
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program normal nr. 6

Gradinita cu program prelungit
1. nr. 1 „Dumbrava Minunata” Gradinita cu program normal nr. 5
„DUMBRAVA MINUNATA”
Str. General Cristescu, nr. 2 bis (ANL)
Gradinita cu program prelungit nr.
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program prelungit 17 - Str. Ghe. Lazar, nr. 27
2.
nr. 2 - B-dul Republicii, nr. 84 „PRIMII PASI” Gradinita cu program normal nr. 7 -
Cartier Gavana III
Gradinita cu - program prelungit Gradinita cu program prelungit
3.
nr. 4 - B-dul Republicii, nr. 65-92 „CASUTA POVESTILOR”
Gradinita cu program normal
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu „Caruselul veseliei”
4. nr. 5 si Cresa nr. 5 - Str. Constructorilor, nr. program prelungit Cresa nr. 8 - Str. Smeurei, nr. 10
2A „FLOARE DE COLT” Cresa nr. 9 - Str. Mihai Eminescu, nr.
1
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program prelungit
5. nr. 6 si Cresa nr. 6 „LUMINISUL
Str. Frasinului, nr. 10 PADURII”
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program normal „Florile
6.
nr. 7 Str. Calugareni (Cart. T. Vladimirescu) „RAZA DE SOARE” Soarelui” - Aleea D. Cantemir
Gradinita cu program prelungit nr. 8 si
7. Cresa nr. 8
„ARMONIA”
Str. Independentei, nr. 20
Gradinita cu program prelungit nr. 10
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program normal nr. 10
8. „Florile Vietii” si Cresa nr. 10 - Str.
„ALBA CA ZAPADA” Gradinita cu program normal nr. 11
Stejarului, nr. 4, Cartier Gavana II
Gradinita cu program prelungit nr. 11 si
9. Cresa nr. 11
„CASTELUL FERMECAT”
Str. Negru Voda, nr. 17
Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program prelungit
10.
nr. 13 „Micul Print” - Str. Campului, nr. 20 „MICUL PRINT”
11. nr. 14 si Cresa nr. 14 - Str. Fratii Trifonescu,
„ARIPI DESCHISE”
nr. 6-8 (Cartier Banat)
Pagina 55 din 149


Gradinita cu program prelungit Gradinita cu program normal - B-dul
12. nr. 18 si Cresa nr. 18 - Str. Horia, Closca si
„PUI DE LEI” Petrochimistilor
Crisan, nr. 9
13. nr. 19 si Cresa Razboieni „Arpechim” - Str.
„CASTELUL MAGIC”
Pescarilor, nr. 2
Gradinite cu program normal
Gradinita cu program normal nr. 4

Gradinita cu program normal Gradinita cu program normal nr. 2
1. Str. Dobrescu Arges, nr. 4
„ACADEMIA ISTETEL” Gradinita cu program normal nr. 19
In subordinea Primariei Pitesti nu intra unitatile de invatamant superior si profesional.
Evolutia sistemului de invatamant in perioada 2007-2014

(numar elevi/ studenti)
Invatamant Invatamant primar Invatamant

Anul scolar Invatamant liceal
prescolar si gimnazial superior
2007-2008 19.475 81.822 25.315 17.855
2008-2009 19.650 52.240 24.327 15.666
2009-2010 20.414 50.791 26.257 17.982
2010-2011 20.522 49.822 26.640 14.464
2011-2012 20.242 47.975 27.851 10.679
2012-2013 17.729 51.282 26.062 8.812
2013-2014 17.306 51.108 24.155 7.962
Sursa: Directia de statistica Arges
Conform informatiilor furnizate de Directia de statistica Arges, se poate observa ca in anul scolar 2007-2008,
in invatamantul primar erau inregistrati 19.475 elevi, iar incepand cu anii 2008-2009, populatia scolara creste
la 19.650 elevi, numarul maxim al elevilor care urmeaza invatamantul primar fiind inregistrat in anul scolar
2010-2011, respectiv 20.522 elevi. In perioada 2012-2013, numarul elevilor din cadrul invatamantului scade
la 17.729 elevi si se afla in continua scadere, ajungand la 17.306 elevi in anul scolar 2013-2014.
In ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial, in anul 2007-2008 se inregistreaza cel mai mare numar
de elevi ce urmeaza acest tip de invatamant, si anume 81.822 de elevi, urmand ca in anul scolar imediat
urmator, 2008-2009, populatia scolara sa scada considerabil, pana la 52.240 elevi, numarul minim de elevi
fiind inregistrat in anul 2011-2012, respectiv 47.975 elevi.
In raport cu invatamantul primar si gimnazial, invatamantul liceal este destul de slab reprezentat, in anul scolar
2007-2008 fiind inregistrati doar 25.315 elevi. In perioada 2008-2009, numarul liceenilor scade la 24.327 elevi
si creste usor in urmatorii ani, numarul maxim al elevilor care urmeaza acest tip de invatamant fiind inregistrat
in anul 2011-2012 si anume 27.851 elevi.
In anul scolar 2013-2014, se inregistreaza cel mai mic numar de liceeni, respectiv 24.155 elevi.
Pagina 56 din 149

In anul universitar 2007-2008, figurau 17.855 studenti inscrisi, numarul maxim de studenti fiind inregistrat in
2009-2010, respectiv 17.982 studenti. Se constata faptul ca, incepand cu anul universitar 2010-2011, numarul
studentilor scade la 14.464 si se afla in continua scadere, ajungand in 2013-2014 la 7.962 studenti.
In urma analizarii tuturor datelor statistice existente, se poate afirma ca numarul elevilor/ studentilor care
frecventeaza oricare din formele de invatamant prezentate anterior se afla in continua scadere.
2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
Directia de asistenta sociala din municipiul Pitesti, prin serviciile sale, se asigura de respectarea drepturilor
persoanelor din categorii defavorizate si aplica in mod eficient reglementarile legale privind incluziunea
sociala a acestora.
La nivelul municipiului au fost identificate urmatoarele tipuri de grupuri vulnerabile:

Persoane peste 45 ani, fara venituri, care nu se afla in evidenta AJOFM;
Familii tinere, inclusiv cele monoparentale cu peste 2 copii, fara venituri suficiente si fara locuinta/
domiciliu stabil;
Tineri peste 18 ani care au parasit sistemul de protectie sociala, care nu s-au reintegrat in familia
naturala sau pe piata muncii;
Persoane (adulti si copii) cu handicap accentuat si grav, dependente;
Copii cu parinti plecati la munca in strainatate;
Persoane varstnice dependente, care nu beneficiaza de servicii socio-medicale la domiciliu;
Copii cu dizabilitati, cu dificultati de scolarizare sau de a continua scolarizarea;
Persoane fara adapost, vietuitori pe strada, neasigurati medical si care nu beneficiaza de servicii si
prestatii sociale.
Prin actiunile intreprinse periodic, Directia de asistenta sociala din municipiul Pitesti urmareste:
Acoperirea cu servicii de asistenta sociala a tuturor categoriilor de populatie;
Imbunatatirea calitatii serviciilor sociale si simplificarea modului de utilizare a acestora;
Reducerea excluziunii sociale;
Accesul la educatie al copiilor, reducerea abandonului scolar in ciclul primar si gimnazial;
Imbunatatirea si diversificarea sprijinului pentru persoanele cu handicap si persoanelor varstnice;
Accentuarea mobilitatii familie/ centre rezidentiale temporare/ institutii rezidentiale pe termen lung;
Asigurarea unor conditii minime de viata pentru persoanele defavorizate;
Crearea conditiilor pentru tinerii care ies la 18 ani din sistemul de institutii de plasament familial, in
vederea integrarii in viata sociala normala;
Consiliere in vederea incadrarii in munca;
Punerea accentului pe prevenirea infractiunilor;
Promovarea voluntariatului in domeniul asistentei sociale;
Servicii de protectie si sustinere a tinerelor mame necasatorite, pentru evitarea abandonului copilului.
Pentru familiile cu resurse financiare reduse, s-au luat o serie de masuri prin: acordarea venitului minim
garantat, ajutoare de urgenta, alocatii de sprijin pentru familie, acordarea de ajutoare alimentare comunitare
si subventii pentru incalzirea locuintei, dupa cum este prezentat si in tabelul de mai jos:
Pagina 57 din 149

Numar persoane singure/ familii beneficiare
Venitul minim Alocatii de sprijin Subventii pentru Ajutoare Ajutoare

garantat cf. legii nr. pentru familie, cf. incalzirea alimentare de urgenta
416/2001 legii 277/2010 locuintei comunitare
2010 89 859 7.551 11.573 15
2011 87 443 7.800 8.712 17
2012 81 499 7.447 9.329 25
2013 78 606 7.584 9.421 27
2014 88 258 4.882 8.368 38
Sursa: Primaria Municipiului Pitesti
In anul 2014, in ceea ce priveste protectia copilului si a familiei, in baza Legii nr. 257/2013, au fost luate o serie
de masuri pentru prevenirea separarii copilului de familie, consilierea parintilor si copiilor cu privire la
drepturile si obligatiile pe care le au si au fost intocmite planuri de servicii pentru minorii aflati in dificultate.
Pentru persoanele cu deficiente de sanatate, s-a urmarit acordarea drepturilor asistentilor personali ai
persoanelor incadrate in gradul grav de handicap, acordarea indemnizatiei pentru persoanele cu handicap
grav care au renuntat la asistent personal, asigurarea gratuitatii transportului urban pentru persoanele cu
handicap, insotitorii acestora si asistentii personali, precum si acordarea de servicii sociale de recuperare
gratuite oferite in cadrul Centrului „Sanse pentru Toti”.
In urma analizarii informatiilor existente, se poate constata o tendinta de crestere a sumelor alocate acestei
categorii vulnerabile.
Sume alocate pentru persoanele cu deficiente de sanatate
Salarii asistenti Indemnizatii persoane cu Abonamente de

personali handicap transport urban
2011 2.009.376,00 2.913.461,00 1.434.241,00

2012 1.909.000,00 3.356.000,00 1.439.000,00
2013 2.080.000,00 4.179.000,00 1.445.000,00
2014 2.110.000,00 5.202.000,00 1.451.000,00
Centrul de recuperare „Sanse pentru Toti” asigura o gama variata de servicii de recuperare: kinetoterapie,
fizioterapie, masaj, reflexoterapie.
In ultimii ani, situatia pacientilor care au beneficiat de aceste tipuri de servicii se prezinta astfel:
Pagina 58 din 149

Situatia pacientilor de la Centrul de recuperare „Sanse pentru Toti”
Numar pacienti Media de varsta
2010 483 57 ani

2011 473 46 ani
2012 433 46 ani
2013 474 56 ani
2014 541 58 ani
Pentru persoanele varstnice au fost amenajate doua cluburi, in cartierele Gavana si Trivale, pentru petrecerea
timpului liber (jocuri de sah, table, rummy, etc.) si pentru activitati culturale. In afara de aceste facilitati,
pensionarii beneficiaza in mod gratuit de consiliere psihologica, medicala, juridica si sociala.
La nivelul anului 2014, numarul persoanelor inregistrate in cele doua cluburi era de 599.
Si pentru persoanele fara locuinta s-au gasit solutii la nivel de municipalitate, astfel ca se ofera adapost pe
timpul noptii in centrul social „Speranta” (pentru femei) si in Adapostul de urgenta pe timp de noapte (pentru
barbati).
Categoriile sociale care beneficiaza de astfel de servicii sunt:

familii dezorganizate;
persoane victime ale violentei domestice;
familii cu situatie economica precara;
persoane care au ramas fara locuinta;
persoane provenite din centre de plasament cu varste de peste 18 ani;
persoane institutionalizate ce au revenit in comunitate, dar care nu au reusit sa se integreze in
societate;
parinti alcoolici.
Situatia solicitarilor de adapost pe timpul noptii
Centrul social „Speranta” Adapostul de urgenta
2010 3.617 -
2011 3.226 4.665
2012 2.471 7.292
2013 1.488 5.387
2014 1.641 5.626
2.8.1.2.1. SERVICIILE DE SANATATE
Aplicarea reformei sanitare care a inceput in 1999, vizand initial asistenta medicala primara, a determinat
reoganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiintate dispensarele urbane, atat o parte din medicii din
Pagina 59 din 149

dispensare, cat si o parte din medicii de intreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie fata de spital,
fiind subordonati Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cu care au incheiat contracte.
Pentru asigurarea asistentei medicale minime, in Municipiul Pitesti exista mai multe unitati medicale de
asitenta si diagnosticare, dar acestea sunt in subordinea Consiliului Judetean si nu fac obiectul analizei in
cadrul prezentei documentatii.
Mai jos, lista centralizata a infrastructurii medicale, publica si privata, existenta in municipiul Pitesti.
Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate

judet Arges. Municipiul Pitesti
Ani
Categorii de unitati Forme de Anul Anul Anul Anul Anul
sanitare proprietate 2011 2012 2013 2014 2015
UM: Numar
Spitale Proprietate 3 3 3 3 3
publica
- Proprietate 3 3 5 5 5
privata
Ambulatorii de Proprietate 2 2 : : :
specialitate publica
privata
Ambulatorii integrate Proprietate 3 3 3 3 3
spitalului publica
privata
Policlinici Proprietate 1 : : : :
publica
Dispensare medicale Proprietate 1 1 1 1 1
publica
Centre de sanatate Proprietate 1 1 1 1 1
publica
Centre de sanatate Proprietate 2 2 2 2 2
mintala publica
Centre medicale de Proprietate : : 1 1 1
privata
Cabinete medicale de Proprietate 1 : : : :
medicina generala publica
- Proprietate 43 44 49 49 45
privata
Cabinete medicale Proprietate 56 49 49 48 48
scolare publica
Cabinete medicale Proprietate 2 2 2 2 2
studentesti publica
Pagina 60 din 149

Cabinete medicale de Proprietate 93 92 93 88 1

familie publica
privata
Cabinete stomatologice Proprietate 31 49 : : :
publica
- Proprietate 134 142 224 240 242
privata
Cabinete medicale de Proprietate 33 36 36 42 :
- Proprietate 127 135 143 138 189
privata
Societate civila medicala Proprietate : : : : 1
de specialitate privata
Farmacii Proprietate 7 7 7 7 7
publica
- Proprietate 73 68 56 55 57
privata
Puncte farmaceutice Proprietate 7 20 26 31 34
privata
Depozite farmaceutice Proprietate 5 5 5 5 5
privata
Crese Proprietate 11 11 11 : :
publica
Laboratoare medicale Proprietate 21 19 20 22 26
publica
privata
Laboratoare de tehnica Proprietate : : 1 2 1
dentara publica
- Proprietate 26 26 26 32 32
privata
Centre de transfuzie Proprietate 1 1 1 1 1
publica
Alte tipuri de cabinete Proprietate 3 2 1 1 1
medicale publica
privata
Sursa: INSSE
Pagina 61 din 149

Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate

judet Arges, Municipiul Pitesti
Ani
Categorii de cadre Forme de Anul Anul Anul Anul Anul
Judete Localitati
medico-sanitare proprietate 2011 2012 2013 2014 2015
UM: Numar persoane
Proprietate
Arges TOTAL 1.021 992 1.033 1.024 617
publica
MUNICIPIUL
- - 513 504 532 527 349
PITESTI
Medici
Proprietate
Arges TOTAL 332 325 358 371 802
privata
MUNICIPIUL
- - 231 226 246 252 478
PITESTI
Proprietate
Arges TOTAL 371 370 358 351 14
publica
MUNICIPIUL
din total medici: - - 114 113 101 97 14
PITESTI
medici de familie
Proprietate
Arges TOTAL 24 13 7 11 364
privata
MUNICIPIUL
- - 16 10 5 6 116
PITESTI
Proprietate
Arges TOTAL 122 113 23 23 24
publica
MUNICIPIUL
- - 67 68 17 17 18
PITESTI
Stomatologi
Proprietate
Arges TOTAL 213 231 386 424 437
privata
MUNICIPIUL
- - 132 143 220 242 250
PITESTI
Proprietate
Arges TOTAL 21 18 18 18 21
publica
MUNICIPIUL
- - 8 12 8 8 11
PITESTI
Farmacisti
Proprietate
Arges TOTAL 203 201 218 224 224
privata
MUNICIPIUL
- - 95 93 77 84 93
PITESTI
Proprietate
Arges TOTAL 2.956 2.850 2.725 2.803 2.277
Personal sanitar publica
mediu MUNICIPIUL
- - 1.498 1.442 1.361 1.390 1.198
PITESTI
Pagina 62 din 149

Proprietate
Arges TOTAL 453 452 536 665 1.195
privata
MUNICIPIUL
- - 185 184 234 322 504
PITESTI
Sursa: INSSE
2.8.1.2.2. SERVICIILE DE ASISTENTA SOCIALA
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicata, rolul autoritatii locale este de a monitoriza, in conditii
optime, atributiile si obligatiile care le revin asistentilor personali, in vederea ameliorarii situatiei persoanelor
cu handicap grav, astfel incat sa primeasca ingrijire speciala la nivelul la care starea lor o cere.
Ingrijirile ce li se acorda pot permite persoanelor bolnave sa-si valorifice potentialul fizic, intelectual, spiritual,
emotional si social, in pofida handicapului de care sufera.
Prestatii acordate persoanelor cu handicap pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani
Nr. mediu Macro
Forme de lunar de regiuni, Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
asistenta beneficiari regiuni de Um: Numar, Lei
sociala si sume dezvoltare
platite si judete Nr Nr Nr Nr
Lei Lei Lei Lei
pers. pers. pers. pers.
Indemnizati
a lunara
Nr. mediu
pentru Regiunea
lunar de
insotitorii SUD- 8.001 : 8.017 : 8.064 : 7.982 :
persoane
persoanelor MUNTENIA
beneficiare
cu handicap
vizual grav
- - Arges 881 : 846 : 860 : 866 :
Regiunea
Sume
- SUD- : 49.856.627 : 52.778.270 : 58.866.678 : 60.941.573
platite
MUNTENIA
- - Arges : 5.484.690 : 5.622.562 : 6.318.805 : 6.746.673
Indemnizati
a lunara
Nr. mediu
pentru Regiunea
lunar de
adultii cu SUD- 89.542 : 91.434 : 94.212 : 96.266 :
persoane
handicap MUNTENIA
beneficiare
grav si
accentuat
- - Arges 20.601 : 20.343 : 20.687 : 21.361 :
Regiunea
Sume
- SUD- : 192.359.898 : 196.050.444 : 202.282.913 : 207.248.992
platite
MUNTENIA
- - Arges : 43.083.243 : 42.539.294 : 43.419.064 : 44.986.842
Buget
Numarul
complemen
mediu lunar Regiunea
tar pentru
de SUD- 107.484 : 108.906 : 112.144 : 113.992 :
persoanele
persoane MUNTENIA
cu handicap
beneficiare
grav,
Pagina 63 din 149

accentuat si
mediu
- - Arges 26.272 : 26.179 : 26.603 : 27.109 :

Regiunea
Sume
- SUD- : 93.073.786 : 94.275.609 : 97.029.367 : 99.623.939
platite
MUNTENIA
- - Arges : 20.997.842 : 20.884.985 : 21.325.922 : 21.961.484
Sursa: INSSE
Persoanele care beneficiaza de ajutoare din partea Primariei Municipiului Pitesti sunt urmatoarele:
familiile si persoanele singure carora li s-a stabilit, prin dispozitie scrisa a primarului, dreptul la un
venit minim garantat acordat in baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile
si completarile ulterioare - 147 persoane
somerii inregistrati potrivit prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare – 1.399 someri
indemnizati, 428 someri neindemnizati
pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi, obtinute din pensie sau, dupa caz, din pensii
cumulate, se afla sub 400 lei/luna – 1.744 pensionari
invalizii, veteranii de razboi, persoanele persecutate politic, eroii martiri, liber profesionistii (artisti
interpreti sau executanti) ale caror venituri cumulate nu depasesc 400 lei/luna
persoanele cu handicap grav si accentuat (nu si gradul mediu), adulti si copii, neinstitutionalizate. –
5.660 persoane cu handicap
In municipiul Pitesti exista un serviciu de taxi special adapatat nevoilor persoanelor imobilizate in carucior.
Automobilul este special conceput pentru persoanele cu dizabilitati, fiind prevazut cu un elevator electric. Este
util persoanelor care au nevoie de transport pentru a merge la cumparaturi, la spital sau pentru intretinerea
relatiilor cu alte institutii din cadrul municipiului.
Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic – Romania Filiala Arges a fost infiintata in anul 1991, cu
personalitate juridica. Are in componenta sa in jur de 230 de membri, copii si tineri cu handicap fizic care sunt
in ingrijirea parintilor. Asociatia actioneza in directia imbunatatirii conditiilor de viata ale persoanelor cu
handicap fizic, copii si tineri si ale familiilor lor. Sunt promovate programe diverse pentru copii, si anume:
asistenta sociala, scolarizare, asigurare de mijloace de protezare, activitati educative pentru copii si familie,
informarea membrilor asociatiei si ai comunitatii, dezvoltarea vietii asociative, facilitarea obtinerii de drepturi
conferite de legislatia in vigoare pentru persoanele cu handicap.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 70/2011 si a
H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria poate acorda ajutoare pentru incalzirea locuintelor.
Conform Legii 416/2001, primariile pot acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor care se afla in
situatii de necesitate cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si pentru alte situatii
deosebite, stabilite prin hotarare a consiliului local.
Pagina 64 din 149

2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Transport rutier
Municipiul Pitesti era mentionat in Evul Mediu ca un important centru urban din Tara Romaneasca, care
era legat de marile orase prin drumuri importante. Acest lucru este dovedit si prin denumirile pe care le
pastreaza unele cai de acces in oras: Calea Craiovei, Calea Bucuresti, Calea Campulung, Calea Dragasani,
Calea Giurgiului (in prezent Bulevardul Petrochimistilor).
In zona centrala a orasului, precum si in zona traversarii Raului Arges, se concentreaza toate penetratiile si
drumurile de tranzit dinspre Bucuresti, Slatina-Craiova, Campulung-Brasov, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea-
Sibiu, Dragasani. Ca urmare a acestui fapt, in partea centrala a orasului se formeaza un nod central de retea
rutiera suprasolicitat de trafic. Acest lucru este amplificat si de dezvoltarea longitudinala a orasului, pe directia
N - S, pe axa Drumului National 7.
Reteaua stradala actuala prezinta, in linii mari, o structura octogonala orientata dupa cele doua axe naturale,
axa paralela cu raul Arges si axa perpendiculara pe acesta, de mai mica importanta. In municipiul Pitesti
converg 12 drumuri publice din extravilan.
Aceste drumuri reprezinta 4 penetratii cardinale:
La Sud – Bulevardul Petrochimistilor;
La est – Calea Bucuresti;
La Nord – Bulevardul Nicolae Balcescu;
La Vest – Strada Craiovei.
Caracteristicile cailor de comunicatii sau de acces existente se prezinta astfel:
lungime strazi: 222 km, din care strazi modernizate 165 km;
suprafata strazi: 1.048.798 mp;
suprafata trotuare: 354.309 mp.
O problema o reprezinta aglomeratia la intrarea/ iesirea din oras la ore de varf, cauzata de latimea insuficienta
a benzilor de circulatie si cresterea numarului de autovehicule. Numarul mare de autovehicule din ultimii ani
a dus la insuficienta locurilor de parcare, precum si la parcarea incorecta pe benzile de circulatie si pe trotuare.
Raportat la elementele stradale, exista urmatoarele disfunctionalitati:
strazi cu gabarite necorespunzatoare categoriei;
strazi cu capacitate de circulatie depasita;
intersectii amenajate, la care capacitatea de circulatie este depasita;
intersectii neamenajate corespunzator;
Circulatia este ingreunata si de numarul extrem de mare de automobile si de arhitectura centrului orasului,
fapt care creeaza dificultati in aprovizionarea magazinelor din centru.
In zona centrala, pietonii beneficiaza de trasee pietonale in spatii proprii, existand o zona exclusiv pietonala,
care valorifica din punct de vedere turistic centrul municipiului si constituie un spatiu de plimbare pentru
locuitorii si vizitatorii orasului.
Pozitionarea geografica a orasului reprezinta o problema strategic importanta, ce se manifesta si in domeniul
infrastructurii, circulatiei si numarului insuficient de parcari etc. Reteaua de transport a municipiului Pitesti
este afectata si de traficul intens, explicat intr-o anumita masura si de pozitionarea geografica, dar si de faptul
ca orasul se afla la conexiunea cu Autostrada Bucuresti – Pitesti.
Construirea centurii ocolitoare a Pitestiului a condus la fluidizarea traficului, in special in cartierul Prundu,
separand fluxul de tranzit/ transporturi de marfuri de circulatia interna, reducandu-se totodata traficul si
Pagina 65 din 149

gradul de poluare in municipiu. Cu toate acestea, se simte inca nevoia unor alte centuri ocolitoare care sa
decongestioneze traficul, astfel incat fluxul de tranzit/ transporturi de marfuri inspre alte centre din regiune
sa nu se mai desfasoare pe strazile municipiului Pitesti, perturband circulatia in oras si ridicand gradul de
poluare peste limitele admisibile.
Totodata, in zona centrala, se constata fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante,
neexistand trasee pietonale in spatii proprii. De asemenea, zona centrala este aglomerata din cauza spatiilor
de parcare ce deservesc centrul municipiului, amenajat ca zona pietonala de interes turistic si spatiu de loisir
pentru cetateni.
Lungimea strazilor la nivelul municipiului Pitesti

Lungimea strazilor
Din care modernizate
An (Total km)
2007 181 146
2008 185 152
2009 191 166
2010 199 178
2011 202 189
2012 202 194
2013 204 197
Sursa: www.statistici.insse.ro
Bine conectat cu principalele orase invecinate prin infrastructuri de transport rutier si feroviar, Pitestiul este
localizat la o rascruce de drumuri, fiind un nod de comunicatii cu deschidere interna si internationala.
Legaturile cu importante localitati ale tarii, dintre care Bucuresti, capitala tarii, sunt asigurate prin drumurile
europene E81/ DN1 (Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare), E574 (Bacau – Onesti – Brasov –
Pitesti – Craiova), DN7 (Bucuresti – Gaesti – Pitesti) si DN67B (Pitesti – Smeura – Dragasani).
Judetul Arges, in care se afla municipiul, se invecineaza cu 6 judete – Dambovita, Teleorman, Olt, Valcea, Sibiu
si Brasov – neavand granite externe.
Drumuri europene si nationale ce strabat Municipiul Pitesti

DN1 Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare
DN7 Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Sibiu – Arad
DN7C
Cartisoara – Curtea de Arges – Pitesti, drum cu acces numai pe vara
(Transfagarasan)
DN73 Pitesti – Brasov
DN73C Curtea de Arges – Ramnicu Valcea
DN65 Pitesti – Slatina – Craiova
DN65A Pitesti – Costesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele
DN67B Targu Jiu – Dragasani – Pitesti
E81 Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare
E574 Bacau – Onesti – Brasov – Pitesti – Craiova
E70 (A1) Autostrada Bucuresti – Pitesti
Pagina 66 din 149

Harta cailor de comunicatie din municipiul Pitesti
Sursa: “Studiu privind calitatea mediului din municipiul Pitesti”, Liviu Mustata
Transportul in comun in municipiul Pitesti

Sistemul actual de transport public de persoane in municipiul Pitesti cuprinde:
Transport cu autobuze – realizat de S.C. Publitrans 2000 S.A. cu 86 de autobuze, pe trasee ce strabat
orasul, unind toate cartierele municipiului Pitesti;
Mai sunt deservite trasee prelungite, spre centrele comerciale de la marginea orasului: Metro
Romania S.R.L., Pitesti Mall, Auchan Romania S.R.L., Carrefour.
Utilizatorii acestor modalitati de transport se impart in doua mari categorii: persoane care fac naveta zilnic,
saptamanal sau la diferite intervale de timp (acestia au cea mai mare pondere) si turistii.
In general, ei se inscriu in grupa celor cu venituri medii si mici, deoarece persoanele cu posibilitati financiare
superioare prefera sa calatoreasca cu mijloace proprii.
Transportul in comun in municipiul Pitesti prezinta urmatoarele particularitati:
a. configuratia liniilor de transport urbane s-a realizat in diverse etape de dezvoltare, in functie de
necesitatile orasului;
b. existenta unor ore de varf in care mijloacele de transport sunt supraaglomerate, din cauza numarului
mare de elevi care pleaca sau se intorc de la scoala;
c. absenta unor sisteme alternative, gestionate de Consiliul Local pentru transportul public de persoane;
d. numar redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu handicap.
Pagina 67 din 149

Sursa: www.publitrans.ro
Pagina 68 din 149

Transportul de marfuri
Transportul de marfuri se efectueaza cu vehicule de mica, medie si mare capacitate, atat in regim propriu, cat
si prin operatori specializati.
Desele aglomerari si blocaje in trafic sunt generate atat de inexistenta pasajelor de sub sau supra - traversare
rutiere si feroviare, cat si de insuficientele rute ocolitoare ale zonelor centrale. Punerea in circulatie a soselei
de centura a mai diminuat aceste aglomerari si blocaje, insa ele se mentin inca la iesirea din municipiu.
Transportul feroviar
Reteaua de cai ferate ocupa un rol deosebit de important in circulatia marfurilor si a persoanelor.
Prin Pitesti trece magistrala feroviara 101, construita inca din anul 1872, si care leaga orasul de Bucuresti
(108 km), Slatina (81 km), Piatra Olt (98 km), Craiova (142km). Aceasta magistrala are mai multe
ramificatii spre Campulung pe linia 105 (55 km, prin Golesti - data in folosinta in 1887), spre Curtea de
Arges (38 km, data in folosinta in 1898), Costesti (22 km), Rosiori-Nord (86 km) si Turnu Magurele (136km).
Sistemul feroviar din Pitesti se compune din garile: Pitesti Sud si Pitesti Nord pentru transportul de
persoane si marfuri, gara Golesti, pentru triaj si marfuri, si statiile tehnice si de marfuri Stefanesti, Bascov
si Bradu.
Liniile de cale ferata in exploatare(km)
Arges 2007 2008 2009 2010 2011 2012
TOTAL 227 227 227 227 227 227

CU O CALE 205 205 205 205 205 205
CU DOUA CAI 22 22 22 22 22 22
DENSITATEA
LINIILOR PE 1000 33,3 33,3 33,3 33,3 33,3 33,3
KMP TERITORIU
Sursa: www.arges.insse.ro
In prezent, sistemul feroviar pentru calatori si marfuri se compune din statiile Pitesti Sud si Pitesti Nord,
tranzitul mediu zilnic de calatori fiind de 5.300 calatori/ zi.
Situata in afara principalelor trasee de transport feroviar, fara cai ferate modernizate si electrificate, circulatia
feroviara nu constituie o alternativa viabila nici pentru transportul de marfuri, nici pentru cel de calatori.
Analiza are la baza rolul pe care administratia publica locala il poate juca la nivelul gestiunii orasului, acela de
a coordona toate actiunile publice si private initiate in dezvoltarea acestor retele.
Infrastructura feroviara
In Pitesti se poate ajunge si prin intermediul cailor ferate, principalele rute fiind Bucuresti – Pitesti
– Piatra Olt si Costesti – Rosiori de Vede.
Dezvoltarea in domeniul transportului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele obiective specifice:

a. asigurarea legaturilor functionale intre marii poli de dezvoltare inter si intra-regionali;
b. asigurarea dreptului la mobilitate;
c. asigurarea legaturilor functionale intre polii de dezvoltare si zonele turistice si industriale;
Pagina 69 din 149

d. refacerea echilibrului intre diferitele modalitati de transport si dezvoltarea intermodalitatii;

e. revitalizarea cailor ferate, legarea acestora prin centre intermodale de mai multe cartiere ale
municipiului si de localitatile ce pot fi cooptate intr-o dezvoltare metropolitana a municipiului Pitesti;
f. cresterea calitatii serviciilor in transporturi, prin implementarea unor sisteme informatice integrate,
de care sa beneficieze toate modalitatile de transport;
g. constructia de infrastructura rutiera de acces si ocolire a zonelor urbane congestionate;
h. dezvoltarea unui sistem de transport urban de inalta calitate, prin sustinerea unui transport nepoluant
eficient;
i. electrificarea, dublarea si modernizarea caii ferate, care poate fi transformata intr-un “metrou
terestru”;
j. dezvoltarea unui sistem de centuri al municipiului Pitesti. Se poate avea in vedere realizarea unei
structuri diferentiate a parcului auto, in conformitate cu cererea de transport si configuratia traseului,
adica a autobuzelor de mare capacitate (articulate), acolo unde cererea de transport este foarte mare
si traseul este fara declivitati sau curbe, respectiv utilizarea autobuzelor de medie capacitate pe
celelalte linii de transport, precum si a unor autobuze cu podea coborata, pentru accesul persoanelor
cu handicap.
Legat de traficul feroviar, trebuie mentionat ca municipiul Pitesti nu este nod feroviar, iar infrastructura
feroviara este invechita.
Ca puncte slabe se identifica urmatoarele probleme strategice:
infrastructura municipala (circulatie si transport, reteaua de utilitati, fond locativ) nu corespunde
nevoilor actuale;
potentialul turistic al centrului nu poate fi valorificat din pricina problemelor de circulatie;
lipsa integrarii zonei periurbane intr-un proiect de dezvoltare coerent;
transportul in comun se desfasoara pe reteaua stradala majora, influenta lui facandu-se considerabil
simtita in orele de varf.
2.8.1.4. CULTURA
Pentru a exista o dezvoltare culturala normala, necesara pentru dezvoltarea durabila a oricarei comunitati,
trebuie sa se pregateasca o infrastructura specifica manifestarilor culturale la nivelul careia sa se organizeze
diferite evenimente si manifestari culturale, in scopul cresterii nivelului de cultura, precum si reducerii
impactului factorilor de stres social.
Pentru educatia socio-culturala, scoala, alaturi de mediul familial si spiritul civic al comunitatii locale sunt
principalele resurse ce trebuie valorificate in orice teritoriu ca premise pentru dezvoltarea socio-culturala a
comunitatii.
Cultura este compusa din cultura nonmateriala (ideala): creatii abstracte, cum sunt valorile, simbolurile,
normele, obiceiurile si institutiile, si cultura materiala: produsele fizice sau obiectele, cum sunt vasele de
argila, bijuteriile, porturile traditionale, instrumentele traditionale, mijloacele de productie traditionale,
monezile, etc.
In ceea ce priveste infrastructura culturala, UAT Municipiul Pitesti detine:

- Centrul Cultural Pitesti
Continuator al Palatului Culturii (1955 - 1993), Centrul Cultural al municipiului Pitesti a fost infiintat prin H.C.L.
nr.123/ 17.09.1998, fiind casa de cultura a municipiului, cu personalitate juridica, care functioneaza in
Pagina 70 din 149

subordinea Consiliului Local Pitesti si ca serviciu public al Primariei Pitesti, avand ca obiect de activitate
organizarea si coordonarea activitatilor culturale, stiintifice si artistice de la nivelul municipiului.
Centrul Cultural Pitesti isi desfasoara programul in fiecare zi a saptamanii, organizand activitati cu caracter
permanent (cursuri, cluburi, cenacluri, repetitii) si punctuale (manifestari cu caracter local, national si
international). Principalele activitati ale centrului cultural includ:
Simpozionul international de sculptura Gheorghe Iliescu-Calinesti;
Festivalul national de muzica lautareasca veche Zavaidoc;
Festivalul International de muzica corala D.G. Chiriac;
Concursul national de critica si istorie literara Vladimir Streinu;
Festivalul International Primavara poetilor;
Festivalul Multietnic;
Festivalul national de dans sportiv Dansul Florilor, etc.
Obiectivele Centrului Cultural Pitesti in anul 2014 au vizat atragerea unui numar cat mai mare de participanti
la activitatile de interes local, judetean si national, organizate de municipalitate, prin institutia de cultura.
In anul 2014, alaturi de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges, din
cadrul Consiliului Judetean Arges, Centrul Cultural Pitesti s-a implicat si in organizarea Festivalului
International de Folclor „Carpati” - editia a XXXII-a, participand cu recitaluri sustinute de Taraful „Zavaidoc” si
Grupul Vocal Barbatesc „Zavaidoc”.
De asemenea, Centrul Cultural Pitesti a colaborat la organizarea Festivalului International de Muzica Corala
„D.G.Kiriac” si a organizat cea de-a IX-a editie a Festivalului National de Muzica Lautareasca Veche „Zavaidoc”,
manifestare emblematica a municipiului Pitesti, care s-a inscris deja in galeria evenimentelor culturale de
anvergura nationala. Festivalul are ca principale obiective omagierea marelui lautar Marin Teodorescu,
supranumit „Zavaidoc”, nascut la Pitesti in anul 1896, descoperirea si promovarea persoanelor talentate in
muzica lautareasca, aflata pe cale de disparitie.
Tot in cadrul manifestarilor de nivel national se incadreaza si Festivalul National de Dans Sportiv „Dansul
Florilor”, editia a XXVI-a, la care au participat peste 400 de perechi de la cluburi de dans sportiv din toata tara.
Centrul Cultural Pitesti a incercat sa raspunda asteptarilor publicului argesean si pitestean prin organizarea
unor manifestari diversificate, cum ar fi: lansari de carte si de reviste, colocvii, simpozioane, dezbateri pe
diferite teme cum ar fi: „Conferintele Municipiului Pitesti”, dezbaterea publica „Lumea Azi”, intalnirea literara
lunara sub genericul „Printre cartile oamenilor de cultura argeseni”, Cenaclul „Armonii Carpatine”.
Centrul Cultural editeaza publicatiile “Arges”, „Cafeneaua literara”, „Restituri”, „Informatia pitestenilor” si
„Caietele Vladimir Streinu”, organizeaza lansari de carte, mese rotunde, concursuri de poezie, expozitii, cursuri
de pian, canto, dans, pictura, go, spectacole de folclor, muzica usoara si clasica etc.
Consumurile centralizate se regasesc in Anexa 2.
Pagina 71 din 149

2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA
Alimentarea cu energie termica centralizata in municipiul Pitesti, este asigurata de S.C. TERMO CALOR
CONFORT S.A. Activitatea principala a S.C. TERMO CALOR CONFORT S.A este producerea, transportul,
distributia si furnizarea energiei termice pentru populatia racordata la sistemul de alimentare centralizata cu
energie termica.
Alimentarea cu energie termica a consumatorilor din municipiul Pitesti se realizeaza centralizat, printr-un
sistem de tip radial alimentat din Centralele Termice de Zona si Centrale Termice de Cvartal.
Centralele termice de zona si de cvartal sunt echipate cu:

cazane de apa calda avand temperaturi nominale tur/retur de functionare de 90/70oC, prevazute cu
arzatoare ce functioneaza pe gaze naturale, cu emisii reduse de noxe.
pompe de circulatie si de recirculatie apa pentru cazan;
pompa de circulatie agent termic primar pentru schimbatorul de caldura incalzire;
pompa de circulatie agent termic primar pentru schimbatorul de caldura pentru a.c.c.;
pompa de adaos;
statie de dedurizare apa;
cosuri metalice de fum;
instalatie de automatizare.
Transportul energiei termice se realizeza prin retelele primare de la centralele termice din zona pana la
punctele termice, iar din acest punct se distribuie consumatorilor prin retelele secundare de incalzire si de apa
calda de consum.
Retelele de distributie sunt de tip arborescent, pornind din puncte termice, alimentate din centrale termice
de zona si din centralele termice de cvartal, ramificandu-se spre consumatori. Retele de distributie sunt
amplasate pe sub carosabil, trotuar, cat si sub spatiul verde.
Pana in luna iunie 2009, productia de energie electrica s-a realizat in CET Sud si CET Gavana in regim de
cogenerare. Incepand cu luna iulie 2009, in urma falimentului S.C. Termoficare 2000 S.A., s-a utilizat o singura
sursa de producere a energiei termice - CET Gavana, fiind considerata o sursa mai flexibila, putand fi reglata
in functie de cerere. In anul 2014, s-a oprit productia de energie termica - CET Gavana si s-a trecut la utilizarea
centralelor termice de zona si cvartal, avand ca obiectiv principal reducerea consumurilor energetice ca o
conditie esentiala a realizarii unui echilibru financiar, astfel incat sa se reuseasca mentinerea in functiune a
sistemului de alimentare centralizata cu energie termica a populatiei din municipiul Pitesti in conditii de
eficienta energetica si economica. Cele doua centrale de cogenerare cu functionare pe gaze naturale si pacura
inchise operational, din cauza eficientei energetice foarte scazute si a necompetitivitatii pe piata energiei
electrice, sunt acum intr-o stare de degradare tehnica avansata.
Pagina 72 din 149

Puterea termica instalata

Centrala de zona Anul punerii in functiune
Puterea termica aflata in functiune [MW]
C.T. 202 2015 3.9
C.T. 207 2015 4.2
C.T. 401 2014 3.9
C.T. 403 2013 2.1
C.T. 404 2013 2.7
C.T. 507 2013 1.4
C.T. 603 2010 5.1
C.T. 608 2010 17.4
C.T. 726 2013 1.2
C.T. 910 2014 23.2
C.T. 1004 2012 3
C.T. 1005 2010 17.4
Total 81.7
Sursa: Raport activitate – Termo Calor Confort (iunie) 2016
Puterea termica instalata

Centrala de cvartal Anul punerii in functiune Puterea termica aflata in functiune
[MW]
C.T. Scoala 9 2010 0.58
C.T. 206 2015 1.8
C.T. 405 2014 3.9
C.T. 406 2013 1.8
C.T. 504 2013 0.4
C.T. 504’ 2013 0.8
C.T. 505 2014 0.3
C.T.509 2013 0.2
C.T. 510 2013 1
C.T. 511 2013 0.4
C.T. 513 2013 1.8
C.T. 517 2013 2.7
C.T. 518 2013 0.3
C.T. 521 2013 1.8
C.T. 601 2010 3.6
C.T. 602 2010 3
C.T. 604 2010 1.4
C.T. 610 2010 2.7
C.T. 701 2013 0.8
Pagina 73 din 149

C.T. 707 2012 0.23

C.T. 711-712 2011 7.2
C.T. 713 2012 0.93
C.T. 714 2012 3.3
C.T. 715 2012 2.7
C.T. 716 2012 2.2
C.T. 717 2012 3.9
C.T. 718 2012 5.4
C.T. 722 2012 2.7
C.T. 723 2012 2.7
C.T. 724 2014 1.2
C.T. 729 2012 0.46
C.T. 801 2012 0.93
C.T. 802 2012 0.7
C.T. 803 2012 3.3
C.T. 804 2012 0.46
C.T. 805 2012 3.3
C.T. 806 2011 3.9
C.T. 807 2012 3.3
C.T. 809 2013 1
C.T. 810 2012 2.1
C.T. 811 2013 2.7
C.T. 1009 2013 3.9
C.T. 1019 2013 0.2
C.T. 1216 2009 3.3
C.T. 1217 2009 2.52
Total 93.81
Sursa: Raport activitate – Termo Calor Confort (iunie) 2016
Sistemul de distributie a energiei termice include toate punctele termice (PT) si module termice (MT) si
retelele de distributie (sau secundare) pentru incalzire si apa calda de consum. Sistemul este conceput pentru
a distribui energia termica din punctele termice si modulele termice la blocuri si contine un sistem cu doua
conducte tur-retur de incalzire, o conducta pentru apa calda de consum, precum si o conducta de recirculatie
pentru apa calda de consum. Reteaua de distributie are o lungime totala de 230 km, in amplasare subteran,
cu diametre cuprinse in intervalul 25-250 mm.
Pagina 74 din 149

Harta retelei de termoficare din municipiul Pitesti
Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Pitesti pentru perioada 2014 - 2020

Producerea apei calde de consum si a apei calde pentru incalzire se realizeaza prin intermediu a 92 de puncte
termice si module termice. Punctele termice au fost echipate in perioada 1998 – 2002 cu schimbatoare de
caldura cu placi de fabricatie Alfa-Laval Suedia (tip M6, M10 si M15) si VICARB Romania (tip V28 si V45).
Modulele termice au fost realizate in perioada 2002-2007 pentru alimentarea consumatorilor termici situati
la distante mai mari de punctele termice, in vederea reducerii pierderilor in retelele secundare. In intervalul
2008 – 2010, in vederea reducerii consumului de energie electrica, s-au montat un numar de 84 de pompe de
circulatie cu turatie variabila. Gradul de automatizare al modulelor termice este de 100%, iar cel al punctelor
termice de 40%. Gradul de contorizare la nivel de bransament este de 100%.
In perioada 2005-2007 s-a realizat modernizarea si reabilitarea retelelor secundare de distributie a energiei
termice aferente unui numar de 27 de puncte termice, astfel ca aproximativ 30% din conductele secundare
de distributie au fost realizate cu teava preizolata. Restul retelelor de distributie sunt realizate in sistem clasic
(teava OL-Zn si izolatie cu vata minerala), uzura conductelor fiind apreciata la 55%.
In cadrul programului de investitii „Reabilitare si modernizare a retelelor termice de distributie a agentului

termic si a unor retele termice de transport din municipiul Pitesti”, derulat de Primaria Municipiului Pitesti cu
cofinantare prin programul „Termoficare 2006-2020 caldura si confort”, inceput in anul 2014, s-au realizat
pana in prezent lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor termice de distributie a agentului termic
aferente punctelor termice 715, 1005 si 1006.
Numarul apartamentelor alimentate initial din sistemul centralizat a fost de 56.600 de apartamente, ajungând
in momentul de fata la 23.015 apartamente racordate la SACET, rezultand un grad de bransare de 40,7 %.
Consumul de energie termica s-a redus de la an la an, din cauze multiple: disparitia unor consumatori
industriali, debransarea unor consumatori industriali si casnici care si-au instalat surse proprii, contorizarea
de bransament, contorizarea individuala, urmata de reducerea consumului.
Punctele termice cuprind urmatoarele circuite si echipamente:
Pagina 75 din 149

- circuit de producere agent termic secundar pentru incalzire, existent, alcatuit din SCP incalzire si
sistem de pompare;
- circuit de producere a.c.c. pentru consumatorii racordati la punctul termic, existent, alcatuit din SCP
a.c.c. si sistem de acumulare a.c.c.
Evolutia energiei termice distibuite in municipiul Pitesti

2012 2013 2014 2015 2016
Energia termica distribuita (Gcal) 215.911 180.780 162.845 170.720 171.402
Sursa: date furnizate de S.C. Termo Calor Confort S.A.
In ceea ce priveste nivelul de eficienta energetica a cladirilor rezidentiale si comerciale din municipiul Pitesti,
trebuie remarcat faptul ca, in timp ce edificiile nou construite indeplinesc cerintele minime de performanta
energetica prevazute de Legea nr. 372/2005, activitatea de reabilitare a cladirilor multietajate existente a fost
redusa.
2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Acoperirea retelei de distributie a energiei electrice la nivelul municipiului Pitesti este de 100%, asigurand
alimentarea tuturor categoriilor de consumatori, care sunt in numar de 72.161, din care: 81 mari consumatori,
2.505 mici consumatori (agenti economici) si 69.575 consumatori casnici.
Instalatiile electroenergetice prin care se face distributia energiei electrice sunt:
statii de transformare 110/MT – 5;
puncte de alimentare 20/0,4 kv – 10;
posturi de transformare – 459 buc.;
linii electrice aeriene – 426,87 km, din care: 48 km linii de 110 kv, 164,27 km linii de 20 kv, 214,6 km
linii de joasa tensiune (0,4 kv);
linii electrice subterane – 1.221,7 km, din care: 10,4 km linii de 6 kv, 222,4 km linii de 20 kv, 988,9 km
linii de joasa tensiune (0.4 kv).
Pagina 76 din 149

Harta retelei electrice din municipiul Pitesti
Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Pitesti pentru perioada 2014 – 2020
2.8.2.2.1. RETEAUA DE ILUMINAT PUBLIC
Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distributie, cutii de
trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi, instalatii de legare la pamant,
console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, echipamente de comanda,
automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.
Reteaua de iluminat public din Municipiul Pitesti apartine in exclusivitate Primariei Municipiul Pitesti, iar o
parte a retelei apartine S.C. CEZ Distributie S.A.
Corpurile de iluminat montate pe stalpii de iluminat public sunt echipate cu lampi vapori sodiu cu puteri
cuprinse intre 70w si 250w.
Nr. Crt. Stalpi Iluminat Public Stalpi (buc)
1 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LEA DE LA STR.PLAJA T.VLADIMIRESCU PANA LA B- 64

DUL PETROCHIMISTILOR(39+25 STALPI) - LANARIEI
2 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES DE LA STR.REPUBLICII STANGA,DREAPTA PANA 122
LA STR.MATERNITATII (15+104+3 STALPI)-IC BRATIANU
3 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES STANGA, DREAPTA PODURI (28 STALPI) - POD 28
RAUL ARGES SI RAUL DOAMNEI
4 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BL.B2,B3,B21,B22,B30 IN SPATELE BLOCURILOR ; 47
LEA BL.B2,B3,B21,B22,B30 IN SPATELE BLOCURILOR (42+4+1 STALPI) - CART. PRUNDU
Pagina 77 din 149

5 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES, LEA, N1,N2, TACHE IONESCU, E5,E6 CALEA 4

BASCOV (3+1 STALPI) - CART.EREMIA GRIGORESCU
6 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES 58
BL.16,17,18,19,21,22,23,24,25,26,27,28,29,30,31,32,33,34,35 (58 STALPI) -CART.CEAIR
7 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BL.1A,1B,1C,1D,10A,BL13;LES 81,82,82 28
BIS,ALEEA VICTOR MARTOIU BL.6,7 ZONA GARAJE,SPATELE BL D7 BIS,D7 SC.C,69,70 (28
STALPI) - CART.TRIVALE
8 EXT.RETELE IL.PB.ET1 HCL96/24.03.11-LES PARC 1907 (12 STALPI) - PARC 1907 12
9 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES DEPOZITELOR DE LA SENS GIRATORIU PODUL 144
VIILOR-F.MATRITE (88+56 STALPI) - DEPOZITELOR
10 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES M7A,S1A,S7 (44 STALPI) - CART.GAVANA 44
11 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES GRUP SCOLAR INDUSTRIAL CCF 7
STR.STADIONULUI (6+1 STALPI) - RAZBOIENI
12 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BLOC PS36 TEILOR (7 STALPI) - TEILOR 7
13 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-PARCARE P20 POPA SAPCA,STR.FLORILOR BL.2,3 10
(5+2+3 STALPI) - ZONA CENTRALA
14 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL.B19 BANAT (1 STALP) - EXERCITIU 1
15 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL.S7A,S7B (2 STALPI) - FRATII GOLESTI 2
16 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL U6,U7 VIILOR,STR.RAURILOR (2+1 STALPI) - ZONA 3
CENTRALA
17 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-STALPI (15+4+4 STALPI) 23
18 EXT.RETELE IL.PB.2010 HCL237/30.06.11-SC GEN NR.13 (2 STALPI) - CART TRIVALE 2
19 EXT.RETELE IL.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL S8 (1 STALP) - FRATII GOLESTI 1
20 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CALEA CAMPULUNG (2 STALPI) - NICOLAE 2
FILIMON
21 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PARCARE PT 6 PRUNDU (5 STALPI) - 5
CART.PRUNDU
22 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-ALEEA ANA ASLAN (8 STALPI) - CART.GAVANA 5
23 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL 55A (7 STALPI) - CART.TRIVALE 7
24 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SENS GIRATORIU GARLEI (2 STALPI) - 2
N.BALCESCU
25 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BLOC ANL (1 STALP) - CART.TRIVALE 1
26 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PARC PRUNDU (1 STALP) - CART.PRUNDU 1
27 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CAPITAN CUTUI (7+9 STALPI) - CART.NORD 16
28 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PALATUL COPIILOR; CASA PIONIERULUI 1; CASA 21
PIONIERULUI 2 (6+5+10 STALPI) - CART.TRIVALE
29 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-B-DUL PETROCHIMISTILOR (2 STALPI) - 2
CART.PRUNDU
30 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SECTIA 2 POLITIE (2 STALPI) - CART.PRUNDU 2
31 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-STR.LIVEZILOR 2 COCOSI (2+6+2 STALPI) - 10
CART.CEAIR
Pagina 78 din 149

32 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-N.VODA BL.B4 (1 STALP) - CART.NORD 1

33 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-N.VODA BL.C2 (3 STALPI) - CART.NORD 3
34 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CALEA BASCOV E5-E9 (4 STALPI) - CART.NORD 4
35 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SENS GIRATORIU EXERCITIU- RAZBOIENI (4 4
STALPI) - CART.EXERCITIU
36 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CONSTANTIN STERE (14+4 STALPI) - PLATOU 5
PRUNDU
37 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-INTERSECTIE C.A.ROSETTI (3 STALPI) - B-DUL 3
REPUBLICII
38 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-VASILE GOLDIS (5+2+3 STALPI) - CART.NORD 10
39 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-ZONA LIC.ODOBESCU (1 STALP) - 1
CART.RAZBOIENI
40 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-EXPOPARC (2 STALPI) - CART.CEAIR 2
41 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-NICOLAE TATIC (2 STALPI) - CART.BANAT 2
42 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.2 (2 STALPI) - CART.CRAIOVEI 2
43 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.C4,C5 (2 STALPI) - CART.GAVANA 2
44 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-GH.SINCAI BL.21,22 (1 STALP) - CART.POPA 1
SAPCA
45 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BLOC COREMI (2 STALPI) - 2
STR.PETROCHIMISTILOR
46 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.J18,J19 (2 STALPI) - CART.RAZBOIENI 2
47 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.60,60A (3 STALPI) - CART.TRIVALE 3
48 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.A2 (1 STALP) - CART.RAZBOIENI 1
49 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-NICOLAE TATIC (1 STALP) - CART.BANAT 37
50 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL327/31.08.11-BL.D14,12A,12B,12C,26,P15,52,74.69 (29+8 13
STALPI) - CART.TRIVALE
51 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL327/31.08.11-ALEEA NEGOIU,BL.E3,E4,CRAIOVEI BL.10 (13 13
STALPI) - LUCRARI SUP 1
52 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 327/31.08.11-PRUNDU,SPITAL,BANATULUI (7+6 STALPI) - 13
LUCRARI SUP 2
53 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 328/31.08.11-LEA IN SPATELE BL.B2 PRUNDU (1 STALP) - 1
INTRAREA URMUZ
54 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 326/31.08.11-LEA PA TRIVALE (1+7+17 STALPI) - TRIVALE 25
55 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 330/31.08.11-CIRCUIT ILUMINAT PT CORNUL VANATORULUI 13
(9+4 STALPI) -DRUM GAVANA TRIVALE
56 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 330/31.08.11-CIRCUIT ILUMINAT PT NICOLAE LABIS (8+10 18
STALPI) -DRUM GAVANA TRIVALE
57 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM B-DUL 113
PETR VAMA LA B-DUL REP - DEPOU,113 STALPI)
58 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ALEEA 8
TUDOR VIANU,8 STALPI)
Pagina 79 din 149

59 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM PARCARE 8

BLOC B6-B7, N1-N2,8 STALPI)
BLOC B4-B4, B9, 12 STALPI)
61 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR 5
MARASESTI, STR MITREA COCOR, 5 STALPI)
CENTRUL DE CALCUL, 2+3 STALPI)
ARGES,3 STALPI)
BL 42 IC BRATIANU, 5 STALPI)
JUSTITIEI, 5 STALPI)
66 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR ANA 4
IPATESCU, 4 STALPI)
67 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZCTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM SENS 4
GIRATORIU PODUL VIILOR, 4 STALPI)
GRIVITEI, 2+1 STALPI)
69 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR GH 12
IONESCU GION, 12 STALPI)
70 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZCTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR 16
GARLEI ZONA BL O4-O7, 13+3 STALPI)
RAHOVEI, INTR RAHOVEI, ALEEA TEILOR, 3 STALPI)
72 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ZONA 10
PEDIATRIE, 4+6 STALPI)
LICEU NR 1 ,15 STALPI)
74 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CART 19
BIBESCU VODA, 3+13+3 STALPI)
75 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CART
CRAIOVEI, 7+6+12 STALPI)
ZONA PT 12 GAVANA, 12 STALPI)
77 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CALEA 64
CRAIOVEI, 64 STALPI)
EXERCITIU KAUFLAND LA PIATA TRAIAN, 65 STALPI)
79 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ZONA PT 3
11 FANTANII, 3 STALPI)
Pagina 80 din 149


IZVOR BANAT, 4+9 STALPI)
81 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR ALEX 4
XENOPOL-EFT MURGU- D ONCIU, 4 STALPI)
82 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM STR 11
BRADET,P POENARU,IANCU HONDUREA,11 STALPI)
DOBRESCU ARGES,2 STALPI)
RAZBOIENI,5+3 STALPI)
85 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM ALEEA 9
ALEX VALESCU, ALEEA RADULESCU COD,8+1 STALPI)
IOAN ANDREESCU,3+5 STALPI)
BUREBISTA, PASAJUL SCARILOR 2; 8+2 STALPI)
ARGEDEBA, 7+6 STALPI)
INDEPENDENTEI, 36 STALPI)
DECEBAL, 19 STALPI)
MOISIL, 11 STALPI)
DEUCENIU, 2 STALPI)
DROMICHETE, 15 STALPI)
94 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM STR EMIL 9
SIMIONESCU, 9 STALPI)
95 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM ZONA 10
VITALIS INTERS SMARDAN CU GH DOJA, 7+3 STALPI)
DOROBANTILOR, 8 STALPI)
SPATE BCR, 8+3 STALPI)
BLOC D37-41 PRUNDU, 16+2 STALPI)
99 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM PRUNDU 4
BL B32, 4 STALPI)
HORIA, CLOSCA SI CRISAN, 11+30+5 STALPI)
Pagina 81 din 149

101 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM PARCARE 55

BL B5A,B5C,B12, 22+22+11 STALPI)
LICEU NR 4, 10+3 STALPI)
ZONA PT 5 GAVANA, 18 STALPI)
104 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM ALEEA BL 5
32, 35 - 5 STALPI)
39, 40 - 6 STALPI)
37, 38 - 4+6 STALPI)
24 A, 25, P1, P2 - 6+6 STALPI)
57 P15 - 5 STALPI)
P8 CART TRIVALE - 8 STALPI)
69 B LA 70 A - 16 STALPI)
DOBROGEA BL P10, 11-5 STALPI)
EUGEN LOVINESCU BL 72C,BL P12 - 20+2 STALPI)
BL 13 DNA BALASA - 5 STALPI)
114 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM BL 86-90, 4
4 STALPI)
BL P4, D4, D6BIS - 6 STALPI)
PATRASCU VODA - 13+11+6 STALPI)
117 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(ILUMINAT PUBLIC 5
ALEI TRIVALE LUNGIME 190M - 5 STALPI)
118 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM CAL 17
DRAGAS PA TRIVALE STR LIBERTATII - 7+10 STALPI)
119 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM CAL 16
DRAGAS SEMAFOR LASTR VIRGIL TAMPEANU - 16 STALPI)
LIBERTATII DREAPTA PANA PASAJ SCARI - 1+10 STALPI)
LIBERTATII STANGA SEMAF LA COMPL 2 - 6 STALPI)
Pagina 82 din 149


FRASINULUI BL 2,3 PANA LA DISPENSAR -12 STALPI)
FRASINULUI SCARI GROTA -12 STALPI)
124 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM BAZIN 7
OLIMPIC - 7 STALPI)
BRADULUI - 15 STALPI)
62,63,64, 76-78 SCOALA 13 - 3 STALPI)
BL 52-55 - 5+3 STALPI)
BL 26,27 P13,P14 - 6+10 STALPI)
BL41,42 - 6+2 STALPI)
BL43 - 9 STALPI)
BL44-46 - 6 STALPI)
VASILE ALEXANDRU BL65. 66 B - 9 STALPI)
LIBERT DREAPTA LA BL P3 BIS CORN V - 18 STALPI)
BAILOR-POPA SAPCA ST.METAL - 16 STALPI)
BAILOR-POPA SAPCA ST.METAL - 15 STALPI)
VIILOR,STR POPA SAPCA - 25 STALPI)
FRATII GOLESTI-GARA - 16+22 STALPI)
FRATII GOLESTI-PRUNDU - 28 STALPI)
139 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM CARTIER 18
GARLEI - 2+16 STALPI)
GAVANA BL P4A P3A - 6+6 STALPI)
141 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM BDUL 15
REPUBLICII - 11+4 STALPI)
142 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM CALEA 12
BASCOV - 2+10 STALPI)
Pagina 83 din 149


AURORA - 3+1 STALPI)
PETRU RARES - 7 STALPI)
BUCURESTI - 62 STALPI)
CALUGARENI - 9 STALPI)
147 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PARC.BL 5
D1 BRINCOVEANU - ST.MET - 5 STALPI)
148 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PASAJ 5
MAGNOLIA - 5 STALPI)
149 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM 10
DEASUPRA BAZAR - 10 STALPI)
BLOCURI U1-U4-ST.SC10001 - 1 STALP)
BLOCURI U1-U4-ST.LAMP.BET.- 9 STALPI)
152 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM FALEZA 26
RAU - 26 STALPI)
153 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM FATA 10
BAZIN DESCOPERIT - 10 STALPI)
BAILOR,CART POPA SAPCA - 18+12 STALPI)
VIILOR,STR POPA SAPCA - 7 STALPI)
156 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM CART 2
MIHAI VITEAZU-ST.SC10001 - 2 STALPI)
157 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM CART 18
MIHAI VITEAZU-ST.LAMP.MET.- 18 STALPI)
158 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PARC 16
STRAND-ST.METAL.- 12+4 STALPI)
NEGRU VODA - 53 STALPI)
CONSTANTIN NOICA - 11 STALPI)
GHEORGHE TITEICA - 13 STALPI)
162 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM PAS 42
DIMCEA,DRBABES,GH MARINES,SPITASLAN - 20+11+5+6 STALPI)
163 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM SPATE 25
BLOCURI L4-L6,J-URI,C-URI NORD - 16+4+15 STALPI)
Pagina 84 din 149

164 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM SPATE 7

BLOCURI L1-L3, STR GEN MAGHERU - 1+6 STALPI)
BLOCURI R1-R3 - 17+2 STALPI)
BLOCURI P8 - P10 - 9 STALPI)
GAROAFELOR - 1+5 STALPI)
BLOCURI M1 - M2 - 6 STALPI)
169 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM STR CA 4
ROSETI - 4 STALPI)
BASCOV - 39 STALPI)
NORD BL C1 - C2, STR CARPATI - 1 + 9 STALPI)
172 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM ZONA BL 17
E1-E4,BL D1-D3 - 1 + 16 STALPI)
BLOCURI P17-P18 - 5 STALPI)
C3, L2, F1, F4, C4 - 1+11+23 STALPI)
E5-E9 - 6+6 STALPI)
176 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM SC T 13
VLADIMIRESCU - 13 STALPI)
177 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM CRESA T 10
VLADIMIRESCU - 2+8 STALPI)
IZVOR T VLADIMIRESCU - 7 STALPI)
U-URI T VLADIMIRESCU - 2+6 STALPI)
VIOLETELOR, INTR DOAGA - 5+5 STALPI)
PT 8,PT 9 T VLADIMIRESCU - 1 STALP)
TINERETULUI - 24 STALPI)
VLAICU VODA - 5 STALPI)
184 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM STR SI 4
ALEEA STEFAN CEL MARE - 4 STALPI)
Pagina 85 din 149


PD 6 - 12 STALPI)
186 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM CASA 7
CARTII FATA PREFECTURA - 2+5 STALPI)
EROILOR - 12 STALPI)
INSPECTORAT SCOLAR - 7 STALPI)
ZORILOR - 4 STALPI)
PT 8, PT 9 T VLADIMIRESCU - 1 STALP)
GAVANA BL E8 - E11 - 11 STALPI)
ALUNULUI,PALTIN,CARPEN,STEJARULUI - 10 STALPI)
IOAN BAJENARU, PAPIU ILARIAN - 15+6 STALPI)
FRATII CATINA - 6 STALPI)
195 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 9(LES,ILUM STR DR 14
CAROL DAVILA - 14 STALPI)
LUCIAN BLAGA - 18 STALPI)
MIRCEA ELIADE - 13 STALPI)
BLOCURI Q2 - Q9 - 6 STALPI)
BLOCURI A10 - A13 - 1+2 STALPI)
BLOCURI A4 - A9 - 8+3 STALPI)
EXERCITIU KAUFLAND LA PIATA TRAIAN - 7 STALPI)
202 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 9(LEA,ILUM STR 1
EXERCITIU - 1 STALPI)
Total 2.883
Sursa: S.P.E.P. Municipiul Pitesti
Pagina 86 din 149

2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL
2.8.2.3.1. RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA
In municipiul Pitesti exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila din sursa de suprafata, din lacul
de acumulare Budeasa, prin statia de tratare a apei „Uzina de apa Budeasa”, situata pe raul Arges, si captarea
subterana Maracineni.
Evolutia indicatorilor retelei in ultimii 8 ani pentru care exista date statistice disponibile a fost urmatoarea:
judet Arges , localitatea Pitesti

Lungimea totala a Localitati Ani
retelei simple de 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
distributie a apei
UM: Km
potabile, pe judete si
localitati
Arges TOTAL 2.506,8 2.752,8 2.861,8 2.866,6 3.084,6 3.297,2 3.512,5 3.595,7
- MUNICIPIUL 497,4 498,9 503,5 274,1 274,1 275,6 275,8 276,2
PITESTI
Capacitatea instalatiilor Localitati Ani

de producere a apei 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
potabile pe judete si UM: Mc/zi
localitati
Arges TOTAL 327.295 362.208 259.791 241.613 241.911 241.183 257.857 261.612
- MUNICIPIUL 184.464 209.736 114.150 114.150 133.000 133.000 133.000 133.000
PITESTI
Cantitatea de apa Localitati Ani
potabila distribuita 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
consumatorilor, pe UM: Mii mc
judete si localitati
Arges TOTAL 28.891 28.310 24.988 23.905 23.249 22.649 21.346 21.889
- MUNICIPIUL 14.694 14.304 11.848 10.454 10.023 9.415 8.719 8.432
PITESTI
din care: pentru uz TOTAL 18.145 21.954 18.229 18.320 18.468 18.340 17.614 18.304
casnic Arges
- MUNICIPIUL 7.225 9.968 6.812 6.489 6.360 6.226 6.057 6.056
PITESTI
Sursa: INSSE
Pagina 87 din 149

Cantitatea de apa rece si canal furnizata consumatorilor Casnici, Publici, Industriali, Municipiul Pitesti, Judetul Arges
Anul 2016
Nr. Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
DENUMIRE CONSUMATORI (10 luni)
Crt.
(mc) (mc) (mc) (mc) (mc)
APA
1 Consumatori Casnici 6,360,027.09 mc 6,225,618.07 mc 6,057,011.01 mc 6,055,799.87 mc 5,122,784.26 mc
2 Agenti economici 2,269,797.47 mc 1,818,754.18 mc 1,367,861.33 mc 1,095,728.00 mc 866,920.93 mc
3 Institutii Bugetare si Publice 819,423.67 mc 739,826.53 mc 652,047.60 mc 643,785.50 mc 530,973.70 mc
TOTAL 9,449,248.23 mc 8,784,198.78 mc 8,076,919.94 mc 7,795,313.37 mc 6,520,678.89 mc
CANAL
1 Consumatori Casnici 5,937,419.87 mc 5,821,752.86 mc 5,682,076.00 mc 5,670,413.92 mc 4,812,822.24 mc
2 Agenti economici 1,464,947.24 mc 1,248,691.12 mc 1,071,095.44 mc 950,441.76 mc 803,700.58 mc
3 Institutii Bugetare si Publice 729,776.59 mc 686,231.15 mc 602,903.55 mc 585,844.40 mc 474,579.50 mc
TOTAL 8,132,143.70 mc 7,756,675.13 mc 7,356,074.99 mc 7,206,700.08 mc 6,091,102.32 mc
Sursa: SC Apa Canal 2000 SA PITESTI
Din tabelele de mai sus se poate observa o scadere consumului de apa potabila in municipiu la nivelul tuturor
tipurilor de consumatori.
Lungimea retelelor de apa canal - km
Anul Anul Anul Anul Anul

Localitati
2011 2012 2013 2014 2015
Lungimea totala a retelei de 219,3 222,7 222,7 223,9 224,6

canal
MUNICIPIUL
Lungimea totala a retelei 274,1 274,1 275,6 275,8 276,2
PITESTI
simple de distributie a apei
potabila
Sursa: INSSE
Numar consumatori bransati la apa si canal

Consumatori
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
bransati
Casnici 15.185 15.919 16.741 17.530 18.305
APA Agenti economici
2.810 2.702 2.721 2.745 2.762
(publici industriali)
Casnici 13.728 14.567 15.488 16.338 17.219
CANAL Agenti economici
2.506 2.413 2.438 2.470 2.494
(publici industriali)
Sursa: SC Apa Canal 2000 SA PITESTI
Pagina 88 din 149

2.8.2.3.2. RETEAUA DE COLECTARE SI TRATARE A APELOR UZATE
Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 98% din populatia municipiului Pitesti si, de asemenea, preia
partial apele uzate din localitatile invecinate. Asezarea geografica a municipiului face posibila folosirea
colectarii si transportului gravitational a apei uzate catre statia de epurare situata in partea sudica a
municipiului. In anul 2014, reteaua de canalizare in municipiul Pitesti avea o lungime de 223,9 km. Volumul
de apa uzata evacuata anual prin reteaua de canalizare a orasului este de 21,276 milioane mc.
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Lungimea totala a conductelor
179,1 219,0 220,3 221,0 221,1 223,9
de canalizare (km)
Preturile si tarifele unice pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare – epurare pentru utilizatorii
din aria de deservire a S.C. APA CANAL 2000 S.A. PITESTI, aplicate incepand cu data de 01.01.2017:
Pret/tarif Pret/tarif
Nr.
Specificatie - fara TVA - - TVA inclus -
Crt.
lei/mc lei/mc
1 Apa potabila pentru intreaga arie de operare 3,67 4,00
Canalizare epurare ape uzate pentru intreaga arie de
2 3,79 4,51
operare
3 Canalizare ape pluviale 0,12 0,14
Tarif de epurare pentru utilizatorii care detin fosa sau
4 1,09 1,30
bazin vidanjabil
5 Tarif grupa i de risc 0,37 0,44
6 Tarif grupa ii de risc 0,55 0,65
Sursa: www.apacanal2000.ro
Pagina 89 din 149

Harta retelei de canalizare din municipiul Pitesti
Pagina 90 din 149

2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN LOCALITATE
2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC
Transportul de persoane in municipiul PItesti este asigurat de catre societatea Publitrans 2000S.A., infiintata
in anul 2000 prin HCL nr. 28, avand ca actionar unic Consiliul local al Municipiului Pitesti. Realizarea
transportului public de calatori se realizeaza in baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de
transport public local de persoane prin curse regulate, cf. Anexei 2 la HCL nr. 88/2013.
Parcul auto exploatat este format din urmatoarele categorii de autobuze:
- Solaris Urbino 12 (Euro 6) – 70 autobuze achizitionate in iunie 2015
- M.A.Z. 103 (Euro 3) – 15 autobuze
- B.M.C. 215 S.C.B. PROBUS – 1 autobuz
Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule,
Tipuri de vehicule Ani
pentru transport 2011 2012 2013 2014 2015
Judet Localitati
public local de
pasageri
UM: Numar
Autobuze si microbuze Arges TOTAL 115 114 141 141 124
- - MUNICIPIUL PITESTI 112 111 111 111 94
Sursa: INSSE
Pagina 91 din 149

Harta traseu Transport Public – sursa SC PUBLITRANS 2000 SA
Pagina 92 din 149

RUTE TRANSPORT PUBLIC
1) TRASEU - Carrefour- Centru

2) TRASEU - Tudor Vladimirescu – Novatex
3) TRASEU - Arpechim – Bascov
4) TRASEU LINIA 2 B – Trivale – Arpechim
5) TRASEU LINIA 3 B – Razboieni – Arpechim
6) TRASEU LINIA 5 – Trivale – Alprom
7) TRASEU LINIA 5B – Trivale – Gavana
8) TRASEU LINIA 7 – Gheorghe Doja – Alprom
9) TRASEU LINIA 7B – Gheorghe Doja – Gavana
10) TRASEU LINIA 8 – Trivale – Gara Sud
11) TRASEU LINIA 13 – Razboieni – Alprom
12) TRASEU LINIA 13 B – Razboieni – Gavana
13) TRASEU LINIA 19 – Gavana - Arpechim
14) TRASEU Centru – Cimitir Sf. Gheorghe
15) TRASEU LINIA 1B – Pitesti Vivo
GRAFIC TRANSPORT PUBLIC
1) Pecari: Traseu - Carrefour- Centru

prima plecare la ora 7:00
de la ora 5:30 pana la ora 21.50 = frecventa intre curse intre 20-30 min
2) Plecari: Traseu - Tudor Vladimirescu - Novatex

de la ora 6:00 pana la ora 16:00 = frecventa intre curse 60 min
3) Plecari: TRASEU LINIA 2 B – Arpechim – Bascov

de la ora 5:30 pana la ora 22:20 =frecventa intre curse 15 min
In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute.
4) Plecari: TRASEU LINIA 2 B – Trivale - Arpechim

de la ora 5:30 pana la ora 22:20 =frecventa intre curse 15-20 min
In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute.
5) Plecari: TRASEU LINIA 3 B – Razboieni - Arpechim

In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute
6) Plecari: TRASEU LINIA 5 – Trivale – Alprom

In zilele de Sambata linia 5 circula intre orele 5.50- 7.10 la un interval de 20 min. Duminica nu circula.
7) Plecari: TRASEU LINIA 5B – Trivale – Gavana

Pagina 93 din 149

de la ora 6:05 pana la ora 21:10 =frecventa intre curse 20 - 25 min

In zilele de sarbatoare linia 5B circula la un interval de 25 min .
8) Plecari: TRASEU LINIA 7 – Gheorghe Doja – Alprom

In zilele de Sambata linia 7 circula intre orele 5.45-7.01 la un interval de 20 min. Duminica nu circula.
9) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 7B – Gheorghe Doja – Gavana

In zilele de sarbatoare linia 7B circula la un interval de 12min intre ora 5:55 si 22:30
10) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 8 – Trivale – Gara Sud

In zile de sarbatoare linia 8 circula la interval de 10-12 minute
11) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 13 – Razboieni – Alprom

In zilele de Sambata linia 13 circula intre orele 5.35-7.07 la un interval de 15 min. Duminica nu circula.
12) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 13 B – Razboieni – Gavana

In zile de sarbatoare linia 13B circula intre orele 5.30 – 22.30 la interval de 12 minute.
13) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 19 – Gavana - Arpechim

In zile de sarbatoare linia 19 circula intre orele 5.26 – 22.35 la interval de 13 minute.
14) Plecari: TRASEU LINIA CIMITIR – Centru – Cimitir Sf. Gheorghe

de la ora 8:00pana la ora 13:00=frecventa intre curse 60 min
15) Plecari: TRASEU LINIA 1B – Pitesti Vivo (pusa in fucntiune la 01.03.2017)

de la ora 8:45 pana la ora 22:15=frecventa intre curse 30 min
Pagina 94 din 149

2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL SI TRANSPORTUL DE MARFURI
Din datele furnizate de catre Primaria Pitesti, transportul individual este realizat cu urmatoarele mijloace de
transport:
Situatie statistica privind numarul de mijloace de transport

Nr.
DENUMIRE MIJLOC DE TRANSPORT Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Crt.
MIJLOACE DE TRANSPORT
1 Autobuz, autocar , microbuz 619 571 560 671
2 Autocamioane, autoutilitare 6.473 6.429 6.951 6.595
3 Autoturisme 54.546 54.343 54.801 55.765
4 Barci cu motor, scutere de apa 29 29 25 30
5 Barci fara motor - alte scopuri 15 15 15 15
6 Luntre, barci fara motor (agrement si uz) 9 9 8 8
7 Biciclete si tricicluri cu motor - - - 4
8 Motociclete, tricicluri invalizi - - - 1
9 Motociclete, motorete, scutere 1.176 1.193 1.192 1.196
10 Nave sport si agrement - 1 2 2
11 Remorci, autobuze si microbuze (1-3 tone) 77 75 77 79
12 Remorci, autocamioane (1-3 tone) 82 79 86 100
13 Remorci, semiremorci (1-3 tone) 190 221 226 247
15 Remorci, semiremorci (peste 5 tone) 1.929 2.189 2.341 2.737
16 Remorci, semiremorci si rulote (pana la 1 tona, inclusiv) 1.182 1.201 1.255 1.270
17 Salupe 4 4 3 3
18 Tractoare 353 328 300 276
19 Remorchere (pana la 500 cp) 1 1 1 1
20 Scutere de apa 1 1 1 1
21 Vehicule cu capacitate cilindrica <4800 cmc 158 159 174 200
22 Vehicule cu capacitate cilindrica >4800 cmc 32 30 31 34
23 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 140 137 138 130
Autovehicule de trasport de marfa cu masa totala
24 2.654 2.939 3.050 3.214
autorizata egala sau mai mare 12 tone
TOTAL 69.831 70.112 71.399 72.726
Sursa: Directia Impozite si Taxe Locale Pitesti
Pagina 95 din 149

2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE
Principalele servicii de utilitate publica la nivelul Municipiului Pitesti sunt asigurate astfel:
Iluminatul public – Gestionarea iluminatului public se face din 2006 in cadrul Serviciului Public de
Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitesti infiintat prin H.C.L.nr.9 /31.01.2006, ca serviciu public
cu personalitate juridica, in subordinea Consiliului Local al Municipiului Pitesti
Alimentarea cu energie termica – distributia energiei termice se realizeaza de catre societatea TERMO
CALOR CONFORT S.A.
Alimentarea cu apa si canalizarea – sunt asigurate de catre operatorul regional S.C. APA CANAL 2000
S.A. PITESTI in baza unui contract de concesiune
Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ.
Tabel 1. Modul de gestionare a serviciilor de utilitati publice
Modul de gestionare a serviciului Indicatorii de referinta

Serviciile de utilitati publice Contract de Gestiune directa prin
DA /precizati
delegare a gestiunii departamentele NU
indicatorul
serviciului public primariei
Iluminat public
Serviciului Public de Exploatare a - X - nu
Patrimoniului
Alimentare cu apa si canalizare
X - - nu
APA CANAL 2000 S.A.
Alimentare cu energie termica
X - - nu
TERMOCALOR CONFORT S.A.
Transport public
X - - nu
PUBLITRANS 2000 S.A.
Cladiri publice - - - nu
Cladiri individual - - - nu
Pagina 96 din 149

3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE – PRELUCRARE

DATE STATISTICE
Pentru demararea planului de actiune aferent fiecarui proiect identificat, trebuie indeplinite o serie de conditii
esentiale. Acestea au rolul de a reduce riscurile implementarii legate de etapizare, finantare, coordonare intre
parteneri etc. Conditiile ce vor fi enuntate in continuare sunt rezultatul experientelor similare din Europa,
care, in ciuda diferentelor de abordare, de dimensiune, surse de finantare, au avut cateva conditii comune de
implementare a operatiunilor. Luate pe rand, fiecare presupune o serie de actiuni preliminare, care conduc la
formularea unor planuri de actiune pe termen scurt, in vederea demararii procesului de implementare a
strategiei.
Conditia 1: Existenta unui program de imbunatatire a eficientei energetice (PIEE) acceptat de comunitate si
aprobat de Consiliul Local
Pentru implementarea programului este necesara dezbaterea si acceptarea acestuia de catre factorii de
decizie ai municipiului. Participarea altor factori interesati, precum comunitatea oamenilor de afaceri, mediul
academic, sectorul non-guvernamental, este, de asemenea, utila, in sensul sustinerii proiectelor si contributiei
lor in procesul implementarii.
Dezbaterea documentului strategiei trebuie sa aduca o contributie reala la prioritizarea proiectelor,
insemnand angajarea partenerilor (organizatii publice si/ sau private), identificarea surselor de finantare si
pregatirea activitatilor. In final, aprobarea PIEE de catre Consiliul Local al Municipiului Pitesti reprezinta prima
conditie a demararii operatiunilor de implementare.
Conditia 2: Prioritizarea proiectelor
Implementarea programelor si proiectelor propuse in documentatie trebuie sa inceapa cu o prioritizare a
acestora. Capacitatea administratiei publice locale nu poate acoperi pe termen scurt intreaga cerere de
investitii. De aceea, este necesara dezbaterea si selectarea unor proiecte pilot de interes major pentru oras.
Conditia 3: Existenta unei capacitati organizationale pentru gestionarea procesului de implementare al
programului
Complexitatea aspectelor dezvoltarii reclama crearea unei structuri organizationale cu responsabilitati clare
in gestiunea procesului, apte sa coordoneze implementarea programului, sa capaciteze resurse financiare
publice sau private, sa dialogheze si sa negocieze cu alti actori implicati, sa formuleze si sa monitorizeze
planurile de actiune.
Intarirea capacitatii unei astfel de echipe, cu precadere in domeniul accesarii si gestionarii fondurilor
structurale, reprezinta o prioritate.
Conditia 4: Organizarea schemelor de finantare a proiectelor
Tema finantarii reprezinta punctul critic al tuturor operatiunilor de implementare a proiectelor de dezvoltare.
In ideea demararii acestora, trebuie realizata o schema a coordonarii fondurilor publice in sensul cofinantarii
proiectelor eligibile pentru fondurile structurale.
Conditia 5: Comunicarea proiectelor
O alta conditie pentru implementarea strategiei se refera la comunicarea intentiilor de dezvoltare continute
in proiectele prioritare si asigurarea suportului din partea comunitatii. Sunt avute in vedere diverse categorii
de actori, implicati direct sau indirect in proces:
Populatia orasului;
Pagina 97 din 149

Populatia din zona afectata de proiect;

Reprezentanti ai sectorului privat sau academic;
Potentiali investitori, contractori;
Administratia centrala prin institutiile deconcentrate etc.
3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC DE ENERGIE
Acoperirea retelei de distributie a energiei electrice la nivelul municipiului Pitesti este de 100%, asigurand
alimentarea tuturor categoriilor de consumatori, care sunt in numar de 72.161, din care: 81 mari consumatori,
2.505 mici consumatori (agenti economici) si 69.575 consumatori casnici.
S.T. Pitesti are in gestiune peste 1.200 km de linii electrice aeriene simplu si dublu circuit, cu tensiuni de 220
kV, 400 kV si 9 statii de transformare:
statiile de 400/220/110/20 kV Bradu, 220/110/20 kV Pitesti Sud si Aref, 220/110 kV Raureni si
Stupsrei, 400/220 kV Slatina, 400/110/20 kV Draganesti Olt, 220/110/20 kV Gradiste.
Situate intre o zona excedentara si una deficitara de energie electrica, instalatiile S.T. Pitesti asigura:
transportul energiei electrice in conturul judetelor Arges, Olt si Valcea;
evacuarea energiei electrice din centrale hidroelectrice de pe raurile Olt si Arges, dintre care cea mai
importanta este CHE Vidraru;
alimentarea cu energie electrica a unor consumatori industriali.
Instalatiile electroenergetice prin care se face distributia energiei electrice sunt:
statii de transformare 110/MT – 5;
puncte de alimentare 20/0,4 kv – 10;
posturi de transformare – 459 buc.;
linii electrice aeriene – 426,87 km, din care: 48 km linii de 110 kv, 164,27 km linii de 20 kv, 214,6 km
linii de joasa tensiune (0,4 kv);
linii electrice subterane – 1.221,7 km, din care: 10,4 km linii de 6 kv, 222,4 km linii de 20 kv, 988,9 km
linii de joasa tensiune (0.4 kv).
In ceea ce priveste nivelul de eficienta energetica a cladirilor rezidentiale si comerciale din municipiul Pitesti,
trebuie remarcat faptul ca, in timp ce edificiile nou construite indeplinesc cerintele minime de performanta
energetica prevazute de Legea nr. 372/2005, activitatea de reabilitare a cladirilor multietajate existente a fost
redusa.
3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL

Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distributie, cutii de
trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi, instalatii de legare la pamant,
console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, echipamente de comanda,
automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.
Reteaua de iluminat public din Municipiul Pitesti apartine Primariei Municipiului Pitesti, fiind compusa din:
circa 6.062 corpuri de iluminat;
135 km lungimea totala a retelei de strazi cu iluminat public;
79 km lungimea totala de alei cu iluminat public.
Pagina 98 din 149

Denumire An 2014 An 2015 An 2016

Stalpi de iluminat apartinand municipiului Pitesti 2.883 2.883 2.883
Corpuri de iluminat, din care: 6.062 6.137 6.137
LED 0 75 75
Incandescent 6.062 6.062 6.062
Sursa: Primaria Pitesti
Puterea instalata variaza intre 70W si 250W.
Consumul total de energie electrica pentru iluminatul public la nivelul Municipiului Pitesti este de aproximativ
7.300 (MWh/an) data fiind evolutia consumului raportat in ultimii 3 ani detaliata mai jos.
Tabel 2. Sistemul de iluminat public

Anul precedent
An n-2 n-1 anului curent (2017)
Indicator 2014 2015 n
2016
Consum energie
7.238,07 MWh 7.425,32 MWh 7.331,70 MWh
electrica (MWH/an)
Factura energie
3.581,30 lei 3.629,49 lei 3.769,08 lei
electrica (lei/an)
* Datele aferente anului 2016 sunt estimate; valorile finale vor putea fi obtinute dupa primirea de la
furnizorul de energie a facturilor aferente intregului an analizat.
NOTA: Tabelul se va actualiza anual si va include valori din 2 ani precedenti.
Datele centralizate au ca sursa raportarile SPEPMP pentru energia electrica aferenta anilor 2012-2015. Pentru
anul 2016, nefiind primite date, s-a estimat consumul pe baza mediei ultimilor 3 ani.
3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE

In ceea ce priveste consumul de energie electrica in sectorul public, la nivelul Municipiului Pitesti principalii
consumatori sunt cladirile primariei, institutiile de invatamant si unitatile din sectorul culturii. La acestea se
adauga consumatorii industriali, respectiv furnizorii de utilitati.
Tabel 4. Cladiri publice - 2016

Indicatori
Total arie Consum Consum Factura energie
Nr. cladiri
Tip cladire utila energie energie (lei/an)
in grup
(mp) electrica termica(1)
(MWh/an) (Gcal/an) electrica termica
Spitale, dispensare,
0 - - - - -
policlinici etc.
Scoli, licee, crese,
53 1.783,19 21.349,43 916,70
gradinite etc. 1.174.627,85 8.402.110,76
Cladiri social-culturale
(teatre, cinematografe, 2 39,10 20,10 46.942,84
3.154,39 119,28
muzee etc.)
Pagina 99 din 149

Cladiri administrative 16 233,83 199.877,93

5.212,12 454,85 507,88
Altele 35 29.294,52 15.442,19 9.494,98 7.938,52
3.736.766,43
TOTAL 106 1.212.288,88 17.719,34 31.471,57 9.109,16 12.385.697,96
(1)
Pentru cladirile care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire (SACET) s-a luat in considerare consumul de
combustibil aferent acestora in unitati echivalente (Gcal/an).
NOTA: Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.
Informatiile aferente consumatorilor si tipurilor de consum sunt detaliate in Anexa 8.
Numarul cladirilor aferente fiecarui grup a fost determinat astfel:

- Scoli, licee, crese, gradinite etc.: 53 – respectiv unitatile de invatamant care se regasesc in Anexa 8,
exceptand Gradinita cu program normal „Caruselul veseliei”, pentru care, in perioada analizata, nu au
existat consumuri de utilitati decat la nivelul anilor 2012 si 2013;
- Cladiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee etc.): 2 – respectiv unitatile din subgrupa
Infrastructura cultura din Anexa 8, Centrul Cultural Pitesti (Casa Cartii) si Filarmonica Pitesti;
- Cladiri administrative: 16 – conform structura Anexa 8, urmatoarele unitati din subgrupa Cladiri
administrative UAT Pitesti: Cladire primarie, Cladire Centrul national de Informare si Promovare
Turistica, Arhiva Primarie PT 505 Str. Ana Ipatescu, Arhiva Primarie PT 725 Rahovei, Centru incasari
impozite si taxe – imobil Gavana III, Imobil Republicii, cladirile din subgrupa Administratia Domeniului
Public Pitesti, SPEP Municipiul Pitesti din subgrupa Serviciul Public De Exploatare A Patrimoniului
Municipiului Pitesti si Sediu central din subgrupa Directia Asistenta Sociala;
- Altele: 35 – conform structura Anexa 8, unitatile din subgrupa Serviciul Public De Exploatare A
Patrimoniului Municipiului Pitesti, exceptand pozitia SPEP Municipiul Pitesti, unitatile din subgrupa
Directia Asistenta Sociala, exceptand pozitia Sediu central, unitatile din subgrupa Infrastructura
servicii publice locale - ordine si securitate, unitatile din subgrupa Baze sportive si de agrement.
3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL

In ceea ce priveste fondul de locuinte, la nivelul municipiului Pitesti se poate observa o crestere graduala, de
la an la an. Informatiile disponibile la Institutul National de Statistica releva faptul ca orasul este in continua
dezvoltare, drept dovada stand si numarul mare de autorizatii de construire.
Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, Judetul Arges, Municipiul Pitesti
Forme de Judete Localitati Ani
proprietate Anul Anul Anul Anul Anul
2011 2012 2013 2014 2015
UM: Numar
Total Arges TOTAL 271.426 273.015 274.397 275.726 276.934
Proprietate publica Arges TOTAL 1.782 1.842 1.838 1.837 1.894
- MUNICIPIUL PITESTI 684 684 684 684 684
1% 1% 1% 1% 1%
Proprietate privata Arges TOTAL 269.644 271.173 272.559 273.889 275.040
Pagina 100 din 149


99% 99% 99% 99% 99%
Sursa: INSSE
Municipiul Pitesti, Judetul Arges

An Total Proprietate Proprietate Populatia stabila Nr de Total
locuinte publica privata din locuintele gospodarii suprafata
(numar) (numar) (numar) permanente (*an 2011) locuibila
(mp)
2015 66.949 684 66.265 177.009 59.044 3.076.978
Sursa: INSSE
Nr de locuinte/1000 locuitori 66.949

Suprafata locuibila (mp)/ persoana: 17.38317
Suprafata locuibila (mp)/ locuinta: 45.96003
Suprafata locuibila (mp)/ gospodarie: 52.11331
Numar e persoane/ locuinta: 2.643938
Numar de gospodarii/ locuinta: 0.881925
Numar de persoane/ gospodarie 2.997917
Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafata locuibila aferenta unei locuinte, numarul de
persoane ce revin la o camera, precum si echiparea locuintelor. Inconvenientele datorate sistemului
constructiv prefabricat, precum si carentelor in exploatarea dotarilor de instalatii interioare au condus la
abandonarea multor apartamente, blocurile de confort inferior fiind abandonate.
Urmarind valorile cantitative ale indicatorilor de locuire, se evidentiaza faptul ca in Municipiul Pitesti se
asigura o suprafata medie locuibila pe o persoana de 17,38 mp.
Numarul de persoane pe gospodarie este de 2,99, apropiat de media pe tara, iar numarul de gospodarii/
locuinta este de 0,88, ceea ce situeaza municipiul Pitesti in limitele normale existente la nivel de tara.
Conform descrierilor privind serviciile de utilitate publica ce deservesc comunitatea prezentate la capitolul
anterior, energia termica pentru incalzirea unui numar de locuintelor este asigurata prin folosirea de centrale
pe gaz si centrale pe lemne sau sobe si incalzirea apei menajere se face prin folosirea centralelor pe gaz, a
instalatiilor tip instant sau boliere. De asemenea, la nivelul anului 2016, 23.015 apartamente erau racordate
la SACET in vederea furnizarii agentului termic.
Conform datelor preluate din chestionarele adresate populatiei si a celor furnizate de operatorii locali, situatia
consumurilor energetice este urmatoarea:
Tabel 3. Sectorul
rezidential
Mod de calcul ( col3/col.4)

Indicatori Valoare indicator
Consum de energie Marime de raportare
Pagina 101 din 149

1 2 3 4
Consumul total de energie termica Suprafata utila totala:
30,75
Consumul de energie - Cladiri publice: - Cladiri publice:
kwh/an/mp
termica pentru incalzire 37.283.213 kwh 1.212.289 mp
pe tip de cladiri Consumul total de energie termica Suprafata utila totala:
(kwh/an, m2) 78,89
- Locuinte: - Locuinte:
kwh/an/mp
241.534.386 kwh 3.061.793 mp
Consumul mediu de energie termica pentru
Suprafata utila medie pe tip
incalzire pe tip de locuinta (Gcal/an, m2)
0,13 Gcal/mp/an de locuinta
Consumul mediu de - Apartament de bloc:
energie termica pentru 8,00 Gcal/an 60 mp
incalzire pe tip de Consumul mediu de energie termica pentru
locuinta (Gcal/an, m2) incalzire pe tip de locuinta (Gcal/an, m2) Suprafata utila medie pe tip
0,11 Gcal/mp/an de locuinta
- Case individuale:
13,17 Gcal/an 120 mp
Consumul mediu de energie de racier pe tip Suprafata utila medie racita
de locuinta pe tip de locuinta cu aer
1.800 kwh/an conditionat
Consumul mediu de - Apartament de bloc:
energie de raciere pe tip 10 kwh/zi 60 mp
de locuinta cu aer Consumul mediu de energie de racier pe tip Suprafata utila medie racita
conditionat (kwh) de locuinta pe tip de locuinta cu aer
2.160 kwh/an conditionat
- Case individuale:
12 kwh/zi 120 mp
Consumul total de energie pentru incalzirea
apei Numar total de locuitori
1.913,41
- Apartament de bloc:
kwh/loc/an
286.061.983 kwh
Consumul de energie 149.504
incalzire apa pe locuitor Consumul total de energie pentru incalzirea
apei Numar total de locuitori
1.090,50
- Case individuale
kwh/loc/an
28.770.846 kwh
26.383
Consumul de energie electrica: Suprafata utila totala: Cladiri
20,66 publice
- Cladiri publice
Consumul de energie kwh/mp/an
25.051.037 kwh 1.212.289 mp
electrica, pe tip de
cladiri ( kWh/an, m2) Consumul de energie electrica: Suprafata utila totala:
2,30 kwh/mp/an - Locuinte Locuinte
7.035.480 kwh 3.061.793 mp
NOTA: Tabelul se va actualiza anual.
Datele din tabelul de mai sus au fost determinate astfel:
Consumul de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri: este suma de consum de gaze si energie
termica, in echivalent KWh, coform datelor furnizate de consumatori;
Pagina 102 din 149

Consumul mediu de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta:

− La nivelul anului analizat, la SACET erau racordate 23.015 apartamente. Indicatorul pentru
acest tip de locuinta s-a calculat pe baza datelor puse la dispozitie de catre TERMOCALOR
CONFORT S.A.;
− Pentru apartamentele si locuintele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire,
calculele au fost facute in baza datelor din chestionarele completate de catre populatie si a
datelor statistice furnizate de catre Primaria Pitesti;
Consumul mediu de energie de raciere pe tip de locuinta cu aer conditionat: calculele au fost facute
in baza datelor din chestionarele completate de catre populatie, in ipoteza folosirii acestora 180 zile/
an;
Consumul de energie incalzire apa pe locuitor:
− La nivelul anului analizat, la SACET erau racordate 23.015 apartamente. Indicatorul pentru
acest tip de locuinta s-a calculat pe baza datelor puse la dispozitie de catre TERMOCALOR
CONFORT S.A., luandu-se in considerare media consumului lunar in lunile de vara multiplicat
cu 12;
− Pentru apartamentele si locuintele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire,
s-a luat in calcul consumul mediu de combustibil (gaz natural) pentru prepararea apei calde
menajere, conform datelor din chestionarele completate de catre populatie, multiplicat cu
12;
Consumul de energie electrica, pe tip de cladiri: determinarea acestori indicatori s-a facut in baza
datelor furnizate de consumatori.
3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI
3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC
Transportul public de calatori se realizeaza de catre operatorul S.C PUBLITRANS 2000 S.A.
Flota operatorului economic SC PUBLITRANS 2000 SA este compusa din 86 de autobuze.
Mijloace de
Nr. transport
DENUMIRE MIJLOC DE TRANSPORT An fabricatie
Crt.
Buc
1 AUTOBUZ Solaris Urbino 12E6 2015 70
2 AUTOBUZ Maz 103 2003 10
3 AUTOBUZ Maz 103 2005 5
4 AUTOBUZ BMC 215 SCB 2008 1
TOTAL 86
Sursa: SC PUBLITRANS 2000 SA
Tabel 5. Sistemul de transport

Mod de calcul (3/4)
Consum de energie Marime raportare
1 2 3 4
Eficienta sistemului
Pagina 103 din 149

Consumul de energie anual la

Consumul specific de energie la Numar locuitori
0,0096 tep/pers transportul de pasageri
transportul de pasageri (tep/pers)
1.689,49 tep 175.887
Eficienta calatoriei
Consumul anual de energie la
Consumul specific de energie 305,72 tep/pers- pasageri - km
transportul de pasageri
(tep/pers-km) km
1.689,49 tep 5,53 pers/km
Eficienta vehiculului
Consumul specific mediu de Consumul total de energie al
Kilometri parcursi
energie pe tip de vehicul (kep/km) tipului de vehicul
- autobuze, microbuze etc.
- Motorina 0,37 kep/km
1.689.494,10 kep 4.614.285,50 km
- tramvaie, troleibuze
- Energie electrica (tractiune) 0
0,00 kep 0,00 km
Nota: Densitatea urbana = 6.254,87 pers/km2; Nr. Locuitori (2016, cf. date INS): 175.887; Suprafata intravilana: 28,12km2.
Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.
Factori conversie combustibl in tone echivalent petrol:

Motorina (tona) = 1,015 tep
Benzina (tona) = 1,05 tep
3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL
Mai jos, situatia detaliata a dotarii cu mijloace de transport la nivelul municipiului Pitesti.
MIJLOACE DE TRANSPORT
2012 2013 2014 2015
1 Autobuz, autocar, microbuz 619 571 560 671
2 Autocamioane, autoutilitare 6.473 6.429 6.951 6.595
3 Autoturisme 54.546 54.343 54.801 55.765
4 Barci cu motor, scutere de apa 29 29 25 30
5 Barci fara motor - alte scopuri 15 15 15 15
6 Luntre, barci fara motor (agrement si uz) 9 9 8 8
7 Biciclete si tricicluri cu motor - - - 4
8 Motociclete, tricicluri invalizi - - - 1
9 Motociclete, motorete, scutere 1.176 1.193 1.192 1.196
10 Nave sport si agrement - 1 2 2
11 Remorci, autobuze si microbuze (1-3 tone) 77 75 77 79
12 Remorci, autocamioane (1-3 tone) 82 79 86 100
15 Remorci, semiremorci (peste 5 tone) 1.929 2.189 2.341 2.737
Remorci, semiremorci si rulote (pana la 1
16 1.182 1.201 1.255 1.270
tona, inclusiv)
17 Salupe 4 4 3 3
Pagina 104 din 149

18 Tractoare 353 328 300 276

19 Remorchere (pana la 500 cp) 1 1 1 1
20 Scutere de apa 1 1 1 1
21 Vehicule cu capacitate cilindrica <4800 cmc 158 159 174 200
22 Vehicule cu capacitate cilindrica >4800 cmc 32 30 31 34
Vehicule fara capacitate cilindrica
23 140 137 138 130
evidentiata
Autovehicule de trasport de marfa cu masa
24 2.654 2.939 3.050 3.214
totala autorizata egala sau mai mare 12 tone
TOTAL 69.831 70.112 71.399 72.726
3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE PROPRIE MAI

EFICIENTA A ENERGIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL
Dezvoltarea economica, structura economica si masurile de eficienta energetica reprezinta principalii factori
de influenta ai consumului intern de energie primara. Principala restrictie este cea a caracterului limitat al
resurselor interne de combustibili fosili si ai tendintelor de scadere a productiei interne, ceea ce conduce la
cresterea dependentei tarii de importurile de energie primara. Din cauza rezervelor limitate de resurse de
energie primara, in Romania productia interna de energie a ramas practic constanta la valoarea de circa 27-
28 mil. Tep. Fara aportul surselor regenerabile de energie, aceasta valoare va scadea treptat in urmatorii ani.
Conform situatiei resurselor nationale de energie primara, este evident ca, exceptand sursele energetice
regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara care, din punct de vedere al
resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei
electrice in urmatoarele 2 – 4 decade.
Conform mentiunilor din Strategia Nationala in domeniul energetic, productia de energie primara in Romania
bazata atat pe valorificarea rezervelor fosile de energie primara, carbune si hidrocarburi, cat si pe cele de
minereu de uraniu, in cea mai optimista situatie, nu va creste in urmatoarele 2 – 3 decade.
Rezulta faptul ca acoperirea cresterii cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin cresterea utilizarii
surselor regenerabile de energie si prin importuri de energie primara – gaze, titei, carbune, combustibil
nuclear. La nivelul orizontului analizat, Romania va ramane dependenta de importurile de energie primara.
Gradul de dependenta va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare
a surselor regenerabile de energie si de succesul masurilor de crestere a eficientei energetice.
3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE

Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important. Potentialul utilizabil al
acestor surse este mult mai mic, date fiind limitarile tehnologice, eficienta economice si restrictiile de mediu.
Potentialul national al surselor regenerabile din Romania

Sursa de energie Potentialul energetic Echivalent economic Aplicatie
regenerabila anual energie (mii tep)
Energie solara:
termica 60*106 GJ 1.433,0 Energie termica
fotovoltaica 1.200 GWh 103,2 Energie electrica
Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie electrica
Pagina 105 din 149

Energie hidroelectrica, 40.000 GWh 3.440,0 Energie electrica

din care:
sub 10 MW 6.000 GWh
Biomasa si biogaz 318*106 GJ 516,0 Energie termica
Energie geotermala 7*106 GJ 167,0 Energie termica
Sursa : Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) – 2010
Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni
Legenda:
I. Delta Dunarii (energie solara)

I. Dobrogea (energie solara si eoliana)
II. Moldova (campie si podis – microhidro, energie eoliana si biomasa)
III. Muntii Carpati (IV) – Carpatii de est, IV2- Carpatii de Sud, IV 3- Carpatii de Vest (biomasa,
microhidro)
IV. Podisul Transilvaniei (microhidro)
V. Campia de vest (energie geotermala)
VI. Subcarpatii (VII 1- Subcarpatii Getici, VII 2- subcarpatii de Curbura, VIII – subcarpatii Moldovei –
biomasa, microhidro)
VII. Campia de sud (biomasa, energie geotermala si solara)
Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati ce utilizeaza
surse regenerabile sunt, in prezent, superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili si nucleari.
Stimularea utilizarii acestor resurse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza surse
regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme
ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.
Pagina 106 din 149

Prin compararea rezultatelor privind capacitatile instalate la sfarsitul anului 2013 din surse regenerabile, atat
pentru producerea energiei electrice, cat si pentru caldura (surse ANRE si ANRSC), cu tintele asumate pentru
2020, a rezultat urmatoarea situatie:
Surse eoliene: instalati 2.459 MWe fata de o tinta de 4.000 MWe;
Surse solare: instalati 740 MWe fata de o tinta de 260 MWe;
Surse microhidro: instalati 505 MWe fata de o tinta de 729 MWe; decalaj prognozat 224 MWe sau
31%;
Surse biomasa (electric): instalati 53 MWe fata de o tinta de 600 MWe; decalaj prognozat 547 MWe
sau 92%;
Surse geotermal (caldura): instalati 40 MWt fata de o tinta de 120 MWt; decalaj prognozat 80 MWt
sau 66%;
Surse biomasa (caldura): sunt instalati 52 MWt fata de o tinta de 500 MWt; decalaj prognozat 448
MWt sau 89%.
Referitor la centralele eoliene, la 31 mai 2014, Transelectrica avea inregistrate cereri de racordare la retea
pentru 1.700 MW putere instalata. Tinta stabilita prin PNAER va putea fi atinsa daca se vor realiza investitiile
necesare pentru ca energia produsa din surse regenerabile sa poata fi evacuata in retea. Schema de certificate
verzi a functionat foarte bine in cazul tehnologiilor eolian si solar, dar nu a dat rezultate pentru biomasa. Prin
aplicarea schemei de certificate verzi, pretul energiei electrice si termice a crescut, ceea ce a determinat o
presiune suplimentara asupra consumatorilor industriali si casnici, confruntati cu dificultatile inerente
perioadei de criza economica. Din aceste motive, Guvernul a redus facilitatile oferite prin aceasta schema.
In acest context, sunt necesare interventii publice in scopul recuperarii decalajelor inregistrate de tehnologiile
biomasa, microhidro si geotermal. Proiectele trebuie sa fie insotite de masuri de facilitare a accesului energiei
verzi la retelele de distributie existente.
Prin specificul lor, proiectele de biomasa sunt localizate in zone cu o concentrare redusa a retelelor, fapt care
ingreuneaza sau face imposibila evacuarea energiei produse. Prin urmare, interventiile pentru productia de
energie din surse regenerabile va fi insotita de interventii pentru consolidarea sistemelor de distributie, pentru
preluarea energiei produse in conditii de siguranta si eficienta.
In ceea ce priveste eficienta energetica, Romania prezinta inca aspecte care trebuie combatute pe intregul
lant de valoare energetic referitor la producerea–transportul– distributia–consumul de energie electrica.
Intensitatea energetica este inca una dintre cele mai ridicate
Conform hartii cu potentialul resurselor regenerabile, Municipiul Pitesti se incadreaza in zona IV, surrsele
regenerabile cu un bun potential energetic pe aceasta zona fiind biomasa si microhidrocentralele.
Tinand cont de costurile pentru realizarea unor microhidrocentrale, biomasa ramane o alternativa
acceptabila. Biomasa este reprezentata de partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din
agricultura, inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea
biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de
constructie, hartie, tesaturi, medicamente si substante chimice.
Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta include absolut toata
materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima forma de
energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.
Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor (zaharidelor), care
formeaza „blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara utilizata la fotosinteza isi pastreaza
forma chimica in structura biomasei.
Pagina 107 din 149

Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante
reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate
participa din nou la procesul de formare a biomasei. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de
energie regenerabila, ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila.
Biomasa poate asigura cu usurinta peste 20% din necesitatile energetice ale tarii. Altfel spus, resursele
funciare existente si infrastructura sectorului agrar permit inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara
a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea etanolului poate
micsora importul petrolului cu 50%.
Energia inglobata in biomasa se elibereaza prin metode variate, care insa, in cele din urma, reprezinta procesul
chimic de ardere (transformare chimica in prezenta oxigenului molecular, proces prin excelenta exergonic).
Forme de valorificare energetica a biomasei (biocarburanti):

arderea directa cu generare de energie termica;
arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO plus H2);
fermentarea cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - in cazul fermentarii
produsilor zaharati; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu benzina, poate fi
utilizat in motoarele cu combustie interna;
transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de esteri, de
exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. In etapa urmatoare, biodieselul purificat se poate arde in
motoarele diesel;
degradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.
Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile
energetice.
Avantajele valorificarii deseurilor lemnoase:

valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;
aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;
asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;
reciclarea materialelor;
eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;
utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei
brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus
inainte de brichetare;
realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in intreprinderi
din mica industrie;
realizarea de noi locuri de munca.
Biomasa poate fi o sursa alternativa regenerabila accesibila la nivelul Municipiului Pitesti, in conditiile realizarii
unor investitii modulare pentru furnizarea de energie termica, care sa deserveasca un numar redus de
consumatori sau cladirile institutiilor publice.
Pagina 108 din 149

4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA
In orice abordare strategica se pleaca de la analiza multitematica a contextului de referinta, astfel incat sa
existe o baza de plecare bine fundamentata, fata de care sa se poata monitoriza toate actiunile propuse si
intrepinse pe perioada implementarii strategiei, cu scopul atingerii obiectivelor SMART.
Obiectivele SMART reprezinta scopuri:
- SPECIFICE – bine definite (CE?)
- MASURABILE – care pot fi cuatificate valoric,

cantitativ si/ sau calitativ, prin anumiti indicatori de
referinta ce pot fi monitorizati in timp, pentru a
vedea progresul obtinut (CAT?)
- REALISTE – bazate pe scenarii in care se pleaca de

la date concrete si se iau in considerare diferite
scenarii de evolutie pe care dorim sa le optimizam,
intervenind intr-o masura limitata de resursele de
care dispunem sau pe care le putem achizitiona
(umane,materiale, procedurale, etc) (CUM?)
- RELEVANTE – bazate pe un principiu clar cauza –

efect, alegem acele interventii care pot avea
impact asupra schimbarii ce ne-o propunem (DE
CE?)
- RAPORATE LA UN INTERVAL CLAR DE TIMP –

pentru a putea verifica in ce masura se pot obtine
rezultatele dorite cu un anumit efort si resurse
disponibile respectivei perioade, astfel incat la final
sa avem un bilant clar al situatiei din momentul la
care incepe implementarea strategiei si pana la
momentul estimat ca fiind punct de evaluare finala.
Acest punct de finalizare se stabileste de regula in
functie de ciclul de consum al resurselor si de
orizontul de timp in care diferiti factori naturali,
macroeconomici si sau sociali se modifica.(CAND?)
Faza ulterioara fiind SMARTER (Evalueaza si Re-Do)
Prezentul program isi propune o interventie in sensul cresterii eficientei energetice, fapt pentru care este
important sa stabilim care sunt, in acest moment, principalele consumuri de energie la nivelul Municipiului
Pitesti si sa prevedem acele interventii care duc la reducerea consumului energetic, fie prin reducerea
pierderilor de energie din retelele energetice, care pot fi uzate material sau moral, fie prin reducerea
consumului ca atare.
Pagina 109 din 149

Foarte important este sa se mentina atentia ca imbunatatirea eficientei energetice durabile constituie in sine
un obiectiv SMART, obiectiv prin intermediul caruia se urmareste reducerea emisiilor de CO2.
In consecinta, consumul de energie si factorii prin care se poate interveni si modela acest consum constituie
elementele de baza ale conturarii strategiei de imbunatatire a eficientei energetice la nivelul Municipiului
Pitesti.
Consumul de energie si emisiile de CO2 la nivel local depind de mai multi factori: structura economica, nivelul
activitatii economice, populatie, densitate, caracteristicile cladirilor, utilizarea si nivelul de dezvoltare a
diverselor moduri de transport, atitudinea cetatenilor, clima etc.
Anumiti factori pot fi influentati pe termen scurt (de exemplu, atitudinea cetatenilor), pe cand altii pot fi
influentati doar pe termen mediu sau lung (performanta energetica a cladirilor). Este util sa se inteleaga
influenta acestor parametri, modul in care acestia variaza in timp, precum si sa se identifice cei asupra carora
poate actiona autoritatea locala (pe termen scurt, mediu si lung).
IRE (Inventarul de Referinta al Emisiilor) reprezinta punctul de plecare pentru elaborarea Programului de
Imbunatarire a Eficientei Energetice, dat fiind ca ofera informatii privind natura sectoarelor emitatoare de
CO2 si permite astfel selectarea actiunilor corespunzatoare. IRE trebuie sa fie relevant pentru situatia locala,
adica sa se bazeze pe datele legate de consumul/ productia de energie, date privind mobilitatea etc. in cadrul
teritoriului autoritatii locale.
In majoritatea cazurilor, estimarile bazate pe mediile nationale/ regionale nu sunt corecte, deoarece ele nu
permit captarea eforturilor facute de autoritatea locala pentru a-si atinge tintele de CO2.
Metodologia si sursele datelor ar trebui sa fie aceleasi pe parcursul anilor.
IRE trebuie sa acopere cel putin sectoarele in care autoritatea locala intentioneaza sa actioneze pentru a
atinge tinta privind reducerea emisiilor, adica toate sectoarele care reprezinta surse importante de emisii de
CO2: cladiri si instalatii rezidentiale, municipale si tertiare, si transporturi.
IRE ar trebui sa fie exact sau cel putin sa reprezinte o viziune rezonabila asupra realitatii.
Procesul de colectare a datelor, sursele informatiilor si metodologia de calcul a IRE ar trebui sa fie bine
documentate (daca nu in Programul de Imbunatarire a Eficientei Energetice, cel putin in registrele autoritatii
locale).
Pentru realizarea acestui inventar al consumurilor s-a desfasurat o activitate de documentare de baza ce a
constat in colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioada de 5 ani (2012-2016) si in
obtinerea accesului la toate instrumentele de planificare teritoriala (facturile pentru consumuri, date
statistice, contractele de furnizare, etc).
Metodologia de colectare a datelor: elaborarea de catre consultant, transmiterea spre studiu si analiza a
chestionarelor cuprinzand datele necesare evidentierii si evaluarii consumului energetic anual, pe purtatori
de energie, in domeniile/ sectoarele precizate in formatul tipizat al Inventarului emisiilor, respectiv necesarul
de informatii privind:
consumul de energie anual furnizat de operatorii de utilitati si servicii publice pe categorii de
consumatori si purtatori de energie (Termo Calor Confort SA, GDF Suez, CEZ, Apa Canal 2000 SA,
Publitrans 2000);
consumul de energie anual inregistrat la furnizorii de utilitati si servicii publice pentru cladirile si
instalatiile tehnologic - administrative proprii (Termo Calor Confort SA, Apa Canal 2000 SA, Salubritate
Pagina 110 din 149

2000, Salubris, SPEP, alte organizatii asupra carora municipalitatea are posibilitatea sa actioneze),
exceptand consumul inregistrat pentru iluminat public si pentru mijloacele de transport;
consumul in cladirile in care functioneaza administratia publica locala, unitatile de invatamant, servicii
sociale, de cultura, sport, alte servicii care sunt in subordinea administratiei publice locale;
consumul de energie (energie electrica, energie termica, gaz natural) din cladirile utilizate in principal
drept cladiri rezidentiale, cuprinzand, pe de o parte, cladirile cu destinatie de locuinta si, pe de alta
parte, cladirile rezidentiale detinute de autoritatea locala sau de organizatiile afiliate, pe surse de
alimentare cu energie termica (SACET, centrala individuala de apartament);
consumul in cladirile in care functioneaza sectorul guvernamental si al serviciilor, banci, spatii
comerciale, agenti economici, birourile intreprinderilor private, bancile, IMM-urile, activitatile
comerciale si de comert cu amanuntul, spitalele etc;
consumul de energie electrica aferent iluminatului public detinut sau exploatat de autoritatea locala;
consumul de carburanti utilizat de vehiculele detinute/ utilizate de autoritatea/ administratia locala
sau organizatiile gestionate de aceasta, cu exceptia celor utilizate la transportul in comun de calatori;
consumul de carburant aferent transportului public local;
consumul de carburanti utilizat de vehiculele detinute/ utilizate in transportul privat si comercial;
consumul de energie aferent producerii, transportului si distributiei energiei termice pentru incalzirea
locuintelor in sistem centralizat;
informatii tehnico- constructive pentru fiecare sector/ domeniu de activitate (cladiri rezidentiale,
cladiri administrative, cladiri educatie, instalatii si echipamente din dotarea operatorilor de utilitati
publice) pentru cuantificarea energiei pe unitati comparabile, calcularea potentialului de reducere a
consumului de energie si prioritizarea actiunilor ulterioare pentru reducerea emisiilor:
elaborarea de catre consultant a unor formate tip de raportare;
analiza de catre consultant a auditurilor energetice efectuate la cladiri din municipiul Pitesti
care au fost reabilitate termic;
intalniri periodice de clarificare, analiza si sinteza intre consultant si expertii locali, precum si
furnizorii de informatii;
analiza si sintetizarea informatiilor primite, elaborarea Inventarului de Baza al Emisiilor.
4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA
Inventarul de Referinta a Emisiilor (IRE) cuantifica volumul emisiilor de CO2 datorat consumului de energie pe
teritoriul Municipiului Pitesti din anul 2015, ales ca an de referinta.
La realizarea inventarului emisiilor de CO2 s-au identificat sursele antropogene principale de emisii CO2,ceea
ce a permis ierarhizarea corespunzatoare a masurilor de reducere.
Avand in vedere ca Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice urmareste eficienta energetica in sfera
de responsabilitate directa a administratiei locale, precum si in sectoarele care pot fi influentate prin decizii
politice si masuri administrative, IRE se realizeaza pe baza consumului final de energie pe teritoriul orasului
Pitesti.
IRE cuantifica emisiile directe de CO2 rezultate in urma arderii combustibililor pe teritoriul orasului, in cladirile
publice, rezidentiale si a celor din sectorul servicii; in echipamentele/ instalatiile de transport si emisiile
indirecte de CO2 rezultate la producerea de energie electrica si termica necesara acoperirii consumului de
energie electrica si a celui pentru incalzire/ racire.
Pagina 111 din 149

IRE se bazeaza in principal pe datele privind consumul final de energie pentru diferiti consumatori finali aflati
pe teritoriul orasului Pitesti. Nu au fost analizate consumurile energetice din industrie, deoarece acest sector
nu a fost considerat ca o tina a actiunilor cuprinse in Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice (PIEE).
Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a insemnat initierea unui proiect de realizare a
unei baze de date electronice in domeniul energetic, care urmeaza sa se implementeze la nivelul
administratiei publice locale a orasului Pitesti.
Aceasta baza de date se va actualiza permanent, fiind o masura a PIEE de realizare a managementului
energetic. De asemenea, aceasta baza de date va servi ca instrument de baza in faza de monitorizare a
implementarii PIEE.
Prin management energetic se monitorizeaza, pentru fiecare cladire/ institutie in parte, consumurile de
energie:
gaz natural;
energie electrica;
energie termica;
apa.
In acest scop, baza de date trebuie sa cuprinda:

Descrierea detaliata a anvelopei fiecarei cladiri;
Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru incalzire si a instalatiei
aferente;
Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru prepararea apei calde
menajere si a instalatiei aferente;
Aprecierea starii tehnice a celorlalte instalatii si echipamente din cladire;
Inventarierea masurilor de eficienta energetica implementate pe fiecare cladire;
Tipul de ocupare al cladirii si numarul de consumatori finali.
Datele colectate in ceea ce priveste consumurile publice la nivelul institutiilor si serviciilor publice locale indica
urmatoarele valori:
Consumuri publice Mun. Pitesti

consum electric gaz energie termica alti comb.
2013 29.278,09 MWh 3.769.894,03 mc 9.396,05 Gcal 1,92 l
2014 26.256,13 MWh 2.532.801,95 mc 11.853,35 Gcal 117,00 l
2015 26.281,75 MWh 2.428.982,49 mc 10.220,52 Gcal 0,00 l
2016 25.051,04 MWh 2.346.006,68 mc 9.515,89 Gcal 0,00 l
Electric Gaz Energie termica Alti combustibili

Factori conversie (t CO2/ MWh) 0,701 0,202 0,401 0,267
Tone CO2
consum electric gaz energie termica alti comb.
Pagina 112 din 149

20.523,94 tone
2012 8.519,11 tone CO2 4.370,67 tone CO2 0,01 tone CO2
CO2
18.405,55 tone
CO2
18.423,50 tone
CO2
17.560,78 tone
CO2
Un alt consum inventariat este consumul de carburanti aferent parcurilor auto detinute de primarie si
instiutiile publice locale, alaturi de transportul public in comun, respectiv:
Consumul de carburat tone/ an

Anii de referinta
2013 2014 2015 2016
Mijloace de tranport - motorina,
2.258,04 2.196,29 2.087,33 2.174,71
din care
transport public 1.614,20 1.562,60 1.544,60 1.655,04
Mijloace de transport - benzina,
65,27 68,10 70,87 56,77
din care
transport public 9,20 8,06 9,15 9,17
Total 2.323,31 2.264,39 2.158,20 2.231,48
Factor conversie - motorina (MWh/ tona) 11,1 11,1 11,1 11,1

Factor conversie - benzina (MWh/ tona) 9,4 9,4 9,4 9,4
Consumul de carburat - MWh

Anii de referinta
2013 2014 2015 2016
Mijloace de tranport - motorina 25.064,28 MWh 24.378,85 MWh 23.169,33 MWh 24.139,29 MWh
Mijloace de transport - benzina 613,53 MWh 640,12 MWh 666,21 MWh 533,63 MWh
Total 25.677,80 MWh 25.018,97 MWh 23.835,55 MWh 24.672,92 MWh
Factor conversie – motorina (t CO2/ MWh) 0,267 0,267 0,267 0,267

Factor conversie - benzina (t CO2/ MWh) 0,257 0,257 0,257 0,257
Consumul de carburat - t CO2

Anii de referinta
2013 2014 2015 2016
Mijloace de tranport - motorina 6.692,16 tone CO2 6.509,15 tone CO2 6.186,21 tone CO2 6.445,19 tone CO2
Mijloace de transport - benzina 157,68 tone CO2 164,51 tone CO2 171,22 tone CO2 137,14 tone CO2
Total 6.849,84 tone CO2 6.673,66 tone CO2 6.357,43 tone CO2 6.582,33 tone CO2
Pagina 113 din 149

O alta categorie de consumatori cu o pondere semnificativa a consumului inregistrat la nivelul intregii localitati
este reprezentata de consumatorii casnici. Pe baza chestionarelor completate de catre populatie si a datelor
statistice furnizate de catre Primaria Pitesti, la nivelul consumatorilor casnici s-a inregistrat urmatoarea
evolutie a structurii consumului de energie electrica si gaze naturale:
Consum energie electrica - sector casnic

Total Total suprafață Consum
locuibilă Populatia Mun. Total consum casnic
An locuințe mediu/persoana
Pitesti energie electrica
(numar) (mp) energie electrica
2012 65,750.00 3,022,860.00 mp 178,660.00 40.00 kwh/persoana 7,146,400.00 kwh
Consum energie termica (gaze naturale) - sector casnic

Total Total suprafață Consum mediu unitar
Populatia Mun. Total consum casnic
An locuințe locuibilă gaze naturale
Pitesti gaze naturale
(numar) (mp) (mc/mp/an)
2014 41,664.00 1,921,901.72 mp 177,635.00 3.00 mc/mp/an 64,500,943.58 kwh
2015 42,725.00 1,974,120.67 mp 177,009.00 3.00 mc/mp/an 66,253,463.67 kwh
2016 43,250.00 1,998,378.44 mp 175,887.00 3.00 mc/mp/an 67,067,578.79 kwh
Consum energie termica (SACET) - sector casnic

Total Total suprafață Consum mediu unitar
locuibilă Populatia Mun. Total consum casnic
An locuințe energie termica
Pitesti energie termica
(numar) (mp) (Gcal/mp/an)
2014 24,428.00 1,126,829.28 mp 177,635.00 0.12 Gcal/mp/an 162,851,019.60 kwh
2015 23,540.00 1,087,672.33 mp 177,009.00 0.14 Gcal/mp/an 172,951,824.00 kwh
2016 23,015.00 1,063,414.56 mp 175,887.00 0.14 Gcal/mp/an 174,466,807.20 kwh
Ultima categorie de consum de energie inventariata a fost consumul de combustibil estimat la nivelul
transportului individual de persoane Situatia consumului de carburanti estimat pentru transportul individual
este urmatoarea:
TRANSPORT PRIVAT
Tip combustibil Distanta Consum anual (l)
Consum
Nr parcursa Nr. zile
CATEGORIA specific Benzina Motorina
unitati Benzina Motorina pe zi utilizare
(l/100km) - l/ an - - l/ an -
(km)
Autobuz, autocar ,
671 100% 30 50 180 0,00 1.811.700,00
microbuz
Autocamioane,
6.595 100% 30 50 180 0,00 17.806.500,00
autoutilitare
Autoturisme 55.765 50% 50% 10 25 200 13.941.250,00 13.941.250,00
Motociclete, motorete,
1.196 50% 50% 5 30 180 161.460,00 161.460,00
scutere
Tractoare 276 100% 20 30 25 0,00 41.400,00
Pagina 114 din 149

Vehicule cu capacitate
200 100% 30 50 25 0,00 75.000,00
cilindrica <4800 cmc
Vehicule cu capacitate
34 100% 50 50 25 0,00 21.250,00
cilindrica >4800 cmc
Vehicule fara capacitate
130 100% 20 50 25 0,00 32.500,00
cilindrica evidentiata
13.941.250,00 33.559.450,00
TOTAL
l/an l/an
Consumurile de energie inventariate se convertesc in MWh si ulterior in tone emisii CO2, in functie de factorii
de emisie stabiliti pentru fiecare sursa de energie folosita, asa cum se va vedea in capitolul urmator.
4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE
In privinta consumului de energie electrica, datele cu care s-a operat au fost colectate din chestionarele
adresate populatiei, pe de o parte, si, pe de alta parte, datele privind consumurile de energie electrica la
nivelul serviciilor publice locale, furnizate de catre institutiile subordonate Primariei Minicipiului Pitesti.
In privinta consumului de gaze, calculele s-au bazat pe datele privind consumul de gaze natural raportat de
catre fiecare consumator in parte.
In privinta consumului de motorina si benzina, calculele s-au facut pornind de la datele transmise de Primaria
Pitesti referitoare la parcurile auto disponibile pentru diferitele institutii publice din localitate, precum si a
numarului de autovehicule inregistrate la directia pentru impozite si taxe locale apartinand municipiului
Pitesti.
Consumul final de energie in sectoarele avute in vedere in Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice
in anul de referinta 2015 se evidentiaza in tabelul urmator:
Structura consumurilor de energie la nivelul Municipiului Pitesti - anul de referinta 2015

Consum energie Consum gaze Energie termica
Nr. crt Tip consumator Benzina (MWh) Motorina (MWh)
electrica (MWh) naturale (MWh) (MWh)
1 Cladiri publice 18.856,43 27.173,03 11.855,80 - -
Instalatii Publice - statii

2 -
pompare apa
3 Cladiri rezidentiale 7.035,48 353.961,92 172.951,82
4 Iluminat public 7.425,32
5 Transport - - 131.048,42 372.533,06
Pagina 115 din 149


1 Cladiri publice 17.719,34 26.244,78 11.038,44 -

2 -
pompare apa
5 Transport - - 131.048,42 372.534,03
TOTAL 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO 2

Plecand de la datele consumului energetic inregistrat pe perioada 2012 – 2016 pe fiecare componenta in
parte (energie electrica, gaze naturale, combustibili solid, combustibil lichid, carburanti) si per total, la nivelul
Municipiului Pitesti se observa o usoara tendinta de scadere, pe fondul investitiilor realizate in eficientizarea
energetica a cladirilor si modernizarea parcurilor auto.
Principalul consum de energie este pentru incalzirea cladirilor publice si rezidentiale (respectiv consumul de
gaze naturale, precum si o parte a consumului de energie electrica).
In situatia in care se va interveni cu investitii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor publice si
rezidentiale, in principal va scadea consumul de energie termica.
Scenariul pesimist – nu se intervine, se degradeaza si mai mult, iar consumul va creste sau ramane acelasi.

1 Cladiri publice 18.856,43 27.173,03 11.855,80 - -

2 -
pompare apa
5 Transport - - 131.048,42 372.533,06
Factori de conversie (t CO2/MWh) 0,701 0,202 0,401 0,257 0,267
Structura emisiilor de CO2 la nivelul Municipiului Pitesti - anul de referinta 2015

Consum energie Consum gaze Energie termica TOTAL emisii %
Nr. crt Tip consumator Benzina (tone) Motorina (tone)
electrica (tone) naturale (tone) (tone)
1 Cladiri publice 13.218,35 5.488,95 4.754,18 - - 23.461,48 7,63%
2 - - 0,00%
pompare apa
3 Cladiri rezidentiale 4.931,87 71.500,31 69.353,68 145.785,86 47,39%
4 Iluminat public 5.205,15 5.205,15 1,69%
5 Transport - - 33.679,45 99.466,33 133.145,78 43,29%
TOTAL 23.355,38 tone CO2 76.989,26 tone CO2 74.107,86 tone CO2 33.679,45 tone CO2 99.466,33 tone CO2 307.598,27 tone CO2 100%
IRE 2015 307.598,27 tone CO2
Pagina 116 din 149

SCENARIUL "DO NOTHING"
Categoria Energie electrica Gaze naturale Energie termica Benzina Motorina
2017 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2018 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
2019 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
2020 MWh 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
2021 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
2022 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
2023 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03
Factori de conversie (t CO2/MWh) 0,701 0,202 0,401 0,257 0,267
Categoria Energie electrica Gaze naturale Energie termica Motorina Benzina
2017 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2018 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
2019 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
2020 tone CO2 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
2021 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
2022 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
2023 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59
Scenariul optimist - alocarea de resurse financiare pentru implementarea planului de imbunatatire a

eficientei energetice care va conduce la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de 33.001 tone CO2.
Pagina 117 din 149

4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR
Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in contextul
evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa
46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in anul
2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, in timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada
de peste 200 de ani, chiar la o crestere a nivelului de exploatare.
Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Din punct
de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evolutia si prognoza de referinta
realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidentiaza, pentru perioada 2010- 2020, o crestere
mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale.
Se estimeaza ca aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperite
in continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului de energie, va creste si consumul de carbune.
Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arata o crestere cu aproape 50 % a extractiei de
carbune la nivel mondial in anul 2005 fata de anul 1980.
Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din Orientul Mijlociu, au
determinat in prima decada a secolului XXI cresterea pretului titeiului, care a indus si cresteri ale preturilor
gazelor naturale.
Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa
capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung.
La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state de suplimentare a stocurilor pentru a face
fata situatiilor de criza.
Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tarilor care sunt net importatoare de
energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si imbunatatirii eficientei
energetice.
Totodata, in mai multe tari se reanalizeaza optiunea nucleara in urma evenimentelor de la Fukushima –
Japonia din anul 2011.
In acest context, Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza pe
trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma legislativa si de
reglementare:
Durabilitate – subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin reducerea emisiilor sale de
gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la doar 2°C in plus
fata de temperaturile din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul
„Energie – Schimbari Climatice”;
Competitivitate – vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de energie; in acest sens,
in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ
pentru piata interna de energie;
Siguranta in alimentarea cu energie – vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in privinta importurilor de
energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor crize energetice si a nesigurantei privind
alimentarea cu energie in viitor.
Pagina 118 din 149

4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI
Avand in vedere politica energetica a Romaniei, este neceasr ca orice strategie locala sa fie corelata cu
documentele similare existente la nivel national, pentru a contribui la convergenta politicii tarii noastre cu
politica Uniunii Europene in domeniu.
Strategia energetica la nivel european si national contrureaza cateva obiective principale:
Siguranta energetica
cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;
cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale si petrol;
protectia infrastructurii critice;
Dezvoltare durabila
cresterea eficientei energetice;
promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in
instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;
utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare;
Competitivitate
dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate
verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;
liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al
participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;
continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele energiei
electrice, termice si gazelor naturale;
continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii
profitabilitatii si accesului pe piata de capital.
Totodata, prin semnarea Tratatului Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei (in vigoare la 1 iulie 2006), se
urmareste crearea unei piete regionale pentru energie electrica si gaz functionala si eficienta in sud-estul
Europei, in concordanta cu strategia si viziunea Uniunii Europene. Tarile semnatare s-au angajat sa
implementeze acquis-ul comunitar pentru energie, mediu, concurenta si surse regenerabile, concordanta cu
legislatia aferenta a Uniunii Europene fiind precizata in mod specific, aceste tari asumandu-si intreprinderea
tuturor masurilor corespunzatoare pentru a se asigura asupra indeplinirii obligatiilor si cerintelor rezultate din
Tratat. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri promoveaza cooperarea cu tarile din regiunea
a 8-a (Europa de Sud Est) prin semnarea de memorandumuri de intelegere si intalniri inter –ministeriale.
Prin acest program de imbunatatire se doreste transpunerea la nivel local a obiectivelor

strategice nationale si stabilirea unor principii pentru o dezvoltare durabila a comunitatii,
integrand actiuni pentru rationalizarea consumurilor energetice, conservarea resurselor si
imbunatatirea eficientei energetice in acelasi timp cu incurajarea dezvoltarii economice si
cresterea bunastarii populatiei si a conditiilor de sanatate.
Pagina 119 din 149

4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU EFICIENTA ENERGETICA
Dezvoltarea economica si sociala pe termen lung necesita o politica energetica echilibrata, care sa aiba in
vedere:
stabilitatea economica si securitatea aprovizionarii in conditii de incertitudine a pretului resurselor
energetice pe piata internationala, ca urmare a cresterii continue a cererii de energie;
protectia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie cu
impact redus asupra mediului si pentru reducerea schimbarilor climatice;
incurajarea dezvoltarii si productiei de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie
electrica si protectia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la sustinerea dezvoltarii
economice si la crearea de noi locuri de munca;
tehnologii informatice si de comunicatie, cu rol important in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei
pe intreg lantul productie – transport - consum al energiei. Aceste tehnologii ofera potentialul pentru
o trecere structurala la procese si servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie,
precum si la retele de transport si distributie inteligente si mai eficiente.
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii si
reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana. In acest sens, obiectivul general al strategiei Romaniei in
sectorul energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si
lung, la preturi acceptabile, adecvate unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in
conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.
Transpunerea pe plan local a strategiei de eficienta energetica a Romaniei vizeaza urmatoarele obiective
generale principale:
1. 1. Instituirea unui management energetic efectiv si eficient la nivelul autoritatilor publice si al firmelor
private;
2. 2. Cresterea eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
3. 3. Utilizarea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat un potential exploatabil in
termeni economici;
4. 4. Diminuarea impactului negativ asupra mediului provocat de modificarile climatice.
Programul pentru imbunatatirea eficientei energetice a Municipiului Pitesti a fost fundamentat pe strategiile/
politicile energetice europene si nationale si a avut in vedere contextul local prin analiza situatiei energetice
actuale in judet cu evaluarea consumurilor energetice specifice, a resurselor locale de energie (in special cele
regenerabile). S-au luat in considerare tendintele de dezvoltare economica si s-a tinut cont de celelalte
strategii deja promovate la nivel judetean si local, stabilindu-se un planul de actiuni realizat pe cele 4 domenii
strategice. Acest plan este un document viu, perfectibil, supus unei proces continuu de monitorizare/ evaluare
a implementarii, identificand necesitati, stabilind responsabilitati si termene de realizare a actiunilor,
evaluand resurse financiare necesare si efecte scontate.
Ca obiective specifice, prin implementarea programului de imbunatatire a eficientei energetice se propune:

Reducerea consumului total de energie in cladirile publice si individuale cu 18% pana in 2023
Obiectiv de imbunatatire a calitatii serviciilor energetice:

imbunatatirea calitatii iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare, alaturi de incalzire;
asigurarea continuitatii si sigurantei in alimentare a consumatorilor finali de energie, la parametrii
stabiliti prin contracte.
Pagina 120 din 149

4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI

Programul de eficienta energetica urmareste utilizarea eficienta a energiei in sectoarele in care poate
influenta prin decizii si masuri administrative.
Planul de Actiune se refera la urmatoarele sectoare/ domenii de actiune:

Planificarea urbana (planificarea urbana strategica, planificarea urbana de mobilitate
durabila, dezvoltarea de reglementari locale pentru sprijinirea constructiilor durabile);
Cladiri si echipamente/ instalatii aferente (cladiri municipale, din sectoarele rezidential si
servicii, iluminat public);
Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat si comercial);
Promovarea utilizarii unor surse regenerabile de energie la nivel local (instalatii termice solare
si fotovoltaice, instalatii termice folosind biomasa);
Achizitii (reglementari locale privind eficienta energetica, privind utilizarea surselor de
energie regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse in Directiva 2009/125/CE.);
Comunicare (servicii de asistenta tehnica si financiara, campanii de informare si
constientizare.
4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII

Masurile de eficienta energetica si reducere a amprentei de carbon in cladiri ce urmeaza a fi propuse vor fi in
conformitate cu Planul Urbanistic General, aprobat prin HCL, cu referire la unitatile teritoriale imobiliare de
referinta existente.
4.2.3.1.1. CLADIRI PUBLICE

Pentru cladirile ce deservesc institutiile publice locale, se estimeaza ca in anul 2023 se vor atinge urmatorii
indicatori:
Producerea de energie din surse regenerabile prin montarea de panouri fotovoltaice;

Reducerea de emisii de CO2 cu 9,5% fata de emisiile din anul 2015.
Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 15 mil. Euro in perioada 2014-2020. Surse de
finantare: Fonduri atrase, Administratia Fondului pentru Mediu, Programul Casa Verde, Agentia de Dezvoltare
Regionala, Buget local.
Responsabilitatea implementarii se afla in sfera de competenta legala de actiune a Primariei Municipiului

Pitesti.
Masura 1.1 - Realizarea auditului energetic pentru cladirile municipale si etichetarea lor energetica. Masura
se impune pentru cunoasterea situatiei energetice a fiecarei cladiri, crearea unei baze de date ce asigura un
management energetic eficient si aplicarea unor masuri concrete pentru reducerea consumurilor energetice.
Masura 1.2 - Implementarea unui sistem de management energetic al cladirilor proprii. Masura se impune
pentru monitorizarea permanenta a consumurilor energetice inregistrate in cladirile publice, precum si a
lucrarilor de eficienta energetica efectuate. Se realizeaza astfel o baza de date care contine informatii tehnice
detaliate referitoare la cladirile publice, precum si evidenta consumurilor de energie electrica, gaze, apa, agent
termic, apa menajera.
Masura 1.3 - Reabilitarea termica a cladirilor publice. Masura se refera la interventii asupra anvelopei
cladirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu tamplarie veche, ce favorizeaza pierderi
energetice. In aceste cladiri se utilizeaza gaze naturale pentru incalzire si preparare apa calda.
Pagina 121 din 149

Masura 1.4 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.
Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare
inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu posibilitati de
reglaj functie de programul de lucru.
Masurile 1.1, 1.3 si 1.4 se pot implementa prin accesarea unor proiecte in cadrul POR 2014-2020 privind
eficienta energetica a cladirilor publice, in cadrul carora se finanteaza urmatoarele categorii de investitii:
Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre, tamplarie, planseu
superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare a cladirii;
Reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru prepararea si transportul agentului termic, apei calde
menajere si a sistemelor de ventilare si climatizare, inclusiv sisteme de racire pasiva, precum si
achizitionarea si instalarea echipamentelor aferente si racordarea la sistemele de incalzire
centralizata, dupa caz;
Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termica pentru
incalzire si prepararea apei calde de consum;
Implementarea sistemelor de management energetic, avand ca scop imbunatatirea eficientei
energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si instalarea sistemelor
inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);
Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta
energetica ridicata si durata mare de viata;
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea lifturilor si
a circuitelor electrice - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor montate,
lucrari de reparatii la fatade etc.);
Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte
implementate prin POR 2014 – 2020.
Masura 1.5 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri
publice. Masura se refera la instalarea de panouri solare, panouri fotovoltaice si baterii de stocare pentru
reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu energia. Se vor monta instalatii fotovoltaice pentru
acoperirea partiala a consumului intern de energie electrica si instalatii solare pentru prepararea apei calde
menajere.
4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL

In domeniul cladirilor din sectorul Rezidential se estimeaza in anul 2023 se vor atinge urmatorii indicatori:
Producerea de energie din surse regenerabile
Reducerea de emisii de CO2 cu 5.200 tone
Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 6.000.000 Euro.
Surse de finantare: fonduri atrase.
Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina:

Asociatiilor de Proprietari,
Proprietarilor individuali,
ANRE,
Administratiei Fondului de Mediu.
Primaria Pitesti promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice.
Pagina 122 din 149

Masura 2.1 - Reabilitarea termica a blocurilor. Masura se refera la interventii la blocurile de locuit realizate
dupa proiecte elaborate in perioada anilor ‘50 – ’90, cu respectarea prevederilor Legii 372/2005 pentru
reducerea consumurilor energetice la consumatorii finali si ameliorarea aspectului urbanistic al municipiului.
Masura 2.2 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.
Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare
inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu posibilitati de
reglaj functie de dorinta utilizatorului.
Masura 2.3 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale Masura se
refera la instalarea de panouri solare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu
energia.
Aceste masuri 2.1, 2.2 si 2.3 pot fi implementate prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-
2020, masura de imbunatatire a eficientei energetica a cladirilor rezidentiale, in cadrul careia se vor finanta
urmatoarele actiuni:
Imbunatatirea izolatiei termice si hidroizolarea anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre, tamplarie,
planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare;
Reabilitarea si modernizarea instalatiei de distributie a agentului termic – incalzire si apa calda de
consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinte, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic
etc.
Modernizarea sistemului de incalzire: repararea/ inlocuirea centralei termice de bloc/ scara;
achizitionarea si instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile –
panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de caldura si/sau centrale termice pe biomasa
etc.;
Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent din spatiile comune cu corpuri de
iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;
Implementarea sistemelor de management al functionarii consumurilor energetice: achizitionarea si
instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice;
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea lifturilor si
a circuitelor electrice in partile comune - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si
echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);
Masura 2.4 - Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. Masura se refera la constructia de noi case
individuale in perioada 2016-2020 pentru realizarea cladirii cu consum aproape zero de energie ,,NZEB’’.
Primaria va incuraja aplicarea programului la acordarea autorizatiei de constructie.
Masura 2.5 - Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente. Masura se refera la campanii de
informare pentru incurajarea propietarilor sa realizeze auditul energetic ce le faciliteaza luarea unor masuri
de diminuare a cheltuielilor pentru asigurarea confortului dorit.
Pagina 123 din 149

Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1.A.

cost mediu reabilitare Buget estimat EmisiiCO2 estimate Economia de Emisii Economia de Emisii Economia de Emisii
Proiecte reabilitare blocuri locuinte rezidentiale nr. apartamente arie utila Emisii CO2 estimate
(euro/ap) (euro) dupa reabilitare CO2 anual CO2 2020 CO2 2023
Anul 2017
Proiectul nr. 1 200 12000 5000 1.000.000,00 400 tone CO2/an 240 tone CO2/an 160 tone CO2/an 640 tone CO2/an 960 tone CO2/an
Anul 2018
Proiectul nr. 1 200 12000 5000 1.000.000,00 400 tone CO2/an 240 tone CO2/an 160 tone CO2/an 480 tone CO2/an 800 tone CO2/an
Proiectul nr. 2 300 18000 5000 1.500.000,00 600 tone CO2/an 360 tone CO2/an 240 tone CO2/an 720 tone CO2/an 1.200 tone CO2/an
Anul 2019
Proiectul nr. 2 100 6000 5000 500.000,00 200 tone CO2/an 120 tone CO2/an 80 tone CO2/an 160 tone CO2/an 320 tone CO2/an
Anul 2020
Anul 2021
Proiectul nr. 5 100 6000 5000 500.000,00 200 tone CO2/an 120 tone CO2/an 80 tone CO2/an 160 tone CO2/an
TOTAL interventie reabilitare blocuri 6.000.000,00 2.400,00 1.440,00 960,00 2.320,00 4.240,00
Pagina 124 din 149

4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC

In sectorul iluminat public se estimeaza ca in anul 2023 se vor atinge urmatorii indicatori:
Montarea de surse de iluminat cu LED si senzori de prezenta si crepuscul
Reducerea de emisii de CO2 cu 9.167 tone
Surse de finantare: POR 2014-2020, Fonduri atrase, fonduri private, Ministerul Mediului, Ministerul
Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Programul Casa Verde, buget local.
Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina: Primariei PITESTI (pentru actiunile care se afla in
sfera sa de competenta legala), ANRE, Administratiei Fondului de Mediu.
Masuria se pot implementa prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-2020 privind
investitiile in iluminatul public, in cadrul carora se pot efectua urmatoarele interventii:
Inlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea unor lampi cu
eficienta energetica ridicata, durata mare de viata si asigurarea confortului corespunzator (ex. LED),
inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stalpi, retele, etc.;
Achizitionarea/ instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
Extinderea/ reintregirea sistemului de iluminat public in localitatile urbane;
Utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice etc.);
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului;
4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL

Masura 5.1 - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Pitesti (captare, aductiune, distributie,
contorizare apa).
Masura are in vedere si reducerea pierderilor de apa si a consumurilor energetice.
Masura 5.2 - Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.)
Masura realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare.
Masura 5.3- Modernizare sistem colectare ape pluviale (retea de canalizare etc.)
Masura realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare, dar, in aceeasi
masura, reduce riscul inundatiilor.
4.2.3.2. TRANSPORTUL
Responsabilitatea implementarii masurii: Societati Comerciale, Parteneriat Public Privat. Primaria Pitesti
promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul transportului.
4.2.3.2.1. PARCUL AUTO

Prin modernizarea parcului auto existent la nivelul institutiilor publice aflate in subordinea Primarie Pitesti se
vor putea reduce atat consumurile de combustibil, cat si emisiile de gaze cu efect de sera.
Responsabilitatea implementarii masurii: Primaria Pitesti (pentru actiunile care se afla in sfera sa de
competenta legala).
Pagina 125 din 149

Masura 5.1: Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse.
Masura are in vedere innoirea parcului auto in perioada 2015-2020, in functie de necesitatile primariei.
4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC

Masura 5.2 – Modernizarea si extinderea sistemului de transport in comun
Se intentioneaza depunerea unui proiect prin intermediul caruia sa se realizeze un sistem de transport public
electric. Masura realizata va avea emisii de CO2 la jumatate fata de emisiile existente.
4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL

Sursa de finantare: Fonduri atrase, fonduri proprii. Responsabilitatea implementarii masurii: Societati
Comerciale, Parteneriat Public Privat.
Primaria Pitesti promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul
transportului.
Masura 5.3 - Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea traficului.
Masura are in vedere fluidizarea traficului cu efecte pozitive asupra consumurilor de carburanti.
Masura 5.4 - Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG. Masura are
in vedere reducerea timpilor necesari pentru parcare, cu implicatii pozitive asupra consumului de carburanti.
Masura 5.5 - Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG.
Masura are in vedere incurajarea utilizarii bicicletelor, atat in deplasarea in timpul saptamanii, la programul
de lucru, cat si in zilele nelucratoare.
4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI

Sursa de finantare: Fonduri atrase, buget local, Parteneriat Public Privat.
Responsabilitatea implementarii masurilor revine: Primariei Pitesti (pentru actiunile care se afla in sfera sa de
competenta legala), Administratiei Fondului de Mediu, agentilor privati.
Masura 6.1 - Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului.
Masura are in vedere oprirea proceselor de degradare, protejarea terenurilor si punerea lor in valoare prin
culturi forestiere.
Masura 6.2 - Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi, prin interventii pentru
reutilizarea terenurilor degradate, aflate in paragina si actualizarea “Registrului local al spatiilor verzi”
Masura 6.3 - Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor degradate.
Dezvoltarea unor sisteme de transport urban sustenabil, cu emisii scazute de dioxid de carbon, care
promoveaza un management inteligent al mobilitatii urbane durabile.
Realizarea planului de mobilitate durabila va duce la o abordare mai eficienta a problemelor legate de
transportul de persoane si marfuri, fie el public sau privat.
Pagina 126 din 149

Un asemenea plan vizeaza crearea unui sistem de transport urban care sa asigure:
un acces mai usor al persoanelor la locurile de munca si la furnizorii de servicii;
scaderea timpilor de deplasare si a costurilor de transport;
reducerea poluarii si a consumului de energie;
imbunatatirea sigurantei in trafic.
Realizarea Planului de reutilizare a spatiilor degradate va fi un document de baza pentru a evidentia situatia
terenurilor degradate, istoricul activitatilor desfasurate pe respectivul teren, starea actuala a terenului,
justificarea necestatii reconversiei si refunctionalizarii, utilitatea activitatilor ce se vor desfasura, precum si
prezentarea stucturii care va administra terenurile dupa reconversie.
Masura 6.4 – Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor noi care
respecta cerintele Directivei EcoDesign si performantele energetice conform legislatiei in vigoare. Masura
recomandata este permanenta, necuantificabila.
Masura 6.5 - Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile supuse unor contracte de
vanzare-cumparare. Masura este permanenta, necuantificabila.
4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII

Masurile propuse sunt in preocuparea Primariei Pitesti si anume:
Masura 7.1 - Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A
Masura 7.2 - Achizitionarea de consumabile reciclabile
Masura 7.3 - Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu mediul
4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE

Avand drept scop informarea publicului vizat inca de la primele etape ale PIEE, se va implementa si dezvolta
o campanie de informare-educare, care va fi structurata pe mai multe programe focalizate pe un anumit tip
de public tinta.
Masura 7.4 - COMUNICARE PRIVIND IMPLEMENTAREA PIEE
Actiunile de comunicare dezvoltate prin activitatile de transfer de cunostinte si informare vor fi structurate
atat pe componenta interna (in interiorul autoritatii publice locale), cat si pe cea externa (relationarea
autoritatii publice locale cu publicul vizat), astfel incat sa fie atinse obiectivele specifice ale PIEE si sa se obtina
rezultatele asteptate.
La nivel extern, instrumentele de comunicare de tipul conferintelor, atelierelor de lucru, cele destinate
reprezentantilor mass-media (conferinte de presa, comunicate si articole de presa) si canalele de comunicare
(verbal si non-verbal, scris pe suport hartie si on-line, audio-video) care vor fi utilizate sunt necesare pentru
obtinerea unei reactii pozitive din partea factorilor cheie implicati si a publicului larg asupra caruia
implementarea PIEE va avea impact.
In acest moment, Primaria Pitesti utilizeaza urmatoarele canale pentru comunicarea externa:
o Pagina web proprie a institutiei;
o Conferinte de presa, adresate presei locale;
o Comunicate de presa;
o Afise/brosuri.
Pagina 127 din 149

Pentru comunicarea interna se vor utiliza adresele de e-mail ale angajatilor sau notele interne scrise.
Pentru comunicare cu publicul vizat– beneficiarii directi ai implementarii PIEE, se vor identifica mijloace
specifice de informare a acestora in functie de nivelul de cunoastere si intelegere al acestora si de mijloace de
informae la care au acces.
Sub coordonarea persoanei responsabile pentru monitorizarea implementarii PIEE-ului, se va dezvolta un

proces de comunicare eficient, corect si constant, planul de comunicare fiind permanent monitorizat si
ajustat, daca va fi cazul, pe parcursul derularii.
Informatiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradul de detaliere si transparenta vor fi alese functie de
audienta careia se adreseaza, nivelul de cunoastere, pregatirea profesionala si nivelul de implicare. Mesajele
vor fi clare, echilibrate – prezentand beneficiile asociate PIEE, personalizate pe grupul tinta caruia se
adreseaza.
Luand in considerare cele de mai sus, planul media poate include urmatoarele activitati:
1 x comunicat in presa locala la aprobarea PIEE;
1 x conferinta de presa la lansarea primului proiect de implementare masuri prevazute in PIEE;
1 x macheta publicitara publicata intr-un cotidian de circulatie regionala la lansarea primului
proiect de implementare masuri prevazute in PIEE;
1 x rubrica pe website-ul Primariei unde sa fie publicate comunicatele si informatiile cu referire la
PIEE;
1 x comunicat in presa locala in fazele determinante ale diverselor proiecte de implementare
masuri PIEE;
realizarea de brosuri informative pentru cetateni cu referire la PIEE, diferitele proiecte destinate
implementarii masurilor PIEE.
Campania de informare-educare a publicului larg, activitatile de transfer de cunostinte la nivelul factorilor

interesati, sesiunile de instruire a reprezentantilor Comitetului PIEE se recomanda a fi demarate inca de la
primele etape ale implementarii PIEE. Publicul vizat va fi structurat in 2 mari categorii:
1. INTERN –reprezentat de Coordonator Monitorizare PIEE; Directorii/ managerii de proiect nominalizati
pentru proiectele prin care se vor implementa masurile din cadrul PIEE, alti reprezentanti ai autoritatii
publice locale si a altor institutii publice ce activeaza pe teritoriul municipiului Pitesti;
2. EXTERN - alte parti interesate:
Autoritati la nivel local si national;
Administratia publica judeteana;
Mediul de afaceri;
Mediul academic, invatamant;
Asociatiile profesionale, camere de comert;
ADR (Agentii de dezvoltare regionala);
ADI (Asociatia de dezvoltare intercomunitara);
AOER (Asociatia oraselor energie din Romania);
Publicul larg - beneficiari directi ai rezultatelor PIEE: Comunitatea locala – cetatenii, lideri locali
informali/ lideri de opinie, grupuri ale minoritatilor etnice si religioase, turisti;
Societatea civila – reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale active in domeniul energiei si
al protectie mediului;
Mass-media: presa scrisa, radio si TV.
Pagina 128 din 149

4.3. PROIECTE PRIORITARE
Buget estimat Perioada Departamente reducere

Nr. Interventie Sursa de % reducere
implementa emisii CO2 -
crt propusa EURO finantare implicate emisii CO2
re TONE
1 Reabilitare 6.000.000 POR, 2017-2023, Management energetic 5.200 17%

locuinte PNDL, in etape Investitii fonduri europene
rezidentiale Bugetul
Local Asociatii de proprietari
Fonduri
private
2 Reabilitare 14.908.000 UNDP, 2017-2023 Management energetic 474 9.5%
cladiri publice bugetul Investitii fonduri europene
loca
3 Iluminat public 5.000.0000 POR, 2017-2023 Management energetic 27.327 70%

cu LED Bugetul Investitii fonduri europene
Local
4 Transport 20.000.000 POR, 2018-2023 Management energetic 0 0%

public electric Bugetul Investitii fonduri europene
Local
TOTAL 33.001
Pagina 129 din 149

CENTRALIZAREA INVESTITIILOR PENTRU MASURILE PROPUSE
CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII VALOAREA ESTIMATA (EURO)

CLADIRI PUBLICE 21.242.255,83
Masura 1.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile municipale si etichetarea lor energetica 212.422,56
Masura 1.2 Implementarea unui sistem de management energetic al cladirilor proprii
Masura 1.3 Reabilitarea termica a cladirilor publice. 21.029.833,27
Masura 1.4 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.
Masura 1.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri publice.
CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL 6.000.000,00
Masura 2.1 Reabilitarea termica a blocurilor., inclusiv auditarea energetica a acestora 6.000.000,00
Masura 2.2 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic
Masura 2.3 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale
Masura 2.4 Aplicarea programului national ,,Casa Verde”.
Masura 2.5 Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente
CLADIRI DIN SECTORUL SERVICII 5.245.000,00
Masura 3.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile din sectorul servicii si etichetarea lor energetica 45.000,00
Masura 3.2 Implementarea unui sistem de contorizare inteligenta a energiei electrice si termice, a apei a gazelor natural. 200.000,00
Masura 3.3 Reabilitarea termica a cladirilor din sectorul servicii 5.000.000,00
Masura 3.4 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.
Masura 3.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri din sectorul servicii
ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC 5.000.000,00
Masura 4.1 Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice)
Masura 4.2 Modernizarea si eficientizarea iluminatului public existent 5.000.000,00
ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL -
Masura 5.1 Reabilitarea Sistemului de alimentare cu apa (captare, aductiune, distributie, contorizare apa).
Masura 5.2 Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.)
Masura 5.3 Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.)
TRANSPORT 20.000.000,00
PARCUL AUTO -
Masura 6.1 Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse.
TRANSPORTUL PUBLIC 20.000.000,00
Masura 6.2 Realizarea unui sistem de transport electric 20.000.000,00
TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL -
Masura 6.3 Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea traficului.
Masura 6.4 Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG.
Masura 6.5 Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG.
PLANIFICAREA TERITORIULUI -
Masura 6.6 Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului.
Masura 6.7 Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi
Masura 6.8 Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor degradate.
Masura 6.9 Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor noi
Masura 6.10 Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile reabilitate
ACHIZITII PUBLICE DE SERVICII SI PRODUSE -
Masura 7.1 Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A
Masura 7.2 Achizitionarea de consumabile reciclabile
Masura 7.3 Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu mediul
COMUNICARE, LUCRUL CU CETATENII -
Masura 7.4 Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica
TOTAL GENERAL 57.487.255,83
Pagina 130 din 149

4.4. MIJLOACE FINANCIARE
Finantarea acestor obiective se poate face prin accesarea PROGRAMELOR OPERATIONALE disponibile pentru
perioada de programare 2014-2020, aprobate de catre Comisia Europeana in baza Acordului de Parteneriat
pe care Romania l-a semnat in cursul anului 2014. Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale
si de investitii europene (fonduri ESI):
- Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR);
- Fondul de coeziune (FC);
- Fondul social european (FSE);
- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);
- Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF).
ACORDUL DE PARTENERIAT vizeaza urmatoarele provocari si prioritati:
promovarea competitivitatii si a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii operatorilor
economici si a imbunatatirii atractivitatii regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si a numarului de
absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe si
combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori in zonele
rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat si in sectorul transporturilor, in vederea
sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania si a atractivitatii acestora pentru investitori;
incurajarea utilizarii durabile si eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei energetice,
a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului si a adaptarii la schimbarile
climatice;
consolidarea unei administratii publice moderne si profesioniste prin intermediul unei reforme
sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.
Aceste prioritati se regasesc la nivelul fiecarui Program Operational din cele 5 enumerate mai sus, fiind
transpuse in 10 obiective tematice (strategia Europa 2020). Abordarea acestor obiective tematice se face prin
stabilirea unor prioritati de investitii la nivelul fiecarui program operational, pentru care s-au stabilit bugetele
si indicatorii comuni de cuantificare a gradului de indeplinire a respectivelor obiective.
Pagina 131 din 149

4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU PERIOADA 2014

– 2020
4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE STABILITE PENTRU PERIOADA DE

PROGRAMARE 2014-2020 (ART.9 – REG.CE NR.1303/2013) SI PROGRAMELE OPERATIONALE
DESTINATE ROMANIEI
1. CONSOLIDAREA CERCETARII, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII – POCU, POC, POR
2. IMBUNATATIRE, ACCES SI UTILIZARE SI CRESTEREA CALITATII TIC – POC, POCA
3. IMBUNATATIRE COMPETITIVITATE IMM, A SECTORULUI AGRICOL SI A SECTORULUI PESCUITULUI SI
ACVACULTURII – POCU, POC, POR, PNDR, POPAM
4. SPRIJINIREA TRANZITIEI CATRE O ECONOMIE CU EMISII SCAZUTE DE CARBON IN TOATE SECTOARELE
- POR
5. PROMOVAREA ADAPTARII LA SCHIMBARILE CLIMATICE, PREVENIREA SI GESTIONAREA RISCURILOR –
POIM
6. PROTECTIA MEDIULUI SI PROMOVAREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR - POIM, POR
7. PROMOVAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT DURABILE SI ELIMINAREA BLOCAJELOR DIN CADRUL
INFRASTRUCTURILOR RETELEOR MAJORE - POIM, POR
8. PROMOVAREA SUSTENABILITATII SI CALITATII LOCURILOR DE MUNCA SI SPRIJINIREA MOBILITATII
FORTEI DE MUNCA – POCU, POC
9. PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE, COMBATEREA SARACIEI SI A ORICAREI FORME DE
DISCRIMINARE – POCU, POR
10. INVESTITII IN EDUCATIE, FORMARE SI FORMARE PROFESIONALA PENTRU COMPETENTE SI INVATARE
PE TOT PARCURSUL VIETII – POCU, POC, POR
11. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A AUTORITATILOR PUBLICE SI A PARTILOR INTERESETE
SI O ADMINISTRATIE PUBLICA EFICIENTA - POCA
4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE

IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN PITESTI
Pagina 132 din 149

Avand in vedere obiectivele de investitii propuse, putem vorbi de o impartire a lor pe doua mari categorii de
proiecte, respectiv proiecte de investitii pentru dezvoltarea diferitelor infrastructuri locale si dotarea
corespunzatoare a acestora si, pe de alta parte, dezvoltarea capacitatii resurselor umane locale de a deservi
respectivele infrastructuri.
Din aceasta perspectiva, putem vorbi de o complementaritate ce asigura o abordare integrata a unei investitii
strategice, respectiv crearea / dezvoltarea infrastructurii si pregatirea capitalului uman ce o poate deservi sau
chiar utilizarea ei ca atare, ca baza materiala pentru dezvoltarea/ consolidarea unor servicii dedicate
comunitatii locale.
Principalele surse de finantare pentru cele doua categorii de investitii vor fi Programul Operational Capital
Uman, Programul Operational Infrastructura Mare si Programul Operational Regional.
In cadrul celor trei Programe sunt vizate o serie de obiective tematice din Acordul de Parteneriat, pentru a
caror realizare se vor finanta o serie de proiecte investitionale pe tipologia propusa prin Strategia de
Dezvoltare a Orasului Pitesti pentru perioada 2014-2020.
Pagina 133 din 149

5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE CRESTERE A EFICIENTEI

ENERGETICE
Pentru monitorizarea progresului si rezultatelor obtinute, pe masura ce se vor implementa proiectele propuse
pentru cresterea eficientei energetice, este indicat sa se foloseasca un sistem simplu de evaluare a
rezultatelor, bazat pe acelasi set de indicatori cu cel folosit la stabilirea punctului de pornire.
Comparatiile intre valorile indicatorilor pe masura ce se implementeaza strategia si valorile de pornire arata
in mod obiectiv evolutia obiectivelor propuse.
Principalii parametrii ce vor trebui monitorizati se refera la:

A. Starea obiectivelor inainte si dupa punerea in aplicare a masurilor din Programul de
imbunatatire a eficientei energetice;
B. Cantitatea totala de energie economisita pentru intreaga perioada de punere in aplicare a
programului, precum si proiectiile pentru o anumita perioada de timp, folosind datele din
masuratori reale si previziunile bazate pe rezultatele efective de la masurile puse in aplicare.
Evaluarea programului trebuie sa includa si o comparatie a rezultatelor obtinute pentru fiecare dintre
obiectivele stabilite:
Scaderea costurilor cu energia;
Reducerea emisiilor;
Imbunatatirea calitatii serviciilor energetice etc.
Legislatia in vigoare impune o monitorizare anuala, insa monitorizarea si evaluarea incep de obicei de la primii
pasi ai proiectului si continua dupa finalizarea implementarii masurilor, in scopul stabilirii impactului pe
termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie, mediului si asupra
comportamentului uman.
Pentru descrierea masurilor de eficienta energetica implementate, se va completa tabelul de mai jos.
Tabel 5
Valoarea
Masuri de estimata
Sector Indicator Fonduri Sursa de Perioada de
economie de (calculata) a
consum cantitativ estimate finantare aplicare
energie ( 1) economiei
energetice
Nota: tabelul se actualizeaza anual si se transmite la ANRE pana la 30 septembrie.

Pentru fluidizarea procesului de colectare a datelor, este de dorit ca prin procedurile de lucru disponibile la
nivelul diferitelor servicii/ compartimente din cadrul aparatului administrativ local sa se stipuleze necesitatea
ca in fiecare luna persoana/ persoanele implicate in monitorizarea si evaluarea rezultatelor acestui program
sa primesca facturile transmise de catre diferiti furnizori de energie, pentru a se contoriza nivelul si valoarea
consumurilor energetice pe fiecare obiectiv in parte.
Pagina 134 din 149

Totodata, pentru indicatorii a caror valoare depinde de colectarea unor rezultate ale unor masuratori din
teren, sa se stabilesca la inceputul fiecarui an, odata cu intocmirea Programului Anual de Achizitii, daca este
necesar sa se contracteze servicii de specialitate pentru efectuarea respectivelor masuratori si in ce perioada
se va dori derularea masuratorilor, astfel incat sa se poata dispune de toate datele necesare unei evaluari
corecte a impactului.
In situatia in care se va dori o analiza detaliata pe fiecare sector in parte, pe diferite categorii de interventie,
precum si a sinergiilor create, pentru a putea cuantifica impactul fiecarei interventii, Autoritatea Publica Locala
Pitesti poate apela la o companie specializata pentru efectuarea auditului energetic, astfel incat sa se ofere o
imagine detaliata asupra rezultatelor si necesitatilor suplimentare de interventie.
Se recomanda ca la fiecare actualizare a valorilor indicatorilor monitorizati sa se evalueze si necesitatea

modificarii interventiilor (cantitativa sau calitativa), renuntarea la cele care se dovedesc cu impact
nesemnificativ sau cu costuri mult prea mari fata de rezultatele obtinute in raport cu rezultatele scontate.
Prin urmare, programul de imbunatatire a eficientei energetice reprezinta un material dinamic, ce suporta
imbunatatiri/ ajustari ori de cate ori rezultatele obtinute dovedesc aceasta necesitate, precum si in cazul in
care evolutia tehnologica pe anumite sectoare este de impact crescut si, nu in ultimul rand, ori de cate ori
cadrul legislativ vine si modifica indicatorii/ parametri ce trebuie monitorizati.
Actualizarea Programului de Imbunatatirea a Eficientei Energetice, ca parte componenta a strategiei de

eficienta energetica durabila la nivelul Municipiului Pitesti, va fi in raspunderea autoritatii Publice Locale si nu
presupune obligatoriu, in mod implicit, o remodelare a intregii strategii, tinand cont ca rezultatele dorite pot
ramane aceleasi, dar metodele, procedurile, interventiile se pot modifica.
Pagina 135 din 149

6 ANEXE
ANEXA 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC
NIVEL
ORGANIZARE 1 2 3
Manager energetic Nici unul desemnat Atributii desemnate, dar nu Recunoscut si imputernicit care are sprijinul
imputernicite 20-40% din timp este municipalitatii
alocat energiei
Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadica* Echipa activa ce coordoneaza programe de eficienta
energetica**
Politica Energetica Fara politica energetica Nivel scazut de cunoastere si aplicare Politica organizationala sprijinita la nivel de
municipalitate. Toti angajatii sunt instiintati de
obiective si responsabilitati
Raspundere privind consumul Fara raspundere, fara buget Raspundere sporadica, estimari Principalii consumatori sunt contorizati separat.
de energie folosite in alocarea bugetelor Fiecare entitate are raspundere totala in ceea ce
priveste consumul de energie
PREGATIREA PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Colectare informatii/ dezvoltare Colectare limitata Se verifica facturile la energie/ fara Contorizare, analizare si raportare zilnica
sistem baza de date sistem de baza de date
Exista sistem de baza de date
Documentatie Nu sunt disponibile planuri, Exista anumite documente si Exista documentatie pentru cladire si echipament
manuale, schite pentru cladiri si inregistrari pentru punere in functiune
echipamente
Benchmarking Performanta energetica a Evaluari limitate ale functiilor specifice Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi
sistemelor si echipamentelor nu ale municipalitatilor indicatorii de performanta energetica
sunt evaluate
Evaluare tehnica Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor Analize extinse efectuate in mod regulat de catre o
echipa formata din experti interni si externi
Bune practici Nu au fost identificate Monitorizari rare Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate,
bazelor de date interne si a altor documente
Crearea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Obiective Potential Obiectivele de reducere a Nedefinit. Constientizare mica a Potential definit prin experienta sau evaluari
consumului de energie nu au fost obiectivelor energetice de catre altii in
stabilite afara echipei de energie
Imbunatatirea planurilor Nu este prevazuta imbunatatirea Exista planuri de eficienta energetica Imbunatatirea planurilor stabilite; reflecta evaluarile.
existente de eficienta planurilor existente de eficienta Respectarea deplina cu liniile directoare si obiectivele
energetica energetica organizatiei
Roluri si Resurse Nu sunt abordate sau sunt Sprijin redus din programele Roluri definite si finantari identificate. Program de
abordate sporadic organizatiei sprijin garantat
Integrare analiza energetica Impactul energiei nu este Deciziile cu impact energetic sunt Proiectele/ contractele includ analiza de energie.
considerat considerate numai pe baza de costuri Proiecte energetice evaluate cu alte investitii. Se
reduse aplica durata ciclului de viata in analiza investitiei
Implementarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Planul de comunicare Planul nu este dezvoltat Comunicari periodice pentru proiecte Toate partile interesate sunt abordate in mod regulat
Constientizarea eficientei Nu exista Campanii ocazionale de constientizare Sensibilizare si comunicare. Sprijinirea initiativelor de
energetice a eficientei energetice organizare
Consolidare competente Nu exista Cursuri pentru persoanele cheie Cursuri/ certificari pentru intreg personalul
personal
Gestionarea Contractelor Contractele cu furnizorii de Revizuirea periodica a contractelor cu Exista politica de achizitii eficiente energetic.
utilitati sunt reinnoite automat, furnizorii Revizuirea periodica a contractelor cu furnizorii
fara analiza
Stimulente Nu exista Cunostinte limitate a programelor de Stimulente oferite la nivel regional si national
stimulente
Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Monitorizarea rezultatelor Nu exista Comparatii istorice, raportari sporadice Rezultatele raportate managementului organizational
Revizuirea Planului de Actiune Nu exista Revizuire informala asupra progresului Revizuirea planului este bazata pe rezultate.
Diseminare bune practici
*Se vor stabili atributiile in cadrul unui compartiment specializat in eficienta energetica.
**Se recomanda infiintarea unui compartiment de eficienta energetica care va monitoriza implementarea PIIE.
Pagina 137 din 149

ANEXA 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII
Energie electrica - 2016

Tipul consumatorului
Destinatia consumului UM Total
Casnic Non-casnic
1. populatie MWh 7,035.48 - 7,035.48
2. iluminat public MWh - 7,331.70 7,331.70
3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale,
MWh - 17,719.62 17,719.62
alte cladiri publice, etc)
4. alimentare cu apa* MWh 0.00 0.00
5. transport local de calatori MWh -
6. consum aferent pompajului de energie termica MWh
Gaze naturale - 2016

Casnic Non-casnic
MWh
1. populatie 354.776,03 354.776,03
(mii Nmc)
2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte MWh
26.244,78 26.244,78
cladiri publice, etc) (mii Nmc)
MWh
3. alti consumatori nespecificati 0,00
(mii Nmc)
BIOMASA ( lemne foc, peleti, etc) - 2016

1. populatie mc -
Pagina 138 din 149

2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale,

mc -
alte cladiri publice, etc)
Energie termica (din sistem centralizat) - 2016

Casnic Non-casnic
Gcal
1. populatie 150.402,42 150.402,42
(MWh)
2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte Gcal
9.515,89 9.515,89
cladiri publice, etc) (MWh)
159.918,31
CARBURANTI ( motorina, benzina) - 2016

Destinatia consumului UM motorina benzina
Transport public tone 1.655,04 9,17
Transport alte institutii publice tone 519,67 47,60
Transport privat tone 33.559,45 13.941,25
Pagina 139 din 149

ANEXA 3 – INDICATORI SECTOR REZIDENTIAL
Consum energie electrica - sector casnic
Total suprafață
Total locuințe Populatia Mun. Consum mediu/persoana Total consum casnic Factor conversie CO2 Emisii tone CO2 energie electrica (MWh)
An locuibilă
(numar) Pitesti energie electrica energie electrica
(mp)
2012 65,750.00 3,022,860.00 mp 178,660.00 40.00 kwh/persoana 7,146,400.00 kwh 0.701 5,009.63 tone CO2
Consum energie termica (gaze naturale) - sector casnic

Total suprafață
Total locuințe Populatia Mun. Consum mediu unitar gaze Total consum casnic Factor conversie CO2 Emisii tone CO2 energie termica (MWh)
An locuibilă
(numar) Pitesti naturale (mc/mp/an) gaze naturale
(mp)
2014 41,664.00 1,921,901.72 mp 177,635.00 3.00 mc/mp/an 64,500,943.58 kwh 0.202 13,029.19 tone CO2
Consum energie termica (SACET) - sector casnic

Total suprafață Consum mediu unitar
Total locuințe Populatia Mun. Total consum casnic Factor conversie CO2 Emisii tone CO2 energie termica (MWh)
An locuibilă energie termica
(numar) Pitesti energie termica
(mp) (Gcal/mp/an)
2014 24,428.00 1,126,829.28 mp 177,635.00 0.12 Gcal/mp/an 162,851,019.60 kwh 0.401 65,303.26 tone CO2
Pagina 140 din 149

ANEXA 4 – INDICATORI SECTOR ILUMINAT PUBLIC
Tabel 2. Sistemul de iluminat public

Anul precedent
n-2 n-1 anului curent (2017)
An
2014 2015 n
Indicator
2016
Consum energie
7.238,07 MWh 7.425,32 MWh 7.331,70 MWh
electrica (MWH/an)
Factura energie
3.581,30 lei 3.629,49 lei 3.769,08 lei
electrica (lei/an)
* Datele aferente anului 2016 sunt estimate; valorile finale vor putea fi obtinute dupa primirea de la
furnizorul de energie a facturilor aferente intregului an analizat.
NOTA: Tabelul se va actualiza anual si va include valori din 2 ani precedenti.
Pagina 141 din 149

ANEXA 5 – INDICATORI SECTOR TRANSPORT

Indicatori capacitate si consumuri transport public de calatori:
Nr. mediu de calatori zilnic: 70.000 persoane/zi
Nr. mediu de calatori anual: 25.550.000 persoane/an
Lungime retea: 168,5 km
Nr. trasee: 14
Consum mediu zilnic: 50,5 kwh
Consum mediu pe km: 4 kwh/km
Consum mediu pe calator: 0,7 kwh/persoana
Tabel 5. Sistemul de transport

Mod de calcul (3/4)
Consum de energie Marime raportare
1 2 3 4
Eficienta sistemului
Consumul de energie anual la
Consumul specific de energie la Numar locuitori
0,0096 tep/pers transportul de pasageri
transportul de pasageri (tep/pers)
1.689,49 tep 175.887
Eficienta calatoriei
Consumul anual de energie la
Consumul specific de energie 305,72 tep/pers- pasageri - km
transportul de pasageri
(tep/pers-km) km
1.689,49 tep 5,53 pers/km
Eficienta vehiculului
Consumul specific mediu de Consumul total de energie al
Kilometri parcursi
energie pe tip de vehicul (kep/km) tipului de vehicul
- autobuze, microbuze etc.
- Motorina 0,37 kep/km
1.689.494,10 kep 4.614.285,50 km
- tramvaie, troleibuze
- Energie electrica (tractiune) 0
0,00 kep 0,00 km
Nota: Densitatea urbana = 6.254,87 pers/km2; Nr. Locuitori (2016, cf. date INS): 175.887; Suprafata intravilana: 28,12km2.
Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.
Pagina 142 din 149

Factori conversie combustibl in tone echivalent petrol:

Motorina (tona) = 1,015 tep
Benzina (tona) = 1,05 tep
Pagina 143 din 149

ANEXA 6 – FUNDAMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE
3.1. ETAPELE GENERALE IN FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA

1) Justificarea necesitatii derularii proiectelor de eficienta energetica
2) Stabilirea obiectivelor punctuale ale proiectelor
3) Analiza fezabilitatii proiectelor
4) Analiza de risc a proiectelor
5) Modalitatea de finantare si contractare a furnizorilor pe proiect in scopul indeplinirii obiectivelor
3.2. FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA IN MUNICIPIUL PITESTI
Nr. Interventie
Necesitate Obiective Fezabilitate Riscuri Finantare
crt propusa
Risc financiare: suportarea contributiei
Reabilitare Reducerea emisiilor de gaze proprii a asociatiilor de proprietari
Cresterea emisiilor de Proiectul genereaza beneficii
termica a 650 cu efect de sera POR 2014-2020,
gaze cu efect de sera sociale si de mediu in sensul Riscuri tehnice de proiectare si executie:
de AP3, PI 3.1.
Scaderea costurilor si a cresterii nivelului de trai si al - Aparitia igrasiei in locuinte dupa
1 aprtamente Cresterea costurilor cu
consumurilor de gaze si confortului termic in paralel cu reabilitarea blocurilor Buget local
de locuit din incalzirea locuintelor
energie electrica la nivelul reducerea emisiilor de gaze cu - Desprinderea placilor de fatada
Municipiul Surse private
populatiei efect de sera - Evacuarea corecta a apelor pluviale
Pitesti
pentru a nu eroda fundatia
Risc financiare: suportarea contributiei
proprii din bugetul local pentru
Cresterea emisiilor de Reducerea emisiilor de gaze Proiectul genereaza beneficii manopera aferenta lucrarilor
Modernizare gaze cu efect de sera cu efect de sera sociale si de mediu in sensul POR 2014-2020
Riscuri tehnice de proiectare si executie:
2 si reabilitare cresterii nivelului confortului
Cresterea costurilor Scaderea costurilor si a - Aparitia igrasiei dupa reabilitare Buget local
cladiri publice termic in paralel cu reducerea
energetice consumurilor energetice - Desprinderea placilor de fatada
emisiilor de gaze cu efect de sera
- Evacuarea corecta a apelor pluviale
pentru a nu eroda fundatia
Modernizare
iluminat public Cresterea emisiilor de Reducerea emisiilor de gaze Proiectul genereaza beneficii Risc financiare: suportarea contributiei
prin montarea gaze cu efect de sera cu efect de sera sociale si de mediu in sensul proprii din bugetul local pentru POR 2014-2020
3 manopera aferenta lucrarilor
de corpuri de Cresterea costurilor Scaderea costurilor si a reducerii emisiilor de gaze cu Buget Local
iluminat cu energetice consumurilor energetice efect de sera Riscuri tehnice de proiectare si executie:
LED
Pagina 144 din 149

- calitatea scazuta a corpurilor de

iluminat ceea ce poate conduce la o rata
de inlocuire ridicata
Cresterea emisiilor de Reducerea emisiilor de gaze Proiectul genereaza beneficii

Risc de finantare, respectiv neobtinerea POR 2014-2020,
Transport gaze cu efect de sera cu efect de sera sociale si de mediu in sensul
4 fondurilor nerabursabile pentru AP4, PI 4.1.
public electric Cresterea costurilor Scaderea costurilor si a reducerii emisiilor de gaze cu
finantarea proiectului Buget local
energetice consumurilor energetice efect de sera
Pagina 145 din 149

ANEXA 7 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
Val. estimata a
Masuri de economie de Indicator Fonduri necesare Perioada de
Sector consum economiei de Sursa de finantare
energie cantitativ [lei/euro] aplicare
energie [tep/an]
ILUMINAT PUBLIC
POR 2014-2020,
Rutier Montare corpuri de iluminat cu LED 6000 bucati 2.350 5.000.000 euro 2017-2023
AP. 4
Pietonal
Arhitectural
Peisagistic
Scoli,
licee,
crese,
gradinite
Spitale, dispensare,
policlinici
Cladiri social-culturale
Reabilitarea termica a peretilor exteriori;

• inlocuirea ferestrelor si a usilor
existente, cu tamplarie performanta
energetic;
POR 2014-2020, AP3,
Institutii publice •termo -hidroizolarea terasei/ 60.692,16 mp 381 21.242.256 euro 2017-2023
PI 3.1.B
termoizolarea planseului peste ultimul
nivel;
• izolarea termica a planseului peste
subsol
Pagina 146 din 149

• montare panouri fotovoltaice pe

acoperis
SECTOR REZIDENTIAL
Reabilitarea termica a peretilor exteriori;

• inlocuirea ferestrelor si a usilor
existente, cu tamplarie performanta
energetic;
•termo -hidroizolarea terasei/
Blocuri de 1200 POR 2014-2020, AP3,
termoizolarea planseului peste ultimul 520 6.000.000 euro 2017-2023
locuinte apartamente PI 3.1.A
nivel;
• izolarea termica a planseului peste
subsol
• montare panouri fotovoltaice pe
acoperis
ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA
TRANSPORT IN COMUN
Achizitie autobuze POR 2014-2020, AP4,
Achizitie autobuze electrice Maxim. 30 0 20.000.000 euro 2017-2023
electrice PI 4.1.
COLECTARE DESEURI
UTILIZARE SURSE REGENERABILE
Pagina 147 din 149

ANEXA 8 - SINTEZA EVOLUTIE CONSUMURI ENERGETICE LA NIVELUL CLADIRILOR PUBLICE IN MUNICIPIUL PITESTI
Pagina 148 din 149

ELEMENTE DE CONSUMURI SPECIFICE DE ENERGIE
IDENTIFICARE
2012
Denumirea bunului cf inventarului/ FOLOSINTA
SUPRAFATA UTILA consum electric gaz energie termica alti comb.
(Mwh) (mc) (Gcal) (l)
CLADIRI ADMINISTRATIIVE UAT PITESTI 1.981,06 MWh 457.872,64 mc 2.333,90 Gcal 0,00 l
CLADIRE PRIMARIE 2.633,70 mp 239,80 MWh 0,00 mc 352,00 Gcal 0,00 l
Cladire Centrul national de Informare si Promovare Turistica 52,69 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ARHIVA PRIMARIE PT 505 STR.ANA IPATESCU 66,00 mp 1,51 MWh 0,00 mc 9,00 Gcal 0,00 l
ARHIVA PRIMARIE PT 725 RAHOVEI 327,17 mp 3,80 MWh 0,00 mc 0,60 Gcal 0,00 l
IMOBIL GAVANA III bl.M5A-50.75MP (centru incasari imp si taxe) 50,75 mp 1,45 MWh 0,00 mc 7,28 Gcal 0,00 l
IMOBIL REPUBLICII 214-204.64MP 204,46 mp 1,95 MWh 0,00 mc 8,67 Gcal 0,00 l
ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC PITEŞTI 369,71 MWh 267.754,19 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL 390,00 mp 22,94 MWh 9.911,37 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SECŢIE, ATELIERE REPARAŢII 138,00 mp 276,98 MWh 239.294,03 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 52,00 mp 3,13 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINA ZOOLOGICĂ - SPATII TEHNICO- ADMINISTRATIVE 612,40 mp 45,82 MWh 6.692,85 mc 0,00 Gcal 0,00 l
CIMITIR PRUNDU 210,50 mp 7,60 MWh 3.742,02 mc 0,00 Gcal 0,00 l
CIMITIR GAVANA 122,00 mp 7,06 MWh 3.187,94 mc 0,00 Gcal 0,00 l
CIMITIR SF. GHEORGHE 115,00 mp 6,18 MWh 4.925,99 mc 0,00 Gcal 0,00 l
DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR A MUNICIPIULUI PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE A PATRIMONIULUI MUNICIPIULUI PITEŞTI 1.358,83 MWh 187.886,45 mc 1.956,35 Gcal 0,00 l
SPEP MUNICIPIUL PITESTI 33,03 MWh 5.490,26 mc 11,58 Gcal 0,00 l

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE FOND LOCATIV 88,32 MWh 115.772,29 mc 1.072,92 Gcal 0,00 l
BAZA SPORTIVA SI DE AGREMENT 675,93 MWh 66.623,91 mc 857,13 Gcal 0,00 l
INCINERATOR ECOLOGIC 24,71 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
FANTANI ARTEZIENE 408,21 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
PARCARI, PASAJE SI WC-URI PUBLICE 119,61 MWh 0,00 mc 4,95 Gcal 0,00 l
ATELIER ELECTRIC 9,02 MWh 0,00 mc 9,77 Gcal 0,00 l
SOCOMAR 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
DIRECTIA ASISTENTA SOCIALA 4,03 MWh 2.232,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SEDIU CENTRAL 237,45 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
263,25 mp 1,94 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
”ȘANSE PENTRU TOȚI”
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE „SPERANȚA” 76,50 mp 2,09 MWh 2.232,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE NORD 97,60 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI 17.852,86 MWh 493.337,51 mc 351,11 Gcal 0,00 l
ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, EPURARE – S.C. APĂ CANAL 2000 S.A 15.685,33 MWh 464.817,00 mc 33,30 Gcal 0,00 mc*
IDENTIFICARE
2012
ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT – S.C. TERMO
727,00 mp 52,73 MWh 0,00 mc 76,81 Gcal 0,00 l
CALOR CONFORT S.A.
SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE AL MUNICIPIULUI PITEȘTI - S.C.
1.300,00 mp 105,03 MWh 25.938,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SALUBRITATE 2000 S.A
SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT ÎN COMUN S.C. Publitrans 2000 S.A., 7.501,50 mp 183,25 MWh 0,00 mc 241,00 Gcal 0,00 l
MAGAZINE SI PIETE 1.826,51 MWh 2.582,51 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
ALIMENTARA N. BALCESCU 636,00 mp 0,00 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA ACOPERITA GAV 2.877,65 mp 280,59 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA ACOPERITA TRIVALE 1.943,00 mp 80,81 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA ACOPERITA RAZBOIENI 1.880,00 mp 52,12 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA ACOPERITA PRUNDU 2.651,00 mp 31,57 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
BAZAR GHEORGHE LAZAR 704,00 mp 28,30 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA CEAIR ETAPA I 1.265,93 mp 780,17 MWh 649,43 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ. 2.874,83 mp 267,21 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTI 701,29 mp 19,59 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
BIROURI TG SAPTAMINAL 1.260,00 mp 114,13 MWh 115,25 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 99,36 mp 89,69 MWh 1.632,31 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
CLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C 234,15 mp 0,92 MWh 100,55 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENI 236,58 mp 20,65 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 463,45 mp 6,24 MWh 84,97 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 140,00 mp 54,52 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE - ORDINE SI SECURITATE 12,53 MWh 0,00 mc 45,18 Gcal 0,00 l
POLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PITEŞTI 12,53 MWh 0,00 mc 45,18 Gcal 0,00 l
SEDIU CENTRAL 677,36 mp 12,53 MWh 0,00 mc 36,88 Gcal 0,00 l
BIROUL MANDATE 70,00 mp 0,00 MWh 0,00 mc 8,30 Gcal 0,00 l
AGENȚIA NR. 10 25,62 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
INFRASTRUCTURA CULTURA CULTURA 33,78 MWh 0,00 mc 23,91 Gcal 0,00 l
CENTRUL CULTURAL PITESTI (Casa Cartii) 3.154,39 mp 33,78 MWh 0,00 mc 23,91 Gcal 0,00 l
FILARMONICA PITEŞTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
SPATII DE INVATAMANT 1.928,35 MWh 3.263.021,90 mc 10.645,09 Gcal 0,00 l
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA ISTEȚEL” PITEŞTI 3,16 MWh 0,00 mc 72,12 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBĂ CA ZĂPADA” PITEȘTI 1.593,00 mp 5,25 MWh 5.696,10 mc 367,58 Gcal 0,00 l
IDENTIFICARE
2012
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 „DUMBRAVA MINUNATĂ”
422,00 mp 8,03 MWh 17.642,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
PITEŞTI
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “DUMBRAVA MINUNATĂ” PITEȘTI
(GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 5 PITEŞTI structură a Grădini ței cu 215,83 mp 2,52 MWh 0,00 mc 21,85 Gcal 0,00 l
Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Piteşti)
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI 11,19 MWh 15.040,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 PITEŞTI tructură a Grădiniţei cu
6,17 MWh 9.664,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
Program Prelungit “Primii Paşi” Piteşti
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 7 PITEŞTI structură a Grădiniței cu
3,14 MWh 0,00 mc 16,25 Gcal 0,00 l
Program Prelungit „Primii Paşi” Piteşti
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI 14,76 MWh 24.592,00 mc 173,59 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “RAZĂ DE SOARE” PITEȘTI 25,69 MWh 180.528,59 mc 12,62 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTI 1.500,00 mp 20,70 MWh 27.465,98 mc 938,01 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 17,57 MWh 270.466,06 mc 0,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 5,32 MWh 4.735,00 mc 584,72 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL MAGIC” PITEȘTI 1.097,10 mp 15,14 MWh 2.437,00 mc 211,38 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTI 2.272,00 mp 6,45 MWh 20.610,00 mc 1.862,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “FLOARE DE COLȚ” PITEȘTI 3.653,00 mp 68,18 MWh 70.522,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „CARUSELUL VESELIEI” PITEŞTI structură
2,60 MWh 3.054,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
a Grădiniței cu Program Prelungit „Floare de Colţ” Piteşti
CREȘA SMEUREI si CREȘA POPA ȘAPCĂ 63,49 MWh 477.107,00 mc 225,17 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTI 16,43 MWh 367.732,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MICUL PRINȚ” PITEȘTI 22,87 MWh 17.222,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ADRIAN PĂUNESCU” PITEȘTI 29,18 MWh 0,00 mc 407,72 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU DAVILA” PITEȘTI 2.366,67 mp 12,09 MWh 0,00 mc 367,98 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION PILLAT” PITEȘTI 33,40 MWh 0,00 mc 348,38 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 5.956,00 mp 20,19 MWh 0,00 mc 440,09 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI BASARAB” PITEȘTI 6.899,00 mp 38,60 MWh 0,00 mc 386,73 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 1.813,00 mp 51,72 MWh 0,00 mc 364,82 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” PITEȘTI 5.708,00 mp 38,08 MWh 71.688,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTI 3.743,00 mp 18,88 MWh 0,00 mc 40,25 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NEGRU VODĂ” PITEȘTI 10,29 MWh 0,00 mc 296,58 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 29,81 MWh 326,95 mc 555,23 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTI 1.955,14 mp 18,63 MWh 285.048,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 11,19 MWh 0,00 mc 273,50 Gcal 0,00 l
IDENTIFICARE
2012
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTI 3.265,39 mp 36,31 MWh 258.389,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR ARGHEZI” PITEȘTI 9,42 MWh 0,00 mc 310,75 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR MUȘATESCU” PITEȘTI 2.142,00 mp 19,98 MWh 0,00 mc 204,81 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” PITEȘTI 2.578,00 mp 24,59 MWh 23.365,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION MINULESCU 5.525,00 mp 30,22 MWh 12.831,00 mc 394,27 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 3.300,00 mp 35,20 MWh 12.840,00 mc 326,20 Gcal 0,00 l
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 2.027,00 mp 10,31 MWh 16.115,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” 10.713,46 mp 26,02 MWh 47.744,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” 10.790,74 mp 114,38 MWh 98.909,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 1.040.673,00 mp 31,41 MWh 62.955,22 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL NAȚIONAL „ZINCA GOLESCU” 4.357,53 mp 85,22 MWh 85.470,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 8.595,00 mp 12,07 MWh 0,00 mc 353,69 Gcal 0,00 l
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 5.227,80 mp 56,19 MWh 37.015,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
LICEUL TEORETIC „ION BARBU” 88,68 MWh 83.027,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO” 2.637,14 mp 26,26 MWh 0,00 mc 292,53 Gcal 0,00 l
LICEUL TEOLOGIC „ELIM” 651,00 mp 6,53 MWh 0,00 mc 84,72 Gcal 0,00 l
LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA” 141,98 MWh 118.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” 6.101,00 mp 65,21 MWh 59.268,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” 9.215,05 mp 130,45 MWh 133.276,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” 5.907,00 mp 40,08 MWh 92.197,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU” 11.728,00 mp 115,10 MWh 127.424,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l
COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA” 132,22 MWh 23.135,00 mc 711,54 Gcal 0,00 l
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU” 59,84 MWh 99.385,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
BAZE SPORTIVE SI DE AGREMENT 29,26 MWh 0,00 mc 184,61 Gcal 0,00 l
SPORT CLUB MUNICIPAL PITEȘTI 563,25 mp 29,26 MWh 0,00 mc 184,61 Gcal 0,00 l
ILUMINAT PUBLIC 7.467,17 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l
* In cazul S.C. APA CANAL 2000 S.A., alti combustibili sunt reprezentati de consum de biogaz. In prelucarea datelor, acest consum a fost asimilat consumului de gaze naturale, fiind aplicat un factor de
de 0,52 mc biogaz/ 1 mc gaz.
apa
(mc)
CLADIRI ADMINISTRATIIVE UAT PITESTI 325.749,45 mc
CLADIRE PRIMARIE 1.451,00 mc
Cladire Centrul national de Informare si Promovare Turistica 0,00 mc
ARHIVA PRIMARIE PT 505 STR.ANA IPATESCU 46,00 mc
ARHIVA PRIMARIE PT 725 RAHOVEI 38,00 mc
IMOBIL GAVANA III bl.M5A-50.75MP (centru incasari imp si taxe) 43,00 mc
IMOBIL REPUBLICII 214-204.64MP 39,00 mc
ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC PITEŞTI 29.783,10 mc
SEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL 5.008,05 mc
SECŢIE, ATELIERE REPARAŢII 6.181,61 mc
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 16.615,42 mc
GRĂDINA ZOOLOGICĂ - SPATII TEHNICO- ADMINISTRATIVE 1.978,01 mc
CIMITIR PRUNDU 0,00 mc
CIMITIR GAVANA 0,00 mc
CIMITIR SF. GHEORGHE 0,00 mc
DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR A MUNICIPIULUI PITEȘTI 0,00 mc
SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE A PATRIMONIULUI MUNICIPIULUI PITEŞTI 293.999,35 mc
SPEP MUNICIPIUL PITESTI 156,68 mc

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE FOND LOCATIV 57.933,05 mc
BAZA SPORTIVA SI DE AGREMENT 141.749,79 mc
INCINERATOR ECOLOGIC 342,00 mc
FANTANI ARTEZIENE 89.830,00 mc
PARCARI, PASAJE SI WC-URI PUBLICE 3.694,47 mc
ATELIER ELECTRIC 293,36 mc
SOCOMAR 0,00 mc
DIRECTIA ASISTENTA SOCIALA 350,00 mc
SEDIU CENTRAL 0,00 mc
71,00 mc
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE „SPERANȚA” 276,00 mc
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE NORD 3,00 mc
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI 554.594,93 mc
ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, EPURARE – S.C. APĂ CANAL 2000 S.A 510.594,00 mc
apa
(mc)
501,00 mc
CALOR CONFORT S.A.
820,00 mc
SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT ÎN COMUN S.C. Publitrans 2000 S.A., 3.601,00 mc
MAGAZINE SI PIETE 39.078,93 mc
ALIMENTARA N. BALCESCU 0,00 mc
PIATA ACOPERITA GAV 5.590,00 mc
PIATA ACOPERITA TRIVALE 5.032,00 mc
PIATA ACOPERITA RAZBOIENI 1.298,00 mc
PIATA ACOPERITA PRUNDU 2.632,00 mc
BAZAR GHEORGHE LAZAR 0,00 mc
PIATA CEAIR ETAPA I 9.269,00 mc
PIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ. 4.001,00 mc
COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTI 0,00 mc
BIROURI TG SAPTAMINAL 1.289,00 mc
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 0,00 mc
CLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C 8.766,00 mc
CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENI 0,00 mc
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 484,00 mc
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 717,93 mc
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE - ORDINE SI SECURITATE 0,00 mc
POLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PITEŞTI 0,00 mc
SEDIU CENTRAL 0,00 mc
BIROUL MANDATE 0,00 mc
AGENȚIA NR. 10 0,00 mc
INFRASTRUCTURA CULTURA CULTURA 271,94 mc
CENTRUL CULTURAL PITESTI (Casa Cartii) 271,94 mc
FILARMONICA PITEŞTI 0,00 mc
SPATII DE INVATAMANT 115.459,99 mc
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA ISTEȚEL” PITEŞTI 210,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBĂ CA ZĂPADA” PITEȘTI 1.698,00 mc
apa
(mc)
484,00 mc
PITEŞTI
(GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 5 PITEŞTI structură a Grădini ței cu 198,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI 784,00 mc
350,00 mc
150,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI 1.526,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “RAZĂ DE SOARE” PITEȘTI 1.282,24 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTI 1.701,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 934,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 1.485,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL MAGIC” PITEȘTI 4.881,98 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTI 1.306,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “FLOARE DE COLȚ” PITEȘTI 2.409,00 mc
67,00 mc
CREȘA SMEUREI si CREȘA POPA ȘAPCĂ 2.421,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTI 2.825,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MICUL PRINȚ” PITEȘTI 5.198,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ADRIAN PĂUNESCU” PITEȘTI 2.618,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU DAVILA” PITEȘTI 1.088,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION PILLAT” PITEȘTI 988,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 1.063,62 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI BASARAB” PITEȘTI 2.160,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 2.912,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” PITEȘTI 4.514,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTI 1.791,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NEGRU VODĂ” PITEȘTI 780,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 2.779,81 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTI 907,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 722,00 mc
apa
(mc)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTI 911,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR ARGHEZI” PITEȘTI 626,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR MUȘATESCU” PITEȘTI 344,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” PITEȘTI 705,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION MINULESCU 1.617,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 763,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 429,00 mc
COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” 1.839,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” 2.209,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 881,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „ZINCA GOLESCU” 1.227,00 mc
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 1.661,00 mc
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 1.348,00 mc
LICEUL TEORETIC „ION BARBU” 6.430,00 mc
LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO” 2.106,00 mc
LICEUL TEOLOGIC „ELIM” 473,34 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA” 11.256,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” 3.284,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” 4.875,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” 3.600,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU” 4.946,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA” 10.683,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU” 1.013,00 mc
BAZE SPORTIVE SI DE AGREMENT 600,00 mc
SPORT CLUB MUNICIPAL PITEȘTI 600,00 mc
ILUMINAT PUBLIC 0,00 mc
unt reprezentati de consum de biogaz. In prelucarea datelor,

* In acest
cazul S.C.
consum
APA aCANAL
fost asimilat
2000 S.A.,
consumului
alti combustibili
de gaze sunt
naturale,
reprezentati
fiind aplicat
de consum
un factor
dede
biogaz.
conversie
In prelucarea datelor, acest consum a fost asimilat consum
CONSUMURI SPECIFICE DE ENERGIE
2013
consum electric energie termica
gaz (mc) alti comb. apa (mc)
(Mwh) (Gcal)
CLADIRI ADMINISTRATIIVE UAT PITESTI 2.454,16 MWh 784.359,01 mc 1.520,88 Gcal 0,00 l 348.110,85 mc
CLADIRE PRIMARIE 265,04 MWh 0,00 mc 307,00 Gcal 0,00 l 1.496,00 mc
Cladire Centrul national de Informare si Promovare Turistica 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
ARHIVA PRIMARIE PT 505 STR.ANA IPATESCU 2,38 MWh 0,00 mc 7,40 Gcal 0,00 l 48,00 mc
ARHIVA PRIMARIE PT 725 RAHOVEI 2,85 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 34,00 mc
IMOBIL GAVANA III bl.M5A-50.75MP (centru incasari imp si taxe) 2,52 MWh 0,00 mc 4,00 Gcal 0,00 l 45,00 mc
IMOBIL REPUBLICII 214-204.64MP 2,73 MWh 0,00 mc 4,50 Gcal 0,00 l 49,00 mc
ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC PITEŞTI 251,31 MWh 347.105,39 mc 0,00 Gcal 0,00 l 115.547,97 mc
SEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL 15,28 MWh 13.593,36 mc 0,00 Gcal 0,00 l 21.437,36 mc
SECŢIE, ATELIERE REPARAŢII 192,12 MWh 310.858,01 mc 0,00 Gcal 0,00 l 24.723,58 mc
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 1,74 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 60.987,13 mc
GRĂDINA ZOOLOGICĂ - SPATII TEHNICO- ADMINISTRATIVE 32,11 MWh 9.006,14 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.399,90 mc
CIMITIR PRUNDU 2,99 MWh 3.746,11 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CIMITIR GAVANA 3,88 MWh 4.734,50 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CIMITIR SF. GHEORGHE 3,18 MWh 5.167,27 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR A MUNICIPIULUI PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE A PATRIMONIULUI MUNICIPIULUI PITEŞTI 1.918,39 MWh 431.723,62 mc 1.197,98 Gcal 0,00 l 230.360,88 mc
SPEP MUNICIPIUL PITESTI 101,99 MWh 3.761,30 mc 22,67 Gcal 0,00 l 1.208,38 mc
SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE FOND LOCATIV 79,08 MWh 91.034,99 mc 1.159,15 Gcal 0,00 l 52.922,66 mc
BAZA SPORTIVA SI DE AGREMENT 1.248,93 MWh 329.347,31 mc 0,00 Gcal 0,00 l 138.273,19 mc
INCINERATOR ECOLOGIC 21,11 MWh 7.580,01 mc 0,00 Gcal 0,00 l 744,22 mc
FANTANI ARTEZIENE 384,32 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 27.554,80 mc
PARCARI, PASAJE SI WC-URI PUBLICE 58,80 MWh 0,00 mc 2,35 Gcal 0,00 l 5.773,67 mc
ATELIER ELECTRIC 24,16 MWh 0,00 mc 13,81 Gcal 0,00 l 133,96 mc
SOCOMAR 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.750,00 mc
DIRECTIA ASISTENTA SOCIALA 8,94 MWh 5.530,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 530,00 mc
SEDIU CENTRAL 2,52 MWh 1.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8,00 mc
2,12 MWh 585,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 71,00 mc
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE „SPERANȚA” 2,03 MWh 1.548,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 179,00 mc
ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE NORD 2,27 MWh 2.297,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 272,00 mc
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI 16.442,55 MWh 2.018.458,45 mc 390,74 Gcal 37.462,00 l 359.789,50 mc
ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, EPURARE – S.C. APĂ CANAL 2000 S.A 14.582,88 MWh 457.733,00 mc 53,78 Gcal 37.462,00 mc* 379.028,00 mc
2013
(Mwh) (Gcal)
37,51 MWh 0,00 mc 104,96 Gcal 0,00 l 423,50 mc
CALOR CONFORT S.A.
47,53 MWh 29.071,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.557,00 mc
SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT ÎN COMUN S.C. Publitrans 2000 S.A., 179,22 MWh 0,00 mc 232,00 Gcal 0,00 l 6.601,00 mc
MAGAZINE SI PIETE 1.595,40 MWh 1.531.654,45 MWh 0,00 Gcal 0,00 l -27.820,00 mc
ALIMENTARA N. BALCESCU 0,00 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
PIATA ACOPERITA GAV 271,51 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.396,00 mc
PIATA ACOPERITA TRIVALE 91,70 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.145,00 mc
PIATA ACOPERITA RAZBOIENI 53,94 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.210,00 mc
PIATA ACOPERITA PRUNDU 64,76 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.104,00 mc
BAZAR GHEORGHE LAZAR 31,12 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
PIATA CEAIR ETAPA I 610,46 MWh 452.461,10 KWh 0,00 Gcal 0,00 l -50.699,00 mc
PIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ. 219,38 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.880,00 mc
COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTI 12,88 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
BIROURI TG SAPTAMINAL 113,81 MWh 72.868,13 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.268,00 mc
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 50,41 MWh 862.871,99 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C 1,10 MWh 56.795,42 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.477,00 mc
CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENI 22,11 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 9,68 MWh 86.657,81 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 978,00 mc
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 42,53 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 421,00 mc
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE - ORDINE SI SECURITATE 13,40 MWh 0,00 mc 28,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc
POLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PITEŞTI 13,40 MWh 0,00 mc 28,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc
SEDIU CENTRAL 13,40 MWh 0,00 mc 23,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc
BIROUL MANDATE 0,00 MWh 0,00 mc 5,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
AGENȚIA NR. 10 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
INFRASTRUCTURA CULTURA CULTURA 55,18 MWh 0,00 mc 23,74 Gcal 0,00 l 356,42 mc
CENTRUL CULTURAL PITESTI (Casa Cartii) 28,45 MWh 0,00 mc 23,74 Gcal 0,00 l 356,42 mc
FILARMONICA PITEŞTI 26,73 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
SPATII DE INVATAMANT 1.887,60 MWh 2.452.958,88 mc 7.254,89 Gcal 1,92 l 105.053,23 mc
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA ISTEȚEL” PITEŞTI 3,94 MWh 0,00 mc 74,76 Gcal 0,00 l 224,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBĂ CA ZĂPADA” PITEȘTI 3,13 MWh 6.090,80 mc 314,18 Gcal 0,00 l 2.576,10 mc
2013
(Mwh) (Gcal)
8,52 MWh 18.230,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 475,00 mc
PITEŞTI
(GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 5 PITEŞTI structură a Grădini ței cu 3,33 MWh 0,00 mc 34,76 Gcal 0,00 l 169,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI 8,52 MWh 13.901,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 853,00 mc
5,44 MWh 9.079,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 273,00 mc
1,78 MWh 0,00 mc 21,38 Gcal 0,00 l 298,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI 13,76 MWh 11.228,00 mc 160,89 Gcal 0,00 l 1.315,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “RAZĂ DE SOARE” PITEȘTI 24,63 MWh 15.966,00 mc 17,26 Gcal 0,00 l 716,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTI 22,19 MWh 21.603,08 mc 218,07 Gcal 0,00 l 1.824,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 56,87 MWh 68.459,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.162,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 6,21 MWh 4.443,00 mc 666,73 Gcal 0,00 l 0,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL MAGIC” PITEȘTI 19,65 MWh 3.492,00 mc 310,02 Gcal 0,00 l 1.897,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTI 8,50 MWh 22.160,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.356,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “FLOARE DE COLȚ” PITEȘTI 86,78 MWh 54.306,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.640,92 mc
2,32 MWh 2.665,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 54,00 mc
CREȘA SMEUREI si CREȘA POPA ȘAPCĂ 43,48 MWh 471.891,80 mc 164,15 Gcal 0,00 l 2.027,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTI 8,98 MWh 44.271,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.444,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MICUL PRINȚ” PITEȘTI 7,07 MWh 39.779,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.397,03 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ADRIAN PĂUNESCU” PITEȘTI 30,11 MWh 0,00 mc 351,09 Gcal 0,00 l 2.646,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU DAVILA” PITEȘTI 23,74 MWh 0,00 mc 342,86 Gcal 0,00 l 1.633,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION PILLAT” PITEȘTI 33,76 MWh 0,00 mc 382,75 Gcal 0,00 l 1.200,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 11,44 MWh 0,00 mc 364,44 Gcal 0,00 l 1.198,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI BASARAB” PITEȘTI 37,38 MWh 0,00 mc 313,63 Gcal 0,00 l 2.045,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 22,44 MWh 0,00 mc 472,71 Gcal 0,00 l 1.885,08 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” PITEȘTI 40,04 MWh 80.243,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.516,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTI 20,30 MWh 0,00 mc 24,18 Gcal 0,00 l 705,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NEGRU VODĂ” PITEȘTI 11,41 MWh 0,00 mc 256,70 Gcal 0,00 l 703,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 27,27 MWh 2.531,57 mc 348,96 Gcal 0,00 l 1.064,38 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTI 16,07 MWh 353.227,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.013,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 14,44 MWh 0,00 mc 262,98 Gcal 0,00 l 1.094,00 mc
2013
(Mwh) (Gcal)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTI 52,62 MWh 40.681,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 656,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR ARGHEZI” PITEȘTI 8,00 MWh 0,00 mc 291,69 Gcal 0,00 l 654,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR MUȘATESCU” PITEȘTI 11,32 MWh 0,00 mc 130,30 Gcal 0,00 l 260,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” PITEȘTI 24,17 MWh 22.980,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 661,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION MINULESCU 20,53 MWh 12.321,00 mc 371,92 Gcal 0,00 l 2.315,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 21,11 MWh 18.742,00 mc 242,34 Gcal 0,00 l 876,80 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 9,46 MWh 15.890,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 431,00 mc
COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” 77,75 MWh 45.980,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.734,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” 87,07 MWh 99.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.905,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 75,19 MWh 186.581,84 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.781,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „ZINCA GOLESCU” 31,03 MWh 53.678,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.650,00 mc
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 12,97 MWh 0,00 mc 154,83 Gcal 0,00 l 1.108,00 mc
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 68,18 MWh 41.358,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.310,00 mc
LICEUL TEORETIC „ION BARBU” 84,00 MWh 54.275,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.863,00 mc
LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO” 26,26 MWh 0,00 mc 316,27 Gcal 0,00 l 2.197,92 mc
LICEUL TEOLOGIC „ELIM” 6,79 MWh 0,00 mc 114,73 Gcal 0,00 l 241,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA” 148,08 MWh 132.469,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 7.426,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” 46,68 MWh 55.042,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.908,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” 144,36 MWh 115.469,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.848,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” 40,66 MWh 86.945,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.950,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU” 80,42 MWh 121.481,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 4.665,00 mc
COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA” 136,19 MWh 39.632,79 mc 530,33 Gcal 1,92 l 4.502,00 mc
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU” 51,27 MWh 66.767,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 707,00 mc
BAZE SPORTIVE SI DE AGREMENT 24,15 MWh 0,00 mc 177,69 Gcal 0,00 l 748,00 mc
SPORT CLUB MUNICIPAL PITEȘTI 24,15 MWh 0,00 mc 177,69 Gcal 0,00 l 748,00 mc
ILUMINAT PUBLIC 8.401,06 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
* In cazul S.C. APA CANAL 2000 S.A., alti combustibili sunt reprezentati de consum de biogaz. In prelucarea datelor, acest consum a fost asimilat consumului de gaze naturale, fiind aplicat un facto
2014
(Mwh) (Gcal)
SEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
SECŢIE, ATELIERE REPARAŢII 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 6,31 MWh 1.427,08 mc 0,00 Gcal 0,00 l 34.177,67 mc
2,03 MWh 2.640,00 mc 0,00 Gcal 117,00 l 70,00 mc
INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI 14.174,89 MWh 300.040,75 mc 538,37 Gcal 247.555,00 l 294.682,40 mc
2014
(Mwh) (Gcal)
43,35 MWh 0,00 mc 104,70 Gcal 0,00 l 456,00 mc
CALOR CONFORT S.A.
83,48 MWh 19.896,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.348,00 mc
MAGAZINE SI PIETE 1.536,40 MWh 569,75 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 28.686,00 mc
ALIMENTARA N. BALCESCU 0,04 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
PIATA ACOPERITA GAV 264,82 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.524,00 mc
PIATA ACOPERITA TRIVALE 99,73 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.364,00 mc
PIATA ACOPERITA RAZBOIENI 47,23 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.502,00 mc
PIATA ACOPERITA PRUNDU 21,24 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.858,00 mc
BAZAR GHEORGHE LAZAR 33,86 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
PIATA CEAIR ETAPA I 577,46 MWh 365,51 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 7.363,00 mc
PIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ. 182,89 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.698,00 mc
COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTI 14,35 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
BIROURI TG SAPTAMINAL 126,68 MWh 64,83 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.050,00 mc
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 95,54 MWh 43,60 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C 1,22 MWh 46,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 6.346,00 mc
CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENI 20,98 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 1,06 MWh 49,81 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 593,00 mc
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 49,32 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 388,00 mc
2014
(Mwh) (Gcal)
10,21 MWh 22.791,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 486,00 mc
PITEŞTI
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI 13,84 MWh 12.482,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.013,00 mc
3,75 MWh 7.197,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 258,00 mc
8,06 MWh 0,00 mc 25,96 Gcal 0,00 l 1.236,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTI 14,72 MWh 3.378,00 mc 1.031,70 Gcal 0,00 l 1.492,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 13,89 MWh 24.257,00 mc 66,00 Gcal 0,00 l 909,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 3,08 MWh 3.610,00 mc 223,04 Gcal 0,00 l 1.487,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTI 8,51 MWh 20.991,00 mc 1.169,00 Gcal 0,00 l 1.356,00 mc
0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 40,65 MWh 0,00 mc 488,84 Gcal 0,00 l 1.830,42 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 64,81 MWh 0,00 mc 433,57 Gcal 0,00 l 702,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 25,08 MWh 3.199,81 mc 438,54 Gcal 0,00 l 910,98 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTI 14,64 MWh 305.562,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 616,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 11,23 MWh 0,00 mc 307,50 Gcal 0,00 l 912,00 mc
2014
(Mwh) (Gcal)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 18,17 MWh 5.870,00 mc 288,90 Gcal 0,00 l 2.054,60 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 108,22 MWh 130.498,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.380,00 mc
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 8,10 MWh 0,00 mc 179,40 Gcal 0,00 l 914,75 mc
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 61,27 MWh 35.584,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 972,00 mc
2015
(Mwh) (Gcal)
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 6,88 MWh 1.716,66 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
SPEP MUNICIPIUL PITESTI 135,48 MWh 206,00 mc 57,17 Gcal 0,00 l 26.138,26 mc
INCINERATOR ECOLOGIC 40,33 MWh 22.279,67 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.099,77 mc
1,98 MWh 2.382,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 70,00 mc
2015
(Mwh) (Gcal)
32,77 MWh 0,00 mc 117,84 Gcal 0,00 l 319,00 mc
CALOR CONFORT S.A.
78,19 MWh 23.331,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.260,00 mc
MAGAZINE SI PIETE 1.652,76 MWh 4.597,31 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 23.626,80 mc
PIATA CEAIR ETAPA I 593,74 MWh 2.270,37 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.043,00 mc
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 88,80 MWh 1.170,04 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 15,24 MWh 69,74 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.064,00 mc
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 57,22 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.039,00 mc
2015
(Mwh) (Gcal)
10,21 MWh 11.004,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 667,00 mc
PITEŞTI
3,15 MWh 6.553,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 222,00 mc
0,98 MWh 0,00 mc 31,99 Gcal 0,00 l 769,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 8,67 MWh 15.182,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 571,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 2,13 MWh 2.872,00 mc 177,40 Gcal 0,00 l 661,00 mc
0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 33,96 MWh 0,00 mc 1.307,43 Gcal 0,00 l 2.053,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 41,58 MWh 0,00 mc 494,93 Gcal 0,00 l 571,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 15,03 MWh 1.243,29 mc 353,18 Gcal 0,00 l 346,26 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 10,95 MWh 0,00 mc 277,63 Gcal 0,00 l 697,00 mc
2015
(Mwh) (Gcal)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 19,55 MWh 10.906,00 mc 319,19 Gcal 0,00 l 1.118,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 89,28 MWh 191.993,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 744,00 mc
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 11,26 MWh 0,00 mc 97,85 Gcal 0,00 l 1.324,00 mc
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 60,96 MWh 46.816,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 981,00 mc
* In cazul S.C. APA CANAL 2000 S.A., alti combustibili sunt reprezentati de consum de biogaz. In prelucarea datelor, acest consum a fost asimilat consumului de gaze naturale, fiind aplicat un factor
2016
(Mwh) (Gcal)
ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 17,24 MWh 4.667,18 mc 0,00 Gcal 0,00 l 28.770,36 mc
1,98 MWh 2.324,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 72,00 mc
2016
(Mwh) (Gcal)
34,38 MWh 0,00 mc 114,72 Gcal 0,00 l 981,00 mc
CALOR CONFORT S.A.
64,33 MWh 23.291,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.047,80 mc
MAGAZINE SI PIETE 1.596,31 MWh 676,28 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 23.263,00 mc
PIATA CEAIR ETAPA I 541,80 MWh 398,06 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.239,00 mc
CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 82,72 MWh 43,46 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 10,92 MWh 99,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l -156,00 mc
PIATA TRAIAN (PERGOLA) 57,56 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.151,00 mc
2016
(Mwh) (Gcal)
15,14 MWh 11.996,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 841,00 mc
PITEŞTI
3,05 MWh 5.941,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 219,00 mc
1,02 MWh 0,00 mc 28,09 Gcal 0,00 l 897,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI 2,95 MWh 595,00 mc 42,36 Gcal 0,00 l 304,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTI 6,55 MWh 16.421,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 804,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 33,37 MWh 6,27 MWh 1.550,21 Gcal 0,00 l 3.158,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 44,01 MWh 0,00 mc 492,98 Gcal 0,00 l 1.090,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTI 25,60 MWh 0,00 mc 32,58 Gcal 0,00 l 1.258,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 11,56 MWh 0,00 mc 310,57 Gcal 0,00 l 1.005,00 mc
2016
(Mwh) (Gcal)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTI 12,32 MWh 26.062,71 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.700,00 mc
ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 17,59 MWh 14.691,00 mc 342,04 Gcal 0,00 l 792,00 mc
COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 129,25 MWh 50.174,41 mc 0,00 Gcal 0,00 l 884,95 mc
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 20,99 MWh 16.011,00 mc 7,57 Gcal 0,00 l 1.215,97 mc
LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 79,17 MWh 135.245,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.560,00 mc

Program Imbunatatire A Eficientei Energetice Pitesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Imbunatatire A Eficientei Energetice Pitesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14.03.

GREEN BUSINESS S.R.L.

Pagină 1 din 149

Pagină 2 din 149

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII ................................................................ 121

Pagină 3 din 149

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA ENERGETICA,

Plecand de la aceste considerente, interventiile strategice locale asigura componenta de DURABILITATE a

Pagină 4 din 149

Pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania, urmarind elementele complementare ce asigura

Pagină 5 din 149

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

Pagină 6 din 149

corelare si o coordonare a interventiilor si o coordonare, in vederea atingerii anumitor indicatori propusi

Pagină 7 din 149

1.1. CADRUL LEGISLATIV

Pagină 8 din 149

Pagină 9 din 149

In mod prioritar, programul finanteaza:

Pagină 10 din 149

Plecand de la aceste considerente, in cadrul contractului avand ca obiect elaborarea „Programului de

1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO 2 PENTRU MUNICIPIUL PITESTI

Schimbarile Climatice (cresterea temperaturii, modificarile pe scara a precipitatiilor, scaderea rezervelor de

Acest lucru asigura:

Pagină 12 din 149

Conform prezentului Program de Imbunatatire a Eficientei Energetice in Municipiul Pitesti, principalele

Pagină 13 din 149

2. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI PITESTI

2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII

2.1.1. REPERE GEOGRAFICE

Coordonatele geografice corepunzatoare asezarii sunt:

Altitudinea inregistreaza urmatoarele valori:

Principalele axe de legatura rutiere si feroviare sunt:

Pagină 14 din 149

Bucuresti – Pitesti - Piatra Olt si Costesti - Rosiorii de Vede

Orasele importante cele mai apropiate sunt:

2.1.2. ISTORICUL ASEZARII

Fig. 1 . Orasul Pitesti pe o harta tiparita in anul 1718 de Constantin Cantacuzino

Pagină 15 din 149

Fig. 2 Harta Pitesti 1885

Dezvoltarea economica ascendenta a orasului continua in perioadele interbelica si postbelica, Pitestiul

Pagină 16 din 149

Pagină 17 din 149

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL

2.2.3. FUNCTIILE URBANE ALE MUNICIPIULUI PITESTI

Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic, orasul are doua

b) componenta demografica socio-economica, care consta in grupurile de populatie si activitatile economice,

Pagină 18 din 149

Matricea structurii urbane

Fig. 3 Matricea structurii urbane

Principalele functii urbane ale unui oras sunt:

Pagină 19 din 149

Ca tipuri functionale de orase se disting:

Orasele se grupeaza si dupa marimea lor demografica:

Pagină 20 din 149

Functiile Municipiului Pitesti:

Pagină 21 din 149

2.2.4. SUPRAFATA TERITORIULUI

Pagină 22 din 149

1. Zona Prundu – Municipiul Pitesti

2. Zona Garii si Centru – Municipiul Pitesti

Pagină 23 din 149

3. Zona Craiovei si Razboieni – Municipiul Pitesti