Plan Judetean Pentru Gestionare Deseuril

PLAN JUDETEAN PENTRU GESTIONAREA
DESEURILOR
JUDETUL NEAMT
Iulie 2003
CUPRINS
1.0 PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI............................................................................................2

1.1 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI NEAMT................................................................2
1.1.1 Suprafata..............................................................................................................................................2
1.1.2 Caracterizarea geografica...................................................................................................................3
1.2 DATA PRIVIND ASEZARILE UMANE..................................................................................................7
1.3 EVOLUTIA POPULATIEIJUDETULUI IN ULTIMII SASE ANI..........................................................8
1.4 UTILITATI................................................................................................................................................9
1.4.1 Situatia actuala privind modul de alimentare cu apa..........................................................................9
1.4.2 Situation existenta privind racordarea populatiei la sisteme de canalizare cu instalatii de epurare. .9
1.4.3 Sisteme de incalzire............................................................................................................................10
1.5 ASPECTE ECONOMICE.......................................................................................................................11
1.5.1 Balanta fortei de munca aferenta judetului Neamt in 2000................................................................11
1.5.2 Rata somajului (%) in judetul Neamt in ultimii 7 ani (1995-2001)....................................................11
1.5.3 Structura economica...........................................................................................................................12
2.0 SITUATIA ACTUALA A GESTIONARII DESEURILOR....................................................................14
2.1 GESTIONAREA DESEURILOR URBANE..........................................................................................15
2.1.1 Evolutia cantitatilor de deseuri (m3) generate in perioada 1995 si 2001, pe tipuri de deseuri si
origini 15
2.1.2 Compozitia medie a deseurilor...........................................................................................................17
2.2 GESTIONAREA DESEURILOR............................................................................................................18
2.2.1 Agenti de salubritate...........................................................................................................................18
2.2.2 Dotarea agentilor de salubritate cu recipienti pentru colectarea deseurilor.....................................19
2.2.3 Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor........................................................20
2.2.4 Frecventa de colectare........................................................................................................................21
2.2.5 Regimul taxelor – in judetul Neamt nu se percep taxe de salubritate................................................22
2.2.6 Agentii de colectare/reciclare.............................................................................................................22
2.2.7 Cantitati de deseuri colectate selectiv................................................................................................22
2.2.8 Tratarea deseurilor urbane................................................................................................................23
2.2.9 Eliminarea deseurilor.........................................................................................................................23
2.3 COSTURILE GOSPODARIRII DESEURILOR MUNICIPALE / ORASENESTI / COMUNALE......26
2.4 EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE SI CONCLUZII.......................................................................27
3.0 SITUATIA EXISTENTA IN GESTIONAREA DESEURILOR INDUSTRIALE................................31
3.1 INTRODUCERE.....................................................................................................................................31
3.2 EVOLUTIA CANTITATILOR DE DESEURI INDUSTRIALE IN JUDETUL NEAMT.....................31
3.3 DEPOZITE DE DESEURI INDUSTRIALE...........................................................................................36
3.4 INCINERAREA DESEURILOR INDUSTRIALE.................................................................................37
3.5 EVALUAREA SI CONCLUZIILE PRIVIND SITUATIA ACTUALA............................................................38
4.0 GESTIONAREA FLUXURILOR SPECIALE DE DESEURI REGLEMENTATE LA NIVEL
EUROPEAN PRIN ACTE LEGISLATIVE SPECIFICE.....................................................................................39
4.1 DESEURI DE AMBALAJE....................................................................................................................39
4.2 ULEIURI UZATE....................................................................................................................................40
4.3 BATERII SI ACUMULATORI UZATI...................................................................................................41
4.4 VEHICULE UZATE................................................................................................................................41
4.5 DESEURI ELECTRICE SI ELECTRONICE..........................................................................................41
4.6 ANVELOPE UZATE...............................................................................................................................42
5.0 ELEMENTE DE PROGNOZA.................................................................................................................42
5.1 PROGNOZA EVOLUTIEI SOCIO-ECONOMICE IN JUDETUL NEAMT.........................................42
5.2 PROGNOZA GENERARII SI GESTIONARII DESEURILOR............................................................45
5.2.1 Elementele de baza ale prognozei......................................................................................................45
Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt
i
Iulie 2003
5.2.2 Generarea deseurilor municipale.......................................................................................................46
5.2.3 Generarea deseurilor industriale.......................................................................................................48
5.2.4 Gestionarea deseurilor.......................................................................................................................49
6.0 OBIECTIVE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR....................................................................54
7.0 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SI EVALUAREA

ACESTORA..............................................................................................................................................................57
7.1 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU DESEURI SOLIDE URBANE....................................................57
7.2 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU FLUXURILE DE DESEURI SPECIALE....................................62
7.3 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU DESEURI DE PRODUCTIE.......................................................63
8.0 PROIECTE PENTRU IMBUNATATIREA GESTIONARII DESEURILOR.....................................65
8.1 ABORDAREA INTEGRATA LA NIVEL JUDETEAN.........................................................................65
8.2 PROGRAMUL PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR IN PIATRA NEAMT..............................99
8.2.1 Obiective, stadii si limite in implementarea programelor..................................................................99
8.2.2 Metode, tehnologii si instalatii pentru tratarea, reutilizarea si depozitarea deseurilor..................100
8.2.3 Colectare selectiva...........................................................................................................................102
8.2.4 Transportul deseurilor......................................................................................................................104
8.2.5 Tratarea deseurilor...........................................................................................................................105
8.2.6 Rreciclarea deseurilor......................................................................................................................106
8.2.7 Depozitul ecologic............................................................................................................................107
8.2.8 Reabilitarea depozitului existent......................................................................................................107
8.2.9 Exploatarea gazului de depozit........................................................................................................107
8.2.10 Masuri de diminuare a impactului...............................................................................................108
9.0 CORELAREA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME........................................................................109
9.1 PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI......................................109
9.2 STRATEGIA ISPA – MEDIU................................................................................................................109
9.3 PLANUL REGIONAL DE DEZVOLTARE – REGIUNEA NORD-EST............................................110
9.4 PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU..........................................................................112
9.5 PLANUL NATIONAL PENTRU GESTIIONAREA DESEURILOR..................................................114
9.6 PLANUL JUDETEAN PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR...................................................116
9.7 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU MUNICIPIUL PIATRA NEAMT...........116
9.8 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU MUNICIPIUL ROMAN.........................117
9.9 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU ORASUL BICAZ....................................117
9.10 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR IN ORASUL TARGU NEAMT..............................118
9.11 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN NEAMT............................................118
10.0 IMPLEMENTAREA MASURILOR......................................................................................................119
11.0 BIBLIORAFIE...........................................................................................................................................122
Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt

ii
Iulie 2003
INTRODUCERE
La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a

Mediului (IPM) Piatra Neamt a elaborat Planul Judetean pentru Gestionarea
Deseurilor, care a fost aprobat cu Hotararea Consiliului Judetean Neamt 0nr. 34/25
octombrie 2002.
Temeiul legal pentru intocmirea planurilor de gestiune a deseurilor este art. 8 din
Legea 426/2991 pentru modificarea si aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr. 78/2002 privind regimul deseurilor.
Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a fost bazat pe Planurile Locale pentru
Gestionarea Deseurilor elaborate pentru localitatile urbane si aprobate de Consiliile
Locale respective, ca si pe rapoartele privind deseurile intocmite de diferiti agenti
economici. Desi legislatia actuala in vigoare stipuleaza ca la data finalizarii acestui
Plan Judetean pentru Gestionarea Deseurilor, toti producatorii de deseuri trebuiau sa
elaboreze planuri de gestionare a deseurilor, nici un agent economic nu s-a conformat
acelei prevederi.
Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor ar trebui sa ia in consideratie toate

planurile si programele planificate sau in derulare, ca si interdependenta acestora.
In anul 2003, in judetul Neamt a inceput implementarea proiectului Extinderea

proiectului pilot privind colectarea selectiva a deseurilor menajere in Piatra Neamt,
care este finantat in proportie de 75% din fonduri nerambursabile ISPA.
Modelul pentru Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a fost furnizat

Inspectoratului pentru Protectie a Mediului Piatra Neamt de catre autoritatea de
protectie a mediului centrala. De fapt, legislatia din Romania stipuleaza ca „planurile
elaborate de consiliile locale si producatorii de deseuri trebuie sa aiba acelasi continut
si forma ca si planul national”.
In 2003, Judetul Neamt a inceput implementarea Programului de management al

Deseurilor din Piatra Neamt – ca o extensie a proiectului Pilot anterior, care a fost
finantat in proportie de 75% din fonduri nerambursabile ISPA si de 25 % de Agentia
Daneza de Protectie a Mediului (DEPA) si bugetul local.
Scopul principal al acestui Plan de Gestionare a Deseurilor este de a revizui Planul

Judetean pentru Gestionarea Deseurilor si de demonstra modul in care investitia
sprijinita de fonduri ISPA se va integra si va contribui la imbunatatirea gestionarii
deseurilor in municipiul Piatra Neamt si de asemenea in judetul Neamt. Acest plan va
prezenta de asemenea corelarea acestuia cu alte programe in general si cu proiectul
ISPA.
Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 1

Iulie 2003
Planul revizuit va trebui analizat, dezbatut si aprobat de catre Inspectoratul de
protectie a Mediului Piatra Neamt si Consiliul Judetean Neamt inainte de a deveni un
plan strategic si un document legal de planificare.
1.0 PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI
1.1 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI NEAMT
Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret,
pe cursul mijlociu al acestuia. Relieful acestui judet este muntos in jumatatea de vest,
puternic fragmentat de vai, reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau,
Tarcau si Gosman. La est de zona muntoasa se desfasoara depresiunile subcarpatice
Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).
1.1.1 Suprafata
Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km2 (589.614 ha), din care:
Terenuri cu folosinta agricola 283.368 hectare (48,1 %)
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 253.896 hectare (43,1 %)
Cursuri de apa si lacuri 10.380 hectare (1,8 %)
Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)
Suprafata construita 11.402 hectare (1,9 %)
Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409 hectare (2,6 %).
Reteaua hidrografica a judetului Neamt totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile

de apa alohtone sunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km,
Moldova cu 50 km si Bistrita cu 126 km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului
Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care se pot enumera: Ozana, Cracau,
Tarcau, Cuejdin, Calu, Nechit, Sabasa etc.
Principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului este raul Bistrita, afluent de
dreapta al Siretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteaza judetul pe o distanta
de 126 km din totalul de 288 km lungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintre
raurile Romaniei si formeaza un bazin hidrografic cu o suprafata de 6974 km 2. El
alimenteaza acviferele exploatate in scop potabil (Vaduri, Brasauti, Frunzeni,
Gheraesti).
Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,5 si 1,2 km/km 2, scazand sub 0,5
km/km2 in regiunea extracarpatica.

Iulie 2003
In anii ’70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale raului
Bistrita. Dintre acestea, pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de
acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (2.950 ha), Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si
Batca Doamnei (230 ha).
1.1.2 Caracterizarea geografica

Geologie
Teritoriul judetului Neamt ocupa o suprafata care in profunzime corespunde, de la
vest la est, rocilor metamorfice din zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali,
care intra in contact cu structura in panze de sariaj a formatiunilor sedimentare din
zona flisului, cu cele doua subzone – intern si extern; formatiunea flisului intra in
contact tectonic, catre est, cu formatiunile postorogenice al molasei, care incaleca
peste depozitele Platformei Moldovenesti, contactul facandu-se pe linia pericarpatica.
Hidrogeologie
Reteaua hidrografica (cu o densitatea de 0,326 km/km 2) este tributara raului Siret;
alimentarea raurilor este de tip pluvial moderat, reprezentand 30-40% din debitul
acestora, iar apele subterane participa cu 10 – 35% din debit, un aport mai consistent
de ape subterane primind raurile din Masivul Ceahlau (Izvorul Alb, Izvorul Muntelui,
Schitul), masivul Haghimas (Bicajel si Bicaz), Masivul Bivolu-Halauca (Sabasa,
Neamt, Farcasa).
Adancimea panzei freatice variaza in functie de formele de relief, care determina

extinderea depozitelor de terasa ale raurilor. Un alt tip de acvifere sunt cele cantonate
in conurile de dejectii din zona submontana si acestea sunt de mica adancime.
Acvifere exploatate pentru alimentarea cu apa a populatiei sunt in zonele Vaduri,
Brasauti, Frunzeni, Lunca – Vanatori Neamt, Timisesti, Pildesti, Ticos-Floarea etc.
Resurse naturale
Soluri
Peste 48% din suprafata totala a regiunii o reprezinta suprafata agricola, iar 43%
padurile.
Aceste bogatii ale solului au permis dezvoltarea in regiune a unor meserii traditionale,
cum ar fi: agricultura, pomicultura si exploatarea si prelucrarea lemnului.
Subsolul
Judetul dispune de urmatoarele resurse:

 ape minerale carbogazoase: Oglinzi, Baltatesti;
 materiale de constructie:
1. calcare: Bicaz Chei;

Iulie 2003
2. argila: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana;
3. gresii: Tarcau;
4. nisipuri si gresii din terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari, cum sunt
Bistrita, Moldova, Cracaul, Bicazul, Ozana;
 zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau;
 gaze naturale: Tazlau;
 titei;
 zacaminte de uraniu: Tulghes-Grinties, Bicazu Ardelean-Damuc.
Cai de comunicatie
Lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriul judetului este slab dezvoltata, masurand
152,7 km si fiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt - Bicaz, Bacau - Roman
- Pascani si Roman - Buhaiesti (linie secundara).
Din totalul retelei, 46 km reprezinta retea de cale ferata electrificata, iar 27 km este
cale ferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printre judetele cu cea mai redusa
densitate a retelei de cai ferate (25,9 km la 1000 km2).
Reteaua de drumuri publice masoara 1.810 km, din care 444 km sunt drumuri
modernizate. Din totalul drumurilor, 408 km sunt din categoria drumurilor nationale,
758 km din categoria drumurilor judetene, iar 644 km din categoria drumurilor
comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de 42,7 km la 100 km2
teritoriu.
Zone protejate
In judetul Neamt exista numeroase zone de interes stiintific si turistic, care au fost
declarate arii protejate. Un numar de 25 arii protejate cu o suprafata de 42.427,9 ha
care constituie zone de interes national au fost aprobate prin Legea nr. 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea II – Zone protejate.
Inainte de aparitia acestei legi, prin Hotararea Consiliului Judetean nr. 15/1994 au fost
aprobate alte 15 arii protejate cu o suprafata de 1.264 ha, precum si 13 monumente ale
naturii.
Tabel 1-1 Zone protejate de interes national (Legea nr. 5/2000)

Nr. Suprafata
Denumire Localitatea
Crt. (ha)
1 Parcul National Ceahlau Ceahlau 8.396
2 Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas Bicaz-Chei 6.575
3 Rezervatia forestiera Dobreni Dobreni 37
Iulie 2003
Nr. Suprafata
Denumire Localitatea
Crt. (ha)
4 Rezervatia forestiera Gosman Tarcau 175

5 Rezervatia forestiera “Codrii de arama” Agapia 7
6 Rezervatia forestiera “Padurea de argint” Agapia 2
7 Rezervatia forestiera Vinatori Judetul Neamt, Judetul Suceava 26.330
8 Rezervatia floristica Dealul Vulpii-Botoaia Piatra Neamt 2
9 Rezervatia faunistica Brates Tarcau 30.7
10 Rezervatia faunistica Borca Borca 375
11 Polita cu crini PN-J Ceahlau (370)
12 Cascada Duruitoarea PN-J Ceahlau (1)
13 Cheile Bicazului PN-I Bicaz-Chei (11.600)
14 Stanca Serbesti Stefan cel Mare 5
15 Piatra Teiului Poiana Teiului 0,2
16 Pestera Tosorog Bicazul Ardelean 0,1
17 Pestera Munticelu Bicazul Ardelean 1
18 Locul fosilifer Cozla Piatra Neamt 10
19 Cheile Sugaului Bicaz Chei 90
20 Locul fosilifer Cernegura Piatra Neamt 198,2
21 Locul fosilifer Pietricica Piatra Neamt 39,5
22 Locul fosilifer Agarcia Piatra Neamt 1
23 Rezervatia Pangarati Pangarati 2
24 Paraul Borcuta Borca 1,2
25 Lacul Izvorul Muntelui Bicaz 150
TOTAL ( ha ) 42.427,9
Zone poluate prin depozitarea deseurilor

In toate municipiile si orasele din judetul Neamt, eliminarea finala a deseurilor urbane
este efectuata in depozite a caror capacitate este in cele mai multe cazuri este depasita.
Numai cateva depozite respecta legislatia aplicabila pentru protectia mediului
(imprejmuire, impermeabilizare, santuri de colectare a apelor meteorice, sistem de
colectare a levigatului, foraje de monitorizare a calitatii apei subterane).
Nivelarea si compactarea deseurilor este efectuata cu ajutorul buldozerelor. In cadrul

depozitelor nu exista dotari pentru spalare, dezinfectare, sortarea deseurilor, procesare
si tratare etc. Din aceste motive, depozitele din judetul Neamt reprezinta o sursa
potentiala de afectare a sanatatii umane si a factorilor de mediu in zonele protejate ale
acelor depozite si in zonele invecinate. Principalele depozite din judetul Neamt sunt
urmatoarele:
 depozitele municipiilor si oraselor Piatra Neamt (depozitul vechi si cel nou),
Roman, Targu Neamt, Bicaz;

Iulie 2003
 depozitul mixt de la Simionesti, apartinand S.C. PETROTUB S.A. Roman;
 depozitele industriale: Valeni apartinand S.C. PETROCART S.A. Piatra Neamt si
Tasca apartinand S.C. MOLDOCIM S.A. Bicaz;
 depozitul mixt de la Savinesti apartinand S.C FIBREX S.A. Savinesti;
 halde de roci sterile aferente explorarilor geologice din zonele depozitelor de
uraniu de la Tulghes-Grinties, Bicazu Ardelean-Damuc, apartinand S.E.G. 11
Tulghes;
 depozite necontrolate de rumegus generate de un numar mare de societati
economice sau persoane fizice autorizate implicate in exploatarea si procesare
primara a lemnului;
 toate zonele de depozitare deseuri in mediul rural.
In judetul Neamt exista un singur depozit ecologic, amplasat in aproprierea vechiului
depozit Piatra Neamt.
In judetul Neamt a fost efectuat un inventar al depozitelor necontrolate. Cu toate

acestea, credibilitatea acestui inventar poate fi contestata deoarece au fost luate in
consideratie numai depozitele cu o suprafata semnificativa si nu toate depozitele. Cele
mai numeroase sunt zonele de depozitare necontrolate din mediul rural si rumegusul
reprezinta cel mai raspandit tip de deseu. Rumegusul produs este utilizat partial ca
material combustibil, restul fiind in general depozitat pe malurile raurilor sau chiar in
cursurile de apa, sau stocat in jurul gaterelor in cantitati care acumulate in mai multi
ani de productie. In judetul Neamt, problemele de mediu datorate depozitarii
necontrolate a rumegusului sunt semnificative. Astfel de depozite de rumegus sunt
concentrate de-a lungul vailor Bicaz - Damuc si Bistrita, unde exploatarea lemnului
este o activitate comuna.
Conditii meteorologice
Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat
continental, cu particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt
determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele
si fragmentarea reliefului, cat si de marile suprafete ale lacurilor aparute in urma
amenajarii hidroenergetice a Bistritei.
Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea
dealurilor subcarpatice si de podis din est.
Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in
modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de
+38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a
judetului, in timp ce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la
Roman, si nu in zona montana. In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile
temperaturilor inregistrate la statiile meteorologice din judetul Neamt in anul 2001.

Iulie 2003
Tabel 1-2 Temperaturi in judetul Neamt
Statia
Media anuala Maxima absoluta Minima absoluta
meteorologica
Piatra Neamt 9,3 35,3 -18.2
Roman 9,3 36 -20,5
Targu Neamt 9,0 34,2 -19,5
Ceahlau 0,9 23,3 -23,5
Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana

(Ceahlau-munte - 684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt
- 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm. Distributia
precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt - 568,7 mm, Roman
–715,6 mm, Targu Neamt – 792,7 mm, Ceahlau – 604,9 mm. In cursul anului
precipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost
perioade de 10-15 zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana
la 50 oC).
Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-
vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot
depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est,
iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica
moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra Neamt,
in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.
1.2 DATA PRIVIND ASEZARILE UMANE
Tabel 1-3 Date din recensamantul populatiei Romaniei, 1992

Judetul Neamt
Clasificarea
asezarilor umane
Denumirea si numarul asezarilor Felul asezarii Numar locuitori
dupa numarul de
locuitori
< 1000 - - -
1001-2000 - - -
2001-5000 Agapia, Bahna, Bicaz-Chei, Bicazu Ardeleanu, Bira, Comune 143.095
Bargauni, Bozieni, Ceahlau, Candesti, Costisa,
Cracaoani, Damuc, Dobreni, Dragomiresti, Dulcesti,
Farcasa, Faurei, Garcina, Grinties, Hangu, Icusesti,
Margineni, Moldoveni, Oniceni, Pastraveni, Poienari,
Razboieni, Romani, Secuieni, Stanita, Stefan cel Mare,
Tarcau, Tasca, Tazlau, Timisesti, Tupilati, Tibucani,
Urecheni, Valea Ursului, Viisoara (40)

Iulie 2003
Clasificarea Denumirea si numarul asezarilor Felul asezarii Numar locuitori
asezarilor umane
dupa numarul de
locuitori
5001-10000 Baltatesti, Bodesti, Borca, Borlesti, Botesti, Bozieni, Comune 190.296
Brusturi-Draganesti, Cordun, Doljesti, Dumbrava
Rosie, Gheraesti, Girov, Garcina, Grumazesti, Horia,
Ion Creanga, Petricani, Piatra Soimului, Pipirig,
Pangarati, Podoleni, Poiana Teiului, Raucesti, Rediu,
Roznov, Sagna, Savinesti, Tamasesti, Trifesti, Vanatori-
Neamt, Zanesti (32)
Oras 8.581
Bicaz (1)
10001-20000 Sabaoani (1) Comuna 10.924
20001-30000 Targu Neamt (1) Oras 22.282
30001-100000 Roman (1) Municipiu 80.328
100001-200000 Piatra Neamt (1) Municipiu 123.360
TOTAL 578.420
La data recensamantului populatia judetului Neamt a fost de 578.420 locuitori,

reprezentand 2.6% din populatia tarii. Ponderea populatiei urbane in populatia totala
este de 40.6%, in timp ce populatia rurala reprezinta 59.4%, fata de media inregistrata
la nivel national de 44,3% si respectiv de 55.7%.
Populatia judetului se concentreaza in 4 centre urbane – 2 municipii si 2 orase si 70

comune formate din 347 sate. Densitatea teritoriala este de 0,68 orase/1000 km2 si 59
sate/1000 km2, fata de media pe tara de 1,1 orase/1000 km 2 si 55 sate/1000 km2 la
nivel national.
Populatia rurala locuieste in 347 sate, care alcatuiesc cele 70 de comune, fiecare dintre
acestea cuprinzand in medie 5 sate, dintre care unul este centrul de comuna. Numarul
mediu de locuitori ai unei comune este de 4996, iar al unui sat de 1007.
1.3 EVOLUTIA POPULATIEI JUDETULUI IN ULTIMII SAPTE ANI
Tabel 1-4 Evolutia populatiei judetului
Numar locuitori Densitatea

aferent Modificari fata de anul de populatiei
Anul
judetului Neamt referinta (%)
(loc/km2)
1995-an de referinta 585.954 100 99,37

1996 584.780 99,8 99,18
1997 583.141 99,5 98,90
1998 584.801 99,8 99,18
1999 585.746 99,9 99,34
2000 586.229 100,04 99,42
2001 578.420 98,6 98,10

Iulie 2003
Din datele inserate in tabelul de mai sus rezulta ca numarul total de locuitori din
judetul Neamt, in perioada analizata, a variat nesemnificativ. In anul 2000,populatia a
crescut cu numai 0,04% in comparatie cu anul 1995, in timp ce in anul 2001, aceasta
a scazut cu 1,4%.
Desi in anul 2002 a fost efectuat un recensamant al populatiei, datele finale nu au fost
inca publicate.
1.4 UTILITATI
1.4.1 Situatia actuala privind modul de alimentare cu apa
Tabel 1-5 Situatia actuala privind modul de alimentarea cu apa

Sistem de Total populatie Populatie conectata Procentaj din total
alimentare cu populatie
apa
Retea 586,229 197,057 33.61
centralizata
Puturi (fantani) 586,229 383,121 65.36
Altele (izvoare) 586,229 7,270 1.03
In judetul Neamt din numarul total de 74 unitati administrative, numai 11 sunt dotate
cu sisteme de alimentare cu apa, si anume: cele 2 municipii si 2 orase, la care se
adauga 7 localitati rurale: Timisesti, Agapia, Garcina, Vanatori Neamt, Sagna,
Pangarati si Viisoara. In mediul rural, sistemele de alimentare cu apa deservesc in
general zonele centrale ale acestora.
Din numarul total de locuitori ai judetului Neamt de 586.229, numai 197.057 locuitori
(33,61%) sunt racordati la retea de alimentare cu apa potabila.
Figura 1 prezinta localitatile care sunt dotate in prezent cu sisteme de alimentare cu

apa.
1.4.2 Situatia existenta privind racordarea populatiei la sisteme de canalizare cu

instalatii de epurare
Tabel 1-6 Situatia existenta privind racordarea populatiei la sisteme de canalizare

Total populatie Populatia racordata la sisteme de Procentaj din total populatie
canalizare
TOTAL: 586.229 165.033 28,15

Iulie 2003
Din numarul total de locuitori de 586.229 din judetul Neamt, numai 165.033 (28,15%)
sunt racordati la sisteme de canalizare menajere prevazute cu instalatii de epurare.
In mediul rural, din numarul total de 70 comune, pentru 2 localitati (Roznov si Durau)
exista sisteme de canalizare racordate la instalatii de epurare, care in general
deservesc tot zonele centrale ale acestora.
Figura 2 prezinta situatia actuala privind localitatile dotate cu sisteme de colectare a

apelor uzate si instalatii de epurare a acestora.
Statia de epurare a apelor uzate menajere a municipiului Piatra Neamt (exploatata de

S.C. AQUA CALOR S.A.) este prevazuta cu o instalatie de deshidratare a namolului
orasenesc, diminuandu-se astfel cantitatea care trebuie eliminata in mediu. Namolul
orasenesc rezultat din celelalte statii de epurare se deshidrateaza natural.
Umiditatea namolului ingrosat este de 97%, iar cea a namolului deshidratat este de
70%. Continutul mediu de substante minerale este de 55% si cel al substantelor
organice este 45%. Nu sunt disponibile date privind compozitia namolului orasenesc
(inclusiv elementele toxice).
Catitatea totala de namol orasenesc a fost de aproximativ 22.314 tone, din care 18.000
tone (cca. 80%) au fost utilizate ca „ameliorator natural” al solului.
Namolul deshidratat este utilizat ca ameliorator al solului pe terenurile din statiile de

epurare a apelor uzate orasenesti si cele ale serelor apartinand S.C. URBAN S.A.
Piatra Neamt, S.C. FIBREXNYLON S.A Piatra Neamt, S.C. ACVA BICAZ S.A.
Bicaz, Primaria Targu Neamt si S.C. GOSCOM S.A. Roman.
Ca o remarca generala, numarul total de locuitori racordati la sisteme centralizate de

alimentare cu apa este mai mare decat numarul total de locuitori racordati la sisteme
de canalizare. Aceasta situatie general valabila la nivelul intregii tarii conduce la
evacuarea necontrolata a apelor uzate si chiar a namolului in cursuri de apa, cu impact
negativ direct asupra calitatii apelor si a sanatatii populatiei din arealul afectat.
1.4.3 Sisteme de incalzire
Tabel 1-7 Sisteme de incalzire

Total Carbune
Lemn sau deseuri Gaze Incalzire Combustibil
de lemne naturale centrala lichid usor
gospodarii din care
incalzite cu: Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
TOTAL 50 0,03 80.490 43,12 53.756 28,8 59.595 27,1 1.786 0,95
186.677
In afara celor 2 municipii si 2 orase, alte 3 comune (Tasca, Tazlau si Dulcesti)

beneficiaza de retea de alimentare cu gaze naturale.
Localitatile care dispun de retele de alimentare cu gaze naturale sunt prezentate in

Figura 3.

Iulie 2003
1.5 ASPECTE ECONOMICE
1.5.1 Balanta fortei de munca aferenta judetului Neamt in 2000
Tabel 1-8 Balanta fortei de munca aferenta judetului Neamt in 2000
Numarul mediu al
Populatia ocupata
salariatilor pe Procentaj din Procentaj din
Activitate pe activitati ale
activitati ale total populatie total angajati
economiei nationale
economiei nationale
Agricultura 118 2,073 52,49 2,25
Silvicultura si vanatoare 3,0 2,999 1,33 3,25
Industrie 41,1 40,061 18,28 43,3
Mine si cariere 0,3 0,347 0,13 0,38
Ateliere de productie 37,5 36,449 16,68 3,54
Energie electrica si termica, 3,3 3,265 1,47 3,54
alimentare cu gaz si apa
Constructii 7,1 6,568 3,16 7,11
Comert 18,5 13,93 8,23 15,1
Hoteluri si restaurante 1,6 1,361 0,71 1,47
Transport si depozitare 6,1 4,978 2,71 5,39
Posta si telecomunicatii 1,9 1,878 0,85 2,03
Activitati finaciare, bancare si de 1,2 1,187 0,53 1,29
asigurari
Agentii imobiliare si alte servicii 4,3 2,626 1,91 2,85
Administratie publica 2,7 2,676 1,20 2,90
Educatie 9,4 9,222 4,18 9,38
Sanatate si asigurari sociale 8,0 7,298 3,56 7,43
Alte activitati ale economiei nationale 1,9 1,429 0,84 1,45
- Total populatie ocupata 224,8
- Total angajati 98,286
- % of total populatie (39 %) (16,76 %) (100 %) (100 %)
Numar total de persoane din judetul Neamt la 1 iulie 2000: 586,229 - mii persoane –
1.5.2 Rata somajului (%) in judetul Neamt in ultimii 7 ani (1995-2001)
Tabel 1-9 Rata somajului (%)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
17,3 12,5 14,1 16,5 17,8 16,9 13,9
Caracteristica importanta a evolutiei acestui indicator este valoarea mai mare decat
media nationala.

Iulie 2003
1.5.3 Structura economica
Tabel 1-10 Structura economica

Domeniu Numar de societati Procentaj
(%)
Total industrie 1344 100
Din care:
Industria miniera 5 0.37
Industria prelucratoare, din care: 1339 99.63
Industria alimentara si a bauturilor 207 15.40
Industria textila si a produselor textile 284 21.13
Industria de confectii, imbracaminte . 166 12.35
Industria pielariei si incaltaminte 26 1.93
Industria prelucrarii lemnului 379 28.2
Productia de mobilier 65 4.84
Industria celulozei si hartiei 13 0.97
Edituri, poligrafie 39 2.9
Industria chimica 15 1.12
Industria produselor minerale nemetalice 21 1.56
Industria metalurgica 9 0.67
Constructii metalice 87 6.48
Masini si echipamente 18 1.34
Masini si aparate electrice 10 0.74
Constructii 200 100
Servicii 274 100
Din care:
Recuperari deseuri 5 1.83
Energie electrica 5 1.83
Energie termica, procesare si distributie. 4 1.46
Distributie gaze 1 0.36
Distributie apa (alimentare apa, canalizare, epurare) 2 0.73
Unitati de salubritate 2 0.73
Alte servicii (ateliere foto, service auto si uz casnic, etc.) 255 93.06
Comert 3925 1.83
Turism 29 1.83
Nr. total de agenti economici existenti pe teritoriul judetului Neamt – 5772 la data de
31.12.2000.
Industrie

Iulie 2003
Industria judetului s-a dezvoltat in profilul chimiei, constructiilor de masini,
celulozei si hartiei, prelucrarii lemnului, materialelor de constructii, metalurgiei,
energeticii etc.
La sfarsitul anului 2001, in judetul Neamt existau 6 regii autonome, 736 socitati pe
actiuni, 9922 societati cu raspundere limitata, 2945 asociatii, 9053 persoane fizice si
10450 asociatii familiale. Volumul productiei industriale a fost de 15879,3 miliarde lei
(preturi curente) fata de 8921,4 miliarde lei in 2000. Din volumul productiei judetului
industria chimica reprezinta 9,5 %, industria materialelor de constructii 6,1 %,
industria prelucrarii lemnului 5,1 % si industria textila 11,8 %. In anul 2001 productia
de ciment a fost de 535 mii tone, fata de 505 mii tone in 2000, iar productia de
ingrasaminte chimice a fost de 3,4 mii tone fata de 16,8 mii tone in anul 2000.
Agricultura
Din suprafata totala a judetului Neamt de 589.614 ha, suprafata arabila reprezinta
28,9% cu un indice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamt dispune in medie de
soluri cu un grad moderat de fertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus,
indicator de baza a productivitatii este scazuta. Continutul solurilor in NPK (azot,
fospor, potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelor pentru realizarea unor
productii mari si stabile.
In structura fondului funciar o pondere importanta o au pajistile naturale care ocupa o

suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele
furajere obtinute de pe terenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii
puternice, care pe langa asigurarea necesarului de consum propriu pune la dispozitie
materia prima pentru industria alimentara.
Prin aplicarea prevederilor legale, pana in prezent din cele 125.100 titluri de
proprietate au fost eliberate doar 101.500 titluri (81,1%), actiunea fiind in curs de
desfasurare, urmand ca pana la sfarsitul anului 2002 titlurile de proprietate sa fie
emise in procent de 90%.
Silvicultura
In judetul Neamt padurile acopera circa 42,3% din suprafata. Suprafata totala ocupata
de paduri este de 249.692 ha, din care 239.470 ha sunt in proprietatea statului, iar
10.222 ha in proprietate privata. Repartizarea pe specii este urmatoarea:
 rasinoase – 138.268 ha proprietate de stat si 5.015 ha proprietate privata;
 foioase (70.904 ha fag si 9.617 ha stejar) – 101.202 ha proprietate de stat si 5.207
ha proprietate privata.
Turism

Iulie 2003
Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente
istorice, etnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica
valoroasa. Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale:
 zona Piatra Neamt – centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale
remarcabile, ansamblul istoric “Curtea domneasca” a lui Stefan cel Mare;
 zona Bicaz – Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de
acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile
Bicazului, statiunea de odihna Durau;
 zona Targu Neamt – Agapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa
memoriala Ion Creanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia,
Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.
Comert
Mecanismele economiei de piata, bazata pe raportul cerere-oferta au patruns in special
in domeniul activitatii de comert. Este de mentionat faptul ca, atat societatile
comerciale producatoare cu capital de stat, cat si majoritatea agentilor economici cu
capital privat, au inclus in obiectul de activitate comertul.
Majoritatea noilor firme infiintate dupa 1990 au, de fapt, ca principal domeniu de
activitate comertul interior si exterior si nu cel de prelucrare.
Agentii economici producatori si-au infiintat magazine proprii de desfacere, reteaua

comerciala extinzandu-se atat in mediul urban, cat si in cel rural.
2.0 SITUATIA ACTUALA A GESTIONARII DESEURILOR
Evidenta gestiunii deseurilor la nivel judetean se realizeaza in cadrul cercetarii

statistice anuale organizata de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului impreuna
cu Institutul National de Statistica.
Inspectoratul de Protectie a Mediului Piatra Neamt are obligatia ca pe baza datelor

raportate de generatorii de deseuri – consilii locale sau agenti economici, sa
intocmeasca anual un inventar de deseuri la nivel judetean si sa transmita acest
inventar la autoritatea centrala de protectie a mediului care, la randul ei are sarcina de
a intocmi inventarul national de deseuri.
Agentii economici generatori de deseuri sunt obligati sa tina evidenta lunara a

gestiunii acestora conform prevederilor HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase. Modalitatea de conformare cu cerintele mentinerii unei evidente a
gestionari deseurilor este verificata de catre reprezentantii autoritatii locale de
protectie a mediului in cadrul controalelor efectuate.
Pentru evidenta gestionarii deseurilor au fost utilizate in timp chestionare diferite, care
au condus la colectarea unor date si informatii inconsistente. La aceasta sursa de
eroare in evidenta deseurilor gestionate se adauga si numarul diferit de generatori de
Iulie 2003
deseuri care au raportat pe intreaga perioada analizata. Prin urmare, cantitatile de
deseuri generate si gestionate la nivelul judetului Neamt prezentate in planul judetean
au numai un caracter orientativ.
Conform raportarilor statistice ale agentilor generatori de deseuri, centralizate de IPM

Piatra Neamt, in activitatile desfasurate in judetul Neamt se produc deseuri care pot fi
incadrate in urmatoarele categorii:
 Deseuri urbane (din municipii, orase, comune) constand din:

 Deseuri menajere colectate direct de la populatie;
 Deseuri asimilabil menajere colectate de la diferiti agenti economici cu
activitati in domeniul industriei, comertului, turismului, institutii publice
etc.;
 Deseuri din servicii municipale, care pot fi:
 Deseuri stradale;
 Deseuri din piete;
 Deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi;
 Deseuri spitalicesti;
 Namol de la statii de epurare ape uzate orasenesti;
 Deseuri din constructie si demolari;
 Deseuri industriale.
Datorita marii varietati de tipuri de deseuri industriale produse in judetul Neamt,
precum si datorita modalitatii total diferite de gestionare a acestora, datele privind
deseurile industriale se vor prezenta separat.
2.1 GESTIONAREA DESEURILOR URBANE
2.1.1 Evolutia cantitatilor de deseuri (m3) generate in perioada 1995 si 2001, pe

tipuri de deseuri si origini
Notiunea de deseuri urbane sau de tip urban desemneaza totalitatea deseurilor

rezultate atat din mediul urban, cat si din cel rural din gospodarii, institutii, unitati
comerciale si prestatoare de servicii, deseuri stradale colectate din spatii publice,
strazi, parcuri, spatii verzi si namolurile deshidratate rezultate din statiile de epurare a
apelor uzate orasenesti si comunale.
La nivelul judetului, in ultimii ani 7 ani, in generarea deseurilor urbane au intervenit

atat schimbari cantitative, cat si calitative.
Cu toate acestea, in ultimii 7 ani, in judetul Neamt cantitate de deseuri urbane nu a

variat semnificativ. Cantitatea de deseuri generata in anul 2001 a fost foarte apropriata
de cantitatea medie din ultimii 7 ani.
Datele prezentate in tabelul de mai jos (rezultate din raportarile agentilor de

salubritate) includ doar partial deseurile de tip orasenesc generate de zonele rurale.
Iulie 2003
Explicatia consta in faptul ca foarte putine zonele rurale beneficaiza de servicii de
salubritate si ca nu a fost implementat un sistem de raportare a gestionarii deseurilor
de catre consiliile locale. Cantitatile includ deseurile spitalicesti si deseurile din
demolari/constructii rezultate din aceleasi teritorii administrative ca si alte deseuri
urbane.
In consecinta, se poate estima ca valorile din tabel reprezinta numai deseurile

municipale colectate, care ar putea fi estimate la cca. 80-85% din cantitatea reala a
deseurilor municipale generate in judetul Neamt. Cantitatea totala a deseurilor
municipale generate in judetul Neamt nu au fost inca evaluate si nici nu sunt
disponibile.
Tabel 2-11 Evolutia cantitatilor de deseuri (m3) colectate in perioada 1995 - 2001
Principalele tipuri de deseuri Cod deseu 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
A) Deseuri urbane
(municipiu/oras/comune) 276293 291428 272743 258959 281220 301313 298480
Total, din care:
Deseuri menajere colectate 200301 182985 189269 175374 189968 189141 202209 202820
neselectiv de la populatie
Deseuri menajere de la diversi 200301 61405 70994 72257 44085 68124 71180 72300
agenti economici (industrie,
comert, turism, institutii, etc.)
Deseuri din servicii municipale 28296 27353 21261 20734 19463 23101 23360
Total, din care:
Deseuri stradale 200303 20107 18919 14285 13425 11860 12786 13100
Deseuri din piete 200302 3341 3615 2991 3092 3290 4618 4580
Deseuri din gradini, parcuri si 200200 4848 4819 3985 4217 4313 5697 5680
spatii verzi
B) Deseuri spitalicesti 180000 3607 3811 3878 4172 4492 4823 1500
C) Namol de la statii de epurare 33525 24863 18483 24689 23301 22314 12299
ape uzate orasenesti
Total, din care:
Namol din statii de epurare 190805 32343 23630 17189 23235 21446 20017 12299
Namol din fose septice 200304 1182 1233 1294 1454 1855 2297 --
D) Deseuri din constructii si 170000 12574 9634 9864 8842 11651 10918 12299
demolari
Total deseuri 322392 325924 301090 292490 316172 334545 315845
Considerand ca deseurile urbane au o densitate medie de 0,55 t/m 3, indexul de

generare a deseurilor urbane in perioada 1995 – 2001 a avut o valoare medie de 336
kg/locuitor*an, adica 0,92 kg/locuitor*an, la nivel de judet, raportata la cantitatea
totala de deseuri generata (considerand cantitatea colectata ca fiind de 80% din
cantitatea totala generata.
Pe baza studiilor efectuate de echipa daneza care a implementat proiectul pilot de

colectare selectiva a deseurilor menajere, indexul de generare a deseurilor calculat
pentru Piatra Neamt – 486 kg/locuitor*an (1,33 kg/locuitor*zi) a fost cu 45% mai
Iulie 2003
mare decat cel determinat pe baza datelor furnizate de agentii de salubritate si
consiliile locale, precum si de agentii economici producatori de acest tip de deseuri si
raportat la deseurile urbane colectate. Motivul ar putea fi cantitatea mai mare de
deseuri generate in zone urbane si de asemenea procentul foarte mic de recuperare a
deseurilor solide in zone urbane.
Indicele de generare a deseurilor pentru judetul Neamt este foarte apropriat de

indicele mediu pentru Romania, care este de 351 kg/locuitor*an (0,96 kg/locuitor*zi).
2.1.2 Compozitia medie a deseurilor
Informatiile privind compozitia estimata a deseurilor, pusa le dispozitie prin planurile

locale si judetean de gestionare a deseurilor este prezentata in tabelul de mai jos.
Acelasi tabel contine, pentru comparatie, atat valorile medii estimate pentru Romania,
cat si valorile medii calculate in proiectul danez.
Tabel 2-12 Compozitia medie a deseurilor

Compozitia medie Piatra Targu Judetul Proiectul
Roman* Bicaz* Romania***
(%) Neamt* Neamt* Neamt** DANCEE
Hartie/Carton 9 – 11 3 12 – 22 5 – 14 13 13,5 – 16 5,6 – 8,4
Sticla 6–8 2–6 6–8 1–2 8 5,2 – 6 1,8 – 3,8
Metale 2 – 2,5 1–6 N/D 1–3 6 5,3 – 5 0,5 – 0,7
Plastice 13,1 – 5 – 15 5 – 50 1–3 12 5,5 – 11 2–3
15,3
Textile 0,6 – 1,1 2–6 3 – 20 1–4 7 5–6 N/D
Lemn N/D N/D N/D N/D N/D 1 0,3 – 1,5
Materiale 63,5 – 42 – 77 6 – 53 60 – 75 44 39 – 45 27,9 – 49,1
organice 65,7
Altele 1,1 32 4 – 11 10 – 20 10 16 – 20 4,1 – 5,4
* compozitia deseurilor in 2000 si 2001
** compozitia deseurilor in 2000
*** compozitia deseurilor in perioada 1995 – 2000
N/D – nu sunt disponibile date
Compozitia medie raportata de cele 4 localitati urbane pentru hartie si carton, sticla,
metale este relativ apropriata. Diferente semnificative nejustificabile se constata in
cazul plasticelor, textilelor si materiilor organice raportate pentru Bicaz in perioada
1995 – 2000. Compozitia raportata in 2002 pentru acelasi oras (marcata cu caractere
aldine) este foarte apropriata de compozitia deseurilor din alte zone urbane din judetul
Neamt.
Diferentele semnificative ale compozitiei raportata pentru orasul Bicaz ar putea fi

datorate lipsei unei metodologii de caracterizare a deseurilor si de aceea unei estimari
eronate.
Compozitia medie a deseurilor in judetul Neamt est apropriata de compozitia medie

determinata pentru acelasi tip de deseuri din Romania. Datele obtinute de proiectul
danez derulat in Piatra Neamt a condus la diferente sesizabile fata de compozitia
Iulie 2003
medie pentru judetul Neamt la deseuri din sticla, plastice si metale. Un motiv posibil
al acestor diferente ar putea fi fie lipsa de informatii pentru mediul rural, fie metoda
de estimare necorespunzatoare utilizata pentru caracterizarea deseurilor.
In general, compozitia deseurilor menajere care reprezinta preponderenta in deseurile

urbane a evoluat in sensul:
 cresterii cantitatii de deseuri de ambalaje (plastice, sticla si hartie);

 descresterii cantitatilor de deseuri alimentare si anorganice.
2.2 GESTIONAREA DESEURILOR
2.2.1 Agenti de salubritate
Gestionarea deseurilor – colectare, transport si depozitare este realizata in judetul

Neamt de un numar redus de agenti de salubritate, care activeaza in mediul urban si
numai in 2 comune (Roznov si Savinesti). Principalele informatii despre acesti agenti
de salubritate sunt prezentate in tabelul 2-3.
Tabel 2-13 Date privind agentii de salubritate din judetul Neamt

Natura Numar de
Adresa, denumirea Zona de actiune Activitati desfasurate
proprietatii personal
S.C. Salubritas S.A. Stat Municipiul Piatra Colectare, transport,
Piatra Neamt Neamt depozitare deseuri 139
menajere de la populatie si
Str. Viforului nr. 4 agenti economici
S. C. Goscom S. A. Roman Stat Municipiul Roman Colectare, transport,

Str. Stefan cel Mare nr. 259 depozitare, deseuri 70
agenti economici
S. C. Romval S.R.L Roman Privata Municipiul Roman Colectare, transport
Str. Tinosului nr. 18 deseuri menajere de la 55
populatie si agenti
economici
S. C. Acva S.A. Mixta Orasul Bicaz Colectare, transport,
Bicaz, depozitare, deseuri 35
Aleea Teilor nr. 9 agenti economici;
alimentare cu apa,
canalizare, epurare
S. C. Acvaterm S.A. Targu Stat Orasul Targu Neamt Colectare, transport,
Neamt depozitare deseuri 211
Aleea Salcamilor nr. 3 menajere de la populatie si
agenti economici;
alimentare cu apa,
canalizare, epurare
Serviciul Public – Sera, Stat Orasul Targu Neamt Salubritate, intretinere
Salubritate, Spatii verzi spatii verzi 78
Targu Neamt
Str. Stefan cel Mare nr. 41
Iulie 2003
Natura Numar de
Adresa, denumirea Zona de actiune Activitati desfasurate
proprietatii personal
Consiliul Local Stat Comuna Roznov Colectare, transport,
S. G. C. L. Roznov, Roznov, deseuri menajere de la 16
Judetul Neamt populatie si agenti
economici
Consiliul Local Stat Comuna Savinesti Colectare, transport,
S. G. C. L. Savinesti. depozitare deseuri 7
Savinesti, Judetul Neamt menajere de la populatie si
agenti economici
Un numar de 8 operatori – societati pe actiuni, societate cu raspundere limitata si

servicii publice ale consiliilor locale isi desfasoara activitatea in domeniul de
gospodarie comunala in cadrul celor 4 localitati urbane si 2 localitati rurale. Din cei 8
agenti de salubritate care activeaza in judetul Neamt, 6 sunt agenti economici
proprietate de stat, 1 singur agent privat si tot numai 1 societate mixta. Numarul total
de angajati in aceste 8 societati este de 611.
2.2.2 Dotarea agentilor de salubritate cu recipienti pentru colectarea deseurilor
Deseurile menajere rezultate din locuinte, institutii si unitati economice diverse

(comert, industrie) sunt precolectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in
spatii special amenajate in acest scop.
Agentii de salubritate detin circa 2500 de recipienti de diferite tipuri cu o capacitate

totala de stocare/transport de aprox. 2.750 m3.
Tabel 2-14 Recipienti pentru colectarea deseurilor

Recipienti pentru colectarea deseurilor (numar si capacitate)
Agenti de Pubele plastic/
salubritate Pubele metalice Containere Altele
Europubele
Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate
3
S.C. Salubritas - - 1268 240 l 373 3m - -
S.A. Piatra - - 19 660 l 54 1m 3
- -
Neamt
- - 21 330 l - - - -
3 3
S.C. Goscom 220 1.1 m 25 100 l 97 4m - -
S.A Roman
S.C. Romval 40 1.1 m3 15 100 l - - - -
S.R.L. Roman
S.C. Acva S.A. - - - - 28 2 m3 - -
Bicaz

Iulie 2003
Recipienti pentru colectarea deseurilor (numar si capacitate)
Agenti de Pubele plastic/
salubritate Pubele metalice Containere Altele
Europubele
Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate
3
S.C. Acvaterm - - - - 85 3–3.5 m - -
S.A. Targu
Neamt
Serviciul Public – - - 160 0.15 m3 - - 12 0.25 m3
Sera, Salubritate,
Spatii verzi
Targu Neamt
S.G.C.L. 15 250 l - - 6 4 m3 - -
Roznov
Dotari ale - - - - 51 4 m3 - -
primariilor
2.2.3 Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor
Deseurile urbane sunt colectate si transportate de la sursele de generare catre depozite

cu vehicule specializate. Agentii de salubritate din judetul Neamt detin mai mult de 60
vehicule cum ar fi autogunoiere compactoare, transportor containere, tractor cu
remorca, autobasculante, autocamioane, multicare. In anumite situatii generatorii de
deseuri isi transporta deseurile cu utilaje din dotarea proprie.
Tabel 2-15 Utilaje pentru transportul deseurilor

Utilaje pentru transportul deseurilor (numar si capacitate)
Agent de Autogunoiera Transportor Tractor cu Autobascu Autocami

Altele
salubritate compactoare containere remorca lanta on
N
Nr. Cap. Nr. Cap. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap.
r.
S.C. 4 12 t 3 3 m3 2 5t - - 2 5t 4 2t
Salubritas
S.A. Piatra 8 10 t - - - - - - 1 10 t 4 5t
Neamt
S.C. 3 18 m3 2 4 m3 3 8 m3 2 8 m3 1 5 m3 2 Incarc.
Goscom frontal
S.A. Roman
S.C. Romval 2 7t 2 4 m3 3 7t 1 5t 1 7t - -
S.A. Roman
S.C. Acva - - 1 2 m3 - - - - - - - -
S.A. Bicaz
S.C. - - 3 3 m3 1 6t - - - - - -
Acvaterm
S.A. Targu
Iulie 2003
Utilaje pentru transportul deseurilor (numar si capacitate)
Agent de Autogunoiera Transportor Tractor cu Autobascu Autocami

Altele
salubritate compactoare containere remorca lanta on
N
Nr. Cap. Nr. Cap. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap.
r.
Neamt
Serviciul - - - - 2 5t - - 1 7t - -
public -
Targu
Neamt
S.G.C.L. - - - - 1 5t - - - - - -
Roznov
De obicei deseurile colectate in europubele sunt transportate cu autogunoiera

compactoare.
Containerele metalice sunt transportate la depozit cu transportorul de containere dotat

cu sistem de manevrare pentru un singur container.
Deseurile de la punctele de colectare necontrolate sunt colectate si transportate cu

tractor cu remorca. Multicarele sunt utilizate pentru transportul deseurilor colectate in
galeti la punctele de colectare amplasate in zone cu cai de acces inguste.
2.2.4 Frecventa de colectare
Colectarea deseurilor menajere se face pe baza unor grafice de lucru stabilite de

societatile de salubritate, de comun acord cu beneficiarii si primariile.
Frecventa medie de colectare a deseurilor este de:

 Municipiul Piatra Neamt:
a) de la populatie: - la 2 zile – vara;
- la 3 zile – iarna;
- zilnic – urgentele;
b) de la agentii economici: la solicitare;
c) de la case particulare: - de 2 ori pe luna.

 Municipiul Roman: zilnic.
 Bicaz: de 2 ori pe saptamana.
 Targu Neamt: zilnic sau la solicitare.

Iulie 2003
2.2.5 Regimul taxelor – in judetul Neamt nu se percep taxe de salubritate.
2.2.6 Agentii de colectare/reciclare
Deseurile menajere – partea cea mai semnificativa a deseurilor urbane – nu sunt

colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla,
metale, materiale plastice). Se poate afirma ca in judetul Neamt peste 38% din
componentele deseurilor urbane reprezinta materiale reciclabile, din care cca. 18% din
componentele deseurilor urbane au sanse de recuperare, nefiind contaminate. Cu toate
acestea, doar 1-2% din aceste materiale sunt valorificate prin sortarea efectuata dupa
depozitare de catre asa-numitii ‚recuperatori’, care activeaza pe depozitele de deseuri.
Restul se elimina prin depozitare, pierzandu-se astfel mari cantitati de materii prime
secundare si resurse energetice. Acest fenomen este intalnit in toate zonele unde exista
depuneri de deseuri menajere, constituind o problema atat economica, cat si sociala.
Municipiul Piatra Neamt a beneficiat de sprijin danez (DEPA) in implementarea unui

proiect pilot pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, in care au fost implicati
cca. 2200 locuitori din blocuri si case (aproape 2% din populatie). Fiecare gospodarie
a participat la separarea hartiei/cartonului si a sticlei/sticlelor si la depunerea acestor
materiale in containere speciale. Un numar de 27 puncte de colectare au fost stabilite
si dotate cu recipienti pentru colectarea selectiva a deseurilor reciclabile, cum ar fi:
hartie si carton, plastice si sticla.
Proiectul pilot a fost extrem de bine privit de locuitorii cartierului, iar restul populatiei
si-a exprimat interesul fata de acest proiect. Pe experienta castigata pe parcursul
derularii proiectului pilot in anul 1999 s-a bazat proiectarea componentei de colectare
selectia a noului proiect de sistem integrat de management al deseurilor urbane in
municipiul Piatra Neamt.
Principalii agenti economici din judetul Neamt care desfasoara activitati de

colectare/reciclare a deseurilor reciclabile sunt:
 S.C. REMAT S.A. Neamt – deseuri de sticla, deseuri metalice feroase si
neferoase, hartie si carton, materiale plastice, anvelope uzate, vehicule casate,
baterii de plumb;
 S.C. COMAST S.R.L. Dumbrava Rosie – deseuri metalice, hartie si carton, baterii
de plumb si vehicule casate;
 S.C. PETROCART S.A. Piatra Neamt – hartie si cartoane;
 S.C. ILIES COSMAR S.R.L. Roman – hartie si carton.
2.2.7 Cantitati de deseuri colectate selectiv
Cantitati de deseuri colectate selectiv din deseuri municipale/urbane/comunale

colectate si/sau valorificate (pe tipuri), cu indicarea unitatilor unde s-a facut
colectarea/ valorificarea.

Iulie 2003
Tabel 2-16 Cantitatile de deseuri reciclabile colectate in 2001
Cantitatea
Nr. Numele si adresa agentilor de Proprietate Tipuri de deseuri deseurilor colectate
reciclare din judet colectate/reciclate selectiv in 2001
(tone/an)
1. S.C. Remat S.A. Piatra Neamt Privata Deseuri metalice 3.754,85
Str. Gral. Dascalescu nr. 281 Hartie si carton 1.101,9
Puncte de colectare in Piatra
Neamt, Roman si Bicaz Baterii de plumb 143,3
2. S.C. Petrocard S.A. Piatra Privata Hartie si carton 70,4

Neamt
Str. Decebal nr. 171
3. S.C. Ilies Cosmar S.R.L. Piatra Privata Hartie si carton 180
Neamt
Str. Miron Costin nr. 2/23
4. S.C. Cosmat S.R.L. Piatra Privata Deseuri metalice 3.754,85
Neamt Hartie si carton 1.101,9
Str. Gral. Dascalescu nr. 488
Baterii de plumb 143,3
Aceste deseuri provin atat din colectarea selectiva a deseurilor menajere, cat mai ales
din valorificarea unor deseuri provenite de la agenti economici.
In cadrul proiectului pilot implementat in Piatra Neamt au fost colectate selectiv cca.
200 tone in 2001 si 200 tone in 2002 de hartie si carton, plastice si sticla. Rata de
recuperare a deseurilor reutilizabile prin proiectul pilot a fost de cca. 80%. Din cele 27
puncte de colectare amplasate in zona pilot au fost colectate cca. 1,300 tone de deseuri
ne-selectate in 2001 si 1,400 tone in 2002.
2.2.8 Tratarea deseurilor urbane
Cu exceptia compactarii realizate in utilajele moderne de transport (autocompactoare)

deseurile urbane nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila eliminarii finale
(de ex. balotare in vederea reducerii volumului, fermentarea namolului orasenesc,
compostare etc.).
2.2.9 Eliminarea deseurilor
Eliminarea deseurilor este realizata in conformitate cu prevederile din Anexa II A din

Legea nr. 426/2001 – depunerea pe sol – depunerea in depozitele de deseuri sau in
locurile destinate stabilite de catre autoritatile administratiei publice locale.

Iulie 2003
Tabel 2-17 Depozitele municipale/orasenesti/comunale
Detinator/ Localit. Distanta Tip de Amenaj. Autorizatie Supraf. Capacit. Capacit. Cant. de
operator fata de depozit ale /acord de depozit proiect. a utiliz. deseuri
zone * depoz.** mediu (ha) depozit. (m3) depozit.
locuite da/nu (m3) elimin.
(m) anuala
(m3)
Primaria Piatra Piatra 800 DDIM I, C No 14,6 1.300.000 1.856.000 133.029
Neamt/ Salubritas Neamt
S.A. Piatra Neamt
(vechiul depozit )
Primaria Piatra Piatra 800 DUM I, IM, D, Acord de mediu 2,28 150.000 - -
Neamt/ Salubritas Neamt FM, C, prima prima
S.A. Piatra Neamt celula celula
(noul depozit )
Primaria Roman / Roman 300 DDIM N, C No 5 - 1.500.000 40.200
Goscom S.A.
Roman
Primaria Bicaz / Bicaz 1000 DUM N, I No 2 - 408.000 40.000

Acva Bicaz S.A.
Bicaz
Primaria Targu Targu 400 DUM CG, C No 4 250.000 180.000 18.000

Neamt / Acvaterm Neamt
S.A. Targu Neamt.
Primaria Savinesti Savinesti 250 DDIM N No 1,9 - 32.000 610
56 primarii Comune Nu sunt DUM N No 20,9 - - 97131

comunale respectate
dist. de
protectie
* DDIM – Depozit mixt de deseuri industriale si municipale ** N – Neamenajate
DUM – Depozit deseuri urbane/municipale (comunale) I - Imprejmuire
IM – Impermeabilizare
CG – Canal de garda
FM – Foraje de monitorizare
C – Cantar
D – Dren colectare levigat
Pentru eliminarea finala a deseurilor menajere generate in judetul Neamt exista un

numar de 5 depozite orasenesti, 1 depozit comunal (Savinesti) si alte 56 de zone de
depozitare in mediu rural.

Iulie 2003
Amplasamentele depozitelor urbane sunt prezentate in Figura 4.
Dintre aceste 6 depozite numai unul – depozitul nou de deseuri de la Piatra Neamt
este realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare privind depozitarea
deseurilor, fiind prevazut cu sistem de impermeabilizare cu geomembrana, cu sistem
de colectare a levigatului si de pompare a acestuia in statia de epurare oraseneasca,
cantar si foraje de monitorizare a calitatii apei subterane in perimetrul depozitului.
Acest depozit a fost realizat in cadrul unui proiect cu co-finantare daneza din partea
DEPA. De fapt, prin acest proiect s-a realizat prima celula a depozitului ecologic care
va constitui parte componenta din sistemul integrat de management al deseurilor
urbane in municipiul Piatra Neamt. Depozitul are un volum de 150,000 m 3 si va trebui
sa asigure depozitarea deseurilor urbane rezultate dupa implementarea proiectului de
management integrat al deseurilor urbane in municipiul Piatra Neamt.
Depozitul a fost finalizat in anul 2000. Valoarea donatiei daneze pentru realizarea
acestui depozit, impreuna cu implementarea proiectului pilot pentru colectarea
selectiva a deseurilor menajere a fost de 5,689,050 DKK.
Depozitul vechi de la Piatra Neamt, precum si depozitele de la Roman si Savinesti

sunt depozite mixte de deseuri industriale si menajere. Un numar de 3 depozite sunt
prevazute cu imprejmuire, iar un numar de 4 sunt dotate cu cantare pentru
determinarea la depozit a cantitatilor de deseuri eliminate.
Desfasurarea activitatii pe depozite este insuficient organizata. Nu exista decat rareori

o evidenta a cantitatilor obtinute prin cantarirea vehiculelor care transporta deseuri, iar
controlul materialelor aduse de acestea este aproape inexistent. Evidenta tinuta la
depozite vizeaza circulatia utilajelor de transport si aprecierea volumului de deseuri
(m3).
Compactarea deseurilor depozitate se realizeaza doar pe unele depozite, iar acoperirea

periodica cu materiale inerte nu este o practica curenta, mai ales din cauza lipsei
materialelor de acoperire (deseuri din constructii/demolari etc.).
In judetul Neamt nu exista incineratoare de deseuri menajere.
Deseurile periculoase spitalicesti sunt distruse prin incinerare in incineratoare de

temperatura joasa (crematorii). In judetul Neamt exista 5 crematorii amplasate in:
Spitalul Judetean Piatra Neamt, Spitalul Municipal Roman, Spitalul Orasenesc Bicaz,
Spitalul Bisericani (Alexandru cel Bun – comuna Viisoara) si Spitalul Barticecesti
(comuna Botesti). Nici unul dintre acestea nu se conformeaza cu prevederile
Ministerului Sanatatii si Familiei privind gestionarea deseurilor spitalicesti si nu sunt
autorizate.

Iulie 2003
2.3 COSTURILE GOSPODARIRII DESEURILOR MUNICIPALE /
ORASENESTI / COMUNALE
Tabel 2-18 Costurile gestionarii deseurilor (lei/m3)

Activitate Localitate
Piatra Neamt Roman Bicaz Targu Neamt
Colectare si transport 175.000 152.855
- pentru populatie 284.000 14.853*
- pentru agenti economici 319.000 148.533
Recuperare - - - -
Colectare selectiva - - - -
Depozitare 86.000 110.000 - 48.440
Inchidere si monitorizare post- - - - -
inchidere
Actiuni de promovare pentru - - - -
minimizarea cantitatii de deseuri si
educarea populatiei
Costuri totale 285.000 201.295
- pentru populatie 370.000 14.853*
- pentru agenti economici 405.000 148.533
* Tarif pentru populatie pentru gestionarea deseurilor (lei/persoana/luna)
Din datele de mai sus rezulta ca:

 Tarifele practicate pentru gestionarea deseurilor in Piatra Neamt, Roman si Targu
Neamt includ taxele de depozitare, care reprezinta intre 21 si 39 % din tariful
pentru colectare si transport.
 Tarifele practicate pentru eliminare atat in noul depozit cat si in vechiul depozit
din Piatra Neamt este acelasi – 86,000 lei/m3.
 Desi proiectul pilot pentru colectarea selectiva a deseurilor recuperabile este
implementat in Piatra Neamt, costurile / veniturile acestor operatiuni suplimentare
nu au fost evidentiate de operatorul de salubritate.
 Cu toate ca depozitul de la Piatra Neamt va fi inchis si ecologizat, costurile
aferente nu sunt cuprinse in structura tarifelor.
 Si celelalte depozite vor fi inchise prin lucrari de reabilitare, care vor necesita
fonduri suplimentare neregasite in tarifele prezentate.
 Nici pentru actiuni de promovare a noilor practici de gestionare a deseurilor nu
sunt prevazute fonduri.
Noul depozit din Piatra Neamt este utilizat numai pentru eliminarea deseurilor
colectate din blocurile inalte (cu mai mult de 5 etaje), colectate in autogunoiere
compactoare. Depozitul vechi este inca utilizata pentru eliminarea deseurilor colectate
din blocuri cu pana la 4 etaje si de la gospodarii individuale.
Luand in consideratie ca tarifele sunt aplicate pentru cantitatile de deseuri transportate

care sunt semnificativ mai mici decat cele contractate, costul real este mai mare. Se
Iulie 2003
estimeaza ca pe baza tarifelor actuale agentii de salubritate fac profit, care ar putea fi
investit in cheltuieli de capital sau cheltuieli operationale pentru imbunatatirea
serviciilor si pentru protectia sanatatii publice si a mediului.
In judetul Neamt exista un inventar la depozitelor de deseuri necontrolate, care indica

existenta a 56 depozite de deseuri menajere cu o suprafata totala de cca. 21 ha.
2.4 EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE SI CONCLUZII
In prezent in judetul Neamt, in cea mai mare parte, nu sunt asigurate conditii de
gestionare a deseurilor la standarde ecologice conforme politicii comunitare
referitoare la protejarea si imbunatatirea starii mediului. Situatia poate fi descrisa
astfel:
 In cadrul teritoriului administrativ al judetului Neamt exista servicii de specialitate
pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor menajere numai in cele 4
localitati urbane, precum si in doua localitati rurale (Savinesti si Roznov).
 Colectarea deseurilor menajere se face in comun cu alte deseuri de tip urban, in
general nepericuloase – deseuri din demolari, deseuri rezultate din mici ateliere de
productie, deseuri rezultate din intretinerea spatiilor verzi, chiar si namol rezultat
din curatirea subsolurilor blocurilor.
 In lipsa unor facilitati de tratare a deseurilor periculoase si toxice la nivel national,
practica curenta de eliminare a deseurile toxice care provin din activitatile casnice
este depozitare in amestec cu alte deseuri urbane.
 Cu exceptia proiectului pilot privind colectarea selectiva a deseurilor menajere
implementat in municipiul Piatra Neamt in 1999, la nivelul judetului colectarea
deseurilor menajere se face in amestec, iar recuperarea unor deseuri valorificate se
face in proportie foarte mica, in sistem neorganizat si de catre persoane
neautorizate.
 Depozitele existente sunt halde vechi, neamenajate conform prevederilor
legislatiei actuale transpuse din legislatia Uniunii Europene. Exceptie face prima
celula a depozitului ecologic din municipiul Piatra Neamt, construit cu sprijin
financiar din partea DEPA.
 In mediul rural nu exista sisteme organizate de gestionare a deseurilor, problema
gestionarii deseurilor fiind abordata in cadrul Planurilor de masuri pentru
salubrizarea localitatilor.
 Depozitele existente in localitatile rurale nu sunt amenajate pentru a putea preveni
impactul asupra mediului si riscul pentru sanatatea populatiei.
 In multe localitati din mediul rural sau chiar si din mediul urban in zonele
periferice, deseurile menajere din gospodariile populatiei sunt gestionate in sistem
individual, gospodaresc, prin compostarea celor biodegradabile sau arderea in
sobe a celor combustibile.
 Nerealizarea pana in prezent a unor depozite ecologice, dificultatile in stabilirea
unor locuri pentru depozitarea centralizata la nivel local, lipsa supravegherii si a
luarii de atitudine din partea autoritatilor locale au condus la aparitia si
Iulie 2003
proliferarea locurilor necontrolate de depunere direct pe sol a diverselor categorii
de deseuri, cu potential de afectare a calitatii factorilor de mediu si a sanatatii
populatiei.
 Incapacitatea de supraveghere stricta de catre autoritatile cu atributii si
responsabilitati de control si sanctionare a cetatenilor si agentilor economici care
depoziteaza necontrolat deseurile, precum si lipsa unui plan de aplicare a
legislatiei privind salubrizarea localitatilor a condus ca in majoritatea localitatilor,
problema gestionarii deseurilor sa se realizeze necorespunzator. IPM Piatra Neamt
poate organiza numai unele actiuni sezoniere, primavara si toamna.
 Dezvoltarea economica redusa in majoritatea zonelor, cu un nivel scazut de
colectare a taxelor la bugetul local se reflecta in imposibilitatea asigurarii
finantarii proiectelor de dezvoltare rurala
 Nici unul dintre depozitele de deseuri menajere de pe raza judetului nu este
reglementat din punct de vedere al protectiei mediului, deoarece nu indeplineste
conditii prevazute in legislatia in vigoare; exceptie face depozitul nou de la Piatra
Neamt construit cu ajutor danez, pentru care a fost emis Acordul de mediu nr.
92/14.01.2000.
 Pana in prezent nu a fost proiect si implementat un sistem de monitorizare a
activitatilor asociate gestionarii deseurilor. I.P.M. Neamt efectueaza periodic
determinari fizico-chimice pe probe prelevate din forajele de supraveghere
executate in zona depozitului ecologic de deseuri menajare Piatra Neamt. De
asemenea, IPM efectueaza periodic analize pe probe de sol, levigat si deseuri
pentru celelalte depozite (depozit vechi Piatra Neamt, depozite din Roman, Targu
Neamt, Bicaz).
 Cu toate ca in numeroase unitati administrativ – teritoriale autoritatile locale au
initiat actiuni de popularizare a prevederilor legale in domeniul gestionarii
deseurilor prin adunari satesti, afise, panouri cu interdictii, indicatoare spre
locurile destinate depozitarii deseurilor, atentionarea agentilor economici etc., in
modul de gestionare a deseurilor se manifesta serioase deficiente.
Matricea cadru evidentiind problemele legate de gestiunea deseurilor la nivel judetean
este prezentata in Tabelul 2-9.

Iulie 2003
Tabel 2-19 Evidentierea principalelor deficiente in gestiunea deseurilor, cauzele si formele de impact
Domeniu / activitate Deficiente Cauze Forme de impact
Politica si cadrul Grad de implementare redus a prevederilor Transpunerea in ritm accelerat a legislatiei europene Dificultati in respectarea termenelor stabilite in
legislativ legislative la nivel local in domeniu actele legislative privind realizarea unor activitati
Lispa unei strategii privind gestionarea deseurilor legate de planificarea si managementul sectorului
periculoase. gestiunii deseurilor
Lispa unei strategii privind gestionarea deseurilor in

mediul rural.
Aspecte institutionale Frecvente situatii de necorelare a programelor si Institutiile implicate in coordonarea si controlul
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii la nivel activitatilor din acest sector nu coopereaza suficient
local sau regional (transporturi, apa – canal, deseuri,
urbanism)
Resurse umane si Resursele umane existente, precum si competenta Lipsa de interes a factorilor responsabili (de control Rezultate slabe ale activitatii la nivelul institutiilor
competenta acestora acestora nu satisfac cerintele sistemului legislativ si coordonare) a condus la slabirea importantei abilitate in controlul si coordonarea activitatii.
problemei protectiei mediului si a gestiunii
deseurilor la nivelul agentilor economici.
Neimplementarea celor mai bune practici in
Insuficiente cai si instrumente de sprijin pentru toate domeniu.
organizatiile privind instruirea si calificarea
personalului in acest domeniu de activitate
Setul de masuri legislative nu a fost insotit de o Exploatarea defectuoasa a utilajelor si
campanie suficient organizata privind informarea si echipamentelor inducand pierderi economice.
calificarea fortei de munca.
Finantarea si Necorelarea tarifelor cu calitatea serviciilor oferite Lipsa transparentei in stabilirea tarifelor si Acumularea nejustificata de capital la nivelul
recuperarea costurilor de agentii de salubritate neefectuarea controlului privind calitatea serviciilor operatorilor.
Absenta indicatorilor financiari si economici unitari Nesolicitarea acestora pana in prezent de catre
privind serviciile si produsele oferite organismele de control si coordonare Imposibilitea elaborarii unei analize financiare
corespunzatoare a sistemelor de management integrat
Constientizarea Obiectivele referitoare la gestionarea deseurilor nu Slaba implementare a legislatiei in domeniu Principalul efect este reprezentat de amanarea
generatorilor de deseuri sunt cunoscute si / sau intelese de toti factorii implementarii programelor de gestionare a
implicati (atat administratii locale cat si generatori de deseurilor.
deseuri industriale)
Disponibilitatea si Consecinta directa a gradului redus de interes al Absenta mecanismelor de validare a datelor din acest Raportari neconcordante cu implicatii in analiza si
Plan Judetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 29
Iulie 2003
Domeniu / activitate Deficiente Cauze Forme de impact
raportarea datelor generatorilor manifestat fata de problema domeniu. proiectarea sistemelor de management.
managementului deseurilor volumul si calitatea
informatiilor lasa mult de dorit.
Minimizarea generarii Lipsa de interes a producatorilor de a inchide ciclul Lipsa mecanismelor stimulative si de sprijin pentru Costuri suplimentare suportate de societate.
deseurilor la sursa de viata al produselor tehnologiile curate.
Recuperarea si Costurile de asigurare a materiilor prime din Organismele abilitate nu au gasit inca mijloacele
reciclarea deseurilor productia interna nu reflecta in intregime costurile de necesare sprijinirii concrete a procesatorilor de
mediu asociate gestiunii deseurilor materii prime secundare.
Impact semnificativ asupra mediului si in special

Problema specific locala a valorificarii insuficiente a Lipsa unor instalatii specializate sau lipsa fondurilor asupra apei
rumegusului disponibile pentru achizitionarea unor instalatii
performante.
Colectarea selectiva, Slaba implementare a practicii colectarii selective a Absenta infrastructurii, informatiei corespunzatoare, Posibila compromitere a sistemului de management
stocarea temporara si deseurilor generate de populatie educatiei si constrangerii administrative. integrat
transportul deseurilor Punctele de precolectare amenajate necorespunzator
Grad redus de civilizatie al locuitorilor. Pierderi de materiale recuperabile, consum de
In spatiul rural nu este implementata colectarea energie si resurse (inclusiv spatiu util de depozitare).
organizata a deseurilor Aspect estetic necorespunzator.
Dezinteres din partea autoritatilor locale privind

Inexistenta unui sistem de control al deseurilor organizarea serviciilor proprii de salubrizare Aparitia unei multitudini de depozite neorganizate.
periculoase produse in gospodarii Neimplementarea legislatiei in domeniu
Emisii ale compusilor toxici in sol si apa subterana.
Tratarea deseurilor Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate Statiile de epurare orasenesti – Roman, Targu Neamt, Evacuari necontrolate in apele subterane si de
(inclusiv incinerarea) orasenesti sunt tratate necorespunzator Bicaz nu sunt prevazute cu linii de deshidratare suprafata
corespunzatoare. In plus, nu este valorificat
corespunzator potentialul energetic al biogazului.
Deseurile spitalicesti generate la nivelul judetului Emisii atmosferice de substante toxice si nu de

sunt in prezent incinerate necorespunzator Instalatiile actuale de incinerare sunt de fapt simple putine ori depozitare necontrolata pe haldele
crematorii. orasenesti si comunale.
Eliminarea finala Depozitele de deseuri in functiune nu indeplinesc Interes redus al administratiilor locale si slaba Poluarea apei, solului si aerului. Impact peisagistic
conditiile de autorizare din punct de vedere al implementare a legislatiei privind protectia mediului. negativ.
protectiei mediului

Iulie 2003
3.0 SITUATIA EXISTENTA IN GESTIONAREA DESEURILOR
INDUSTRIALE
3.1 INTRODUCERE
Hotararea de Guvern nr. 155/1999 a stabilit obligativitatea introducerii evidentei gestiunii

deseurilor in conformitate cu Catalogul European al Deseurilor, valabil in Romania pana la
elaborarea de catre MAPM a unui nomenclator national privind deseurile. Acest catalog care
cuprinde si deseurile periculoase a fost inlocuit prin HG nr. 856/2002, dar la data intocmirii
acestei raportari, era inca in vigoare HG nr. 155/1999.
In conformitate cu prevederile GH nr. 155/1999, agentii economici care genereaza deseuri

au obligatia sa tina o evidenta a gestionarii acestora, sub forma unei fise interne intocmita
pentru fiecare deseu care trebuie sa contina informatii grupate in urmatoarele capitole:
 generarea deseurilor
 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor;
 valorificarea deseurilor;
 eliminarea deseurilor.
Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 16/2001
privind deseurile reciclabile, obliga agentii economici sa asigure colectarea, sortarea,
stocarea temporara a acestora cu respectarea normelor de protectie a mediului si a sanatatii
populatie, precum si reintroducerea lor in circuitul productiv prin:
 reutilizare in propriile procese tehnologice;
 valorificarea si comercializare materiilor prime secundare si respectiv a produselor
reutilizabile obtinute prin reciclare;
 predarea catre agenti economici specializati, autorizati pentru valorificarea deseurilor
industriale reciclabile.
3.2 EVOLUTIA CANTITATILOR DE DESEURI INDUSTRIALE IN JUDETUL

NEAMT
In Tabelul 3-1 se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri industriale generate in perioada

1998 – 2001 pe principalele clase de deseuri.

Iulie 2003
Tabel 3-20 Evolutia cantitatilor de deseuri industriale in judetul Neamt
Cantitati de deseuri industriale produce (tone)
Nr. crt. Tip/Clasa deseu
1998 1999 2000 2001
1 Deseuri din explorare 3647,6 2025 13335,35 9007
minierã si alte tratamente
ale mineralelor din
cariere
2 Deseuri din agriculturã, 130170,419 116786,18 91355,631 112924,86
preparare si procesarea
alimentelor
3 Deseuri din prelucrarea 57959,8 106995,498 85025,53 63034,055
lemnului, placilor si a
mobilei
4 Deseuri din industria 1010,709 1239,189 2109,729 1722,544
textilã si a pielariei
5 Deseuri din rafinarea 2,5 58,3 30,0 0,4
petrolului, purificarea
gazelor naturale
6 Deseuri din procese 12646,405 3290 960 2800
chimice anorganice
7 Deseuri din producerea 14,13 50,17 8,72 195,525
vopselelor si a lacurilor
8 Deseuri din industria 0 0 0 0
fotograficã
9 Deseuri anorganice din 13559,98 12708,9315 11553,702 8741,01
procese termice
10 Deseuri din tratarea si 4704,87 16,748 580,640 26,25
acoperirea metalelor
11 Deseuri din modelarea si 43919,109 29282,92 26745,4535 37493,6945
tratamentele de suprafatã
ale metalelor si
materialelor plastice
12 Deseuri uleioase 13420,693 165,092 103,994 74,041
13 Deseuri din ambalaje 273,182 403,8255 323,521 639,046
15 Deseuri din constructii si 71048,6056 25733,069 34993,2835 67885,9045
demolari
16 Alte categorii de deseuri - - 19947,446 301442,67
industriale
TOTAL 352378,0026 298754,923 287073 605967
Se remarca o cantitate de deseuri industriale semnificativ mai mare in anul 2001. Aceasta se
datoreaza pe de o parte numarului crescut de agenti economici care au raportat date privind
gestionarea deseurilor industriale si pe de alta parte datorita includerii in categoria de
deseuri a unui volum de 285,000 tone de solutii saline cu continut de cloruri, fluoruri si alte
saruri (rezultata din exploatarea gazelor naturale de catre S.N.G.N. ROMGAZ Medias), care
a reprezentat cca. 47% din intreaga cantitate de deseuri industriale produse.

Iulie 2003
Specific pentru judetul Neamt sunt cantitatile semnificative de rumegus si deseuri din lemn,
rezultate din numarul mare de agenti economici cu profil de activitate exploatarea lemnului
si procesarea primara a acestuia. In tabelul centralizator de mai sus se prezinta numai
cantitatile de rumegus si deseuri de lemn produse in unitati economice de prelucrarea
lemnului care fost au raportate la IPM Piatra Neamt. Aceasta cantitate s-au cifrat in anul
2001 la peste 63,000 tone. La aceste cantitati ar trebui adaugate cantitati insemnate de
rumegus rezultate din exploatarea lemnului, din care mai rezulta o cantitate estimata la
60,000 tone/an. Zona cu cea mai mare concentrare de exploatari forestiere este situata pe
cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Bicaz-Damuc. Aceasta se datoreaza faptului ca numai
55% din rumegusul produs este utilizat drept combustibil in timp ce restul este in general
abandonat pe malurile raurilor sau depozitat direct in cursurile de apa, sau depozitat in jurul
gaterelor in cantitati care se aduna de cativa ani de productie.
Statistic, situatia deseurilor industriale din anul 2001 se prezinta astfel:

 deseuri industriale existente in stoc din anii anteriori – 23.635,894 tone;
 deseuri industriale produse in anul 2001 – 605.967,639 tone;
 deseuri industriale valorificate in cadrul agentilor economici producatori sau prin
societati specializate – 245.078,37 tone;
 deseuri industriale eliminate – 283,383 tone;
 deseuri industriale incinerate, cu recuperare de energie – 39.588,45 tone;
 deseuri industriale incinerate in vederea eliminarii – 509,42 tone;
 deseuri industriale stocate temporar in incinta societatilor generatoare – 32.409,41 tone.
In Tabelul 3-2 se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri industriale totale gestionate in
judetul Neamt perioada 1995 – 2001.
Tabel 3-21 Evolutia cantitatilor de deseuri industriale totale

Anul Deseuri industriale (t/an)
Stoc din Generate Valorificate Eliminate Incinerate Incinerate Stocate
anii cu in vederea temporar in
anteriori recuperare eliminarii cadrul
de energie unitatilor
1995 27539,37 201039,77 175774,71 52804,44 27784,78
1996 191913,12 145434,25 37826,45 21848,5 8652,41
1997 166331,88 127728,47 28032,19 429,91 10141,3
1998 223697,84 175349,71 25276,64 393,63 22577,87
1999 178590,89 105097,56 60089,10 280,68 13123,58
2000 174893,13 146280,81 28612,32 49010,64
2001 17520,08 605967,639 245078,37 288383 39571,55 509,42 32408,41
Nota: Intrucat chestionarele de raportare statistica au diferit de la un an la altul, modalitatile de raportare a

cantitatilor gestionate in diferite moduri in perioada analizata apar inconsistente.
Principalele tipuri de deseuri industriale valorificate in anul 2001 si cele mai importante
unitati reciclatoare au fost:

Iulie 2003
 deseuri metalice – unitati tip Remat, Rometal Impex Sibiu, Onest Com Bucuresti, Metal
Imp-Exp Bucuresti, Comes Savinesti, TMUCB Piatra Neamt, Star Met Piatra Neamt
etc.;
 rumegus si alte deseuri din lemn – ardere cu recuperare de energie in centrale termice
proprii, centrale termice locale, ferme zootehnice, fabrici de celuloza, persoane fizice;
 baterii si acumulatori uzati – unitati tip Remat;
 anvelope uzate – S.C. MOLDOCIM S.A. Bicaz;
 vehicule casate – unitati tip Remat;
 deseuri din industria alimentara (borhoturi de la fabricarea bauturilor alcoolice,
zaharului) – persoane fizice.
Cele mai importante tipuri de deseuri industriale eliminate in anul 2001 si facilitatile de
depozitare ale acestora au fost:
 unsori uzate, reziduuri petroliere, deseuri azbest, caramizi-betoane refractare, deseu
textolit, amestec uzat de formare, lacuri si vopsele intarite, pulberi de la cicloane uscate,
slam chimic de la neutralizare, namoluri de la hidrocicloane – halda de slam si reziduuri
Simionesti a S.C. Petrotub S.A. Roman;
 noroaie de foraj – batalul din localitatea Ogra, jud. Mures a S.C. Foraj Sonde S.A. Targu
Mures;
 namol rezidual (paciurina), deseu azbest – halda industriala a S.C. Moldeternit S.A.
Bicaz;
 deseu sudura, zgura de furnal – halde de deseuri menajere.
Principalele tipurile de deseuri incinerate cu recuperare de energie si instalatiile in care
acestea au incinerate in anul 2001sunt:
 rumegus si alte deseuri rezultate de la prelucrarea lemnului – in centrale termice;
 uleiuri uzate – in centrale termice;
 rezidii cu cozi fenolice – in instalatia S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti.
Singura societate din judetul Neamt care are in dotare o instalatie de incinerare deseuri in
vederea eliminarii finale este S.C. Kőber S.R.L. Turturesti, din domeniul industriei lacurilor
si vopselelor. Aceasta instalatie este destinata numai pentru incinerarea deseurilor proprii.
Principalele tipuri de deseuri incinerate in aceasta instalatie in anul 2001 au fost:
 deseuri lichide – solutii cu concentratie foarte ridicata de compusi organici combustibili,
rezultate din tehnologia de sinteza rasini alchidice:
 deseuri solide – carton, hartie, folie PE de la dezambalare materii prime, slamuri de la
curatarea rezervoarelor de ulei si combustibil, elemente filtrante uzate, vopsea intarita.
Categoriile de deseuri periculoase care constituie o problema importanta pentru judetul
Neamt se considera a fi: deseuri de vopsele si lacuri, nisipuri uzate cu continut de lianti
organici, deseuri de la fabricarea azbocimentului, solutii uzate si namoluri cu continut de
crom, solutii de decapare acida, namoluri de fosfatare, uleiuri uzate, emulsii uzate, baterii de
plumb, materiale izolante cu continut de azbest, namoluri cu continut de metale namoluri de
la epurarea apelor uzate industriale.

Iulie 2003
In anul 2001 in judetul Neamt a fost identificata o cantitate de deseuri periculoase de
2.759,56 tone, din care 2,488 tone au fost produse in anul 2001, iar 271,043 tone au provenit
din deseurile existente in stoc din anii anteriori. Dintre acestea 591,33 tone au fost
valorificate si 2.168,21 tone au fost eliminate.
Cantitatea de deseuri periculoase produse in anul 2001 reprezinta numai 0,41% din
cantitatea de deseuri industriale, sau 0,86% din cantitatea de deseuri industriale fara solutiile
saline mentionate mai sus.
In tabelul 3-3 se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri periculoase gestionate in judetul

Neamt perioada 1995 – 2001.
Tabel 3-22 Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase

Anul Deseuri periculoase (t/an)
Generate Valorificate Stoc Eliminate
1995 ND ND ND ND
1996 ND ND ND ND
1997 2650,85 1730,27 276,23 216,41
1998 17753,54 11591,15 5691,42 65,6
1999 890,33 241,03 68,25 276,31
2000 2609,19 1758,12 - 850,58
2001 2488,52 591,35 271,04 2168,13
ND – nu sunt disponibile date
Principalele tipuri de deseuri periculoase valorificate in anul 2001 si modalitatile/facilitatile

de valorificare ale acestora au fost:
 uleiuri uzate – ardere in centrale termice sau livrare pentru prelucrare/regenerare S.C.
Oilreg S.A. Ramnicu Sarat ;
 rezidii cu cozi fenolice – ardere cu recuperare de energie in instalatia proprie a S.C.
Fibrexnylon S.A. Savinesti (instalatie care a intrat in conservare in cursul anului 2001);
 deseuri solide si lichide de la fabricarea lacurilor si vopselelor – incinerare in instalatia
proprie a S.C. KOBER S.R.L. Turturesti;
 baterii si acumulatori uzati – unitati tip Remat.
Tipurile de deseuri periculoase eliminate in anul 2001 si facilitatile de eliminare ale acestora
au fost:
 deseu azbest – halda industriala a S.C. Moldeternit S.A. Bicaz, halda de slam si reziduuri
Simionesti a S.C. Petrotub S.A. Roman ;
 slam chimic de la cromare, slam chimic de la fosfatare – halda de slam si reziduuri
Simionesti ;
 namol galvanic – depozitare in basa de namol a S.C. Feromet « M » S.R.L. Izvoare ;
 electrolit baterii – livrare pentru tratare si eliminare la S.C. Sofert S.A. Bacau, S.C.
Chimcomplex S.A. Borzesti.
Datorita lipsei unor instalatii de incinerare deseuri cu grad foarte ridicat de periculozitate
pentru mediu si sanatate la nivel national, pentru acestea singura modalitate de gestionare
Iulie 2003
este stocarea in conditii controlate in facilitati corespunzatoare acestui scop. Principalele
tipuri de deseuri din aceasta categorie sunt:
 deseurile cu continut de BPC – condensatoare dezafectate din diferite instalatii;
 deseuri de pesticide – pesticide neindentificate sau expirate, precum si amabalaje de
pesticide.
In judetul Neamt, in anul 2001 a fost inventariata o cantitate de 1,479 tone de condensatoare
cu continut de BPC. Din aceasta cantitate, 1,465 tone constituie stocuri din anii anteriori, iar
0,014 tone au rezultat din scoaterea din uz a altor echipamente de acest tip in anul 2001.
Ca urmare a dispozitiilor Ordinului comun al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului,

Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor din
aprilie 2002 au fost inventariate deseurile de pesticide ramase in stoc de la fostele structuri
organizatorice din agricultura din judetul Neamt, acestea insumand cantitatile de 6.742 litri
in stare lichida si 13.354 kg. in stare solida.
3.3 DEPOZITE DE DESEURI INDUSTRIALE
Deseurile industriale sunt depozitate fie in halde mixte de deseuri menajere si industriale, fie
in halde industriale, in judetul Neamt existand in prezent urmatoarele facilitati:
 halda mixta Simionesti, administrata de catre S.C. Petrotub S.A. Roman;
 halda de deseuri industriale de la Valeni, administrata de catre S.C. Petrocart S.A. Piatra
Neamt;
 halda de deseuri industriale de la Bicaz, administrata de S.C. Moldeternit S.A. Bicaz;
 halda mixta Savinesti, in administrarea Consiliului Local Savinesti;
 haldele de steril (67) si minereu radioactiv (35) din perimetrele de explorare si
exploatare geologica a zacamantului de uraniu (Tulghes – Grinties si Bicazu Ardelean –
Damuc).
Figura 5 prezinta amplasamentele depozitelor de rumegus, iar amplasamentele depozitelor
de deseuri industriale sunt prezentate in Figura 6.
O parte din deseurile periculoase generate in judetul Neamt sau existente in stoc din anii
anteriori sunt depozitate/stocate astfel:
 halda IPS – Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti – Divizia
Chimica;
 spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie la detinatori, a condensatoarelor si
bateriilor de condensatoare cu continut de BPC (S.C. Electrica S.A., S.C. Fontax S.A.
Roman, S.C. Petrotub S.A. Roman, S.C. Cetatea S.A. Targu Neamt);
 in cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu
profil agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile
de pesticide ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura.
In Tabelul 3-4 se prezinta centralizat principalele caracteristici ale depozitelor utilizate in
judetul Neamt pentru eliminarea deseurilor industriale.

Iulie 2003
Tabel 3-23 Depozite de deseuri industriale
Operator Amplasare Tip Amenajari** Autorizatie de Suprafata Capacitate Capacitate
depozit depozit depozit* mediu (ha) proiectata utilizata
(m3) (m3)
S.C. Petrotub Simionesti DIP CG nu 4,78 114168 78462
S.A. Roman Cordun DINP FM
DII
S.C. Moldeternit Bicaz DIP I nu 1,1 20000 10000
S.A. Bicaz DINP IM
DII
S.C. Divizia chimica DIP IM nu 0,1448 1737 1395
Fibrexnylon (Halda IPC
S.A. Savinesti cianuril)
Consiliul Local Loc. Savinesti DINP I nu 1,9 ND 35000
Savinesti IM
SEG Tulghes Tulghes-Grinties 62 halde N nu 13,7 ND 372825
de steril
SEG Tulghes Ardelean-Damuc 5 halde de N nu 2,1 ND 152000
steril
Diferite societati Vaile Bistrita si 17 halde N nu 2 ND ND
private si de stat Bicaz-Damuc de
rumegus
* DIP – depozit deseuri industriale periculoase ** N – Neamenajate
DINP – depozit deseuri industriale ne-periculoase I – Imprejmuire
DII – depozit deseuri industriale inerte IM – Impermeabilizare
CG – Canale garda
FM – Foraje monitorizare
ND – Nu sunt disponibile date
Din informatiile prezentate in acest tabel rezulta :
 nici un amplasament nu detine autorizatie de mediu;
 3 dintre spatiile de depozitare sunt impermeabilizate – Halda IPC Cianuril apartinand
S.C. FIBROTEXNYLON S.A. Savinesti, halda S.C. MONDETERNIT S.A Bicaz si
halda mixta a localitatii Savinesti; aceleasi 3 depozite sunt prevazute si cu imprejmuire;
 halda societatii Petrotub S.A. Roman are canal de garda si foraje de monitorizare ;
 cele doua perimetre de depozitare steril de la explorarea minereurilor cu uraniu sunt
neamenjate.
3.4 INCINERAREA DESEURILOR INDUSTRIALE
In judetul Neamt se practica incinerarea in doua scopuri:

 incinerare cu recuperare de energie – care de fapt reprezinta utilizarea unor deseuri
industriale – in special rumegus si deseuri de lemn drept combustibil, uleiuri uzate in
centralele termice ale generatorilor de deseuri;
 distrugerea unor deseuri toxice sau periculoase in instalatii de incinerare proprii sau prin
co-incinerare in cuptoarele de ciment detinute de S.C. MOLDOCIM S.A. Bicaz.
In judetul Neamt exista o instalatie de distrugere si un incinerator pentru deseuri industriale
periculoase, detinute de S.C. FIBREXNYLON S.A. si S.C. KOBER S.R.L. si folosite in
Iulie 2003
exclusivitate pentru eliminarea deseurilor proprii. Aceste instalatii de incinerare nu au
prevazute sisteme de control al emisiilor, inclusiv sisteme de monitorizare automate a
poluantilor emisi in atmosfera.
Incineratorul detinut de S.C. KOBER S.R.L. are o capacitate de:

 deseuri lichide sau ape uzate – maximum 0,2 t/h sau 4,48 t/zi; sau
 deseuri solide – maximum 0,03 t/h sau 0,672 t/zi.
Capacitatea de co-incinerare a instalatiilor MOLDOCIM este de:
 anvelope uzate – 91 t/zi sau 30.030 t/an;
 uleiuri uzate – 16.8 t/zi sau 5.544 t/an;
 rumegus si deseuri de lemn – 110 t/zi sau 36.300 t/an.
Aceste deseuri pot inlocui cca. 20% din combustibilul necesar pentru functionarea
cuptoarelor de ciment.
Restul instalatiile de eliminare a deseurilor sunt de fapt centrale termice in care deseurile
sunt folosite drept combustibil. Nici aceste instalatii nu au prevazute sisteme de retinere a
emisiilor atmosferice, care in cazul arderii deseurilor de lemn pot fi semnificative.
In localitatea Tasca, situata in zona Bistrita – Damuc, zona cu cea mai mare concentrare de
depozite neorganizate de rumegus, a fost realizat cu sprijin financiar danez (DEPA) si in
colaborare cu S.C. TCE Trei Brazi S.R.L. si Consiliul Local Tasca un proiect demonstrativ
pentru „valorificarea ecologica a deseurilor rezultate de la instalatiile de prelucrare primara
a lemnului din judetul Neamt”. Proiectul a demonstrat posibilitatea utilizarii ecologice a
unei resurse energetice valoroase, considerata ca deseu, pentru obtinerea de agent termic
pentru incalzirea locuintelor din vecinatate. Valoarea proiectului a fost de 9,276,350 DKK,
dintre care contributia DEPA a fost de 90%. Proiectul a fost finalizat in anul 1999 si consta
in instalarea unei centrale termice pe rumegus cu o capacitate de 2.5 MW, dotata si cu
sisteme de retinere a poluantilor. Agentul termic produs in aceasta instalatie este utilizat in
sistemul de incalzire pentru locuinte particulare din localitatile Tasca, Bicazu Ardeleanu,
Bicaz-Chei si Damuc.
Utilizarea rumegusului ca sursa alternativa de energie la combustibilii fosili, in vederea

reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, a constituit subiectul unui studiu finantat dintr-o
ajutor EcoLinks (USA) si finalizat in februarie 2003. Studiul a fost elaborat de firma
americana ESGI Conjunction in colaborare cu Primaria Piatra Neamt si S.C. INTERGROUP
ENGINEERING S.R.L. si a analizat posibilitatea modificarii unor cazane de apa calda din
sistemul actual de termoficare a municipiului Piatra Neamt. Pe baza rezultatelor acestui
studiu se va face o aplicatie pentru un imprumut din partea guvernului american pentru
intocmirea Studiului de fezabilitate.
3.5 EVALUAREA SI CONCLUZIILE PRIVIND SITUATIA ACTUALA
In anul 2001, ca si perioada anterioara, au fost constatate o serie de deficiente referitoare la

modul de depozitare a unor deseuri, care a avut un impact negativ asupra sanatatii populatiei
si a mediului, dintre care cele mai semnificative sunt:

Iulie 2003
 folosirea depozitelor existente in mediul urban si pentru eliminarea unor categorii de
deseuri industriale;
 depozitarea deseurilor periculoase in comun cu deseuri nepericuloase si chiar cu deseuri
municipale in depozite neamenajate corespunzator;
 intretinerea necorespunzatoare a unor depozite de deseuri industriale care pot constitui o
sursa de poluare a solului/apei subterane si a atmosferei;
 incinerarea unor deseuri cu compozitie necunoscuta in instalatii fara sisteme de control a
emisiilor.
4.0 GESTIONAREA FLUXURILOR SPECIALE DE DESEURI

REGLEMENTATE LA NIVEL EUROPEAN PRIN ACTE
LEGISLATIVE SPECIFICE
4.1 DESEURI DE AMBALAJE
In ultimii 10 ani ponderea deseurilor de ambalaje din continutul deseurilor menajere a

crescut substantial. Cu toate acestea, ponderea deseurilor de ambalaje in totalul deseurilor
menajere la nivel national a fost putin studiata, in cateva centre urbane.
Pe baza datelor experimentale a reiesit ca in masa deseurilor menajere, ambalajele

reprezinta:
 70% din deseurile de plastic;
 78% din deseurile de hartie si carton;
 90% din deseurile de sticla;
 99% din deseurile de aluminiu;
 68% din deseurile feroase.
Pentru elaborarea planului judetean nu au fost disponibile date referitoare la cantitatile si
ponderea deseurilor de ambalaje in totalul deseurilor menajere generate in judetul Neamt.
Singurele date disponibile sunt numai pentru municipiul Piatra Neamt, provenite din
investigatiile de teren efectuate de echipa daneza in 3 campanii (octombrie 1999, decembrie
1999 si februarie 2000). De fapt, prin aceste investigatii s-a urmarit stabilirea unei
compozitii medii a deseurilor menajere si nu in mod special ponderea deseurilor de ambalaje
din acestea.
Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la sursa,
cu exceptia anumitor recipienti de sticla returnabili. Deseurile de ambalaje rezultate din
comert sunt in mare parte colectate separat (pe tipuri de materiale) si vandute agentilor
colectori de materiale reciclabile sau persoanelor fizice care lucreaza pentru acestia.
Deseurile de ambalaje rezultate din domeniul productiv (industrie) sunt in general colectate
separat si vandute fie direct societatilor care le pot recicla (fabrici de sticla, fabrici de hartie
etc.), fie colectorilor de materiale reciclabile.

Iulie 2003
In prezent, in judetul Neamt, ca de fapt in intreaga tara, nu exista o retea de unitati
specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, aceste operatii fiind realizate
de aceleasi entitati care fac colectarea si reciclarea tuturor materialelor reciclabile.
In conformitate cu prevederile HG 349/2002, consiliile locale au sarcina de a furniza spatii

corespunzatoare pentru amplasarea containerelor necesare pentru colectarea de la populatie
a deseurilor de ambalaje. Acestea trebuie de asemenea sa identifice agenti economici cu
activitati de procesare a deseurilor de ambalaje.
In acelasi timp, la solicitarea Ministerului Administratiei Publice, Prefectura judetului

Neamt, toate consiliile locale si IPM Piatra Neamt trebuie sa transmita lunar situatia
gestionarii deseurilor de ambalaje. IPM va colecta datele si le va transmite Ministerului
Administratiei Publice.
Unitatile specializate care preiau de la agentii economici generatori de deseuri deseurile de

ambalaje raporteaza anual cantitatile de deseuri de ambalaje, conform anexei nr. 5 la Ordinul
MAPM nr. 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si
deseuri de ambalaje.
Consiliile locale trebuie sa raporteze anual cantitatile de deseuri de ambalaje si planul de

recuperare a deseurilor de ambalaje conform anexei nr. 6 din acelasi ordin mentionat
anterior.
Agentii economici care gestioneaza deseuri speciale (anvelope uzate, baterii si acumulatori
uzati si uleiuri uzate) raporteaza lunar situatia gestionarii lor.
De asemenea, lunar se raporteaza cantitatile de deseuri de hartie si carton colectate din judet
de catre unitatile specializate de pe raza judetului si din alte judete, aceasta realizandu-se ca
urmare a colaborarii privind transmiterea datelor, instituite intre IPM in ale caror judete
functioneaza fabrici de prelucrare a deseurilor de hartie si carton.
Deoarece aceasta actiune a inceput in martie 2003, pana la finalizare planului de gestionare
a deseurilor nu au fost disponibile date privind gestionarea deseurilor de ambalaje in judetul
Neamt.
4.2 ULEIURI UZATE
In judetul Neamt, statistica gestionarii uleiurilor uzate colectate in anul 2001 de la agenti
economici a furnizat urmatoarele informatii:
 cantitate in stoc din anii anteriori: 3,60 tone;
 cantitate produsa: 74,25 tone;
 cantitate valorificata: 77,23 tone;
 cantitate eliminata: 0,62 tone.
Modalitatea de valorificare a uleiurilor uzate in judetul Neamt a constat in special in
reciclarea energetica (combustibil in centralele termica ale generatorilor de deseuri) si mai
putin in reciclarea materiala a acestora (prin livrare la S.C. Oilreg S.A. Ramnicu Sarat).
Valorificarea materiala limitata a uleiurilor uzate se datoreaza lipsei unui sistem de colectare
selectiva a principalelor tipuri de uleiuri.
Iulie 2003
4.3 BATERII SI ACUMULATORI UZATI
In judetul Neamt, in anul 2001 bateriile si acumulatorii uzati pe baza de plumb colectati de
la agentii economici au fost gestionate astfel:
 cantitate eliminata: 0 tone.
Valorificarea acestui tip de deseuri a fost facuta prin intermediul unitatilor Remat. Aceste
unitati sunt din categoria agentilor economici care asigura colectarea/stocarea si transportul
bateriilor si acumulatorilor in scopul vanzarii catre societatile care prelucreaza materiale
reciclabile.
4.4 VEHICULE UZATE
Pana in prezent, colectarea vehiculelor uzate nu a beneficiat de un cadru organizat.

Vehiculele uzate provenite de la populatie au fost in general abandonate pe strazi, terenuri
virane, deoarece transportul pana la un centru de reciclare al acestora costa mai mult decat
valoarea obtinuta prin vanzare. Aceste vehicule au fost demontate in regim necontrolat
pentru recuperarea unor piese sau materiale reutilizabile si doar in final au fost preluate de
agenti de salubritate sau agenti de reciclare in vederea valorificarii ca fier vechi.
Vehiculele uzate provenite de la agenti economici au fost predate la agenti de reciclare tip
Remat. Din datele raportate de agentii economice din judetul Neamt, rezulta ca in anul 2001
vehiculele uzate au fost gestionate astfel:
 cantitate in stoc din anii anteriori: 5.955,4 tone;
 cantitate produsa: 6.861,33 tone;
 cantitate valorificata: 12,816,73 tone;
 cantitate eliminata: 0 tone.
4.5 DESEURI ELECTRICE SI ELECTRONICE
Gestionarea deseurilor electrice si electronice functioneaza dupa regulile economiei de piata

si se face de catre unitati tip Remat. Gestionarea acestora consta in demontarea, recuperarea
de piese/materiale reciclabile, care sunt sortate pe categorii pentru a fi vandute utilizatorilor,
iar materialele nevalorificabile sunt eliminate prin depozitare.
Nu au fost disponibile date privind gestionarea acestui tip de deseuri.
Cu toate acestea, o atentie deosebita trebuie acordata deseurilor electrice cu continut de

BPC, care trebuie sa fie gestionate si stocate in conformitate cu legislatia aplicabila.

Iulie 2003
4.6 ANVELOPE UZATE
Statistica gestionarii anvelopelor uzate in judetul Neamt, dupa cum a fost raportata de
agentii economici, in anul 2001, indica urmatoarele:
 cantitate eliminata: 2,20 tone.
Modalitatea de valorificare a anvelopelor in judetul Neamt consta din incinerarea lor in
cuptoarele de ciment ale S.C. MOLDOCIM S.A. Bicaz. Co-incinerarea anvelopelor uzate in
industria cimentului s-a facut fara monitorizarea emisiilor atmosferice.
5.0 ELEMENTE DE PROGNOZA
5.1 PROGNOZA EVOLUTIEI SOCIO-ECONOMICE IN JUDETUL NEAMT
Evolutia populatiei – Din datele statistice rezulta ca, sporul natural al populatiei este de 1,1
la 1000 de locuitori, ceea ce inseamna o evolutie nesemnificativa a numarului de locuitori
din judetul Neamt. De asemenea, din punct de vedere al migratiei populatiei prognoza nu
indica sporuri.
Tabel 5-24 Evolutia populatiei judetului Neamt in urmatorii 10 ani

Anul Numarul locuitorilor Modificari fata de Densitatea
aferent teritoriului anul de referinta populatiei
administrativ (%) (locuitori/km2)
2000 586229 100 99.42
2005 586600 100.11 99.48
2010 587000 100.18 99.55
Evolutia economiei – Nu pot fi apreciate precis conditiile dezvoltarii ulterioare a diferitelor

ramuri economice; se preconizeaza o dezvoltare, in continuare, a activitatilor din domeniul
prelucrarii lemnului, a micii industrii, turismului, alte servicii etc.
Tabel 5-25 Evolutia economiei in judetul Neamt in urmatorii 10 ani

Domeniu Numar de Procentaj Prognoza pentru Prognoza pentru
agenti (%) anul 2005 anul 2010
economici (%) (%)
Total industrie 1344 100 114,5 128,5
Din care:
Industria miniera 5 0,37 0,5 0,5
Industria prelucratoare, din care: 1339 99,63 114 128

Iulie 2003
Domeniu Numar de Procentaj Prognoza pentru Prognoza pentru
agenti (%) anul 2005 anul 2010
economici (%) (%)
Industria alimentara si a bauturilor 207 15,40 17 19
Industria textila si a produselor textile 284 21,13 23 25
Industria de confectii, imbracaminte . 166 12,35 15 17
Industria pielariei si incaltaminte 26 1,93 3 4
Industria prelucrarii lemnului 379 28,2 32 35
Productia de mobilier 65 4,84 6 7
Industria celulozei si hartiei 13 0,97 1 1
Edituri, poligrafie 39 2,9 3 4
Industria chimica 15 1,12 1 1
Industria produselor minerale 21 1,56 2 2
nemetalice
Industria metalurgica 9 0,67 1 2
Constructii metalice 87 6,48 7 8
Masini si echipamente 18 1,34 2 2
Masini si aparate electrice 10 0,74 1 1
Constructii 200 100 104 106
Servicii 274 100 106,5 112,5
Din care:
Recuperari deseuri 5 1,83 4 7
Energie electrica 5 1,83 2 2
Energie termica, procesare si 4 1,46 2 2
distributie.
Distributie gaze 1 0,36 0,5 0,5
Distributie apa (alimentare apa, 2 0,73 1 1
canalizare, epurare)
Unitati de salubritate 2 0,73 2 3
Alte servicii (ateliere foto, service auto 255 93,06 95 97
si uz casnic etc.)
Comert 3925 100 105 110
Turism 29 100 107 112
Prognoza racordarii localitatilor din judetul Neamt la sisteme centralizate de alimentare cu

apa indica pe de o parte un procent redus de racordare si pe de alta parte o evolutie putin
semnificativa a numarului de locuitori racordati.
Tabel 5-26 Prognoza modului de alimentare cu apa

Total populatie Populatia racordata la retele Procentaj populatie
centralizate racordata din total
(%)
2005 586.600 200.000 34,09
2007* 587.000 241.413 41,12
Iulie 2003
Total populatie Populatia racordata la retele Procentaj populatie
centralizate racordata din total
(%)
* In special pe baza fondurilor SAPARD
Extinderea retelelor de alimentare cu apa in mediul rural este un proces in curs de derulare.
Exista mai multe planuri de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apa, si anume:
 Lucrari incepute pe 21 martie 2002 pentru 5 localitati: Tamasesti, Raucesti, Girov,
Bodesti si Dobreni – total 31.636 locuitori;
 Lucrari incepute pe 8 iulie 2002 pentru 4 localitati: Horia, Cordun, Bira si Sabaoani –
total 28.835 locuitori;
 Lucrari cu Certificat de Urbanism din 11 iulie 2002 pentru 2 localitati: Pipirig si
Pastraveni – total 11.738 locuitori;
 Lucrari propuse pentru 7 localitati: Grinties, Roznov, Trifesti, Costisa, Dumbrava Rosie,
Bahna si Moldoveni – total 32.869 locuitori;
 Lucrari propuse pentru finantare SAPARD pentru 16 localitati: Borca, Poiana Teiului,
Hangu, Tasca, Pangarati, Alexandru cel Bun, Savinesti, Zanesti, Margineni, Faurei,
Dulcesti, Bargaoani, Stefan cel Mare, Dragomiresti, Grumazesti, Brusturi- Draganesti –
total 73.062 locuitori.
Considerand ca numai 25% din populatia totala va fi racordata la sisteme de alimentare cu
apa, ceea ce inseamna cel putin 44.535 locuitori. In comparatie cu numarul actual de
locuitori care beneficieaza de sisteme centralizate de alimentare cu apa, acest numar
semnifica o crestere de cca. 22,5%. In anul 2007 este posibil ca procentajul populatiei
conectata la sisteme de alimentare cu apa sa atinga valoarea de 41%.
Figura 1 prezinta de asemenea localitatile in care sistemele de alimentare cu apa au fost

aprobate sau cel putin propuse.
Racordarea la sisteme centralizate de canalizare/epurare – Sunt in faza de implementare sau

derulare proiecte care prevad racordarea la canalizare a gospodariilor individuale de pe raza
municipiilor, oraselor si comunelor care dispun de statii de epurare pentru apele uzate
menajere.
Tabel 5-27 Prognoza racordarii la sistemele de canalizare cu instalatii de epurare

Total populatie Populatia racordata Procentaj populatie
racordata din total
(%)
2005 586.600 166.500 28,38
2007* 587.000 188.883 32,18
* De asemenea pe baza fondurilor SAPARD
Extinderea sistemelor de canalizare si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in

mediul rural este un proces in derulare. Exista mai multe planuri pentru dezvoltarea
sistemelor de canalizare si instalatilor de epurare a apelor uzate, si anume:
 Lucrari propuse pentru 13 localitati: Agapia, Bahna, Borca, Botesti, Costisa, Cracaoani,
Grumazesti, Icusesti, Pangarati, Razboieni, Tibucani, Zanesti, Alexandru cel Bun – total
61,325 locuitori;
Iulie 2003
 Lucrari propuse pentru finantare SAPARD pentru 5 localitati: Roznov, Dobreni, Botesti,
Horia si Tamasesti – total 34,074 locuitori.
Considerand ca numai 25% din populatia totala va fi racordata la retelele de canalizare,
aceasta inseamna cel putin 23.850 locuitori. In comparatie cu numarul actual de locuitori
conectati la un sistem de canalizare, acest numar semnifica o crestere de cca. 14,5%. In anul
2007 este posibil ca procentajul populatiei conectata la retelele de canalizare sa atinga
valoarea de 32,2%.
Figura 2 prezinta de asemenea localitatile unde colectarea apelor uzate si instalatiile de

tratare a apelor uzate care au fost aprobate sau cel putin propuse pentru dezvoltare.
Schimbari in sistemele de incalzire – In orase se constata o reducere a numarului de

apartamente racordate la sistemele centralizate de incalzire, tendinta fiind de implementare a
centralelor de apartament. Prognoza pentru urmatorii 10 ani nu indica o tendinta de reducere
a numarului de gospodarii care utilizeaza combustibilul solid in incalzire. Pe de alta parte
rata de implementare in spatiul rural a retelelor de distributie a gazului natural nu indica o
dezvoltare a acestora, desi in viitorul apropriat 3 localitati vor fi conectate la retelele de
alimentare cu gaze naturale si intr-o etapa ulterioara 21 localitati. Numarul total de locuitori
care pot beneficia de exinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale va fi de cca. 34.000.
Retelele de alimentare cu gaze naturale sunt prezentate in Figura 3.
In municipiul Piatra Neamt s-a derulat un program EKOLINKS (SUA) privind utilizarea
combustibilului alternativ (rumegus) in sisteme centralizate de incalzire a locuintelor
colective. Acest proiect a dovedit ca rumegusul poate fi considerat o sursa de energie de luat
in considerare. Din ratiuni economice si ecologice, rumegusul trebuie sa fie ars in instalatii
moderne, dotate cu sisteme de retinere a emisiilor atmosferice.
Activitati de constructii – Pentru perioada viitoare de prognoza se estimeaza o dezvoltare

sensibila a constructiilor de locuinte in zonele limitrofe centrelor urbane.
5.2 PROGNOZA GENERARII SI GESTIONARII DESEURILOR
Prognoza gestionarii deseurilor in judetul Neamt se bazeaza pe estimarile prezentate in

proiectul de Strategie nationala de gestionare a deseurilor.
5.2.1 Elementele de baza ale prognozei
Prognoza cantitatii de deseuri care va trebui sa fie gestionata in urmatorii 20 ani a fost facuta
in cadrul a 3 scenarii de dezvoltare: pesimist (A), mediu (B) si optimist (C). Aceste scenarii
au fost bazate pe ipoteza principala comuna pentru toate scenariile ca o crestere economica
se va declansa si se va consolida pe termen mediu si lung. Aceasta ipoteza se aplica
cantitatilor de deseuri produse in anul 2001, cu exceptia solutiilor saline rezultate de la
exploatarea gazelor naturale.
Scenariul A (pesimist)

Iulie 2003
 generarea deseurilor municipale va creste constant cu 2% pana in anul 2020;
 cantitatile de deseuri industriale generate vor inregistra urmatoarea crestere medie
anuala:
 7% pana in 2005;
 5% in perioada 2006 – 2010;
 3% in perioada 2011 – 2015;
 1% in perioada 2016 – 2020;
 raportul „deseuri industriale/deseuri municipale” va inregistra mai intai o crestere pana
in 2010 si apoi va ramane aproximativ constant intre 2010 si 2015, dupa care va incepe
sa scada din 2015 pana in 2020.
Scenariul B (mediu)
anuala:
 4% pana in 2005;
 2% in perioada 2006 – 2010;
 1% in perioada 2011 – 2015;
 -1% (1% descrestere) in perioada 2016 – 2020;
 raportul „deseuri industriale/deseuri municipale” va inregistra mai intai o crestere pana
in 2005 si apoi va ramane aproximativ constant intre 2005 si 2010, dupa care va incepe
sa scada din 2010 pana in 2020.
Scenariul C (optimist)
anuala:
 3% pana in 2005;
 1% in perioada 2006 – 2010;
si va scadea din 2011 pana in 2020 cu:
 1% in perioada 2011 – 2015;
 3% in perioada 2016 – 2020;
 raportul „deseuri industriale/deseuri municipale” va scadea constant incepand din 2005.
5.2.2 Generarea deseurilor municipale
Cantitatea de deseuri urbane generate, considerata a fi un indicator al consumului populatiei,

va avea in urmatorii 20 ani o evolutie crescatoare, dar nu foarte spectaculoasa. Cresterea
cantitatilor de deseuri se va datora atat consumului de produse, cat mai ales dezvoltarii
serviciilor de salubritate, prin extindere, in zonele rurale.
Iulie 2003
Singurul document programatic care indica o evolutie a cantitatii de deseuri urbane generate
de populatie in urmatorii ani este proiectul Strategiei nationale de gestionare a deseurilor. In
acest document, cresterea medie anuala a cantitatii de deseuri generate este de 2%. Trebuie
facuta precizarea ca in judetul Neamt (ca de altfel in toata tara) practica masurarii
cantitatilor de deseuri depozitate prin cantarire a fost doar de curand implementata. Pe de
alta parte, nu s-au desfasurat activitati coerente privind determinarea compozitiei deseurilor.
Tocmai de aceea, prognoza cantitatilor de deseuri are o valoare orientative ea urmand a
suporta corectii pe masura acumularii unui sir de date rezultate ca urmare a masurarilor.
Pentru simplificarea calculelor privind prognoza generarii si gestionarii deseurilor, o

cantitate de deseuri a fost dedusa pe baza unei populatii urbane de 234.551 locuitori care
genereaza 486 kg deseuri pe locuitor*an si a populatie rurala de 343.869 locuitori care
genereaza 100 kg deseuri pe locuitor*an, conducand, in anul 2002, la o cantitate de aprox.
148.380 t sau 269.780 m3 (la o densitate a deseurilor de 0,55 t/ m3).
In plus, compozitia deseurilor urbane generate in judetul Neamt si utilizata pentru calcule
este urmatoarea:
 8.5 % hartie si carton
 6 % sticla
 4.5 % plastice
 1.0 % metale
 45 % deseuri organice
 35 % alte deseuri depozitabile.
Pe termen lung, ca urmare a implementarii practicii colectarii selective, reciclarii si
valorificarii, dar si a descurajarii generarii deseurilor, se estimeaza o plafonare a tendintei de
crestere a cantitatilor. Parametrii importanti pentru proiectarea sistemelor de management
integrat vor deveni compozitia si variatia sezoniera a cantitatilor generate.
Se prevede ca in urmatorii 20 ani intreaga populatie sa beneficieze de servicii de salubritate,

ceea ce va insemna o crestere anuala de cca. 2% a cantitatii de deseuri urbane generate.
Cantitatea anula de alte deseuri municipale solide (deseuri din constructie si demolari,
deseuri spitalicesti) a fost de asemenea considerata ca va creste cu aprox. 2%.
De asemenea, se estimeaza ca va creste cantitatea de namol rezultat de la epurarea apelor

uzate orasenesti, ca urmare a imbunatatirii instalatiilor de epurare si a dezvoltarii sistemelor
de canalizare si epurare a apelor uzate in toate localitatile judetului cu populatie mai mare de
2000 locuitori. Comparativ cu anul 2001, sunt estimate cresteri de:
 4% pana in anul 2005;
 20% pana in anul 2020.
Productia de namol orasenesc in judetul Neamt in urmatorii 20 ani este estimata a fi de:
 22880 t in 2005;
Iulie 2003
 24200 t in 2010;
 25300 t in 2015;
 26400 t in 2020.
Tabel 5-28 Prognoza generarii deseurilor urbane pe categorii (m3)
Principalale tipuri de deseuri Anul 2001 Etapa I Etapa a II-a Etapa a III- Etapa a IV-
2005 2010 a a
2015 2020
Deseuri urbane (municipale) 269780 292020 322412 355971 393021
Alte deseuri municipale solide 17100 18520 20445 22573 24922
(deseuri de constructie si demolari,
deseuri spitalicesti)
Namol orasenesc de la statiile de 22000 22880 24200 25300 26400
epurare ape uzate orasenesti
Total deseuri solide urbane 308880 333420 367057 403844 444343
Drept consecinta a evolutiilor prezentate anterior, indicele de generare a deseurilor urbane,

raportat la intreaga populatie, va creste progresiv, de la 0,8 kg/locuitor*zi pana la 1.4 – 1.5
kg/locuitor*zi.
In ceea ce priveste compozitia deseurilor urbane, aceasta se va modifica in sensul cresterii

ponderii deseurilor de ambalaje (plastic, hartie, carton, sticla etc.) si scaderea
corespunzatoare a procentului de resturi alimentare si a altor componente.
5.2.3 Generarea deseurilor industriale
Prognoza referitoare la evolutia productiei de bunuri a luat in calcul o crestere economica

medie de 4% pe an, proportia fiind mai mare in primii ani de relansare economica a
productie (5 – 6%) si mai mica in perioada urmatoare (2 – 3%). In acest conditii, se
estimeaza ca, ce, putin in primii 10 ani, se va produce o crestere a cantitatilor de deseuri de
productie generate. Estimarea a luat in calcul urmatoarele aspecte:
 schimbarea ponderii diferitelor ramuri industriale in cadrul activitatilor de productie;
 introducerea progresiva a tehnologiilor moderne, cu consumuri mici de materii prime si
energie in toate domeniile de productie;
 aplicarea unui management mai eficient in cadrul societatilor, care sa puna accentul pe
evitarea pierderilor materiale.
Evolutia diferita a generarii deseurilor de productie in raport cu productia de bunuri va fi
mai evidenta dupa anul 2010, cand este de asteptat ca efectele schimbarilor tehnologice si
manageriale, precum si in controlul deseurilor sa se stabilizeze in majoritatea domeniilor de
activitate.
In aceste conditii se va pune accent mai mare pe gestionarea corecta a deseurilor periculoase
care au cel mai mare impact asupra mediului si sanatatii. Generarea deseurilor periculoase
va scadea substantial chiar si in conditiile cresterii productiei de bunuri.

Iulie 2003
Colectarea separata a deseurilor periculoase se estimeaza a fi realizata pana in anul 2016,
care este termenul de implementare a Directivei UE relevante.
Este de asteptat de asemenea ca pana in anul 2016 sa se realizeze colectarea separata a

tuturor deseurilor periculoase industriale, in conformitate cu termenul prevazut in
implementarea Directivei UE specifica.
Tabel 5-29 Prognoza generarii deseurilor urbane si a deseurilor de productie

Elemente de prognoza 2001 2005 2010 2015 2020
Scenariul A
Deseuri urbane (t/an) 169884 183381 201881 222114 244389
Deseuri de productie (t/an)* 320967 420722 560960 622484 654237
Raport deseuri de productie/deseuri 1.89 2.29 2.78 2.80 2.68
urbane*
Scenariul B
Raport deseuri de productie/deseuri 1.89 2. 05 2.05 1.96 1.70
urbane*
Scenariul C
Raport deseuri de productie/deseuri 1.89 1.97 1..88 1.63 1.27
urbane*
* valoare de referinta estimata pe baza productiei de deseuri generata in anul 2001, cu exceptia solutiilor saline
rezultate de la exploatarea gazelor naturale.
Tabel 5-30 Prognoza evolutiei cantitatilor totale de deseuri (tone)

Elemente de prognoza 2001 2005 2010 2015 2020
Scenariul A (t/an) 490851 604103 762841 844598 898626
Scenariul B (t/an) 490851 558867 616538 657828 658749
Scenariul C (t/an) 490851 544632 578560 583184 554453
5.2.4 Gestionarea deseurilor
Se estimeaza ca in viitor cresterea cantitatilor de deseuri de productie care trebuie eliminate

va fi mai mica decat cresterea productiei industriale, ca rezultat al prevenirii aparitiei
deseurilor si al aplicarii masurilor de reciclare.
5.2.4.1 Prevenirea generarii deseurilor
Prevenirea aparitiei deseurilor se va realiza prin:

 aplicarea "tehnologiilor curate" care va determina reducerea cantitatilor de deseuri;
 utilizarea unor cantitati mai mici de materiale pentru producerea aceleiasi cantitati de
bunuri;
 imbunatatirea conceptiei produselor conform cerintelor noilor standarde de productie.
Iulie 2003
Prevenirea aparitiei de deseuri va fi obtinuta si prin modificarea comportamentului
consumatorilor si influentarii pietii in favoarea produselor si serviciilor cu durata de viata
mai lunga.
5.2.4.2 Reciclarea si reutilizarea deseurilor
Reciclarea deseurilor va constitui principala cale de reducere a deseurilor de deseuri de

productie si urbane care necesita depozitare. Pentru inceput, reciclarea va fi axata pe
fluxurile speciale de deseuri care sunt reglementate prin acte normative, cum ar fi: deseurile
de ambalaje, uleiurile uzate, vehiculele uzate, deseurile electrice/electronice. Planurile
sectoriale de gestionare vor cuprinde obiective privind reciclarea si a altor tipuri de deseuri.
Principala problema in reciclarea deseurilor va fi dezvoltarea unei piete a materialelor
secundare si reducerea preturilor pentru procesare.
5.2.4.2.1 Reciclarea deseurilor de productie
Estimarea cresterii medii a reciclarii materiale si energetice a deseurilor de productie s-a
facut luand ca referinta valoarea medie pentru perioada 1995 – 2000 (30%), desi valoarea
medie pe judet a fost mai mare de 70%, putand fi estimata dupa cum urmeaza:
 cu 5% pana in 2005, respectiv un indice de reciclare de 35%;
 cu 20% pana in 2020, respectiv un indice de reciclare de 50%.
Necesarul de eliminare a deseurilor de productie prin depozitare va fi dupa cum se prezinta
in Tabelul 5-8.
Tabel 5-31 Prognoza gestionarii deseurilor de productie

Scenariu An Cantitate de deseuri (tone)
Generata Reciclata Eliminata
Scenariul A 2005 420722 147253 273469
2010 560960 224384 336576
2015 622484 280118 342366
2020 654237 327118 327119
Scenariul B 2005 375486 131420 244066
2010 414657 165863 248794
2015 435714 196071 239643
2020 414360 207180 207180
Scenariul C 2005 361251 126438 234813
2010 379679 151872 227807

Iulie 2003
2015 361070 162482 198588
2020 310064 155032 155032
5.2.4.2.2 Reciclarea deseurilor municipale

In paralel, reciclarea materialelor recuperabile continute in deseurile municipale (care acum
este de numai 2% prin implementarea proiectului pilot privind colectarea selectiva a
deseurilor) va creste datorita colectarii selective pana la:
 6 % pana la 2005;
 18 % pana la 2010;
 26 % pana la 2015;
 36 % pana la 2020.
Cifrele de mai sus includ reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitabile.
Cantitatea de deseuri biodegradabile acceptate in depozite se asteapta a se diminua dupa
cum urmaeza:
 la 75% din valoarea inregistrata in 2001 – pana in anul 2007;
 la 50% din valoarea inregistrata in 2001 – pana in anul 2010;
 la 35% din valoarea inregistrata in 2001 – pana in anul 2017.
Se estimeaza ca numai 80% din deseurile organice reprezinta materiale biodegradabile.
Ca rezultat al realizarii indicilor de reciclare prognozati, cantitatile de deseuri municipale

depozitate vor fi:
 146,591 tone – in 2005;
 130,126 tone – in 2010;
 138,498 tone – in 2015;
 149,783 tone – in 2020.
Tabel 5-32 Prognoza gestionarii deseurilor municipale
Tipul actiunii 2001 2005 2010 2015 2020
Generare – tone 148.380 160.611 177.328 195.784 216.162
Reciclare - tone 1.661 14.020 47.202 57.286 66.379
(%) (1,12 %) (8,73 %) (26,62 %) (29,26 %) (30,71 %)
Dispozitare - tone 146.718 146.591 130.126 138.498 149.783
(%) (98,88 %) (91,27 %) (73,38 %) (70,74 %) (69,29 %)

Iulie 2003
5.2.4.2.3 Reciclarea deseurilor speciale
Pentru fluxurile de deseuri speciale s-a presupus ca obiectivele privind recuperarea, stabilite
de legislatia UE si care au fost sau vor fi adoptate si in legislatia nationala, vor fi indeplinite
conform planificarii, si anume:
 Deseurile de ambalaje: pana in anul 2010, se va ajunge la un indice de recuperare de
50% din cantitatea totala de deseuri si un indice de reutilizare materiala de 25%, cu o
proportie minima de recuperare de 15% pentru fiecare tip de material.
 Uleiuri uzate: pana in anul 2007 indicele de reutilizare dupa rafinare va atinge valoarea
de 70 % din cantitatea generata, restul de 30% fiind utilizat drept combustibil
 Baterii/acumulatori uzati: pana in anul 2010 se va realiza un indice de colectare
selectiva in vederea reciclarii de 50%, iar pana in anul 2020 de aproape 100%. In paralel,
se va introduce sistemul colectarii si gestionarii separate si pentru alte tipuri de baterii, in
special cele mici, in scopul reciclarii materiale si eliminarii in conditii sigure.
Estimarile de mai sus se bazeaza pe indicii de consum, ceea ce inseamna ca generarea
deseurilor se raporteaza la cantitatea totala de produse de pe piata, reprezentata prin „bunuri
produse” – „bunuri exportate” + „bunuri importate”.
5.2.4.3 Depozitarea deseurilor
Activitatile de eliminare vor fi cele incluse in Strategia UE privind deseurile si se vor face
eforturi pentru respectarea prioritatilor stabilite. Chiar si in aceste conditii, depozitarea va
ramane principala optiune de eliminare finala a deseurilor in Romania, ca si in alte tari
europene.
5.2.4.3.1 Depozitarea
Se poate estima ca numarul total de amplasamente pentru depozitarea deseurilor municipale
si asimilabile acestora va scadea si, in paralel, se vor micsora si suprafetele ocupate de
deseuri. Acest fapt va fi rezultatul inchiderii vechilor depozite si construirii de noi depozite
regionale.
Pentru functionarea depozitelor regionale va fi necesar realizare unor statii de transfer.

Acestea vor trebui sa integreze si alte facilitati, cum ar fi: statiile de sortare,
instalatiile/statiile de compostare si chiar instalatii de incinerare.
Depozitele regionale si statiile de transfer vor trebui sa fie completate cu mijloace de

colectare si vehicule de transport corespunzatoare. Sistemul descris ar trebui sa fie
functional pana in anul 2017.
Un alt subiect de interes este reprezentat de capacitatea depozitelor. Din pacate, informatiile
primite de la autoritatile locale sunt numai estimari si in multe cazuri acestea nu sunt
obiective. Este evident ca in prezent, numai Piatra Neamt are o capacitate de depozitare de
cca. 8-9 ani (pe baza abordarii locale actuale si nu pe baza abordarii regionale propuse), in
timp ce celelalte localitati au capacitati numai pentru 6 ani – Targu Neamt sau 2-3 ani –
Roman.
Deoarece estimarile privind cantitatile totale de deseuri depozitabile arata o reducere a

acestora, aparent aceasta ar putea insemna cresterea timpului de viata al depozitelor. Aceasta
Iulie 2003
observatie este valabila mai ales pentru deseurile de productie, pe cand, in cazul deseurilor
municipale, durata de viata a depozitelor actuale va descreste daca nu va fi insotita de
intensificarea masurilor de reciclare si eliminare prin alte metode (de ex. compostare).
Prognoza capacitatii necesare pentru depozitare este dificil de efectuat. Valorile prezentate in
Tabelul 5-9 se refera in mod special la aceste necesitati. In perioada urmatoare, pentru a
realiza o buna corelare intre necesarul de depozite noi si inchiderea actualelor halde
necontrolate, trebuie elaborata o baza de date mai detaliata a depozitelor (inclusiv depozitele
din mediul rural), separat de o baza de date generala pentru gestionarea deseurilor. Aceasta
actiune constituind o componenta a eforturilor de pre-aderare ar asigura conditii pentru o
mai buna evaluare a aspectelor privind depozitarea, in contextul intensificarii reciclarii si
aplicarii metodelor de compostare a deseurilor municipale.
Tabel 5-33 Cantitatea de deseuri necesar a fi depozitate (tone/an)

Tipul de deseu 2005 2010 2015 2020
Deseuri municipale 146.591 130.126 138.498 149.783
Deseuri de productie
Scenariul A 273.469 336.576 342.366 327.119
Scenariul B 244.066 248.794 239.643 207.180
Scenariul C 234.813 227.807 198.588 155.032
Generarea metanului – gaz cu potential efect de sera – trebuie de asemenea sa fie luat in
consideratie in legatura cu depozitarea deseurilor. Problemele emisiilor de metan poate fi
rezolvata fie prin evitarea depozitarii materialelor organice biodegradabile, fie prin
colectarea si utilizarea gazelor.
Unele proiecte realizate in ultimii 2-3 ani, care s-au concentrat pe construirea de noi
depozite sau reabilitarea celor existente includ instalatii de colectare si utilizare a gazului de
depozit. Aplicarea acestor solutii va fi efectiva dupa cel putin 5 ani de la darea in folosinta a
noilor depozite, astfel ca singura optiune imediata ramane reducerea cantitatilor de deseuri
biodegradabile depozitate.
Tendinta de descrestere a cantitatii de materiale biodegradabile din deseurile municipale in

timpul ultimilor 10 ani a fost deja evidentiata. Aceasta tendinta trebuie cuplata cu limitarea
cantitatilor de deseuri biodegradabile admise la depozitare. Obiectivele propuse pentru
reducerea deseurilor biodegradabile depozitabile sunt considerate fezabile, deoarece noile
facilitati complexe vor include instalatii de sortare si compostare contribuind astfel la
reducerea acestor tipuri de deseuri.
5.2.4.3.2 Incinerarea
Incinerarea deseurilor, ca solutie de eliminare, are unele avantaje printre care si reducerea
cantitatilor de deseuri depozitabile si obtinerea unor rezidii relativ stabile, usor de eliminat
sau reciclat. Un alt avantaj il reprezinta posibilitatea de recuperare a energiei prin
producerea de caldura sau de energie electrica.
Iulie 2003
In judetul Neamt nu exista nici un incinerator de deseuri municipale, in timp ce pentru
deseurile periculoase exista un singur incinerator (S.C. KOBER S.A.). Co-incinerarea in
cuptoare de ciment se utilizeaza de asemenea pentru incinerarea anvelopelor uzate (S.C.
MOLDOCIM S.A.).
Aceasta metoda de eliminare se va extinde mai ales pentru incinerarea si co-incinerarea

deseurilor industriale, cu un accent crescut pe co-incinerarea in cuptoare de ciment. Atat
instalatiile existente, cat si cele noi vor trebui sa functioneze la o temperatura corelata cu
tipurile deseurilor incinerate. Instalatiile de incinerare ar trebui sa fie prevazute cu sisteme
de retinere si monitorizare a emisiilor atmosferice.
Se estimeaza ca incineratoarele de deseuri periculoase vor fi construite de companii private

specializate in serviciile de eliminare a deseurilor.
Construirea incineratoarele pentru deseuri spitalicesti va fi partial in responsabilitatea

autoritatilor de stat, luandu-se in consideratie si posibilele contributii ale capitalului privat.
Pentru incinerarea deseurilor spitalicesti realizarea unor instalatii regionale ar putea fi
solutia cea mai eficienta din punct de vedere economic.
Aspectele mentionate si prognozate mai sus isi vor gasi aplicarea efectiva numai in
conditiile in care va fi intensificata implicarea sectorului privat in activitatile de gestionare a
deseurilor si aparitia unor companii specializate in tratarea si eliminarea deseurilor
industriale.
Imbunatatirea nivelului de educatie si cresterea constientizarii fiecarui cetatean pot juca un

rol important in realizarea prognozei prezentate privind gestionarea deseurilor.
6.0 OBIECTIVE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR
Pentru a asigura un progres real, o serie de obiective strategice generale au fost stabilite
pentru viitoarea gestionare a deseurilor, care reflecta angajamentul Guvernului Romaniei
pentru:
 Abordarea problemei legate de cantitatile mari de deseuri generate, prin slabirea si in
cele din urma ruperea relatiei dintre cresterea economica si productia de deseuri.
 Recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in deseurile a
caror generare nu se poate evita.
 Stabilirea unui sistem integrat de gestionarea a deseurilor, luand in consideratie cele mai
bune tehnologii/tehnici care nu implica costuri excesive.
 Asigurarea ca deseurile sunt recuperate sau eliminate fara a pune in pericol sanatatea
umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar putea dauna mediului.
Pe baza obiectivelor strategice generale si a obiectivelor pentru deseuri speciale/fluxuri de
deseuri speciale stabilite la nivel national au fost elaborate obiectivele pentru judetul Neamt,
care sun prezentate in tabelul 6-1.

Iulie 2003
Cu cateva exceptii atat obiectivele strategice, cat si cele specifice pentru judetul Neamt sunt
similare cu cele pentru Romania.
Tabel 6-34 Obiective ale gestionarii deseurilor/fluxurilor de deseuri specifice in judetul

Neamt
Categoria de Deseuri Subcategorie Obiective Termen
limita
Deseuri municipale Deseuri solide municipale Control asupra intregului flux de

(deseuri menajere si deseuri generate la nivel judetean
deseuri asimilabile din
comert, industrie si Eliminarea amplasamentelor de
institutii), inclusiv depozitare necontrolata a deseurilor
fractiile colectate separat
Implementarea sistemelor integrate de
gestionare a deseurilor solide
municipale
Deseuri municipale Deseuri biodegradabile Reducerea eliminarii pe depozitele de

(deseuri menajere si directionate catre depozitele deseuri la:
deseuri asimilabile din ecologice de deseuri - 75% comparativ cu anul 2001 2007
comert, industrie si
institutii), inclusiv - 50% comparativ cu anul 2001 2010
fractiile colectate separat
- 35% comparativ cu anul 2001 2020
Deseuri de ambalaje Deseuri de ambalaje Recuperarea deseurilor de ambalaje in 2010

(hartie/carton, deseuri din urmatoarele proportii:
plastic si sticla, deseuri
metalice) - 50% din cantitatea totala a deseurilor
de ambalaje, si
- cu pana la 25%, dar nu mai putin de

15% (care reprezinta rata minima de
recuperare) a fiecarui tip de material in
parte, din deseurile de ambalaje
recuperate
Deseuri din constructii si Deseuri din constructii si Recuperarea si refolosirea deseurilor

demolari demolari mixte inerte rezultate din
constructii/demolari
Deseuri din silvicultura si Rumegus Depozitarea temporara a rumegusului

industria lemnului pentru o tratare ulterioara in vederea
valorificarii (producere de energie)
Construirea unor utilitati specifice

pentru utilizarea rumegusului drept
combustibil
Uleiuri uzate si deseuri Deseuri cu PCB si PCT Asigurarea unor conditii sigure In vigoare
de combustibili lichizi pentru stocarea temporara si
exportul acestora, respectiv
stocarea temporara si
tratarea/distrugerea intr-o instalatie
autohtona a materialelor
contaminate cu PCB sau PCT

Iulie 2003
Uleiuri de gresare uzate Realizarea unui sistem de colectare In vigoare
si gestionare corespunzatoare
Alte fluxuri specifice Baterii si acumulatori Interzicerea importului si vanzarii In vigoare

de deseuri de baterii care contin Hg, Cd si Pb
in cantitati peste limitele admise
(Anexa 1 din HG 1057/2001)
Realizarea unui sistem de colectare

a bateriilor si acumulatorilor uzati
Colectarea separata a 50 – 90 % din

cantitatea de baterii vandute anual
Anvelope uzate Colectarea separata a anvelopelor uzate In vigoare

reciclabile in vedere valorificarii
materialelor
Colectarea separata a anvelopelor uzate

nereciclabile in vederea valorificarii
energetice a acestora sau co-incinerare
in cuptoarele de ciment
Interzicerea eliminarii pe depozitele de

deseuri a anvelopelor uzate
Deseuri de azbest Colectarea si eliminarea 2008

corespunzatoare a tuturor deseurilor
care contin azbest
Pesticide cu termen de Colectarea separata si eliminare finala

valabilitate expirat si ambalaje corespunzatoare
de pesticide
Deseuri rezultate din Deseuri de productie Colectarea si stocarea adecvata a

activitati de productie periculoase deseurilor periculoase inainte de
(deseuri de productie incinerare sau de eliminare finala
periculoase,
nepericuloase si inerte) Dezvoltarea de tehnologii de tratare
pentru diminuarea gradului de risc
asupra mediului si sanatatii umane a
acestor deseuri
Deseuri de productie Caracterizarea adecvata a deseurilor de

nepericuloase productie in vederea separarii
deseurilor nepericuloase de cele
periculoase
Constructia unor depozite de deseuri

industriale nepericuloase la nivel
regional
Deseuri de productie inerte Caracterizarea adecvata a deseurilor de

productie in vederea separarii
deseurilor inerte de cele periculoase si
nepericuloase
Identificarea posibilitatilor de utilizare

a acestora pentru a se evita eliminarea
acestora pe depozitele de deseuri

Iulie 2003
Deseuri de demolare provenite Caracterizarea adecvata a deseurilor de
din unitati industriale demolare provenite din unitati
industriale cu profil chimic pentru
selectarea optiunilor de eliminare finala
Datorita progresului in domeniul gestionarii de deseuri, aceste obiective trebuie analizate

periodic, amendate sau dezvoltate conform modificarilor aparute. Va fi necesara stabilirea
unor obiective specifice corespunzatoare pentru a putea raspunde unor aspecte ridicate de
anumite fluxuri de deseuri, cum ar fi namolurile provenite din epurarea apelor uzate/tratarea
apei sau vehicule/aparatura electrica sau electronica devenite deseuri. Pana in acest moment
nu au fost stabilite aceste obiective pentru ca dezvoltarea inregistrata in acest sector sunt
inca supuse modificarilor si inca necesita cercetari in domeniu. Aceste fluxuri vor face
obiectul unor reglementari ulterioare.
Problema deseurilor municipale generate in zonele rurale trebuie evaluata si se impune

elaborarea unei strategii la nivel judetean.
7.0 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SI

EVALUAREA ACESTORA
7.1 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU DESEURI SOLIDE URBANE
In categoria deseurilor solide urbane sunt incluse toate deseurile generate atat din mediul
urban, cat si din mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale, intreprinderi,
deseuri colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi si namol deshidratat rezultat
din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti.
Deseuri solide municipale
Deseurile municipale solide sunt considerate ca cele mai important tip de deseuri din cadrul
deseurile solide urbane atat ca si cantitate generata, cat si ca impact potential asupra sanatatii
umane si mediului.
Optiunile pentru atingerea obiectivele specifice din judetul Neamt pentru acest tip de deseuri
care au fost identificate sunt prezentate in cele ce urmeaza.
A. Controlul intregului flux de deseuri generat la nivel judetean:

 Organizarea unui sistem de colectare pentru toate tipurile de deseuri municipale
municipale generate in cele 4 localitati urbane cat si in zonele rurale.
B. Eliminarea practicii depozitarii necontrolate si reabilitarea tuturor amplasamentelor
depozitelor necontrolate de deseuri:
 actualizarea inventarului de depozite necontrolate, cu sprijinul autoritatilor publice
locale, pentru a cunoaste situatia initiala;

Iulie 2003
 emiterea de catre Consiliile locale a unor hotarari pentru interzicerea cu desafarsire a
acestei practici;
 desfiintarea acestor depozite si refacerea calitatii terenurilor afectate la calitatea initiala.
C. Implementarea unor sisteme de gestiune integrata a deseurilor urbane la nivelul
intregului judet
Luand in consideratie situatia actuala privind gestionarea deseurilor urbane si procesul in

derulare de adoptare a legislatiei UE de gestionare a deseurilor, este imperios necesar sa se
implementeze la nivelul intregului judet a unui sistem integrat de gestionarea deseurilor.
Pentru solutionarea problemei gestionarii deseurilor la nivelul intregului judet, se propune

dezvoltarea sistemelor integrate pentru gestionarea regionala a deseurilor, care sa se
focalizeze pe 3 localitati urbane: Piatra Neamt, Roman si Targu Neamt.
Termenul „regional” indica o arie mai mare decat suprafata administrativa a unei localitati,
delimitata numai in scopul gestionarii deseurilor.
Deoarece in municipiul Piatra Neamt este in curs de implemetare un sistem integrat de

gestionare a deseurilor urbane, sistemul regional propus a se dezvolta in jurul acestui
municipiu va trebui sa tina cont de facilitatile care se vor realiza in municipiul Piatra Neamt,
pentru o utilizare eficienta a acestora si minimizarea costurilor viitorului sistem.
Intr-o prima abordare, se poate porni de la aplicarea principiului „bulgarelui de zapada”

prin implementarea initiala a proiectului de la Piatra Neamt si generalizarea prin extindere,
din aproape in aproape a practicii, in alte localitati. Aceasta modalitate are avantajul major
al puterii exemplului, necesita o esalonare graduala si suportabila a investitiei (la nivel
judetean), dar nu va permite atingerea obiectivelor generale in orizontul de timp impus de
legislatia in vigoare.
Cealalta modalitate vizeaza promovarea unui proiect complex, la nivelul intregului judet
sau chiar regional. Aceasta abordare prezinta avantajul implementarii uniforme in toate
localitatile a practicilor conforme (privind colectarea, transportul, procesarea, reciclarea si
depozitarea deseurilor) insa este nevoie de:
 un efort investitional major;
 coordonarea tuturor entitatilor administrative;
 o perioada de timp care poate fi semnificativa necesara discutarii, intelegerii si asumarii
responsabilitatilor din partea fiecarei entitati administrative – Consilii locale, Consiliul
judetean.
Indiferent de calea ce va fi urmata, Proiectul ISPA din Piatra Neamt va avea un rol
determinant – succesul acestuia constituind exemplificarea conceptul de management
integrat al deseurilor la nivel judetean.
Decizia privind modalitatea de implementare a masurilor necesare atingerii obiectivelor va

fi una de natura politica, disponibilitatea si graficul de alocare al resurselor materiale fiind
una dintre problemele importante ce trebuie rezolvate.

Iulie 2003
In afara integrarii regionale este de asemenea nevoie de o integrare tehnologica, respectiv
asigurarea unor posibilitati pentru tratarea corespunzatoare pentru diferite tipuri de deseuri
prin anumite metode. Aceasta foarte dificila sarcina va trebui sa revina autoritatilor de
mediu, care ar trebui sa orienteze autoritatile administrative locale in alegerea celor mai
adecvate sisteme si tehnologii dependente de specificul regional.
Un sistem regional de gestionare va trebui sa includa urmatoarele activitati privind

principalele faze ale sistemului:
Pre-colectare si colectare
In zonele urbane:
 Sistem de doi recipienti pentru colectarea separata a deseurilor la sursa – prin dotarea
fiecarei gospodarii cu cate doi recipienti (galeti, cutii, saci) pentru deseuri de natura
organica si pentru reziduuri (deseuri ce pot fi eliminate in depozitele de deseuri).
 Stabilirea unor puncte de colectare a deseurilor reciclabile – in special deseuri de
ambalaje, puncte prevazute cu recipienti pentru colectarea separata a hartiei/cartonului,
deseurilor metalice, deseuri din plastic si sticla.
 Organizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor periculoase de provenienta
casnica (baterii, tuburi de spray, medicamente expirate, produse de igiena, cartuse etc.) si
amenajarea unor spatii de stocare temporara a acestor tipuri de deseuri pana la gasirea
unei solutii cu aplicabilitate la scara nationala sau regionala.
In zonele periurbane (asezarile rurale amplasate aproape de asezarile urbane)
 In prima faza, utilizarea sistemului cu un recipient pentru colectarea reziduurilor la sursa –
dotarea fiecarei gospodarii cu un recipient de colectare (de obicei, saci de plastic) pentru
reziduuri (deseuri pentru eliminare pe depozite de deseuri), considerandu-se ca deseurile
de natura organica sunt deja separate si tratate/folosite prin metodele traditionale
(compostare in gramada, material pentru ardere, hrana pentru animale).
 In cea de a doua faza, sistemul cu doi recipienti pentru colectarea selectiva la sursa –
prin dotarea fiecarei gospodarii cu cate doi recipienti de colectare (galeti, cutii, saci)
pentru deseurile de natura organica si pentru reziduuri (deseuri pentru eliminare pe
depozite de deseuri).
 Organizarea de ”puncte de colectare” a deseurilor reciclabile situate in centrul fiecarei
comune – in special deseuri de ambalaje, puncte prevazute cu recipienti pentru
colectarea separata a hartiei/cartonului, deseuri metalice, deseuri din plastic si sticla.
In zone rurale:
 Sistem cu un recipient pentru colectarea reziduurilor la sursa – prin dotarea fiecarei
gospodarii cu un recipient de colectare (de obicei, saci de plastic), considerandu-se ca
deseurile de natura organica sunt deja separate si tratate/folosite prin metodele
traditionale (compostare in gramada, material pentru ardere, hrana pentru animale).
 Organizarea de ”puncte de colectare” a deseurilor reciclabile situate in centrul fiecarei
comune – in special deseuri de ambalaje, puncte prevazute cu recipienti pentru
colectarea separata a hartiei/cartonului, deseuri metalice, deseuri din plastic si sticla.

Iulie 2003
Modalitatea practica de pre-colectare si colectare a deseurilor de catre populatie ar putea
reprezenta schema generala de functionare a sistemului de gestionare a deseurilor solide
municipale.
Alegerea acestei solutii se bazeaza pe necesitatea conformarii cu urmatoarele principii de

proiectare a sistemului:
 obligativitatea controlului asupra intregului flux de deseuri generate;
 dezvoltarea gradului de constientizare a publicului cu privire la o cresterea graduala a
pre-colectarii selective, dar nu mai tarziu de 2007 – in zonele in care nu a existat un
sistem de colectare este foarte dificila implementarea intr-o perioada scurta de timp a
unui sistem viabil de colectare selectiva a deseurilor.
Transport
 Achizitionarea unor autovehicule corespunzatoare sistemului de colectare.
 Achizitionarea unor autovehicule de transport de mare capacitate, prevazute cu
mecanisme de compactare a deseurilor.
Transportul deseurilor va fi diferentiat, dupa cum urmeaza:
 in zonele urbane se vor folosi autogunoiere compactoare;
 in zonele „periurbane”, considerandu-se ca aceste zone sunt legate de zonele urbane
prin drumuri modernizate, colectarea deseurilor va fi realizata tot cu autogunoiere
compactoare;
 in zonele rurale, colectarea se va realiza cu autovehicule cu remorci (tractoare) –
datorita faptului ca majoritatea satelor sunt localizate in zone fara o infrastructura rutiera
modernizata;
 unele sate vor fi desemnate ca statii de transfer, de unde deseurile compactate vor fi
transportate la depozitele de deseuri prin intermediul autovehiculelor de transport al
deseurilor.
Containerele pentru pre-colectarea separata a deseurilor vor fi incarcate in camioane
speciale pentru transport containere. Modalitatea de incarcare depinde de tipul de deseuri
pre-colectate – intr-una din zile se colecteaza hartie, in alta zi se colecteaza deseuri din
plastic si tot asa – pentru a usura sortarea acestora, pentru a elimina impuritatile (deseuri
aruncate din greseala in alte containere decat cele corespunzatoare tipului de deseuri) si
cresterea eficientei de valorificare.
Statii de transfer
 Stabilirea unor statii de transfer in zonele in care infrastructura rutiera nu permite
accesul camioanelor de mare capacitate de transport, sau in cazul colectarii deseurilor
din localitati situate la distante mari de centrul regional.
Cea mai buna solutie ar fi stabilirea unei statii de transfer cat mai aproape posibil de centrul
fiecarei zone, pentru a se reduce la minim costurile de colectare, sau la o anumita distanta de
depozitul ecologic de deseuri, pe drumul de transport catre acesta. Statia de transfer trebuie
amplasata si operata in conditii de siguranta pentru mediu si pentru sanatatea umana si sa nu
produca vreun disconfort.

Iulie 2003
S-a propus construirea a trei astfel de statii de transfer in judetul Neamt – in Roznov, Tasca
si Poiana Teiului. Deseurile stocate temporar in aceste statii de transfer vor fi mai departe
transportate la depozitul ecologic regional de deseuri din Piatra Neamt.
Instalatii de sortare/reciclare
 Constructia statiilor de sortare pentru eficientizarea colectarii selective a deseurilor –
hartie/carton, deseuri metalice, deseuri din plastic si sticla – pentru a realiza recuperarea
acestor deseuri. Se recomanda amplasarea acestor statii in jurul statiilor de transfer
(pentru zonele rurale) si a depozitelor ecologice de deseuri (pentru zonele urbane),
pentru a reduce la minim costurile de transport al deseurilor rezultate in urma procesului
de selectare.
 Folosirea instalatiilor de sortare si procesare a deseurilor reciclabile ce vor fi construite
in cadrul Proiectului ISPA la depozitul ecologic de deseuri Piatra Neamt intr-o faza
initiala pentru deseurile colectate de pe raza municipiului Piatra Neamt si, mai tarziu, din
zona periurbana, dupa ce depozitul de deseuri de la Piatra Neamt va deveni depozit
regional de deseuri.
 Sustinerea organizarii unor unitati de reciclare la nivel judetean si stabilirea de contracte
cu firme autorizate din alte zone ale judetului in vederea recuperarii deseurilor
reciclabile.
Inslatatii de compostare
 Constructia statiilor de compostare a deseurilor menajere colectate separat din zona
urbana si folosirea compostului pentru reabilitarea depozitelor vechi de deseuri sau
pentru imbunatatirea calitatii solului (functie de cererea pietei si posibilitatile de plata).
Materialele organice biodegradabile colectate din zonele urbane, si mai tarziu din zonele
periurbane de unde sunt colectate ca atare, vor urma un traseu separat. Statiile de
compostare a deseurilor trebuie construite aproape de depozitele de deseuri, si anume in
Piatra Neamt, Roman si Targu Neamt.
In zonele rurale, deseurile de origine organica pot fi procesate prin metoda traditionala sau
prin unitati individuale de compostare.
Instalatii pentru procesarea deseurilor provenite din constructii/demolari

 Colectarea selectiva si procesarea (concasarea) deseurilor de constructie si de demolare
in vederea obtinerii de material inert ce va fi folosit la inchiderea depozitului vechi de
deseuri sau la acoperirea temporara a deseurilor stocate in depozitele ecologice de
deseuri (depozitul de deseuri Piatra Neamt)
 Colectarea selectiva a deseurilor de constructie si de demolare cu granulozitate fina pana
la mediu grosiera in vederea obtinerii de materiale inerte ce vor fi folosite la inchiderea
depozitelor vechi de deseuri sau la acoperirea temporara a deseurilor stocate in
depozitele ecologice de deseuri (Roman, Targu Neamt).
Eliminarea finala
 Constructia depozitelor ecologice regionale de deseuri, care sa corespunda tuturor
masurilor de protectie a mediului si a sanatatii umane – in conformitate cu
reglementarile in vigoare, in trei zone urbane: Piatra Neamt, Roman si Targu Neamt.
Iulie 2003
 Monitorizarea factorilor de mediu din zona aferenta depozitului de deseuri si a
platformei complexe de procesare a deseurilor.
Inchiderea depozitelor vechi (haldelor) de deseuri
 Inchiderea si reabilitarea depozitelor vechi de deseuri – Piatra Neamt (depozit vechi),
Roman, Targu Neamt, Bicaz si Savinesti.
Namol orasenesc
Namolul orasenesc rezultat din statiile de epurare a apelor uzate menajere va fi deshidratat
mecanic (cu utilaje specifice) sau natural (pe paturi de uscare), dupa care in functie de
compozitie si de continutul in elemente toxice (in special metale grele) va fi fie valorificat
fie eliminat final. Metodele propuse constau in:
 Utilizarea namolului in agricultura ca “ameliorator pentru sol” – in cazul in care
elementele toxice sunt sub limitele admise;
 Stocarea controlata in vederea incinerarii sau tratarii in vederea depozitarii – in cazul
namolurilor cu continut de elemente toxice peste limitele admise.
Deseuri din parcuri si spatii verzi
Deseurile de acest tip provenite din localitatile urbane vor fi colectate separat si vor fi
prelucrate impreuna cu deseurile organice biodegradabile prin compostare, in facilitatile
care se vor realiza in imediata apropriere a celor trei depozite ecologice.
Deseuri spitalicesti
Deseurile spitalicesti vor urma o alta ruta. Sub supravegherea autoritarilor de protectia
mediului si de sanatate publica se va elabora un plan de implementare a unui flux controlat
pentru acest tip de deseuri – inclusiv cele provenite din zonele rurale si de la practicanti
individuali (cabinete medicale). Acest plan va cuprinde:
 Colectarea selectiva a deseurilor spitalicesti – deseuri ce vor fi eliminate pe depozite de
deseuri si deseuri ce vor fi eliminate prin incinerare;
 Tratarea deseurilor inainte de eliminarea finala pe depozite de deseuri;
 Interzicerea eliminarii prin depozitare necontrolata, in special a deseurilor netratate;
 Distrugerea deseurilor periculoase in incineratoare adecvate, autorizate de Ministerul
Sanatatii;
 Asigurarea eliminarii finale in conditii corespunzatoare.
7.2 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU FLUXURILE DE DESEURI SPECIALE

Iulie 2003
Posibilitatile privind fluxurile de deseuri speciale trebuie sa fie in conformitate cu
reglementarile in domeniu, dupa cum se prezinta mai jos.
Uleiuri uzate
 crearea unui sistem corespunzator de colectare selectiva si de gestionare;
 livrarea la instalatii de reciclare materiala (Oilreg S.A. Ramnicu Sarat), sau
 livrarea la centrale termice sau la cuptoare de ciment (MOLDOCIM S.A.) in cazul
uleiurilor amestecate – pentru co-incinerare, cu asigurarea monitorizarii emisiilor
atmosferice.
Uleiuri cu continut de PCB sau PCT
 constructia unor spatii de stocare temporara si exportul acestora, respectiv stocare
temporara si tratarea/distrugerea in instalatii din Romania – ce vor fi construite in viitor.
A fost deja organizat in 2002 un spatiu de stocare temporara pentru astfel de echipamente in
cadrul societatii ELECTRICA S.A./SDFEE MOLDOVA - SDFEE Piatra Neamt.
Baterii si acumulatori
 interzicerea importului si comercializarii bateriilor cu continut de Hg, Cd si Pb peste
limitele legale admise;
 elaborarea unui sistem de colectare a deseurilor de baterii si acumulatori ce contin
plumb;
 colectarea selectiva a 50%, respectiv 90% din bateriile comercializate anula pana in anul
2007 si respectiv 2020.
Anvelope uzate
 Colectarea separata si predarea anvelopelor uzate reciclabile pentru recuperarea
materiala;
 Colectarea separata si predarea anvelopelor uzate nereciclabile pentru a fi utilizate in
producerea de energie prin incinerare, inclusiv co-incinerarea in cuptoarele de ciment
apartinand MOLDOCHIM S.A.;
 Interzicerea eliminarii pe depozitele de deseuri a anvelopelor uzate.
Deseuri cu continut de azbest
 interzicerea eliminarii necontrolate a deseurilor de azbest;
 gestionarea controlata si stocarea deseurilor de azbest in facilitati special amenajate,
conform reglementarilor in vigoare.
7.3 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU DESEURI DE PRODUCTIE
Atitudinea industriei, reprezentate de catre companii private sau de stat, variaza functie de
situatia economica a acestora si gradul de constientizare a necesitatii de introducere a unor
standarde mai bune privind gestionarea deseurilor. In general, intreprinderile private sunt

Iulie 2003
mai preocupate de a raspunde necesitatilor de imbunatatire a gestionarii deseurilor datorita
urmatorilor factori:
 programele de conformare aprobate in cadrul procesului de privatizare prevad obiective

detaliate privind deseurile si planificarea atingerii acestora;
 in cazul companiilor mixte, partenerii straini sunt de obicei familiarizati cu standardele

mai inalte privind gestionarea deseurilor si, drept urmare, mai pregatiti pentru a investi
in implementarea unor asemenea sisteme.
Un aspect care va prezenta in viitor unele dificultati in tratarea acestuia este reprezentat de
poluarea istorica datorita depozitarii deseurilor. Pentru a usura sarcina bugetului de stat in
acest domeniu vor fi necesare stimulente economice oferite sectorului privat pentru a atrage
participarea acestuia la programe speciale care vor fi elaborate in acest scop.
Problema ridicata de controlul la nivel judetean asupra intregului flux de deseuri industriale
generate va fi rezolvata prin constructia unor facilitati de tratare/eliminare, dar si prin luarea
unor masuri coercitive stricte in cazul neconformitatilor cu legislatia in vigoare sau prin
oferirea unor facilitati economice in cazul reciclarii materialelor in procesul tehnologic.
Principalele posibilitati de implementare a sistemelor de gestionare privind deseurile de

productie sunt prezentate mai jos.
 Caracterizarea deseurilor industriale prin intermediul unor teste complexe de levigare,
pentru a se determina potentialul de poluare al acestora si incadrarea acestora in clasele
deseurilor periculoase, deseurilor nepericuloase sau deseurilor inerte.
 Elaborarea unor scheme de tratare a tuturor deseurilor periculoase ce nu mai pot fi
reciclate (de exemplu solidificarea a namolurilor de galvanizare, neutralizarea
namolurilor de fosfatare etc.);
 Constructia unor depozite (posibil regionale) de deseuri nepericuloase (cum ar fi
platforma industriala Roman);
 Constructia depozitelor ecologice pentru deseurile industriale periculoase, cum ar fi:
nisip uzat de la turnatorii cu continut de rasini fenolice, deseuri si materiale cu continut
de azbest;
 Utilizarea deseurilor industriale inerte la acoperirea temporara a deseurilor municipale in
noile depozite ecologice de deseuri;
 Stocarea controlata pe amplasamente special amenajate a pesticidelor expirate sau a
ambalajelor de pesticide si a echipamentelor care contin ulei cu PCB;
 Incinerarea deseurilor periculoase, atat in instalatiile existente – dar in conditii stricte de
control al emisiilor atmosferice, cat si instalatii la nivel regional/national ce vor fi
construite in viitor;
 Co-incinerarea uleiurilor uzate amestecate, a anvelopelor uzate si a rumegusului in
cuptoarele de cimentului apartinand MOLDOCIM S.A., cu controlul strict al emisiilor
atmosferice;
 Folosirea rumegusului drept combustibil alternativ in centralele termice mari echipate cu
sisteme de control al emisiilor atmosferice;

Iulie 2003
 Elaborarea unui inventar al tuturor instalatiilor chimice pentru identificarea surselor
potentiale de poluare, atat cu substante chimice, cat si cu materiale de constructie
contaminate, ce ar putea deveni deseuri periculoase dupa deafectare / dezmembrare /
demolare;
 Reabilitarea haldelor de steril radioactiv de catre Compania Nationala a Uraniului.
8.0 PROIECTE PENTRU IMBUNATATIREA GESTIONARII

DESEURILOR
8.1 ABORDAREA INTEGRATA LA NIVEL JUDETEAN
Abordarea integrata reprezinta cea mai eficienta metoda pentru imbunatatirea

managementului deseurilor solide urbane la nivel judetean. Aceasta consta in impartirea
teoretica a judetului in mai multe zone (regiuni) in care se vor elabora sisteme de gestionare
integrata. Fiecare zona trebuie sa aiba un centru in care toate instalatiile aferente sortarii,
compostarii, tratarii si depozitarii deseurilor sa fie amplasate. Toate celelalte localitati va fi
arondate la aceste centre desemnate.
Trebuie mentionat din nou ca notiunea de „zona” (regiune) a fost definita numai in scopul
gestionarii deseurilor solide urbane.
Planificarea gestionarii deseurilor urbane a fost efectuata pe baza urmatoarelor premize

generale:
1. Gestionarea deseurilor urbane va fi inceputa din mediul urban si se va extinde in etape si

catre localitatile invecinate centrelor urbane – asa numitele zone periurbane, iar intr-o
etapa ulterioara si in mediul rural.
2. Implementarea sistemului integrat in mediul urban va tine cont de capacitatile de

depozitare existente, de stadiul planificarii gestionarii deseurilor in fiecare zona urbana
propusa a deveni centru regional si de disponibilitatea de fonduri sau perspectiva de a
obtine fonduri pentru realizarea investitiei.
3. Ca date tinta pentru implementarea sistemelor de colectare controlata a deseurilor de tip

urban au fost considerate:
 anul 2010 pentru zonele periurbane; si
 anul 2015 pentru zonele rurale.
4. Colectarea separata a deseurilor se va implementa intr-o prima etapa in mediul urban, in
corelatie directa cu realizarea facilitatilor aferente (depozit ecologic, statii/platforma de
compostare, statii de sortare/prelucrare deseuri recuperabile).
5. In localitatile periurbane va trebui implementat sistemul de colectare selectiva a

deseurilor, tinand cont de facilitatile deja realizate in localitatile urbane invecinate
(depozit ecologic, statii/platforma de compostare, statii de sortare/prelucrare deseuri
recuperabile), de care pot beneficia si acestea.
Iulie 2003
6. Datorita dispersarii localitatilor rurale si a accesului dificil la acestea, implementarea
sistemului de colectare a deseurilor din mediul urban poate ridica probleme serioase,
care pot fi rezolvate in timp, cu implicarea autoritatilor locale si judetene.
7. Constientizarea tuturor autoritatilor locale cu responsabilitati directe in gestionarea

deseurilor menajere (consiliul judetean, consiliile locale, autoritatile competente de
protectie a mediului si de gospodarire a apelor, operatorii din domeniul salubritatii) va
avea un rol semnificativ in implementarea sistemului de gestionare integrata a deseurilor
la nivel judetean.
8. Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul intregului judet

va necesita un efort deosebit pentru informarea si educarea locuitorilor, care vor trebui
facute de persoane competente, cu autoritate in comunitate si pe o perioada de timp
relativ mare.
9. Desi Romania si-a sumat termene precise de implementare a legislatiei din domeniul
gestionarii deseurilor transpusa din legislatia Uniunii Europene, datorita unor decalaje
majore intre Romania si tarile membre ale UE se prefigureaza o intarziere in atingerea
tintelor propuse.
Estimarea capacitatilor principalelor facilitati/inslalatii necesare gestionarii deseurilor,

precum si a costurilor asociate acestora a fost efectuata pe baza urmatoarelor ipoteze de
calcul:
Mediul urban:
 indicele de generare a deseurilor urbane – 486 kg/locuitor*an;
 sistemul de colectare selectiva cu doi recipienti – pentru deseuri organice si pentru
deseurile depozitabile;
 deseurile organice reprezinta 60 % din cantitatea totala de deseuri urbane, dintre care 80
% sunt biodegradabile si 20 % depozitabile;
 punctele de colectare vor fi amplasate conform schemei din proiectul ISPA pentru
deseuri recuperabile, cu recipienti speciali pentru: hartie/carton, materiale plastice, sticle
si deseuri de sticla, metale, deseuri periculoase de provenienta casnica;
 deseurile recuperabile reprezinta 20 % din cantitatea totala de deseuri urbane, dintre care
90 % sunt valorificabile si 10 % depozitabile;
 deseurile direct depozitabile reprezinta 20 % din cantitatea totala de deseuri generata.
Pe masura implementarii proiectului ISPA in municipiul Piatra Neamt, sistemul de colectare

a deseurilor de tip urban se va extinde in comunele invecinate, la care utilajele de colectare a
deseurilor de tip autogunoiera compactoare vor avea acces. Localitatile vizate a fi arondate
la depozitul ecologic Piatra Neamt sunt prezentate in Tabelul 8-1.
De asemenea, dupa realizarea depozitelor ecologice regionale in municipiul Roman si in

orasul Targu Neamt, se va extinde si reteaua de colectare a deseurilor de tip urban in
comunele invecinate, conform schemei de arondare prezentata in Tabelul 8-1.

Iulie 2003
Pentru deseurile care se vor colecta din zonele periurbane sau apropriate de zonele urbane,
au fost facute urmatoarele supozitii:
 indicele de generare a deseurilor de tip urban – 200 kg/locuitor*an;
 deseurile organice se vor colecta fie la sursa in conformitate cu practicile traditionale,
sau in module individuale de compostare, fie in recipienti speciali, conform sistemului
de colectare cu doi recipienti;
 deseurile organice reprezinta 20 % din cantitatea totala de deseuri urbane, dintre care 80
% sunt biodegradabile si 20 % depozitabile;
 centrele de colectare vor fi amplasate in fiecare centru de comuna pentru deseuri de
ambalaje, cu recipienti speciali pentru: hartie/carton, materiale plastice, sticle si deseuri
de sticla,
 deseuri direct depozitabile reprezinta fie 90 % din cantitatea totala de deseuri generata,
in cazul colectarii neselective a deseurilor, fie numai 60 % in cazul implementarii
sistemului de colectare selectiva a deseurilor la sursa.
Zonele periurbane ale localitatilor urbane au fost evidentiate separat, deoarece desi
acestea au in prezent statut de zone rurale, datorita tendintei din ultimii 10 ani de realizare
a noilor constructii individuale in afara mediului urban, modul de viata din aceste localitati
se va schimba semnificativ, devenind mai apropriat de cel urban.
Mediul rural:
 indicele de generare a deseurilor de tip urban – 100 kg/locuitor*an, fara a lua in
consideratie deseurile organice produse intr-o gospodarie din mediul rural;
 sistemul de colectare a deseurilor depozitabile intr -un singur recipient;
 deseurile organice rezultate din mediul rural vor fi prelucrate la sursa in conformitate cu
practicile traditionale, iar de perspectiva in module individuale de compostare;
 centrele de colectare vor fi amplasate in fiecare centru de comuna pentru deseuri de
ambalaje, cu recipienti speciali pentru: hartie/carton, materiale plastice, sticle si deseuri
de sticla;
 deseurile direct depozitabile reprezinta 90 % din cantitatea totala de deseuri generata.
In ceea ce priveste arondarea localitatilor si populatiei judetului Neamt centrelor regionale,
schema propusa se bazeaza pe planurile judetean si national pentru gestionarea deseurilor ,
cu unele modificari sugerate de autoritatile locale in urma unor intalniri si discutii ale
consultantilor cu reprezentantii acestora. In acest scop, a fost sugerate o schema de arondare
administrativa, pe baza a trei centre (municipii/orase) unde se vor realiza depozite ecologice
si instalatii de compostare – Piatra Neamt, Roman si Targu Neamt (Tabel 8-2 – Schema de
arondare pentru cele trei centre regionale).
Iulie 2003
Datorita distantelor mari intre anumite zone rurale si depozitul ecologic de la Piatra Neamt
si pentru a optimiza costurile de colectare si transport, a fost propusa o schema cu trei statii
de transfer. Localitatile arondate la aceste trei statii sunt prezentate in Tabel 8-3. Localitatile
propuse pentru cele trei statii de transfer sunt:
 Roznov pentru partea de sud a judetului;
 Tasca pentru partea de sud-vest a judetului – zona muntoasa le-a lungul vailor Damuc-
Bicaz; si
 Poiana Teiului pentru partea de vest a judetului – zona muntoasa din jurul comunei
Poiana Teiului.
Figura 7 prezinta abordarea regionala a gestionarii deseurilor urbane.
Cu toate acestea, localitatile exacte ale statiilor de transfer vor fi stabilite printr-un Studiu
de Pre-fezabilitate. Aceleasi amplasamente vor trebui aprobate de autoritatile locale si
judetene si incluse in Planul actualizat de Amenajare a Teritoriului a Judetului Neamt
(PATJ) si in Planurile actualizate de Urbanism General (PUG) pentru toate localitatile
implicate in gestionarea deseurilor fie pentru statiile de transfer, fie pentru depozitele de
deseuri si instalatiile de compostare.

Iulie 2003
Tabel 8-35 Schema de arondare a localitatilor periurbane le depozitele ecologice regionale
Localitati Depozit Populatie Localitati Depozit Populatie Localitati Depozit regional Populatie
regional regional
Savinesti Piatra Neamt 6281 Sagna Roman 6859 Raucesti Targu Neamt 7589
Dumbrava Rosie 6227 Horia 6719 Vanatori-Neamt 8425
Pangarati 5107 Trifesti 5101
Alexandru cel 4739 Cordun 6869

Bun
(Viisoara)
Bodesti 5121
Dobreni 3599
Garcina 4257
Girov 6992
Stefan cel Mare 3523
Dragomiresti 2387
10 4 2
TOTAL 48233 25548 16014

Iulie 2003
Tabel 8-36 Schema de arondare a localitatilor la depozitele ecologice regionale
regional regional
Piatra Neamt Piatra Neamt 123360 Roman Roman 80328 Targu Neamt Targu Neamt 22282
Savinesti 6281 Sagna 6859 Raucesti 7589
Dumbrava Rosie 6227 Horia 6719 Vanatori-Neamt 8425
Pangarati 5107 Trifesti 5101 Tupilati 2289
Alexandru cel 4739 Cordun 6869 Razboieni 2598

Bun (Viisoara)
Bodesti 5121 Stanita 2361 Tibucani 4254
Dobreni 3599 Bira 4323 Pastraveni 3599
Garcina 4257 Doljesti 6646 Urecheni 4083
Girov 6992 Bozieni 2767 Petricani 5091
Stefan cel Mare 3523 Oniceni 3057 Agapia 4357
Dragomiresti 2387 Valea Ursului 3677 Baltatesti 6825
Poiana Teiului 5268 Icusesti 4434 Cracaoani 4474
Borca 6582 Ion Ceanga 5440 Grumazesti 5442
Farcasa 3105 Secuieni 3645 Pipirig 8139

Iulie 2003
regional regional
Grinties Piatra Neamt 2414 Moldoveni Roman 2589 Brusturi-Drag Targu Neamt 5396
Hangu 4047 Bahna 3718 Timisesti 3829
Ceahlau 2481 Margineni 4091
Tasca 2650 Faurei 2285
Damuc 3100 Bargauani 4245
Bicaz Chei 4414 Dulcesti 4962
Bicazu 4154 Botesti 6082

Ardeleanu
Bicaz 8581 Gheraesti 6205
Tarcau 3601 Tamasesti 8335
Roznov 9339 Poienari 3327
Taslau 3163 Sabaoani 10924
Candesti 4389
Rediu 5117
Costisa 3481
Romani 4627
Podoleni 5611
Zanesti 6057
Borlesti 9118
Piatra Soimului 8313
33 25 16
TOTAL 281205 198989 98672

Iulie 2003
Tabel 8-37 Schema de arondare a localitatilor la depozitul ecologic Piatra Neamt
Statie Statie Statie

Depozit transfer/ transfer/ transfer/
Localitati Populatie Localitati Populatie Localitati Populatie Localitati Populatie
regional Depozit Depozit Depozit
regional regional regional
Piatra Piatra 123360 Poiana Poaina 5268 Tasca Tasca/ 2650 Roznov Roznov/ 9339
Neamt Neamt Teiului Teiului/ Piatra Piatra
Savinesti 6281 Borca Piatra 6582 Damuc Neamt 3100 Taslau Neamt 3163
Neamt
Dumbrava 6227 Farcasa 3105 Bicaz Chei 4414 Candesti 4389
Rosie
Pangarati 5107 Grinties 2414 Bicazu 4154 Rediu 5117
Ardeleanu
Alexandru 4739 Hangu 4047 Bicaz 8581 Costisa 3481
cel Bun
(Viisoara)
Bodesti 5121 Ceahlau 2481 Tarcau 3601 Romani 4627
Dobreni 3599 Podoleni 5611
Garcina 4257 Zanesti 6057
Girov 6992 Borlesti 9118
Stefan cel 3523 Piatra 8313

Mare Soimului
Dragomiresti 2387
11 171593 6 23897 6 26500 10 59215

Iulie 2003
Au fost elaborate patru scenarii de implementare a sistemului de gestionare integrata a
deseurilor in vederea evaluarii capacitatilor de tratare, reciclare si depozitare a deseurilor
generate de locuitorii judetului Neamt, luand in consideratie situatia actuala a gestionarii
deseurilor in cele trei zone.
Pentru a simplifica calculele, cantitatile de deseuri generate anual au fost considerate

aceleasi pentru intreaga perioada, considerand pe de o parte ca in timp cantitatea de deseuri
generate va creste si pe de alta parte ca va descreste cantitatea de deseuri care necesita
depozitare datorita tratarii partiale a acestora prin compostare sau reciclare.
Diferentele dintre cele patru scenarii constau in zona arondata la un depozit si sistemul de
colectare proiectat. Aceste diferente sunt prezentat centralizat in Tabelul 8-4.
Tabel 8-38 Scenarii privind sistemul de management integrat al deseurilor
Sistem de colectare Depozit ecologic
Scenariul Zona Zona periurbana Zonele Zona Zona Zonele

urbana rurale urbana periurbana rurale
Sistem doi Sistem un Sistem doi Sistem un

recipienti recipient recipienti recipient
A √ - - - √ - -
B √ √ - - √ √ -
C √ √ - √ √ √ √
D √ - √ √ √ √ √
In Tabelul 8-5 se prezinta sistemul de gestionare a deseurilor in zona Piatra Neamt. In

urmatoarele tabele se prezinta planurile de implementare propuse pentru gestionarea
integrata in cele trei zone din cadrul judetului Neamt.
Pentru zona Piatra Neamt planul propus a fost elaborat pentru urmatorii 20 ani. Prin
durata de viata a depozitului din zona Piatra Neamt se intelege durata de viata a
depozitului ecologic existent (prima celula) si a celui nou (a doua celula).
Pentru celelalte doua zone – Roman si Targu Neamt planurile de implementare au fost
elaborate pe baza unei capacitati care sa asigure o durata de viata de 15 ani pentru depozitul
municipiului Roman si respectiv, cel al orasului Targu Neamt.
In Tabelele de la 8-6 la 8-9 sunt prezentate Planurile de implementare propuse pentru

Sistemul de gestionare a deseurilor in zona Piatra Neamt pentru cele patru scenarii.
Aceleasi Planurile de implementare propuse pentru Sistemul de gestionare a deseurilor in

zona Roman sunt prezentate in Tabelele de la 8-10 la 8-13.
In Tabelele de la 8-14 la 8-17 sunt prezentate Planurile de implementare propuse pentru

Sistemul de gestionare a deseurilor din zona Targu Neamt.
Iulie 2003
Tabel 8-39 Sistemul de gestionare a deseurilor in zona Piatra Neamt
Zona urbana Zona periurbana Zone rurale

Total locuitori Deseuri Deseuri Statii de Deseuri Deseuri Deseuri Deseuri Deseuri Durata de Statie Statie
Scenariul Locuitori generate Locuitori generate transfer Locuitori generate compostate reciclate depozitate depozitate viata a trasnfer trasnfer
(t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (m3/an) depozitului -volum -volum
(ani)* (m3/an) (m3/saptam.)
Piatra Neamt
A 123360 123360 59953 - - - - - 28777.4 10791.5 20384 25480 12 - -
B 171593 123360 59953 48233 9646.6 - - - 28777.4 11656.7 29162.4 36453 11.5 - -
C 281205 123360 59953 48233 9646.6 109612 10961.2 28777.4 12646.2 39136.1 48921.4 9.9
Poiana 23897 2389.7 7250 140
Teiului
Tasca 26500 2650 8037 155
Roznov 59215 5921.5 17963 345
D 281205 123360 59953 48233 9646.6 109612 10961.2 31092.6 12646.2 36821.9 46027.4 9.5
Poiana 23897 2389.7 7250 140
Teiului
Tasca 26500 2650 8037 155
Roznov 59215 5921.5 17963 345
Roman
A 80328 80328 39039.4 - - - - - 18738.9 7027 13273.4 16591 15
B 105871 80328 39039.4 25548 5109.6 - - - 18738.9 7487 17923.1 22403.9 8.8
C 198989 80328 39039.4 25548 5109.6 - 93093 9309.3 18738.9 8324.8 26394.6 32993.2 7.5
D 198989 80328 39039.4 25548 5109.6 - 93093 9309.3 19965.2 8324.8 25168.3 31460.4 8
Targu Neamt
A 22282 22282 10829 - - - - - 5197.9 1949.2 3681.9 4602.3 15
B 38296 22282 10829 16014 3202.8 - - - 5197.9 2237.5 6596.4 8245.5 12.9
C 98672 22282 10829 16014 3202.8 - 60376 6037.6 5197.9 2780.9 12090.6 15113.3 10.6
D 98672 22282 10829 16014 3202.8 - 3202.8 6037.6 5966.6 2780.9 11322 14152.5 11

Iulie 2003
Tabel 8-40 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Piatra Neamt – Scenariul A
Scenariul A 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Municipiul Piatra Neamt
Constientizarea factorilor implicati (IPM, Consiliile locale,

Consiliul Judetean) privind sistemele integrate de gestionare
a deseurilor
Informarea/educatia publicului general privind noul sistem

de colectare a deseurilor menajere
Continuarea depozitarii deseurilor solide municipale

colectate neselectiv in depozitul vechi si remodelarea
acestuia in scopul inchiderii
Inchiderea vechiului depozit

colectate neselectiv in depozitul ecologic existent (prima
celula)
Constructia punctelor de colectare si achizitia recipientilor

de colectare
Implementarea sistemului de colectare separata a deseurilor

menajere (sistem doi recipienti)
Depozitarea deseurilor municipale pre-selectate in depozitul

ecologic existent (prima celula)
Constructia instalatiilor pentru compostare
Constructia noului depozit ecologic (a doua celula)
Constructia instalatiilor pentru procesarea deseurilor

reciclabile
Compostarea deseurilor organice
Depozitarea deseurilor municipale pre-selectate in noul

depozit ecologic (a doua celula)

Iulie 2003
Scenariul A 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Inchiderea primei celule a depozitului ecologic
Recuperarea deseurilor reciclabile in instalatiile din Piatra

Neamt si livrarea acestora la unitati de procesare
Constructia celulei trei a depozitului ecologic
Depozitarea deseurilor municipale solide pre-selectate in

depozitul ecologic (celula trei)
Inchiderea celulei a doua a depozitului ecologic

Iulie 2003
Tabel 8-41 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Piatra Neamt – Scenariul B
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

a deseurilor



celula)

de colectare



reciclabile

Iulie 2003
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022



Localitatile din vecinatatea municipiului Piatra

Neamt
Constructia centrelor de recuperare si achizitia recipientilor

de colectare
Implementarea sistemului de colectare separata (sistem un

recipient)
Depozitarea deseurilor solide municipale pre-selectate in

depozitul ecologic de la Piatra Neamt (a doua celula)


celula trei a depozitului ecologic Piatra Neamt
Inchiderea depozitului Savinesti

Iulie 2003
Tabel 8-42 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Piatra Neamt – Scenariul C
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

a deseurilor



celula)

de colectare



reciclabile

Iulie 2003
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022




Neamt

de colectare
Implementarea sistemului de colectare separata (sistem un

recipient)



celula a treia a depozitului ecologic Piatra Neamt
Localitatile rurale


de colectare

Iulie 2003
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Constructia a 3 statii de transfer in Poiana Teiului, Tasca si

Roznov
Implementarea sistemului de colectare – un recipient

Recuperarea deseurilor reciclabile in instalatiile de la Piatra

Inchiderea depozitului Bicaz

Iulie 2003
Tabel 8-43 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Piatra Neamt – Scenariul D
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

a deseurilor



celula)

de colectare



reciclabile

Iulie 2003
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022




Neamt

de colectare
Implementarea sistemului de colectare separata (doi

recipienti)

Compostarea deseurilor organice in instalatiile de

compostare de la Piatra Neamt


Localitatile rurale


Iulie 2003
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare
Constructia a 3 statii de transfer in Poiana Teiului, Tasca si

Roznov
Implementarea sistemului de colectare – un recipient

Recuperarea deseurilor reciclabile in instalatiile de la Piatra

Inchiderea depozitului Bicaz

Iulie 2003
Tabel 8-44 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Roman – Scenariul A
Scenariul A 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Municipiul Roman

a deseurilor



de colectare
Constructia instalatiilor de compostare
Constructia noului depozit ecologic
Constructia instalatiilor pentru procesare deseurilor

reciclabile

noul depozit ecologic
Recuperarea deseurilor reciclabile in instalatiile din Roman

si livrarea acestora la unitati de procesare

Iulie 2003
Tabel 8-45 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Roman – Scenariul B
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Municipiul Roman

a deseurilor



de colectare

reciclabile


Localitatile din vecinatatea municipiului Roman


Iulie 2003
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare
Implementarea sistemului de colectare separata (un

recipient)

depozitul ecologic Roman


Iulie 2003
Tabel 8-46 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Roman – Scenariul C
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Municipiul Roman

a deseurilor



de colectare

reciclabile




Iulie 2003
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare

recipient)

depozitul ecologic Targu Neamt

Localitatile rurale


de colectare

recipient)



Iulie 2003
Tabel 8-47 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Roman – Scenariul D
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Municipiul Roman

a deseurilor



de colectare

reciclabile




Iulie 2003
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare
Implementarea sistemului de colectare selectiva (doi

recipienti)


compostare din Roman

Localitatile rurale


de colectare

recipient)



Iulie 2003
Tabel 8-48 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Targu Neamt – Scenariul A
Scenariul A 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Orasul Targu Neamt

a deseurilor



de colectare

reciclabile

Recuperarea deseurilor reciclabile in instalatiile din Targu


Iulie 2003
Tabel 8-49 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Targu Neamt – Scenariul B
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Orasul Targu Neamt

a deseurilor



de colectare

reciclabile


Localitatile din vecinatatea orasului Targu Neamt

Iulie 2003
Scenariul B 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022


de colectare

recipient)



Iulie 2003
Tabel 8-50 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Targu Neamt – Scenariul C
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Orasul Targu Neamt

a deseurilor



de colectare

reciclabile




Iulie 2003
Scenariul C 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare

recipient)


Localitatile rurale


de colectare

recipient)



Iulie 2003
Tabel 8-51 Planul de implementare propus pentru gestionarea deseurilor in zona Targu Neamt – Scenariul D
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Orasul Targu Neamt

a deseurilor



de colectare

reciclabile




Iulie 2003
Scenariul D 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

de colectare
Implementarea sistemului de colectare selectiva (doi

recipienti)


compostare din Targu Neamt

Localitatile rurale


de colectare

recipient)



Iulie 2003
8.2 PROGRAMUL PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR IN PIATRA NEAMT
8.2.1 Obiective, stadii si limite in implementarea programelor
In judetul Neamt exista un singur program – Managementul integrat al deseurilor in

municipiului Piatra Neamt, care este in derulare si are aprobate sursele de finantare.
Obiectivele specifice ale noului sistem de gestionare a deseurilor pentru municipiul Piatra
Neamt constau in:
 Contribuirea la o imbunatatire generala a calitatii mediului urban si a igienei publice;
 Implementarea colectarii selective a deseurilor solide municipale;
 Operarea si intretinerea unui sistem durabil si ecologic de colectare a deseurilor;
 Reutilizarea si reciclarea deseurilor reutilizabile si reciclabile;
 Tratarea tuturor deseurilor tratabile in scopul reducerii capacitatii necesare pentru
depozitabile;
 Operarea si mentinerea instalatiilor de tratare si eliminare a deseurilor durabile si
ecologice;
 Inchiderea si asigurarea actualului depozit neecologic; si
 Imbunatatirea sanatatii lucratorilor din sistemul de salubritate si a protectiei muncii a
acestora.
In cadrul proiectului de gestionare a deseurilor a fost elaborat un program de implementare a
proiectului pentru extinderea proiectului pilot privind sistemul de colectare si reciclare a
deseurilor in municipiul Piatra Neamt. Lucrarile totale cuprind proiectarea si construirea
facilitatilor, instalatiilor si achizitionarea utilajelor pentru colectarea, depozitarea, sortarea si
reciclarea deseurilor in municipiul Piatra Neamt, incluzand:
 Constructia a aprox. 1000 puncte de colectare amplasate pe intreaga suprafata a
municipiului pentru un sistem de colectarea bazat pe separarea deseurilor la sursa;
 Infiintarea unei statii de reciclare;
 Constructia unui Centru de Servicii Tehnice pentru intretinerea si repararea utilajelor;
 Dotarea cu vehicule pentru colectarea deseurilor;
 Constructia unei statii de sortare si balotare a plasticelor;
 Constructia unei statii pentru sortarea sticlelor (sticla din sticla si din plastic);
 Achizitia si instalarea unui concasor de deseuri de materiale de constructie/demolare;
 Constructia unei platforme de compostare si a instalatiilor auxiliare aferente;
 Extinderea noului depozit modern printr-un nou depozit ecologic dotat cu strat dublu
de impermeabilizare si cu un sistem de colectare a levigatului;
 Reabilitarea depozitului necontrolat existent;
 Asistenta tehnica acordata primariei municipiului Piatra Neamt pentru implementarea
programului si supervizarea contractelor din cadrul programului.

Iulie 2003
Programul de implementare pentru principalele componente ale proiectului este urmatorul:
 Sistemul pentru deseurile solide – sistemul de colectare, pregatirea amplasamentului,

centrul de reciclare, statia de sortare sticle, statia de sortare plastice, concasorul
pentru beton, reabilitarea depozitului existent, noul depozit: aprilie 2004 – iunie
2005;
 Instalatiile de compostare: ianuarie 2004 – decembrie 2005;
 Instalatiile pentru procesarea deseurilor reciclabile: ianuarie 2004 – decembrie 2005;
 Depozitul ecologic: ianuarie 2004 – decembrie 2005;
 Management si supervizare – Asistenta tehnica pentru management si supervizare:
iulie 2002 – decembrie 2005.
Programul a inceput dupa semnarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul
Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura „Program pentru
managementul deseurilor in Piatra Neamt, Romania”, semnat la Bruxelles la 23 octombrie
2002 si care va fi finalizat la 31 decembrie 2005.
8.2.2 Metode, tehnologii si instalatii pentru tratarea, reutilizarea si depozitarea deseurilor
Se propune ca sistemul de gospodarire a deseurilor sa cuprinda deseurile si destinatiile finale

specificate in Tabelul 8-18. In cadrul acestui sistem, toate deseurile vor fi colectate separat.
Tabel 8-52 Tratarea fi destinatia finala a principalelor tipuri de deseuri
Tipuri de deseuri Tratare Destinatia finala
Deseurile municipale biodegradabile Compostare Depozitul existent1
Deseurile municipale reutilizabile Sortare Reutilizare in procese de

productie
Deseurile municipale depozitabile Nu Noul depozit
Deseuri industriale In conformitate cu In conformitate cu

Strategia nationala Strategia nationala pentru
pentru deseurile de deseurile de productie si
productie si Strategia Strategia nationala pentru
nationala pentru deseurile periculoase2
deseurile periculoase2
Deseuri de la institutii, comert Ca si in cazul Ca si in cazul deseurilor

deseurilor menajere menajere
Deseurile spitalicesti Incinerare In conformitate cu

Strategia nationala pentru
deseurile spitalicesti3
Deseuri din constructii si demolari Concasare Depozitul existent1
Deseuri din gradinin si parcuri Compostare Depozitul existent1

Iulie 2003
1. Produsul final al procesului de compostare va fi utilizat pentru acoperirea vechiului depozit, care va dura aproximativ 5
ani.
2. Dupa ce aceste strategii vor fi elaborate si aprobate.
3. Dupa ce aceasta strategie va fi elaborata si aprobata.
Acest sistem include diferite metode de tratare si reciclare, care vor fi descrise mai detaliat
in cele ce urmeaza. Tipurile de deseuri prezentate in Tabelul 8-18 reprezinta tipurile
potentiale de deseuri din Piatra Neamt. Totusi, unele metode de evacuare nu sunt incluse in
jurisdictia Consiliului Local, fiind in responsabilitatea unitatilor industriale.
Deseuri industriale
Rumegusul si aschiile de lemn ce provin de la industria lemnului este tipul de deseu
predominant in Piatra Neamt. Un proiect dezvoltat la nivel judetean, sponsorizat de Agentia
de Protectie a Mediului din Danemarca, programul DANCEE, a inclus utilizarea
rumegusului drept combustibil pentru incalzire in sistemul de incalzire centrala. Investigatii
ulterioare privind utilizarea rumegusului ca o alternativa a combustibililor fosili generatori
de gaze cu efect de sera au fost efectuate in cadrul unui studiu finantat prin Programul
EcoLinks (SUA). Studiul a fost elaborat de compania americana ESGI Conjunction in
cooperare cu Primaria Piatra Neamt si S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L., fiind
finalizat in februarie 2003. Studiul a analizat posibilitatea de a modifica cateva cazane de
apa fierbinte din sistemul actual de incalzire centralizata a municipiului Piatra Neamt pentru
arderea rumegusului.
Conform studiului de fezabilitate al proiectului, deseurile industriale periculoase sunt

generate in cantitati nesemnificative de unitatile industriale din Piatra Neamt. Situatia
economica actuala a Romaniei obliga companiile sa economiseasca sau sa reutilizeze toate
substantele chimice. Aceasta situatie se va schimba usor odata cu cresterea economica, si
astfel va fi necesar un sistem separat care sa se ocupe de deseurile industriale
Se considera ca deseurile industriale periculoase trebuie gospodarite si eventual tratate in

cadrul unui concept organizational mai larg, cum ar fi utilitati inter-municipale. Ca urmare,
evacuarea deseurilor industriale periculoase nu este inclusa in prezenta propunere, cu
exceptia unei utilitati de receptie la centrul de reciclare ce a fost planificat, care este descris
mai jos.
Deseuri spitalicesti
In prezent, deseurile infestate si cele medicale sunt colectate sub supravegherea Directiei de
Sanatate Publica. Toate aceste tipuri de deseuri, incluzand deseurile infestate si medicale
provenite de la spitalul din localitate, sunt incinerate in crematoriul spitalului. Cuptorul
crematoriului este confectionat din caramida si este relativ nou. Crematoriul este dotat cu un
singur arzator. Statul si Consiliul Local detin impreuna spitalul. Un program de reabilitare a
crematoriului spitalului este considerat ca fiind in afara temei prezentului program de
gestionare a deseurilor.

Iulie 2003
Reabilitarea depozitului existent
Ca parte a programului de gospodarire a deseurilor, depozitul existent, avand o suprafata de
14 ha, va fi reabilitata si transformata intr-o zona verde. O cantitate mare de material va fi
necesara pentru estetizarea, inchiderea si acoperirea cu sol fertil a acestui depozit. Deseurile
de constructii si demolari concasate si compostul vor constitui o parte din acest material.
Rata de producere a acestor tipuri de deseuri, prevazuta in acest sistem de gospodarire a
deseurilor, arata ca intr-o perioada de 3 – 5 ani, se va realiza o acoperire completa a gropii
ecologice cu 0,5 metri de compost, amestecat alternativ cu rumegus si aschii de lemn.
Infrastructura
Sistemul de gospodarire a deseurilor include o propunere de instalare pe amplasament a

tuturor instalatiilor de tratare si reciclare in aceeasi zona. Partea de teren situata intre cele
doua depozite, cea veche si cea ce urmeaza a fi construita, va fi folosit pentru construirea
instalatiei de compostare si un nou Centru pentru Servicii Tehnice. In aproprierea noului
depozit ecologic vor fi instalate instalatii suplimentare de reciclare a deseurilor.
Infrastructura suport, cum ar fi drumuri, zone pavate, alimentare cu energie electrica,
canalizare si lucrarile de estetizare, este inclusa in acest proiect.
8.2.3 Colectare selectiva
Colectarea selectiva a deseurilor va cuprinde deseurile din gospodarii (cca. 41.000), mici
firme, institutii si organizatii publice (cca. 9.000).
Colectarea selectiva va consta din:

 Modificarea sistemului actual de ghene din blocurile inalte;
 Dotarea locuintelor cu cate doi recipienti (galeti) pentru colectarea separata a deseurilor
organice de la bucatarii si pentru deseurile reziduale;
 Construirea punctelor de colectare pentru deseuri organice si reziduale;
 Dotarea gospodariilor individuale cu rastele pentru deseuri cu diferite cutii;
 Furnizarea de containere si igluuri pentru deseurile organice si reziduale si respectiv
pentru deseurile reciclabile hartie/carton, sticle din sticla si plastic, plastice.
Inchiderea ghenelor
Sistemul actual al ghenelor din blocurile cu multe etaje va fi abandonat. Ghenele vor fi
blocate si camerele ghenelor vor fi inchise. In viitor deseurile menajere vor fi aduse de
locuitori la punctele de colectare.
Instalatiile menajere
Deseurile menajere vor fi sortate la sursa in urmatoarele fractii:

 Deseuri organice provenite din bucatarii;
 Recipienti din plastic sau sticla si alte deseuri din sticla;
 Hartie si carton;

Iulie 2003
 Resturi cum ar fi metale, alte tipuri de plastic, componente din lemn etc.
 Deseuri periculoase, cum ar fi baterii, substante chimice, medicamente etc.
De aceea este necesar instalarea de utilitati pentru separarea deseurilor din bucatariile
domestice care sa cuprinda sisteme doi recipienti pentru evacuarea separata a deseurilor
organice de cele diverse.
Separarea deseurilor din bucatariile gospodariilor va fi implementata prin sistemul cu doua

galeti pentru separarea deseurilor organice si a acelor amestecate.
Un numar total de 95.000 de galeti vor fi furnizate. Dintre acestea, 45.000 galeti vor fi verzi
(pentru deseuri organice) si 45.000 galeti vor fi negre (pentru deseuri reziduale). Fiecare
galeata va avea o capacitate de 10 litri.
Punctele de colectare
Pentru colectarea deseurilor menajere si in vederea asigurarii conditiilor de protectie a

mediului si a sanatatii umane, punctele de colectare vor fi amplasate pe tot teritoriul
municipiului. Acest lucru va ajuta la pastrarea curateniei municipiului.
Proiectul isi propune sa amplaseze cate un punct de colectare la iesirea din fiecare scara
pentru blocurile inalte si cate un punct de colectare la fiecare doua scari la blocurile cu mai
putine etaje. Fiecare punct de colectare va deservi cca. 40 de familii. Se vor infiinta astfel un
total de 1.000 de puncte de colectare pe teritoriul municipiului.
Fiecare punct de colectare va consta dintr-un constructie tip sopron in care se vor amplasa
cate un container pentru deseurile organice (1.000 de litri) si cate un container pentru
deseuri reziduale (660 litri). Pentru sticle, hartie si carton si deseuri din plastic, fiecare punct
de colectare va fi echipat cu trei containere separate (igluuri). Toti recipientii (containerele si
igluurile) vor fi amplasati pe o platforma betonata.
Punctele de colectare vor fi prevazute cu alei de acces betonate si iluminate.
Numarul locuintelor individuale este de 4.600. Se estimeaza ca fiecare punct de colectare va

deservi aproximativ 40 de familii. Studii mai detaliate au aratat ca 2.500 de case nu se afla la
distanta acceptabila ce trebuie parcursa pe jos pana la un punct de colectare. Pentru aceste
gospodarii, se va asigura cate un rastel cu cutii pentru fiecare casa. Aceste rasteluri vor
contine cutii pentru deseuri organice de la bucatarie, hartie/carton, deseuri periculoase si
deseuri reziduale. Deseurile organice si cele reziduale vor fi incluse in sistemul de colectare
a deseurilor, iar proprietarul casei va trebui sa predea celelalte fractii statiei de reciclare.
Containerele vor fi golite o data pe saptamana. Numarul necesar de containere poate fi

calculat pe baza estimarilor privind cantitatile de deseuri si cresterea acestora in timp
(Tabelul 8-19).
Tabel 8-53 Numarul necesar de recipienti

Tipul de container Tipul de deseuri Numarul Capacitate (litri)
Iulie 2003
Galeti Deseuri organice si 90.000 10
deseuri reziduale
Container din poliester armat cu fibra de Deseuri organice 1.000 1.000
sticla
Container din poliester armat cu fibra de Deseuri reziduale 1.000 660
sticla
Igluuri pentru sticle Recipienti din 1.000 1.000
plastic si sticla
Igluuri pentru hartie si carton Hartie si carton 1.000 1.000
Igluuri pentru plastic Plastic 1.000 1.000
Rasteluri cu cutii pentru deseuri Deseuri organice si 2.500 -
deseuri reziduale
Hartie si carton
Sticle din plastic si
sticla
Plastice
Deseurile municipale provenite din activitatile de comert, industrie si institutii vor continua
sa fie colectate conform termenilor din acordurile de prestare servicii incheiate cu firmele de
specialitate.
Componenta privind colectarea a fost proiectata sa acopere cantitatea de deseuri ce se

estimeaza a fi produsa intr-o perioada de 10 ani de activitate economica a intregii masuri. In
primul an al masurii de operare, cantitatea de deseuri ce va fi colectata de la gospodarii este
estimata la aproximativ 65.000 tone.
De asemenea, se estimeaza ca o cantitate de aprox. 2.500 tone de deseuri depozitate

necontrolat vor fi complet eliminate. In plus, metodele de colectare (metode care asigura o
protectie mai eficienta a mediului si a sanatatii umane) vor duce la scaderea riscurilor asupra
sanatatii lucratorilor in salubritate.
8.2.4 Transportul deseurilor
Generalitati
Desi firma de salubritate care functioneaza in prezent detine vehicule pentru colectarea si
transportul deseurilor, proiectul include inlocuirea vehiculelor actuale cu unele noi pentru
transportul deseurilor si livrarea de containere noi pentru colectarea deseurilor.
Acest aspect priveste utilajele necesare pentru transportul deseurilor de la punctele de

colectare si rastelurile amplasate in gospodariile individuale la depozitul de deseuri.
Colectarea deseurilor se va efectua prin folosirea vehiculelor si utilajelor adaptate special

diferitelor operatii din procesul de colectare si transport al deseurilor. Vehiculele trebuie sa
proiectate pentru a goli containerele de deseuri si pentru compactarea acestora, golirea
igluurilor si transportul deseurilor provenite de la locuintele individuale.
Parcul auto va fi astfel compus din:

Iulie 2003
 14 autogunoiere compactoare
 1 autogunoiera compactoare speciala (îngusta)
 3 camioane cu macara
 3 vehicule pentru ridicarea containerelor
 1 vehicul pentru curatarea containerelor
 1 maşină de serviciu.
Motivul pentru care se va achizitiona un vehicul pentru curatarea containerelor a fost acela
ca punctele de colectare sa fie curate si atractive si pentru a evita aparitia unor mirosuri urate
in jurul containerelor.
S-a propus ca procesul de curatare sa se efectueze prin spalare cu jet puternic de apa. Dupa
spalare, containerele vor fi dezinfectate pentru a se evita raspandirea a diferiti agenti
patogeni.
Camionul va fi prevazut cu un rezervor de apa curata si un rezervor pentru apa uzata. Mai
mult, va fi necesara si o incinta inchisa in care sa se efectueze spalarea.
Centrul de Servicii Tehnice
Centrul de Servicii Tehnice va cuprinde urmatoarele:

 Atelier tehnic, atelier de tinichigerie, atelier de dulgherie, atelier mecanic si garaj si
atelier general pentru instalatii electrice, instalatii si vopsitorie.
 Departament administrativ si birouri, inclusiv facilitatile pentru servirea mesei.
 Achizitia de utilaje/piese de schimb pentru:
 garaj
 atelier mecanic
 atelier de tinichigerie
 atelier de dulgherie
 atelier reparatii generale, unelte pentru reparatii electrice, instalatii si pentru
vopsitorie.
8.2.5 Tratarea deseurilor
In afara de eliminarea prin depozitare si reciclare, deseurile organice selectate vor fi tratate
prin compostare in cadrul unei facilitati de compostare. Deseurile din constructii si demolari
vor fi tratate cu ajutorul unei concasor mobil.
Compostarea deseurilor biodegradabile
Deseurile biodegradabile vor fi compostate in vederea reducerii cantitatii de deseuri ce vor fi

eliminate pe depozitul de deseuri.
Zone de compostare propusa va ocupa o suprafata de 150 x 120 m. Materiile prime vor fi
amplasate pe o platforma betonata, special proiectata pentru a asigura injectia cu oxigen in
masa deseurilor. Oxigenul este necesar procesului de compostare si pentru impiedicarea
dezvoltarii unor reactii anaerobe in masa de deseuri. Trebuie evitata aparitia reactiilor
anaerobe deoarece aceste duc la producerea unor mirosuri neplacute. Cu toate aceasta, si
Iulie 2003
procesele aerobe vor crea mirosuri neplacute care ar putea avea un impact asupra zonelor
invecinate. Datorita uscarii excesive a suprafatei gramezilor de compost, uneori poate fi
generat praf. Pentru a reduce posibilitatea de aparitie a prafului, gramezile de compost vor fi
udate in mod regulat.
Materialul grosier necesar pentru imbunatatirea procesului de compostare va include deseuri

din gradini si parcuri si aschii de lemn. Materialele vor fi stocate intr-un loc deschis si vor fi
tocate inainte de utilizare. Se estimeaza ca o suprafata de stocare masurand 20 x 20 m va fi
necesara pentru aceasta activitate.
Pentru ca procesul de compostare sa fie eficient, materialul de compostat trebuie sa aiba un

continut de apa de cel putin 60%. Procesul de compostare va genera de asemenea ape uzate,
care pot intr-o anumita masura sa fie reciclate in gramada de compost.
Dupa incheierea procesului de compostare, compostul va fi cernut. De aici, produsul final va

fi transportat la depozit vechi de deseuri si utilizat pentru reabilitarea amplasamentului
depozitului. Bucatile mari, cum ar fi pietre sau alte materiale care nu pot fi compostate sunt
materiale de refuz si vor fi eliminate pe depozitul de deseuri.
Produsul final al procesului de compostare va fi utilizat ca „ameliorator pentru soluri”.
Concasarea deseurilor din constructii si demolari
S-a propus instalarea unei unitati mobile de concasare beton. Betonul concasat ocupa mai
putin spatiu si poate fi folosit ca inlocuitor pentru materiale noi. Mai mult, materialele
concasate sunt transportate mai ieftin decat materialele neconcasate.
Aceasta instalatie este prevazuta a avea capacitatea de 60 – 70 tone de material concasat pe

ora.
8.2.6 Reciclarea deseurilor
Propunerile de proiecte privind reciclarea sunt descrise in subcapitolele urmatoare.
Statia de reciclare
Anumite fractii ale deseurilor nu sunt incluse in sistemul de colectare a deseurilor, cum ar fi
piese de mobilier, echipamente electrice, anvelope si deseuri periculoase. Pentru colectarea
si livrarea ulterioara a acestor fractii la facilitati disponibile pentru valorificare sau eliminare
finala se va infiinta in oras un centru de reciclare.
Statia de reciclare va avea diferite containere, corespunzatoare tipurilor de deseuri, inclusiv

deseuri periculoase de provenienta casnica.
Hartie si carton
Hartia si cartonul vor fi colectate separat de la gospodarii sau alti generatori de deseuri.
Hartia si cartonul trebuie transportate direct la o firma ce se ocupa cu reciclarea deseurilor.
Se va asigura o platforma pentru a servi ca zona tampon in cazul in care sa intarzie
transportul sau comercializarea acestui tip de deseu.

Iulie 2003
Sticla si plastice
Sticlele vor fi colectate separat de la gospodarii sau alti generatori de deseuri. Sticlele astfel
colectate vor fi sortate manual in cadrul statiei centrale de sortare. Recipientii din sticla
nedeteriorati astfel selectati vor fi vanduti pentru reutilizare.
Se asteapta ca prin colectarea in acelasi iglu atat a recipientilor din sticla, cat si a celor din
plastic sa se reduca gradul de deteriorare a recipientilor din sticla si a altor tipuri de deseuri
din sticla. Atunci cand recipientii din sticla si alte tipuri de deseuri din sticla sunt colectate
separat, de obicei jumatate din recipienti sunt deteriorati in containerul de colectare.
Colectarea acestui tip de deseu impreuna recipienti din plastic va reduce riscul deteriorarii
sticlei.
Totusi, se va efectua colectarea separata a deseurilor din plastic. Acesta va fi transportat la

statia de sortare deseuri din plastic, unde diferitele tipuri de plastice vor fi separate in parte.
Unele fractii, de exemplu materialele din PET (polietilentereflalat) pot fi folosite pentru
reciclare si pot fi vandute pe piata externa.
Va fi instalata o presa de balotare plastice, pentru a reduce volumul materialelor din plastic
stocate si pentru a facilita transportul acestora. Plasticul sortat in prealabil va fi vandut
pentru reciclare.
8.2.7 Depozitul ecologic
In municipiul Piatra Neamt a fost construit un depozit ecologic nou, in conformitate cu

standardele Uniunii Europene. Acest depozit ecologic are o capacitate de aproximativ
150.000 m3, iar perioada de exploatare este de aproximativ 5 ani.
In cadrul proiectului propus, se prevede construirea unei celule noi in acest depozit de
deseuri. Aceasta celula va creste capacitatea de stocare a depozitului cu 200.000m3.
8.2.8 Reabilitarea depozitului existent
Depozitul de deseuri existent este unul necontrolat, fara a fi dotat cu sistem de control al
exfiltratiilor sau sistem de monitorizare. Deseurile depozitate aici sunt deseuri solide
municipale, deseuri din demolari si ceva deseuri industriale. Grosimea stratului de deseuri in
depozit este intre 2 si 8 metri, acoperind o suprafata de aproape 14 hectare. Volumul
corespunzator este estimat la aproximativ 500.000m3.
Acest depozit de deseuri primeste deseurile din municipiul Piatra Neamt, inclusiv deseuri
industriale. Deseurile industriale constau in principal din cantitati mari de rumegus.
8.2.9 Exploatarea gazului de depozit
A fost pusă în discuţie, însă într-un stadiu incipient, posibilitatea captării gazelor de depozit
pentru utilizarea ulterioara în Centrul de Servicii Tehnice, de exemplu. O evaluare a
fezabilitatii acestei parti a proiectului, cu datele actuale, nu poate fi însă efectuata. Dacă se
prevede includerea în proiectul final utilizarea gazelor de depozit, va fi necesar efectuarea
unui studiu mai amănunţit în perioada de elaborare a proiectului de detaliu.

Iulie 2003
8.2.10 Masuri de diminuare a impactului
Proiectul propus isi propune sa diminueze impactul produs de actualul sistem de

colectare şi tratare a deşeurilor. Măsurile de reducere a impactului vor consta din:
 Utilizarea limitata a vechiului depozit, care este necontrolat. Aceasta va reduce cantitatea
de levigat, care in prezent migrează în sol şi apa freatica.
 Reabilitarea depozitului vechi pentru a reduce cantitatea infiltraţiilor şi prin urmare
reducerea cantităţii de levigat.
 Utilizarea unui nou depozit ecologic prevăzut cu sistem de colectare şi control al
levigatului. Sistemul de colectare al levigatului va colecta levigatul şi il va evacua în
staţia de epurare a apelor uzate orasenesti din Piatra Neamţ pentru epurare.
 Înlocuirea containerelor vechi cu unele noi confectionate din plastic. Acest lucru va
elimina scurgerea necontrolată a levigatului prin oraş în timpul transportului, care are loc
în prezent datorită containerelor de colectare vechi şi corodate.
 Înlocuirea vechilor vehicule de transport cu unele noi şi mai performante, care vor
asigura o reducere semnificativa a nivelului de zgomot si a emisiilor de gaze de
esapament.

Iulie 2003
9.0 CORELAREA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
9.1 PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) este o concretizare a

politicii Guvernului actual in domeniul protectiei mediului, in stransa corelare cu
obiectivele dezvoltarii durabile. Ultimul PNAPM aprobat a fost elaborat in anul 1999.
PNAPM se alinieaza la principiile generale si la obiectivele prioritare continute in

Strategia de protectie a mediului in Romania, reprezentand o abordare unitara si
integratoare a problemelor protectiei mediului din tara noastra.
In Cap. 4 – Structura si continutul PNAPM, Subcap. 4.2 Structura PNAPM, punctul

IV Gestiunea deseurilor, inginerie urbana si transporturi se mentioneaza:
 Gestiunea deseurilor: In ceea ce priveste gestiunea deseurilor si problemele legate
de centrele populate, proiectele propuse fac referire la realizarea, modernizarea
sau extinderea depozitelor menajere pe raza oraselor mari, localitatilor si satelor,
asigurarea unor depozite pentru deseurile industriale si selectarea unor posibilitati
de valorificare ale acestora, realizare unor depozite centralizate pentru deseurile
periculoase si tratarea prin incinerare a deseurilor provenite din unitatile sanitare.
PNAPM va fi in curand actualizat in concordanta cu programul de adoptare a Acquis
comunitar, devenind astfel un element de baza pentru indeplinirea conditiilor stabilite
in vederea integarii in structurile Uniunii Europene.
In proiectul PNAPM, in Sectiunea referitoare la gestionarea deseurilor, depozitul

Roman pentru deseuri municipale este clasat printre primele proiecte sub denumirea
„platforma de neutralizare pentru deseurile urbane din municipiul Roman”.
9.2 STRATEGIA ISPA – MEDIU
Ministerul Apelor si Protectie Mediului a elaborat Planul National de Mediu pentru

Implementarea instrumentului ISPA, document care stabileste strategia Romaniei
pentru identificarea si selectarea de proiecte, inclusiv in domeniul gestionarii
deseurilor, proiecte care vor fi supuse spre co-finantare UE prin ISPA.
Prioritatile relevante ale ISPA in domeniul gestionarii deseurilor sunt identice cu cele
din Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului mentionate mai sus.
Considerand ca sanatatea mediului ramane prima prioritate in Romania, in cadrul

Strategiei ISPA – Mediu, versiunea 2001, sectorul Deseuri a fost considerat ca
prioritatea a doua, cu referire expresa la: sisteme de gestionare a deseurilor, depozite
ecologice de deseuri inclusiv inchiderea depozitelor existente, sisteme de colectare
selectiva si reciclare.
Iulie 2003
In Cap. 7.3 al Strategie ISPA – Mediu, la Punctul A – proiecte aprobate, la pozitia 1
este nominalizat proiectul Extinderea proiectului pilot privind colectarea selectiva a
deseurilor menajere in Piatra Neamt. Valoarea totala eligibila a proiectului este de
13,846 mil Euro, din care 10,3845 mil Euro fonduri nerambursabile ISPA si 8,3076
mil Euro din alte surse (Agentia daneza pentru Protectia Mediului DEPA si buget
local).
Suplimentar fata de proiectul mentionat mai sus, municipiul Piatra Neamt va beneficia
de sprijin prin alt proiect ISPA din sectorul apa: Imbunatatirea sistemului de
alimentare cu apa, retelei de canalizare si tratarii apelor uzate in judetul Neamt,
Romania. In cadrul acelui proiect va trebui implementata o solutie de eliminare a
namolului in conformitate cu Directivele CE aplicabile.
Noua Strategie ISPA est in curs de elaborare dar nu a fost disponibila consultantului.
Cu toate acestea, se stie ca in noua strategie nu mai este nici o aplicatie ISPA pentru
gestionarea deseurilor in judetul Neamt.
9.3 PLANUL REGIONAL DE DEZVOLTARE – REGIUNEA NORD-EST
In cadrul Planului National de Dezvoltare 2000 – 2002 au fost elaborate planuri de

dezvoltare pentru toate cele 8 regiuni de dezvoltare, inclusiv pentru Regiunea Nord –
Est.
Se estimeaza ca in cadrul Regiunii Nord – Est, in conditiile actuale nu poate fi aplicat

principiul dezvoltarii durabile, datorita existentei unor capacitati de productie
supradimensionate, utilizarii unor tehnologii uzate moral si fizic, insuficientei sau
lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a
mediului, precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui
profit imediat si direct.
Gestionarea deseurilor menajere si industriale a fost identificata ca una dintre

principalele probleme de mediu, desi se considera ca aceasta regiune nu se confrunta
cu probleme de poluare deosebit de grave, ci din contra este o regiune ‚curata’.
In Strategia de Dezvoltare a acestei regiuni de dezvoltare, obiectivul general este

‚Cresterea standardului de viata al comunitatii si dezvoltarea durabila a Regiunii Nord
– Est’. In cadrul obiectivelor strategice, in Cap. C – Promovarea regiunii, Prioritatea 5
se refera la MEDIU. Pentru promovarea acestei prioritati, in Planul de dezvoltare a
Regiunii Nord – Est au fost prevazute doua masuri specifice:
 Masura 5.2 – Reciclarea deseurilor, si
 Masura 5.3 – Investitii in utilitatile publice.

Iulie 2003
Masura 5.2 se referea la:
 Studiu privind problemele la nivel regional privind producerea (generarea),
sortimentatia, depozitarea si reciclarea deseurilor;
 Studiu privind reabilitarea agentilor economici cu obiect de activitate reciclarea
materialelor si valorificarea deseurilor in concordanta cu tehnologiile moderne de
protectie a mediului;
 Elaborarea de norme de control a circuitului deseurilor din demolari, din sectorul
minier si recuperarea materialelor refolosibile;
 Program de facilitati pentru agenti economici care activeaza in domeniul
reciclarii/valorificarii materialelor refolosibile;
 Proiecte care contribuie si/sau determina identificarea si introducerea de solutii si
tehnologii noi de reciclare /valorificare a deseurilor; program de promovare si
mediatizare a rezultatelor obtinute.
Beneficiarul masurii s-a considerat a fi societatilor de profil si comunitatea regiunii.
Bugetul alocat a fost de 4,1 mil Euro, pe baza de asistenta financiara mixta: asistenta
tehnica, granturi, credite pe termen mediu si lung, cu dobanda redusa si/sau
subventionata.
Desi derularea acestui proiect ar fi facilitat implementarea proiectului de gestionare a

deseurilor in Piatra Neamt, prin crearea filierelor de reciclare a materialelor si
valorificare a deseurilor, din lipsa de interes al potentialilor intreprinzatori si dintr-o
corelare deficitara a factorilor interesati, aceasta masura nu a fost finalizata.
Masura 5.3 a avut in vederea printre altele:

 Proiecte care promoveaza cooperarea la nivel local in scopul rezolvarii
problemelor de infrastructura;
 Proiecte de restructurare a serviciilor municipale si a infrastructurii; nou sistem de
servicii privind colectarea selectiva, sortarea, valorificarea si depozitarea
deseurilor urbane;
 Crearea unui centru regional pentru proiectarea asistata pe calculator in domeniul
infrastructurii si serviciilor urbane.
Beneficiarii acestei masuri au fost considerai a fi locuitorii Regiunii Nord – Est.
Se face mentiunea ca si in cazul celor doua masuri, legatura cu planul judetean de

gestionarea a deseurilor era numai pentru categoria de deseuri menajere/urbane.
Planul national de dezvoltare pe perioada 2004 – 2006 este in curs de elaborare si ar fi

posibil ca prin participarea factorilor de decizie si a factorilor interesati din intreaga
Regiune de Nord – Est sa se indentifice si promoveze noi masuri prioritare pentru
solutionarea unor probleme de mediu, inclusiv in domeniul gestiunii deseurilor.

Iulie 2003
9.4 PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU
Judetul Neamt, alaturi de judetul Bacau au fost printre primele judete care au
beneficiat de asistenta tehnica si financiara straina pentru elaborarea unui Plan Local
de Actiune pentru Mediu (PLAM). Astfel, cu sprijin danez, in anul 1998 judetul
Neamt a elaborat o prima varianta a PLAM, care a fost revizuita in anul 2001.
Nici una din aceste variante ale PLAM nu a fost institutionalizata, desi la identificarea
problemelor de mediu si la stabilirea prioritarilor de actiune au fost direct implicati
toti factorii de decizie din judet.
In domeniul gestiunii deseurilor, in prima varianta a PLAM au fost identificate

urmatoarele probleme de mediu:
 S.C. PETROTUB S.A Roman – deseuri cu continut de substante periculoase
pentru mediu si/sau toxic, gestionate necorespunzator sub aspectul depozitarii
finale (tunder uleios, nisipuri uzate, namoluri chimice);
 S.C. GIROSTAR S.A Girov – dejectii rezultate de la ferma de crestere a vacilor
gestionate ne-economic si ne-ecologic;
 S.C. MOLDOCIM S.A. Bicaz – deseuri cu continut de azbest, depozitate in halda
proprie;
 S.C. PETROCART S.A. Piatra Neamt – deseuri cu continut de fibra celulozica
(inclusiv namol celulozic), depozitate necorespunzator;
 S.C. FONTAX S.A Roman – nisipuri uzate de la turnare, depozitate
necorespunzator;
 S.A. SUINPROD S.A. Roman – dejectii de la ferma de crestere a porcilor,
gestionate necorespunzator;
 S.C. GIROSTAR S.A. Girov si S.C. DANUBIANA S.A. Roman – deseuri de
pesticide si ambalaje de pesticide.
 Depozitarea deseurilor urbane in haldele municipale si orasenesti: Piatra Neamt,
Roman, Targu Neamt, Bicaz;
 Depozitarea sterilului si minereului provenit din lucrari de explorare geologica a
zacamantului de uraniu in haldele de steril din perimetrele de explorare Tulghes-
Grinties si Bicazu Ardelean-Damuc, apartinand S.E.G. 11 Tulghes;
 Depozitarea deseurilor de tip menajer si a celor agricole in toate depozitele de
deseuri din mediu rural.

Iulie 2003
Dintre aceste probleme unele au fost selectate pentru implementare, fiind propuse
urmatoarele proiecte:
 Investigatii asupra apelor subterane in zona haldei de deseuri Neagra cu scopul de
a stabili masurile de reconstructie ecologica – beneficiar S.C. MOLDOCIM S.A.
Bicaz, surse de finantare proprii in valoare de 11.800 USD, cu perioada de
implementare 1997 – 2002;
 Proiect pilot pentru colectarea selectiva a deseurilor in Piatra Neamt, surse de
finantare DEPA/Consiliul Local Piatra Neamt in valoare de 195.000 USD, cu
perioada de implementare 1997 – 1998;
 Halda ecologica pentru deseuri in Piatra Neamt, surse de finantare
DEPA/Consiliul Local Piatra Neamt in valoare de 1.450.000 USD, cu perioada de
implementare 1997 – 2000;
 Halda pentru slam si deseuri chimice Simionesti, surse de finantare S.C.
PETROTUB S.A Roman, in valoare de 2.325.500 USD, cu perioada de
implementare 2005;
 Amenajarea unei ferme pilot pentru productia agricola ecologica – inclusiv
utilizarea biogazului ca sursa de energie la S.C. GIROSTAR S.A Girov, surse de
finantare externe in valoare de 300.000 USD, perioada de implementare 1999 –
2000.
Dintre aceste proiecte prioritare, pana in prezent au fost realizate numai cele vizand
implementarea proiectului pilot privind colectarea selectiva a deseurilor in Piatra
Neamt si realizarea depozitului ecologic pentru deseuri in Piatra Neamt, datorita
asigurarii surselor de finantare prin sprijin al guvernului danez.
Dupa revizuirea PLAM in anul 2001, problemele de mediu din judet au fost
reanalizate, fiind propuse 10 proiecte prioritare, dintre care 3 vizeaza gestionarea
deseurilor:
 Halda pentru depozitarea deseurilor industriale S.C. PETROTUB S.A Roman, cost
estimativ 4 mil USD;
 Amenajarea rampei de neutralizare a deseurilor menajere urbane in municipiul
Roman, cost estimativ 3,8885 mil USD;
 Organizarea unei ferme pilot de productie agricola ecologica cu asigurarea
energetica din biomasa la S.C. GIROSTAR S.A Girov, cost estimativ 0,255 mil
USD.

Iulie 2003
Lista celor 10 proiecte a fost trimisa la MAPM pentru a fi inclusa in Planul National
de Actiune pentru Protectia Mediului.
In urma consultarii IPM Piatra Neamt, efectuata in cadrul proiectului PHARE 2000
“Asistenta Tehnica pentru intarirea Inspectoratelor de Protectie a Mediului locale si
infiintarea Inspectoratelor Regionale de Protectie a Mediului” privind problemele
prioritare din judet, au rezultat ca prioritare urmatoarele proiecte pentru solutionarea
unor problemele privind gestionarea deseurilor:
 Halda de slam si reziduuri de la S.C. PETROTUB S.A Roman, sursa de poluare
pentru apa subterana din lunca raului Moldova – lucrari de amenajare si
modernizare a depozitului;
 Amenajarea rampei de neutralizare a deseurilor menajere urbane in municipiul
Roman, situata la 500 m distanta de albia majora a raului Moldova – construirea
unui depozit ecologic pentru municipiul Roman;
 Haldele de steril din zonele de explorare geologica Tulghes – Grinties rezultate si
Ardelean – Damuc in urma lucrarilor efectuate de Compania Nationala a
Uraniului – lucrari de protectie a mediului si ecologizare a zonelor de activitate
geologica.
Din analizarea proiectelor prioritare identificate la nivelul anului 2001, comparativ cu
anul 2003 se poate concluziona ca:
 Realizarea haldei de deseuri industriale la S.C. PETROTUB S.A Roman si
depozitului ecologic din acelasi municipiul se mentin ca probleme prioritare,
pentru care insa nu au fost identificate sursele de finantare;
 Problema valorificarii energetice si ca fertilizant in agricultura a dejectiilor de
animale, nu a mai fost considerata prioritara;
 In plus a aparut ca prioritate problema haldelor de steril si minereu de uraniu de la
Tulghes – Grinties si Ardelean – Damuc.
Trebuie mentionat ca spre deosebire de alte documente de programare, PLAM ia in
consideratie pe langa deseurile urbane/menajere si deseurile industriale.
9.5 PLANUL NATIONAL PENTRU GESTIIONAREA DESEURILOR
Planul National de Gestionare a Deseurilor este instrumentul de baza pentru

implementarea politicii Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor.
Elaborarea acestui document este necesara pentru o protectie eficienta a mediului,
prin crearea conditiilor de:
 conservare a resurselor naturale ca urmare a reducerii cantitatilor de deseuri
generate (principiul prevenirii);
 diminuare a impactului asupra mediului si sanatatii umane (principiul
precautiunii);
Iulie 2003
 realizare a unei retele integrate si adecvate de instalatii si facilitati de eliminare
a deseurilor (conform principiilor proximitatii si auto-suficientei).
Elaborarea Planului National de Gestionare a Deseurilor este una dintre principalele
cerinte ale procesului de aproximare legislativa decurgand din implementarea
Directivei Cadru 75/442/EEC privind deseurile. Aceasta directiva a fost preluata in
legislatia romana prin ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000, respectiv
Legea nr. 426/2201 pentru adoptarea si completarea acesteia.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 426/2001, Ministerul Apelor si Protectiei

Mediului are sarcina sa elaboreze Planului National de Gestionare a Deseurilor pe
baza Planurilor judetene de gestionare a deseurilor, intocmite de catre inspectoratele
teritoriale de protectia mediului.
Planul National de Gestionare a Deseurilor a fost aprobat prin Hotararea de Guvern

nr. 123/30 ianuarie 2003, fiind considerat plan national de etapa.
Proiectele propuse pentru gestionarea deseurilor urbane in judetul Neamt sunt

prezentate in Anexele Planului national referitoare la:
 Anexa 1.1 Proiecte complexe pentru gestionarea deseurilor urbane:
 Poz. 17 – Program de gestionare a deseurilor in Piatra Neamt. Extinderea
proiectului pilot anterior, pentru o populatie de 125.000 locuitori, in stadiu de
SF, cu o valoare estimata de 17,8 mil Euro, finantat din fonduri DEPA + ISPA
+ Buget local;
 Anexa 1.2 Proiecte referitoare la colectarea selectiva si reciclarea deseurilor
urbane:
 Poz. 95 – Depozit regional Piatra Neamt (1 Statie de transfer – Roznov),
pentru 22 localitati si o populatie de 236.923 locuitori, in stadiu de SF, cu o
valoare estimata de 14,575 mil Euro, finantat de ISPA + DEPA + Buget local;
 Poz. 96 – Depozit regional Roman, pentru 24 localitati si o populatie de
197.740 locuitori, in stadiu de SF, cu o valoare estimata de 3,885 mil Euro,
finantat din Buget local + alte surse nenominalizate;
 Poz. 97 – Depozit regional Targu Neamt, pentru 15 localitati si o populatie de
95.720 locuitori, in stadiu de propunere, fara nominalizarea valorii sau a
surselor de finantare;
 Poz. 98 – Depozit regional Bicaz (1 Statie de transfer – Poiana Teiului), pentru
13 localitati si o populatie de 55.946 locuitori, in stadiu de propunere, fara
nominalizarea valorii sau a surselor de finantare.
Desi acest plan national a fost aprobat de guvern, pe baza unor observatii din partea
unor factori de decizie s-a stabilit necesitatea revizuirii acestuia.

Iulie 2003
De fapt, in Planul national, in cap. 2.7.1 Cadrul legislativ pentru gestionarea
deseurilor – Deficiente, se mentioneaza ca Planurile judetene nu prezinta gestionare
tuturor tipurilor de deseuri (deseuri menajere, deseuri industriale, fluxuri unor deseuri
speciale) si nu acopera integral problema deseurilor din jurisdictia acestora.
Daca se analizeaza propunerile de proiecte referitoare la gestionarea deseurilor in

judetul Neamt din Planul National se confirma faptul ca acestea se refera numai la
gestionarea deseurilor urbane.
9.6 PLANUL JUDETEAN PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR
Acest plan a fost elaborat de IPM Piatra Neamt si a fost aprobat prin Hotararea
Consiliului Judetean Neamt nr. 34/25 octombrie 2002.
Planul judetean a fost intocmit pe baza planurilor locale de gestionare a deseurilor,

care la randul lor au fost intocmite pe baza unui ghid transmisa de MAPM.
In Planul judetean sunt nominalizate unele proiecte/programe pentru gestionarea

deseurilor urbane, precum si pentru gestionarea unor deseuri industriale.
In principiu, in partea scrisa a Planului judetean de gestionare a deseurilor pe propune

amenajarea a 3 halde ecologice pentru municipiul Roman si pentru orasele Targu
Neamt si Bicaz, care ar solutiona problema gestionarii deseurilor in mediul urban. In
plan nu se face referire la eventuala arondare a comunelor invecinate cu cele trei
centre urbane si cu municipiul Piatra Neamt in vederea realizarii unor depozite
regionale.
Pentru mediul rural se prevede o extindere a haldei de la Savinesti si realizarea unui

numar de 21 platforme ecologice, care vor deservi una sau mai multe comune, fara a
se face referire la acestea. Numai 6 din cele 21 de posibile locatii de platforme de
depozitare a deseurilor sunt propuse si in PATJ.
Cu toate acestea, Planul judetean a fost aprobat impreuna cu o harta pe care sunt
prezentate propunerile pentru 4 depozite regionale si 2 statii de transfer, despre care
nu se mentioneaza in partea scrisa a planului. Propunerile de pe harta atasata planului
au fost preluate in Planul national de gestionare a deseurilor, fara a se face modificari
in partea scrisa a planului judetean.
9.7 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU MUNICIPIUL

PIATRA NEAMT
Acest plan a fost intocmit de Primaria municipiul Piatra Neamt si a fost aprobat prin
Hotararea Consiliul Local al municipiului Piatra Neamt nr. 219/20.12.2001.
In municipiul Piatra Neamt problema gestionarii deseurilor la standarde europene a

demarat prin proiectul pilor co-finantat de guvernul danez, care s-a derulat in perioada
1998 – 1999 si a constat in colectarea selectiva a deseurilor menajere de la un numar
de 2.200 persoane si din realizare unei prime celule a depozitului ecologic. Succesul
acestui proiect a condus la aplicatia pentru fonduri ISPA pentru un proiect complex de
gestionare integrata a desurilor la nivelul intregului municipiu.
Iulie 2003
In cadrul acestui plan se prezinta detaliat proiectul de management integrat al
deseurilor din municipiul Piatra Neamt, fara a se face referire la o posibila arondare a
unor localitati din jurul municipiului pentru depozitare deseuri comunale in depozitul
ecologic care este deja realizat sau in depozitul care se va construi in cadrul noului
proiect.
Obiectul principal al proiectului se considera a fi alinierea municipiului Piatra Neamt

la reglementarile si standardele UE in domeniul gestionarii deseurilor, care se va
realiza prin colectarea selectiva a deseurilor solide urbane, reciclarea acestora, tratarea
si depozitarea deseurilor intr-un depozit ecologic, precum si reabilitarea depozitului
vechi.
9.8 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU MUNICIPIUL

ROMAN
Acest plan a fost intocmit de Primaria municipiul Roman si a fost transmis la IPM
Piatra Neamt cu adresa nr. 48900 din 9.12.2001 si la Prefectura judetului Neamt cu
adresa nr. 47076/09.12.2001. Nu au fost disponibile informatii privind aprobarea
acestui plan printr-o Hotarare a Consiliul Local al municipiului Roman.
In acest plan se mentioneaza intentia factorilor de decizie de a studia posibilitatea

construirii unui depozit ecologic in conformitate cu reglementarile in vigoare. Nici in
acest plan nu se face referire la posibilitatea largirii ariei de colectare a deseurilor in
afara municipiului Roman, prin arondarea unor comune invecinate. De asemenea, nu
se specifica sursele de finantare si nici stadiul in care se afla proiectul depozitului de
deseuri urbane.
9.9 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU ORASUL BICAZ
Acest plan a fost intocmit de Primaria orasului Bicaz si a fost transmis Prefecturii
judetului Neamt cu adresa nr. 7459/14.11.2001. Nu au fost disponibile informatii
privind aprobarea acestui plan printr-o Hotarare a Consiliul Local al orasului Bicaz.
Primaria acestui oras a facut numeroase demersuri atat la donori din strainatate
(Kuweit, Danemarca), cat si la unele autoritati din tara (Ministerul de Finante,
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului) pentru obtinerea de fonduri cu care sa
rezolve problemele prioritare din domeniul gestiunii deseurilor. Pana in prezent
aceasta primarie a reusit sa obtina fonduri de la guvernul danez cu care a intocmit un
Studiu de fezabilitate pentru construirea unei centrale termice pe rumegus in cartierul
Dodeni.
In planul acestui oras sunt mentionate prioritatile in domeniul gestiunii deseurilor,

dintre care cele mai importante sunt: realizarea unui depozit ecologic prevazut cu
instalatii de sortare si recuperare a materialelor valorificabile, construirea unei
centrale termice pe rumegus in cartierul Dodeni, infiintarea unor centre de colectare a
deseurilor valorificabile (hartie, carton, plastic, fier vechi).
Nici in acest plan nu se ia in consideratie posibilitatea realizarii in orasul Bicaz a unui

depozit regional pentru arondarea localitatilor invecinate.

Iulie 2003
9.10 PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR IN ORASUL TARGU
NEAMT
Acest plan a fost intocmit de Primaria orasului Targu Neamt si a fost aprobat prin
Hotararea Consiliului Local nr. 93 din 27.12.2001.
Prin acest plan se propune amenajarea unui depozit ecologic pentru deseuri menajere
si stradale, imbunantatirea sistemului actual de colectare a deseurilor, amplasarea unor
puncte de colectare selectiva a deseurilor si valorificarea acestora prin unitati
specializate, inchiderea depozitului actual si realizarea unui crematoriu pentru arderea
deseurilor spitalicesti.
Nici in acest plan nu se mentioneaza posibilitatea implementarii unui sistem integrat

de gestionare a deseurilor cu caracter regional, pentru solutionarea gestionarii
deseurilor din mediul rural.
9.11 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN NEAMT
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Neamt (PATJ) a fost intocmit in anul

1996. Pentru acest plan a fost emisa de catre IPM Piatra Neamt Avizul de Gospodarire
nr. 6/26.03.2002. Pentru emiterea Acordului de mediu IPM Piatra Neamt a intocmit un
Referat pe care l-a transmis MAPPM cu adresa nr. 3665/2002, deoarece reglementarea
din punct de vedere a mediului a PATJ este de competenta autoritatiii centrale de
protectia mediului. Pana in prezent, MAPM nu a emis acordul de mediu pentru acest
plan.
Prin PATJ sunt prezentate propuneri pentru dotarea edilitara cu sisteme de alimentare
cu apa, sisteme de canalizare, precum si propuneri de depozite de deseuri.
Astfel, pentru judetul Neamt au fost facute urmatoarele propuneri de amenajari de

depozite ecologice:
 Roman pentru localitatile Roman, Horia, Ion Creanga, Sagna – 79.00 locuitori;
 Targu Neamt pentru localitatile Targu Neamt, Vanatori, Brusturi – Draganesti,
Raucesti, Timisesti, Petricani, Pipirig – 70.000 locuitori;
 Bicaz pentru localitatile Bicaz, Pingarati, Tasca, Tarcau – 19.500 locuitori;
 Baltatesti pentru localitatile Baltatesti, Agapia, Grumazesti, Bodesti, Cracaoani –
26.000 locuitori;
 Ceahlau pentru localitatile Ceahlau, Grinties – 5.000 locuitori;
 Savinesti pentru localitatile Savinesti, Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa – 31.000
locuitori;
 Bicaz Chei pentru localitatile Bicaz Chei, Bicaz Ardelean, Damuc – 11.000
locuitori;
 Poiana Teiului pentru localitatile Poiana Teiului, Hangu, Farcasa, Borca – 18
locuitori;
Iulie 2003
 Borlesti pentru localitatile Borlesti, Rediu, Cindesti, Tazlau, Piatra Soimului – 31
locuitori;
 Cordun pentru localitatile Cordun, Sabaoani, Tamaseni, Gheraiesti – 29.000
locuitori;
 Tupilati pentru localitatile Tupilati, Urecheni, Pastraveni, Tibucani, Razboieni,
Botesti, Dragomiresti – 27.000 locuitori;
 Secuieni pentru localitatile Secuieni, Moldoveni, Romani, Bahna, Trifesti –
20.000 locuitori;
 Girov pentru localitatile Girov, Stefan cel Mare, Birgaoani, Margineni – 15.000
locuitori;
 Bozieni pentru localitatile Bozieni, Valea Ursului, Oniceni, Poienari, Icusesti –
13.000 locuitori;
 Bara pentru localitatile Bara, Stanita, Doljesti – 14.000 locuitori;
 Dulcesti pentru localitatile Dulcesti, Faurei – 7.000 locuitori.
Se remarca faptul ca in PATJ se prezinta pentru prima data o abordare regionala a
colectarii, transportului si depozitarii deseurilor menajere, dar care nu asigura
arondarea tuturor localitatilor din judet. O alta deficienta a acestor propuneri este
numarul redus de locuitori arondati la un depozit – intre 5.000 locuitori si 31.00
locuitori (cu exceptia municipiului Roman si a orasului Targu Neamt), care nu asigura
viabilitatea economica a acestor sisteme de gestionare a deseurilor.
10.0 IMPLEMENTAREA MASURILOR
Masurile considerate in prezent a fi necesare pentru realizarea obiectivelor mentionate

mai sus sunt prezentate in tabelul 10-1.
Masurile actuale si bugetele aferente vor fi stabilite numai dupa dezbaterea de catre
toti factorii judeteni relevanti. Este necesar ca rolul de coordonator sa fie asumat de
catre Consiliul Judetean sau ca acesta sa delege competentele altei autoritati.
Faptul ca in nici unul dintre planurile locale de gestionare a deseurilor nu se

intentioneaza realizarea unor depozite regionale se datoreaza practicilor anterioare
de solutionare pe plan local a acestui tip de probleme, care sunt de competenta
consiliilor locale. Organizarea la scara regionala de sisteme integrate de gestionare
a deseurilor poate fi realizata prin coordonarea si implicarea Consiliului Judetean, in
colaborare cu consiliile locale si cu agentii de salubritate cu capital de stat sau
privat, precum si prin parteneriat public/privat.
Fondurile internationale (SAPARD) sau investitiile private straine sau din Romania
pot avea un impact pozitiv major asupra implementarii planului judetean de gestiune a
deseurilor.

Iulie 2003
Tabel 10-54 Planul de implementare propus
Masura preconizata Categoria de Initiator Date de incepere Numarul de Costuri Surse de finantare
deseuri sau perioada de locuitori afectati estimate
implementare de masura (mii
Euro)
Analiza, dezbaterea si aprobarea Planului judetean Deseuri urbane IPM si Septembrie 2003 Intreaga populatie a
pentru gestiunea deseurilor revizuit – toate Consiliul judetului
subclasele Judetean
Revizuirea documentatiilor de urbanism si Toate Consiliul Octombrie 2003 Intreaga populatie a
planificare privind amenajarea teritoriului categoriile de Judetean, judetului
deseuri Consiliile
Locale
Hotarare a Consiliului Judetean Neamt privind Deseuri urbane Consiliul 2003 – 2004 Intreaga populatie a
decizia de implementare a sistemului de – toate Judetean, judetului
management integrat al deseurilor urbane solide la subclasele Consiliile
nivel judetean Locale
Finalizarea proiectului in derulare Sistem Integrat Deseuri urbane Consiliul 2003 – 2005 123360 in 2006 13.846 ISPA (75%), DEPA si
de Gestionare a Deseurilor in Piatra Neamt solide Judetean, 171593 in 2010 buget local (25%)
inclusiv: Consiliul
Local Piatra 281205 in 2015
- puncte de colectare selectiva
Neamt
- centru de reciclare
- extinderea depozitului ecologic
- instalatia de compostare 2005 - 2007
- inchiderea vechiului depozit
Inchiderea vechiului depozit Savinesti Deseuri urbane Consiliul 2009 - 2010 6281 500 Buget local sau
solide Local parteneriat public-privat
Savinesti
Constructia a trei statii de transfer la Roznov, Tasca Deseuri urbane Consiliul 2013 - 2014 109612 900 Buget local sau fonduri
si Poiana Teiului solide Judetean internationale (SAPARD)
Inchiderea vechiului depozit Bicaz Deseuri urbane Consiliul 2014 - 2015 8581 600 Buget local sau
solide Local Bicaz parteneriat public-privat

Iulie 2003
Masura preconizata Categoria de Initiator Date de incepere Numarul de Costuri Surse de finantare
deseuri sau perioada de locuitori afectati estimate
implementare de masura (mii
Euro)
Implementarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deseuri urbane Consiliul 2004 - 2006 80328 in 2007 2.500 Parteneriat public-privat
Deseurilor in zona Roman inclusiv: solide Judetean, 105871 in 2010 sau investitori straini
Consiliul
- constructia unui depozit ecologic 198989 in 2015
Local Roman
- instalatii de compostare
- facilitati pentru sortarea deseurilor reciclabile
Inchiderea vechiului depozit Roman Deseuri urbane Consiliul 2005 - 2007 80328 1.000 Buget local sau
solide Local Roman parteneriat public-privat
Implementarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deseuri urbane Consiliul 2006 - 2008 22282 in 2009 2.500 Parteneriat public-privat
Deseurilor in zona Targu Neamt inclusiv: solide Judetean, 38296 in 2010 sau investitori straini
Consiliul
- constructia unui depozit ecologic 98672 in 2015
Local Targu
- instalatii de compostare Neamt
- facilitati pentru sortarea deseurilor reciclabile
Inchiderea vechiului depozit Targu Neamt Deseuri urbane Consiliul 2007 - 2009 22282 800 Buget local sau
solide Local Targu parteneriat public-privat
Neamt
Elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor de Deseuri IPM 2003 Numai unitatile N/A Autofinantarea
productie ale unitatilor economice industriale – economice
toate clasele
Revizuirea capitolelor referitoare la deseurile Deseuri IPM, Unitatile 2004 Intreaga populatie a -
industriale din Planul Judetean pentru Gestionarea industriale – industriale judetului
Deseurilor toate clasele
Revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu Toate clasele IPM 2004 – 2005 Intreaga populatie a -
si institutionalizarea acestuia judetului

Iulie 2003
11.0 BIBLIOGRAFIE
Directive UE privind deseurile:

 Directiva Cadru 75/442/EEC privind deseurilor si amendamentele acesteia
 Directiva 91/689/EEC privind deseurile periculoase amendata de Decizia
Consiliului 94/904/EC
 Directiva 94/67/EC privind incinerarea deseurilor periculoase Directiva nr.
89/369/EEC privind prevenirea poluarii aerului din noile instalatii municipale
pentru incinerarea deseurilor
 Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor
 Directiva 96/59/EC privind eliminarea PCB si PCT
 Directiva 91/1157/EEC privind bateriile si acumulatoarele continand substante
periculoase
 Directiva 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate
 Directiva 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje
 Directiva 86/278/EEC privind protectia mediului in general si in special a solurilor
in cazul utilizarii namolurilor orasenesti in agricultura
Reglementari din Romania privind gestionarea deseurilor:
 Legii protectiei mediului nr. 137/1995 cu modificarile si completarile ulterioare
 Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
 Legea serviciilor publice de gospodarire comunala nr. 326/2001
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localitatilor
 Legea nr. 465/2001 pentru Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind
gestionarea deseurilor reciclabile
 Hotararea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
 Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor
care contin substante periculoase
 Hotararea Guvernului nr. 173/2000 privind gestionarea si controlul compusilor
PCB si a altor compusi similari
 Hotararea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor
 Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor
 Hotararea Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor
de ambalaje
 Hotararea Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea raportarii statistice a
gestionarii deseurilor si utilizarea Catalogului European de Deseuri

Iulie 2003
 Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
 Ordinului MAPM nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite
de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de
deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
 Ordinul nr. 219/2002 la ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor
Tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicala si a
metodologiei de colectare a datelor pentru baza de date nationala privind deseurile
rezultate din activitati medicale;
 Hotararea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului cu azbest.
Pentru revizuirea Planului pentru Gestionarea Deseurilor in judetul Neamt au fost
utilizate urmatoarele planuri si strategii:
 Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, MAPM, 1995, actualizat in
1999
 Strategia Nationala ISPA - Mediu, mai 2001
 Planul National de Dezvoltare 2000 – 2002, Anexa B, Strategia Nationala ISPA,
Sectorul Mediu, mai 2000
 Planul National de Dezvoltare – Regiunea nord-est, Agentia de Dezvoltare
Regionala, 1998
 Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM), Agentia de Protectia Mediului
Piatra Neamt, 1998 si PLAM revizuit, 2001
 Proiect de Strategie Nationala pentru Gestionarea Deseurilor, MAPM, 2002
 Planul National pentru Gestionarea Deseurilor, MAPM, 2002
 Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor, Inspectoratul de Protectie a
Mediului Piatra Neamt, 2002
 Planul de Amenajarea Teritoriala a Judetului Neamt, 1996
 Planul Local pentru Gestionarea Deseurilor, Consiliul Local Piatra Neamt, 2001
 Planul Local pentru Gestionarea Deseurilor, Consiliul Local Roman, 2001
 Planul Local pentru Gestionarea Deseurilor, Consiliul Local Bicaz, 2001
 Planul Local pentru Gestionarea Deseurilor, Consiliul Local Targu Neamt, 2001.

Iulie 2003

Plan Judetean Pentru Gestionare Deseuril

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Judetean Pentru Gestionare Deseuril

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN JUDETEAN PENTRU GESTIONAREA

1.0 PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI............................................................................................2

7.0 OPTIUNI DISPONIBILE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SI EVALUAREA

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt

La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a

Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor ar trebui sa ia in consideratie toate

In anul 2003, in judetul Neamt a inceput implementarea proiectului Extinderea

Modelul pentru Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a fost furnizat

In 2003, Judetul Neamt a inceput implementarea Programului de management al

Scopul principal al acestui Plan de Gestionare a Deseurilor este de a revizui Planul

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 1

1.0 PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI

1.1 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI NEAMT

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 hectare (48,1 %)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 253.896 hectare (43,1 %)

Cursuri de apa si lacuri 10.380 hectare (1,8 %)

Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)

Suprafata construita 11.402 hectare (1,9 %)

Reteaua hidrografica a judetului Neamt totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 2

1.1.2 Caracterizarea geografica

Adancimea panzei freatice variaza in functie de formele de relief, care determina

Judetul dispune de urmatoarele resurse:

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 3

Tabel 1-1 Zone protejate de interes national (Legea nr. 5/2000)

4 Rezervatia forestiera Gosman Tarcau 175

Zone poluate prin depozitarea deseurilor

Nivelarea si compactarea deseurilor este efectuata cu ajutorul buldozerelor. In cadrul

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 5

In judetul Neamt a fost efectuat un inventar al depozitelor necontrolate. Cu toate

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 6

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana

1.2 DATA PRIVIND ASEZARILE UMANE

Tabel 1-3 Date din recensamantul populatiei Romaniei, 1992

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 7

La data recensamantului populatia judetului Neamt a fost de 578.420 locuitori,

Populatia judetului se concentreaza in 4 centre urbane – 2 municipii si 2 orase si 70

1.3 EVOLUTIA POPULATIEI JUDETULUI IN ULTIMII SAPTE ANI

Tabel 1-4 Evolutia populatiei judetului

Numar locuitori Densitatea

1995-an de referinta 585.954 100 99,37

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 8

1.4.1 Situatia actuala privind modul de alimentare cu apa

Tabel 1-5 Situatia actuala privind modul de alimentarea cu apa

Altele (izvoare) 586,229 7,270 1.03

Figura 1 prezinta localitatile care sunt dotate in prezent cu sisteme de alimentare cu

1.4.2 Situatia existenta privind racordarea populatiei la sisteme de canalizare cu

Tabel 1-6 Situatia existenta privind racordarea populatiei la sisteme de canalizare

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 9

Figura 2 prezinta situatia actuala privind localitatile dotate cu sisteme de colectare a

Statia de epurare a apelor uzate menajere a municipiului Piatra Neamt (exploatata de

Namolul deshidratat este utilizat ca ameliorator al solului pe terenurile din statiile de

Ca o remarca generala, numarul total de locuitori racordati la sisteme centralizate de

1.4.3 Sisteme de incalzire

Tabel 1-7 Sisteme de incalzire

In afara celor 2 municipii si 2 orase, alte 3 comune (Tasca, Tazlau si Dulcesti)

Localitatile care dispun de retele de alimentare cu gaze naturale sunt prezentate in

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 10

1.5.1 Balanta fortei de munca aferenta judetului Neamt in 2000

Tabel 1-8 Balanta fortei de munca aferenta judetului Neamt in 2000

1.5.2 Rata somajului (%) in judetul Neamt in ultimii 7 ani (1995-2001)

Tabel 1-9 Rata somajului (%)

Plan Jedetean pentru Gestionarea Deseurilor – Judetul Neamt 11

Tabel 1-10 Structura economica