Analiza Socio Economica Si SWOT PDR Vest 2021 2027 Prima Versiune

0
CUPRINS:
ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A REGIUNII VEST
1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ȘI CADRU NATURAL......................................................................................... 3

1.1. LOCALIZARE ȘI DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE ...................................................................................................... 3
1.2. RELIEFUL .............................................................................................................................................. 5
1.3. CLIMA ............................................................................................................................................... 10
1.4. HIDROGRAFIA ȘI RESURSELE DE APĂ ............................................................................................................ 12
1.5. SOLUL ȘI RESURSELE SALE ........................................................................................................................ 16
1.6. RESURSELE SUBSOLULUI .......................................................................................................................... 19
2. EVOLU IA POPULA IEI ŞI POTEN IALUL DEMOGRAFIC ........................................................................... 22

2.1. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘI POTENȚIALUL DEMOGRAFIC ..................................................................................... 22
2.2. SĂNĂTATEA ........................................................................................................................................ 35
2.3. EDUCAȚIA........................................................................................................................................... 47
2.4. GRADUL DE SĂRĂCIE ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ ................................................................................................. 67
3. INFRASTRUCTURA .................................................................................................................................. 72
3.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ............................................................................................................. 72
3.2. INFRASTRUCTURA DE UTILITĂȚI................................................................................................................. 93
3.3. FONDUL DE LOCUINȚE ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ ......................................................................................... 105
4. MEDIU .................................................................................................................................................. 116

4.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU .......................................................................................................... 116
4.2. BIODIVERSITATEA ȘI PROTECȚIA NATURII ................................................................................................... 121
4.3. GESTIONAREA DEȘEURILOR ................................................................................................................... 125
4.4. RISCURI TEHNOLOGICE ȘI SURSE MAJORE DE POLUARE .................................................................................. 128
5. ECONOMIA ........................................................................................................................................... 130

5.1. PRODUSUL INTERN BRUT ...................................................................................................................... 133
5.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII.................................................................................................................... 135
5.3. ÎNTREPRINDERILE ................................................................................................................................ 136
5.4. EXPORTURI ȘI IMPORTURI ..................................................................................................................... 147
5.5. SALARIAȚII ȘI SALARIUL MEDIU ............................................................................................................... 150
5.6. VENITURI MEDII LUNARE PE O GOSPODĂRIE ............................................................................................... 152
5.7. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ................................................................................................................ 154
5.8. STRUCTURI SUPORT PENTRU AFACERI ....................................................................................................... 157
6. CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE.................................................................................................. 160

6.1. PERFORMANȚA INOVĂRII ÎN ROMÂNIA ȘI REGIUNEA VEST ............................................................................. 160
6.2. INDICATORI PRIVIND CDI ...................................................................................................................... 165
6.3. INFRASTRUCTURA DE SUPORT PENTRU ACTIVITATEA DE CDI ........................................................................... 183
1
7. TURISM................................................................................................................................................. 188
7.1. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI .................................................................................................. 188
7.2. PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT .......................................................................................................... 188
7.3. PATRIMONIUL CONSTRUIT PROTEJAT ....................................................................................................... 192
7.4. PATRIMONIUL CULTURAL MATERIAL ȘI IMATERIAL ....................................................................................... 196
7.5. TIPURILE DE TURISM ............................................................................................................................ 198
7.6. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ................................................................................................................. 204
7.7. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ......................................................................................................................... 215
8. DEZVOLTARE URBANĂ .......................................................................................................................... 220

8.1. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA URBANĂ ....................................................................................................... 220
8.2. POLITICA DE DEZVOLTARE URBANĂ ÎN ROMÂNIA ......................................................................................... 222
8.3. STRUCTURA SISTEMULUI URBAN ............................................................................................................. 224
8.4. DENSITATEA POPULAȚIEI URBANE ........................................................................................................... 227
8.5. SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ A ORAȘELOR ..................................................................................................... 228
8.6. ZONE FUNCȚIONALE URBANE ................................................................................................................. 229
8.7. SPAȚIILE VERZI DIN MEDIUL URBAN.......................................................................................................... 231
9. DEZVOLTARE RURALĂ ........................................................................................................................... 236

10.1. SPAȚIUL RURAL DIN REGIUNEA VEST .................................................................................................... 236
10.2. AGRICULTURA DIN REGIUNEA VEST ..................................................................................................... 239
10.3. STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE ................................................................................................... 242
10.4. CULTIVAREA PLANTELOR ................................................................................................................... 244
10.5. CREȘTEREA ANIMALELOR (ZOOTEHNIA)................................................................................................. 251
10.6. ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE .................................................................................................................. 253
10.7. INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ .............................................................................................................. 253
10.8. SILVICULTURA ................................................................................................................................ 255
10. ZONE MINIERE ȘI ORAȘE INDUSTRIALE PROPUSE PENTRU FONDUL DE TRANZIȚIE JUSTĂ FTJ ............. 257
10.1. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN POTENȚIALE ZONE BENEFICIARE DE FINANȚARE PRIN FTJ .................. 257
10.2. JUDEȚUL HUNEDOARA POTENȚIALE ZONE BENEFICIARE DE FINANȚARE PRIN FTJ ...................... 275
ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................ 295
2
1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ȘI CADRU NATURAL
1.1. L ca a a a
Localizare
Regiunea de dezvoltare Vest este una Regiunea Vest este situat la grani a cu
dintre cele 8 regiuni administrative ale Ungaria i Republica Serbia, i se
României (NUTS II). Locali at în partea de n ecinea n Rom nia cu Regiunile de
vest a rii, este tra ersat de paralelele de dezvoltare Centru, Nord Vest i Sud Vest.
45 i 46 latitudine nordic i de Reg sim n regiune i punctul extrem
meridianele de 21° i 23 longitudine estic . vestic al României - Comuna Beba Veche,
jude ul Timi .
Harta 1 Localizarea Regiunii Vest în Europa
3
Suprafa
Regiunea Vest are o suprafa de 32.034 Dintre jude ele regiunii, cea mai ntins
2
km , ocupând 13,4% din România. Ca i suprafa este a jude ului Timi , care ocup
m rime se poate compara cu ri ca locul ntâi pe ar ca întindere.
Republica Moldova sau Belgia.
Tabelul 1. Suprafa jude e Regiunea Vest
n ceea ce pri e te diferen ele n termeni de (km2)
suprafa fa de celelalte regiunii din
Suprafa (km2) Procent
Rom nia, se poate obser a c cu e cep ia
ROMÂNIA 238.397 100%
Regiunii Bucure ti-Ilfov, toate regiunile sunt
Regiunea
în jurul valorii de 30.000 km2, cu punctele VEST
32.034 13,4%
extreme Regiunea Nord-Est (36.853 km2), Arad 7.754 3,25%

2
respectiv Regiunea Sud-Vest (29.206 km ). Cara -Severin 8.532 3,58%
Hunedoara 7.072 2,97%
Timi 8.692 3,65%
Diviziuni administrativ teritoriale
Regiunea Vest are 4 jude e componente: Capitala jude ului este municipiul re edin
Arad, Cara -Severin, Hunedoara i Timi . de jude Re i a.
Jude ul Arad este delimitat la sud de Timi , Jude ul Hunedoara se n ecinea la nord-
la nord de jude ele Bihor i Alba, iar la est est i est cu jude ul Arad, la est cu
de jude ul Hunedoara. În partea de vest se jude ul Timi i jude ul Cara -Severin, la sud
învecineaz cu Ungaria. Puncte de trecere a cu jude ul Gorj, la sud-est cu jude ul V lcea,
frontierei sunt la N dlac i Turnu. Ora ul iar la nord i nord- cu jude ul Alba. Capitala
Arad este municipiul re edin de jude . jude ului este municipiul re edin de jude
Deva.
Jude ul Cara -Severin se n ecinea la
nord- est cu jude ul Timi , la nord-est cu Jude ul Timi este cel mai estic jude al
jude ul Hunedoara, la est cu jude ul Gorj, la României. Se n ecinea la est cu Ungaria
sud-est cu jude ul Mehedin i, iar în partea i la sud-vest cu Serbia, leg tura fiind
de sud-vest cu Serbia. Grani a de stat are o asigurat de punctele de trecere a frontierei
lungime total de 134 km, din care 64 km de la Cenad, respectiv cele de la Stamora
grani flu ial repre entat de flu iul Mora i a i Jimbolia. La nord, jude ul Timi
Dun rea. Puncte de trecere a frontierei sunt se n ecinea cu jude ul Arad i la sud-est
la Moldo a Nou (cu bacul) i la Naid . cu Cara Severin. Ora ul Timi oara este
municipiul re edin de jude .
4
Conform organiz rii administrative a este i cel de-al treilea ora al Rom niei
teritoriului Rom niei (Legea 2/1998 privind dup num rul de locuitori.
organi area administrati teritorial a
Regiunea Vest este tra ersat de 2
României), în Regiunea Vest sunt 42 de
coridoare prioritare europene de transport:
ora e, din care 12 municipii, 281 comune
Orient-Est Mediterana i Rin-Dun re. De
i 1327 sate.
asemenea, ora ul Moldo a Nou este
Cel mai mare i mai important ora al singurul port la Dun re din Regiunea Vest.
Regiunii este Municipiul Timi oara, care
Harta 2 Ora e, municipii, comune Regiunea Vest
1.2. Relieful
Regiunea Vest are un cadru natural variat, Altitudinea ma im este nregistrat n Vf.
distribuit armonios în zone de câmpie, deal Parângu Mare (2519 m), iar altitudinea
i munte, care urc n trepte de la est la est. minim n ona Moldova Nou (62 m).
5
Mun ii
Relieful muntos al regiunii face parte din Cel mai înalt vârf montan este Vf.
lan ul Carpa ilor Meridionali i al Parângu Mare 2.519 m (Mun ii Par ng),
Carpa ilor Occidentali. care este i cel de-al patrulea vârf din punct
de edere al n l imii din Rom nia.
Carpa ii Meridionali sunt compu i din
Urm toarele 2 rfuri ca n l ime sunt: Vf.
unit ile montane Parâng (Mun ii Par ng,
Peleaga - 2.509 m, Vf. Retezat 2.482 m
Mun ii ureanu, Mun ii Or tiei) i Retezat-
(Mun ii Rete at).
Godeanu (Mun ii Rete at, Mun ii Godeanu,
Mun ii arcu, Mun ii V lcan, Mun ii Cernei,
Mun ii Mehedin i).
Cei mai nal i mun i Regiunea Vest: V rful Par ngul Mare (imaginea 1 - stânga); Vârful
Peleaga (imaginea 2 - dreapta)
Sursa: Wikipedia
a p r i a teritoriului s u Parc Natural

Reprezentativi pentru regiune sunt Mun ii
(primul parc natural din România).
Retezat, care sunt considera i bijuteria
1
arcului carpatic fiind considerat cel mai Carpa ii Occidentali sunt repre enta i de
comple i grandios masi din Carpa i. Mun ii Banatului (Mun ii Semenic, Mun ii
Originalitatea sa const n e isten a a peste Aninei, Mun ii Loc ei, Mun ii Dognecei,
20 de vârfuri mai înalte de 2000 m Mun ii Alm jului), Mun ii Poiana Rusc i
(regiunea muntoas cea mai nalt din Mun ii Apuseni (Mun ii Z randului, Mun ii
ar ) precum i a 80 de lacuri i t uri, printre Codru Moma, Mun ii Metaliferi, Mun ii
care i cel mai mare lac glaciar din ar - Bihorului). Comparati cu n l imile
lacul Bucura i cel mai adânc lac glaciar - nregistrate n Carpa ii Meridionali, în
lacul Z noaga. Biodiversitatea sa foarte Carpa ii Occidentali altitudinile scad drastic
bogat a contribuit la declararea unei bune cu aproximativ 1000 m.
1
www.welcometoromania.ro
6
Cele mai însemnate vârfuri sunt: Vf. G ina Între culmile muntoase se profilea
1.486 m (Mun ii Apuseni), Vf. Piatra depresiuni montane i culoare de v i
Goznei - 1447 m (Mun ii Semenic) i Vf. desp r itoare precum: Depr. Brad-
Pade u - 1.374 m (Mun ii Poiana Rusc ). H lmagiu, Depr. Gurahon , Depr.
Z randului, Depr. Alm jului (Bo o ici),
n Mun ii Banatului se afl cel mai întins
Depr. Cara -E eri , Depr. Liubcova, Depr.
masiv carstic din România, masa de calcar
Doma nea-Mehadia, Culoarul Mure ului,
dezvoltându-se de-a lungul unei f ii de la
Culoarul Bistrei, Culoarul Timi -Cerna i
Re i a p n la Dun re.
Defileul Dun rii.
Harta 3 Harta fizio-geografic a Regiunii Vest
Dealurile Regiunii Vest
Dealurile din Regiunea Vest fac parte din Mun ilor Codru-Moma i pe ersantul
Dealurile Banatului i Cri anei, subunit i nordic al Mun ilor Z randului.
ale Dealurilor de Vest. Acestea formea o
linie continu la e tremitatea nord- estic a
7
Dealurile Banatului au ca i tr s tur Tirolului (Doclinului) i Dealurile Ora i ei la
distinct caracterul discontinuu. Ele se nord i nord- est de Mun ii Banatului.
constituie ca o treapt de tran i ie ntre
Dintre unit ile deluroase incluse
zona montan repre entat de Mun ii
Dealurilor Cri anei de pe teritoriul Regiunii
Banatului i Mun ii Poiana Rusc i
Vest se pot aminti: Dealurile sau Piemontul
sectoarele mai joase, de câmpie, dinspre
Codrului, la contactul cu Mun ii Codru-
est. Dintre cele mai importante unit i
Moma, o f ie ngust de dealuri nalte de
deluroase sunt: Dealurile Surducului i
200-300 m; Dealurile Cuedului i Cigherului,
Dealurile L pugiului la est i nord-vest de
o treapt deluroas de 200-300 m i
Mun ii Poiana Rusc , Dealurile Pog ni ului
Dealurile Lipovei (sectorul cel mai extins din
(Saco ului sau Bu ia ului), Dealurile
Dealurile de Vest).
Zonele de câmpie
Zonele de câmpie din Regiunea Vest C mpia B r a ei) au caracter de subsiden

predomin n jude ele Timi i Arad i i o remarcabil nete ime, fiind inundabile
apar in Câmpiei de Vest, care face parte n trecut, a i a nd o ampl re ea de diguri
din Marea Câmpie a Tisei. i canale de drenaj. Sectoarele mai înalte
(C mpia Aradului, C mpia G taiei, C mpia
Câmpia de Vest are aspectul unei f ii
Cermeiului, C mpia Ving i) au de regul tot
înguste de 15-75 km i se pre int , de la
caracter de subsiden i apar chiar la
nord la sud, ca o succesiune de zone joase
contactul cu dealurile, respecti mun ii.
i one nalte cu intr nduri n ona colinar
de la est, sau prezentând contact direct cu Câmpia de Vest este a doua mare regiune
mun ii, (contactul dintre Mun ii Z randului agricol a rii i posed numeroase
i C mpia Aradului). Sectoarele joase resurse naturale (petrol, gaze naturale, roci
(C mpia Joas a Timi ului, C mpia Cri ului de construc ie, i oare termale i minerale.
Alb, C mpia Jimboliei, C mpia Aranc i,
Influen a reliefului asupra dezvolt rii Regiunii Vest
Dispunerea reliefului în trepte, cu altitudini indic nd dimensiunea inter en iilor i

care scad dinspre est spre est, creea la poten iale direc ii de de oltare ale regiunii
nivelul regiunii dou areale distincte, în n ceea ce pri e te re eaua de a e ri i
interiorul c rora acti it ile socio- spectrul economic.
economice sunt influen ate puternic.
Relieful montan este prezent cu prec dere
Parametrii morfometrici care caracteri ea
n jude ele Hunedoara i Cara -Se erin i
condi iile locale de relief sunt altitudinea,
doar par ial n estul jude elor Arad i Timi .
panta i gradul de fragmentare, ace tia
8
Altitudinea de peste 1.800 m creea un n partea central a regiunii, se desf oar
relief masiv, cu un grad de fragmentare de la Nord spre Sud o zon deluroas , de
relativ redus, traversat numai de-a lungul interferen ntre munte i c mpie, cu un
unor i sau culoare depresionare. Pantele caracter discontinuu. Dealurile, prin
mari, de peste 5 grade ridic probleme n caracteristicile proprii, altitudini mai sc ute
construirea cl dirilor i a c ilor de acces. i pante mai reduse, nu au un impact
Altitudinea are un rol esen ial n dinamica puternic asupra de olt rii spa iale a
spa ial a localit ilor, impun nd contraste localit ilor, dar permit celor rurale o
puternice ntre localit ile situate n one cre tere a dimensiunii i o di ersificare a
montane i cele din spa ii depresionare sau acti it ilor economice. A ele rutiere si
de câmpie. În arealul montan al regiunii, se fero iare tra ersea dealurile de-a lungul
remarc concentr ri umane, cu dimensiuni ilor r urilor, mai ales de la Est spre Vest.
ariabile mai ales n depresiuni (Petro ani,
Partea de Vest a regiunii, repre entat de
Ha eg) sau de-a lungul unor i sau culoare
Câmpia de Vest, cu un relief relativ neted,
depresionare (B r a a, culoarul Timi -
cu pante reduse i altitudini joase
Cerna). Tot de-a lungul ilor sau culoarelor
repre int un spa iu propice de olt rii
depresionare, regiunea este str puns de
unor acti it i socio-economice complexe.
principalele c i de comunica ii.
În acest areal, barierele naturale sunt mult
Relieful montan, prin caracterul restrictiv reduse, astfel c localit ile i c ile de
ngreunea de oltarea localit ilor, comunica ii cresc n dimensiuni.
acestea nea nd un spa iu substan ial n
Caracterul favorabil al reliefului de
care s i e tind limitele i mic orea
câmpie se poate observa atât la nivelul
deopotri onele de influen ale ora elor.
a e rilor urbane c t al celor rurale.
Accesul rutier i fero iar se reali ea cu
Localit ile nu mai sunt constr nse de
dificultate în areale montane. Gradul de
limit rile spa iale fi ice i ajung la cele mai
penetrare al zonei montane este relativ
mari dimensiuni ale regiunii (Timi oara i
sc ut, concentr nd-se de-a lungul unor
Arad), iar localit ile rurale dep esc
cursuri mari de ap (Mure , Jiu, Timi ,
frecvent 3.000-5.000 de locuitori, având o
B r a a) i limitea mi carea n teritoriu a
vatr puternic conturat . Axele de
popula iei. Apar astfel areale izolate, greu
comunica ii n ona de c mpie au o
accesibile, cu impact negativ asupra
e tensiune mult mai mare fa de ona
mediului economic (Depresiunea
montan . A e rile din jude ele Arad i
Petro ani, Anina). Jude ele Hunedoara i
Timi sunt conectate prin drumuri i c i
Cara -Se erin sunt tra ersate de c i de
ferate care au densit i mai ridicate,
comunica ii majore pe direc iile Nord-Sud
permi nd o mobilitate ridicat a popula iei
i Est-Vest din cauza dispunerii reliefului, în
n teritoriu i o dinamic sporit a mediului
timp ce jude ele Arad i Timi sunt
economic.
traversate de rute importante sub form
radiar , care con erg spre cei doi poli.
9
1.3. Clima
Cea mai mare parte a Regiunii Vest cade Influen ele continentale determin
sub inciden a climatului temperat temperaturi mai moderate i precipita ii
continental de tranzi ie, cu influen e mai bogate. Treptele de altitudine au o
oceanice i submediteraneene. mare influen asupra nuan rilor climatice,
n ona nalt determinând un climat
Influen ele submediteraneene sunt
montan mai r coros, cu ume eal mare n
caracterizate prin ierni blânde i regim
tot timpul anului.
pluviometric mai bogat (mai ales toamna).
Temperaturi medii anuale
Temperatura medie multianual Temperatura medie anual de iarn

oscilea ntre 10-12 ºC, cu valori mai (ianuarie) se diferen ia tot n func ie de
ridicate n C mpia de Vest i de-a lungul relief. Iernile cele mai blânde (-1°- +1°C), se
Dun rii. Odat cu altitudinea, alorile scad nregistrea n sudul i centrul C mpiei
progresiv, atingând 3,7ºC la sta ia Semenic Timi ului, de-a lungul ii Timi ului i par ial
(1.400m) i -0,5ºC la sta ia arcu (2.180m), a Beg i.
sau pot atinge valori de aproximativ -2ºC în
Iernile c ldu e (-1° - -3°C) sunt specifice
Mun ii Par ng i Rete at.
celorlalte unit i de c mpie, a zonelor de
Temperatura medie anual de var (iulie) deal i de mun i jo i, iar iernile relati reci (-
are alori diferen iate: n unit ile C mpiei 3° - -5 C) caracteri ea onele montane
de Vest, i oterma de ar are alori medii mijlocii (sub 1.500 m). Valoarea cea mai
de 21°- 23°C, n ona Dealurilor de Vest i sc ut (sub -5 C) este caracteristic
a mun ilor mai scun i din Mun ii Banatului, crestelor muntoase înalte din Carpa ii
valori medii de 18° 21°C, în vreme ce zona Meridionali (M- ii Rete at, M- ii Godeanu,
montan nalt se caracteri ea prin alori M- ii Par ng, M- ii arcu).
termice de ar de sub 18 C.
Precipita ii
Cantitatea medie multianual a altitudini medii (1.200-1.600 m), mai ales

precipita iilor dep e te 600 mm n partea dac ersan ii au e po i ie estic . Astfel se
sudic i estic (Timi oara: 631 mm, Lipova: e plic alorile mari ale precipita iilor de la
623 mm) i chiar 700 mm la contactul cu sta ia Semenic 1.259 mm (1.400 m),
unitatea deluroas (F get: 737 mm). respectiv Vf. arcu 1.151 mm (2.190 m).
Optimul pluviometric se situea la Precipita iile scad la n l imi mai mari.
10
Schimb ri climatice
În utimii 20 de ani, schimb rile climatice sunt evidente i repre int o realitate, efectele lor
negati e fiind resim ite at t n plan economic, c t i social. Pornind de obiectivele UE de
reducere a emisiilor de ga e cu efect de ser pentru anul 2020, la ni el na ional a fost adoptat
Strategia Na ional privind Schimb rile Climatice 2013-2020, n care sunt men ionate dou
componente cheie ale efortului climatic: cel de pre enire i combatere a efectelor schimb rilor
climatice (prin ac iuni destinate reducerii emisiilor de ga e cu efect de ser emisii GES) i cel
de adaptare adec at i cu daune minime n conte tul creat de schimb rile climatice deja n
2
curs.
La ni el local, schimb rile climatice vor influen a ecosistemele, a e rile omene ti i

infrastructura datorit modific rilor de temperatur i precipita ii care vor conduce la
e enimente meteorologice e treme cum ar fi alurile de c ldur , secet , iituri i altele
asemenea or fi mai frec ente, cu o intensitate crescut i, n consecin , cu riscuri mai mari
3
pentru pagube semnificative asociate.
În România, se observ o cre tere a num rului fenomenelor meteorologice extreme, prin
cre terea num rului a erti rilor emise de c tre Agen ia Na ional de Meteorologie cu pri ire
la apari ia unor fenomene meteorologice e treme.4 În perioada 2015-2017, num rul de
a erti ri cresc nd de la 2.261 (anul 2015), la 3.693 a erti ri (anul 2016), i la 4.211 a erti ri
(anul 2017). Din a erti rile emise n anul 2017, 86,7% au fost de cod galben, 13,2% de cod
portocaliu i 0,1% de cod ro u.
Conform Ser iciului Regional de Progno a Vremii Timi oara, n anul 2017 au fost emise 701
a erti ri (16,6% din total România), 87,6% fiind de cod galben (peste media România) i 12,4%
fiind de cod portocaliu. În intervalul 2016-20175, rata de cre tere a a erti rilor, la ni el
regional, a fost de 17%, peste media de la nivel na ional (12%).
Pentru perioada 2021-2027 eforturile la ni el european de combatere a schimb rilor climatice

se vor intensifica. În decembrie 2019, liderii UE au aprobat obiectivul realiz rii unei UE neutre
din punct de vedere climatic pân n 2050. n acest conte t, o pondere important din
fondurile Politicii de Coeziune vor fi alocate Obiectivului de Politic 2: O Europ mai erde, f r
emisii de carbon, punerea n aplicare a Acordului de la Paris i in esti ii n tran i ia energetic ,
energia din surse regenerabile i combaterea schimb rilor climatice.
2
http://mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-schimbarile-climatice-rezumat/171
3
Strategia na ional a României privind schimb rile climatice 2013 2020, p.34
http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia-Nationala-pe-Schimbari-Climatice-2013-2020.pdf
4
Rapoartele anuale ale ANM, http://www.meteoromania.ro/despre-noi/raport-anual/
5
Cele mai actuale date de la nivel regional
11
1.4. H a a a ă
Ape curg toare
Principalele cursuri de ap curg toare ce teritoriul Rom niei o distan de 1.075 km,
tra ersea Regiunea Vest sunt: Dun rea, din care 60 km parcur i pe teritoriul
Mure ul, Cri ul Alb, Cri ul Negru, Bega, Regiunii Vest7, n jude ul Cara -Severin.
Timi , Cara , Nera, Cerna i Jiul.6 Toate Defileul Dun rii are o importan ridicat
cursurile de ap ale regiunii sunt afluente pentru regiune, atât din punct de vedere al
fluviului Dun rea. R urile Cri ul Alb, Cri ul transportului (fiind el nsu i un coridor TEN-
Negru, Mure , Bega, Timi , B r a a, Cara i T), dar i industrial i turistic. Cu toate
Nera au i caracter transfrontalier, acestea, lipsa conecti it ii adecvate a
trec nd n Ungaria i/sau Serbia. infrastructurii la portul Moldo a Nou de
pe Dun re din Regiunea Vest se
Cel mai important i mai mare curs
translatea într-un nivel sc ut de
permanent de ap care drenea teritoriul
dezvoltare socio-economic a zonei
Regiunii Vest este fluviul Dun rea, care
adiacente Dun rii.
intr n ar la Ba ia i parcurge pe
Lacuri
Lacurile din Regiunea Vest sunt adânc lac din ar ), Judele, Sl eiul,
reprezentate de lacuri naturale i lacuri de St ni oara, apului, Gale ul (Mun ii
acumulare. Retezat), Gâlcescu, Ro iile, Z oaiele,
M ndra, Dene (Mun ii Par ng), Ie erul
Lacurile naturale sunt situate în special în
Mare i Ie erul Mic (Mun ii ureanu).
zonele montane ale regiunii i ele pot fi de
tip carstic precum: Lacul Dracului (în Cheile Lacurile naturale din Regiunea Vest nu sunt
Nerei) i Ochiul Beiului (Beu ni a), Lacul valorificate din punct de vedere turistic,
Coronini. nefiind amenajate. Majoritatea dintre ele
fac parte din trasee turistice montane i au
n Regiunea Vest sunt i lacuri glaciare:
un poten ial mare de atragere turi ti.
cum ar fi: Ie erul arcu, Pietrele Albe (Mun ii
arcu), T ul Mare, T ul Mic, T ul Negru, Cele mai cunoscute din regiune sunt Ochiul
T ul Por ii, Bucura (cel mai mare lac Beiului i Lacul Bucura.
glaciar din ar ), Z noaga Mare (cel mai
6
Administrativ re eaua hidrografic este administrat de Administra ii Bazinale, Regiunii Vest suprapunându-i-se
patru administra ii: Cri uri, Mure , Banat i Jiu
7
Jude ele Patriei Jude ul Cara -Severin, 1981
12
n urma unor lucr ri hidrotehnice de
an ergur a ap rut un num r nsemnat de
Imaginea 3 Lacul Ochiul Beiului
lacuri de acumulare, pe aproape toate
râurile importante ale regiunii. Astfel, se pot
aminti: Por ile de Fier (Dun re), Go na,
V liug, Secu, B r a a (B r a a), Trei Ape,
Hitia (Timi ), Poiana M rului (Bistra
M rului), Surduc (Gladna), Herculane i
Valea lui Iovan (Cerna), Taria (Taria), Teliuc
sau Cinci (Cerna hunedorean ), Valea de Sursa: Wikipedia
Pe ti (Jiu), Gura Apelor, Ha eg (R ul Mare),
Imaginea 4 Lacul Bucura (Mun ii Rete at)
Pog ni (Pog ni ), Tau (n ba inul
Cigherului), P dureni.
Lacurile naturale i de acumulare au un

poten ial turistic important, în prezent
fiind valorificate lacuri precum Surduc,
V liug, Secu, Tau , etc.
Sursa: Travel.ro
Riscul de producere a inunda iilor
România este una din rile europene cu cel aproape toate râurile majore din
mai mare risc de producere a inunda iilor, regiune: Cri ul Alb, Mure , Bega, Timi ,
anual prejudiciile fiind de aproximativ 140 Nera, etc. Informa iile sunt e trase din
8
milioane EUR pentru economia na ional . Planurile de Management al Riscului la
Îndeosebi, în Regiunea Vest, jude ele Arad Inunda ii PMRI. În timp ce este dificil de
i Timi sunt predispuse la apari ia estimat num rul localit ilor i al popula iei
inunda iilor, iar n lipsa unor lucr ri de poten ial afectat la inunda ii, s-a observat
infrastructur , anual au loc pierderi c , prin crearea unui buffer de 1 km de la
economice importante. r urile cu risc de inunda ii ( ona poten ial
inundabil ), num rul localit ilor posibil a fi
Harta de mai jos repre int sectoarele de
afectate este de ordinul zecilor.
ap cu risc poten ial semnificati la
inunda ii, obser ndu-se un risc pe
56178394272/pdf/Raport-Diagnostic-Privind-Apele-
8
din-Rom%C3%A2nia-Rezumat-Executiv.pdf
http://documents.worldbank.org/curated/en/6184315
13
Aproape toate marile ora e din regiune Caransebe , Hunedoara, Brad, Petro ani i
au un risc de inunda ii, printre acestea Or tie, care au cumulat o popula ie de
fiind Timi oara, Arad, Re i a, Lugoj, 824.594 locuitori.
Harta 4 Harta sectoarelor cu risc poten ial la inunda ii din Regiunea Vest
Poten ialul apelor termale i minerale
Izvoarele termale, minerale i de ap C lan-B i n jude ul Hunedoara, B ile

plat constituie importante bog ii C lacea i Bogda n jude ul Timi , B ile
naturale ale regiunii, cunoscute i captate Lipo a n jude ul Arad. Mai multe detalii
din cele mai echi timpuri. Poten ialul despre de oltarea sta iunilor turistice din
balnear al apelor termale este valorificat în Reg. Vest se g sesc la capitolul de turism.
urm toarele sta iuni de interes na ional i
Sunt valorificate apele minerale de la
regional: B ile Herculane n jude ul Cara -
Lipo a (Arad), Bu ia (Timi ), precum i apa
Severin, Geoagiu-B i n jude ul Hunedoara
plat de la B ile Herculane (Cara -Severin).
i Moneasa n jude ul Arad. Al turi de
Din Regiunea Vest, jude ele Timi i Arad au
acestea, s-au de oltat i sta iuni mai mici,
un poten ial geotermal important, harta
de interes local, cum ar fi: Va a de Jos i
de mai jos repre ent nd cu culoarea ro ie
14
zone cu temperaturi de peste 120°C, Timi , Institutul Fraunhofer). De i nu se
înregistrate la o adâncime de 3 km. Acest e ploatea pe scar larg n procesul de
poten ial poate fi utili at n special pentru ob inere a energiei electrice, punctual n
aplica ii termice, cum ar fi nc l irea localit ile N dlac sau S nnicolau Mare,
spa iilor i produc ia apei calde (Studiu - energia geotermal este utili at ca agent
Sprijin în dezvoltarea unui concept durabil termic, pentru nc l irea unor cl diri.
pentru energiile regenerabile in jude ul
Harta 5 Sistemele geotermale din Romania (prospectate prin forare ro u i posibil

exploatabile - mov)
Sursa: Studiu - Sprijin în dezvoltarea unui concept durabil pentru energiile regenerabile in jude ul Timi , Institutul
Fraunhofer
15
Tabelul 2. Efectele benefice s n t ii ale unor elemente sau compu i chimici din ap i
necesarul zilnic al organismului
Necesar
Element /
Efecte benefice sănătă ii zilnic
compus
(mg)
fortific oasele i din ii; 1000 -
Calciu (Ca)
regleaz func ionarea sistemului muscular, nervos i imunitar. 1500
efect antistres;
favorizeaz procesele metabolice;
regleaz func ionarea mu chilor i a sistemului nervos;
Magneziu (Mg) 300
regleaz nivelul zah rului n sânge;
previne hipertensiunea i bolile cardiovasculare;
combate pietrele la rinichi i diabetul.
men ine echilibrul apei n esuturi;
regularizeaz b t ile inimii (pulsul);
Potasiu (K) 3000
previne infarctul;
favorizeaz eliminarea toxinelor.
regularizeaz tensiunea arterial i balan a de ap n organism;
Sodiu (Na) 1500
favorizeaz func ionarea sistemului nervos i muscular.
favorizeaz absorb ia calciului;
previne bolile cardiovasculare;
Siliciu (SiO2) 20 -50
protejeaz pielea, unghiile, p rul i ochii;
asigur flexibilitatea arterelor.
favorizeaz depunera calciului n oase i din i;
Flour (F) 1 -2
men ine elasticitatea esuturilor.
Sursa: Adrian Feru, Ghidul Apelor minerale naturale, Bucure ti 2012
1.5. S a
m) i mari (peste 1800 m). În depresiunile

Din punct de vedere pedogeografic,
intra i submontane sunt caracteristice
Regiunea Vest poate fi inclus în regiunea
argilu isolurile, cambisolurile i solurile
carpatic i n regiunea banato-cri an .
hidromorfe. În sectoarele joase, slab
Toate clasele de soluri sunt bine drenate ale Câmpiei Banato-Cri ene i n
reprezentate în regiune, prezentând o luncile i terasele unor r uri se nt lnesc
etajare altitudinal . Astfel, C mpiei Banato- soluri hidromorfe, halomorfe, soluri
Cri ene i sunt specifice molisolurile i pe organice i soluri nee oluate.
arii mai restrânse vertisolurile. În Dealurile
Molisolurile, datorit con inutului ridicat de
Banatului i Cri anei s-au dezvoltat solurile
humus, sunt cele mai fertile soluri pentru
din clasa argilu ilosuri i cambisoluri. n
cultura plantelor. R sp ndirea mare a
Mun ii Carpa i se nt lnesc spodosoluri la
acestui tip de soluri în Regiunea Vest a
altitudini de peste 1500 1600 m i
transformat Câmpia Banato-Cri an în
umbrisoluri la altitudini mijlocii (1000 -1400
16
cea de-a doua mare zon agricol a rii, În Regiunea Vest se poate obser a c
dup C mpia B r ganului. jude ele Timi i Arad jude e cu nsemnate
zone de câmpie au, în general, o calitate
Calitatea solurilor repre int un indicator
mai bun a solurilor comparati cu jude ele
relevant pentru a e alua poten ialul natural
Cara -Se erin i Hunedoara jude e
al terenurilor agricole în vederea folosirii lor
predominant montane.
ra ionale. Dup criteriul producti it ii
terenurilor agricole, solurile se grupea n Calitatea solului este influen at puternic de
5 clase de calitate, diferen iate dup nota factorii antropici, îndeosebi de modul în
medie de bonitare (clasa I 81-100 puncte, care se practic agricultura i sunt
clasa a II-a 61-80 puncte, clasa a III-a 41-60 e ploatate p durile. Starea sau calitatea
puncte, clasa a IV-a 21-40 puncte i clasa a solului este str ns legat de modul de
V-a 1-20 puncte). folosin a terenului.
Fig. 1 Reparti ia terenurilor agricole pe clase de calitate n Regiunea Vest, n anul

2017
%
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Arad 0.4 30.1 28.8 39.6 1.1
Caraș-Severin 2.5 11.9 37.7 26.8 21.1
Hunedoara 0.0
2.9 18.3 39.6 39.2
Timiș 11.17 27.78 34.92 19.73 6.4
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Sursa: Agen iile J de ene pentru P o ec ia Mediului din Regiunea Vest
Conform structurii fondului funciar, în agricole au ponderi superioare nivelului

Regiunea Vest, suprafa a agricol ocup regional i na ional (61,4%), pe c nd
58,2% din totalul teritoriului, ocupând locul jude ele Cara -Se erin i Hunedoara se
IV dup regiunile Sud-Muntenia (79,5%), indi iduali ea ca jude e cu ponderi
Sud-Est (70,6%) i Sud-Vest Oltenia (61,5%). superioare ale suprafe elor mp durite.
n jude ele Timi i Arad, suprafe ele
17
Fig. 2 Structura fondului funciar (2014)
ROMÂNIA
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCUREȘTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Arad
Caraș-Severin
Hunedoara
Timiș
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Agricolă Păduri și altă vegetație forestieră

Ocupată cu ape, bălți Ocupată cu construcții
Căi de comunicații si căi ferate Terenuri degradate și neproductive
Sursa: Tempo Online, AGR101A, ultimele date statistice
În Regiunea Vest, p durile i alte egeta ii în principal, n jude ele Cara -Severin
forestiere aveau o pondere de 32,4% din (48,6%) i Hunedoara (44,1%).
totalul suprafe ei regiunii i sunt localizate
Fig. 3 Ponderea p durilor din suprafa a total (2017)
60%
48.6%
50% 44.1%
40% 36.5%
31.8% 32.4%
30% 26.9% 28.6% 27.0% 26.7%
18.7%
20% 14.7% 13.7% 12.0%
10%
0%
Sursa: Tempo Online, AGR 301A
18
n mun ii din grupa Retezat-Godeanu, La ni elul na ional, p durile ocup 26,9%
gradul de mp durire este ridicat din teritoriu. n compara ie cu alte regiuni,
(aproximativ 70% din suprafa a de aproape Regiunea Vest ocup locul II, dup
2
4000 km ), ceea ce a favorizat dezvoltarea regiunea Centru (36,5%) i se afl la mic
unui sector intens de e ploatare, cu unit i distan de regiunea Nord-Est (31,8%).
de prelucrare la baza muntelui (zona
Chiar dac statistic, suprafa a total a
Caransebe ). În Mun ii Poiana Rusc ,
p durilor a crescut în perioada 2011-2017,
p durea de ine n jur de 75% din suprafa a
at t la ni el na ional, c t i la ni el regional,
masi ului, cu frec en mai ridicat n est
este important a se întreprinde eforturi
(p n spre 90%) i mai cobor t spre est
suplimentare de protejare a p durilor de
(sub 60%). În Mun ii Banatului, fondul
t ierile ilegale, în contextul a numeroase
forestier este de asemenea ridicat ( n Mun ii
cazuri de t ieri ilegale.
Semenic gradul de mp durire atinge 65%),
aici predomin nd p durile de fag. Vegeta ia Fondul forestier are o importan deosebit
forestier este relati bine repre entat i n pentru de oltarea durabil a teritoriului,
Mun ii Apuseni, unde în jur de 55% din deorece defri rile i e ploat rile abu i e
spa iul montan este ocupat de p dure, fapt pot avea efecte negative directe asupra
ce a stat la ba a de olt rii economiei din omului: alunec ri de teren, inunda ii,
on . n sud- estul Mun ilor Apuseni (care a alan e.
apar in Regiunii Vest), domin p durile de
foioase (fag, stejar, gorun, cer, etc).
1.6. Resursele subsolului
Relieful variat al Regiunii Vest a favorizat (jude ul Cara -Severin), fier la Moneasa
exploatarea diverselor resurse naturale: (jud. Arad), Dognecea, Ocna de Fier,
Tople
Hidrocarburi lichide i gazoase (petrol i
(jud. Cara -Severin), Ghelari (jud.
ga e naturale) se g sesc n special în zona
Hunedora),
de câmpie, la Pecica, Turnu (jude ul Arad),
mangan la Deline ti, P rne ti (jud.
Biled, C lacea, Dude tii Vechi, Satchine ,
Cara -Se erin) i Baru Mare (jud.
andra, Varia (jud. Timi ), etc. Minereurile
Hunedora);
de metale feroase i neferoase predomin
molibden la Leasa, S r in (jud. Arad);
n onele de deal i de munte:
minereuri complexe la B i a, Forotic,
aur i argint la Chi india, Cladova, Dud Moldo a Nou , Sasca Montan (jud.
(jud. Arad) i la Brad (jud. Hunedoara), Cara -Se erin) Brad, De a, S c r mb
cupru la Bradi oru de Jos, Dognecea, (jud. Hunedora);
Moldo a Nou , Ora i a, Sasca Montan
19
minereuri radioactive la Bârzava, sulfuri polimetalice la Ora i a,
Iacobini, Milo a, P t r , S r in (jud. Moldo a Nou , Ru chi a, Sasca
Arad), Ciudano i a (jud. Cara -Severin); Montan (jud. Cara -Se erin) i
Muncelu Mic (jud. Hunedora).
Harta 6 Resursele naturale din Regiunea Vest
Regiunea Vest este deosebit de bogat n c rbune brun la Mehadia (jud. Cara -
z c minte de c rbuni care sunt Se erin), Lunca i ebea (jud.
concentrate în special în jude ele Hunedora),
Hunedoara i Cara -Severin: huil la Anina, Doman, Rusca Montan ,
Secu (jud. Cara -Severin), Depresiunea
antracit la Dognecea i Lupac (jud.
Petro ani, Ponor (jud. Hunedora),
Cara -Severin),
Sinersig (jud. Timi ),
lignit la Dalbo e , Gole , Ilo a (jud.
Cara -Se erin), Sinersig, (jud. Timi ) i
20
isturi bituminoase la Anina, Doman, marmur la Buco a, Rusca Montan ,
Re i a (jud. Cara -Severin). Ru chi a (jud. Cara -Se erin) i Alun
(jud. Hunedoara)
Materiale de construc ii:
nisip, granit, granodiorit i diorit la
andezit, asbest: la Dieci, Ineu, P uli , Radna, S r in (jud. Arad) dar i
H lmagiu, Leasa, i P ncota (jud. Arad) la Br di oru de Jos, Glimboca, Mehadia
argile refractare: la Biled, C rpini , (jud. Cara -Severin),
Deta, Jimbolia, Lucare , Lugoj (jud. nisip cuar os la Ghioroc, P uli (jud.
Timi ), Arad), Br ne ti, Gladna Montan ,
calcar la Iacobini (jude ul Arad) Anina, Tome ti (jud. Timi ),
Mehadica (jud. Cara -Severin), Luncani nisip metalurgic la Doclin, Surducu
(jud. Hunedoara) i N drag (jud. Timi ), Mare ( jud. Cara - Severin).
21
2. EVOLU IA POPULA IEI ŞI POTEN IALUL DEMOGRAFIC
2.1. E a a a a c
Popula ia în jude ul Cara -Severin locuiesc doar

16,1% din locuitorii regiunii. n jude ele
Regiunea Vest are popula ia cea mai
Arad i Hunedoara num rul de locuitori
sc zut din regiunile din România, având
este apro imati egal. Modul de distribu ie
n anul 2018 un num r de 2.007.273
a popula iei pe jude e este n leg tur
locuitori (9,04% din popula ia Rom niei,
direct cu ni elul de de oltare economic
3,81% din popula ia UE).
a acestora.
Tabelul 3. Popula ia Regiunii Vest la 1
Fig. 4 Distribu ia popula iei la ni elul
ianuarie 2018
jude elor din Regiunea Vest
Anul 2018
ROMÂNIA 22.213.553
Regiunea VEST 2.007.273
Arad 472.282 23.5% Arad
37.4% Caraș-Severin
Cara -Severin 322.243
Hunedoara 462.236 16.1% Hunedoara
Timi 750.512 23.0% Timiș
Sursa: Tempo Online, POP107A
În jude ul Timi se concentrea 37,4% din
popula ia total a Regiunii Vest, n timp ce
Sursa: Tempo Online, POP107A , calculele autorilor
Evolu ia popula iei
E ist diferen e mari n evolu ia popula iei alori absolute popula ia sc nd n acest
în perioada 2011-2018 ntre jude ele jude n perioada 2011-2018 cu -27.312
regiunii. Timi este singurul jude care persoane (-5,6%). Procentual, cea mai mare
nregistrea un trend pozitiv, toate sc dere în intervalul de timp analizat s-a
celelalte jude e din regiune nregistr nd o nregistrat n jude ul Cara -Severin,
sc dere a num rului popula iei. Jude ul sc derea fiind de -5,7%. n jude ul Arad
Hunedoara are cea mai mare sc dere, în popula ia a sc ut cu -1,8%.
22
Fig. 5 E olu ia num rului popula iei n perioada 2011-2018
2,042,854
2,007,273
2,500,000 6.0%
2.7%
2,000,000 3.0%
1,500,000 -1.7% -1.7% 0.0%
750,512
731,044
489,548
480,473
472,282
462,236
1,000,000 -3.0%
322,243
341,789
500,000 -5.7% -6.0%
-5.6%
- -9.0%
Regiunea VEST Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
Anul 2011 Anul 2018 Evoluție -2018
Sursa: Tempo Online, POP107A, calculele autorilor
Harta 7 E olu ia num rului popula iei între anii 2011-2018, pe unit i administrativ
teritoriale
23
Câmpia de Vest constituie principala zon capitolele de oltare urban respecti
unde s-au nregistrat cre teri de popula ie. dezvoltare rural .
Acest aspect este tratat mai pe larg în
Densitatea popula iei
Densitatea popula iei n Regiunea Vest n densitatea popula iei la nivelul regiunii
2
anul 2018 era de 62,7 locuitori/km , cu Vest este inferioar densit ii popula iei la
30,5 locuitori/km2 mai mic dec t ni el na ional, pe toat perioada de anali
densitatea medie de la ni el na ional. Dup (2011 2018).
cum se obser i din graficul de mai jos,
Fig. 6 E olu ia comparati a densit ii popula iei 2011- 2018 (locuitori/km2)

93.2
94.3
93.7
93.3
100
86.3
85.9
84.8
84.1
90
69.3
80
67.6
66.0
65.4
63.8
63.3
62.8
62.7
62.0
61.5
61.1
60.9
70
60
Număr
40.1
39.2
38.2
37.8
50
40
30
20
10
0
ROMÂNIA Regiunea VEST Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
Anul 2011 Anul 2014 Anul 2017 Anul 2018
Tendin a de sc dere a densit ii popula iei n jude ul Hunedoara este superioar

este antrenat de procesul de descre tere densit ii popula iei la ni el regional.
demografic . În acest inter al de anali
Cea mai sc zut densitate din regiune se
cea mai mare sc dere a densit ii
nregistrea n jude ul Cara -Severin, cu
popula iei a fost nregistrat n jude ul
o valoare de doar 37,8 locuitori/km2 în anul
Hunedoara, unde diferen a dintre
2018, mult sub media regional i cea
densitatea nregistrat n anul 2011 i cea
na ional .
din anul 2018 a fost de 3,8 locuitori/km2, pe
fondul declinului economiei locale care a n jude ul Arad, de i num rul total al
afectat popula ia din jude . Comparativ cu popula iei este apro imati egal cu cel din
media regional ns , densitatea popula iei jude ul Hunedoara, alorile densit ii
popula iei sunt inferioare celei din
24
Hunedoara, fiind aproximativ egale cu regiune se nregistreaz n jude ul Timi ,
2
media regional , pe toat perioada de 86,3 locuitori/km , aloare superioar
anali at . Cea mai ridicat densitate din mediei regionale, dar sub media na ional .
Harta 8 Densitatea popula iei din Regiunea Vest, anul 2018
Distribu ia popula iei pe medii de reziden
În Regiunea Vest 63,1% din popula ie are urbane mult peste media na ional ,
domiciliul în mediul urban i 36,9% în Regiunea Vest este cea mai urbanizat
mediul rural. Cu o pondere a popula iei regiune din Rom nia, dup Bucure ti-Ilfov.
Fig. 7 Distribu ia popula iei, pe medii de re iden , n anul 2018
25
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
ROMÂNIA 56.4% 43.6%

NORD-VEST 54.1% 45.9%
CENTRU 59.7% 40.3%
NORD-EST 45.4% 54.6%
SUD-EST 55.6% 44.4%
SUD-MUNTENIA 42.8% 57.2%
BUCUREȘTI - ILFOV 90.9% 9.1%
SUD-VEST OLTENIA 49.8% 50.2%
VEST 63.1% 36.9%
Arad 56.7% 43.3%
Caraș-Severin 58.5% 41.5%
Hunedoara 77.8% 22.2%
Timiș 60.0% 40.0%
E olu ia popula iei urbane n inter alul în contrast cu trendul cre terii num rului
2011-2018 a relevat o tendin de popula iei din mediul rural.
reducere a popula iei din mediul urban,
Fig. 8 E olu ia popula iei, pe medii de re iden n perioada 2011-2018
-1.5% -1.0% -0.5% 0.0% 0.5% 1.0% 1.5% 2.0% 2.5% 3.0% 3.5% 4.0%
ROMÂNIA
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCUREȘTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Arad
Caraș-Severin
Hunedoara
Timiș
Urban Rural
26
Din graficul de mai sus, se poate observa la mediul rural a Regiunii Vest se datorea
ni elul Regiunii Vest o tendin de cre tere e clusi jude ului Timi , unde popula ia
a popula iei din mediul rural, mai comunelor din polul de cre tere a
accentuat ca i n celelalte regiuni de municipiului Timi oara a crescut
de oltare (cu e cep ia Regiunii Bucure ti- e ponen ial n perioada anali at .
Ilfo ). Aceast cre tere a popula iei din
Structura popula iei pe sexe
La 1 ianuarie 2018 popula ia Regiunii Vest Structura popula iei pe se e este similar la
era alc tuit din 1.032.240 femei (51,4%) ni elul tuturor jude elor, cu popula ia de
i 975.033 b rba i (48,6%). La ni elul rii se feminin majoritar ( alori ntre 51,0
ponderea popula iei feminine este pu in 51,7%). Cea mai mare pondere a popula iei
mai sc ut , fiind de 51,2% din totalul feminine este n jude ul Timi , de 52%, iar
popula iei, n timp ce popula ia masculin cea mai mic n jude ul Cara -Severin,
reprezint 48,8% din popula ia rii. 51,0%.
Tabelul 4. Popula ia pe jude e n func ie de se , în Regiunea Vest, la 1 ianuarie 2018
Popula ia la 1 Masculin Feminin

ianuarie 2018 Num r % Num r %
România 22.213.553 10.845.419 48,8 11.368.134 51,2
Regiunea VEST 2.007.273 975.033 48,6 1.032.240 51,4
Arad 472.282 229.411 48,6 242.871 51,4
Cara -Severin 322.243 157.768 49,0 164.475 51,0
Hunedoara 462.236 225.552 48,8 236.684 51,2
Timi 750.512 362.302 48,3 388.210 51,7
Structura popula iei pe grupe de vârst
n UE, mb tr nirea demografic a a ea o Piramida demografic a Regiunii Vest

importan major n urm toarele decenii. rele o baz tot mai pu in numeroas a
Valorile constant sc ute ale natalit ii i o popula iei tinere, ceea ce este consecin a
speran de ia mai mare, a conduce la a unui spor natural negativ. Ponderea
modificarea piramidei demografice a UE, persoanelor n rst a cre te semnificati
probabil cea mai important schimbare a n deceniile urm toare, pe m sur ce un
fi tran i ia spre o structur de popula ie procent tot mai mare din genera ia n scut
mult mai mb tr nit . Regiunea Vest nu în perioada exploziei demografice
face e cep ie de la aceast tendin . postbelice va atinge vârsta de pensionare.
Ba a slab a piramidei (copii i tineri) nu a
27
putea sus ine categoria tot mai numeroas
a popula iei n rst .
Fig. 9 Piramida demografic a Regiunii Vest
ani și peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-100000-80000 -60000 -40000 -20000 0 20000 40000 60000 80000 100000
Feminin Masculin
Indicatorul raportului de dependen indic o cre tere e ident la toate ni elurile

9
demografic e prim nivelul de asisten analizate - na ional, regional i jude ean. n
oferit persoanelor mai tinere i/sau mai n intervalul 2011-2018, raportul de
v rst de c tre popula ia n v rst de dependen la ni el regional a fost sub
munc . media na ional , cu e cep ia anului 2018,
c nd a fost dep it media na ional . În
Distribu ia raportului de dependen
anul 2018, doar jude ul Timi a ea o aloare
demografic pe perioada 2011 - 2018
mai mic dec t ni elul na ional.
9
raportul dintre num rul persoanelor de vârst ani) i popula ia n vârst de munc (15-64 ani)
dependent (persoane de sub 15 ani i de peste 64 exprimat la 100 de persoane
28
Fig. 10 Raportul de dependen demografic n anul 2018
44.5%
44.2%
43.9%
46%
43.7%
43.3%
43.0%
42.6%
42.6%
42.4%
42.3%
42.1%
42.1%
44%
41.8%
41.5%
41.4%
40.9%
40.8%
40.7%
40.3%
40.1%
42%
39.4%
39.3%
38.6%
40%
Număr
37.4%
38%
36%
34%
32%
ROMÂNIA Regiunea VEST Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
Structura etnic a popula iei
Regiunea Vest este caracteri at prin Potri it re ultatelor Recens m ntului din
diversitate etnic , datorat cursului istoric anul 2012, popula ia Regiunii Vest este n
care a imprimat un profil multicultural i propor ie de 82,2% de etnie român
multilingvistic. Evenimentele istorice (aproape de media na ional de 83,4%).
precum al doilea r boi mondial, Popula ia care s-a declarat de etnie
instaurarea comunismului i re olu ia din maghiar repre int 4,9% din totalul
decembrie 1989 au determinat sc derea popula iei stabile, iar cea de etnie rom
num rului di erselor etnii prin emigra ia n 2,5%. Celelate minorit i etnice au cote
aluri ( n special germanii i maghiarii). nesemnificati e (sub 1%) iar popula ia de
Dup anul 1989, au ap rut n Rom nia alte etnii decât cele specificate repre int
grupuri etnice noi (italieni, chinezi, etc). 2,1%.
Structura confesional a popula iei
Religia este cea mai nalt e presie a ie ii caracteristice pentru 25,1% din popula ie.
spirituale a omului. Ea este un indicator Cei mai numero i sunt romano-catolicii,
semnificati al ie ii culturale i morale a urma i de penticostali, bapti ti,
acestuia. La nivelul Regiunii Vest religia reforma i i greco-catolici.
majoritar este cea ortodox aproximativ
74,9% din totalul popula iei regiunii.
Celelalte confesiuni, n num r de 18, sunt
29
Evolu ia ratei de natalitate i mortalitate, sporul natural
Rata de natalitate la nivelul regiunii Vest a jude ele din regiune. Jude ele Cara -
nregistrat o tendin de cre tere de la Se erin i Hunedoara au cele mai mici rate
7,9 la 8,8 n perioada 2011-2017, dup de natalitate, acest lucru fiind puternic
care a marcat o sc dere abrupt n anul corelat cu nivelul de dezvoltarea
2018, acest lucru fiind valabil pentru toate economic .
Fig. 11 E olu ia ratei natalit ii în perioada 2011-2018
10.5
10
9.5
8.8
9 8.5
8.3
8.5 7.9
8
7.5
7
6.5
6
Regiunea VEST Arad Caraș-Severin

Hunedoara Timiș ROMÂNIA
Linear (Regiunea VEST)
Comparativ cu România, rata de un indicator al st rii de s n tate a unei

mortalitate în Regiunea Vest este popula ii.
superioar n perioada 2011-2017 i
Din totalul deceselor înregistrate în anul
inferioar n anul 2018. V rful ratei de
2018 în Regiunea Vest, sub 1% au fost
mortalitate a fost atins în anul 2017
decese la o rst sub un an.
(12,1 ). Jude ele cu cea mai ridicat rat
de mortalitate sunt Cara -Severin, Comparati cu anul 2011, se obser o
Hunedoara i Arad, cu alori ale ratei peste mbun t ire semnificati a situa iei
media regional . n jude ul Timi rata de regiunii n ceea ce pri e te num rul
mortalitate este inferioar mediei regionale. deceselor la o rst sub un an. Num rul de
decese de copii sub un an la 1.000 n scu i-
Rata de mortalitate infantil repre int
ii a sc ut cu 59,5% n inter alul 2011-
num rul deceselor copiilor sub 1 an, care
2018. Rata de mortalitate infantil a sc ut
re in la 1.000 de n scu i-vii în anul de
în Regiunea Vest în acest interval de timp
referin . Rata de mortalitate infantil este
de la 8,9 la 5,3.
30
Fig. 12 E olu ia ratei mortalit ii n perioada 2011-2018
13.5
13
12.5 12.1
12 11.6 11.7
11.4
11.5
11
10.5
10

Fig. 13 E olu ia ratei mortalit ii infantile n perioada 2011-2018
11
10
8.9
9
8 7.5
7.2
7
6 5.3
5
4

Sporul natural al popula iei n perioada Regiunea Vest a înregistrat în anul 2018 un
2011-2018 este negativ, pe fiecare an, atât spor natural negativ de 6.773. Fa de anul
la nivel de regiune, c t i la ni elul fiec rui 2011, se nregistrea o cre tere cu 0,17% a
jude . Pentru aceast perioad , totalul deceselor, n timp ce num rul n scu ilor ii
pierderilor înregistrate la nivel de regiune a crescut cu 2,9%, fapt ce determin
este de 45.304 de persoane (164.976 sc derea sporului natural negati cu 3,4% n
persoane decedate i 119.673 n scu i ii). 2018 comparativ cu 2011. În anul 2017 se
31
obser o ameliorare a sporului natural nregistrea n Timi , care are cel mai mic
dup care i reia trendul de descre tere. spor natural negativ, de -1.190 persoane
(17% din totalul regional). Acesta se
La ni elul Regiunii se nregistrea
datorea n principal num rului mai mare
discrepan e semificati e n ceea ce pri e te
de n scu i ii comparati cu celelate jude e
sporul natural. În anul 2011, pe primul loc
(43,4% din totalul pentru Regiunea Vest). În
se afl jude ul Hunedoara, cu un spor
2018, comparativ cu 2011, se nregistrea
natural negativ de -2.273 persoane (32,4%
ameliorarea sporului natural negativ în
din totalul regional), urmat de Arad, cu un
Timi (-71,9%) i Arad (-0,4%), în timp ce în
spor natural de -1.845 persoane (26,3% din
celelate dou jude e acesta nregistrea
totalul regional) i Cara -Severin cu o
cre teri: 17,36% n Cara Se erin i n
pierdere de -1.710 persoane (24,4% din
Hunedoara, cu 14,1%.
totalul regional). Cea mai bun situa ie se
Fig. 14 Evolu ia sporului natural n perioada 2011-2018
Regiunea VEST Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș

-
-334
-390
-1,000
-582
-1,190
-2,000
-1,667
-1,680
-1,710
-1,838
-1,845
-1,955
-1,986
-2,007
-2,247
-2,273
-2,353
-3,000
-2,594
Număr
-4,000
-5,000
-6,000
-6,282
-7,000
-6,578
-6,773
-7,018
-8,000
32
Fig. 15 Anali a ratei sporului natural al popula iei n Regiunea Vest i Rom nia n anul 2018
15
12.4 12.9 12.8
11.9 11.7
9.610.1
10 8.6 8.3 8.5
6.6 7.2
5
Născuți -vii
Decese
0
-0.5 Sporul natural
-5 -3.3 -3.4 -3.9

-5.6
-6.3
-10
România Regiunea Arad Caras-Severin Hunedoara Timis
VEST
Sursa: Tempo Online, POP202A, 207A, 215A
Durata medie a vie ii
În perioada 2011-2018, se obser c mortalit ii pe vârste din perioada de

durata medie de ia (num rul mediu de referin ) are o cre tere e ident , peste
ani pe care i are de tr it un nou-n scut, ni elul na ional.
dac ar tr i tot restul ie ii n condi iile
Fig. 16 Durata medie de ia n perioada 2011 - 2018
77
76 75.68
75.41 75.53
Ani
75
73.98
74
73

33
Prognoza popula iei
În anul 201810 Eurostat a realizat proiec ii În România, în perioada 2007-2018,

11
demografice la ni elul rilor membre. În popula ia re ident total a sc ut an de an,
stabilirea ipotezelor din proiec ii, Eurostat a într-un ritm anual de 0,6%. Valorile negative
luat n calcul diferen ele socio-demografice ale sporului natural, conjugate cu cele ale
dintre statele membre i a stabilit perioada soldului migra iei e terne au f cut ca
de timp c nd ni elul fertilit ii i ni elul popula ia re ident s se diminue e n
speran ei de ia din fiecare stat or perioada 2007-2018 cu 1410,9 mii
con erge, iar diferen ele pri ind persoane. E olu ia descendent nu este
fenomenele demografice dintre state se vor surprin toare, toate informa iile asupra
12
estompa. mi c rii naturale i migratorii din ultimii 12
ani ar t nd un declin bine instalat.14
Modific rile structurale ale popula iei
survenite în ultimii ani se înscriu în tendin a, Conform INS, arianta medie repre int cel
de lung durat , de accentuare a gradului mai plau ibil scenariu asupra e olu iei
de mb tr nire demografic a popula iei, popula iei iar arianta constant repre int
proces tipic popula iilor europene. Efectele o variant reper”, cu rol de a compara
procesului de mb tr nire demografic re ultatele ob inute prin men inerea
asupra desf ur rii ie ii economice i constant p n n anul 2030 a valorilor
sociale, c t i asupra e olu iilor fertilit ii, speran ei de ia i migra iei
demografice viitoare, vor fi din ce în ce mai nete la ni elul fiec rui jude . n cadrul
13
puternic resim ite n urm torii ani. acestui scenariu, popula ia Regiunii Vest ar
sc dea cu -7,3%, ajung nd p n la
Popula ia progno at a Rom niei a fi, n
1.659.187 persoane.
anul 2100, de 13,3 milioane persoane, în
sc dere cu 6,2 milioane persoane fa de
anul 2018 (19,5 mii locuitori).
Tabelul 5. Progno a demografic a Regiunii Vest la orizontul anului 2030
Evolu ia 2017- Evolu ia 2017-

Anul 2017 Anul 2020 Anul 2030
2030 (număr) 2030 (număr)
Varianta medie 1.788.904 1.767.444 1.659.187 -129.717 -7,3%
Varianta
1.788.904 1.770.551 1.680.889 -108.015 -6,0%
intermediară
Varianta optimist 1.788.904 1.772.638 1.687.136 -101.768 -5,7%
10
INS Proiectarea popula iei României, pe medii de popula iei rilor membre pân la orizontul anului
reziden la orizontul anului 2060 2100
11 12
Proiectarea demografic i propune, ca, pe baza Ibidem, p.10
13
analizei fertilit ii, mortalit ii i migra iei Ibidem, p.15
14
interna ionale s se anticipeze evolu ia probabil a INS Proiectarea popula iei României, pe medii de
reziden la orizontul annului 2060, p.11
34
Varianta pesimistă 1.788.904 1.766.271 1.650.981 -137.923 -7,7%
Varianta constantă 1.788.904 1.765.168 1.641.461 -147.443 -8,2%
Sursa: INS P oiec a ea pop la iei României pe medii de e iden ă la o i on l an l i
2.2. Să ă a a
Re eaua de unit i medicale
n Regiunea Vest, n anul 2018, func ionau pu ine se g sesc n jude ul Cara -Severin,
49 de spitale, din care 37 spitale de stat i jude ul cu cea mai sc ut popula ie (6). Pe
12 spitale private. Cele mai multe spitale ra ele jude elor Arad i Hunedoara
se afl n jude ul Timi , jude ul cu cel mai func ionea 11, respecti 10 spitale.
mare num r de locuitori (22), iar cele mai
Tabelul 6. Unit i medicale n Regiunea Vest n 2018
Ambulatorii
Spitale integrate spitalelor Dispensare medicale Sanatorii TB
i de specialitate
Regiunea VEST 49 44 27 2
Arad 11 8 5 0
Cara -Severin 6 4 6 0
Hunedoara 10 10 11 2
Timi 22 22 5 0
Sursa: Tempo Online, SAN101A
Din cele 49 de spitale 12 sunt spitale Mediul urban regional beneficia de o

private. Jude ul Timi are cel mai mare distribu ie a spitalelor publice uniform ,
num r de unit i medicale pri ate-7, iar dac se e clude Timi oara. Municipiul
jude ul Arad are 4. În Cara -Severin Timi oara este centru medical universitar
func ionea un spital pri at. n jude ul de referin la ni el na ional i cel mai mare
Hunedoara nu e ist nicio unitate medical ora al regiunii i beneficia de cel mai
pri at . mare num r de spitale: 8 spitale publice.
Re edin ele de jude beneficia de un
Spitalele regiunii sunt concentrate cu
spital clinic jude ean fiecare, n timp ce n
prec dere în mediul urban, în timp ce în
ora ele mici sunt spitale municipale sau
mediul rural exist doar spitale de
or ene ti. n mediul urban din jude ul
psihiatrie sau recuperare
Arad sunt 4 spitale, n jude ul Cara -Severin
neuropsihomotorie (6 astfel de spitale: 3
sunt 5, n jude ul Hunedoara sunt 9, iar în
n jude ul Arad, 2 n jude ul Timi i unul n
jude ul Timi e ist 15 spitale publice.
jude ul Hunedoara).
35
Harta 9 Localizarea spitalelor din Regiunea Vest
Distribu ia n profil teritorial a spitalelor ridicat de locuitori din aceste dou zone. În
din regiune în jude ul Arad i Timi este jude ul Cara -Severin, spitale se reg sesc n
una relati uniform , cu o concentrare mai cele mai mari ora e, ns areale întinse din
mare a acestora n municipiile re edin de estul sau estul jude ului r m n
jude . Mediul rural este deser it de unit ile neacoperite din acest punct de vedere.
medicale r sp ndite n ora ele mici.
La nivel regional, se poate identifica, la nivel
n jude ele Cara -Severin i Hunedoara teoretic, num rul de persoane care re in
distribu ia spitalelor este neuniform i se unui spital public. Astfel, în medie, unui
suprapune în general zonelor mai joase de spital public din Regiunea Vest îi revin
relief, cu o densitate a popula iei mare, 66.909 locuitori. Dac calcul m la nivel
spa iile montane i mai greu accesibile jude ean, spitalelor din jude ul Hunedoara
neavând acoperire. Se remarc o le revin în medie 51.359 de locuitori, fiind i
concentrare mare de unit i spitalice ti n cel mai mic raport, în timp ce unui spital din
jude ul Hunedoara, în Depresiunile jude ul Arad i re ine n medie cel mai mare
Petro ani si Ha eg, datorit num rului num r de locuitori, respectiv 118.070.
36
Jude ele Timi i Cara -Severin 62.524 de locuitori la un spital, respectiv de
nregistrea un raport al popula iei, de 64.448 locuitori la un spital.
Tabelul 7. Num rul de locuitor atribuit unui spital public
Popula ia Spital Locuitori/spital
Regiunea VEST 2.007.273 30 66.909
Arad 472.282 4 118.070

Cara -Severin 322.243 5 64.448
Hunedoara 462.236 9 51.359

Timi 750.512 12 62.542
Sursa: Tempo Online, POP107A, SAN101A
de reorgani area i mbun t irea

n jude ul Arad, num rul de pacien i
sistemului spitalicesc. Jude ul Hunedoara
poten iali al unui spital este aproape dublu
beneficia de cel mai bun raport ntre
fa de media regiunii. Acest aspect poate
num rul de poten iali pacien i aferen i unui
reflecta faptul c num rul e istent de
spital, datorat popula iei n sc dere i
spitale este insuficient pentru a deservi
num rului nsemnat de spitale.
optim locuitorii jude ului i c ar fi ne oie
Calitatea infrastructurii medicale publice
Infrastructura medical a spitalelor de stat circuitelor intraspitalice ti i creea

este de într-un stadiu avansat de dificult i n adoptarea de noi tehnologii din
deteriorare i degradare, oferind un cau a limit rilor fi ice inerente ale cl dirilor.
confort sc ut pacien ilor. Multe dintre
Prin urmare, adaptarea infrastructurii
spitalele din regiune sunt uzate fizic
existente la nevoia de servicii medicale
(func ion nd n cl diri foarte echi), fiind
actual (boli netransmisibile, acumularea
improprii pentru oferirea unor servicii
problemelor de s n tate, comple e de
medicale adecvate.
comorbiditate, e isten a tehnologiilor
Re eaua de spitale este adesea complexe etc.) este în multe cazuri
fragmentat (multe spitale sunt formate din imposibil sau mult mai costisitoare dec t
mai multe pavilioane care uneori sunt construirea unor cl diri noi pentru a
situate la distan unul de cel lalt, ceea ce consolida acti it ile n anumite spitale. De
necesit transferul ntre sec iile aceluia i asemenea, cu prec dere n spitalele echi,
spital cu ambulan a). Spitalele i au sediul cu circuite deficitare, controlul infec iilor
în cl diri echi, (unele au chiar peste 100 de nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un
ani) care nu permit integrarea optim a efect negati asupra siguran ei pacientului
37
i care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. teritorial i utili area echipamentelor
Furnizarea echipamentului necesar este medicale n unit ile de stat nu sunt
nc departe de standardele din rile cunoscute.
europene a ansate i, deseori, distribu ia
Accesibilitatea sistemului sanitar
Accesibilitatea sistemului sanitar al regiunii Localit ile aflate n aria de polarizare a

este ital i esen ial pentru starea de municipiilor Arad i Timi oara i
s n tate a popula iei i repre int un aglomer rile urbane din Depresiunea
criteriu deosebit de important în analiza Ha egului i Valea Jiului sunt cele care
modului de deser ire a popula iei cu ser icii beneficia de o accesibilitate crescut a
medicale. popula iei c tre spitale. Timpii de deplasare
sunt redu i, n medie de 10 -15 minute,
Pentru a se observa cât mai corect arealele
echivalentul a 5-10 km ca distan e. Peste
cu accesibilitate ridicat i arealele
700.000 de locuitori beneficia de un acces
periferice, cu accesibilitate ngreunat c tre
rapid la spitale, dintre care mai mult de
unit ile din sistemul public de s n tate, s-
jum tate sunt situa i în perimetrul
a realizat materialul cartografic al
municipiului Timi oara.
accesibilit ii, utili nd metoda i ocronelor.
De o accesibilitate ridicat i timpi de
Accesibilitatea este puternic influen at de
deplasare mici beneficia i popula iile
doi factori: de relief i de dimensiunea
ora elor unde sunt localizate spitale. În
re elei rutiere (lungimea i densitatea
func ie de specificul fiec rui ora , al onei
drumurilor). Cu cât o re ea de drumuri este
geografice i al re elei de drumuri, pot
mai bine de oltat i asculari ea mai
exista mici diferen e. Popula ia din arealul
puternic un teritoriu, cu atât mobilitatea
nconjur tor al municipiul Re i a, de
popula iei din respecti ul areal cre te,
exemplu, va avea timpi mai mari de
duc nd la timpi de deplasare mai scur i.
deplasare datorit configura iei drumurilor
Relieful i pune amprenta asupra re elei de
i reliefului.
drumuri printr-o serie de caracteristici. În
zonele joase de relief, drumurile au o La polul opus, areale cu accesibilitate
configura ie mai aproape de forma liniar , sc ut c tre spitale se afl n onele
iar viteza de deplasare este mai mare i se montane i deluroase, sau acolo unde
ob in timpi de deplasare mai mici, n timp infrastructura rutier nu este suficient
ce n onele deluroase i montane, unde se de oltat . Dealurile Lipo ei, sud-estul
manifest bariere fi ice, configura ia se Mun ilor Banatului, Mun ii Zarandului,
modific puternic, distan ele i durata de Mun ii Poiana Rusc , se suprapun arealelor
deplasare cresc. periferice, cu o accesibilitate redus . Aceste
zone sunt caracterizate de o e isten a
localit ilor rurale, cu o popula ie sc ut .
38
Pentru aceste areale, timpii de deplasare caracteristicile popula iei (popula ie
c tre spitale cresc substan ial, la 30-40 mb tr nit ), timpii de deplasare pot cre te
minute i peste, iar dac inem cont de i mai mult.
Harta 10 Accesibilitatea spitalelor în Regiunea Vest
La ni el jude ean cea mai redus mari areale, unde se reg sesc i un num r
accesibilitate o ntâlnim n Cara -Severin. însemnat de spitale. Cu toate acestea, peste
Din cauza reliefului, a dispunerii drumurilor, 35.000 locuitori de deplasea peste 30 de
dar i a unui sistem spitalicesc slab minute pentru a ajunge la cel mai apropiat
dezvoltat, aproximativ 60.000 locuitori spital.
parcurg un timp de peste 30-40 de minute
Jude ul Arad beneficia de un acces facil
pentru a ajunge la cel mai apropiat spital.
c tre unit ile spitalice ti doar pentru estul
Popula ia jude ului Hunedoara jude ului, n timp ce apro imati 40.000 de
beneficia de un acces rapid c tre spitale, locuitori din estul montan al jude ului se or
fapt datorat concentr rii popula iei n dou
39
deplasa peste 30 de minute pentru a ajunge periferice, unde popula ia nu beneficia de
la spital. pro imitatea unui spital i este ne oit s
parcurg distan e mari p n la cea mai
Datorit re elei nsemnate de spitale din
apropiat unitate. Anali a timpului de
jude ul Timi , acesta beneficia de o
deplasare c tre spitale, poate determina
accesibilitate ridicat c tre spitale.
reorgani area re elei ntr-o manier n care
Dispunerea drumurilor determin areale
sistemul spitalicesc regional s fie unul
unde gradul de accesibilitate scade, 40.000
echilibrat din punct de edere al r sp ndirii
de locuitori fiind ne oi i s se deplase e
unit ilor n teritoriu. Inter en iile or
peste 30 de minute pentru a beneficia de
urm ri reducerea timpului de deplasare i
serviciile medicale oferite de un spital.
facilitarea accesului popula iei la spitale,
De i accesibilitatea general a regiunii este ceea ce va determina realizarea unui sistem
una ridicat , s-au e iden iat areale medical performant, coerent i puternic
conectat la spa iul regional.
Num r de paturi de spital
n anul 2018, Regiunea Vest ocupa po i ia perioada 2011-2018, cu o rat anual de

VII n Rom nia n ceea ce pri e te num rul 2,6%. De i mai rapid , tendin a este
de paturi de spital la 100.000 de locuitori. coerent cu ni elul na ional, dar i cu
tendin a de la nivelul UE.
Num rul de paturi de spital din Regiunea
Vest a crescut cu 170 la 100.000 locuitori în
Tabelul 8. Num rul paturilor de spital la 100.000 locuitori
% din media Evolu ia 2011-

Număr paturi
regională 2018
România 599 92,97% 4,90%
Regiunea VEST 644 100,00% 2,60%
Arad 492 76,35% 4,10%
Cara -Severin 558 86,65% 7,70%
Hunedoara 698 108,45% 6,40%
Timi 743 115,40% 9,70%
S a Tempo Online SAN B i calc le p op ii
Sta ii de salvare i SMURD
Pe teritoriul Regiunii de Vest se afl un jude ul Hunedoara, 8 sta ii. Locuitorii

num r de 41 sta ii de salvare si substa ii, jude elor Arad si Cara -Se erin beneficia
repartizate relativ uniform. Cel mai mare de un num r de 10 sta ii de ambulan
num r de sta ii se g se te n jude ul Timi , fiecare.
13 sta ii, iar cel mai mic num r este în
40
Harta 11 Distribu ia spa ial a sta iilor de inter en ie rapid din Regiunea Vest
Pentru o acoperire mai bun a teritoriului i ntreg teritoriul regiunii, dar reparti ia lor a
inter en ii mai rapide, sta ii de ambulan fost influen at de caracteristicile reliefului
au fost nfiin ate i n mediul rural. Cu toate i de distribu ia popula iei n teritoriu.
acestea, cele mai multe sta ii de ambulan Acestea sunt r sp ndite deopotri n
se reg sesc n mediul urban, aproape mediul urban i cel rural. Sta iile SMURD au
fiecare ora beneficiind se acest serviciu. La fost nfiin ate cu prec dere n ora ele mici i
sta iile i substa iile de ambulan , se în unele sate pentru a oferi o mai buna
adaug un num r nsemnat de sta ii acoperire a teritoriului i pentru inter en ii
SMURD, speciali ate pe inter en ii rapide rapide. Sta iile SMURD sunt n num r de 4
în caz de accidente, care întregesc sistemul n jude ul Cara -Se erin, 6 n jude ul Arad, 7
medical de urgen . Acestea se g sesc pe n jude ul Timi i 10 n jude ul Hunedoara.
41
Personalul medical
Datele regionale privind personalul ceea ce pri e te num rul de medici,

medical creea o imagine ampl a stomatologi, farmaci ti, asistente medicale
resurselor umane disponibile s ofere în Regiunea Vest: Timi are cel mai mare
15
asisten medical pentru popula ie. num r, 2.134, urmat de Hunedoara, 1.396,
Num rul de medici poate fi repre entati Arad, 1.196 i Cara -Severin, 1.092.
pentru accesul la sistemul de s n tate.
Tabelul 9. Num rul medicilor la 100.000
Regiunea Vest are 359 medici la 100.000
locuitori
locuitori.
% din
Regiunea Vest este coerent at t cu Număr
media
Evolu ia
medici 2011-2018
dinamica Rom niei c t i cu cea a UE n ceea regională
ce pri e te num rul de doctori la 100.000 România 273 75,89% 10,80%

locuitori. Acesta a crescut cu 8,9% în Regiunea
359 100,00% 8,90%
VEST
perioada 2011-2018.
Arad 240 66,81% 2,60%
Cara -
În Regiunea Vest e ist 1.576 medici, Severin
172 47,92% -0,07%
stomatologi, farmaci ti i asistente Hunedoara 249 69,17% 4,40%
medicale la 100.000 de locuitori. Peste
Timi 583 162,24% 11,40%
22% din personalul de asisten medical
S a Tempo Online SAN A i calc le p op ii
din Regiunea Vest l repre int medicii.
E ist unele disparit i intra-regionale în
Tabelul 10. Personalul medico-sanitar în Regiunea Vest (la 100 000 locuitori) în anul 2018
Alt
Asisten i
personal Personal Personal
medicali
Medici Stomatologi Farmaci ti sanitar cu sanitar sanitar
cu studii
studii mediu auxiliar
superioare
superioare
România
Regiunea VEST 359,4 94,3 65,5 68,5 24,4 683,7 280,1
Arad 240,1 84,5 48,3 80,0 15,2 550,5 176,0
Cara -Severin 172,2 51,8 46,2 10,9 21,7 562,6 225,9
Hunedoara 248,6 56,9 49,1 59,9 21,9 646,9 312,8
Timi 583,1 141,8 94,7 91,3 32,8 842,1 348,8
Sursa: Tempo Online, SAN104A
15
Sarcinile lor includ: conducerea de investiga ii particulare de boli, afec iuni sau r ni; oferirea de
medicale i diagnosticare; prescrierea de sfaturi i aplicarea metodelor i tratamentelor de
medicamente i tratament pentru bolile, afec iunile medicin preventive. (Europa n cifre Anuarul
sau r nile diagnosticate; oferirea de tratament statistic Eurostat 2010, p.219)
medical sau chirurgical specializat pentru tipuri
42
Starea de s n tate a popula iei
În anul 2018 s-au înregistrat 245.724 cazuri 25,7% din totalul cazurilor din regiune). În
de boli hipertensive (aceastea au avut cea jude ul Cara Se erin se remarc o
mai mare inciden , at t la ni el regional, inciden a acestor boli semnificati mai
c t i na ional). De asemenea, n Regiunea mic , fiind nregistrate cele mai pu ine
Vest în anul 2018 s-a nregistrat un num r cazuri (52.044, 21,17% din totalul regional).
semnificativ de boli cerebrovasculare Bolile cerebrovasculare sunt mai
(44.883 ca uri, 12,3% din num rul bolna ior numeroase n Timi (38,1% din totalul
la ni el na ional), acestea fiind pe locul 1 ca regional), n timp ce n Cara -Severin
inciden . num rul lor este cel mai redus dintre
jude ele regiunii (18,8% din totalul
Raportat la popula ia Regiunii Vest, bolna ii
regional). Cele mai multe cazuri de boli
de boli hipertensi e repre int 12,2% din
pulmonare cronice sunt în Arad (43,2% din
popula ia regiunii, bolna ii de boli
totalul pe regiune). n ceea ce pri e te
pulmonare cronice repre int 0,22%,
cancerul, cele mai multe cazuri sunt în
bolnavii de boli cerebrovasculare au o
jude ul Hunedoara (37,1%), urmat de Timi
pondere de 2,23%, bolnavii de cancer
i Arad (cu 35,1% respecti 20,3%).
repre int 0,3%, iar bolna ii de TBC 0,05%.
Inciden ele TBC, cancer i boli Dac ne raport m ns la num rul de total
cerebrovasculare sunt inferioare ponderii de locuitori ai jude elor, se constat faptul
acestora la ni el na ional, în timp ce în cazul c n jude ul Hunedoara este cea mai mare
celorlalte boli se remarc o inciden inciden a cancerului (0,5 din totalul
superioar celei na ionale. popula iei jude ului), n jude ul Arad este
cea mai mare inciden a TBC i boli
La ni el NUTS III, se obser e isten a
pulmonare cronice (0,06% i 0,42% din
disparit ilor inter-regionale n func ie de
totalul popula iei), iar n jude ul Cara
categoria de boli. n ceea ce pri e te bolile
Se erin este cea mai mare inciden a TBC,
hipertensive, cele mai mute cazuri s-au
Boli cerebrovasculare i boli hipertensi e
nregistrat n n jude ul Arad (67.744,
(0,06%, 2,7% i 16,1%).
27,56%) i n jude ul Hunedoara (63.158,
Tabelul 11. Inciden a principalelor categorii de boli, (num r bolna i) n anul 2018
Boli Boli Boli pulmonare

TBC Cancer
cerebrovasculare hipertensive cronice
România 11.630 61.780 364.844 2.589.098 39.111
Regiunea VEST 1.037 6.886 44.883 245.724 4.538
% regiunea VEST
8,92 11,15 12,30 9,49 11,60
în România
Arad 277 1.399 10.612 67.744 1.964
Caraș-Severin 192 511 8.715 52.044 995
43
Hunedoara 192 2.557 8.442 63.158 969
Timiș 376 2.419 17.114 62.778 610
S a Mini e l Sănă ă ii P incipalii indica o i ai c noa e ii a ii de ănă a e pe an l compa a i c
anul 2017
Structura cauzelor de deces în regiunea Neoplasm (tumori) 19,9%;

Vest n anul 2018 este similar structurii Boli ale sistemului respirator 7,2%;
rom ne ti: Boli ale sistemului digestiv 4,6%;
Boli ale sistemului nervos, ale
Boli ale sistemului circulator
ochiului i urechii 3,2%
54,6%, dintre care boli cardiace
Alte cauze 10,5%.
ischemice i boli cerebro-vasculare;
Fig. 17 Rata deceselor pe tipuri de boli (num r decese/100.000 locuitori)

1,000
884 895
900 801
765
800 718
700
600 506
500
400 317
264 262 254 268 235
300
200 107 97
87 95 80 91
100
-
România Regiunea Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
VEST
Tumori Boli ale aparatului circulator Boli ale aparatului respirator
Sursa: Tempo Online, POP206C
Investi ii n sistemul de s n tate prin Programul Opera ional Regional
Referitor la investi iile în sistemul de dec t n Fran a, care se afla n fruntea

s n tate, la nivel european, Romania se clasamentului alocând peste 11,5% din PIB.
situea printre ultimele locuri la capitolul
Fondurile structurale ale Uniunii Europene
cheltuieli cu s n tatea per capita, aloc nd
au reprezentat în perioada 2014-2020 o
814 euro/an, în timp ce media european
oportunitate important pentru finan area
este de 2.500 euro. Romania se afl pe
infrastructurii de s n tate. In esti iile care
penultimul loc n Europa i n ceea ce
i ea infrastructura de s n tate s-au
pri e te procentul din PIB alocat s n t ii,
putut finan a prin Programul Opera ional
5%, care este de dou ori mai mic dec t
Regional 2014-2020 (POR 2014-2020),
media european i de dou ori mai mic
A a prioritar 8 Dezvoltarea infrastructurii
44
sanitare i sociale , care s-au adresat 27,45 milioane Euro. Din acest sum ,
reabilit rii, moderni rii i echip rii 74% a fost in estit pe proritatea 8.1
ambulatoriilor i unit ilor de primire ambulatorii (20,40 mil. EUR), 26% fiind
urgen e. aloca i pentru unit i primiri urgen e (7,05
mil. EUR).
În Regiunea Vest sunt contractate 15
proiecte cu o aloare nerambursabil de
Fig. 18 Proiecte de infrastructur de s n tate depuse n cadrul POR 2014-2020, în Regiunea

Vest
25,000,000
20,000,000
15,000,000
EURO
10,000,000 20,392,660
5,000,000
7,059,686
0
8.1 Ambulatorii . Unități primiri urgențe
Sursa: ADR Vest
Harta de mai jos repre int toate proiectele

n e erci iul financiar 2007-2013, prin
din domeniul s n t ii finan ate prin POR
Programul Opera ional Regional, au fost
2007-2013 i 2014-2020. Punctele galbene
realizate 23 de proiecte la nivel regional.
repre int proiecte finan ate prin POR
Dintre acestea, 20 au avut în vedere
2007-2013, punctele albastre repre int
ambulatoriile (reabilitarea, modernizarea,
proiectele finan ate prin POR 2014-2020, iar
dotarea cu echipamente performante) din
punctele ro ii repre int unit i care au a ut
cele patru jude e, iar 3 proiecte regionale au
proiecte în ambele programe opera ionale.
fost depuse pentru achi i ionarea
echipamentelor specifice, mbun t irea
capacit ii i calit ii sistemului de
inter en ie n situa ii de urgen i pentru
acordarea asisten ei medicale de urgen i
a primului ajutor calificat.
45
Harta 12 In esti ii n domeniul s n t ii din cadrul POR 2007-2013/2014-2020
Serviciile medicale din Regiunea Vest se raportate la necesit i, n special n

confrunt cu mai multe pro oc ri majore: jude ul Arad;
Infrastructura de ngrijiri spitalice ti
Accesul insuficient la serviciile de
i n regim ambulatoriu se
îngrijiri primare dat fiind deficitul de
concentrea n jude ele Timi i
medici de familie, în special în
Arad, ceea ce conduce la un grad
jude ul Hunedoara, unde 20% din
mai redus de accesibilitate i
comunele din mediul rural nu aveau
utilizare a serviciilor specializate în
medic de familie;
Cara -Se erin i Hunedoara.
Unit ile de ngrijire primar nu i
îndeplinesc în mod adecvat func ia Din cauza problemelor sistematice mai sus
de triere a pacien ilor, ceea ce men ionate, cererea i oferta în sistemul de
conduce la supraaglomerarea s n tate sunt de echilibrate semnificati .
sistemului spitalicesc; Astfel, lipsa de asisten medical n
Serviciile de îngrijire la nivelul Regiunea Vest, mai ales pentru gestionarea
comunit ii sunt insuficiente bolilor cronice, necesit n mod imperios
inter en ie.
46
2.3. E ca a
Popula ia colar
n anul 2017, popula ia colar a Regiunii În perioada 2011-2017, popula ia colar a

Vest era de 313.854 persoane, sc ut constant, identific ndu-se în general
reprezentând 8,8% din totalul popula iei o sc dere mai acelerat n perioada 2014-
colare de la ni el na ional. Prin corelare cu 2017. n Regiunea Vest, sc derea popula iei
popula ia total , Regiunea Vest de ine cea colare a fost mai mare decât cea
mai mic popula ie colar din toate nregistrat la ni el na ional.
regiunile României, aceasta fiind influen at
de sporul natural negativ i natalitatea
sc ut .
Tabelul 12. E olu ia popula iei colare n perioada 2011-2017
Evolu ie Evolu ie
2011-2014 2014-2017
ROMÂNIA 3.823.515 3.735.552 3.578.561 -2,3% -4,2%
NORD-VEST 516.575 514.067 498.257 -0,5% -3,1%
CENTRU 455.781 443.338 429.541 -2,7% -3,1%
NORD-EST 686.369 664.538 622.986 -3,2% -6,3%
SUD-EST 466.122 447.976 423.192 -3,9% -5,5%
SUD-MUNTENIA 505.704 487.097 454.205 -3,7% -6,8%
BUCURE TI-ILFOV 463.699 486.264 506.791 4,9% 4,2%
SUD-VEST
381.465 358.756 329.735 -6,0% -8,1%
OLTENIA
VEST 347.800 333.516 313.854 -4,1% -5,9%
Arad 86.435 77.880 71.808 -9,9% -7,8%
Cara -Severin 50.062 46.127 40.868 -7,9% -11,4%
Hunedoara 73.898 69.078 62.070 -6,5% -10,1%
Timi 137.405 140.431 139.108 2,2% -0,9%
Sursa: Tempo Online, SCL103E
Popula ia colar pe niveluri de educa ie
În anul 2017, din totalul popula iei colare, este similar în majoritatea regiunilor din
în n m ntul ter iar erau cuprin i 17,78% Rom nia (cu e cep ia Bucure ti-Ilfov unde
în n m ntul secundar superior 23,8%, în n m ntul ter iar de ine aproape 50%).
n m ntul primar i gimnazial 43,9 %, iar
n cel pre colar 14,6%. Aceast structur
47
Fig. 19 Popula ia colar , dup ni elul de instruire, n anul 2017
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
ROMÂNIA 15.1% 46.9% 22.9% 15.1%

NORD-VEST 16.1% 43.9% 21.3% 18.6%
CENTRU 17.3% 48.8% 20.7% 13.2%
NORD-EST 15.1% 50.1% 23.9% 10.9%
SUD-EST 15.3% 50.8% 24.7% 9.2%
SUD-MUNTENIA 16.1% 54.4% 24.8% 4.7%
BUCURESTI - ILFOV 11.7% 36.2% 17.2% 34.8%
SUD-VEST OLTENIA 15.2% 46.9% 29.2% 8.8%
VEST 14.6% 43.9% 23.8% 17.8%
Arad 15.7% 48.3% 22.8% 13.3%
Caraș-Severin 16.7% 50.4% 29.8% 3.1%
Hunedoara 14.1% 47.8% 31.7% 6.4%
Timiș 13.6% 37.9% 19.0% 29.5%
ISCED antepreșcolar și preșcolar ISCED 1- primar și gimnazial, inclusiv special

ISCED 3- profesional, postliceal și de maiști, liceal ISCED 5- terțiar, inclusiv post doctoral
Sursa: Tempo Online, SCL103E
De remarcat este c Regiunea Vest ocup Obiecti ul Europa 2020 pentru educa ie
locul III la ponderea popula iei din superioar pre ede c 40% din popula ia
nv mântul ter iar între regiunile UE cu rst ntre 30-34 de ani trebuie s fie
României, datorit pre en ei unui centru absol ent de educa ie ter iar , n timp ce
universitar reprezentativ Timi oara i dar pentru Rom nia inta pentru acest indicator
i a centrului universitar Arad. De este de 26,7%. În Regiunea Vest, în anul
asemenea, popula ia colar de ni el liceal, 2017 doar 24,5% din persoanele cu vârst
respectiv profesional, postliceal i de mai tri de 30 34 ani erau absolven i de studii
este bine repre entat , ocup nd mijlocul superioare, aceast aloare fiind departe
clasamentului între regiuni, ceea ce arat de obiectivul fixat la nivel de UE, dar
pre en a în regiune a unei popula ii bine aproape de inta aferent Rom niei.
preg tite. Remarc m i un procent mai mic Procentul situea regiunea sub media
fa de alte regiuni a popula iei de rst Bucure ti Ilfo de 51,7%, dar peste media
antepre colar , datorat natalit ii sc ute. din alte patru regiuni.
48
Fig. 20 Popula ia n grupa de rst 30-34 de ani absol ent de n m nt ter iar
%
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
EU28 39.9
Romania 26.3
Nord-Vest 26.5
Centru 26.6
Nord-Est 18.4
Sud-Est 16.6
Sud - Muntenia 15.8
Bucuresti - Ilfov 51.7
Sud-Vest Oltenia 21.6
Vest 24.5
Sursa: EUROSTAT, edat_lfse_12
nv mântul profesional i tehnic
n m ntul profesional i tehnic are o economici interesa i, n calitate de

importan deosebit la ni el european, poten iali angajatori i parteneri de
fiind practic ni elul de instruire care asigur practic . n cadrul acestor coli, agentul
pia a for ei de munc cu personal calificat economic finan ea i asigur preg tirea
imediat dup finali area liceului. n elevilor. Exemple de bune practici din
Rom nia, n ultimii ani, n m ntul Regiunea Vest sunt: coala Dual Banat
profesional i tehnic a reintrat n aten ia (Timi oara), coala Profesional Dual
autorit ilor, dup ce n anul 2009 s-au Continental (Timi oara), Colegiul Tehnic
desfiin at colile de arte i meserii. Acest (Re i a), Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu
lucru este obser at i n datele statistice de (Arad).
la INS, unde se rele o sc dere abrupt n
Pentru perioada post 2021, trebuie
anul 2009. Dup anul 2014, n m ntul
continuate in esti iile n acest tip de
profesional i tehnic a a ut o cre tere bun ,
n m nt.
n anul 2017, fiind nrola i la ni el na ional
182.094 ele i. n Regiunea Vest, num rul Din discu iile la orkshop-urile cu
acestora a fost de 16.430 elevi (9,02% din principalii actori din Regiunea Vest, ace tia
total). au subliniat urm toarele probleme din
n m ntul profesional i tehnic:
n ultimii ani, n m ntul profesional s-a
organi at i sub forma unor coli duale,
acestea fiind ini iate de operatorii
49
Infrastructur deficitar (lipsa solicit rile acestora (calific ri centrate
aparatelor / echipmentelor / pe tradi ia colii).
laboratoarelor colare);
O solu ie propus de actorii regionali
Nevoia de cursuri de specializare aât
pentru problema de mai sus ar fi maparea
pentru cadrele didactice (traineri),
competen elor i crearea unei ba e de date
tutore, inclusi ele i/studen i;
regionale în timp real (prognoze,
Slaba corelare ntre programa colilor
competen e, domenii prioritare), inclusiv
tehnice i profesionale i cerin ele
intermediere dintre cerere (mediul pri at) i
actuale de pe pia a muncii companiile
ofert (sistemul educa ional).
au cerere mare de calific ri ns colile
nu au capacitatea de a r spunde la
Rata de p r sire timpurie a colii
P r sirea timpurie a colii16 este una Obiectivul Europa 2020 este de a reduce
dintre cele mai grave probleme cu care se p r sirea timpurie a colii la 10% la nivel
confrunt n m ntul din România. Dintre de UE. Obiectivul fixat pentru Româna este
cau ele cel mai des nt lnite care determin de 11,3%. Regiunea Vest a atins obiectivul
elevii s p r seasc sistemul de educa ie pentru Rom nia i este pe locul 2 ntre
amintim: situa ia economic precar , regiuni dup Bucure ti-Ilfo (5,5%). Aceast
mediul familial de organi at i munca aloare situea regiunea pu in peste
p rin ilor n str in tate. Un fenomen la fel media UE 28, de 10,6%.
de grav este ne colari area.
Fig. 21 Rata p r sirii timpurii a colii
30
23.6 22.4
25 21.1
18.1 18.8 17.6
20 16.3
15
%
10.6 11.3
10 5.5
5
0
Sursa: EUROSTAT, edat_lfse_16
secundar inferior i nu a fost implicat n educa ie sau

16
procentul popula iei cu vârsta cuprins ntre 18 i formare ulterioar .
24 de ani care a urmat cel mai mult n nv mântul
50
Abandonul colar
Abandonul colar este puternic diferen iat Pentru n m ntul secundar ciclul 2 (liceal
pe medii. În mediul rural, abandonul este i profesional), 2017 a fost anul cu una
mult mai pronun at n compara ie cu dintre cele mai reduse rate ale abandonului
mediul urban. In România, in 2017, rata din ultimii ani. Regiunea de Vest a avut o
abandonului colar n mediul rural a fost de valoare a abandonului de 3,2%, cu valori
27,1%, pe când cea din ora ele cu peste mai mari ale abandonului n jude ele
17
50.000 de locuitori a fost de 4,5% . Hunedoara, cu 4,1% (cea mai mare rat a
abandonului din regiune) i jude ul Cara -
Abandonul colar din mediul preuni ersitar
Se erin cu o rat a abandonului de 3,5%.
este pre ent n toate cele patru jude e ale
Cea mai redus rat a abandonului s-a
Regiunii de Vest i se manifest cu
nregistrat n jude ul Arad de 2,6%, în timp
intensit i diferite n fiecare jude .
ce jude ul Timi a a ut o rat a abandonului
Rata de abandon colar pentru de 2,9%.
n m ntul primar la ni el regional este
n m ntul postliceal i de mai tri a
de 1,9% i este cea mai sc ut rat de
înregistrat cele mai însemnate valori ale
abandon colar pe ni eluri de instruire.
abandonului dintre toate nivelurile de
Jude ul Cara -Se erin nregistrea cea mai
instruire la nivel regional. Pentru anul 2017,
mare rata de 2,8%, fiind urmat de jude ul
rata de abandon a fost de 11,7%, de
Arad cu o aloare de 2,4%. Jude ele
apro imati 4 ori mai mare fa de anul
Hunedoara i Timi nregistrea alori
2010 când rata de abandon era de doar
similare ale abandonului n n m ntul
3,6%. n jude ul Timi rata de abandon a
primar, de 1,3% respectiv 1,5%.
fost de 15,9%, cea mai mare din regiune, iar
La ni elul n m ntului gimna ial n anul jude ul Hunedoara a nregistrat cea mai
2017, Regiunea de Vest a înregistrat o rata mic rat de abandon de 9,2%. Jude ele
medie de abandon de 2,3%, având o Arad i Cara -Severin au avut rate ale
dinamic similar cu rata de abandon din abandonului similare, de 10,3%, respectiv
ciclul primar. Jude ul Arad a nregistrat cea 10,2%.
mai ridicata rat de abandon de 3,5%, n
Indicatorul persoane care abandoneaz
timp ce jude ul Hunedoara nregistrea
timpuriu coala (popula ia cu rsta ntre
cea mai mic rat , de doar 1,1%. Jude ele
18-24 ani cu cel mult un ni el de educa ie
Cara -Se erin i Timi au alori ale
secundar inferioar ) are n edere
abandonului ciclului gimnazial apropiate,
obiectivul Europa 2020 de a reduce
de 2,2% respectiv 2,3%.
p r sirea timpurie a colii la 10% la ni el de
UE i la 11,3% n Rom nia. Cu o aloare de
17
adev.ro/pkrksx
51
11,3% Regiunea Vest a atins obiectivul i nu urmau niciun program educa ional sau
pentru Rom nia i este pe locul 2 n de formare profesional , risc nd s fie
Rom nia ( n ordine in ers ) dup Bucure ti- e clu i definiti de pe pia a for ei de munc
Ilfov (5,5%). Aceast aloare situea i s de in dependen i de presta ii sociale.
regiunea pu in peste media UE28 de 10,6%. Acest procent este alarmant pentru o
regiune care dore te s i accelere e
În anul 2017, un procent de 17,4% din tinerii
de oltarea economic i coe iunea social .
din Regiunea Vest cu rsta cuprins ntre
Regiunea Vest se clasea pe locul 2 n ar
18 i 24 de ani nu erau ncadra i profesional
( n ordine in ers ), dup regiunea Nord-Est.
NEETs
Confruntat cu un al ridicat al omerilor n risc foarte ridica i ca un t n r s de ina

rândul tinerilor, Uniunea European i-a NEET. Educa ia este un factor cheie al
concentrat o parte din resurse pentru a reu itei, astfel c un t n r care
reduce pe de-o parte omajul tinerilor, iar abandonea coala de la o rst fraged
pe de alt parte, riscurile la care sunt e puse are de 3 ori mai multe riscuri de a deveni
persoanele tinere, care sunt susceptibile NEET. Persoanele imigrante, care nt mpin
abandonului colar sau absenteismului de bariere lingvistice sau de adaptare la
pe pia a muncii. cerin ele comunit ii are cu 70% anse mai
mari sa de in NEET fa de al ii. Persoanele
Ap rut n anii 1990, termenul NEET a f cut
cu di abilit i sau bolna e au risc cu p n la
referire la tinerii cu rsta cuprins ntre 16
40% mai ridicat sa de in NEET n
i 18 ani care au abandonat sistemul de
compara ie cu persoanele f r probleme.
n m nt dar nu au intrat pe pia a muncii.
Tinerii care provin din familii
Din anul 2010 n conte tul ini iati ei Europa
monoparentale, cu p rin i di or a i au o
2020 Tineretul n mi care , n elesul
susceptibilitate cu 30% mai mare de a
termenului a fost extins de mai multe ori
deveni NEET. În cazul familiilor cu p rin i
pentru a cuprinde persoanele cu vârsta
omeri, tinerilor din acestea le cre tere
între 15 i 34 de ani.
riscul de a de eni NEET cu 17%. n str ns
Concret, termenul NEET define te tinerii leg tur cu omajul, enitul redus pe
care nu sunt ncadra i profesional i nu gospod rie poate determina tinerii s
urmeaz niciun program educa ional sau de in n multe ca uri NEET. De asemenea,
de formare. Mai mult, în NEET sunt incluse locul n care locuiesc influen ea puternic
i persoanele inapte s lucre e din cau a probabilitatea tinerilor de a deveni NEET,
unui handicap sau a unei boli. traiul n spa ii i olate fiind cu cel mai mare
impact.
Studiile efectuate au identificat apte
subgrupe sociale care pre int factorii de La nivelul Uniunii Europene în anul 2018,
16,5% din totalul tinerilor au fost
52
considera i ca apar in nd categoriei NEET. n Rom nia diferen ele n func ie de mediul
Procentul aria puternic de la o ar la de re iden sunt i mai mari. Ora ele mari
alta, cu cele mai mici rate n Olanda i au o rat a NEET sub media uniunii, de
Suedia (8%) i cele mai mari n Grecia i 11,1%, dar procentul cre te la 24,7% c nd
Italia (peste 25%). se orbe te despre NEET din ora ele mici i
onele suburbane. Pentru spa iul rural
Pentru România, tinerii din categoria NEET
tinerii care apar in categoriei NEET
repre int 20,6% din totalul tinerilor, un
repre int 26,6% din totalul acestora, de
procent peste media european , n spatele
peste 2 ori mai mare n compara ie cu
Ungariei sau Polonei care nregistrea
urbanul mare.
valori apropiate de media europeana, dar
înaintea Bulgariei care are o rata a NEET de În perioada 2014-2020 s-au derulat mai
20,9%. multe proiecte na ionale i regionale n
ederea integr rii tinerilor din categoria
Statistica NEET n func ie de se arat o
NEET n c mpul muncii sau pentru a fi lua i
predilec ie a persoanelor de sex feminin
n e iden ele oficiilor pentru ocuparea
s abandone e coala sau s nu se
for ei de munc .
angajeze, un procent aproape dublu fa de
persoanele de sex masculin. În Uniunea În Regiunea Vest au fost derulate mai multe
European 20,9% din persoanele de se proiecte care vin în ajutorul tinerilor din
feminin apar in NEET, n timp ce doar 12,2% categoria NEET. Cele mai multe dintre
apar in persoanelor de se masculin. acestea sunt reali ate prin Agen ia
Na ional pentru Ocuparea For ei de
n Rom nia, se p strea trendul european,
Munc .
dar cu discrepan e i mai mari. Astfel c
28,9% din persoanele de sex feminin Proiectul INTESPO - înregistrarea
apar in NEET n timp ce 12,8% din tinerilor in evidentele Serviciului Public
persoanele de sex masculin se înscriu NEET. de Ocupare, este gestionat de Agen ia
Na ional pentru Ocuparea For ei de
Anali a persoanelor NEET dup mediul de
Munc si i ea g sirea tinerilor cu
re iden e iden ia discrepan e i mai
vârsta intre 16 - 24 ani i urm re te
mari at t la ni el european c t i la ni el
consilierea si identificarea calific rilor
na ional. Cel mai mic procent al persoanelor
acestora, respectiv angajarea, acest fapt
NEET la ni el european se g se te n mediul
fiind motivat si de câteva prime
urban, al ora elor mari, unde 15,1% din
financiare pentru cei care reu esc s
tineri se ncadrea acestei categorii.
parcurg to i pa ii proiectului.
Ora ele mici i onele suburbane
Proiectul ACTIMOB acti are i
nregistrea un procent mai mare al
mobilitate tineri NEET, derulat de c tre
tinerilor NEET de 17,3%, iar mediul rural
ANOFM, urm re te integrarea a peste
de ine cea mai mare rat NEET de 18,3%.
11000 tineri NEET omeri, cu rsta ntre
16 i 24 ani n c mpul muncii, proiect
53
derulat pe o perioad de 60 de luni, Proiectul UNIT 4 - dore te s
început în luna mai 2019. mbun t easc posibilitatea de
Proiectul UNIT 2 - urm re te ncadrare a minimum 1.0184 de omeri
mbun t irea posibilit ilor de nregistra i la Ser iciul Public de
ncadrare a cel pu in 900 de tineri NEET Ocupare prin ucenicie la locul de munc
care sunt înregistra i la Ser iciul Public i stagii pentru absol en ii de
de Ocupare, n m nt superior.
nv area pe tot parcursul vie ii
Unul dintre scopurile UE în domeniul sc derea acestui indicator n regiune n anul

educa iei 18
este implicarea în procesul de 2017 fa de anii anteriori (de la 1,7% n
n are pe tot parcursul ie ii a cel pu in 2015, 1,6% în 2016 la 1,1% în 2017).
15% dintre persoanele cu vârste cuprinse
Moderni area proceselor de produc ie,
între 25-64 ani. Rom nia, ca i o mare parte
noile echipamente, ma ini, instala ii,
din estul i centrul Europei nregistrea
software presupun adaptarea nivelului de
valori sc ute la acest indicator. În anul
cuno tin e ale for ei de munc . Participarea
2017, doar 1,1% din totalul persoanelor din
acti la procesul educa ional al popula iei
Regiunea Vest cu vârste cuprinse între 25-
adulte constituie un element esen ial
64 ani au participat în forme de educa ie
pentru construirea unei economii
sau de formare profesional . Regiunea
sustenabile i competiti e.
ocup ultimul loc n ar la nv area pe
tot parcursul vie ii. Surprin toare este i
Calitatea actului educa ional i competen ele elevilor
Raportul intitulat Monitorul Educa iei i comparati cu media european (4,6% din
19
instruirii din România (2019) , a subliniat PIB), Rom nia a nd cea mai mic alocare
câteva probleme de fond ale educa iei din din UE.
România, probleme care contribuie la
Finan area de ba a educa iei este
determinarea gradului de calitate a actului
insuficient pentru a acoperi nevoile
educa ional. Aceste probleme sunt
colilor. Ca i re ultat, nscrierea e cesi
prezentate mai jos.
care duce la supraaglomerare este adesea
n primul r nd, n Rom nia, in esti iile n folosit ca i solu ie de colile din onele
educa ie sunt reduse (doar 2,8% din PIB) bogate din ora e pentru a angaja profesori
18
Cadrul strategic al Uniunii Europene pentru 19
https://ec.europa.eu/education/sites/education/
cooperarea în domeniul educa iei i form rii files/document-library-docs/et-monitor-report-
profesionale
2019-romania_en.pdf
54
de top. De asemena, colile din ora ele mici cu vârsta între 16-19 ani c rora le-au fost
i din onele rurale tind s aib mai pu ini evaluate aptitudinile de ba i digitale, se
ele i i clase mai mici, neput nd s atrag situau sub media UE (52% comparativ cu 83
profesori bine califica i, chiar dac primesc % în anul 2017).
o finan are mai mare per student. n orice
Schimbarea aproape continu atât a legii
ca , atracti itatea colilor din mediul rural i
educa iei, cât i a programei colare nu a
zonele dezavantajate pentru profesorii bine
produs moderni area a teptat a sistemului
califica i este limitat . Sistemul finan rii
educa ional.
complementare de c tre autorit ile locale
tinde s fa ori e e colile din ora ele mai mbun t irea echit ii n educa ie r m ne
de oltate, acest lucru m rind i mai mult o pro ocare major , pe l ng cre terea
inegalit ile din sistem. calit ii. Testele PISA au rele at faptul c
decalajul n materie de performan dintre
Dob ndirea competen elor de ba i a
Rom nia i rile perfomante din UE, se
celor digitale nc este problematic n
e plic prin gruparea ele ilor din coli cu
România. Testele PISA 2015 arat c
ele ii din acela i mediu socio-economic.
aproximativ 40% din tinerii cu vârsta de 15
Ele ii s raci nu numai c sunt separa i
ani din România nu au dobândit
mpreun , ci i frec entea coli de calitate
competen e de ba la citire, matematic
inferioar .
sau tiin e. De asemenea, procentul tinerilor
Infrastructura de educa ie
n ceea ce pri e te infrastructura de În perioada 2011-2017 a avut loc o

educa ie din Regiunea Vest, aceasta era reducere a num rului total de unit i de
alc tuit din 622 unit i de nv mânt, n m nt cu 2,2%. O sc dere
predomin nd unit ile de n m nt semnificati s-a înregistrat în cadrul
primar i gimnazial (56,9%). Num rul i unit ilor de n m nt antepre colar i
ponderea unit ilor n n m ntul post pre colar.
secundar i ter iar (doar licen ) era sub 2%.
Tabelul 13. Num rul i e olu ia unit ilor de n m nt n Regiunea Vest
ISCED 3-4 ISCED 3-4

ISCED 1-2 (profesion ISCED 5-8 ISCED 1-2 (profesion ISCED 5-8
ISCED 0 ISCED 0
(primar i al, (ter iar, (primar i al, (ter iar,
(antepre c (antepre c
gimnazial, postliceal inclusiv gimnazial, postliceal inclusiv
olar i olar i
inclusiv i de post inclusiv i de post
pre colar) pre colar)
special) mai ti, doctoral) special) mai ti, doctoral)
liceal) liceal)
Num r (2017) Evolu ie 2011-2017 (%)
55
ROMÂNIA 1.204 4.027 1.721 95 -11,9% 0,1% 0,8% -12,0%
NORD-VEST 190 543 286 15 -4,5% 1,1% 3,6% -6,3%
CENTRU 169 507 223 11 -29,3% -7,0% -0,9% -15,4%
NORD-EST 112 701 276 11 -28,2% -1,3% -0,7% -26,7%
SUD-EST 132 507 221 7 -23,7% -4,0% -3,1% 0,0%
SUD-
128 669 219 4 -11,7% -2,2% -1,8% 0,0%
MUNTENIA
BUCURESTI
311 270 149 33 39,5% 18,9% 8,0% -5,7%
ILFOV
SUD-VEST 74 476 178 3 -22,9% 0,0% 6,0% -25,0%

OLTENIA
VEST 88 354 169 11 -35,3% 12,4% -1,2% -21,4%
Arad 20 90 44 2 -47,4% 91,5% 2,3% 0,0%
Cara -Severin 16 77 29 1 -20,0% -3,8% -3,3% 0,0%
Hunedoara 11 66 34 1 -15,4% 11,9% -72,6% -50,0%
Timi 41 121 62 7 -36,9% -6,2% -65,7% -22,2%
Sursa: Tempo Online, SCL101B, calculele autorilor
date a reie it faptul c gr dini ele din

Gradul de ocupare a infrastructurii
Regiunea Vest au cel mai mare grad de
colare repre int un indicator important
ocupare (136,9%), urmat de cre e (104,4%)
pentru planificarea strategic a
respecti coli gimnaziale (103,9%).
infrastructurii educa ionale n ederea
utili rii la parametrii optimi. Anali nd gradul de ocupare al unit ilor de
n m nt reiese faptul c sunt necesare
Cu toate c nu e ist date centrali ate i
in esti ii pentru construirea / moderni area
accesibile pentru toate unit ile de
/ reabilitarea altor unit i de n m nt,
n m nt, ADR Vest a e tras o serie de
ndeosebi cre e i gr dini e. O anali mai
date din grilele ETF ale proiectelor depuse
aprofundat rele faptul c acestea sunt
pe POR 2014-2020. Au fost extrase date de
supra aglomerate, îndeosebi în mediul
la 150 unit i de n m nt din Regiunea
urban.
Vest, din mediul preuniversitar. Din aceste
56
Fig. 22 Gradul de ocupare al unit ilor de n m nt din mediul preuni ersitar Regiunea
Vest
Liceu 98.3%
Liceu tehnic 93.4%
Școală gimnazială 103.9%
Școală primară 83.2%
Grădiniță 136.9%
Creșă 104.4%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% 140% 160%
Sursa: ADR Vest, calculele autorilor
Dup num rul lor, n perioada 2011-2017

Cu toate c gr dini ele i cre ele repre int
gr dini ele au nregistrat o sc dere
ba a primar a infrastructurii sistemului
însemnat , at t la ni el na ional (-14,1%),
educa ional, acestea au suferit sc deri ale
dar mai ales la nivel regional (-37,0%). La
num rului de unit i în ultimii ani. Chiar
ni elul jude elor regiunii, cea mai mare
dac num rul de copiii este n sc dere,
sc dere s-a manifestat n jude ul Arad (-
nchiderea sau comasarea unor unit i duce
47,4%), urmat de Timi (-38,5%),
n timp la sc derea gradului de participare
Hunedoara i Cara -Severin (-23,0%
la educa ie timpurie.
respectiv -20,0%).
Tabelul 14. Situa ia gr dini elor i a cre elor
Num r gr dini e Num r cre e

Evolu ie
2011 2017 2011 2017
2011-2017
ROMÂNIA 1367 1175 -14,1% : 29
Regiunea VEST 136 86 -37,0% : 2
Arad 38 20 -47,4%
Cara -Severin 20 16 -20,0%
Hunedoara 13 10 -23,0% : 1
Timi 65 40 -38,5% : 1
Sursa: INSSE, SCL101A, calculele autorilor
cre elor de stat c t i la ni elul celor pri ate.

Situa ia cre elor este una i mai sensibil ,
Astfel se conturea imaginea precar a
deoarece datele statistice nu sunt colectate
ni elului de educa ie antepre colar care
i pentru acest indicator, atât la nivelul
57
are ne oie de o mbun t ire a acestei
infrastructuri.
Tabelul 15. Num r copii nscri i gr dini e i cre e
2014 (cel
mai vechi Evolu ie Evolu ie
2017 2011 2017
an 2014-2017 2011-2017
disponibil)
Num r copii nscri i cre e Num r copii nscri i gr dini
ROMÂNIA 18.612 20.761 11,5% 673.641 521.161 -22,6%

Regiunea VEST 1.142 1.197 +4,8% 56.016 44.527 -20,5%
Arad 182 125 -31,3% 14.076 11.136 -20,9%
Cara -Severin 137 130 -5,1% 9.160 6.705 -26,8%
Hunedoara 182 229 +25,8% 12.215 8.539 -30,1%
Timi 641 713 +11,2% 20.565 18.147 -11,8%
Sursa: INSSE, SCL103G, calculele autorilor
Efecti ele cre elor i gr dini elor au la ni elul jude elor regiunii. Acesta este
nregistrat o dinamic diferit n perioada urmat de jude ul Cara -Severin, cu
anali at . Dac num rul de copii reducere a popula iei pre colare de -26,8%.
antepre colari crescut n perioada 2014-
De i se bucur de efecti e însemnate ale
2017 cu +11,5% la ni el na ional, în timp ce
popula iei ante i pre colare, jude ele Arad
cre terea la ni el regional a fost mai redus ,
i Timi au a ut cele mai mari reduceri ale
de doar +4,85%. La ni el jude ean, cele mai
unit ilor de n m nt specifice acestor
nsemnate cre teri ale popula iei
categorii. Reiese din acestea nevoia
antepre colare s-au înregistrat n jude ele
important de investi ii n infrastructura
Hunedoara i Timi (+25,8% respecti
specific educa iei timpurii pentru a
+11,2%). La ni elul popula iei copiilor din
cre te posibilitatea copiilor de rste mici
gr dini e, reducerile au fost însemnate atât
de a participa la actul educa ional specific.
la ni el na ional c t i regional. Sc derea la
De i reducerea popula iei gr dini elor este
nivel na ional a fost de -22,6% în perioada
una important n jude ele Hunedoara i
i de -20,5% la ni el regional. Jude ul
Cara -Se erin, se remarc reduceri de
Hunedoara a înregistrat o sc dere a
intensitate mai redus ale acestor unit i.
popula iei pre colare de -30,1% în perioada
de referin , a nd cea mai mare sc dere de
58
Tabelul 16. Popula ia colar i efecti ele nscrise n cre e i gr dini e n anul 2017
Popula ia cu vârsta Compara ie copii nscri i vs.

Copii nscri i cre e i gr dini e
între 0-5 ani Popula ia 0-5 ani
România 1.243.508 541.922 43,6%
Regiunea VEST 104.808 45.724 43,6%
Arad 25.675 11.261 43,9%

Cara -Severin 14.979 6.835 45,6%
Hunedoara 21.319 8.768 41,1%
Timi 42.835 18.860 44,0%
Sursa: INSSE, calculele autorilor
Ne oia de unit i de educa ie timpurie este totalul popula iei ante i pre colare. Doar
e iden iat prin raportarea copiilor nscri i jude ul Hunedoara a nregistrat n anul
n cre e i gr dini e la num rul total de copii 2017 o pondere mai redus , de 41,1% de
cu rste ntre 0 i 5 ani (inclusi ). Se popula ie pre colar nscris n cre e i
remarc faptul c la ni el na ional din peste gr dini e.
1,2 milioane copii, mai mult de jum tate
n anul 2017 n Regiunea Vest func ionau 11
(56,5%) nu particip la educa ia timpurie.
universit i, din care 7 sunt de stat i 4
Pentru Regiunea Vest situa ia n anul 2017
pri ate. ase dintre aceste uni ersit i (4 de
a fost similar cu cea na ional , unde doar
stat i 2 pri ate) sunt concentrate n
43,6% din totalul pre colarilor au fost
municipiul Timi oara, care repre int unul
nscri i la cre e i gr dini e.
dintre principalele centre universitare din
La ni elul jude elor, situa ia este u or mai ar . n municipiul Arad sunt dou
echilibrat , cea mai ridicat pre en a uni ersit i (una de stat i una pri at ), i
copiilor n cre e i gr dini e o nt lnim n c te o uni ersitate n Re i a (de stat),
jude ul Cara -Severin, unde 45,6% din Petro ani (de stat) i Lugoj (pri at ).
totalul popula iei ante i pre colare au
n anul 2017, n cadrul unit ilor de
participat la procesul de educa ie timpurie.
n m nt superior au func ionat 554 de
O pre en apropiat se nt lne te i n
facult i, din care 74% erau cuprinse n
jude ul Timi , unde 44% din pre colari au
uni ersit ile publice.
fost nscri i, iar jude ul Arad a a ut o rat de
înscriere la cre e i gr dini e de 43,9% din
59
Harta 13 Uni ersit ile din Regiunea Vest
Infrastructura specific educa iei a Strategia Privind Modernizarea

beneficiat de in esti ii importante de-a Infrastructurii Educa ionale 2017-2023, se
lungul ultimilor ani, dar r m ne una cu men ionea c 60% dintre colile primare
multiple necesit i de reno are, sau gimnaziale din mediul rural nu sunt
moderni are i mbun t ire. Ne oile de dotate cu biblioteci, comparativ cu 20% din
in esti ii se manifest at t la ni elul urban. De asemenea, disparit ile dintre
construc iilor, a s lilor de clas , a dot rii rural i urban i manifest i la ni elul dot rii
laboratoarelor, a bibliotecilor, a s lilor de unit ilor de n m nt cu laboratoare.
sport, c t i la ne oia de a se construi 72% dintre colile din rural i 30% din urban
di erse dependin e precum grupuri nu sunt dotate cu laboratoare. Propor ia se
sanitare. p strea i la ni elul situa iei s lilor de
sport, unde 68% din colile din spa iul rural
Dotarea unit ilor de n m nt este
i 29% din colile din mediul urban nu
diferit i pot genera decalaje suplimentare
dispun de acestea.
pri ind calitatea educa iei ntre colile din
mediul urban i cele din mediul rural. În
60
În anul 2017, Regiunea Vest a avut 546 În ceea ce privesc bibliotecile universitare,
biblioteci colare reprezentând 8,06% din i acestea continu tendin a na ional de
totalul bibliotecilor colare na ionale. diminuare. Ceea ce este important de
Num rul bibliotecilor este n general men ionat este faptul c bibliotecile
corelat cu ni elul de de oltare al jude elor uni ersitare c t i cele colare de la nivel
din regiune i num rul ele ilor nscri i. În regional au o sc dere mai mare dec t
perioada 2011-2017, e olu ia bibliotecilor media na ional , ceea ce arat o degradare
din regiune a fost mai negati comparati mai accentuat la ni el regional a acestui tip
cu cea de la ni el na ional (sc dere de -23% de infrastructur educa ional . În ceea ce
fa de -16%), valoarea fiind în primul rând pri e te num rul bibliotecilor uni ersitare,
influen at de sc derea cu aproape acestea sunt corelate n general cu num rul
jum tate a num rului de biblioteci din jud. uni ersit ilor dintr-o localitate, în general,
Cara -Severin. fiecare universitate având un astfel de tip de
infrastructur .
Tabelul 17. Dinamica num rul de biblioteci colare i uni ersitare
Evolu ie Evolu ie
2011-2017 2011-2017
Biblioteci universitare Biblioteci colare
România 100 97 -3% 8.028 6.769 -16%
Regiunea
14 11 -21% 710 546 -23%
VEST
Arad 2 2 0% 158 140 -11%

Cara -
1 1 0% 218 125 -43%
Severin
Hunedoara 2 1 -50% 132 109 -17%
Timi 9 7 -22% 202 172 -15%
Sursa: INSSE, ART101C, 2020, calculele autorilor
Regiunea Vest de ine o pondere de 12,02% cea mai mare cre tere a numerelor de
din totalul laboratoarelor colare de la ni el laboratoare din regiune (+31%), în timp ce
na ional, cre terea din perioada 2011-2017 jud. Hunedoara i Cara -Severin au
fiind superioar celei de ni el na ional nregistrat sc deri (-16% respectiv -3%).
(+14% fa de +62%).
Jude ele care au nregistrat diminu ri ale
La ni elul jude elor, dotarea cea mai bun num rului de laboratoare sunt Cara -
cu laboratoare colare se nt lne te n Se erin i Hunedoara.
jude ul Timi . Jude ul Arad s-a e iden iat cu
61
Tabelul 18. Dinamica num rului de laboratoare colare
Evolu ie 2011-
Anul 2011 Anul 2017
2017
România 26.106 26.526 +2%
Regiunea VEST 2.800 3.191 +14%
Arad 500 656 +31%
Cara -Severin 357 346 -3%
Hunedoara 531 445 -16%
Timi 1.412 1.744 +24%
Sursa: INSSE, SCL106B, 2020, calculele autorilor
Actul educa ional se reali ea i n tendin e, dimpotri , n inter alul 2011

atelierele colare, at t din mediul urban c t 2017 nregistrea o cre tere a num rului
i din cel rural. La ni el na ional, num rul de ateliere (+18%). Cu e cep ia jud.
atelierelor colare se afl ntr-un regres Hunedoara, toate celelalte jude e au
continuu i e ident (-13%), fapt ce reiese nregistrat cre teri ale num rului de ateliere
din perioada de timp anali at . Cu toate colare.
acestea, regiunea nu se înscrie acestei
Tabelul 19. Dinamica num rului de ateliere colare
Evolu ie 2011-
Anul 2011 Anul 2017
2017
România 5.567 4.863 -13%

Regiunea VEST 518 613 +18%
Arad 105 123 +17%
Cara -Severin 112 116 +4%
Hunedoara 127 109 -14%
Timi 174 265 +52%
Sursa: INSSE, SCL108C, 2020, calculele autorilor
n ceea ce pri e te num rul de PC-uri, în nregistrat cre teri la acest indicator, cea
perioada anali at , at t la ni el regional c t mai mare fiind n jud. Timi (+36%) i cea
i la ni el na ional, s-a obser at o tendin mai mic n jud. Cara -Severin (+7%).
po iti . n Regiunea Vest, toate jude ele au
Tabelul 20. Dinamica PC-urilor din sistemul educa ional
Evolu ie 2011-
Anul 2011 Anul 2017
2017
România 339.750 387.786 +14%
62
Regiunea VEST 29.460 36.965 +25%
Arad 6.086 7.661 +26%
Cara -Severin 3.715 3.978 +7%
Hunedoara 5.913 6.605 +12%
Timi 13.746 18.721 +36%

Sursa: INSSE, SCL112C, 2020
Infrastructura educa ional este completat În Regiunea de Vest, cea mai slab
de terenurile de sport, s lile de gimnastic performan a a ut-o jud. Cara -Severin
dar i de ba inele de not, unde ele ii i unde a sc ut at t num rul terenurilor de
studen ii i pot desf ura at t orele de sport c t i cel al s lilor de gimnastic .
educa ie fi ic i sport c t i alte acti it i
Din datele statistice referitoare la
sporti e. La ni elul rii aceast
infrastructura specific educa iei, se poate
infrastructur s-a aflat în plin proces de
specifica faptul c , n regiune, au fost
de oltare i mbun t ire, c nd s-au
nregistrate cre teri n anumite domenii
construit mai multe s li de sport n mediul
precum cel al laboratoarelor colare,
rural dar i urban.
atelierelor colare, terenurilor de sport, s li
În perioada 2011-2017, la ni el na ional, de gimanastic i PC-uri, ns analizând
toate tipurile de infrastructur colar jude ele, performan a a fost mi t . Cel mai
aminitite mai sus (terenuri de sport, s li de mult au crescut jude ele cele mai de oltate
gimnastic i ba ine de not), au avut o din punct de edere economic (Timi i
e olu ie po iti . La nivel regional cre teri Arad), iar jude ele mai s race au sc ut i
s-au înregistrat la toate tipurile de mai mult, ceea ce nseamn c s-au
infrastructur , cu e cep ia ba inelor de not, accentuat diferen ele dintre acestea. n
unde sc derea a fost datorat desfiin rii acest context, este important a se coordona
bazinelor din jud. Arad. În regiune, doar în in esti iile din domeniu pentru a ajunge n
jud. Timi sunt locali ate coli cu ba ine de zonele cu cele mai mari nevoi. Acest lucru
înot. De altfel, bazinele de înot repre int nu este posibil f r o planificare i
nfrastructura colar cel mai pu in coordonare a tuturor actorilor rele an i.
r sp ndit pe teritoriul rii, n anul 2017
existând doar 51 de bazine, cu 5 mai multe
fa de anul 2011.
63
Tabelul 21. Dinamica terenurilor de sport, s lilor de gimnastic i ba inelor de not
Evolu ie Evolu ie Evolu ie

Anul Anul Anul
2011- Anul 2011 2011- 2011 2014 2011-
2011 2017 2017
2017 2017 2017
Terenuri de sport S li de gimnastic Bazine de înot
România 4.643 5.494 +18% 4.760 4.845 +1,8% 46 51 +11%
Regiunea
394 524 +33% 466 495 +6,2% 7 6 -14%
VEST
Arad 99 155 +57% 116 140 +20,7% 2 : -100%

Cara -
66 64 -3% 70 58 -17,1% : : :
Severin
Hunedoara 113 127 +12% 110 111 +0,9% : : :
Timi 116 178 +53% 170 186 +9,4% 5 6 +20%
Sursa: INSSE, SCL110C, SCL107B, SCL111C, 2020
Dimensiunea medie a unit ilor de nv mânt
În Regiunea Vest în perioada 2011-2017 unit ilor din n m ntul post-secundar.

dimensiunea medie a unit ilor de M rimea medie a sc ut n r ndul unit ilor
n m nt (s li de clas /unitate) a r mas din n m nt primar i gimna ial (cu 8%),
aceea i, o diferen major o repre int i n unit ile din n m ntul secundar
cre terea indicatorului cu 124% n r ndul superior (cu 12%).
Num r de colari per unitate colar
n ceea ce pri e te num rul de elevi sau n m nt. Cea mai mare valoare se
studen i per unitate colar se poate înregistrea n n m ntul post
observa o sc dere, de la o medie de 474 secundar: 1.924.
ele i/unitate de n m nt în anul 2011, la
Gradul de utilizare a s lilor de clas
406 ele i/unitate de n m nt n 2017.
disponibile (ele i pe sal de clas ) a sc ut
Sc derea mediei din regiune este mai mare
în medie cu 15,90%. Sc derea este de 3,39%
dec t sc derea mediei nregistrat la ni el
n n m ntul primar i secundar inferior
na ional (-14,35% fa de -5,98%). Singura
de i la ni el na ional a crescut cu 26%. În
cre tere nregistrat a fost n n m ntul
n m ntul secundar superior gradul de
post-secundar (cu doar 6,89%).
utilizare a sc zut cu 36,81. Cea mai
Valoarea mediei pentru pentru accentuat sc dere a a ut loc n
n m ntul primar i gimna ial este de n m ntul post secundar (-52,28%), la
389 elevi, iar pentru n m ntul secundar ni el na ional a nd loc o sc dere a acestui
superior este 397 elevi pe o unitate de indicator cu doar 8,58%.
64
n condi iile sc derii popula iei colare pe unor cartiere/ one cu popula ie colar cu
temen mediu, asociat cu tendin a de trend descresc tor. Prin urmare, or ap rea
comasare a unit ilor colare n interiorul s li de clas neutilizate din ce în ce mai
unor unit i colare de dimensiuni mari, numeroase, prin corelare cu aglomer ri de
gradul de utilizare al infratructurii actuale popula ie colar comasat n unit i
va a ea de suferit n anii urm tori. colare. Situa iile de
neutilizare/suprautilizare vor pune
Gradul de utili are a infrastructurii colare
problema progno rii iabilit ii
a sc dea preponderent n zone rurale, dar
infrastructurii actuale colare.
i n unit i colare din mediul urban aferent
Num rul absolven ilor
În România, în anul 2017 num rul Din punct de edere al modific rii
absolven ilor din toate nivelurile num rului absol en ilor n anul 2016
educa ionale era de 501.802 ele i i comparati cu anul 2011, se obser o
studen i. n Regiunea Vest, num rul sc dere de 12% a num rului total de
absol en ilor n anul 2017 a fost de 45.231, absol en i. O sc dere semnificati se
repre ent nd 9% din totalul absol en ilor nregistrea la ni elul absol en ilor din
pe toate ni elele de educa ie din ar . n m ntul superior la ni el de regiune (-
72,85% din num rul absol en ilor au fost 31%).
din n m ntul preuni ersitar, n timp ce
27,15% au pro enit din n m ntul
superior.
Cadre didactice i num rul de elevi pe cadru didactic
Dimensiunea i calitatea profesional a personalului didactic a sc ut cu 3,71%,

personalului didactic influen ea n mod aloare similar cu sc derea medie din
direct re ultatele procesului educa ional. În România (-3,99%).
Regiunea Vest în anul 2017 au fost
Raportul num r de elevi la un cadru
înregistrate 15.473 de cadre didactice în
didactic în anul 2017, la toate nivelurile de
n m ntul primar, secundar inferior,
educa ie, din Regiunea Vest este de 14,4,
secundar superior i post secundar non
valoare apropiat de media ob inut de
ter iar. 2/3 din aceste cadre didactice
România: 15,2. Dinamica este diferit pe
(64,2%) au fost n n m ntul primar i
ni eluri de educa ie. În perioada 2011-2017
secundar inferior i 1/3 (34,83%) n
procentul a crescut n n m ntul primar
n m ntul secundar superior.
i secundar inferior (2,66%), dar a sc ut n
Comparativ cu anul 2011, media
65
n m ntul secundar superior (-17,9%) i
n n m ntul post secundar (-58,14 %).
Tabelul 22. Personalul didactic
Elevi/studen i per profesor
2011 2017
ROMÂNIA 15,4 15,2

NORD-VEST 14,1 14,2
CENTRU 14,8 14,4
NORD-EST 16,1 15,4
SUD-EST 16,0 15,7
SUD-MUNTENIA 15,5 15,2
BUCURE TI ILFOV 16,8 17,6
SUD-VEST OLTENIA 14,8 14,2
VEST 15,7 14,4
Arad 18,2 14,6
Cara -Severin 13,3 12,2
Hunedoara 15,5 15,5
Timi 15,4 14,6
Sursa: Tempo Online, SCL103E, SCL0105C, SCL104E
Finan area infrastructurii educa ionale prin Programul Opera ional Regional
n prezent, pentru finan area investi iilor n Prin Programul Opera ional Regional
infrastructur , Rom nia utilizeaz fonduri 2007-2013 s-au finan at prin domeniul
de la bugetul de stat i de la bugetele specific 3.4 mbun t irea infrastructurii
locale, precum i fonduri europene. În mod educa ionale preuni ersitare, uni ersitare i
normal, cheltuielile pentru educa ie a infrastructurii pentru formare
constituie o parte semnificati a profesional continu , Axa prioritar 3,
cheltuielilor autorit ilor locale. În anul un num r de 53 de unit i de
2017 ponderea cheltuielilor pentru infrastructur colar , valoarea
educa ie ca % din PIB este de 2,8% (61% din proiectelor fiind de 73,40 milioane de
media UE), iar Rom nia se situea doar pe euro.
locul 28 din 28 de state.
Ulterior, Programul Opera ional Regional
Fondurile structurale ale Uniunii Europene 2014-2020 (POR 2014-2020), infrastructura
au reprezentat în perioada 2007-2013 i de educa ie s-a finan at prin axa prioritar
2014-2020 o oportunitate important 10: mbun t irea infrastructurii
pentru finan area educa iei. educa ionale (Obiective specifice 10.1.a -
gr dini e, 10.1.b - coli, 10.2 - licee
66
tehnologice i coli profesionale) i prin axa Pe cele dou a e de finan are s-au depus în
prioritar 4 (Obiectivele specifice 4.4 - proiecte pentru 113 unit i colare, cu o
cre e i gr dini e i 4.5 - licee tehnologice i aloare total de 153,12 milioane euro .Un
coli profesionale). In esti iile au i at at t interes foarte mare a fost pentru cre e i
construc ia de infrastructur nou dar i gr dini e i coli gimna iale.
reabilitarea i moderni area celei existente.
Tabelul 23. Proiecte de infrastructur de educa ie depuse n cadrul POR 2014-2020, Axele 4 i
10
Proiecte depuse la
Valoare medie
data de 18.02.2020 Valoare (mil. EUR) Beneficiari (număr)
proiect
(număr)
Cre e i gr dini e 52 30,95 595.165 17.313
Licee tehnologice 13 32,08 2.467.314 11.729
coli 42 68,09 1.621.100 7.604
Universit i 6 22,01 3.668.075 36.646
TOTAL 113 153,12 1.355.029 73.292

Sursa: ADR Vest
2.4. Ga ă ăc a a caă
Persoane aflate n risc de s r cie sau excluziune social
Persoanele aflate n risc de s r cie sau

În Regiunea Vest, în anul 2017 ponderea
excluziune social repre int indicatorul
popula iei în risc de s r cie sau e clu iune
de ba pri ind inclu iunea social , stabilit
social este de 32,5%, fiind astfel sub media
prin Strategia Europa 2020.
na ional de 35,7% i în sc dere fa de anul
În România, în anul 2017, 35,7% din totalul 2014 (7,6 puncte procentuale). Comparativ
popula iei se afla n risc de s r cie sau cu media UE28, ponderea popula iei cu risc
e clu iune social n sc dere cu 4,6% de s r cie sau e clu iune social din
comparativ cu anul 2014 Regiunea Vest este nc peste media
european de 23,4%.
67
Fig. 23 Ponderea popula iei aflate n risc de s r cie sau e clu iune social
55
50 45.3
43.9 42.5
45 40.9
40 35.7
%
35 32.5
30 26.4 25.7 25.0
25 22.4
20
Sursa: EUROSTAT, ilc_peps11
Popula ia afectat de lipsuri materiale grave
n ceea ce pri e te popula ia afectat de Regiunea Centru (13,2%) i Regiunea Nord-

lipsuri materiale grave (stare de s r cie Vest (11,9%). Situa ia Regiunii Vest s-a
se er ), în anul 2017 aceasta reprezenta mbun t it semnificati comparati cu anul
19,7% din totalul popula iei na ionale. La 2011. Cu toate acestea, ponderea
nivelul Regiunii Vest, ponderea a fost de popula iei afectate de lipsuri materiale
13,8% din totalul popula iei regiunii. gra e din Regiunea Vest este de dou ori
Regiunea Vest se situea pe locul III n mai mare comparati cu media european
România, valori mai mici înregistrându-se în de 6,6%.
Fig. 24 Popula ia afectat de lipsuri materiale gra e
45
40
35
30 25.8 25.8
25 22.4 22.0
19.7 19.1
%
20 13.8
11.9 13.2
15
10 6.6
5
0
Sursa: EUROSTAT, ilc_mddd21
68
Infrastructura social
În Regiunea Vest, n anul 2019 func ionau persoanelor sunt institu ionali ate n centre
un num r total de 48 c mine acreditate re iden iale.
pentru persoane vârstnice. Ca i e olu ie n
Din totalul persoanelor cu di abilit i
timp, num rul acestora a crescut cu 32 fa
înregistrate la nivel regional, cele mai multe
de anul 2011. Cre terea semnificati a fost
sunt n jude ul Timi (34,15%). În intervalul
datorat nfiin rii de noi c mine
2010-2017 num rul persoanelor cu
administrate de furni ori pri a i (de la 6 în
di abilit i din regiune a crescut cu 9%,
anul 2012, la 27 în anul 2017).
adic cu 6.670 persoane, trendul fiind unul
În anul 2017, un num r de 1720 de copii din cresc tor.
Regiunea Vest beneficiau de m suri de
Num rul copiilor cu di abilit i din
protec ie special n centre de tip
Regiunea Vest este de 5.812, reprezintând
reziden ial. Dintre ace tia, 994 copii se afl
8% din totalul persoanelor cu di abilit i
n ser iciile re iden iale din subordinea
din regiune, dar conform statisticilor,
DGASPC, iar 726 sunt în centrele
ace tia nu au fost institu ionali a i n centre
re iden iale pri ate. Num rul copiilor din
re iden iale.
centrele re iden iale a sc ut fa de anul
2012 cu 434 copii. Sc derea semnificati a În anul 2017, n Regiunea Vest func ionau
num rului de copii afla i n servicii de tip un num r de 34 de centre sociale pentru
reziden ial publice i private este persoane cu dizabilit i în coordonarea
consecin a politicii na ionale de MMJS prin Autoritatea Na ional pentru
de intitu ionali are a copiilor. Persoanele cu Di abilit i, dintre care 31 de
De intitu ionali area se face fie prin centre sunt de tip re iden ial i 3 centre
reintegrarea lor n familia natural sau sunt nere iden iale (centre de i sau care
e tins , fie prin prin adop ie sau prin ofer ser icii de ngrijire la domiciliu). Fa
serviciul social de tip familial, fiind de anul 2010, num rul centrelor pentru
promo at ideea de de oltare a copilului persoane cu di abilit i a sc ut de la 37 la
în sistem familial. 34.
Num rul persoanelor cu dizabilit i În anul 2017, în cele 34 de centre pentru

înregistrate la sf r itul anului 2017 n persoane cu di abilit i din regiune au fost
Regiunea Vest era de 74.271, ceea ce nregistra i un num r de 1.553 beneficiari,
repre int 10% din num rul total al din care 1.483 sunt institu ionali ate n
persoanelor cu di abilit i înregistrate la centrele re iden iale.
ni el na ional (797.104) i 3,69% din totalul
popula iei Regiunii Vest. 98% din totalul n Regiunea Vest n anul 2017 func ionau 15
persoanelor cu di abilit i înregistrate la cantine de ajutor social, din care peste
ni elul regiunii sunt neinstitu ionali ate, jum tate (8) sunt n jude ul Hunedoara, n
tr ind n familiile apar in toare. Restul jude ul Cara -Severin (4) i Timi (2), iar în
69
jude ul Arad se nregistrea doar o cantin Prin POR 2014-2020, s-au sprijinit proiecte
social . Num rul cantinelor sociale din din domeniul social, acestea fiind orientate
regiune a cunoscut oscila ii pe parcursul pe trei grupe de persoane defavorizate:
anilor. vârstnici, persoane cu di abilit i i copii.
Harta 14 Institu iile de asisten social pentru persoanele cu di abilit i din Regiunea Vest
Conform datelor centralizate de la ADR defavorizate. n toate jude ele regiunii s-au
VEST, la data de 25.02.2020 au fost depuse depus proiecte pentru persoanele vârstnice.
15 proiecte , dintre care cele mai multe au
Pentru persoanele cu di abilit i, a fost
fost pentru vârstnici, valoarea proiectelor
depus un singur proiect, n jud. Timi , n
fiind i cea mai nsemnat : 31,45 mil. EUR.
valoare de 5,83 mil. EUR.
Num rul mare de proiecte respecti
valoarea acestora a determinat ca num rul Proiectele pentru infrastructur social
beneficiarilor (2.277) s fie net superior pentru copii au fost depuse doar n jude ele
tuturor celorlalte grupe de persoane Timi (3) i Arad (1), nsum nd 24,03 mil.
70
EUR. Valoarea medie a unui proiect a fost defa ori ate, se poate spune c , n iitor,
de 6,01 mil. EUR, iar num rul de beneficiari corelat cu mb tr nirea demografic a
a fost de 350 copii. Regiunii Vest (vezi piramida demografic ),
or cre te cheltuielile cu persoanele
Privind în ansamblu datele cu privire la
vârstnice.
finan rile pe grupe de persoane
Tabelul 24. Proiecte de infrastructur social depuse în cadrul POR 2014-2020, Axa 8
Proiecte depuse
Valoare medie
la data de Valoare (mil. Beneficiari
proiect (mil.
25.02.2020 EUR) (număr)
EUR)
(număr)
Infrastructur
10 31,45 3,15 2.277
social - vârstnici
Infrastructur
social - Persoane 1 5,83 5,83 70
cu dizabilit i
Infrastructur
4 24,03 6,01 350
social - copii
TOTAL 15 61,32 4,09 2.697
Sursa: ADR Vest
71
3. INFRASTRUCTURA
3.1. Infrastructura de transport
Culoare TEN-T TEN-T de baz se suprapune traseului

Autostr ii A1, a DN 6 Lugoj B ile
Regiunea Vest este tra ersat de ambele
Herculane i a DN 59 Timi oara Mora i a.
culoare europene TEN-T care trec prin
Re eaua TEN-T rutier extins se
ar : Rin-Dun re i Orient / Mediterana
suprapune DN 79 Arad Oradea i DN 66
de Est. Pentru transportul rutier, re eaua
Simeria Petro ani.
Harta 15 Infrastructura de transport a Regiunii Vest
Pentru transportul feroviar, re eaua TEN- Simeria i 900 Timi oara B ile Herculane,
T de baz se suprapune traseului a magistralei secundare 217 Timi oara
magistralelor principale 200 Curtici Arad Arad i a magistralei secundare 922
72
Timi oara Mora i a. Re eaua feroviar Moldova Nou care face parte din re eaua
extins cuprinde magistrala secundar 310 extins TEN-T.
Arad Chi ineu-Cri Oradea i magistrala Aeroportul Traian Vuia Timi oara face
secundar 202 Simeria Petro ani. parte din re eaua de baz TEN-T.
Pentru modul de transport naval, re eaua

Municipiul Timi oara este centru nodal i
TEN-T de baz se suprapune fluviului
terminal rutier-cale ferat pe re eaua de
Dun rea, n regiune fiind portul secundar
ba .
Transportul rutier
Autostr zi i Drumuri europene
Autostrada A1, cea mai important rut de ar pe la N dlac, punctul de trecere al

transport rutier din România dinspre Marea frontierei.
Neagr spre Europa Central tra ersea
Cinci drumuri europene tra ersea
regiunea. În perioada 2009 2018, au fost
Regiunea Vest de la nord la sud i de la est
construi i 211 km de autostrad (locul II cu
la vest. Dintre acestea, trei sunt clasificate ca
pri ire la num rul de km de autostrad ,
drumuri europene principale: (E 68 -
dup regiunea Sud-Muntenia).
Ungaria (N dlac) - Arad - Deva - Sibiu,
Traseul autostr ii pe teritoriul regiunii este Bra o - Bucure ti; E 70 - Serbia (Mora i a)
aproape complet construit, urmând ca în - Timi oara - Craiova - Bucure ti; E 79 -
perioada urm toare s fie termina i i Ungaria -Oradea (Bor ) Valea Jiului
ultimii apro imati 15 km r ma i ( ntre (jude ul Hunedoara)- Sudul României, iar
localit ile Margina i Holdea). celelalte dou sunt drumuri europene
secundare: E 671 - Arad Timi oara, E 673
Autostrada A1 intr n Regiunea Vest
- asigur leg tura prin F get ntre Estul
aproape de municipiului Or tie i iese din
Rom niei i Banat.
Caracteristici drumuri publice
Lungimea i densitatea drumurilor publice (ultima regiune din România,

publice (inclusi autostr i i drumuri nelu nd n calcul Regiunea Bucure ti-Ilfov,
europene) plasea Regiunea Vest printre care are un statut aparte), cu o densitate de
cele mai pu in dezvoltate din România. În 34,5 km/100 km2, apropiat celei de la
anul 2018 existau 11.060 km drumuri ni el na ional (36,1 km/100 km2).
73
Tabelul 25. Date sintetice infrastructura de transport rutier , Regiunea Vest, n anul 2018
DRUMURI RATĂ ANUALĂ

DENSITATE
NA IONALE, DINTRE CARE DE
KM DRUMURI
JUDE ENE, MODERNIZATE MODERNIZARE
AUTOSTRĂZI (km/100 km2
COMUNALE (%) DRUMURI
teritoriu)
(KM) (Km/an)
ROMÂNIA 86.099 41% 1.141 763 36,1
NORD-VEST 12.713 33% 143 52 37,2
CENTRU 11.352 46% 228 93 33,3
NORD-EST 14.890 37% 168 - 40,4
SUD-EST 10.971 40% 202 74 30,7
SUD-MUNTENIA 12.931 41% 148 258 37,5

BUCURE TI
889 54% -37 75 49,3
ILFOV
SUD-VEST
11.293 42% 39 - 38,7
OLTENIA
VEST 11.060 47% 252 211 34,5
Arad 2.531 54% 78 64 32,7
Cara -Severin 1.970 55% 21 - 23,1
Hunedoara 3.361 37% 61 39 47,5
Timi 3.198 47% 92 108 36,8

Sursa: Tempo Online, TRN139A
La nivel jude ean, din punctul de vedere al densitate a drumurilor (23,1 km/1000 km2),
lungimii re elelor de drumuri, cel mai ns datorit num rului redus de locuitori
bine dezvoltate sunt jude ele Hunedoara i ponderea drumurilor raportat la 100.000
Timi , cu 3.361 km, respecti 3.198 km, de locuitori este bun (605 km/100.000
urmate de jude ul Arad cu 2.531 km, i de locuitori). În Arad, atât densitatea
Cara -Severin pe ultimul loc, cu 1.970 km. drumurilor este relati bun , sub media
regiunii, îns .
Dac anali m i din punct de edere al
densit ii drumurilor20, tot jude ul 47% din totalul drumurilor publice din
Hunedoara este pe primul loc (47,5 Regiunea Vest sunt modernizate (locul II
2
km/1000 km i 721 km/100.000 locuitori). dup Bucure ti-Ilfov). Pe categorii de
Situa ia se schimb ns pentru jude ul drumuri, cele na ionale sunt modernizate
Timi , unde de i densitatea drumurilor este în procent de 98,6%, pe când cele
2
bun (36,8 km/1000 km ), num rul mare al jude ene i comunale doar în procent de
locuitorilor face ca presiunea pus pe 32%, sub media na ional . Jude ul Cara -
drumurile publice s fie foarte ridicat (428 Se erin (54,8%) i Arad (53,7%) au un grad
km/100.000 locuitori). Jude ul Cara - de modernizare peste media regiunii, iar
Severin de ine cea mai redus lungime i TImi ul i Hunedoara21.
20
km/1000 km2 și km/ . locuitori 21
Sursa: INS Tempo Online, TRN 139A
74
Drumuri jude ene
Din totalul de 4.629,6 km de drumuri p mânt i pietruite (în special în jude ele
jude ene, 56,9% pre int mbr c min i Cara -Severin i Hunedoara), necesitând
rutiere cu durabilitate mai mare (din in esti ii importante pentru moderni are.
beton asfaltic i beton de ciment), folosite Nici procentul de 21,2% reprezentat de
pentru traficul greu, de mare intensitate i drumurile cu mbr c min i asfaltice
cu re isten sporit mpotri a factorilor u oare nu este unul favorabil pentru
climaterici. Un procent destul de mare - calitatea i durabilitatea drumurilor
21,1%, este reprezentat de drumurile din jude ene.
Fig. 25 Tipurile de mbr c min i ale drumurilor jude ene din Regiunea Vest
Regiunea Vest 51.7% 5.2%

0.7% 21.2% 15.5% 5.6%
2.2% 0.2% 0.0%
Timiș 86.8% 7.3% 3.5%
0.2%
Hunedoara 45.5% 6.3% 20.2% 17.7% 10.1%
Caraș-Severin 16.9% 13.5% 2.0% 38.7% 28.6% 0.3%

1.2% 0.7%
Arad 46.7% 32.4% 12.1% 6.8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Beton asfaltic Beton de ciment Pavaj Îmbrăcăminți asfaltice ușoare Împietruire Pământ
Sursa: Consiliile Jude ene Arad, Cara -Severin, Hunedoara i Timi
n ceea ce pri e te starea de viabilitate a foarte rea. n jude ele Hunedoara i Cara -
drumurilor, doar 44,9 % din drumurile din Se erin, starea drumurilor jude ene era
regiune au o stare bun i foarte bun i un foarte rea i rea pentru jum tate din
procent foarte mare -32,3% este drumuri. Cea mai bun stare o au drumurile
reprezentat de drumurile în stare rea i jude ene din Timi .
Fig. 26 Starea de iabilitate a drumurilor jude ene din Regiunea Vest
Regiunea Vest 44.9% 22.8% 32.3%
Timiș 76.3% 19.5% 4.2%
Hunedoara 24.9% 20.3% 54.8%
Caraș-Severin 20.3% 30.2% 49.5%
Arad 51.4% 23.8% 24.8%
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
Foarte Rea și Rea Medie Bună și Foarte Bună
Sursa: Consiliile Jude ene Arad, Cara -Severin, Hunedoara i Timi
75
Harta 16 Harta drumurilor din Regiunea Vest propuse pentru finan are n cadrul A ei
Prioritare 6 a POR 2014-2020
Sursa: ADR Vest
Din punct de edere al in esti iilor, prin fost asigurarea conecti it ii directe sau
Programul Opera ional Regional 2007 indirecte cu re eaua european de c i de
2013, la nivelul Regiunii Vest a fost reabilitat comunica ie rutiere TEN-T.
un num r de 228,80 km de drumuri
Conform ultimei situa ii actuali ate din
jude ene, pre entate cu culoarea galben n
cadrul ADR Vest, la data de 06.04.2020
harta de mai sus.
erau în lucru (contractate) 15 proiecte cu o
n cadrul Programului Opera ional 2014 lungime de 322,5 km având o valoare
2020, la nivelul Regiunii Vest, este (sum ) total de 163 mil. EUR. Lista de
planificat reabilitarea unui num r de re er a drumurilor jude ene cuprinde 7
485,14 km de drumuri jude ene, proiecte cu o lungime de 162,64 km având
prezentate cu albastru în hata de mai sus. o aloare (sum ) total de 116 mil. EUR.
Condi ia necesar pentru ob inerea Aceste proiecte sunt e iden iate n harta de
finan rii pentru perioada 2014 2020 a mai jos.
76
Harta 17 Situa ia proiectelor contractate i n re er din cadrul A ei 6 POR 2014-2020
Str zile or ene ti
În anul 2017, 69,8% din str ile or ene ti str ilor or ene ti moderni ate sunt n
din Regiunea Vest erau modernizate. La jude ele Timi (86,3%), Cara -Severin
ni el na ional, regiunea se situea n (74,9%) i Hunedoara (72,9%). Jude ul
apropierea mediei na ionale (68,5%). La Arad n schimb are o pondere mai sc ut
ni el jude ean, cele mai ridicate ponderi ale dec t ni elul na ional, doar 52,4%.
Centuri localit i urbane
Municipiul Arad are o centur ocolitoare programul POIM 2014 2020. Municipiul
care face parte din traseul autostr ii A1 ( n Re i a nu are centur ocolitoare, iar
partea de sud- est, i o centur pe direc ia Municipiile De a, Or tie i ora ul Simeria,
est-nord est care str bate un cartier pot considera ca o centur ocolitoare n
re iden ial al ora ului. Municipiul Timi oara partea nordic , Autostrada A1, care atrage
are centur deocamdat doar pe direc ia majoritatea traficului de tran it pe direc ia
est-nord, iar centura de sud este nc la principal a culoarului De a Sibiu. Alte
stadiu de proiect n ederea finan rii prin
77
municipii cu centuri ocolitoare sunt Curtici, Pecica ( n jude ul Arad), Moldo a
Caransebe i Lugoj. Nou i Ora i a (din jude ul Cara -Severin)
i Petro ani, Ha eg i Uricani (din jude ul
Dintre ora ele mai au centuri ocolitoare cu
Hunedoara), Bu ia i Deta (Timi ).
statut de drum na ional sau jude ean: Ineu,
Accesul spre puncte de frontier
În Regiunea Vest sunt opt puncte de moderni at deoarece fluxurile sporite ale
frontier , patru cu Ungaria (N dlac, Turnu, schimburilor economice ntre ri, respecti
V r and n jude ul Arad i Cenad n Timi ) i traficul de pasageri solicit drumuri mult
patru cu Serbia (Jimbolia, Mora i a n mai rapide, sigure i cu o capacitate sporit
jude ul Timi i Naid i Moldo a Nou n (autostr i i drumuri e pres). În prezent,
jude ul Cara -Severin). Infrastructura doar Vama N dlac II este singurul punct de
rutier , n ra a acestor puncte trecere a frontierei din România în care
interna ionale de trecere, este insuficient conecti itatea se reali ea pe autostrad .
Accidente rutiere
În UE, în anul 2017, s-a înregistrat o medie alori sub 30 de mor i per milion locuitori
de 49,7 deceda i per milion locuitori în (Suedia) p n la 90 i peste n Rom nia i
accidente rutiere. Între statele membre ale Bulgaria.
Uniunii diferen ele au fost considerabile, cu
Fig. 27 Num rul de accidente rutiere n perioada 2011-2017
140
121
număr per milion locuitori
120 106
100 88 91 90
83 85
79
80
57
60
40
20
2011 2014 2017
Sursa: EUROSTAT, tran_r_acci; Tempo Online, POP107A
În Regiunea Vest, în anul 2017, s-au locuitori, aceast aloare fiind a doua cea
înregistrat 106 deceda i per milion mai ridicat aloare de la ni elul regiunilor,
78
dup regiunea Sud-Muntenia (121 pri e te acest indicator, n perioada 2011-
deceda i), situ ndu-se la mare distan de 2017, Regiunea Vest se e iden ia n
aloarea nregistrat la ni el na ional (88 fiecare an cu una dintre cele mai mari valori
deceda i per milion locuitori). Chiar dac s- în clasamentul regiunilor.
au înregistrat anumite progrese în ceea ce
Cota modal transport rutier
La ni el na ional, n anul 2017 au fost Referitor la transportul rutier al

transportate pe osele 226.320 mii tone persoanelor, se obser o u oar cre tere
m rfuri, asigur nd o cot modal de a cotei modale în anul 2017, 78,45%. fa
62,15% din totalul m rfurilor transportate, de anul 2011, 77,12% n condi iile n care n
n cre tere fa de anul 2011 c nd au fost anul 2011, erau transporta i 242.516 mii
transportate 183.629 mii tone m rfuri, iar pasageri, iar în anul 2017, 325.532 mii
cota modal a transportului rutier de pasageri. Men inerea se datorea sc derii
m rfuri era de doar 57,62%. cotei modale pentru traficul fero iar i al
cre terii pentru traficul aerian.
Tabelul 26. E olu ia cotei de transport rutier 2011 - 2017
Activitate transport 2011 2014 2017

M rfuri 57,62% 59,74% 62,15%
Persoane 77,12% 78,64% 78,45%
Sursa: INS TRN A TRN A Pa age i i mă f i an po a e pe mod i de an po
Transportul feroviar
Re eaua feroviar
Cu o lungime a liniilor de cale ferat de Cu toate acestea, e olu ia din perioada

1.888 km (anul 2017), Regiunea Vest este 2011-2017 arat c re eaua se diminuea
zona cu cea mai ntins re ea feroviar permanent în România i în regiune, în anul
de pe teritoriul României (aproximativ 2017 fiind cu -0,3% mai redus comparati
17,5% din totalul re elei la ni el na ional). cu anul 2011.
Densitate c i ferate
Raportat la popula ie, lungimea c ilor 98,8 km/100.000 locuitori (196,3% din
ferate din Regiunea Vest se po i ionea pe media pe ar ), respectiv 58,9 km/1000 km2
primul loc în România, cu o valoare de (130,4% din media na ional ).
79
Dac raportat la indicatorii vizând lungimea Analiza din intervalul 2011-2017 pre int o
i densitatea re elei, Regiunea Vest este cre tere a lungimii c ilor ferate electrificate
bine po i ionat , n ceea ce pri e te c t i a liniei de cale dubl , datorit
calitatea infrastructurii fero iare, situa ia finali rii proiectului Curtici km 614. Se
este complet diferit . mai obser faptul c o dat cu m rirea
num rului de km de cale electrificat i
Anali nd doar situa ia liniilor electrificate,
dubl , s-a diminuat num rul total de km
Regiunea Vest se situea pe locul 6 n
cale simpl neelectrificat , datorit
România cu 34,3%, valoare cu mult sub
nchiderii unor sec ii de circula ie secundare
Bucure ti-Ilfov (93 %).
pe considerente, majoritar, financiare.
Harta 18 Infrastructura de transport feroviar a Regiunii Vest
80
Harta 19 Densitatea liniilor de cale ferat raportat la alte regiuni ale Uniunii Europene
2017
Sursa: Eurostat, TGS00113
Investi ii n transport feroviar
UE acord o importan major de olt rii În acest context, tot mai multe state
modurilor de transport cu amprent europene au derulat proiecte de in esti ii
sc ut de carbon. Foaia de parcurs pentru at t n ceea ce pri e te infrastructura
Transport 2050, pre ede c p n n 2050, fero iar (c ile de rulare), c t i materialul
majoritatea transportului de c l tori pe rulant. Spre deosebire de acestea, în
distan e medii de apro imati 300 km i România, investi iile în domeniul feroviar
peste, ar trebui s se realizeze pe calea din ultimii ani au fost foarte sc zute, iar
ferat . Datorit ni elului ridicat de n compara ie cu ne oile actuale de
electrificare, transportul feroviar e mult mai modernizare, în lucru sunt doar tronsoanele
ecologic doar 1,6 % din emisiile din 2 i 3 (141 km), din cadrul proiectului
sectorul transportului provin din Reabilitarea liniei de cale ferat Frontier -
transportul feroviar. Curtici - Simeria, parte component a
Coridorului TEN- European, pentru circula ia
trenurilor cu viteza maxim de 160 km/h.
Trenuri metropolitane
A nd n edere e isten a liniilor de cale transport pentru zonele periferice nou

ferat n jurul municipiilor s-ar putea dezvoltate. Astfel Municipiul Arad ar putea
implementa un sistem de transport pe calea conecta zonele noi de case din comuna
ferat integrat cu restul modurilor de Vladimirescu, respectiv cartierul Bujac,
81
Municipiul Timi oara poate e tinde calea Europei (Iulius To n). Municipiul Re i a are
ferat p n la aeroportul Traian Vuia, iar de asemenea o cale ferat care deser ea
magistrala 900, care desparte ora ul pe at t sta ia de c l tori Re i a Sud, c t i linii
direc ia E-V, poate reprezenta o industriale care ajung în cartierul
oportunitate, lu nd n considerare i Muncitoresc.
de oltarea onei din Pia a Consiliului
Puncte de trecere a frontierei pe calea ferat
Dintre punctele de trecere frontier , doar la

Curtici este asigurat accesul traficului de
c l tori pe cale ferat .
Tabelul 27. Puncte de trecere a frontierei pe cale ferat Regiunea Vest
SEC IA DE LOCALITATE
ARA TRAFIC
CIRCULA IE CORESPONDENT
Curtici Ungaria Lokoshaza C l tori i Marf
Jimbolia Serbia Kikinda Doar marf
Stamora-Moravi a Serbia Vrsac Doar marf
Cota modal transport feroviar
La ni el na ional, n anul 2017 au fost de 69.057 mii pasageri, fa de anul 2011,

transportate pe c ile ferate 56.083 mii c nd cota modal era de 19,40%
tone m rfuri, asigur nd o cot modal de corespun tor unui num r de doar 61.001
doar 15,40% din totalul m rfurilor mii pasageri. Chiar dac se obser o
transportate, n condi iile n care n anul u oar cre tere a num rului pasageri pe
2011 au fost transportate 60.723 mii tone calea ferat , acest mod de transport r m ne
m rfuri, la cota de doar 19,05%. mai pu in atracti dec t celelalte moduri de
transport datorit st rii precare a
i la transportul feroviar al persoanelor, se
infrastructurii feroviare ce conduc la timpi
obser o sc dere a cotei modale n anul
lungi de c l torie.
2017, 16,64% corespun tor unui num r
Tabelul 28. E olu ia cotei de transport fero iar 2011 - 2017
Activitate transport 2011 2014 2017

M rfuri 19,05% 15,88% 15,40%
Persoane 19,40% 18,06% 16.64%
Sursa: INS - Pa age i i mă f i an po a e pe mod i de an po
82
Transportul aeroportuar
În Regiunea Vest e ist un num r de dou aerodromuri, unul la Caransebe (pentru

aerog ri interna ionale, la Timi oara i traficul intern) i unul la De a, speciali at
Arad. n trecut au mai func ionat dou doar pe acti it i de a ia ie sporti .
Aeoroportul Interna ional Traian Vuia Timi oara
Cel mai important aeroport din Regiunea transporta i, dup aeroporturile Henri
Vest este Aeroportul Interna ional Traian Coand -Bucure ti (12.802.865 pasageri) i
Vuia , parte a re elei TEN-T. Aeroportul Cluj-Napoca (2.677.686 pasageri), cu o
Timi oara este unul dintre cele 4 pondere de 12,7% din totalul mbarc rilor
aeroporturi din Rom nia care are o pist cu din România.
o lungime mai mare de 3 km (2 sunt în
În perioada 2011-2017, aeroportul
Bucure ti Ilfo i 1 - în Sud-Est).
Timi oara a a ut o cre tere absolut de
Destina iile aeroportului Traian Vuia sunt
32%, ns perioada 2013-2014 a fost marcat
prezentate în harta de mai jos.
de o sc dere abrupt a num rului de
n anul 2017, aeroportul Timi oara a ocupat pasageri.
locul III din România cu 1.620.763 pasageri
Harta 20 Destina iile aeroportului Timi oara
83
Fig. 28 E olu ia num rului de pasageri n principalele aeroporturi ale Rom niei
14,000,000 166% 180%

155%
12,000,000 160%
140%
10,000,000
120%
8,000,000 100%
6,000,000 80%
60%
4,000,000 32%
40%
2,000,000 20%
- 0%
HENRI COANDĂ CLUJ-NAPOCA TRAIAN VUIA-
BUCUREŞTI TIMIŞOARA
Anul 2011 Anul 2014 Anul 2017 Evoluție -2011
Sursa: INS - Transportul aeroportuar de pasageri i m rfuri pe moduri de transport
În activitatea de transport m rfuri, platformelor de mbarcare/debarcare i

aeroportul Timi oara a ocupat locul I n anul aerog rilor;
2017, fiind nc rcate 41,8% din totalul de moderni area i de oltarea sistemelor
m rfuri pentru transport intern. de supraveghere a spa iului aerian i a
sistemelor de dirijare, informare
Cu toate c aeroportul Traian Vuia din
aeronautic i informare meteorologic
Timi oara pre int a antaje e idente
pentru compatibilitate cu standardele
(po i ia strategic la ni el na ional ce ofer
Eurocontrol;
posibilitatea efectu rii de boruri
implementarea unui sistem de licen iere
continentale i intercontinentale,
i reglementare a certific rii
dimensiunile aerog rii - a doua din ar ,
operatorilor aerieni pentru eficientizare
aeroport de re er pentru Bucure ti,
i ecologi are;
Budapesta i Belgrad, e isten a a dou
mbun t irea leg turilor intermodale,
terminale), starea pistelor de rulare i
pentru o mai rapid i eficient leg tur
conexiunile aeroportului cu alte moduri de
cu alte destina ii. n mod particular, n
transport diminuea gradul de
ca ul aeroportului din Timi oara trebuie
atracti itate al acestuia i cererii de
realizate conexiunile rutiere cu
transport aerian.
autostrada de pe a a 7 (N dlac - Arad -
Pentru remedierea acestei situa ii, trebuie Timi oara -Lugoj-Bucure ti), create i
a ute n edere ac iuni care s i e e: de oltate c i de acces fero iar i
modernizarea infrastructurii de
reabilitarea i moderni area transport urban (inclusiv un tren
infrastructurii aeroportuare prin lucr ri metropoliltan care s fac leg tura ntre
de ntre inere/repara ii ale pistelor de aeroport i re eaua de tram aie din
decolare/ateri are, c ilor de rulare, municipiul Timi oara).
84
Aeroportul interna ional Arad
Aeroportul Arad este cel de-al doilea din operate doar zboruri de tip charter pentru
regiune. Acesta se afl la doar patru se onul de ar . Terminalul Cargo de pe
kilometri de centrul ora ului i are acces la Aeroportul Arad, component major a
drumul european E68 (Budapesta-Arad- aeroportului, este special construit pentru
Deva-Bucure ti) i la a a fero iar transportul de m rfuri dinspre estul
interna ional Budapesta-Curtici-Arad- Europei i Orientul Mijlociu. Amplasamentul
Bucure ti. permite accesul facil pentru transportul de
marf al agen ilor economici din onele
În anul 2016 a fost construit un nou
apropiate, n special din jude ele Arad,
terminal de plec ri, pentru a deveni un hub
Bihor, Alba i Hunedoara din Rom nia,
important pentru partea de est a rii. Din
respecti jude ele Bekes i Csongrad din
p cate, n prezent pe Aeroportul Arad sunt
Ungaria.
Transportul pe ape
Transportul fluvial se desf oar pe Cea mai important perspectiv de

Dun rea Fluvial (Ba ia -Br ila), pe dezvoltare o are portul Moldova Nou ,
tronsonul Ba ia -Or o a, unde pot circula care face parte i din re eaua e tins TEN-T.
nave de tonaj mediu, asigurându-se un Portul dispune, n pre ent, de cheuri i
pescaj de peste 2 m. 23,3 % din porturile platforme ce deservesc atât traficul
interioare ale Rom niei se reg sesc pe acest industrial c t i cel de de pasageri din
tronson: Ba ia , Moldo a Veche, Moldo a on .Moldo a Nou are i de cel
Nou , Drencova, Ti o i a. mai modern terminal de pasageri la
Dun re. Din p cate, leg turile rutiere i pe
E isten a canalelor na igabile pe teritoriul
cale ferat nu a antajea portul, fiind
Regiunii Vest este un atu n crearea i
necesare in esti ii n acest sens.
dezvoltarea unor centre logistice
Actualmente, singura cale de acces la portul
multimodale.
Moldo a Nou este cea dat de re eaua
Portul Moldova Veche are cea mai stradal a localit ii i n continuare, a
important acti itate economic . În leg turilor rutiere la DN57, DN58, DN59 i
perioada 2011-2017, e olu ia a fost DJ571, care o leag de Or o a, Timi oara,
po iti , portul cresc nd de la 28.000 t (anul Anina, Ora i a i Re i a. n cadrul apelurilor
2011) la 87.000 t (anul 2017). Ca pondere SUERD din cadrul Programului Opera ional
din olumul na ional de m rfuri Regional 2014 2020, au fost depuse
transportate pe ap , portul Moldova Veche proiecte ce i ea moderni area
a avut doar 0,3%, fiind unul dintre cele mai drumurilor jude ene 571 i 571A, care
mici din România. asigur conecti itatea cu DN 57. Ora ul nu
85
dispune de legatur direct pe calea ferat , 44,50 km pe teritoriul statului Român
cea mai apropiat gar fiind aflat la 45 km finan at prin Programul IPA de cooperare
distan - gara Ora i a. transfrontalier România Serbia.
n afar de flu iul Dun rea, râul Bega este Imaginea 5 Transport public cu
na igabil pe ra a municipiului Timi oara. Vaporetto, pe râul Bega
Printr-un proiect depus pe POR 2007-2013,
pe un traseu de 7 km al râului Bega, a fost
amenajat o rut de transport public cu
hidobu e sau aporetto .
E ist n implementare i un proiect care

i ea Repararea infrastructurii de
naviga ie pe canalul Bega, pe o lungime de
Transportul multimodal
Infrastructura de transport multimodal ta e pentru nc rcarea desc rcarea TIR

cuprinde, în principal: urilor pe vagoane. Lipsa infrastructurii,
precum i costurile mari aduse de acest
c ile rutiere, ferate i na igabile care
sistem comparativ cu transportul rutier pe
sunt adecvate transportului combinat;
aceea i distan au dus la lipsa cererii i
terminalele sau nodurile multimodale;
abandonarea ideii în anul 2009.
instala iile de transbordare ntre
modurile de transport, din terminale. n Regiunea Vest, e ist un singur terminal
multimodal pentru marf , la Glogo
Un sistem eficient, utilizat la nivel European
(l ng Municipiul Arad) care trebuie
este transportul pe autotrenuri rutiere cu
moderni at i adus la parametrii care s
agoane speciali ate pe calea ferat , tip
satisfac actuala cerere de transport. Ar
RO-LA, nu este func ional la ni el na ional
trebui inut cont de faptul c acest terminal
datorit costurilor ridicate i a timpilor lungi
se afl n ecin tatea tronsonului Curtici
de transport pe calea ferat . Statele
km 614 din cadrul Magistralei 200, pe care
europene ns sub en ionea acest sistem
moderni area c ii ferate a fost ncheiat .
concomitent cu n sprirea condi iilor
pentru transportul rutier, urm rind n jude ul Timi , se are în vedere construirea
protejarea infrastructurii rutiere i unui terminal modern în apropierea
reducerea polu rii mediului nconjur tor. localit ilor Reca sau Remetea Mare.
Conform datelor de la Ministerul În prezent, în zona municipiului Timi oara

Transporturilor i Infrastructurii, pentru nu e ist un centru regional de transport,
desf urarea acti it ii RO-LA, ar fi necesare care s asigure ser icii la standardul impus
sub en ii de circa 300 euro pentru fiecare tir de cerin ele pie ii i s fie corelat cu
TIR transportat, nefiind incluse eventuale amplasamentele de produc ie i desfacere,
86
cu planurile de urbanism i tendin ele de timpilor i a cheltuielilor de transport, cu
de oltare strategic local , regional i implica ii benefice asupra cheltuielilor
transfrontalier . beneficiarilor locali, i ar cre te
competi itatea onei Timi oara n raport cu
E isten a unui centru intermodal regional
regiunile Uniunii Europene.
de transport ar conduce la reducerea
M b a ba ă ab ă
Transportul este considerat în UE principala autoturisme, c tre modalit i de transport

surs de poluare n ora e. Prin lansarea n alternati e, mai pu in sau deloc poluante:
2016 a Strategiei Europene pentru transportul public, considerat cheia
Mobilitatea cu emisii sc ute de ga e de mobilit ii sustenabile, transportul pietonal
ser , UE i propune s reduc cu 60% sau cu bicicleta.
emisiile re ultate din transport, p n n anul
2050, fa de ni elul din anul 1990 (A Imaginea 6 Transport cu ma ina pri at
European Strategy for Low-Emission în UE
Mobility, COM(2016) 501 final).
Pentru atingerea acestei inte, una dintre

m suri i ea de oltarea mobilit ii
urbane durabile, care s fac tran i ia de la
modul de deplasare dependent de
Transportul public urban
Transportul public de pasageri în Regiunea Distribu ia pe jude e arat c jude ul Timi

Vest este dezvoltat în municipiile re edin e domin clar transportul public de pasageri
de jude i mai pu in la ni elul celorlate - 87,4% din total pasageri transporta i cu
ora e din regiune. n total, 21 de ora e au mijlocele de transport în comun din
un sistem propiu de transport public urban regiune, urmat la mare distan de jude ul
de c l tori sau in estesc n pre ent pentru Arad cu 8,4%, iar jude ele Cara -Se erin i
introducerea lui. Hunedoara totali ea 3,2%, respectiv 1,0%
22
din total regiune .
Un procent de 10,9% din totalul
transportului local de pasageri din ar se Transport public de pasageri în majoritatea
desf oar n Regiunea Vest regiunea ora elor, cu e cep ia Arad i Timi oara,unde
ocupând locul 5 între regiunile României. e ist transport public electric, se face cu
22
Sursa: INS Tempo, GOS 114B, 2017
87
autobuze i/sau microbuze pe combustibili ora e, n special a transportului public
tradi ionali (ben in sau motorin ), aflate în electric: tramvaie, troleibuze sau autobuze
proprietate pri at sau public ). electrice. Prin Programul Opera ional
Regional 2014-2020, ora ele au putut
În Municipiul Timi oara func ionea
accesa fonduri pentru mobilitate urban
singurul sistem de transport public pe ap
durabil , cu condi ia întocmirii Planului
Vaporetto (pe canalul Bega), implementat
pentru Mobilitate Urban Durabil (PMUD),
cu fonduri europene nerambursabile, prin
pe ba a c ruia au fost fundamentate i
Programul Opera ional 2007-2013.
planificate in esti iile n mobilitate.
În perioada de programare 2014-2020, un Principalul scop al acestora a fost reducerea
accent deosebit a fost pus pe dezvoltarea emisiilor de ga e cu efect de ser din
mijloacelor de transport alternative în transport i cre terea cotei modale a
transportului alternativ.
Harta 21 Transportul public n ora ele Regiunii Vest
Transportul public electric (tramvai i troleibuz)
88
Sistemul de transport public electric 263,5 km (100,5 km în municipiul Arad,
(tram ai i troleibu ) este considerat cel mai respectiv 88 km în municipiul Timi oara),
nepoluant, confortabil i rapid mijloc de ceea ce repre int 20,1% din totalul acestor
transport public. În municipiul Arad re ele, la ni el na ional. Municipiul Re i a a
transportul public electric se desf oar cu reintroduce n perioada imediat urm toare
tram aiul iar n Timi oara cu tram aiul i sistemul de transport public cu tramvaiul,
troleibuzele. Lungimea re elelor nsumea sistat în anul 2011.
Harta 22 Transport public electric, România
Lungimea re elei de tram aie i parcul de 1869), iar c l toriile cu tram aiul repre int
tramvaie (132 de tramvaie) plasea Aradul 94% din totalul de c l torii cu transportul
pe locul al doilea la nivel na ional, dup public23. Cu toate acestea, cota modal a
Bucure ti. Transportul cu tramvaiul are o transportului public era de doar 18% (anul
tradi ie ndelungat n (începând cu anul
23
Studiul de oportunitate privind achiziția de
material rulant nou și modernizarea de material
rulant existent, Municipiul Arad, 2018
89
2015), net inferioar deplas rilor cu Transportul urban electric joac un rol
24
transportului privat cu autoturisme (37%) . important i în Timi oara. Din totalul de
c l torii n sistemul de transport public,
Gradul mai sc ut de atracti itate a
19% se desf oar cu troleibu ul i 49% cu
transportului public electric se datorea
tramvaiul (Planul de Mobilitate Urban
vechimii parcului de tramvaie (între 30-60
Durabil Pol de cre tere Timi oara 2015-
ani), cu consecin e negati e asupra
2020). Timi oara are a treia re ea de tram ai
mediului i a confortului resim it de c l tori.
ca lungime din ar , dup cele din Bucure ti
Din parcul de tramvaie, doar 6 erau
i Arad. Problemele identificate în PMUD
modernizate la nivel de an 2015.
Pol de Cre tere Timi oara 2015-2020 au
O alt deficien identificat este gradul de vizat parcul învechit al mijloacelor de
u ur al liniei de tram ai ( ntre 60-80%), transport, necesitatea reabilit rii liniilor de
sta ii nemodernizate, lipsa sistemului e- transport public electric dar i extinderea
tiketing 25
i informare c l tori . Ca i re elei de tram ai i a celei de troleibu
consecin , proiectele prioritare identificate pentru a reali a noi leg turi urbane i
n PMUD i depuse pentru finan are pe POR extraurbane, cu ona func ional a
2014-2020, au i at achi i ionarea a 28 Municipiului Timi oara, pentru cre terea
tram aie noi i moderni area a 20 de coe iunii Polului de cre tere.
tramvaie, modernizare de linii de tramvai,
Prin POR 2014-2020, Re i a a propus
introducere de sistem de e-tiketing.
reintroducerea transportului public cu
Imaginea 7 Tramvai nou Imperio, Arad tramvaiul, prin achi i ionarea a 13 tram aie
i adoptarea unor solu ii tehnice i
peisagistice moderne pentru reabilitarea
infrastructurii de tramvai, pe o lungime de
apro imati 10 km cale dubl , precum i
introducerea unui sistem de e-tiketing.
Transportul public cu autobuze electrice/hibride
Transportul în UE este dependent de Mobility, de aceea una din direc iile

combustibilii tradi ionali (ben in i identificate de Strategia European pentru
motorin ) pentru asigurarea energiei (94%) Mobilitatea cu emisii sc ute de ga e de
- European Strategy for Low Emission ser este tran i ia c tre ehicule cu emisii
2424 25
Planul de Mobilitate Urbană durabilă a Studiul de oportunitate privind achiziția de
Municipiul Arad 2014-2020 material rulant nou și modernizarea de material
rulant existent, Municipiul Arad, 2018
90
ero de ga e cu efect de ser , prin aminitim: Ineu (jude ul Arad), Boc a,
promovarea transportului public cu Oravi a (jude ul Cara -Severin). municipiul
autobuze electrice. Hunedoara (jude ul Hunedoara),
municipiul Lugoj (în jude ul Timi ). Ora ele
În ultimii ani, tot prin fonduri europene
din Valea Jiului (Petro ani, Vulcan,
aferente POR 2014-2020, s-a dezvoltat în
Aninoasa, Lupeni, Petrila, Uricani)
unele ora e ale regiunii Vest sistemul de
investesc, prin fondurile alocate din POR
transport public cu autobuze electrice sau
2014-2020, într-un un sistem comun
autobuze ecologice (de tip hibrid sau
ecologic de transport electric: Green Line
plug-in). Toate municipiile re edin de
Valea Jiului , prin care se a efectua n ora e
jude : Arad, Timi oara, De a, Re i a i
i ntre ora e transportul c l torilor cu
achi i ionea prin POR 2014-2020
autobuze electrice. Locuitorii din Valea
autobuze electrice i infrastructura
Jiului or beneficia i de sistem de e-
aferent acestora (sta ii de nc rcare).
ticketing i de un portal web de informare
Dintre celelalte ora e ale regiunii care c l tori i aplica ie de mobil,
introduc sistemul de transport electric
Transportul cu bicicleta
n anul 2015, Comisia European a adoptat n Regiunea Vest sunt construite n ora e
Declara ia Ciclismul, un mod de transport 227,68 km de piste de biciclete, dintre care
prietenos cu mediul , al c rui obiecti a fost 180 de km sunt n ora ele mari ale Regiunii
acela de a pune statutul de ciclism pe o Vest: Timi oara i Arad.
po i ie egal cu celelalte moduri de
În Municipul Timi oara, re eaua de piste de
transport, n ceea ce pri e te politicile i
biciclete este în expansiune, în anul 2017
in esti iile. Ulterior a fost adoptat i
existând circa 60 km. De asemenea, e ist i
Strategia UE pentru ciclism (2017), care
un sistem de bike-sharing, care a fost
abordea schimb rile de comportament,
integrat în sistemul de transport public din
infrastructura, reglementarea vehiculelor,
Timi oara, e ist nd 25 de sta ii de transport
multimodalitatea i sistemele inteligente de
public în care sunt disponibile 300 de
transport necesare pentru promovarea
biciclete. Cu toate acestea, doar 1,1 %
ciclismului.
dintre deplas rile n ora sunt efectuate cu
n toate ora ele europene, ciclismul este bicicleta.
considerat un instrument principal de
PMUD Pol de cre tere Timi oara prevede s
reducere a congestiei n trafic. Al turi de
se dezvolte o re ea comple de piste de
mersul pe jos, ciclismul este cel mai curat
biciclete p n n anul 2030.
din punct de vedere al emisiilor de gaze de
ser mod de transport i pre int a antaje
pentru mediul nconjur tor i s n tate.
91
Imaginea 8 i 9 Promo area ciclismului n Timi oara
În municipiul Arad, a fost implementat în 120 km de piste pentru biciclete, rezultând

anul 2015, un proiect finan at prin în total 134 km, fiind primul ora n regiune
Programul Opera ional 2007 2013, ce a la acest capitol.
a ut ca obiect reali area a unei re ele de
Imaginea 10 Re ele de piste de biciclete în municipiul Arad
Sursa: Planul de Mobilitate Urban Durabil pentru Municipiul Arad
Tot prin POR 2014-2020, Sântana i Ineu piste de biciclete i au implementat sisteme
(jude Arad), Hunedoara (jude Hunedoara) de bike-sharing.
i Deta (jude Timi ) au construit 34 km de
Al turi de in esti iile n de oltarea
infrastructurii de transport pentru ciclism
92
sunt necesare m suri de tip Imaginea 11 Verde pentru biciclete,
comportamental care s produc o Timi oara
schimbare de paradigm . O ini iati
pri at notabil n Regiunea Vest este
Verde pentru Biciclete din Timi oara, care
ncurajea adoptarea mersului pe biciclet
ca i alternati ecologic pentru
deplasarea prin ora . Evenimentele
organi ate au de enit o tradi ie pentru
municipiu, nc din anul 2008.
Mersul pe jos/transportul pietonal
Unul din elementele-cheie care modelea Un e emplu de bun practic n Regiunea

iitorul mobilit ii urbane, n i iunea UE, Vest este municipiul Timi oara, care prin
include planificarea eficient a spa iului POR 2007-2013, i-a regenerat pie ele
urban, astfel încât s poat fi ncurajate principale din centrul istoric al ora ului i o
modurile de transport nemotorizate. mare parte dintre str ile care le leag ntre
ele, 80 % din centru (aproape 70 000 mp)
În majoritatea ora elor regiunii Vest
devenind astfel on pietonal .
traseele pietonale sunt amenajate doar de-
a lungul str ilor or ene ti. Problemele cu Imaginea 12 Zona pietonal a
care se confrunt ora ele sunt lipsa unor Municipiului Timi oara
coridoare pietonale de calitate, pe alte
aliniamente decât ale marilor artere de
circula ie, care s conecte e ntre ele onele
ora ului. Este necesar un efort financiar i
logistic considerabil pentru modernizarea
infrastructurii pietonale, nu doar în centrul
ora ului, ci i n cartierele de locuin e. O alt
problem este periclitarea siguran ei
pietonilor de c tre ma inile parcate
neregulamentar pe spa iul pietonal.
3.2. I a c a ă
Alimentarea cu ap
n majoritatea rilor din Uniunea este de aproape 100%, prin urmare,

European ni elul de conectare al accentul este pus pe tratarea apelor
popula iei la alimentarea public cu ap reziduale. Acest fapt nu este alabil i n
93
ca ul Rom niei, care are cea mai mic În anul 2017, 1.379.953 persoane erau
pondere din UE a popula iei conectate la deservite de sistemul public de alimentare
26
sursa de ap (67,5%) . cu ap n Regiunea Vest (68,74% din total
popula ie), regiunea dep ind doar
Statisticile regionale din România nu permit
regiunea Sud-Vest Oltenia. La nivel
anali a gradului de acoperire a popula iei la
na ional, 13.229.699 persoane beneficiau
ni el regional i local. Singurul indicator
de ser iciul public de alimentare cu ap
care permite e aluarea apro imati a
(59,50% din total popula ie).
accesului la alimentarea cu ap a popula iei
este num rul localit ilor cu instala ii de ap
potabil .
Fig. 29 Popula ia deser it de sistemul public de alimentare cu ap
2,500,000 18.5% 20%

16.4%
13.7%
2,000,000 12.2% 15%
10.4% 11.1%
9.9%
8.2% 7.8%
1,500,000 6.4% 10%
4.0%
1,000,000 5%
-0.5%
500,000 0%
- -5%
Anul 2017 Evoluție -2017
SURSA: TEMPO Online, PMI109B
jude ul Hunedoara, acest indicator a a ut o

În perioada 2011-2017, s-au înregistrat
e olu ie negati (-0,5%).
progrese n ceea ce pri e tere cre terea
accesului la alimentare cu ap . n Regiunea Dup mediul de reziden , în anul 2017,
Vest, cre terea a fost de 11,1%, fiind mai toate localit ile urbane sunt deservite
mare dec t cea de la ni el na ional +10,4%. de re ea cu alimentare ap în procent de
100%. Chiar dac 100% din localit ile
La nivel regional, rata cea mai mare de
urbane din Regiunea Vest au instala ii de
cre tere a accesului la alimentarea cu ap a
alimentare cu ap , nu nseamn c nu e ist
fost n jude ul Arad (18,5%), urmat de Timi
ne oi n ceea ce pri e te e tinderea
(16,4%), respecti Cara -Severin (7,8%). În
re elelor mai ales n onele noi de oltate
26
EUROSTAT, env_wat_pop
94
din ora e, unde deseori re elele sunt sub- (77,5%). Jude ul Timi este frunta n ceea
dezvoltate/sub-dimensionate. ce pri e te ponderea localit ilor rurale
conectate la re elele cu alimentare ap .
În ceea ce pri e te localit ile din mediul
Acesta este urmat de jude ul Arad (88,2%),
rural, 86,8% sunt conectate la re ele de
Cara -Severin (82,6%) i Hunedoara
alimentare ap , aceast aloare fiind
(74,5%).
superioar mediei de la ni el na ional
Fig. 30 Ponderea localit ilor deser ite de sistemul public de alimentare cu ap , dup
mediul de re iden
100% 99.1% 98.2%

95.7% 96.6%
91.5%
89.8%
90% 88.2%
86.8%
82.6%
79.8%
80% 77.5%
74.5%
72.8%
71.9%
70% 66.2% 65.0%
60%
50%
Urban 2017 Rural 2017
ROMÂNIA NORD-VEST CENTRU NORD-EST SUD-EST

SUD-MUNTENIA BUCUREȘTI - ILFOV SUD-VEST OLTENIA VEST Arad
Caraș-Severin Hunedoara Timiș
SURSA: TEMPO Online, GOS106C, Statistic teritorial
Volumul de ap potabil în anul 2017, în

Re eaua de distribu ie a apei, la sf r itul
fiecare jude , n mii metri cubi, este
anului 2017 era de 9.490,8 km, distribuit
prezentat mai jos:
pe jude e, dup cum urmea :
jude ul Arad 23.156 mc din care
jude ul Arad 2.930,90 km re ele, din
18.027 mc pentru uz casnic.
care în mediul urban 1.376,80 km;
Volumul de ap care intr sub
jude ul Cara -Severin 1.268,00 km
inciden a sistemului de contori are
re ele, din care n mediul urban 462,70
este de 15.069 mc, reprezentând
km;
89,8%;
jude ul Hunedoara 1.937,20 km re ele,
jude ul Cara - Severin 9.665 mc
din care în mediul urban 1.069,50 km
din care 8.068 mc pentru uz casnic.
jude ul Timi 3.354,70 km re ea, din
care în mediul urban 1.098,30 km
inciden a sistemului de m surare
este 8.034mc, reprezentând 68,9%;
95
jude ul Hunedoara 15.337 mc din Coe iune. n onele rurale e ist fonduri
care 14.625 mc pentru uz casnic. alocate prin FEADR.
Mai e ist ns nevoi prioritare identificate
inciden a sistemului de contorizare
în planurile jude ene e istente i care se
este de 16.440 mc, reprezentând
refer la e tinderea re elei actuale n
84,9%;
ederea cre terii accesibilit ii (rata de
jude ul Timi 34.049 mc din care
conecti itate) a popula iei la ap potabil
24.151 mc pentru uz casnic.
din mediul rural, aplicarea unor solu ii
regionale pentru reducerea in esti ilor i
inciden a sistemului de contori are
costurilor opera ionale, reabilitarea
este de 31.636mc, reprezentând
sistemului e istent de alimentare cu ap
92,4%.
pentru a reduce pierderile de ap
Regiunea Vest a beneficiat de aloc ri nregistrate n pre ent, mbun t irea
importante pentru extinderea sistemelor de calit ii apei prin moderni area sta iilor de
alimentare cu ap i ape u ate din fonduri tratare a apei.
PHARE, ISPA i n pre ent, Fondul de
Re eaua de canalizare i ap menajer
În Regiunea Vest, în anul 2017, 1.036.334 popula iei, dep ind media na ional
persoane au fost conectate la sistemul (44,9%).
public de canalizare, (51,5%) din totalul
Fig. 31 Ponderea popula iei deser it de sistemul public de canali are, n anul 2017
80% 76.9%
66.2%
60% 55.7% 56.6%

51.5%
44.9% 45.4% 46.1%
43.3%
40% 32.5% 33.7% 34.6%
29.1%
20%
0%
SURSA: TEMPO Online, PMI109, POP107A
La nivel regional, jude ul Hunedoara are deser it de sistemul public de canali are
cea mai mare pondere a popula iei (66,2%), fiind urmat de Timi (56,6%),
96
Cara -Severin (43,3%) i Arad (34,6%). La ni elul jude elor, cea mai importat
Ponderea mare a popula iei deser it de cre tere a a ut-o jude ul Hunedoara
sistemul public de canali are din jude ul (14,3%), jude ul Timi a crescut cu 9,2%,
Hunedoara se datorea gradului mare de Cara - Severin cu 6,4% iar jude ul Arad a
urbanizare al jude ului. avut cea mai mic cre tere, de doar 2,8%.
În perioada 2011-2017, ponderea

persoanelor conectate la canalizare a
crescut cu 9,2% în regiune.
Fig. 32 Popula ia deser it de sistemul public de canali are
2,500,000 20.0%
14.9% 13.9% 14.3%
2,000,000 11.2% 15.0%
9.2% 9.2%
1,500,000 6.4% 10.0%
3.7% 4.6%
1,000,000 2.8% 5.0%
0.7%
-1.1%
500,000 0.0%
- -5.0%
SURSA: TEMPO Online, PMI109B
Dup mediul de reziden , se obser Cara -Se erin (56,5%) a dep e te i media
diferen ele majore ntre mediul urban i cel regional . Jude ul Arad are o pondere
rural. În Regiunea Vest, 100% din localit ile apropiat de media regional , n timp ce
din mediul urban au fost conectate la jude ul Timi are cea mai mic pondere din
sistemul public de canalizare, ns trebuie regiune.
reali ate in esti ii pentru moderni area
Epurarea apelor are un rol important atât
re elelor existente.
pentru s n tatea uman c t i pentru
În mediul rural, ne oile de in esti ii pentru protejarea mediului nconjur tor. Datele
introducerea / e tinderea re elelor de statistice de mai jos rele faptul c
canalizare sunt majore. În Regiunea Vest, majoritatea regiunilor au sisteme de
44,8% din localit ile rurale erau conectate canzalizare cu epurare. La nivel regional,
la re ele de canali are, o medie mai bun ca doar jude ul Cara -Severin are o podere
cea de pe ar (32,8%). mare a sistemelor de canali are f r
epurare (21,4%).
La ni elul jude elor din regiune, toate
dep esc media na ional , ns doar jude ul
97
Fig. 33 Ponderea localit ilor deser ite de sistemul public de canali are, dup mediul de
re iden
100% 98.1% 98.2% 97.9% 97.5%
80% 95.7%
62.5%
60% 44.8% 56.5%
38.2%
46.5% 44.1%
42.9% 41.8%
40% 32.8% 32.0%
27.0% 24.3%
18.3%
20%
0%
ROMÂNIA NORD-VEST CENTRU NORD-EST

SUD-EST SUD-MUNTENIA BUCUREȘTI - ILFOV SUD-VEST OLTENIA
VEST Arad Caraș-Severin Hunedoara
Timiș
SURSA: TEMPO Online, GOS110C, Statistic teritorial
Fig. 34 Ponderea popula iei deser ite de sistemul public de canali are, dup tipul sistemului
de canalizare
0% 20% 40% 60% 80% 100%
ROMÂNIA 97.3% 2.7%

NORD-VEST 98.6% 1.4%
CENTRU 97.9% 2.1%
NORD-EST 98.3% 1.7%
SUD-EST 94.6% 5.4%
VEST 96.7% 3.3%
Arad 99.9% 0.1%
Timiș 99.6% 0.4%
Sisteme de canalizare cu epurare Sisteme de canalizare fără epurare
SURSA: TEMPO Online, PMI109A
98
Alimentarea cu energie electric
În ultimii ani, s-au f cut pa i importan i n Referitor la tipul de combustibil utilizat

restructurarea sectorului de energie din pentru producerea energiei electrice, se
România prin implementarea procesului de obser o reducere a cotei pentru c rbune,
liberali are ba at pe principii de pia i concomitent cu o u oar cre tere pentru
libera competi ie, precum i prin hidroelectric, hidrocarburi, nuclear i eolian.
promovarea unui proces de privatizare Viziunea Uniunii Europene este de a avea
sus inut. emisii de carbon ero p n n anul 2050.
Tabelul 35. E olu ia cotei combustibilului utili at la producerea energiei electrice 2015 - 2019
An Că b e Hidroelectric Hidrocarburi Nuclear Eolian Fotovoltaic Biomasa
2015 28,49% 25,79% 14,54% 17,96% 10,48% 1,91% 0,83%
2016 25,19% 28,39% 15,68% 17,86% 10,20% 1,98% 0,71%
2017 27,29% 22,81% 16,93% 18,37% 11,75% 2,18% 0,67%
2018 24,85% 27,88% 16,86% 17,87% 9,88% 2,11% 0,55%
2019 23,59% 26,31% 16,08% 19,35% 11,52% 2,42% 0,74%
Sursa: www.sistemulenergetic.ro
În Regiunea Vest, ca parte a infrastructurii transformare se g sesc n Arad, Timi oara,

na ionale de transport se poate men iona S c la , Mintia i Re i a. Referitor la re eaua
ca importan LEA 400kV Arad – spre N dab de distribu ie a energie electrice, nu se
respectiv Arad – Mintia – spre Sibiu i LEA cunoa te cu e actitate c te locuin e nu sunt
220kV Arad Timi oara Re i a cu racordate la sistemul de electrificare. Cifrele
bifurca ie spre Mintia. Sta ii importante de sunt n jur de 100.000 de locuin e.
Alimentarea cu energie termic
Serviciul public de alimentare cu energie publice locale ori asocia iei de de oltare
termic n sistem centrali at se reali ea comunitar , care formea sistemul de
prin intermediul infrastructurii tehnico- alimentare centrali at cu energie termic
edilitare specifice apar in nd domeniului al localita ii sau al asocia iei de de oltare
public sau pri at al autorit ii administra iei comunitar .
99
Num rul localit ilor care au beneficiat de La nivelul Regiunii Vest, cantitate de
sisteme centralizate de producere i energie termic furni at n perioada
distribu ie a energiei termice a fost ntr-o 2011-2017 s-a njum t it aproape (-
continu sc dere, dup cum se ede i din 46,3%), sc derea fiind mai mare dec t cea
tabelul de mai jos. Dac n anul 2011, de la ni el na ional (-24,7%). Vechimea
energia termic se furni a n 17 localit i, n re elelor actuale de furni are a energie
anul 2017 num rul acestora a ajuns la 10 termic care generea pierderea agentului
localit i, fiind nchise punctele din Re i a, termic c t i cre terea gradual a pre ului
Vulcan, Lupeni, Criscior, F get, S nnicolau gigacaloriei au determinat mul i proprietari
Mare i Teremia Mare. de apartament s opte e pentru alte solu ii
indi iduale pentru nc l irea locuin elor.
Tabelul 36. Energia termic distribuit
CANTITATE CANTITATE
ENERGIE ENERGIE EVOLU IE 2011-
JUDE LOCALITATE
FURNIZAT 2011 FURNIZAT 2017 2017
(GIGACALORII) (GIGACALORII)
MUNICIPIUL
339.146 242.950 -27,3%
ARAD
CHI INEU-CRI 1.297 3.970 -28,4%
ARAD INEU 1.420 790 +206,1%
NADLAC 1.994 1.600 -44,4%
SEBI 450 1.009 -19,8%

MUNICIPIUL
CARA -SEVERIN 34.273 : :
RE I A
MUNICIPIUL
76.046 45.924 -39,6%
DEVA
MUNICIPIUL
8.919 : :
VULCAN
MUNICIPIUL
9.906 11.965 +20,8%
BRAD
HUNEDOARA
MUNICIPIUL
11.568 : :
LUPENI
MUNICIPIUL
31.032 17.146 -44,7%
PETRO ANI
CRISCIOR 361 : :
MUNICIPIUL
991.936 487.187 -50,9%
TIMI OARA
F GET 515 : :
SÂNNICOLAU
TIMI 8.048 : :
MARE
LOVRIN 466 2.200 +372,1%
TEREMIA MARE 2 : :
TOTAL REGIUNEA VEST 3.034.758 1.629.482 -46,3%
TOTAL ROMÂNIA 12.341.232 9.296.902 -24,7%

SURSA: TEMPO Online, GOS109A
100
Alimentarea cu gaz
Consumul de gaze naturale la nivelul a ut sc deri n aproape toate regiunile, cu

Rom niei a a ut un trend de sc dere n e cep ia regiunilor Bucure ti-Ilfov (+18,6%)
perioada 2011-2017, de la 10,3 mld. metri i Nord Vest (17,1%).
cubi la 9,2 mld. metri cubi. Per total,
n Regiunea Vest, aproape jum tate din
sc derea de la ni el na ional a fost de
cantitatea de gaze este distribuit n jude ul
10,6%. La nivel regional, în anul 2017,
Timi (286,3 mil. metri cubi). Acesta este
cantitatea de gaze distribuit a fost de
urmat de Hunedoara (156,4 mil. metri
606,4 mil. metri cubi, regiunea ocupând
cubi), Arad (104,4 mil. metri cubi) i Cara -
locul locul VII. În perioada 2011-2017,
Severin (59 mil. metri cubi).
cantitatea de gaze naturale distribuite a
Fig. 36 Gaze naturale distribuite, în anul 2017
4,000,000 17.1% 18.6% 30.0%

10.0%
3,000,000 -6.0%
-6.8% 0.0%
-11.4%
-18.8% -22.3% -21.4%
2,000,000
-31.4% -30.9%
-41.1% -30.0%
1,000,000
- -60.0%
SURSA: TEMPO Online, GOS118B
Dup mediul de reziden , în anul 2017,au racorduri, iar în ultimii 10 ani s-au dezvoltat
fost conectate la re eau de distribu ie ga e apro . 31,5% din re eaua actual de
naturale 76,2% din localit ile urbane i conducte i racorduri.
doar 18,9% din localit ile rurale.
La finele anului 2017, pe pia a ga elor
Conectarea centrelor urbane la re eaua de naturale din România, de ineau licen de
distribu ie ga e naturale trebuie s distribu ie 37 de companii. Cei 37 de
constituie o prioritate, deoarece acesta operatori de distribu ie a ga elor naturale
stimulea atragerea de in estitori. titulari ai licen ei acordate de ANRE, de in n
total conducte de distribu ie a ga elor
Conform Raportului Na ional ANRE 2017, în
naturale i racorduri aferente acestora n
ultimii 20 de ani s-au dezvoltat aproximativ
lungime total de 49.444 km. Dintre
40,5% din re eaua actual de conducte i
acestea, o pondere de 58,1% din total sunt
101
conducte din polietilen , care au cunoscut Dintre jude ele Regiunii Vest, cele mai
o de oltare accentuat n ultimii 20 de ani. ntinse re ele de conducte se g sesc n
jude ele Timi (.1778 km, 40,5%) respectiv
Cea mai mare re ea de conducte de
Arad (1.279 km, 29,1%). Jude ul Hunedoara
distribu ie a gazelor naturale este de inut
de ine 843 km (19,2%), iar jude ul Cara -
de regiunea Centru (8.684 km; 21,6%). Dup
Se erin de ine 492 km (11,2%).
lungimea conductelor, Regiunea Vest
ocup locul IV, a nd 4.392 km (10,9%).
Fig. 37 Ponderea localit ilor n care se distribuie ga e naturale, dup mediul de re iden
100% 93.6%100.0% 92.9%

89.5% 90.6%
80.0%
80% 76.9% 76.2%
72.1% 69.6% 70.0%
62.9% 62.5%
60% 54.3%
50.0%
40%
19.1% 30.3%
27.3%
23.6% 24.5%
18.9% 16.4%
20% 13.8%
12.4% 11.8%
5.8%
0%
ROMÂNIA NORD-VEST CENTRU NORD-EST

Timiș
SURSA: TEMPO Online, GOS117A, Statistic teritorial
Telecomunica iile
n 2017, 87% dintre gospod riile n Europa, la internet. Atfel, dac n 2011, 57% din
cu membrii cu rsta cuprins ntre 16 i 74 gospod riile din regiune a eau acces la
ani, au acces la internet de acas . internet, în 2017 procentul a ajuns la 86%.
Regiunea Vest ocup locul II, dup
În perioada 2011-2017, Regiunea Vest a
Regiunea Bucure ti-Ilfov, la ponderea
reu it s recupere e decalajul important
gospod riilor cu acces la internet.
fa de UE, referitor la accesul gospod riilor
102
Fig. 38 Gospod rii cu acces la internet
100
87 88 86
90
81
80 76 77
73 72 72 71 71
70
70
%
60
53 2011
50 47 47 45 2017
44 44 43
39
40
30
SURSA: EUROSTAT, isoc_r_iacc_h, isoc_ci_in_h
Calitatea conexiunii de internet este foarte desc rcarea datelor. n Regiunea Vest, din
important , accesul la band larg procentul de 86% al gospod riilor cu acces
(broadband) oferind viteze superioare ale la internet, 85% repre int gospod rii cu
transferului de date la nc rcarea i acces la band larg .
Fig. 39 Gospod rii cu acces la band larg
100
88
90 85 85
80
80 74
71 70 69
67 68 68
70
60 54
50
%
40 35 2011
31 31 31 30
28
30 25
2017
17
20
10
0
SURSA: EUROSTAT, isoc_r_broad_h, isoc_ci_it_h
Cre terea num rului de gospod rii sc derea num rului popula iei care nu a
conectate la internet a avut ca efect folosit niciodat internetul. În perioada
103
2011-2017, în Regiunea Vest, ponderea
popula iei care nu a folosit niciodat
internetul s-a njum t it.
Fig. 40 Ponderea popula iei care nu a folosit niciodat internetul
60 55 55 55
52 53
50
50 46 45
40 37
33 33 33
31
30 27 28
%
24 24
19 2011
20
13 2017
10
10
SURSA: EUROSTAT, isoc_r_cux_i, isoc_ci_ifp_iu
Politicile europene în domeniu au ca con in 350.870 gospod rii i au o popula ie

obiectiv facilitarea accesului la internet, total de 939.438 locuitori (date RPL 2011).
accesul la re ea, terminale, con inut i
n Regiunea Vest, ndeosebi n ona nalt
ser icii, n mod special n one rurale i
e ist localit i f r cone iuni fi e sau re ele
izolate. La 1 noiembrie 2017, ANCOM
3G. Cea mai problematic on o constituie
(Autoritatea Na ional pentru Administrare
jude ul Hunedoara cu un num r mare de
i Reglementare n Comunica ii), mpreun
localit i f r conexiuni sau re ele de
cu operatorii de telefonie i internet au
internet. Sub aspect spa ial, se locali ea
identificat 3.251 localit i rurale din
localit i n (de la nord la sud) Mun ii Codru-
Rom nia, care nu erau deser ite de re ele
Moma, Mun ii Bihor, Mun ii Z randului,
fi e cu ite e de 30 Mbps sau mai mari i
Mun ii Metaliferi i Poiana Rusc , ona
care nici nu este pre ut s beneficie e de
Terego a i Depresiunea Alm jului.
o asemenea facilitate n urm torii 3 ani.
Cele 3.251 localit i din lista onelor albe
104
Harta 23 Localit ile din lista onelor albe
SURSA: Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar , Autoritatea Na ional pentru Administrare i
Reglementare în Comunica ii, Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor, BANCA MONDIAL
3.3. F c c a că
Fondul de locuin e
În anul 2017, în Regiunea Vest erau În regiunea Vest jude ul Timi are cre terea
833.499 locuin e, cel mai mic num r de cea mai mare din regiune, la distan
locuin e din cele opt regiuni de de oltare, semnificati de celeltate jude e.
în corela ie num rul popula iei.
Dup mediul de reziden , în Regiunea
În perioada 2011-2017 se obser o Vest 63,3% din locuin e sunt în mediul
cre tere n toate regiunile a num rului urban (locul II n ar ), n corela ie cu gradul
de locuin e, mai puternic acolo unde de urbanizare al regiunii.
dezvoltarea economic a fost mai sus inut ,
ca de exemplu Bucure ti-Ilfo i Nord-Vest.
105
Fig. 41 Num rul de locuin e, n anul 2017
1,600,000 5.6% 6%
5.2%
1,400,000
5%
1,200,000 3.6%
3.1% 3.0% 4%
1,000,000 2.9%
Număr
800,000 2.5% 3%
1.9% 2.1%
600,000 1.4%
1.1% 2%
400,000 0.7%
1%
200,000
- 0%
Sursa: TEMPO Online, LOC101A
Fig. 42 Locuin ele, dup ponderea mediului de re iden , n anul 2017
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
ROMÂNIA 54.5% 45.5%

NORD-VEST 52.6% 47.4%
CENTRU 59.3% 40.7%
NORD-EST 42.8% 57.2%
SUD-EST 54.4% 45.6%
VEST 63.3% 36.7%
Arad 57.2% 42.8%
Timiș 61.8% 38.2%
URBAN RURAL
Unul dintre indicatorii importan i pentru num rul camerelor, suprafa a locuibil i
m surarea calit ii ie ii este confortul num rul persoanelor aferent unei locuin e.
locuin elor, care poate fi apreciat prin
106
Tabelul 31. Principalii indicatori ai fondului de locuin e din anii 2011 i 2017
CAMERE PE O SUPRAFA Ă SUPRAFA Ă PERSOANE PE O

LOCUIN Ă LOCUIBILĂ PE O LOCUIBILĂ PE O LOCUIN Ă
CAMERĂ (MP) LOCUIN Ă (MP)
2011 2017 2011 2017 2011 2017 2011 2017
ROMÂNIA 2,7 2,7 17,3 17,4 46,7 47,5 2,6 2,5
NORD-VEST 2,5 2,6 19,0 19,0 48,3 48,9 2,5 2,4
CENTRU 2,5 2,5 19,2 19,3 48,2 48,8 2,6 2,5
NORD-EST 2,6 2,7 16,7 16,8 44,2 45,3 2,7 2,7
SUD-EST 2,9 2,9 16,1 16,3 46,6 47,2 2,7 2,5

SUD-
2,9 2,9 15,4 15,5 44,7 45,6 2,5 2,4
MUNTENIA
BUCURE TI -
2,6 2,6 19,2 19,3 49,6 50,3 2,5 2,4
ILFOV
SUD-VEST
2,9 2,9 15,5 15,6 44,3 44,8 2,4 2,3
OLTENIA
VEST 2,6 2,7 18,9 19,1 49,8 50,8 2,5 2,4
Arad 2,8 2,8 18,4 18,6 51,7 52,3 2,5 2,4
Cara -Severin 2,7 2,7 17,8 17,8 48,0 48,3 2,5 2,4
Hunedoara 2,4 2,4 17,6 17,6 42,4 42,9 2,5 2,3
Timi 2,7 2,7 20,6 20,8 54,6 56,3 2,6 2,5

Sursa: TEMPO Online, LOC101A, LOC102A
În perioada 2011-2017, se poate observa o i cu o suprafa locuibil pe camer (20,8

mbun t ire general a tuturor mp) i pe locuin (56,3 mp). Jude ul
indicatorilor care fac referire la confortul Hunedoara are valorile cele mai mici din
locuirii n toat ara. regiune i dec t media na ional , cu 2,7
camere pe locuin i cu o suprafa
În anul 2017, Regiunea Vest a înregistrat o
locuibil pe camer (17,6 mp) i pe locuin
valoarea mai ridicat dec t media na ional
(42,49 mp).
la to i indicatorii care m soar confortul
locuin elor. Referitor la formele de proprietate, 1,9% din
totalul locuin elor din regiune apar in
La nivel jude ean, în jude ul Timi gradul
propriet ii majoritare de stat i 98,1% din
de confort al locuin elor este cel mai ridicat,
locuin e apar in proprietarilor pri a i.
cu cele mai multe camere pe locuin (2,7)
Tabelul 32. Formele de proprietate ale fondului de locuin e n anul 2017
PROPRIETATE PROPRIETATE
TOTAL
MAJORITARĂ MAJORITAR % STAT % PRIVAT
LOCUIN E
DE STAT PRIVATĂ
România 109.648 8.867.146 8.976.794 1,2% 98,8%
NORD-VEST 14.237 1.148.300 1.162.537 1,2% 98,8%
CENTRU 16.993 1.024.978 1.041.971 1,6% 98,4%
107
NORD-EST 15.798 1.439.736 1.455.534 1,1% 98,9%
SUD-EST 16.069 1.107.936 1.124.005 1,4% 98,6%
SUD-MUNTENIA 12.085 1.347.668 1.359.753 0,9% 99,1%

BUCURE TI -
8.998 1.035.845 1.044.843 0,9% 99,1%
ILFOV
SUD-VEST
9.834 944.818 954.652 1,0% 99,0%
OLTENIA
VEST 15.634 817.865 833.499 1,9% 98,1%
Arad 1.825 194.404 196.229 0,9% 99,1%
Cara -Severin 3.702 134.311 138.013 2,7% 97,3%
Hunedoara 6.541 193.925 200.466 3,3% 96,7%
Timi 3.566 295.225 298.791 1,2% 98,8%

Datele statistice aferente num rului de Num rul de locuin e terminate repre int
construc ii terminate n perioada 2011- un indicator relevant pentru starea
2017 reflect dou dinamici diferite ale economiei, existând o leg tur po iti
regiunilor i anume: Regiunile Nord-Est, ntre mediul economic efer escent i
Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia au num rul locuin elor terminate (finali ate).
nregistrat un num r mai mic de locuin e
În Regiunea Vest, în anul 2017, 98,9% din
terminate în anul 2017 comparativ cu cele
totalul locuin elor finalizate au fost realizate
înregistrate în anul 2011; Regiunile Nord-
din fonduri private. Acest pondere a fost
Vest, Centru, Sud-Est, Bucure ti-Ilfo i Vest
mai ridicat dec t cea de la ni el na ional
au a ut un trend cresc tor al num rului de
(96,7%).
locuin e terminate.
Fig. 43 Num rul construc iilor finalizate din anii 2011 i 2017
12,000
10,000 9,482 9,533

8,082
8,000 7,296
6,083
6,000 5,403 5,153
4,020
4,000
2,315
2,000 721
114 298
-
108
Programele finan ate de stat pentru fonduri proprii, iar statul român poate avea
construc ia de locuin e au un rol important o important contribu ie la de oltarea
n special pentru grupurile defa ori ate i social a acestor grupuri. În perioada 2011-
aflate în diverse riscuri sociale (tineri, 2017 s-au finalizat aproximativ 553
b tr ni, orfani, etc.), care nu i pot permite apartamente prin programul ANL, adic
achi i ionarea de case finan ate prin 8,4% din totalul na ional.
Tabelul 33. Localit ile care au beneficiat de programul ANL n perioada 2011-2017
LOCALITATE NUMĂR LOCUIN E (2017)
Ineu 64
N dlac 16
Re i a 48
Oravi a 40
Deva 104
Petrila 20
Or tie 40
Simeria 36
Lupeni 85
Deta 64
Sânnicolau mare 30
TOTAL ORA E DIN REGIUNEA VEST 553
% DIN TOTAL RO 8,8%
Sursa: ANL
Eficien energetic
Sectorul cl dirilor este unul dintre cei mai Suprafa a construit desf urat a
importan i consumatori de energie. La locuin elor n Regiunea Vest este de
ni elul unei cl diri consumul de energie aproximativ 701 mii m², conform tabelului
termic pentru nc l ire i pentru asigurarea de mai jos.
necesarului de ap cald menajer
Din punct de vedere al perioadei de
repre int apro imati 70% din consumul
construire, majoritatea cl dirilor au fost
total de resurse energetice.
construite în perioada 1961 1980,
În Regiunea Vest, sunt 833.499 locuin e, în conform normativelor specifice perioadei.
anul 2017, din care 527.604,87 de locuin e Ridicarea ni elului de cerin e din punct de
27
- 63,3% sunt în mediul urban. vedere al consumurilor energetice s-a
reali at dup anul 1985, când nivelul de
protec ie termic a crescut cu 20% fa de
27
Sursa: Tempo Online, LOC101A
109
cl dirile proiectate anterior. O alt cre tere con en ional din condi ii de reducere a
a ni elului de protec ie termic s-a realizat consumurilor energetice.
pentru construc iile noi reali ate dup anul
Cl dirile proiectate i construite p n n
2010, c nd au fost re i uite re isten ele
anul 1985 ofer un ni el mai sc ut al
termice minime stabilite în mod
re isten elor termice.
Tabelul 34. Suprafa a construit desf urat a locuin elor
Suprafa ă construită
desfă urată [mp]
România 7,326,640.00
Regiunea VEST 701,011.00
Arad 121,612.00
Cara -Severin 21,598.00
Hunedoara 53,287.00
Timi 504,514.00
Sursa: INS Tempo Online LOC105A, anul 2017
Blocurile de locuin e
Conform INS, n regiunea Vest, e ist un reprezentând astfel aproximativ 10,4% din
num r de 345.884 gospod rii în locuin e total România.
colective (blocuri de apartamente),
Tabelul 35. Num r gospod rii n locuin e colecti e
Num r gospod rii

Pondere din
în locuin e
total
colective
România 3,315,590
Vest 345,884 10,4%
Arad 55,253 16.0%
Cara -Severin 53,169 15.4%
Hunedoara 113,438 32.8%
Timi 124,024 35.9%
Sursa: INS
Se obser faptul c ponderea mai mare a Cara Se erin au o pondere mai sc ut

gospod rii n locuin e colecti e se (15 16%), datorit num rului mai mic de
reg se te n jude ele Hunedoara i Timi ora e i municipii.
(peste 30%), n timp ce n jude ele Arad i
110
În Regiunea Vest, prin Programul În total, un procent de doar 4,1% din
Opera ional Regional 2007 2013, au fost totalul gospod riilor din locuin e
reabilitate un num r de 90 blocuri de colective au fost sau urmea s fie
locuin e, însumând 4.196 apartamente. La reabilitate utilizând fonduri europene prin
remea respecti , costul mediu de Programul Opera ional Regional 2007
reabilitare a fost 722 mii lei pe cl dire, sau 2013, respectiv 2014 2020. În aceste date
în jur de 16 mii lei pe apartament. nu au fost incluse locuin ele colective
reabilitate termic din bugetul local al
Prin Programul Opera ional Regional 2014
unit ilor administrati teritoriale sau pe
2020 au fost contractate p n n pre ent
cheltuiala proprie a locatarilor.
un num r de 65 proiecte care i ea
reabilitarea termic a 223 blocuri de
locuin e, însumând 10.064 apartamente.
Harta 24 Distribu ia spa ial a apartamentelor din locuin e colecti e (blocuri) reabilitate prin
Programul Opera ional Regional 2007-2013 / 2014-2020
Proiectele s-au adresat blocurilor contruite i at lucr ri de izolarea termic a

în perioada 1950-1990, cu regimul de elementelor an elopei: parte opac , parte
n l ime minim al blocului de P+2E i au itrat , plan eu peste peste ultimul ni el,
111
placa pe sol, nlocuirea instala iilor de anume Zona I, cu temperatura de calcul -
nc l ire, nlocuirea instala iilor electrice 12 C care acoper partea de Sud Vest a
pentru spa iile comune, implementarea regiunii, Zona II, cu temperatura de calcul -
unor solu ii pentru generare energie 15 C, specific onelor din C mpia de Vest,
electric regenerabil pentru iluminatul Zona III, cu temperatura de calcul - 18°C
spa iilor comune, nlocuire ascensoare specific onelor de deal i Zona IV cu
unde a fost ca ul, i alte m suri cone e care temperatura de calcul - 21 C, specific
au a ut ca scop mbun t irea eficien ei onei Mun ilor Banatului.
energetice i reabilitarea cl dirilor. Ca i
Pentru majoritatea proiectelor propuse de
indicatori, trebuia s rezulte prin m surile
i olare termic a blocurilor de locuin e prin
propuse, atingerea unui consum specific de
Programul Opera ional Regional 2014 -
energie pentru nc l ire nu mai mare de 90
2020, s-a optat ca solu ii tehnice pentru
kWh/mp/an pentru zonele climatice I-II,
i olarea p r ilor opace ale anvelopelor cu
respectiv 100 kWh/mp/an pentru zonele
Polistiren Expandat ignifugat, (52,0%),
climatice III V.
urmând Panourile Sandwich termoizolante
Regiunea Vest este acoperit de primele 4 (27,4%), respecti Vat mineral ba altic
zone climatice de calcul pentru iarn i (20,6%).
Fig. 44 Solu ie i olare termic pere i e teriori
Polistiren expandat
27.4%
Vată minerală bazaltică

52.0%
Panouri sandwich
20.6%
termoizolant
Din punct de vedere al regimului de regim de n l ime mai sc ut (P+2E, P+3E)

n l ime al Blocurilor de locuin e propuse sunt specifice ora elor mai mici, iar blocurile
spre reabilitare în cadrului Programului de locuin e cu regimul de n l ime P+6E
Opera ional Regional 2014 2020, P+10E se reg sesc predominant n
predomin blocurile de locuin e cu regimul municipiile re edin de jude .
de n l ime (S)+P+4E (42,2%). Blocurile cu
112
Fig. 45 Regim de n l ime al blocurilor de locuin e propuse spre reabilitare
24.7%
33.2% <P+4E
P+4E
>P+4E
42.2%
Sursa: ADR Vest
Analiza costurilor de reabilitare termic opace a an elopei, cea mai a antajoas

a blocurilor de locuin e s-a calculat la solu ie re ult folosirea panourilor
aloarea total a proiectelor, fiind incluse sandwich termoizolante (25,04 mii
at t cheltuielile pentru in esti ia de ba , lei/apartament sau 5,33 mii
c t i cheltuielile necesare pri ind Euro/apartament), urmând polistirenul
proiectarea, consultan a i managementul expandat ignifugat (29,82 mii
de proiect. lei/apartament sau 6,35 mii
Euro/apartament) i ata mineral
Din punct de vedere al costului de
ba altic (34,81 mii lei/apartament sau
reabilitare a blocurilor de locuin e, ca
7,41 mii Euro/apartament).
solu ie folosit pentru termoi olarea p r ii
Figura 46 Cost reabilitare pe apartament n func ie de solu ie
40
35
30
25
mii lei
20
15
10
5
0
Panouri sandwich Polistiren expandat Vată minerală bazaltică
termoizolant
Soluție termoizolare parte opacă
113
Costul redus pe un apartament al (situat n ona climatic II), la proiecte ce
termoi ol rii pere ilor e teriori cu ajutorul vizea blocuri nalte (P+6E P+10E) care
panourilor sandwich termoizolante se ad postesc un num r mai mare de
poate e plica faptul c aceast solu ie a fost apartamente.
aplicat doar de c tre Municipiul Timi oara
Figura 47 Cost mediu pe apartament n func ie de regimul de n l ime
45.00
40.00
35.00
30.00
mii lei
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
<P+4E P+4E >P+4E
Regimul de înălțime
reabilit rii termice este pe locatarii

De asemenea, se obser faptul c la o
blocurilor de locuin e cu mai pu ine ni eluri
cl dire de locuin e cu mai multe ni eluri i
(P+2E, P+3E), care au un num r mic de
cu mai multe apartamente, costul de
apartamente. Aceste blocuri de locuin e
reabilitare termic pe apartament este mai
sunt specifice ora elor mai mici, dar se
sc ut indiferent de solu ia adoptat , iar
reg sesc i n mediul rural.
cea mai mare presiune financiar pe costul
Figura 48 Cost mediu pe mp suprafa util nc l it n func ie de regimul de n l ime
700.00
600.00
500.00
400.00
lei
300.00
200.00
100.00
0.00
<P+4E P+4E >P+4E
Regimul de înălțime
114
Din punct de vedere al costului mediu de anual total de aproximativ 15,500
reabilitare pe metru p trat suprafa tone echivalent CO2. Calculând reducerea
util nc lzit este cu atât mai crescut cu GES raportat la fiecare proiect, reiese o
c t cl dirile au regimul de n l ime mai medie de 1,91 tone echivalent CO2 pe
redus. La locuin ele colective cu regim mai apartament.
mic de P+4E, costul mediu este de 618,12
Consumul de energie primar la ni el de
lei/mp, sau 131,51 Euro/mp, pentru
bloc de locuin e nainte de aplicarea
regimul de n l ime P+4E costul mediu este
m surilor de reabilitare se situea n medie
de 531,51 lei/mp sau 113,09 Euro/mp, iar
la 1,61 milioane kWh/an, iar în urma
pentru blocurile înalte, având regimul de
aplic rii m surilor de reabilitare termic ,
n l ime mai mare de P+4E, costul mediu
reiese o valoare de 609,37 mii kWh/an, o
este de 410,49 lei/mp sau 87,34 Euro/mp.
reducere cu 47,5% a consumului total de
Din punct de vedere al rezultatelor energie primar .
a teptate n urma in esti iilor n economia
de energie, se progno ea o sc dere
115
4. MEDIU
4.1. Calitatea factorilor de mediu
Calitatea aerului
Problemele cele mai importante privind reprezentând un risc real pentru ecosisteme
calitatea aerului sunt generate de emisiile si i s n tatea popula iei. La ni el european,
atmosferice. Ele produc acidifierea politicile i ac iunile au dus la o reducere
atmosferei, afectea produc ia de o on semnificati a emisiilor antropice, dar
troposferic, m resc concentra ia n anumi i poluan i atmosferici d unea n
atmosfer a particule n suspensie, a continuare s n t ii umane.
pulberilor cu metale grele i a ga elor cu
Perioada 2011-2017 a marcat o continuare
efect de ser , epui ea stratul de o on,
a tendin ei generale de la ni el european,
produc schimb ri climatice.
de sc dere a emisiilor gazelor cu efect de
Emisiile de poluan i atmosferici pro in din ser . n aceast perioad , n Rom nia,
majoritatea acti it ilor industriale i emisiile au sc ut cu -12,3%, sc derea fiind
sociale, mai mare decât cea de la nivelul UE (-7,9%).
Figura 49 Ga ele cu efect de ser (CO2, N2O în CO2 echivalent, CH4 în CO2 echivalent)
900,000,000
800,000,000
700,000,000
600,000,000
500,000,000
Tone
400,000,000
300,000,000
200,000,000
100,000,000
0
Cehia
Belgia
Suedia
Cipru
Letonia
Irlanda
Olanda
Croația
Italia
ROMÂNIA
Regatul Unit
Danemarca
Grecia
Ungaria
Spania
Germania
Polonia
Bulgaria
Portugalia
Malta
Estonia
Austria
Finlanda
Slovacia
Slovenia
Franța
Lituania
Luxembourg
Anul 2011 Anul 2017
Sursa: EUROSTAT, env_ac_ainah_r2
În anul 2017, în România, emisiile gazelor cu Re eaua na ional de monitori are a calit ii
efect de ser totali au 100.940.065,4 tone. aerului, cuprinde sta ii pentru e aluarea
Pentru emisiile de ga e cu efect de ser , nu influen ei traficului asupra calit ii aerului,
e ist date la nivel de regiune. sta ii pentru e aluarea influen ei
116
acti it ilor industriale asupra calit ii La nivel regional, re eaua de monitorizare
aerului, pentru e aluarea influen ei a calit ii aerului cuprinde 21 de instala ii,
a e rilor urbane asupra calit ii aerului cele mai multe fiind n jude ul Timi . Dup
dar i sta ii de fond regional sta ie de tipul instala iilor, cele mai r sp ndite sunt
referin - pentru e aluarea calit ii aerului, cele de tip industrial, acestea fiind utilizate
departe de orice tip de surs , natural sau pentru e aluarea impactului polu rii
antropic , care ar putea contribui la atmosferice din surse ale industriei grele
deteriorarea calit ii aerului. asupra zonelor locuite.
Harta 25 Re eaua de monitori are a calit ii aerului din Regiunea Vest
Sursa: Agen iile pentru Protec ia Mediului din Regiunea Vest
Re eaua de monitorizare este sta iilor de monitorizare, de aici rezultând

insuficient , neacoperind uniform o colectare par ial , insuficient pentru a
regiunea. De asemenea, datele din tabelul valida datele. În acest context, exist
de mai jos arat faptul c e ist sta ii posibilitatea ca e entualele probleme ce in
nefunc ionale pe toat durata anului. Alte de emisiile poluante s nu fie nregistrate.
probleme semnalate sunt cele legate de
func ionarea par ial / ntrerupt a
117
Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot valori NO2 i PM10 care s se situe e peste
(NO2) i o onul troposferic (O3) afectea limitele anuale. Emisii mai mari de O3 s-au
cel mai mult s n tatea uman . Conform nregistrat la sta iile din jude ul Cara -
datelor centralizate din Rapoartele Anuale Se erin, acestea fiind de peste dou ori mai
privind Starea Mediului din jude ele Arad, mari n compara ie cu alte sta ii din celelalte
Cara -Se erin, Hunedoara i Timi , nu e ist jude e ale Regiunii Vest.
Tabelul 36: M sur tori concentra ii medii anuale pentru NO2, SO2, PM10 i CO, anul 2017
Instala ie de NO2 (µg/mc) SO2 (µg/mc) PM 10 (µg/mc) O3 (µg/mc) CO

monitorizare aer (mg/mc)
AR1 9,33 6,08 30,34 50,61 0,17
AR2 6,17 5,73 23,54 53,80 0,17
AR3 : 7,02 : : :
CS1 13,22 9,53 : 131,88 :
CS2 9,11 7,43 : 118,24 :
CS3 : 13,72 19,2 : :
CS4 : 10,23 : : :
CS5 : : : : :
EM2 : : : : :
HD1 14,15 9,32 14,18 : 0,26
HD2 11,3 10,96 21,46 : 0,19
HD3 : : : : :
HD4 10,19 6,99 21,07 : 0,24
HD5 : 13,98 22,66 : 0,66
TM1 21,44 7,24 : : :
TM2 10,79 6,82 27,74 37,24 0,22
TM3 13,24 : : 56,20 :
TM4 13,24 7,73 : 39,53 0,44
TM5 17,34 7,34 : : 0,17
TM6 : : : : :
TM7 : : : : :
VALOARE 40,00 : 40,00 120,00 :
LIMIT ANUAL
Sursa: Agen iile pentru Protec ia Mediului, prelucrare autori
La ni elul celor 3 sta ii de monitori are au sc ut fa de anii anteriori. Pe parcursul

continu din jude ul Arad, nu s-a intervalului studiat e ist dep iri ale
nregistrat num rul ma im admis de alorilor limit ilnice la PM10 i ale alorilor
dep iri ale alorilor limit a concentra iilor int la O3, sus inute i de schimb rile
de poluan i a a dup cum se specific n parametrilor meteorologici i climatici.
Legea 104/2011 i nici dep iri ale alorilor Popula ia jude ului Arad, i n special a
limit anuale. n ba a informa iilor ora elor, este e pus n permanen i tot
nregistrate de sta iile de monitori are, timpul anului la toate tipurile de poluan i,
concentra iile medii anuale de SO2 i NO2 chiar dac nu sunt dep ite alorile limit
118
sau num rul de ile stipulate n legea concentra iilor de poluan i n aerul
pri ind calitatea aerului nconjur tor nconjur tor. Prin urmare, n jude ul
(Raport privind Starea Mediului în Jude ul Hunedoara nu e ist o e punere a
Arad 2018). popula iei la concentra ii peste alorile
limit / int stabilite pentru protec ia
Pentru jude ul Cara -Severin, analiza
s n t ii umane (Raport anual Privind
datelor colectate nu poate determina
Starea Mediului în Jude ul Hunedoara, Anul
tendin a general a concentra iilor medii
2017).
anuale (care de regul s-au situat sub
alorile limit / alorile int ), deoarece Nivelurile mari de poluare a aerului au în
datele intrate n anali sunt insuficiente continuare un impact negativ asupra
(Raport privind Starea Mediului în Jude ul cet enilor din Regiunea Vest, n special a
Cara -Severin 2018). celor care tr iesc n one urbane. Este
important s se intensifice eforturile de
La sta iile de monitori are din jude ul
reducere a emisiilor din sectorul de
Hunedoara nu s-au înregistrat în ultimii 5
transport sau cel al nc l irii locuin elor
ani dep iri ale alorilor limit / int a
Calitatea apei
Regiunea Vest este str b tut de patru localit ile arondate ba inului
ba ine hidrografice importante (Cri uri, hidrografic;
Mure -Aranca, Spa iul Hidrografic Banat i lipsa sau insuficienta re ea de canali are
Jiu). menajer a localit ilor aflate n spa iul
bazinului hidrografic;
Dup clasa de calitate a apei, toate
infiltra iile din canalele de desecare,
ba inele ce str bat ntr-o anumit m sur
canale folosite în mod accidental sau
Regiunea Vest, se ncadrea , n mare
temporar pentru desc rcarea apelor
m sur , n clasele de stare foarte bun ,
u ate de la echiile bataluri ale unit ilor
bun i moderat . Dintre apele ce str bat
zootehnice;
regiunea, ba inul hidrografic al Cri urilor
depo itarea i mpr tierea pe
are cea mai mare pondere a apelor din clasa
terenurile agricole a ngr mintelor
I i II (70,4%). Niciun ba in din regiune nu
chimice i a pesticidelor f r a ine cont
are segmente încadrate în clasa V stare
de perioadele optime de administrare a
proast .
acestora;
Principalele probleme care afectea impurificarea remanent datorat
calitatea apelor de suprafa i subterane fostelor e acu ri de dejec ii pro enite
sunt (Raport anual privind starea factorilor de la comple ele de cre tere a suinelor
de mediu n jude ul Timi - 2018): precum i a celor de cre tere a p s rilor;
depozitarea gunoiului menajer pe
e acu rile de ape u ate neepurate sau suprafe e neamenajate.
insuficient epurate provenite de la
119
Tabelul 37. Calitatea apelor de suprafa , n anul 2017
TOTAL
CLASA I I II
LUNGIME PE CLASA III CLASA V
BAZINE STARE CLASA IV
CORP DE AP STARE STARE
HIDROGRAFICE FOARTE BUN STARE SLAB
MONITORIZAT MODERAT PROAST
I BUN
(KM)
1.682 1.184 332 166 -

Cri uri
70,4% 19,7% 9,9% 0%
4.349 2.715 1489 145 -

Mure -Aranca
62,4% 34,2% 3,3% 0%
Spa iul hidrografic 3.186 2.077 1.109 - -
Banat (Bega, Cara ,
Bârzava, Timi , Cerna 65,2% 34,8% 0% 0%
Nera)
2.304 1.418 838 48 -
Jiu
61,5% 36,4% 2,1% 0%
37605 19.285 16.670 1.061 589

ROMÂNIA
51,3% 44,3% 2,8% 1,6%
Sursa: INS
Calitatea solului
Degradarea terenurilor i a solurilor este Conform celor mai recente statistici

definit ca un declin cantitati i calitati al disponibile, în anul 2014, în Regiunea Vest
acestora cauzat de utilizarea 55.590 ha erau clasificate ca fiind terenuri
necorespunz toare de c tre om. degradate i neproducti e. n perioada
Degradarea solurilor este un proces 2011-2014, ponderea terenurilor degradate
str echi, a ap rut o dat cu apari ia a crescut cu 1,7%, cre terea fiind contrar
agriculturii, dar e tinderea i impactul tendin ei de la ni el na ional, unde
asupra mediului ambiant sunt în prezent indicatorul a marcat o sc dere (-0,7%).
mai alarmante ca niciodat .
120
Figura 50 Terenurile degradate si neproductive
120,000 15.0%
10.2%
100,000 6.6% 10.0%
5.4% 5.4%
80,000 4.1%
1.7% 1.7% 5.0%
60,000 -0.6% 0.0% 0.2%
-2.5% 0.0%
40,000 -6.3%
20,000 -5.0%
- -10.0%
Sursa: Tempo Online, AGR101A
4.2. B a a c a a
Arii protejate
România este una din dintre rile cu cea natur prin instituirea unui regim special de
mai mare biodi ersitate din Europa. n ara ocrotire, conser are si utili are durabil .
noastr se reg sesc cinci cele nou regiuni
Pe teritoriul Regiunii Vest exista 5 Parcuri
biogeografice identificate de Uniunea
Na ionale si 4 Parcuri Naturale, declarate
European (cel mai mare num r de astfel de
prin Legea nr. 5/2000 si prin H.G.
regiuni).28 În Regiunea Vest, se locali ea
2151/2005.
trei din cele cinci regiuni biogeografice din
România: panonic, continental i alpin. În Pentru a putea realiza o conservare
cadrul acestor regiuni putem identifica arii adec at a biodi ersit ii, beneficia n
protejate. pre ent de statut legal de protec ie la ni el
regional un numar de 97 de Re er a ii
Ariile protejate din cadrul Regiunii Vest
Naturale, tiintifice i Monumente ale
cuprind zone naturale delimitate geografic
Naturii în cadrul programului Natura 2000.
i topografic, destinate reali rii unor
Aceste aspecte sunt tratate mai pe larg la
obiective specifice privind conservarea
capitolul de turism - patrimoniul natural
di ersit ii biologice, a elementelor i
protejat.
fenomenelor peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alt
28
Albumul NATURA2000
121
Tabelul 38. Parcurile na ionale i naturale din Regiunea Vest
DENUMIRE SUPRAFA Ă (ha)
Parcul Na ional Retezat 38.000,8
Parcul Na ional Domogled - Valea Cernei 24.413
Parcul Na ional Cheile Nerei - Beu ni a 36.707
Parcul Na ional Semenic - Cheile Cara ului 36.219,4
Parcul Na ional Defileul Jiului 599,2
Parcul Natural Lunca Mure ului 17.285
Parcul Natural Por ile de Fier 76.520,2
Parcul Natural Gr di tea Muncelului - Cioclovina 38.115,7
Geoparcul Dinozaurilor din ara Ha egului 100.427

Sursa: Ministerul Mediului, calcul suprafa ESRI ArcMAP
Harta 26 Regiunile biogeografice ale României
122
Flora
Din punct de edere a onalit ii cornul (Cornus mas), scumpia (Cotigus

latitudinale a egeta iei, cea mai mare parte coggygria). n sudul Mun ilor Banatului, spre
a teritoriului Regiunii Vest apar ine zonei Defileul Dun rii, este pre ent i fagul
silvostepei, cu o sub on a p lcurilor de oriental (Fagus orientalis), iar n p durile de
p dure de stejari mezofili, în principal cu conifere din Mun ii Banatului a fost
stejar pedunculat (Quercus robur) la nord aclimatizat bradul duglas (Pseudotsuga
de Mure , o sub on a p lcurilor de p dure menziesii).
de stejari submezofili-termofili cu stejar
În Regiunea Vest se întâlnesc 20 de specii
pufos (Quercus pubescens), în zonele de
de plante rare, periclitate i endemice, care
c mpie joas i o sub on a p lcurilor de
necesit m suri de conser are. Dintre
p dure de stejari submezofili-termofili cu
acestea se pot aminti câteva: pinul negru de
cer (Quercus cerris) i g rni (Quercus
Banat (Pinus nigra ssp banatica), zâmbrul,
frainetto).
tisa (Taxus baccata), floarea de col , narcisa
Mun ii Banatului, Mun ii Cernei i Mun ii (Narcissus stellaris), ghin ura galben
Mehedin i se remarc prin pre en a florei (Gentiana lutea), cornaciul (Trapa natans),
submediteraneene cum ar fi: c rpini a ghiocelul (Galanthus nivalis), crucea
(Carpinus orientalis), liliacul s lbatic voinicului (Hepatica transsilvanica), arnica
(Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus (Arnica montana).
ornus), alunul turcesc (Corylus colurna),
Imaginea 13 Pinul Negru de Banat (stânga) Imaginea 14 Floarea de Col (dreapta)
Fauna
Prin arietatea, bog ia i originalitatea ei, datorea n primul r nd ariet ii

fauna acestei regiuni pre int o importan biotopurilor, ceea ce a determinat e isten a,
deosebit i repre int totodat pentru în regiune, a numeroase specii de câmpie
multe specii limita nordic a arealului de joas i chiar de step , de oaie, precum
r sp ndire. Di ersitatea mare de a faunei se
123
i faun caracteristic onelor colinare i Di ersitatea biologic este ntr-o continu
regiunilor carstice i montane. amenin are datorit intensific rii
acti it ilor economice ce e ercit presiuni
Aceast regiune este una dintre pu inele
puternice asupra mediului. Presiunile
din ar unde pot fi nt lnite un num r mare
antropice se manifest prin cre terea
de specii de p s ri care pot fi: oaspe i de
gradului de ocupare a terenurilor, a
iarn sau de ar , specii de pasaj sau
num rului popula iei, de oltarea
sedentare. Dintre speciile protejate de
agriculturii i economiei, modificarea
p s ri se pot aminti: st rcul cenu iu sau
peisajelor i a ecosistemelor, distrugerea
bâtlanul (Ardea cinerea), st rcul ro u (Ardea
spa iului natural, utili area nera ional a
purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax
solului, supra-concentrarea acti it ilor pe
nycticorax), buhaiul de balt (Botaurus
one sensibile cu aloare ecologic ridicat .
stellaris), egreta mare (Egretta alba), egreta
mic (Egretta garzetta), codalbul (Haliaetus Printre principalii factori antropici care au
albicilla), Ardeola ralloides, Ixobrychus dus la diminuarea efectivelor speciilor de
minutus. faun i flor s lbatic se pot enumera:
reducerea i fragmentarea habitatelor
În ceea ce pri e te speciile de pe ti, apele
din cau a urbani rii, de oltarea intens a
din regiune confer condi ii optime
acti it ilor industriale i de agrement,
de olt rii lipanului (Tymallus tymallus) i
crearea lacurilor de acumulare, desecarea
mrenei (Barbus barbus) în sectorul montan
luncilor inundabile ale r urilor, cre terea
i colinar, a crapului (Cyprinus carpio) i
polu rii apelor i solului, agricultura de tip
cleanului (Leuciscus cephalus) în sectorul de
industrial i suprap unatul, cre terea
câmpie.
folosirii pesticidelor, n toarea.
Fauna de reptile este repre entat prin
În jude ul Cara -Severin se constat
elemente termofile, multe dintre acestea
tendin a de e tindere a intra ilanului, chiar
fiind ns ulnerabile i rare a a cum sunt:
i n ariile protejate. E tinderea
op rla de iduri (Lacerta muralis), broasca
intravilanului - în zonele din imediata
estoas de ap (Emys orbicularis), broasca
ecin tate a ariilor naturale protejate sau
estoas de uscat (Testudo hermanni),
chiar în interiorul acestora - cu scopul de
vipera cu corn (Vipera ammodytes
reali are ulterioar a unor one re iden iale
ammodytes), ultimele dou fiind de origine
sau chiar sta iuni turistice - vor genera o
mediteranean i a nd ca areal de
presiune puternic asupra ariilor naturale
r sp ndire Mun ii Banatului i sud-vestul
protejate. Astfel de cazuri sunt prezente în
Carpa ilor Meridionali.
Parcul Natural Por ile de Fier.
Mamiferele de interes comunitar, întâlnite
De asemenea se intensific i fenomenul de
la nivelul Regiunii Vest sunt: pisica s lbatic
schimbare a categoriei de folosin a
(Felis silvestris), râsul (Lynx lynx), ursul
terenurilor n ederea e ploat rii resurselor
(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vidra
neregenerabile (ex. Centralele eoliene,
(Lutra lutra), capra neagr (Rupicapra
microcentrale pe cursurile de ape etc.).
rupicapra), i di erse specii de liliac.
124
În jude ul Hunedoara s-a constatat cantit ile e ploatate, prin modul de
pre en a depo itelor necontrolate de extragere a arborilor din parchete pe cursul
de euri menajere n re er a iile naturale pâraielor de munte etc.
cum ar fi Vârful Poieni, Locul fosilifer cu
În Parcul Na ional Retezat cea mai
dinozauri de la Sânpetru, Tufurile
important presiune antropic o constituie
calcaroase din Valea Bob lna i P durea
construirea drumului DN 66A în Parcul
Bejan, în timp ce pe halda de gunoi
Na ional Rete at, care afectea negati
amplasat la poalele M gurii Uroiului
zona prin fragmentarea unor habitate, dar
de eurile u oare de ambalaje sunt
i prin facilitarea accesului unor persoane
mpr tiate cu u urin de nt pe o arie
nedorite n ona parcului: braconieri, ho i
relati larg n jurul depo itului.
de lemne i de bra i de Cr ciun, pasiona i
La nivelul jude ului Timi se nregistrea de off-road, turi ti neci ili a i.
o cre tere a planurilor urbanistice onale
Alte probleme semnalate în zonele
pentru e tinderea intra ilanului localit ilor,
protejate sunt:
pentru iitoare one re iden iale i func iuni
complementare, amplasamente ce se Lipsa managementului de eurilor
g sesc n ariile naturale protejate i n prin aruncarea de de euri menajere
ecin tatea acestora. De asemenea se oriunde i oricum;
constat schimbarea categoriei de folosin Turismul necontrolat prin
a terenurilor n ederea e ploat rii deteriorarea i degradarea florei
agregatelor minerale (balastiere, cariere). s lbatice, nelini tirea speciilor de
animale, degradarea solurilor în
Supraexploatarea resurselor naturale,
pant prin nerespectarea traseelor
prin realizarea de cariere sau p unat
marcate, precum i prin camp ri i
e cesi ce ngreunea regenerarea
focuri deschise în locuri nepermise;
natural a egeta iei arboricole, e tragerea
Slaba dezvoltare a infrastructurii de
e cesi de mas lemnoas din p durile
transport precum i a marcajelor /
pri ate i de stat, repre int o permanent
h r ilor din onele protejate.
amenin are la adresa biodi ersit ii, prin
4.3. G a a
În anul 2017, cantitatea total de de euri de generare de la nivel regional, pentru

generat în Regiunea Vest a fost de 492.861 anul 2017, era de 256 kg/locuitor/an.
tone, din care aproape jum tate (43%) a Jude ele Timi i Hunedoara au valori ce
fost generat de jude ul Timi . Indicatorul dep esc media regional .
125
Tabelul 39. Cantitatea de de euri generat i indicatorul de generare, n anul 2017
CARAȘ-
ARAD HUNEDOARA* TIMIȘ TOTAL
SEVERIN
Populația
422.029 279.123 398.950 698.201 1.798.303
rezidentă număr
Cantitatea de
deșeuri generată 103.316 64.792 111.049 213.704 492.861
(tone/an)
Indicatorul de
generare 245 232 278 306 256
(kg/loc./an)
*ultimele date disponibile sunt pentru anul 2016
schimb rii de comportament, în contextul

În perioada 2011-2017, în Regiunea Vest,
în care, la nivel european, cantitatea de
de eurile generate au avut o tendin de
de euri generat a sc ut n ciuda cre terii
sc dere, aceasta fiind datorat n principal
num rului popula iei.
sc derii num rului popula iei i nu
Figura 51 Cantitatea de de euri generat , n perioada 2011-2017
649,002 700,000
600,000
485,673
500,000
381,812
tone/an
400,000
300,000
200,000
100,000
-
închiderea siturilor neconforme, totu i în

În pofida avertismentelor anterioare ale
prezent mai func ionea situri urbane
Comisiei, România nu a reu it s ia m suri
neconforme la B ile Herculane, Caransebe
n ceea ce pri e te depo itele de de euri
i Re i a (jud. Cara -Se erin) i Uricani (jud.
neconforme, n concordan cu pre ederile
Hunedoara). De asemenea, mai e ist un
din normele europene relevante.
depo it pentru de euri industriale
Conform listei publicate de Comisia nepericuloase în jude ul Hunedoara.
European , n Regiunea Vest au fost
Reciclarea de eurilor municipale
înregistrate progrese importante în
126
r m ne o pro ocare major pentru centrele European a recicl rii de eurilor
urbane din România. Conform statisticilor municipale. Cu o rat de 13,9%, Rom nia
de la nivel european, România a înregistrat ocup ultimul loc, fiind urmat de Cipru
n anul 2017 cea mai mic rat din Uniunea (16,1%) i Grecia (18,9%). 29
Harta 27 Rata de reciclare a de eurilor municipale
Sursa: EUROSTAT, t2020_rt120
Având în vedere procentul mic de reciclare depo ite urbane neconforme i s-au
a de eurilor municipale, n perioada 2011- reali at noi instala ii de depo itare i tratare
2017, progresele realizate au fost limitate, a de eurilor precum cele de la Ghizela (TM),
cre terea fiind insuficient pentru a Bârcea Mare (HD) respectiv Lupac în curs
recupera decajele deja foarte mari între de punere n func iune (CS).
Rom nia i Uniunea European , unde
n Regiunea Vest, e ist numeroase
aproape jum tate din de eurile municipale
difunc ionalit i n ceea ce pri e te
au fost reciclate (46,4%).
colectarea, sortarea i tratarea de eurilor:
În cadrul programului POS Mediu 2007-
E ist doar 4 centre de depo itare
2013 s-au realizat proiecte de management
conforme, restul centrelor fiind
integrat al de eurilor n fiecare dintre
neconforme;
jude ele din Regiunea Vest. n cadrul
acestor proiecte, s-au închis o serie de
29
De eurile municipale i asimilabile reprezint totalitatea spa ii publice, str zi, parcuri, spa ii verzi, de euri din
de eurilor generate, n mediul urban i n mediul rural, din construc ii i demol ri, n moluri de la epurarea apelor uzate
gospod rii, institu ii, unit i comerciale i prestatoare de or ene ti.
servicii (de euri menajere), de euri stradale colectate din
127
Cu toate c eforturile depuse pentru Infrastructura trebuie mbun t it
închiderea depozitelor urbane (de oltat ).
neconforme au fost sus inute, E ist categorii de de euri pentru care
închizându-se majoritatea acestora, depo itarea este deficitar , ndeosebi
nc e ist n func ionare 3 depo ite de de eurile din construc ii-de olt ri
acest fel; imobiliare, în centrele urbane mari
Managementul din domeniul de eurilor precum Timi oara i Arad.
este deficitar i greoi;
Harta 28. Infrastructura de depo itare i sortare a de eurilor, din Regiunea Vest
4.4. R c c a a
În anul 2018, în jude ul Arad s-au men inut continu din ora i la ni elul in entarului
c te a ac iuni prioritare a c ror efecte s-au de emisii:
reflectat n concentra iile poluan ilor
nregistra i la sta iile de monitori are
128
SC CET Arad SA a utili at ca i amen i mari din partea UE dac nu se
combustibil de ardere gazul metan i n re ol problema cu praf de minereu de la
ultima perioad a anului i-a întrerupt fostul iaz de decantare al uzinei Moldamin.
activitatea;
O mare problem din jude ul Hunedoara
SC CET Hidrocarburi SA nu a utilizat
o repre int fostele platforme industriale,
p cur ;
ast i ruine, one contaminate, dar care
Societ ile cu autori a ie integrat care
sunt frec entate de tot mai mul i oameni n
au fost obligate s se dote e cu
c utarea fierului i a altor metale care pot fi
echipamente de automonitorizare
valorificate. Ruinele fostului cominat
continu au urmat acest demers pentru
siderurgic din Hunedoara i platforma
a men ine sub control concentra iile de
industrial a fostului combinat Victoria
poluan i emi i n atmosfer ;
din C lan sunt unele dintre cele mai
societ ile care au utili at substan e ce
periculoase zone pentru mediul
con in VOC, s-au dotat cu filtre
nconjur tor din jude .
adecvate pentru captarea acestor
compu i; De asemenea, al turi de fostele platforme
s-a reorgani at acti itatea industrial ; siderurgice din Hunedoara i C lan, riscuri
s-au umectat frec ent str ile din pentru starea de s n tate a comunit ilor le
municipiul Arad n perioada cald a pre int i haldele de steril, urmare a
anului. e ploat rilor carbonifere din Valea Jiului, de
minereuri feroase din Teliuc i Ghelari, de
n jude ul Cara -Severin, poluarea de la
minereuri comple e din preajma De ei i
Moldo a Nou a declan at din partea
depo itele termocentralelor de la Mintia i
Comisiei Europene procedura de
Paro eni.
infringement împotriva României, riscând
129
5. ECONOMIA
De oltarea economic a unei regiuni în 2019, ca urmare a nivelului ridicat al
depinde foarte mult de mediu în care cheltuielilor efectuate de consumatori i al
aceasta acti ea . Pe parcursul ultimilor ani, re igor rii in esti iilor (graficul 1.1).
e olu ia economic a Rom niei a fost pe un Cre terea economic din 2019, are la ba
trend ascendent, cre terea economic a n principal sectorul construc iilor, aflat n
r mas puternic n 2019, aproape de ni elul plin e pansiune, dar i consumul care a
din anul precedent. În lipsa unor date certe, stimulat importurile la valori seminificative.
estim m c PIB-ul României a crescut cu 4%
Figura 52 Cre terea PIB-ului i componentele cererii
Sursa: Comisia European ; 2019-2021: Previziunile din iarna anului 2020 privind cre terea PIB-ului real sau
previziunile din toamna anului 2019
Produc ia industrial a intrat ntr-o fa de n anul 2018, in esti iile totale din Rom nia
contrac ie n 2019. n decurs de un an, rata au repre entat 21,0% din PIB, dep ind
de cre tere a produc iei industriale a sc ut media UE, de 20,3%, i a rilor n ecinate,
cu aproape 10 puncte procentuale. de 20,9%. Totu i, in esti iile pri ate au
ngrijor tor este faptul c producti itatea sc ut la 18,3% din PIB, dar au r mas peste
industriei prelucr toare a sc ut cu 1,6% n media din restul rilor din UE i din rile
cursul primelor trei trimestre ale anului cu caracteristici similare. In esti iile publice
2019. Produc ia de bunuri de consum a s-au redresat u or dup ni elul cel mai
sc ut tot mai mult n fiecare lun ncep nd sc ut pe care l-au înregistrat în 2017,
din septembrie 2018, n timp ce produc ia cresc nd p n la 2,7% din PIB, mult sub
de bunuri de capital a intrat într-o fa de media UE i mult sub media rilor
contrac ie n aprilie 2019. învecinate.
130
Dinamica producti it ii muncii difer de In esti ii (BEI, 2019) indic faptul c
semnificati de la o firm la alta. Firmele firmele rom ne ti in estesc mai pu in dec t
na ionale sunt, n medie, mai mici, mai pu in media UE (71% fa de 85%). Incertitudinea
producti e i mai pu in ino atoare dec t cu pri ire la iitor r m ne bariera în calea
firmele mai mari i, n principal, str ine. n in esti iilor cel mai frec ent in ocat (81%
medie, producti itatea real a muncii pe fa de media UE de 72%). Barierele cele
persoan a crescut cu 4,8 % pe an în mai importante care sunt invocate apoi
perioada 2000-2019. Din 2012, aceast sunt: disponibilitatea unei infrastructuri de
performan a fost determinat n principal transport adecvate, a personalului cu
de cre terea producti it ii totale a competen e adec ate i reglement rile
factorilor de produc ie, ns at t structura pri ind pia a for ei de munc (toate
for ei de munc , c t i consolidarea mpreun repre int apro imati 73%).
intensit ii capitalului au a ut un puternic
impact po iti asupra acestei tendin e. n Deficitul de cont curent s-a deteriorat i mai
pofida mbun t irilor, producti itatea mult în 2019, pe fondul cererii interne
României este în continuare una dintre cele puternice care sus ine importurile, n genral
mai sc ute din UE, iar n 2019 a repre entat de bunuri de larg consum. Dup o cre tere
aproape 68 % din productivitatea muncii puternic n 2018 la -4,4% din PIB, se
nominale medii a UE. Industria estimea c deficitul de cont curent a
auto ehiculelor i sectoarele cone e, cum sc ut i mai mult, ajung nd la -5,1% din
ar fi cauciucul i materialele plastice, PIB n 2019. Deteriorarea balan ei
dominate de firmele str ine, sunt principalii comerciale a m rfurilor a fost principalul
factori ai acestei e olu ii i au contribuit, de factor responsabil de aceast e olu ie,
asemenea, la o calitate mai bun a deficitele comerciale în materie de bunuri
exporturilor. intermediare i de bunuri de consum fiind
cei doi factori principali. Deficitele s-au
Rom nia este tot mai bine integrat n datorat cre terii importurilor, mai rapid
lan urile de produc ie ale UE. Rom nia dec t cre terea e porturilor. Cotele de pia
atrage o cot tot mai mare de schimburi ale e porturilor Rom niei au continuat s
comerciale legate de lan urile alorice din creasc n 2018, pe fondul deprecierii
UE, n special n industria prelucr toare i n treptate a monedei na ionale.
sectorul serviciilor pentru întreprinderi.
Aceast integrare a permis ob inerea de Rezultatele la export s-au men inut destul
cote de pia n cele mai mari ri de solide n ultimii ani. Cota de pia a
occidentale (Germania, Italia, Fran a) i de e porturilor Rom niei de bunuri i ser icii a
rezultate foarte bune la export începând din crescut cu 8,9 % în 2016, cu 3 % n 2017 i
2010. cu nc 4 % în 2018. În perioada 2013-2018,
cota de pia a crescut cu 25 %, fiind a patra
În pofida unor nevoi importante în materie din UE. n 2018, Rom nia a c tigat cele mai
de in esti ii, in esti iile se men in la un nivel multe cote de pia n industria
modest. Ancheta statistic din 2019 pri ind auto ehiculelor i a pierdut cote de pia
in esti iile efectuat de Banca European doar în industria lemnului (graficul 1.2).
131
Exporturile de servicii s-au axat în principal
pe transporturi i telecomunica ii.
Figura 53 Cota de pia a e porturilor, pe sectoare industriale
15%
%
10%
5%
0%
-5%
-10%
-15%
SI - Alte sectoare
SI - Vehicule, aeronave, nave
SI - Utilaje i echipamente electrice
CCP - Alte sect oare
CCP - Vehicule, aeronave, nave
CCP - Utilaje i echipamente electrice
Totalul evolu iei cotei de pia
Sursa: Comisia European ; (1) SI reprezint specializarea sectorial ini ial a României, în timp ce CCP (cre terea
cotei de pia ) arat m sura în care România a reu it s câ tige cote de pia , în medie, de la o categorie de produse
de export la alta
Flu urile de in esti ii str ine directe (ISD) Mediul de afaceri din România ar mai putea
sunt n continuare olatile. n 2018, intr rile fi mbun t it. Conform raportului B ncii
de in esti ii str ine directe au crescut cu Mondiale intitulat Doing Business 2020 ,
apro imati 18% fa de 2017. n primele 11 Rom nia ocup locul 55, e ist nd marj de
luni ale anului 2019, acestea au înregistrat mbun t ire mai ales n ceea ce pri e te
doar o cre tere u oar comparativ cu autori a iile n sectorul energiei electrice i
aceea i perioad a anului 2018. Principalele autori a iile de construire, insol en a i
ri de origine ale in esti iilor str ine directe protec ia in estitorilor minoritari.
din Rom nia sunt rile de Jos, Germania,
Austria, Italia i Cipru.
132
Figura 54 Facilitatea desf ur rii unei afaceri (2019)
Demararea unei
afaceri
0 Ob inerea
Procedura
38 autoriza iilor de
insolven ei
construire
76
Executarea 114 Racordarea la
contractelor 152 energie electric
190
Comer ul Înregistrarea
transfrontalier unei propriet i
Ob inerea de
Plata taxelor
credite
Protejarea
investitorilor
minoritari
UE România
Sursa: Banca Mondial ; Clasament: de la cel mai u or (1) la cel mai greu (190)
Infla ia este n sc dere, dar r m ne printre minim pre ut de lege, care au nceput n
cele mai ridicate din UE. Dup ce atins un 2015, au accentuat presiunile salariale i au
vârf în septembrie 2018 (4,7%), indicele accentuat efectul negati poten ial asupra
armoni at al pre urilor de consum (IAPC) a competiti it ii.
nceput s scad , cobor nd u or sub 3,9%
Volumul total al creditelor a continuat s
n 2019, dar r m n nd n continuare printre
creasc n 2019, chiar dac ntr-un ritm mai
cele mai ridicate din UE.
lent. Activitatea de creditare a crescut mai
Deficitul public a crescut considerabil, ca puternic ncep nd cu sf r itul anului 2017,
urmare a nivelului mai ridicat al cheltuielilor c nd cre terea economic a atins un rf n
curente. Se estimea c deficitul global a România. Din punctul de vedere al structurii
crescut de la 2,9% în 2018 la 3,6% din PIB în creditelor, în 2019 aproximativ 75% din
2019, în principal din cauza cheltuielilor credite au fost acordate sectorului privat
salariale din sectorul public. Major rile na ional i apro imati 20% au fost
anuale efectuate de guvern ale salariului mprumuturi acordate nere iden ilor.
5.1. Produsul intern brut
Produsul intern brut (PIB), principalul n ceea ce pri e te aloarea absolut a PIB-
agregat macroeconomic al contabilit ii ul, Regiunea Vest se pozi ioneaz pe
na ionale, reprezint rezultatul final al locul 7 la ni el na ional, cu o aloare a
activit ii de produc ie a unit ilor indicatorului în anul de 2018, de 19.207
produc toare rezidente. milioane EURO, situându-se astfel pe
133
po i ia a aptea la ni el na ional, surclas nd acestui indicator în valori nominale, are
doar Regiunea Sud-Vest Oltenia. Privind în aloarea de 47,6%, ocup nd po i ia a VII-a
plan na ional, PIB-ul înregistrat în Regiunea în perioada 2011 2018 n ceea ce pri e te
Vest repre int 9,4% din aloarea PIB-ul cre terea, clas ndu-se ns sub media
na ional. n ceea ce pri e te cre terea na ional de 55,1%.
Figura 55 PIB-ul regional, în perioada 2011-2018
55,850.6
40,100.28
60,000
34,875.72
50,000
24,948.21
23,946.27
23,017.72
21,276.81
milioane EUR
19,569.52
19,207.32
40,000
17,252.99
17,185.65
16,492.13
15,269.36
15,212.14
14,612.24
14,384.18
13,855.09
13,325.23
13,012.24
10,927.42
30,000
9,896.26
20,000
10,000
0
AXIS TITLE
Sursa: EUROSTAT, nama_10r_2gd
Pri ind mai am nun it la formarea PIB-ului ultimul loc se g se te jude ul Cara -Severin
în regiune pentru anul 2017, se poate cu o contribu ie de doar 11,8%, ns în mod
obser a c aproape o jum tate din PIB este mbuncur tor aceast propor ie se afl n
format prin contribu ia jude ului Timi cre tere fa de anii preceden i.
(48,2%), urmat de Arad i Hunedoara, iar pe
Figura 56 Contribu ia jude elor la PIB-ul regional, în anul 2017
23.3%
Arad
48.2% Caraș-Severin
11.8% Hunedoara
Timiș
16.7%
Sursa: INS, CON103I, ultimele date disponibile
134
Din perspectiva PIB-ului pe p.c. (per capita exprimat n pre uri de consum, Regiunea
pe cap de locuitor)30 raportat de Vest cu valoarea de 10.800 EUR/locuitor,
standardul puterii de cump rare PPS 2018, dep e te media nregistrat la ni el
Regiunea Vest ocup locul II n acest na ional de 10.500 EUR/locuitor, situ ndu-
clasament cu o valoarea de 20.900 EURO se pe locul II, dup Regiunea Bucure ti-Ilfov
p.c. PPS fiind ntrecut doar de c tre (24.200 EUR/locuitor). Aruncând o privire
regiunea Bucure ti-Ilfov cu valoarea de mai am nun it n Regiunea Vest n anul
46.800 EURO p.c. PPS, iar pe locul III 2017, se poate obser a faptul c jude ele
situându-se regiunea Centru cu o valoare Timi i Arad reu esc de asemenea s
de 19.200 EURO p.c. PPS. ns n pre ent, dep easc media na ional 12.200
31
raportat la PIB p.c. PPS (Puterea de EUR/locuitor (Timi ), respecti 9.800
Cump rare Standard), Regiunea Vest este la EUR/locuitor (Arad), celelalte dou jude e
o valoare de 67% din media UE27, dep ind fiind foarte apropiate cu 7.500 EUR/locuitor
media na ional de 66% din media UE27. (Cara -Se erin) i 7.600 EUR/locuitor
(Hunedoara).
Conform celor mai recente date statistice, la
nivel de 2018, din perspectiva PIB-ului
5.2. Productivitatea muncii
n economie e ist numero i indicatori care economia regiunii i local . Este normal ca
se, folosesc pentru a m sura n ora ele mari, s e ist o aloarea mai
productivitatea muncii, aceasta putând fi mare datorit densit ii ntreprinderilor i a
m surat ca aloarea ad ugat sau for ei de munc .
produsul intern brut raportat la num rul de
32 Pentru anul 2017, productivitatea muncii în
ore muncite. n ca ul de fa se a utili a
Regiunea Vest este în valoare de 16.805
raportul dintre aloarea ad ugat brut i
euro/ persoan ocupat i se situea pe
num rul de persoane ocupate pentru anul
locul secund la ni el na ional, dup
2017. Cu toate acestea în tabelul de mai jos,
Regiunea Bucure ti-Ilfov (35.799 euro/
se vor folosii medii ale acestui indicator,
persoan ocupat ). Desigur diferen ele
deoarece valorile înregistrate depind de
dintre regiunile rii n termeni de
fiecare ramur industrial n parte i de
30 31
PIB-ul p.c. este un indicator cheie pentru PIB-ul PPS este exprimat în ela ie c Uni nea
mă a ea de ol ării economice i de performan ă Europeanp (UE28) care este setat ca medie la 100%.
a unei ări sau regiuni, dar i pentru a compara Dacă inde l ă ii egi nii e e mai ma e de
diferite ări sau regiuni. Măsoară rezultatele în eamnă că ni el l PIB- l i pe capi a în acea ă
economice realizate în interiorul grani elor a ă e e mai ma e decâ media UE i ice-versa.
na ionale sau regionale, indiferent dacă acestea au P ac ic ace indica o elimină dife en a din e
fost atribuite persoanelor angajate rezidente sau p e i în e a ele memb e
32
nerezidente. Productivitatea a fost calculată în lei apoi a fost
transformată în euro la cursul de , lei/euro
135
producti itate este destul de mic , e cep ie Oltenia. Regiunea Vest se afl cu pu in sub
f c nd Regiunea Nord-Est i Sud-Vest media na ional (97% din media RO)
Figura 57 Producti itatea muncii n anul 2017 (euro/persoan ocupat )
40000
35.799 EUR
35000
30000
25000
17.373 EUR
20000 15.758 EUR 16.805 EUR
15.960 EUR
14.568 EUR 13.732 EUR
15000 13.053 EUR 13.004 EUR
10000
5000
Sursa: INS – Conturi na ionale
5.3. Întreprinderile
La nivel european i nu numai, func iona n mod autarhic, ci numai

ntreprinderile mici i mijlocii (IMM) sunt interconectat cu alte economii la ni el
considerate ca reprezent nd un factor cheie regional sau mondial. Cu toate acestea, în
pentru cre tere economic , inovare, pre ent, foarte pu ine IMM-uri autohtone
ocupare a for ei de munc i integrare fac afaceri dincolo de hotarele rom ne ti.
social . În ara noastr , e ist un
Majoritatea întreprinderilor din România au
dezechilibru accentuat n ceea ce pri e te
pornit ca afaceri de familie, bazându-se pe
repartizarea întreprinderilor la nivel local,
un minimum de cuno tin e ale persoanelor
anumite one polari nd un num r relati
implicate în conducerea afacerii. Multe
mare de IMM-uri, în timp ce în multe altele
dintre aceste persoane nu au un bagaj
func ionea pu ine ntreprinderi,
suficient de cuno tin e n materie de
îndeosebi din categoria
management sau marketing, iar
microîntreprinderilor.
întreprinderea nu dispune de resurse
În contextul globali rii tot mai accentuate, financiare suficiente pentru a dezvolta
nicio economie na ional nu poate afacerea, prin derularea unor campanii de
136
marketing ori de promovare a produselor. firme) din Regiunea Vest, iar cele cu
Ni elul educa ional i tehnic al majorit ii dimensiuni mari, cu peste 250 de angaja i
IMM-urilor permite supra ie uirea repre int doar 0,3% (157 firme) din totalul
economic a acestora, dar ansele de întreprinderilor din Regiunea Vest.
atragere, angajare i men inere n acti itate
Regiunea Vest se afl pe locul VII referitor
a competen elor, ndeosebi manageriale,
la num rul de ntreprinderi raportat la
tehnice i de pia , sunt n continuare destul
num rul total na ional, cu un procent de
de limitate. Multe ntreprinderi nu i-au
doar 9% din totalul de 576.545 de societ i
stabilit inte de penetrare a pie ei sau de
comerciale existe în România. Pe primul loc
cre tere a cotei de pia , neconsider nd
se situea Regiunea Bucure ti-Ilfov cu
necesar atragerea i angajarea unor
24,6% sau 142.118 din totalul
speciali ti, de e emplu, n calitatea
întreprinderilor, iar pe locul 2 fiind Regiunea
produsului sau în promovarea acestuia pe
Nord-Vest cu 14,9% sau 85.847 din totalul
pia , accentul fiind pus de obicei pe
întreprinderilor.
reali area produc iei i pe abilitatea
patronului de a gestiona/de a men ine E olu ia num rului ntreprinderilor n
afacerea pe "linia de plutire". Date statistice Regiunea Vest în perioada 2011 2018 a
rele ante arat c circa 57% dintre fost una po iti , n timp ce n perioada
microîntreprinderile actuale sunt anterioar trendul e olu iei num rului
ntreprinderi de sub isten , care permit ntreprinderilor era unul negati , datorit
asigurarea unui oarecare nivel de trai numai efectelor cri ei economice i nu numai, n
proprietarului afacerii i familiei acestuia. perioada anali at , economia a nceput s
i re in i s nfloreasc pre ent nd o
În anul 2018 erau înregistrate în Regiunea
cre tere constant a num rului
Vest un num r de 52.216 de ntreprinderi.
întreprinderilor la nivel de regiuni de
Majoritatea acestor întreprinderi
de oltare i de jude e, num rul cresc nd
reprezentau microîntreprinderi, între 0-9
de la 41.904 în 2011 la 52.216 în 2018,
angaja i (89,8%), un procent foarte
reprezentând o cre tere de 24,6% situat
apropriat cu media nt lnit la ni el na ional
sub media na ional de 27,5%, iar n
de 89,7% i cu cea nt lnit n restul
clasamentul regiunilor n func ie de
regiunilor de dezvoltare (88,6% - 90,5%). În
cre terea nregistrat ocup nd locul 5, unde
ceea ce pri e te restul categoriilor de
Regiunea Nord-Vest se remarc printr-o
m rime, n Regiunea Vest e ist un num r
cre tere impresionant de 37,6%. n
de 4.365 de întreprinderi de dimensiuni
Regiunea Vest de dezvoltare prin cea mai
mici (10 49 salaria i) care repre int 8,4%
mare cre tere a num rului de ntreprinderi
din totalul întreprinderilor din Regiunea
se remarc jude ul Timi cu 30,8% dep ind
Vest, întreprinderile de dimensiuni mijlocie
media na ional .
(50 249 salaria i) nsumea 1,5% (794
137
Tabelul 40. E olu ia ntreprinderilor 2011 2018
Evolu ie
2011 2014 2018
2011-2018
ROMÂNIA 452.010 507.440 576.545 27,5%

NORD-VEST 62.381 72.444 85.847 37,6%
CENTRU 54.304 59.124 67.087 23,5%
NORD-EST 48.591 53.290 62.160 27,9%
SUD-EST 53.221 57.888 63.232 18,8%
SUD-MUNTENIA 49.587 54.764 63.262 27,6%
BUCURE TI - ILFOV 108.764 126.554 142.118 30,7%
SUD-VEST OLTENIA 33.258 36.516 40.623 22,1%
VEST 41.904 46.860 52.216 24,6%
Arad 9.931 10.972 12.548 26,4%
Cara -Severin 4.422 4.749 4.877 10,3%
Hunedoara 7.990 8.755 9.196 15,1%
Timi 19.561 22.384 25.595 30,8%
Sursa: Tempo Online (INT101O)
Privind mai în detaliu e olu ia num rului Aruncând o privire mai am nun it n
întreprinderilor în perioada 2011 2018 pe Regiunea Vest se poate obser a c
clase de m rime, se obser , dup cum era modific rile nt lnite la ni el na ional, nu se
anticipat c cea mai mare evolu ie au o respect n toate clasele de m rime, astfel
micro ntreprinderile, cu o cre tere de c n categoria micro ntreprinderilor
28,7%, apoi urmând ca întreprinderile de e olu ia este asem n toare cu cea la ni el
dimensiune mic i mojocie s nregistre e na ional, nregistr nd aloarea de 31,2%,
o e olu ie negati de -2,4% (-106) pentru ns n urm toarele dou categorii de
cele mici, respectiv -6.1% (-52) pentru cele dimensiuni mici i mijlocii se ede o cre tere
mijlocii, ns un aspect un aspect mai pu in a num rului ntreprinderilor cu 2,8% pentru
fa orabil se datorea num rului categoria mic i o sc dere de doar -0,3%
întreprinderilor mari care a crescut în pentru categoria mijlocie, iar o cre tere n
perioada analizata cu doar 1,9%. Mai precis num rul ntreprinderilor mari cu 9,3%.
din anul 2011 p n n 2018 doar 3
Pri ind n jude ele care alc tuiesc Regiunea
companiii noi de mari dimensiuni au ap rut
Vest, situa ia nu este deloc diferit fa de
n Regiunea Vest, in nd cont de faptul c
al i indicatori nt lni i. Pentru anul 2018, cel
economia na ional i interna ional se afla
mai mare num r de ntreprinderi se g se te
pe un trend ascendent n aceast perioad
n jude ul Timi cu o propor ie de 49% adic
ceea ce denot faptul c , Regiunea Vest
25.595, urmând apoi pe loc secund cu
prin climatul economic i oportunit ile
aproape jum tate din num rul firmelor din
oferite, nu reu e te s st rneasc suficient
Timi , jude ul Arad cu 12.548 de companii
interesul i ncrederea in estitorilor, de a se
sau 24%, iar jude ul Hunedoara cu 9.196 de
e tinde i de a- i in esti resursele n
companii (17,6%) i Cara Se erin cu 4.877
Regiunea Vest.
138
de companii (9,3%) ocup nd locurile trei i urm torul loc se afl Regiunea Sud-Est cu
respectiv patru. 69,4%. Întreprinderile noi ntâmpin
dificult i n principal din cauza lipsei
Referitor la clasele de m rime ale
fondurilor , factor important atât n
ntreprinderilor, iese n e iden c n
desf urarea activit ii cât i n
jude ele Hunedoara i Cara -Se erin e ist
supravie uirea unei ntreprinderi.
un trend descendent accentuat pentru
companiile de dimensiuni mici, medii i ntreprinderile nou create sunt nfiin ate de
mari, singurele care sunt pe un trend manageri care au un nivel de instruire
cresc tor sunt micro ntreprinderile. În preponderent liceal i universitar (58,2%),
jude ul Arad apare o tendin iar v rsta acestora se reg se te majoritar n
descresc toare n ceea ce pri e te e olu ia grupa 30-39 de ani (34,6%).
companiilor de dimensiuni mic i medie,
n ceea ce pri e te rata n care companiile
dar cu diferen minor de c te a procente,
dup un an de la nfiin are se declar
n schimb e celea n e olu ia
inactive, aceasta este în valoare de 27,9% în
micro ntreprinderilor i a companiilor mari,
Regiunea Vest, dep ind rata nt lnit la
dep ind jude ul Timi n ceea ce pri e te
ni el na ional de 17,5%. Aceast rat este
e olu ia companiilor mari cu 32,5% fa de
una dintre cele mai mari din ar i este
Timi care a stagnat referitor de anul de
alarmant deoarece aproape 1 din 3
ba 2011, ns cu o sc dere de 15% fa de
companii nfiin ate se declar inactive
anul 2014. Fa de toate celelalte, jude ul
dup doar un an de activitate. Dintre cei
Timi este singurul care nu nregistrea o
trei indicatori(rata de acti itate, desfiin are
e olu ie negati la toate clasele de
i inactivitate) cel mai agravant este cel al
m rime, cu e celen n segmentul
ratei desfiin rii ntreprinderilor nfiin ate n
microîntreprinderilor 34,8%, iar în celelalte
urm cu un an. n ceea ce pri e te Regiunea
clase, cu o mbun ire minor de c te a
Vest acest indicator are valoarea de 14% i
procente.
se situea n topul po iti al clasamentului,
Situa ia ntreprinderilor nou create la un an în care cu cât valoarea tinde spre zero cu
dup nfiin are este alarmant pentru atât este mai bine. Este important de
Regiunea Vest. Din toate întreprinderile men ionat c n ceea ce pri e te rata de
nfiin ate n urm cu an, doar 58,1% desfiin are Regiunea Bucure ti-Ilfo ocup
dintre acestea mai sunt active restul fiind primul loc cu o aloarea halucinant de
inacti e sau chiar desfiin ate, procent care 45,4%, nsemn nd c aproape jum tate din
este inferior ratei na ionale de 60,8%. companii se desfiin ea dup primul an de
Regiunea Vest se situea pe pen-ultimul activitate. Aceast rat relati mic fa de
loc în acest clasament, dep ind doar restul regiunilor de de oltare, nseamn c
Regiunea Bucure ti-Ilfo care are o rat de antreprenorii au capacitatea de a realiza o
doar 42,3%. În acest clasament cel mai bine planificare realist i o progno financiar
se situea Regiunea Nord-Est în care peste i nu numai a ceea ce nseamn acti itatea
73% din ntreprinderi r m n acti e i n cel unei companii i pre i ionarea i preg tirea
de al doilea an de la nfiin are, iar pe riscurilor.
139
Pri ind din punct de edere al e olu iei e olu ie negati a acestor indicatori, astfel
acestor indicatori, ace tia au alori foarte c la ni el de 2014 n Rom nia situa ia
apropriate cu valori întâlnite în anul 2011, ntreprinderilor nou nfiin ate la un an dup
dar daca pri im e olu ia mai recent , n nfiin are era n felul urm tor:
perioada 2014 2017, putem observa o
Tabelul 41. Demografia întreprinderilor în perioada 2014 201733
Anul 2014 Anul 2017

Active 81,1% 60,8%
România Inactive 13,0% 17,5%
Desfiin ate 5,9% 21,7%
Active 72,1% 58,1%
Regiunea Vest Inactive 17,4% 27,9%
Active 87,2% 42,3%
Regiunea Bucure ti-Ilfov Inactive 9,0% 12,3%
Sursa: Tempo Online (INT111Y)
Din punct de vedere al domeniilor de apoi domeniul de Transport i depo itare

activitate, în Regiunea Vest cele mai multe 8,3% (8,7% na ional). Restul domeniilor
ntreprinderi i desf oar acti itatea n r mase a nd fiecare propor ii relati e mici.
Comer 29% (31,1% na ional), urm nd pe Dup cum se poate obser a
loc secund Activit i profesionale, propor ionalitatea domeniilor este
tiin ifice si tehnice 11,2% (11,4%), pe asem n toare cu cea na ional , n care
locul trei aflându-se domeniul de diferen ele sub de sub 1%, singura e cep ie
Construc ii 9,6% (9,5% na ional), iar la fiind f cut de domeniul comer ului care
foarte mic distan Industria este mai slab dezvoltat în Regiunea Vest
Prelucr toare 9,5% (9% na ional), urm nd fa de media na ional .
33
Nu există date pentru anul
140
Figura 58 Domenii de activitate întreprinderi Regiunea Vest, în anul 2018
Agricultura, Industria
Restul c a e c prelucratoare
16% 5% 10%
Ac ă de e c
administrative C c
5% 10%
Activitati
profesionale,
ce e ce
11%
H e
restaurante
6% C e c d ca a
Ta c a ă
depozitare 28%
9%
Sursa: Tempo Online - INT101O
Comer ul electronic
n ceea ce pri e te comer ul electronic la

nivel de firme, conform datelor disponibile
pe Eurostat, în anul 2017, 18% din totalul
ntreprinderilor din UE28 f ceau n ri
online. Rom nia este mult sub aceast
medie, i ocup penultima po i ie, cu doar
8% din totalul întreprinderilor f când
vânz ri online.
Figura 59 Întreprinderi care vând online, în anul 2017
35
29 30 29
30
24 24 24
25 22
20 21 20
20 18 17 18 18 18
16 16 16 17 15
%
15 12 11 13
11 10
10 7 8 8 8
0
Germania
Slovenia
Irlanda
Estonia
Croația
Luxembourg
Finlanda
Polonia
Grecia
Olanda
Belgia
Franța
Lituania
Suedia
Cehia
Bulgaria
Ungaria
Slovacia
Letonia
Danemarca
Spania
EU28
Italia
Malta
Cipru
Austria
Portugalia
România
Regatul Unit
SURSA: EUROSTAT, isoc_ec_eseln2
141
În perioada 2011-2017, în România, În perioada 2011-2017, Regiunea Vest a
procentajul utilizatorilor de internet care a ut cea mai consistent cre tere dintre
fac cump r turi online a crescut mai bine toate regiunile de dezvoltare, pornind de pe
de 2,5 ori, iar la nivel regional acesta a ultimul loc n anul 2011 i ajung nd pe locul
crescut de aproape 5 ori. Dup cum se II, dup regiunea Bucure ti-Ilfov la
ede n tabelul de mai jos, comer ul online indicatorul ponderea popula iei care a
din Rom nia are un poten ial bun de comandat bunuri sau servicii prin internet.
cre tere, n anul 2017, acesta situ ndu-se
doar la 30% din media UE28.
Tabelul 42. Ponderea popula iei care a comandat bunuri sau ser icii pe internet pentru u
personal (%)
Evolu ie 2011-
Anul 2011 Anul 2017
2017
UE28 37 53 +42,3%
România 6 16 +167%
Nord-Vest 4 16 +300%
Centru 8 17 +113%
Nord-Est 5 16 +220%
Sud-Est 3 11 +267%
Sud - Muntenia 4 15 +275%
Bucure ti - Ilfov 14 22 +57%
Sud-Vest Oltenia 6 15 +150%
Vest 3 17 +467%
SURSA: EUROSTAT, isoc_r_blt12_i
Cifra de afaceri aferent Regiunii Vest afaceri în perioada 2014 2017 unde
pentru anul 2018 a fost de 128.556 Regiunea Vest nregistreaz cea mai
milioane euro i repre int 9,5% din totalul mare cre tere dintre toate regiunile cu o
nregistrat pe ar (1.352.340 milioane euro valoare de 31,4%, semnificativ mai mare
România). Valoarea înregistrat de fa de cea nregistrat la ni el na ional de
Regiunea Vest este una modest 22,3%.
comparativ cu celelalte regiunii de
Atunci când privim din punct de vedere al
de oltare i se afl pe locul 5 din cele 8
claselor de m rime se poate obser a c cea
regiuni, unde peste o treime din cifra de
mai mare propor ie din cifra de afaceri este
afaceri este reali at de Regiunea
reali at de ntreprinderile mari (250 de
Bucure ti-Ilfov cu 33,6% (454.734 milioane
persoane sau peste) cu 39,5%, ceea ce este
euro).
i de a teptat a nd n edere num rului
Un semnal po iti ine ns atunci când personalului, urmând apoi întreprinderile
pri im din perspecti a e olu iei cifrei de mari cu 22%, de altfel n ceea ce pri e te
142
participarea la propor ia din cifra de afaceri la jum tate fa de cel din Timi . Pe locul 3
în Regiunea Vest, microîntreprinderile este jude ul Hunedoara cu 12,5%
nregistrea cea mai mic participa ie, iar participare în cifra de afaceri i Cara -
aceasta cre te pe m sur ce cre te num rul Severin cu 6,4%, ceea ce la fel sunt valori
personalului. Pri ind mai am nun it n a teptate având în vedere ponderea
Regiunea Vest se pot observa unele num rului de companii n Regiunea Vest în
diferen e majore n ceea ce pri e te care Hunedoara are o pondere de 17%, iar
jude ele componente. Astfel jude ul Timi Cara -Severin de 9%.
are un procent mare din cifra de afaceri
Pri ind e olu ia jude elor din regiunea,
nregistrat n regiunea de 54% din totalul
Timi i Cara -Se erin sunt pe loc frunta cu
regiunii, mai bine de jum tate din cifra de
o cre tere a cifrei de afaceri de 40% pentru
afaceri (69.348 milioane euro) este reali at
Timi , respectiv 25% pentru Cara -Severin,
de c tre companiile care i desf oar
urmând mai apoi Arad cu 23% i Hunedoara
acti itatea n Timi , apoi pe locul secund
cu 19%, ceea ce fac din Regiunea Vest s fie
este jude ul Arad cu 27% adic jum tate din
pe primul loc referitor la e olu ia cifrei de
cifra de afaceri nregistrat n jude ul Timi ,
afaceri în perioada 2014 2018.
ceea ce este un lucru firesc dac se ine cont
de faptul c num rul firmele din Arad este
Cifra de afaceri medie pe clase de m rime a ntreprinderilor
Se poate afirma c e ist o corela ie direct dar cu angaja i pu ini. Cifra de afaceri medie
ntre cifra de afaceri medie nregistrat i pentru Regiunea Vest în anul 2018 este de
dimensiunea companiei, astfel cu cât 540.111 euro, ns aceast aloare este
cre tere num rul de angaja i cu at t cre te influen at n mare parte de cifra de afaceri
i cifra de afaceri, sunt extrem de rare nregistrat de micro ntreprinderi i de
ca urile n care o companie s nregistre e întreprinderile mici. Cifra de afaceri medie
o cifr de afaceri mare, asem n toare cu aferent fiec rei clase de m rime se poate
cele nt lnite n clase superioare de m rime, edea n tabelul urm tor:
Tabelul 43. Cifra de afaceri raportat la num rul de firme pe clase de m rime n anul 2018
Cifra de afaceri / număr firme 2018
Medie Regiunea Vest 540.111 EUR
Microîntreprinderi (0-9) 101.577 EUR
Întreprinderi mici (10-49) 1.336.600 EUR
Întreprinderi medii (50-249) 7.520.202 EUR
Întreprinderi mari (peste 250) 67.733.511 EUR
Sursa: Tempo Online (INT104D)
143
Densitatea IMM-urilor
Pentru anul 2018, densitatea IMM-urilor restul jude elor fiind pe o pant
în economia afacerilor per 1.000 descendent a num rului popula iei: Arad
locuitori era de 26 în Regiunea Vest, (-1,7%). Cara -Severin (-6,2%), Hunedoara
identic ca aloarea nregistrat la ni el (-6%). Factorul de cre tere a popula iei
na ional. ocup nd locul al treilea, dup combinat cu faptul c n Timi cre terea
Regiunea Bucure ti-Ilfov cu o valoarea num rului ntreprinderilor este de 30%,
peste dublu de 55,6 i Regiunea Nord-Vest precum i faptul c aproape jum tate din
cu 30,3. Ca i e olu ie a acestui indicator, ntreprinderi i desf oar acti itatea n
Regiunea Vest se afl la jum tatea Timi , contribuie la ob inerea unui astfel de
clasamentului, cu o e olu ie sub media re ultat pentru acest jude .
na ional de 28,9%, ob in nd aloarea de
De asemenea este important de men ionat
26,7%.
pentru restul jude elor care nregistrea o
Jude ele Timi i Arad reu esc s aloare mai mic faptul c popula ia se afl
dep easc ni elul indicatorului la ni el n sc dere, cea mai mare fiind o rat
na ional cu alori de 34 pentru Timi i 26,6 negati de aproape 6% n jude ul Cara -
pentru Arad, unde este important de Se erin, precum i o rat de cre tere timid
men ionat faptul c , jude ul Timi este a num rului ntreprinderilor, care este
singurul jude din Regiune care n perioada aproape de trei ori mai mic dec t rata
2011 2018 a nregistrat o e olu ia po iti na ional , e plic re ultatul mai mic ob inut
referitor la num rul popula iei de 2,8%, de aceste jude e.
Num r mediu de salaria i pe clase de m rime
Întreprinderile mici i mijlocii din Regiunea întreprinderi de mici dimensiuni sau de

Vest repre int coloana ertebral a microîntreprinderi care au o pondere
economiei regionale, la fel e i la ni el ridicat n totalul ntreprinderilor de pe
na ional, european i la ni el global 99,7% pia . Astfel num rul mediu de angaja i este
din totalul întreprinderilor sunt direct propor ional cu dimensiunea
repre entate de ntreprinderi mici i mijlocii. ntreprinderii, nu e ist niciun fel de e cep ii
de la regul , important este de men ionat
Conform calculelor statistice num rul
c media num rului de angaja i se aproprie
mediu de angaja i n Regiunea Vest este de
spre limita inferioar , dup cum se poate
8,17, cu siguran aceast medie este
obser a n tabelul urm tor:
influen at datorit num rului mare de
144
Tabelul 44. Num rul de angaja i raport la totalul firmele pe clase de m rime n anul 2018
Num r angaja i / num r firme 2018 (angaja i)
Medie Regiunea Vest 8,17
Microîntreprinderi (0-9) 2,10
Întreprinderi mici (10-49) 20,72
Întreprinderi medii (50-249) 116,08
Întreprinderi mari (peste 250) 929,07
Sursa: INSSE - INT101O, INT102D
Analiza sectoarelor de afaceri
Sectoarele de afaceri din Regiunea Vest au consumatoare de energie în regiune,

cunoscut o modificare de-a lungul timpului, precum i la probleme structurale
o modificare fireasc , nt lnit n predominante i reforme economice lente
economiile care sunt într-o permanent în special în anii 1990. Startul anilor 2000
de oltare. Astfel o dat cu trecerea marchea o perioad de cre tere
timpului unele sectoare au devenit mai important pentru Regiunea Vest, regiunea
profitabile ca altele, influen ate de a nd cre terea cea mai rapid din ar n
asemenea de diferi i factori na ionali i perioada 2000-2007, mpreun cu Regiunea
interna ionali printre care se num r Bucure ti-Ilfov.
(aderarea Rom niei la UE, cri a financiar ,
O dat cu trecerea timpului, economia
cre terea economic global ). To i ace ti
regiunii a de enit mai comple , nglob nd
factori au un impact mai mare sau mai mic
sectoare noi de afaceri i de olt ndu-se în
asupra sectoarelor de afaceri din Regiunea
moduri n care n urm cu c i a eci de ani
Vest, iar pe parcursul timpului economia
nu se considera posibile. Din punct de
regional a suferit unele modific ri.
edere economic se remarc c te a
34
Datorit po i iei geografice, situat n disparit i ntre jude ele regiunnii. Astfel
marginea de Sud Est a Europei, Regiunea jude ele Hunedoara i Cara -Severin se
Vest are un trecut caracteri at de o lung remarcau n trecut ca jude e mono-
perioad sub influen so ietic , grani cu industriale, prepoderent minerit (Valea
fosta Iugoslavie, ce a determinat costuri Jiului) i siderurgie (Re i a) sau industria
politice i economice considerabile n anii e tracti , apoi jude ele Arad i Timi care
1990, transformarea de la o economie au cunoscut o de oltare mai puternic prin
agricol la una industrial planificat central in esti ii cu capital str in i nu numai, n
sub comunism ce a condus la o mo tenire
de industrii ineficiente i mari
34
Banca Mondială: Evaluare Teritorială: Profil, Performanță și
Vectori de Creștere în Regiunea de Vest
145
industria prelucratoare, agricultur sau pentru reali area Valorii ad ugate brute ,
informa ii i comunica ii. luând în considerare doar firmele active din
Regiunea Vest, care au reali at o cifr de
Astfel sectoarele de afaceri au fost grupate
afaceri de minim 1 euro i care au minim 1
folosind acea i metodologie utili at
salariat în anul 2018.
Tabelul 45. Date sintetice ale sectoarelor economice din Regiunea Vest
Denumire Marja Productivitate

COD Num r Num r Pierdere
sector de Cifra de afaceri Profit net profitului personal
CAEN firme angaja i net
afaceri net EUR
Agricultur ,
1.032.075.110 118.555.342 18.135.461
A silvicultur i 1.486 11.015 11% 93.697 EUR
EUR EUR EUR
pescuit
Industria
prelucr toare,
extractiv ,
11.097.033.228 608.156.292 223.015.463
B+C+D+E energie 3.830 168.176 5% 62.731 EUR
EUR EUR EUR
electric i
distribu ia
apei
1.104.633.455 161.867.856 28.814.065
F Construc ii 3.464 24.707 14% 44.709 EUR
EUR EUR EUR
Comer ,
9.129.218.810 406.722.440 98.228.852
G+H+I Horeca, 15.371 110.418 8% 63.622 EUR
EUR EUR EUR
Transport
Informa ii i 500.175.486 56.890.535 2.440.853
J 1.019 12.082 11% 41.398 EUR
comunica ii EUR EUR EUR
Intermedieri 40.361.561 12.824.244 265.457
K 377 1.441 28% 28.009 EUR
financiare EUR EUR EUR
Tranzac ii 202.274.436 107.319.879 11.247.914
L 1.044 2.939 43% 68.824 EUR
imobiliare EUR EUR EUR
Activit i
profesionale 750.948.964 130.465.908 15.652.467
M+N 5.035 29.658 17% 26.401 EUR
i servicii EUR EUR EUR
administrative
Administra ie
public , 206.218.402 38.688.372 2.408.340
O+P+Q 1.431 7.323 22% 20.828 EUR
nv mânt, EUR EUR EUR
s n tate
Activit i de
129.583.858 19.077.610 5.531.631
R+S spectacole i 1.292 5.514 14% 25.821 EUR
EUR EUR EUR
alte servicii
Sursa: Listafirme.ro
Valoarea ad ugat brut (VAB) Dup aloarea ad ugat brut regional,

repre int un indicator important deoarece cele mai importante sectoare economice au
ofer date cu pri ire la aloarea nou creat fost industria prelucr toare i i tran ac iile
n procesul de produc ie. În anul 2016, imobiliare, cu 12,2% respectiv 11,8% din
valoarea ad ugat brut a Regiunii Vest era totalul alorii de la ni el na ional.
de 66,62 mld. RON, reprezentând 9,7% din Agricultura, sil icultura i pescuitul se afl
totalul de la ni el na ional. pe locul III la ni el regional, dup ponderea
VABR raportat la România.
146
Tabelul 46. Valoarea ad ugat brut regional , în anul 2016 (ultimele date disponibile)
România Regiunea Vest Pondere RO

Mld. RON
Agricultur , silvicultur i
31.08 3.34 10.8%
pescuit
Industria extractiv ; industria
prelucr toare; condi ionat;
183.78 22.46 12.2%
distribu ia apei; salubritate,
gestionarea de eurilor
Construc ii 46.25 3.10 6.7%
Comer cu ridicata i cu
135.98 13.16 9.7%
am nuntul
Informa ii i comunica ii 38.99 3.09 7.9%
Intermedieri financiare i
26.06 1.57 6.0%
asigur ri
Tranzac ii imobiliare 62.83 7.40 11.8%
Activit i profesionale, tiin ifice

52.70 2.95 5.6%
i tehnice
Administra ie public i
86.26 7.62 8.8%
ap rare, asigur ri sociale
Activit i culturale i spectacole,
22.45 1.93 8.6%
repara ii de produse
TOTAL 686.37 66.62 9.7%
5.4. E
Exporturile din Regiunea Vest reprezint valoarea bunurilor exportate în perioada

17,2% din valoarea total a exporturilor anali at cu o alaore de 113% i de
rii, prin acest procent plas ndu-se pe Regiunea Centru care a a ut o cre tere de
locul 2, dup Regiunea Bucure ti-Ilfov care 86%. n acest conte t Regiunea Vest a reu it
se afl pe primul loc cu o aloarea de 20,4%, s dep easc procentul de cre tere
iar pe locul 3 se afl Regiunea Centru la nregistrat la ni elul ntregii ri de 49,5%
distan mic fa de Regiunea Vest, cu o sau cel de Regiunea Bucure ti-Ilfov de
valoare de 15,9%. În total aceste trei regiuni 54,7%.
nsumea peste jum tate din aloarea
C nd ine orba de e port, probabil c unul
total a e portului din Rom nia.
dintre factorii care joac un rol important n
n ceea ce pri e te e olu ia de-a lungul ob inerea acestor alori este amplasarea
anilor, Regiunea Vest a înregistrat o geografic a Regiunii Vest, situat la grani
cre tere de 75%, fiind de ansat de cu un stat membru al Uniunii Europene,
Regiunea Sud-Vest Oltenia care i-a dublat Ungaria, i Serbia cu care are rela ii
147
economice de lung durat , precum i datorea celor dou jude e, Timi (59,4%)
conecti itatea jude elor Arad i Timi la i Arad (30,5%), iar locul 3 este ocupat de
re eaua TEN-T prin Autostrada A1 i jude ul Hunedoara (7,1%), iar pe ultimul
pre en a unei cale ferate de mare ite n loc jude ul Cara Severin (3%). Ca e olu ie
jude ul Arad. a ponderii exporturilor în Regiunea Vest,
pentru perioada 2011-2018, jude ele Timi
Pri ind mai am nun it pe plan regional se
i Cara -Severin sunt singurele cu o
poate observa un decalaj între grupurile de
pondere cresc toare, restul jude elor a nd
jude e Timi i Arad i ntre Cara -Se erin i
o pondere descresc toare n perioada
Hunedoara. Astfel, în 2018, aproape 90%
anali at .
din exporturile realizate în Regiunea Vest se
Figura 60 Ponderea exporturilor în Regiunea Vest 2018 (milioane EUR, respectiv pondere
din total regiune)
Arad
Caraș-Severin
Hunedoara
Timiș
Sursa: Tempo Online – EXP101

J
pri e te balan a comercial po iti cu o
În Regiunea Vest, pentru anul 2018, balan a
valoarea de 1.571.619 lei în anul 2018, pe
comercial este pozitiv per ansamblu,
locul secund se afl Regiunea Sud-Vest
ceea ce nseamn c importurile sunt mai
Oltenia cu o valoare de 1.333.200 lei, dar
mici dec t e porturile sau c eniturile se
ns cu un olum de importuri i e porturi
p strea mai mari ca i cheltuielile. De
la o treime fa de olumul anual al Regiunii
altfel Regiunea Vest se num r printre
Vest, iar pe locul 3 se reg se te Regiunea
singurele 3 regiuni din ar care reu esc s
Centru cu o balan po iti de 879.861 lei
aib o balan comercial po iti ,
i cu un olum de importuri i e porturi
situându-se pe primul loc în ceea ce
asem n tor cu cel al Regiunii Vest.
148
Figura 61 Balan a comercial , n anul 2018
5,000,000
879,861 1,333,200 1,571,619
2,041
0
-350,007 -330,838 -910,535
-5,000,000
-10,000,000
-15,000,000
-20,000,000 -17,850,588
Sursa: Tempo Online – EXP101J, EXP102J
În Regiunea Vest, în anul 2018, în ceea ce diferen e fa orabile pentru cele dou
pri e te balan a comercial po iti , pe jude e, ns trebuie men ionat faptul c
locul 1 se afl jude ul Cara -Severin cu olumul celor dou este mult mai mic dec t
28,5% mai multe exporturi decât importuri, celelalte dou jude e unde olumul este
iar pe locul 2 jude ul Hunedoara cu 28%, considerabil mai mare.
privind în termeni nominali acestea sunt
Fig. 62 Balan a comercial n Regiunea Vest 2018 (miliarde euro)
Timiș
Hunedoara
Caraș-Severin
Arad
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Import Export
Sursa: Tempo Online (EXP102J) i (EXP101J)
149
5.5. Sa a a aa
Referitor la num rul de salaria i n fa de aloarea la ni el de ar de 6,7%

întreprinderile din Regiunea Vest, în anul comparativ cu 1,8% în Regiunea Vest. De
2018 erau 426.844 persoane care asemenea privind mai îndeaproape în
munceau n toate clasele de m rime ale regiune singurele jude e care au semnalat o
companiilor din regiune, reprezentând 10% cre tere a num rului de salaria i sunt judele
din totalul na ional de salaria i din Rom nia. Timi cu o cre tere de 7,9%, iar Arad cu o
cre tere de 3,6%, aproape de 2 ori mai mic
n ceea ce pri e te distribu ia salaria ilor pe
dec t cea na ional , apoi se afl jude ul
clasele de m rime ale ntreprinderilor, ntre
Hunedoara care are o sc dere de 9,4%
primele trei categorii (microîntreprinderi,
echi alentul a 7.395 de salaria i, iar la urm
mici i medii), propor iile sunt relati
se afl jude ul Cara -Se erin cu o sc dere
echilibrate între 21-22% din totalul regiunii
de 13,3% a num rului de angaja i,
pentru fiecare, ns n cea de a patra
echi alentul a 4.773 de angaja i, ns n
categorie, întreprinderi mari (peste 250 de
acela i timp num rul de omeri se afl n
persoane), Regiunea Vest are o propor ie
sc dere, ceea ce nseamn c una dintre
de 36,1% din totalul regiunii, cea mai mare
cauzele care au condus la aceast sc dere a
în categoria de întreprinderi mari.
num rului salaria ilor ar putea fi migra ia
E olu ia num rului salaria ilor n perioada popula iei.
2014 2018, n Regiunea Vest este mai mic
Tabelul 47. Num rul salaria ilor din întreprinderi în anul 2018
ÎNTREPRINDERI ÎNTREPRINDERI ÎNTREPRINDERI

NUMĂR MICROÎNTREPRINDERI
TOTAL MICI (10 - 49 MEDII (50 - 249 MARI (250 SAU
SALARIA I (0 - 9 PERS)
PERS) PERS) PESTE)
România 4.249.779 1.065.055 1.009.086 963.628 1.212.010
Regiunea
1.095.853 249.986 230.404 243.926 371.537
Bucure ti-Ilfov
Regiunea VEST 426.844 98.377 90.436 92.167 145.864
Sursa: Tempo Online - INT102D
Cifrele din tabelul de mai sus, reflect trebuie men iona i i salaria i care lucrea
num rul angaja iilor care muncesc n n slujba statului (angaja ii publici) n
ntreprinderi, ns atunci c nd se ia n diferite domenii: s n tate, n m nd,
considerare num rul total al salaria ilor, administra ie public etc. astfel num rul
150
total al salaria ilor din Regiunea Vest, n lei (3,7%) mai pu in dec t salariul mediu net
anul 2018 este de 564.894 angaja i nregistrat la ni el na ional n aloare de
reprezent nd 10,4% din totalul salaria ilor 2.642 lei. În clasamentul salariului mediu
din Rom nia. Ceea ce nseamn c din net, Regiunea Vest ocup po i ia a doua
totalul angaja ilor 138.050 lucrea n dup Regiunea Bucure ti-Ilfov, în care se
institu ile publice, iar n alori absolute fiind c tig cel mai bine, 3.559 lei fiind salariul
un procent de 24,4%. mediu net lunar, cu 40% mai mare decât în
partea de Vest.
În anul 2018, salariul mediu net în
Regiunea Vest, a fost de 2.545 lei cu 97
Fig. 63 Salariul mediu lunar net în perioada 2011 2018
4,000 120%
3,500
100% 97%100%
3,000 92% 93% 91%
83% 79% 86% 85%
77% 80%
2,500 75% 76%
71%
2,000 60%
1,500
40%
1,000
20%
500
0 0%
Sursa: Tempo Online (FOM106E)
Arunc nd o pri ire mai am nun it , n pentru Hunedoara, fa de jude ul Timi .

Regiunea Vest, cele mai mari salarii medii Aceast statistic , arat diferen ele destul
lunare se afl n jude ul Timi , cu cifre ce de semnificative dintr-un jude magnet
ntrec media la ni elul regiunii i ce Timi , care atrage for a de munc din
na ional cu o aloare de 2.922 lei, pe locul ora ele n ecinate, datorit e isten ei unei
secund fiind jude ul Arad cu 2.388 lei cu rate mari de întreprinderi, aproximativ 50%
18% mai pu in fa de Timi , iar jude ele din Regiunea Vest, pe l ng aceasta se
Cara -Se erin i Hunedoara sunt foarte adaug pre en a a 7 Uni ersit i publice i
apropiate cu 2.142 lei Cara -Severin, pri ate n Timi , care ofer personal calificat
respecti 2.088 lei Huneodara. O diferen cu studii superioare, ceea ce conduc la o
de 27% pentru Cara -Se erin i una de 28% medie a salariului net at t de crescut .
151
n ceea ce pri e te e olu ia salariului mediu mic dec t cea la ni el na ional de 3,33% i
net, la ni el na ional este o medie de 83% clasându-se pe locul II dup Regiunea
pentru perioada 2011 2018. în Regiunea Bucure ti-Ilfo cu o rat de 1,2%.
Vest are o medie 91%, mai mare fa de
Este o performan mare pentru Regiunea
cea la ni el na ional, situ ndu-se astfel pe
Vest care reu e te aproape n toate jude ele
po i ia a treia, pe primul loc fiind Regiunea
s aib o rat a omajului mai mic dec t
Nord-Vest cu 100,3% cre tere.
cea na ional . Astfel pe primul loc se afl
Dintre jude ele din regiunea, cea mai mare jude ul Timi cu o rat a omajului de 0,8%,
cre tere este n jude ul Timi de 97%, echivalentul a 2.724 de persoane. Un fapt
dep ind cre terea medie nregistrat n important de men ionat pentru Regiunea
Regiunea Vest de 91%, urm nd jude ul Vest este faptul c jude ul Timi se afl pe
Arad cu 85,7%, iar îndeaproape fiind locul 2 n topul jude elor n ceea ce pri e te
jude ele Cara -Severin (85,1% ) i rata omajului fiind dep it doar de jude ul
Hunedoara (76%). Ilfo care se afl pe primul loc cu o rat de
0,6%. Privind mai departe în regiune,
Regiunea Vest este una dintre cele mai bine
jude ul Arad are o rat de 1,4%, fiind urmat
clasate regiuni de dezvoltare când vine
de jude ul Hunedoara cu 3,4%, ambele fiind
orba de rata omajului pentru anul 2018,
sub ni elul na ional al ratei, iar jude ul
aceasta este în valoare de 1,8% pentru
Cara -Se erin dep ind pu in pragul
Regiunea Vest, aproape de dou ori mai
na ional, nregistr nd aloarea de 3,4%.
5.6. V a ă
n ceea ce pri e te eniturile medii lunare anali at , 2011-2018, cre terea a fost de
pe gospod rie, Regiunea Vest se clasea la 64%. Aceste diferen e ntre perioadele
jum tatea clasamentului regiunilor cu o anali ate i aceste major ri, pot fi atribuite
aloare de 4.172 lei/lun /gospod rie, la n prima parte datorit perioadei de
valori apropriate cu restul regiunilor de tran i ie post-cri a economic global din
de oltare aflate n partea superioar a anii 2008-2009, iar efectele acestei crize
clasamentului, e cep ie f c nd regiunea puteau fi resim ite chiar i la c i a ani dup
Bucure ti-Ilfov cu o valoare de cri . Astfel n a cea de a doua jum tate a
6.358/lun /gospod rie. Dac ntre anii perioadei anali ate se obser o cre tere
2011-2015, eniturile au a ut o cre tere mare a acestui indicator, în mare parte
modest , n perioada 2015-2018, într-un datorit cre terii economice nregistrate n
inter al scurt de timp au a ut o cre te mare. România, care a avut una dintre cele mai
În Regiunea Vest în periaoda 2015-2018 mari cre teri economice din Europa. De
enitul mediu per gospod rie a crescut cu asemenea n aceast perioad a a ut loc
aproape 50%, iar pentru ntreaga perioad major ri salariale succesi e, at t n mediul
152
public, c t i n cel pri at, care au venit impo it (IT) sau limitarea contribu ilor
mpreun cu alte facilit i oferite unor sociale i impunerea unui salar minim
categorii de salaria i, cum ar fi: scutirea de (construc ii).
Tabelul 48. Venituri medii lunare pe gospod rie

ROMÂNIA
Regiunea NORD-EST 2.175 RON 2.177 RON 3.414 RON
Regiunea SUD-MUNTENIA 2.338 RON 2.466 RON 4.021 RON
Regiunea S-V OLTENIA 2.160 RON 2.448 RON 3.638 RON
Regiunea NORD-VEST 2.512 RON 2.896 RON 4.516 RON
Regiunea VEST 2.542 RON 2.795 RON 4.172 RON
Regiunea SUD-EST 2.179 RON 2.373 RON 3.706 RON
Regiunea CENTRU 2.478 RON 2.912 RON 4.426 RON
Regiunea BUCURE TI - ILFOV 3.122 RON 3.672 RON 6.358 RON
Sursa: Tempo Online (BUF104J)
Sursele de enit pot s difere de la alte drepturi salariale; enituri din presta ii
gospod rie la gospod rie astfel se remarc sociale; pensii, pentru echime n munc i
câteva categorii de venituri principale care limita de vârst (inclusiv pensia anticipat i
au ponderea cea mai mare într-o anticipat par ial).
gospod rie: venituri b ne ti; salarii brute i
Tabelul 49. Cheltuielile medii lunare într-o gospod rie

ROMÂNIA
Regiunea NORD-EST 2.057 1.994 3.090
Regiunea SUD-MUNTENIA 2.091 2.180 3.370
Regiunea S-V OLTENIA 1.920 2.079 3.173
Regiunea NORD-VEST 2.293 2.627 4.048
Regiunea VEST 2.374 2.440 3.643
Regiunea SUD-EST 1.978 2.068 3.248
Regiunea CENTRU 2.223 2.566 3.758
Regiunea BUCURE TI - ILFOV 2.658 3.020 5.188
Cheltuielile lunare medii într-o gospod rie, cheltuielile medii lunare pentru o
se majorea , dup cum este firesc, o dat gospod rie din Regiunea Vest, n anul 2018
cu majorarea eniturilor gospod riei, astfel sunt n aloare de 3.643 lei cu o cre tere de
cheltuielile medii urmea un trend foarte 53,4% fa de anul 2011, n timp ce
asem n tor cu cel al major rii eniturilor, veniturile au crescut cu o valoare de 64%.
ns men in nd o diferen , n medie, de Astfel, n anul 2018, o gospod rie reu e te
10% fa de majorarea eniturilor. Astfel s economiseasc lunar n medie 529 lei sau
153
în valori absolute, în medie aproximativ eniturilor medii lunare), ns nregistrea
13% din enitul unei gospod rii este i cel mai mare enit mediu pe gospod rie
economisit lunar. În anul 2018 dintre (6.358 lei/lun ).
regiunile de dezvoltare din punct de vedere
Atunci când vine vorba de a clasifica
al economisirii lunare se remarc Regiunea
categoriile de cheltuieli, se constat faptul
Sud-Muntenia, care de i are un enit mediu
c aceastea sunt multe i diferite i difer de
lunar pe gospod rie mai mic dec t
la gospod rie la gospod rie, n func ie de
Regiunea Vest (4.021 lei), reu e te s
ne oile in iduale i familiare, ns sunt
economiseasc n medie 651 lei/lunar
c te a categorii care ies n e iden i se
(16,2% din valoarea veniturilor medii
pot atribui spre majoritatea gospod riilor
lunare) i desigur Regiunea Bucure ti-Ilfov
din Regiunea Vest în anul 2018.
a c ror gospod rii economiesc n medie
lunar 1.171 lei/lunar (18,4% din valoarea
Tabelul 50. Principalele categorii de cheltuieli
Denumire cheltuieli Valoare

Cheltuieli bănești 3.449 RON
Cheltuieli de consum 2.272 RON
Cheltuieli pentru alimente și băuturi consumate 664 RON
Cumpărarea produselor alimentare 623 RON
Cheltuieli pentru cumpărarea mărfurilor 830 RON
nealimentare
Cheltuieli pentru plata serviciilor 595 RON
Impozite, contribuții, cotizatii, taxe 1.185 RON
Impozite pe salarii 181 RON
Contributii de asigurari sociale 708 RON
Contributii pentru asigurari de sanatate 285 RON
Produse alimentare 168 RON
5.7. I ă c
Pentru Regiunea Vest în anul 2018, propor ie uria de 60,7% din totalul
acestea erau în valoare de 6,94 miliarde in esti iilor, iar pe locul 2 se situea
euro i repre int o pondere de 8,6% din Regiunea Centru cu o aloare apropiat de
aloare nregistrat la ni el na ional de Regiunea Vest de 7.33 miliarde euro sau 9%
81,12 miliarde euro. Regiunea Vest se afl din totalul na ional. Num rul angaja ilor din
pe locul 3 n topul in esti iilor str ine direct ntreprinderile nou create cu capital str in a
dup Regiunea Bucure ti-Ilfov care sc zut, din cauza men inerii unui nivel
nsumea 49,25 miliarde euro cu o
154
limitat al investi iilor str ine din ultima
perioad .
Fig. 64 Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2018
Sursa: BNR, Investi ii str ine directe în România în anul 2018
Pondere în total ISD

n ceea ce pri e te jude ele care compun Companiile cu capital e clusi str in sau cu
Regiunea Vest cu pri ire la in esti iile capital mixt român-str in nu sunt o noutate
str ine directe, situa ia este n Regiunea Vest, ele i-au f cut apari ia la
dispropor ionat , astfel pe primul loc se nceputul anilor 90 , datorit po i ion rii
g se te jude ul Timi cu 4,35 miliarde euro geografice avantajoase a Regiunii Vest,
in esti ii str ine directe care dep e te accesul facil la pia a de munc i condi ii
pondere nregistrat de Regiunea fa ori ante astfel nc t aceste companii s
Bucure ti-Ilfo n totalul na ional, ponderea prospere. Acest lucru este confirmat de
jude ului Timi n Regiunea Vest fiind de num rul mare de companii cu participa ie
62,7%, pe loc secund se situea la mare str in din estul rii i care continu s fie
dep rtare jude ul Arad cu 1,01 miliarde n cre tere. n 2018 sunt acti e 6.705
euro sau 14,5% din totalul Regiunii Vest. În companii cu participa ie str in la capital
finalul clasamentului se afl pe locul 3, n Regiunea Vest, repre ent nd o cre tere
jude ul Hunedoara cu 393 milioane euro de 60% fa de anul 2011 (4.202 companii).
sau 5,7% din ponderea total , iar pe locul 4,
Cara -Severin cu 162 milioane euro sau
2,3% din totalul regiunii.
Tabelul 51. Companii cu participa ie str in n Regiunea Vest 2018
Companii cu participa ie
Pondere din totalul firmelor
străină
TIMI 3.978 14,27%
155
ARAD 1.791 13,25%
HUNEDOARA 560 5,91%
CARA -SEVERIN 376 7,59%
TOTAL 6.705 12,01%

Sursa: https://www.listafirme.ro/
Propor iile n ceea ce pri e te dinamic deplasare i spore te siguran a rutier ,

a e rii geografice n jude ele regiunii, precum i pre en a unei linii de tren de
p strea un ablon asem n tor ca nalt ite n jude ul Arad. De asemenea o
num rul ntreprinderilor. Astfel n jude ul dat cu finali area construc iilor i darea în
Timi se afl majoritatea companiilor cu folosin a tronsonului Lugoj-De a e ist
capital str in cu o propor ie de 59,3%, pe premise de cre tere a participa iei
loc secund fiind jude ul Arad cu 26,7%, companiilor cu capital str in n jude ul
urmate find de Hunedoara 8,3% i Cara - Hunedoara, datorit conect rii cu restul
Se erin 5,6% este important de men ionat re elei de transport n regim de autostrad
c aceste jude e pot pre enta un a antaj i e isten a unei mari pie e de for de
fa de jude ele Hunedoara i Cara - munc , care trece printr-o tran i ie
Se erin, datorit infrastructurii de transport industrial , datorit diminu rii produc iei
rutier în regim de autostrada prin industriale care a dus la disponibilizarea
tra ersarea celor 2 jude ele de c tre angaja ilor i cre terea omajului n onele
Autostrada A1, care scurtea timpul de afectate.
Fig. 65 In esti iile str ine directe n Regiunea Vest 201835
17%
Arad
3%
7% Caraș-Severin
Hunedoara
74% Timiș
Sursa: BNR-Anuar 2018
35
Pentru calcul acestor valori, metodologia BNR a constat în cercetarea întreprinderilor exhaustiv care v dețin o
pondere de , la sută din totalul ISD. Întreprinderile cercetate exhaustiv sunt întreprinderile ISD având cel puțin
20 de salariați, precum și întreprinderile considerate atipice, respectiv cele având sub de salariați, dar cu cifra
de afaceri sau capitalul social de peste 30 de milioane lei sau care au atras credite pe termen lung de la investitorii
străini direcți sau de la companii nerezidente din grupul acestora în valoare de peste 15 milioane lei
156
Un fapt important de men ionat este acela frunta e care au nregistrat o cre tere peste
c Regiunea Vest se afl pe locul 3 n topul medie i cele care au e celat mai pu in.
regiunilor cu in esti ii directe de tipul Printre regiunile care au înregistrat o
întreprinderilor greenfield. Aceste tipuri de cre tere substan ial se afl i Regiunea
ntreprinderi sunt companii nfiin ate de Vest care a crescut cu 74,3% în perioada
c tre sau mpreun cu in estitori str ini, 2011 2018, ocupând astfel locul 2, la
in esti ii care au pornit de la 0. Pe primul loc scurt distan fa de ocupanta primei
este Regiunea Bucure ti-Ilfov cu 61,2%, po i ii Regiunea Nod-Vest cu o cre tere de
locul 2 Regiunea Centru 11,3%, iar 87,9%. Din aceste rezultate se poate spune
Regiunea Vest cu 10,1%, locul 4 fiind ocupat c , Regiunea Vest a prezentat un mare
de Nord-Vest cu 6,3%. Flu ul de in esti ii de interes pentru in estitorii str ini, iar c
tip greenfield repre int apro imati 63% ace tia continu s cread n poten ialul de
din totalul in esti iilor str ine directe dezvoltare al regiunii.
realizate în România.
Acti itatea ntreprinderilor in esti ie str in
Din punct de edere al e olu iei acestui direct , n ansamblul ei, are un impact
indicator în perioada 2011 2018, a avut o po iti asupra comer ului exterior al
cre tere medie de 47%, ns e ist regiuni Regiunii Vest.
5.8. Structuri suport pentru afaceri
Banii aloca i din mediul pri at i mediul Parcuri: industriale, tiin ifice,
public in esti i p n n momentul de fa au tehnologice i logistice
ca rol principal crearea unui context Incubatoare, Acceleratoare, Centre de
favorabil pentru a atrage investitori locali afaceri
sau e terni care s ajute la de oltarea Spa ii de Co orking, Cl diri de birouri
economiei n regiune i de oltarea publice sau/ i pri at
durabil a sectorului prin crearea de for Programe de antreprenoriat i mentorat
de munc , cre terea contribu iilor la prin parteneriate ale uni ersit ilor cu
bugetul local, cre terea bun st rii sociale i ONG-uri
comercializarea de noi produse i/sau
Spa iile de co orking sau cl dirile de
ser icii atracti e pentru clien i.
birouri în parteneriat public-privat sunt un
n Regiunea Vest se num r o serie de concept relativ nou în Regiunea Vest,
factori care in n sprijinul de olt rii acestea i-au f cut apari ia n urm cu c i a
economiei printre acestea se reg sesc: ani ani (2012-2013) i au nceput s ia
amploare n r ndul celor care caut o
solu ie simpl i necostisitoare i care i
157
doresc s aib un punct de lucru de unde s electric proprie, re ea de distribu ie a
i poat manageria afacerea. Pe scurt ga ului metan, telefonie i internet. Pe scurt
conceptul de co orking, nseamn un beneficiarilor li se satisfac toate nevoile
spa iu de birouri care este mp r it cu alte necesare pentru a- i desf ura munca n
persoane, pe baza unui abonament lunar, condi ii optime.
persoanele dispun de toate facilit ile: sala
Din punct de vedere al serviciilor oferite de
de edin e, sal de mese, spa iu de rela are
aceste parcuri/zone industriale, acestea se
etc. Spa iile de co orking pot lua forme
men in la un ni el de ba , ser icii
diferite, de tip open space sau nc peri
administrati e i de mentenan . Din p cate
separate de diferite dimensiuni, care pot
parcuri industriale se limitea la oferirea
g dui echipe de diferite m rimi. O alt
infrastructurii necesare i nu ini ia ser icii
caracteristic a acestor spa ii de co orking
iitoare. Datorit lipsei acestor ser icii,
este faptul c n jurul lor se creea o
elementul de ino are i de oltare al
anumit comunitate, de oameni care
acestor loca ii industriale, are un spectru
mp rt esc eluri i obiecti e
limitat de ac iune ceea ce ngreunea
asem n toare. n general aceste spa ii de
dezvoltarea durabil i transormare
co orking se adresea n principal celor
acestora n clustere industriale care s
care i desf oar acti itatea n domeniul IT
integreze procese întregi de la dezvoltare-
sau domenii care nu necesit neap rat un
fabricare-distribu ie de produse.
punct fix de lucru: dezvoltare software,
design, marketing sau contabilitate i Deobicei companiile care i desf oar
cabinete de a ocatur , dar nu se limitea activitatea în parcurile/zone industriale,
doar la aceste lucruri, deobicei spa iile de sunt companii care acti ea n sectorul de
co orking sunt ni ate pe anumite categori. tehnologie medie, companii care nu sunt
n func ie de distana ia spa iului acestea pot lideri inovatori în sectorul lor de afaceri, ci
g dui co orkeri din diferite domenii, ino atori mode ti. Aceste ntreprinderi
unele pot fi ateliere de crea ie, n care le acti ea n sectoare precum: minerit,
sunt puse la dispo i ie echipamente i procesarea metalelor, construc ii, fabricarea
unelte, exemplu fiind industriile creative. componentelor electrice, prelucrarea
textilelor, fabricarea componentelor
Parcurile industriale sau zonele industriale
automoti e. Companiile cu capital str in
sunt locuri amenajate special de c tre
prezente în parcurile industriale din
persoane juridice sau autorit i publice,
Regiunea Vest au tendin a de a- i importa
care ulterior sunt puse la dispo i ia
tehnologia din propria ar , n loc s
companiilor interesate. Deobicei acestea
dezvolte tehnologia în regiune. Acest fapt
in mpreun cu c te a facilit i pentru a le
limitea ino area companiilor i aloarea
cre tere interesul companiilor i pentru a le
ad ugat creat n ntreprinderile din
u ura munca, astfel parcurile industriale
regiune este mic , regiune care pentru
beneficia de: drumuri de incint
aceste companii r m ne atracti pentru
proiectate s suporte traficul greu, re ea
for a de munc , care in cu un pre redus i
subteran de ap potabil proprie, re ea de
pentru buna conectivitate cu Vestul Europei
canali are proprie, re ea de energie
158
Harta 29 Loca ii structuri de afaceri Regiunea Vest 2019
159
6. CERCETARE DEZVOLTARE ȘI INOVARE
În perioada 2014-2020, activitatea de o serie de propuneri orientati e de in esti ii

cercetare-dezvoltare-inovare a stat la baza pentru România precum:36
strategiei UE de a deveni cea mai
Integrarea organi a iilor CDI
competitiv i dinamic economie bazat
rom ne ti n programe de
pe cunoa tere p n n 2020.
colaborare transforntaliere i
Pentru perioada de finan are 2021-2027, interna ionale (Sinergii Hori on
activitatea de cercetare, de oltare i Europe, Pia a Unic , Interreg etc.);
ino are se a finan a n principal prin De oltare i utili are infrastructuri
Obiec i l de P li ic 1: O Europ mai CDI;
Inteligent , prin inovare, digitalizare, Consolidarea capacit ii CDI a
transformare economic i sprijinirea ntreprinderilor i promovarea
întreprinderilor mici i mijlocii”, iar alocarea colabor rii ntre organi a iile CDI i
va avea procentaj de 35% din Politica de mediul de afaceri;
Coeziune. Suma destinat României, în Sus inerea proceselor de transfer
cadrul acestui obiectiv va fi de aproximativ tehnologic pentru cre terea
6 miliarde de euro. În cadrul Obiectivului gradului de inovare a
de Politic 1, Comisia European a formulat întreprinderilor.
6.1. P a a ă R â a R aV
Tabloul de bord european anual privind n anul 2018, EIS arat c performan ele UE
inovarea (EIS) prezint o evaluare n materie de inovare continu s creasc
comparativ a performan elor n materie de ntr-un ritm constant. n viitorul apropiat se
cercetare i inovare ale statelor membre UE a teapt s aib loc noi mbun t iri, ns
i ale unor ri ter e selectate, precum i progresele r m n n continuare inegale pe
relativele puncte tari i puncte slabe ale teritoriul UE.
sistemelor lor de cercetare i inovare.
La nivel european se înregistrea
Acesta ajut rile s evalueze domeniile n
disparit i importante ntre rile membre,
care trebuie s i concentreze eforturile
astfel e ist patru categorii de ino atori n
pentru a ob ine performan e sporite n
care fiecare ar membr face parte dintr-o
materie de inovare.
anumit categorie n func ie de scorul
înregistrat. Mai jos se vor prezenta
ort/2019-european-semester-country-report-
36
Raportul de țară România, anul , romania_ro.pdf
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_imp
160
categoriile n func ie de locul pe care îl urm , iar decalajul de performan se
ocup fiecare ar : preconizeaz c va cre te i mai mult n
urm torii ani. UE i-a mbun t it pozi ia n
Categoria 1 inovatori lideri: Suedia,
raport cu Australia, Canada i Statele Unite.
Danemarca, Finlanda, Germania,
China vine din urm cu o rat de cre tere a
Olanda
performan elor n materie de inovare de
Categoria 2 inovatori puternici: Irlanda,
dou ori mai mare dec t cea a UE.
Belgia, Marea Britanie, Luxemburg,
Superioritatea performan elor UE fa de
Austria, Fran a, Uniunea European
Brazilia, India, Rusia i Africa de Sud r m ne
(Media UE27), Slovenia
considerabil .
Categoria 3 ino atori modera i: Cipru,
Estonia, Malta, Cehia, Italia, Portugalia, La nivelul UE, Suedia este lider în ceea ce
Grecia, Spania, Ungaria, Slovacia, pri e te domeniul de ino are, iar dintre
Polonia, Lituania, Letonia, Croa ia statele membre, Letonia a avut cea mai
Categoria 4 ino atori mode ti: Bulgaria mare cre tere n sectorul de ino are. Este
i România important de men inut rela ia de
cau alitate direct dintre in esti iile n
În urma acestor date statistice se poate
cercetare, de oltare i ino are i cre terea
afirma c Uniunea European recuperea
economic din Uniunea European ,
din decalajul pe care l are n pre ent fa
in esti iile n aceste domenii sunt foarte
de Statele Unite ale Americii. n compara ie
importante de men inut.
cu Japonia i Coreea de Sud, UE a r mas n
Fig. 66 Scorul de CDI a fiec rui stat membru al UE 2018
Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_19_2991
n medie, performan ele UE n materie de legate de urm torii indicatori: noi

inovare au crescut cu 8,8 puncte absolven i de studii de doctorat,
procentuale din 2011, n special datorit copublica ii tiin ifice interna ionale i
cre terilor puternice ale performan elor penetrarea conexiunilor n band larg .
161
ncep nd din 2011, performan ele n Regiunea Vest este un inovator modest
materie de inovare au crescut n 25 de state ceea ce o include într-o grup cu alte 28 de
membre ale UE i au sc zut n trei dintre regiuni din Uniunea European care
acestea. Performan ele au crescut cel mai nregistrea cele mai sc ute scoruri n
mult n Lituania, Grecia, Letonia, Malta, ceea ce pri e te ino area. în Regiunea Vest,
Regatul Unit, Estonia i rile de Jos i au sc derea de-a lungul timpului a fost de -
sc zut cel mai mult n Rom nia i Slovenia. 5,7%. Conform ultimului raport al Comisiei
Procesul de convergen , n cadrul c ruia Europene, realizat în anul 2019, Regiunea
rile cu performan e mai sc zute cresc mai Vest a înregistrat o valoare de 34,3% fa de
rapid dec t rile cu performan e mai media UE27, situându-se pe locul II dup
ridicate, s-a accelerat n UE n 2018. Regiunea Bucure ti-Ilfov, care are o valoare
de 54,1%. Important de men inut este
Regiunea Vest conform Tabloului de Bord
faptul c sc derea nregistrat de Regiunea
privind ino area regional , Regiunea Vest
Vest este cea mai mic din restul regiunilor.
este ncadrat ca i inovator modest.
Toate regiunile din Rom nia cu e cep ia
regiunii Bucure ti-Ilfov sunt încadrate în
categoria ino atorilor mode ti.
Harta 30 Categoriile de inovatori
Sursa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ce38bc9d-5562-11e7-a5ca-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF
162
Tabelul de mai jos arat posibile diferen e
structurale ntre media nregistrat n UE,
Rom nia i Regiunea Vest.
Tabelul 52. Compara ie Regiunea Vest România - UE27
Regiunea Vest România UE27
Ponderea de angaja i în:
Agricultur i Minerit (A-B) 12,9 25,2 4,6
Industrie (C) 37,1 18,8 15,4
Construc ii i Utilit i (D-F) 7,1 9,8 8,2
Servicii (G-N) 39,0 41,2 64,1
Administra ia public (O-U) 3,9 4,9 7,0
Num rul mediu de angaja i/companie 6,1 5,7 5,5
PIB pe locuitor (PPS) în 2017 (euro) 20.000 18.800 30.000
Evolu ia PIB-ului (PPS) în perioada 2013-2017 7,28 6,71 2,86
Densitatea popula iei n 2017 56 84 118
Urbanizarea în 2018 64,4 61,9 76,0
Dimensiunea popula iei n 2018 (milioane) 1.780 19.530 512.380
Sursa: Tabelul de bord privind Inovarea Regional , https://ec.europa.eu/growth/sites/growth/files/ris2019.pdf
Din tabelul prezentat se poate observa Graficul radar de mai jos pre int asem n ri
diferen ele dintre Regiunea Vest i mediile ntre Uniunea European (linia albastr ) i
nregistrate n Rom nia i UE27, astfel România (linia portocalie), se pot observa
Regiunea Vest are o medie mai mare de c punctele forte i sl biciunile sunt relati
angaja i n sectorul de industrie, în rest asem n toare at t pentru UE, c t i pentru
propor iile fiind apro imati egale, de Rom nia n ceea ce pri e te sectoarele i
asemenea se obser o densitate sc ut a domenile ino rii.
popula iei, la jum tate chiar fa de cea din
UE27.
163
Fig. 67 Asem n ri UE i Rom nia
Sursa: Tabelul de bord privind Inovarea Regional , https://ec.europa.eu/growth/sites/growth/files/ris2019.pdf
n ceea ce pri e te cooperarea e perien e n mbun t irea mecanismelor

interna ional , Regiunea Vest de ine multe de monitori are a indicatorilor i a
exemple de bune practici, dintre acestea metodologiilor pentru mbun t irea
men ion nd pe scurt c te a e emple. politicilor i instrumentelor n cadrul RIS3
din regiunile UE iEER sprijinirea
Regiunea Vest este membr a Platformei
37
antreprenoriatului în rândul tinerilor prin
Europene de Speciali are Inteligent , fiind
politici la nivel regional, respectiv DEVISE
prima regiune din România care a
proiect n care ADR VEST i partenerii
beneficiat de o evaluare a strategiei de
proiectului i propun s ofere un r spuns la
specializare inteligente (Sevilla, 2012). De
pro oc rile actuale cu care se confrunt 10
atunci, a r mas un membru acti al acestei
regiuni europene pentru deblocarea i
platforme.
e ploatarea poten ialului pe care IMM-urile
E ist o bogat implicare a Regiunii Vest n tehnologice digitale îl pot asigura pentru
proiecte interna ionale de colaborare, competitivitatea altor IMM-uri apar in nd
îndeosebi în cadrul Programului sectoarelor incluse în strategiile lor
INTERREG.38 Pentru a exemplifica, vom regionale de speciali are inteligent (RIS3);
prezenta succint cele mai recente proiecte DIGITAL REGIONS ini iati prin care
ale ADR Vest. regiunile partenere i or adapta politicile
de inovare pentru a sprijini specializarea
Dintre proiectele de colaborare se pot inteligent n industriile de prelucrare, ca
enumera Monitoris3 proiect de schimb de re ultat al trendului global Industria 4.0 i
37 38
https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/ https://adrvest.ro/Internationalizare/Proiecte/
164
solu iile sale care se afl la intersec ia dintre pe resursele de speciali area inteligent ale
transformarea digital i capacit ile acestora.
industriale avansate; NICHE ini iati
Perspecti ele de de oltare ale ino rii din
coordonat de ADR Vest care a i at
Regiunea Vest nu sunt optimiste, în
mbun t irea politicilor e istente i
conte tul n care perfoman a ino rii din
cre terea adopt rii solu iilor CDI de c tre
perioada 2011-2019 a fost negati
firmele din sectorul agro-alimentar,
conform Tabloului de Bord privind inovarea
facilitarea de noi oportunit i de afaceri n
regional .
sector, bazate pe inovare, pe expertiza
e istent la ni elul regiunilor partenere i
Harta 31 Performan a ino rii n perioada 2011-2019
Sursa: https://ec.europa.eu/growth/sites/growth/files/ris2019.pdf
6.2. Indicatori privind CDI

Cheltuieli interne brute pentru cercetare-dezvoltare pe cap de locuitor (CIBCD)
Valoarea CIBCD în Regiunea Vest este de topul regiunilor, dup Regiunea Bucure ti-
38,9 EURO/locuitor în anul 2017, relativ Ilfo care are o aloare la jum tate fa de
apropiat fiind de media na ional de 48,1 media Uniunii Europene (629,2
EURO/locuitor, ocup nd po i ia a doua n EURO/locuitor).
165
Tabelul 53. Cheltuieli pentru cercetare i de oltare euro/locuitor
Anul Anul Anul

Evolu ie 2011-217
2011 2014 2017
EU27 519 558,1 629,2 21,2%

România 32,5 28,8 48,1 48,0%
Nord-Vest 26,2 17,7 21,1 -19,5%
Centru 11,6 22,4 24 106,9%
Nord-Est 11 13,2 10,4 -5,5%
Sud-Est 5,3 4,4 5,5 3,8%
Sud - Muntenia 19,3 21,6 25 29,5%
Bucure ti - Ilfov 167,3 137,5 268,6 60,5%
Sud-Vest Oltenia 13,3 8,1 14,2 6,8%
Vest 15,5 13,9 38,9 151,0%
Sursa: Eurostat, rd_e_gerdreg
Pri ind din perspecti a e olu iei acestui Urm toarea regiune din punct de vedere al
indicator, se poate observa c Regiunea e olu iei este Regiunea Centru, care are o
Vest a avut cea mai puternic e olu ie n cre tere de +106,9%, situându-se la dou
perioada 2011-2017, crescând cu +151%, treimi fa de cea nregistrat de Regiunea
ocupând primul loc în categoria regiunilor Vest, ns sunt i regiuni care au o e olu ie
de dezvoltare, în schimb ce Regiunea negati cum ar fi regiunile Nord-Est i
Bucure ti-Ilfov a înregistrat o cre tere de Nord-Vest cu o sc dere de aproximativ -
doar +60,5%, iar în România a fost de doar 5,5%.
+48% i cea la ni el european de +21,2%.
Fig. 68 Evolu ia CIBCD în perioada 2011 2017
160% 151.0%
140%
120% 106.9%
100%
80% 60.5%
60% 48.0%
40% 29.5%
21.2%
20% 3.8% 6.8%
0%
-20% -5.5%
-40% -19.5%
166
Cheltuieli interne brute pentru cercetare-dezvoltare (CIBCD) procent din PIB
În anul 2017, în ceea ce pri e te cheltuielile Când privim cheltuielile interne brute
interne brute pentru cercetare-dezvoltare pentru CD ca procent din PIB, Regiunea
ca procent din PIB, valoarea ob inut de Vest ocup primul loc n ceea ce pri e te
Regiunea Vest este cea de-a doua la nivel dinamica în perioada 2011-2017, cu o
de ar (0,38% din PIB), dup Regiunea cre tere de +65% n perioada anali at , în
Bucure ti-Ilfov (1,22% din PIB). Valoarea pe timp ce media na ional a r mas
care o are Regiunea Vest este apropiat de neschimbat fa de 2011 (e notabil de
media pe ar de 0,50% din PIB, ns este men ionat perioada de sc dere din 2011
departe fa de media reali at de c tre p n n 2014 respecti redresarea
UE27 (2,15% din PIB), fiind practic imposibil ulterioar ). Dinamica celor 27 de state
s se ating obiectivul de 3% din PIB p n membre ale Uniunii Europene se pre int
în anul 2020. Dup o cre tere cu o cre tere de doar +6% în perioada
impresionant n perioada 2011-2016 în anali at , n timp ce Regiunea Bucure ti-
care procentul din PIB alocat cercet rii i Ilfo are o cre tere de +12%. Astfel,
de olt rii aproape c s-a dublat de la Regiunea Vest are cea mai puternic
0,23% n 2011 la 0,45% n 2016, se constat cre tere ntre anii 2011-2017, ns e ist i
c , în anul 2017, în Regiunea Vest, acest situa ii mai pu in optimiste cu regiuni care
procent nregistrea o sc dere de -15,5%, n aceast perioad au nregistrat sc deri
acest trend fiind identificat în aproape toate masive ale procentului din PIB alocat
regiunile de de oltare ale rii, n timp ce cercet rii i de olt rii, printre acestea fiind
media Regiunii Bucure ti-Ilfov, a României Regiunea Nord-Vest i Nord-Est cu sc deri
(datorat cre terii din regiunea BI) i cea din de -49%, respectiv -42%.
UE27 au nregistrat o cre tere.
Fig. 69 E olu ie CIBCD procent din PIB perioada 2011 2017
2.5
2.15
2.0 2.02
1.5
1.22
1.09 1.04
1.0 0.99
0.91
0.81 0.78
0.5 0.45
0.43 0.38
0.23 0.27 0.27
0.18
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
EU27 Romania Bucuresti - Ilfov Vest
167
Privind în ansamblul Regiunii Vest se pot CD (+197%). Jude ul Cara -Severin a alocat
obser a unele disparit i importante între doar 0,002% din PIB, iar comparativ cu anul
jude ele componente, n ceea ce pri e te 2011, când aloca 0,15% din PIB, sc derea
procentul din PIB alocat cercet rii i este -85%. Jude ul Hunedoara a înregistrat
de olt rii. Astfel jude ul Arad a alocat în o cre tere modest , de doar +1%. Timi ul
anul 2017 pentru cercetare i de oltare este singurul jude din regiune care a
0,31% procente din PIB, peste jum tate din dep it media na ional a nd aloarea de
media na ional , înregistrând cea mai bun 0,61%, nregistr nd o cre tere de +73% în
e olu ie din regiune în perioada 2011-2017, perioada anali at .
dublându- i alocarea pentru acti it i de
Tabel 54. E olu ia aloc rilor procentului din PIB pentru cercetare i de oltare
Evolu ie 2017-
2011
Arad 0,10% 0,15% 0,31% +197%
Cara -Severin 0,015% 0,005% 0,002% -85%
Hunedoara 0,15% 0,13% 0,16% +1
Timi 0,36% 0,26% 0,61% +73%

Sursa: Tempo Online, CDP104B i CON103I
Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare
Cheltuielile desemnate pentru cercetare i Dac procentul de cheltuieli pentru

de oltare reali ate de c tre sectorul pri at cercetare i de oltare a celor 27 de state
din Regiunea Vest, în anul 2017 erau în membre UE a r mas relativ constant în
valoare de 25,1 EURO/loc. i alorea 66% perioada 2011-2017 (63 66%), cel al
din totalul cheltuielilor n cercetare i Regiunii Vest a suferit modific ri masi e,
dezvoltare din Regiunea Vest, în timp ce în astfel c pentru anul 2011, cea mai mare
Regiunea Bucure ti-Ilfov ponderea parte a cheltuielilor pentru C&D veneau din
cheltuielilor sectorului pri at n cercetare i partea mediului academic i doar 17%
dezvoltare este de doar 56%, iar cel la nivel venea din partea sectorului întreprinderilor,
na ional este de 58%. Regiunea Vest se afl ns pe m sura naint rii n timp, ponderea
la egalitate cu media celor 27 de state ocupat de sectorul pri at de ine tot mai
membre n ceea ce pri e te acest indicator. mare, o schimbare major se nt mpl din
anul 2014 în 2015 unde de la 22% alocare
în 2014, a ajuns la 63% în 2015.
168
Fig. 70 Pondere sectoare de performan n total cheltuieli cercetare i dezvoltare, n
anul 2017
70% 66% 66%

58% 56%
60%
50%
40% 36%
32%
30%
22% 21%
20% 16%
12% 10%
10% 7%
0%
EU 27 România București-Ilfov Regiunea Vest
Mediul de afaceri Public Universitate Sectorul privat non-profit
Sursa: Eurostat, rd_e_gerdreg, calculele autorilor
Din figura al turat se pot trage unele Regiunea Vest dintre toate cele analizate,
conclu ii, n primul r nd se obser c astfel se constat faptul c uni ersit ile
mediul de afaceri are cea mai mare pondere particip moderat n procesul de cercetare
n ceea ce pri e te cheltuielile în cercetare i de oltare, cu toate c e ist centre,
i dezvoltare, ceea ce nseamn c mai ales laboratoare i departamente n cadrul
în Regiunea Vest unde este cea mai mare uni ersit ilor care au ca scop cercetarea i
pondere, ntreprinderile se concentrea s dezvoltarea sus inute de echipamentele
de olte produse i/sau ser icii calitati e ca necesare pentru a realiza acest proces.
mai t r iu s fie distribuite pe pia . Un
lucru mai pu in po iti este faptul c
uni ersit ile au cel mai mic procent, n
Capitalul uman din CDI
O modalitate de a atinge obiectivul de a interes sporit asupra rolului i cuantific rii

deveni cea mai competitiv i dinamic abilit ilor n cadrul for ei de munc . Doi
economie bazat pe cuno tere din lume indicatori principali au fost utiliza i pentru a
este prin intermediul investi ilor n capitalul analiza capitalul uman pentru inovare
uman. Dezvoltarea tiin ific i tehnologic personalul din cercetare-dezvoltare ca
a fost o plasat o dat cu Strategia de la procent din totalul ocup rii for ei de munc
Lisabona n centrul obiectivelor UE, cu un i resursele umane din tiin i tehnologie.
169
Personalul din cercetare-dezvoltare
Dincolo de aspectele care in strict de mbun t ite leg turile dintre industrie i
infrastructur , un aspect important este uni ersit i.39 Acest lucru poate avea loc
legat de factorul uman. Pentru entit ile CDI prin intermediul parteneriatelor public-
este foarte greu s atrag i/sau s p stre e private n ederea de olt rii de colabor ri
tinerii cu o bun preg tire, din cau a i proiecte comune de cercetare sau prin
salariilor necompetiti e i a lipsei finan rii. ajustarea programei colare pentru a
Cei mai buni studen i din clasele de r spunde ne oilor industriei.
absol en i ai uni ersit ilor prefer s
Pentru a ob ine o cre tere a producti it ii
lucre e pentru companiile multina ionale
n urma form rii locale a competen elor, a
din regiune, s emigre e pentru a- i
fi important ca sectorul pri at s fie stimulat
continua studiile n str in tate sau s
s ia n considerare in esti ii pe termen lung
lucre e n sectorul pri at n alte ri.
în sistemul universitar regional, promovând
Deficitul de cercet tori buni pune presiune
includerea abord rilor multidisciplinare,
pe calitatea cercet rii.
cursuri practice i stagii, at t n programele
Deficitul de cercet tori buni din CDI face ca de n m nt ale programelor tehnice, c t
respecti a calitate a cercet rii s r m n i cursuri de certificare separate.
e trem de sc ut n aceste institute i doar
Regiunea Vest nu nregistrea deficien e
acele CDI care au o str ns colaborare cu
doar n men inerea tinerilor cercet tori, ci i
sectorul pri at continu s efectue e
n asigurarea unei for e de munc calificat
acti it i de cercetare ce se pot compara cu
i mediu calificat , astfel c i colile de
standardele interna ionale. Pentru a angaja
formare profesional necesit mbun t iri
cercet tori buni, CDI performante din
pentru a furni a at t tehnicieni califica i
regiune se ba ea pe fonduri generate
(for de munc speciali at ) c t i
prin acti it i de consultan , formare,
tehnicieni mediu califica i pentru sectoarele
testare i certificare, iar aceste ser icii
de speciali are inteligent . Lipsa
furnizate nu includ ntotdeauna i
muncitorilor califica i care s poat folosi
componenta de cercetare.
utilaje de medie i nalt tehnologie aduce
Firmele au de obicei dificult i n g sirea de cheltuieli suplimentare ntreprinderilor i
absol en i care s ndeplineasc ne oile lor, m re te costul de produc ie. Accesul la o
fiind vorba de cele mai multe ori doar de re er mai mare de for de munc
cuno tin e teoretice. Lipsa de cuno tin e speciali at completat cu tineri absol en i
aplicate i de abilit i tehnice repre int o uni ersitari mai bine instrui i ar consolida
constr ngere se er . n scopul de a avantajele comparative ale regiunii în acest
de olta seturi de competen e adec ate sector.
pentru tinerii absol en i, trebuie s fie
abordărilor multidisciplinare, cursuri practice şi

39
Sectorul privat trebuie stimulat să ia în stagii, atât în programele de învățământ ale
considerare investiții pe termen lung în sistemul programelor tehnice, cât şi cursuri de certificare
universitar regional, promovând includerea separate.
170
De asemenea, pentru dezvoltarea resursei 2011. Ponderea na ional a salaria ilor din
umane care s sprijineasc sistemul CDI i cercetare i de oltare n totalul
sectoarele de speciali are inteligent pot fi personalului ocupat cu for a de munc este
necesare in esti ii strategice pentru de 0,54%. Regiunea Vest se situea pe
promo area disciplinelor i a calific rilor po i ia a doua dup Regiunea Bucure ti-
care ar putea fi elementele de ba ale Ilfov care are 1,66% din totalul personalului
economiei viitoare a regiunii. pentru cercetare i de oltare, dar care ns
este n sc dere de -9% fa de anul 2011.
În anul 2017, în Regiunea Vest, avea 4.099
Din totalul personalului implicat în
salaria i n activitatea de cercetare i
acti itatea de cercetare i dezvoltare în
dezvoltare, iar mai mult de jum tate dintre
Regiunea Vest, cei mai mul i sunt
ace tia (2.697 de persoane) se afl n jude ul
cercet tori: 61% din total (2.493 salaria i),
Timi . Procentul popula iei ocupate cu for a
tehnicieni i asimila i: 5% (222 salaria i), i
de munc care acti au n sectorul de
alte categorii de salaria i n pondere de 34%
cercetare i de oltare era n aloare de
(1.384 pers.).
0,49% n cre tere cu +26% fa de anul
Fig. 71 Ponderea personalul din cercetare i de oltare din totalul ocup rii for ei de
munc n anul 2017
1.80% 1.66%
1.60%
1.40%
1.20%
1.00%
0.78%
0.80%
0.54% 0.49%0.45%
0.60%
0.38%0.35%
0.40% 0.28% 0.24%0.21% 0.28% 0.22%
0.20% 0.09%
0.00%
Sursa: Tempo Online, FOM103D, CDP102E, calculele autorilor
Pri ind mai am nun it n regiune se pot componente, astfel c jude ul Arad se
obser a anumite disparit i ntre jude ele aproprie de media regiunii i are o aloare
171
de 0,45% din totalul persoanelor ocupate i repre int 0,09% din total, iar n Hunedoara
nregistrea o cre tere de +25% similar de 0,22% din totalul persoanelor ocupate.
cu cre terea regiunii. n timp ce jude ele Singurul jude care dep e te media
Hunedoara i Cara -Se erin nregistrea o regiunii i cea na ional este jude ul Timi
sc dere n perioada 2011 2017, de -32% cu o aloare de 0,78% i cu o cre tere de
respectiv -20% astfel c personalul din +43% n perioada anali at .
cercetare i de oltare n Cara -Severin
Investi iile n personalul implicat n cercetare i dezvoltare
In esti iile reali ate n personalul care i necesare pentru o desf urare eficient i
desf oar acti itate n domeniul cercet rii, eficace a acti it ii de cercetare i
de olt rii i ino rii poart denumirea de de oltare. Astfel urm torul tabel a fost
cheltuieli de capital i pot include: reali at ca raport dintre num rul de salaria i
echipamente, utilaje, terenuri, brevete, din acti itatea de cercetare, de oltare i
licen e, alte cheltuieli pentru de oltare ino are i cheltuielile de capital reali ate.
proprietate intelectual etc, care sunt
Tabelul 55. Raportul dintre cheltuielile de capital i num rul de salaria i

(in esti ii/salariat)
Evolu ie
2017-2011
România 2.689 EUR 1.621 EUR 1.864 EUR -31%
Regiunea VEST 1.972 EUR 1.441 EUR 1.616 EUR -18%
Arad 792 EUR 907 EUR 315 EUR -60%
Cara -Severin 102 EUR - - -100%
Hunedoara 723 EUR 684 EUR 2.704 EUR +274%
Timi 2.983 EUR 1.804 EUR 1.976 EUR -34%

Sursa: Tempo Online, CDP104B, calculele autorilor
Din tabelul de mai sus se poate observa tendin a na ional . La ni el regional, în anul
faptul c , în Regiunea Vest, în anul 2017, 2017, jud. Hunedoara a avut cea mai mare
in esti iile alocate în personalul din alocare de fonduri pentru personalul din
cercetare i ino are sunt mai mici CD, iar mpreun cu jud. Timi , dep esc
comparative cu anul 2011, urm rindu-se suma alocat de la ni el na ional.
Resursele umane din tiin i tehnologie
Procentul de persoane care î i desf oar active. Cu o pondere de 25,5%, Regiunea

acti itatea n tiin i tehnologie se afl n Vest se situea sub media pe ar de 26,1%
cre tere at t n Regiunea Vest, c t i n sau precum i de media înregistrat UE:
Rom nia, raportat la totalul popula iei 45,6%. Singura regiune din România care a
172
reu it s dep easc media european , este companiilor i a institu iilor
Regiunea Bucure ti-Ilfov, cu o pondere de gu ernamentale se afl n marea majoritate
50,8%. Aceast pondere mare, dubl fa de în regiunile urbane, în special în aproprierea
media na ional i cea a Regiunii Vest i capitalelor unde e ist n multe ca uri o
care dep e te chiar i media UE 27 se concentrare mai mare a personalului înalt
datorea faptului c sediile centrale ale calificat i a oportunit ilor de munc .
Fig. 72 Resursele umane din tiin i tehnologie pondere din popula ia acti , în perioada
2011-2018
0.60%
0.51%
0.50% 0.46%
0.40%
0.30% 0.26% 0.26%
0.20%
0.10%
0.00%
UE 27 Romania București - Ilfov Vest
2011 2014 2018
Sursa: EUROSTAT, htec_emp_reg2
Ocuparea for ei de munc n domeniul tehnologiilor nalte
Referitor la ocuparea for ei de munc n de media na ional a acestui indicator (3%),

domeniul tehnologiilor nalte, Regiunea de i superioar mediei celor 27 de state
Vest nregistrea un procentaj bun, ceea ce membre UE (4,1%).
duce la conclu ia faptului c e ist personal
Valoarea nregistrat de Regiunea Vest
înalt calificat, cu studii superioare care
(6,5%) dep e te aloarea acestui indicator
munce te n domeniul tiin ei i a
nregistrat n ri care se afl pe po i ii
tehnologiilor nalte. Procentajul de inut de
frunta e n ceea ce pri e te ino area fiind
regiune n 2018, ocup locul al doilea
considera i ca lideri ino atori i care aloc
na ional, cu aloarea de 6,5% din totalul
un procent mare din PIB, peste media UE,
for ei de munc , pe primul loc fiind
pentru cercetare i de oltare. Astfel
Regiunea Bucure ti-Ilfov cu 9,6%. Ponderea
indicatorul din Regiunea Vest este peste
ob inut de Regiunea Vest este dubl fa
173
media nregistrat n ri precum Finlanda la nivelul UE27: +7,9%. ns important de
(5,8%), Suedia (5,3%), Danemarca (5,2%) men ionat este faptul c aceast cre tere nu
sau Belgia (4,9%) care este un inovator este la fel de puternic ca al altor regiuni
puternic. cum ar fi Bucure ti-Ilfov: +65,5% sau
Centru: +64,3%. Cu toate acestea, regiunea
Privind aspectul dinamic al acestui indicator
reu e te s o dep easc cea a Rom niei:
se obser o cre tere cu +51,2% în perioada
+50%.
2011-2018, aceasta fiind superioar celei de
Fig. 73 Ponderea for ei de munc n domeniul tehnologiilor nalte 2018
12%
9.6%
10%
8%
6.5%
6%
4.1%
4% 3.0% 2.6% 2.3%
2% 1.1% 1.0% 1.1% 1.0%
0%
Sursa: EUROSTAT, htec_emp_reg2
Proprietatea intelectual
Cererile de brevetare sunt o m sur a loc cinci, dep ind doar regiunile Centru,
rezultatului activit ii de cercetare- Sud-Muntenia i Sud-Vest Oltenia. În anul
dezvoltare- inovare. Scopul unui brevet este 2018, num rul bre etelor din Regiunea Vest
de a proteja rezultatul activit ii de a fost mai sc ut comparati cu anul 2011,
cercetare-dezvoltare, dar sunt la fel de per ansamblu, n toat aceast perioad
semnificative ca i surs a informa iei performan a fiind una destul de sc ut . Cu
tehnologice, care poate ajuta la evitarea 60 de cereri de brevete, dintre care 50% în
unei reinvestiri i reinvent ri de idei care nu jude ul Timi , Regiunea Vest este dep it
sunt necesare. O idee brevetat nu este ns la acest indicator chiar i de 4 jude e
n mod necesar o idee comercializat , deci indi iduale, precum i de municipiul
indicatorul poate fi v zut ca un indice al Bucure ti.
nivelului de CDI, nu ca un scor al
n ceea ce pri e te jude ele componente ale
introducerii pe pia al produselor CDI.
regiunii, jude ul Timi are o propor ie de
Dup num rul de bre ete depuse n profil 50% (num r: 30) din totalul cererilor de
teritorial, Regiunea Vest ocup un modest brevete, urmând apoi jude ele Hunedoara
174
(num r: 16), Arad (num r: 11) i jude ul cheie, n care actorii CDI rele an i au
Cara -Severin (num r: 3). raportat c au f cut unele ncerc ri de
protec ie a propriet ii intelectuale
n ciuda performan ei aparent mai bune n
generate n interior, ns nu au putut s
compara ie cu media din Rom nia,
acopere costurile totale ale cererii de
Regiunea Vest este cu mult în urma
brevetare.
regiunilor cu care se compar din UE, n
ceea ce pri e te protec ia propriet ii În majoritatea cazurilor, costurile globale de
intelectuale pentru in en ii. În ceea ce bre etare se consider a dep i beneficiile,
pri e te sprijinirea cercet torilor pentru iar acest fapt se datorea n mare parte
protec ia propriet ii intelectuale pentru lipsei de claritate a regulilor ce gu ernea
in en ii, m surile de co-finan are a cererilor dreptul de proprietate intelectual .
de brevete pot fi utilizate în sectoarele
Tabelul 56. Bre ete de in en ie acordate Uni ersit ilor n anul 2018
COD
DENUMIRE UNIVERSITATE ORAŞ Anul 2018
JUDE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA TIMI OARA TM 4
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN E AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

TIMI OARA TM 1
VETERINARĂ DIN TIMIŞOARA
Sursa: OSIM
n cadrul bre etelor de in en ie acordate Cererile de bre ete, dup ca , sunt n mod
uni ersit ilor, Regiunea Vest, este predominant pentru bre ete na ionale.
repre entat de 2 uni ersit i din Timi oara, Bre etele rom ne ti sunt percepute n
Uni ersitatea Politehnic i Uni ersitatea de principal ca un instrument pentru progresul
tiin e Agronomice i Medicin Veterinar , n cariera academic , n timp ce crearea
care mpreun totali ea 5 bre ete de valorii comerciale reale prin proprietatea
inven ie n anul 2018 care repre int 8% din intelectual este aproape ine istent . Mai
totalul bre etelor de in en ie acordate mult de at t, nu e ist o practic frec ent
uni ersit ilor. care s efectue e e alu ri formale ale
poten ialului de comerciali are al
În majoritatea cazurilor, costurile globale de
brevetelor existente. Centrele de cercetare
bre etare se consider a dep i beneficiile,
i bugetele de proiect aloc o sum mic
iar acest fapt se datorea n mare parte
din finan area anual , dac aceasta e ist ,
lipsei de claritate a regulilor ce gu ernea
pentru ob inerea de bre ete locale n
dreptul de proprietate intelectual .
România.
Poten ialul pentru inovare
175
România este un inovator modest în ceea Regiunea Vest trebuie s i consolideze
40
ce pri e te ino a ia. n anul 2011 sistemul CDI. Fondurile publice
performan a rii n ceea ce pri e te acest disponibile at t pentru uni ersit i, c t i
sector a sc ut, ncep nd cu anul 2011 p n pentru institutele CDI au fost orientate în
n anul 2015, ns dup o sc dere puternic , principal c tre cercetarea de ba , f r a se
ncep nd cu anul 2016 performan a a ine seama de importan a fazei de validare
nceput s creasc . a conceptului, de de oltare tehnologic n
fa incipient , de de oltare a produsului
Mediul fa orabil ino rii i impactul
i de comercializare din procesul de
n rilor sunt printre cele mai puternice
in en ie, cu alte cu inte de aspectul de
dimensiuni ino atoare. P trunderea n
ino are . Crearea de aloare real ,
band larg are un scor mare peste media
cre terea producti it ii n economie i
UE, în timp ce singurul indicator care este
cererile de acti it i de cercetare i
peste media UE sunt exporturile de produse
dezvoltare apar doar în aceste etape
high-tech, iar persoanele inovative i
ulterioare.
in esti iile n companii ino ati e, sunt cele
mai slabe dimensiuni ale ino rii. Pentru perioada de programare viitoare, am
ncercat o ordonare a acti it ilor care pot fi
Cele mai mici scoruri ale indicatorilor din
finan ate pentru a ob ine re ultate concrete
Rom nia sunt n ceea ce pri e te n area
pe termen scurt i mediu.
pe tot parcursul ie ii, IMM-urile cu ino a ii
de produs sau proces, IMM-uri cu inova ii Pentru perioada de programare viitoare, am
de marketing sau organi a ionale i IMM- ncercat o ordonare a acti it ilor care pot fi
uri inovatoare din interior spre exterior. finan ate pentru a ob ine re ultate concrete
Pentru to i cei patru indicatori, performan a pe termen scurt i mediu:
este cea mai sc ut n 2018 n toate rile,
Finan area de olt rii de produse,
ceea ce duce la un scor relativ la 0.
servicii sau tehnologii inovatoare de
Poten ialul de ino are n Regiunea Vest este c tre ntreprinderi
mare, pe ba a interesului ar tat p n acum Finan area cheltuielilor necesare
de c tre entit ile din domeniu, i anume pentru protejarea propriet ii
uni ersit i, institute de cercetare, intelectuale la ni el european i
administra ie public , entit i pri ate. n interna ional bre ete, m rci,
plus, pre en a mult mai e tins dec t n alte design industrial, patente etc.)
regiuni a întreprinderilor mari este un factor Finan area de ser icii de marketing
care st la ba a poten ialului de ino are. i branding
conceptul de strategie de specializare inteligentă ,

40
În anul , Comisia Europeană CE a lansat care are ca scop creşterea impactului politicilor de
ini iativa emblematică O Uniune a inovării ca cercetare şi inovare ale statelor membre cu impact
partea a Strategiei Europa 2020, care introduce asupra creşterii economice
176
Finan area transform rii digitale n de produse, ser icii i tehnologii
companii ino atoare de c tre ntreprindere
Adop ia i de oltarea de Finan area adop iei de tehnologii si
instrumente digitale procese sustenabile / er i
Digitalizarea proceselor Finan area de pachete de coaching
Training pentru abilita i i pentru management si abilit i de
competen e digitale afaceri, destinate managementul de
Finan area ob inerii conformit ii top i intermediar al ntreprinderilor
(compliance) cu reglement rile Finan area acti it ilor pentru
europene i standardele realizarea ino rii soft
interna ionale specifice pe industrii, Finan area transferului tehnologic
n cadrul lan urilor de aloare la de tip inbound
nivel global Finan area proiectelor colaborati e
Finan area - în procent de 50%-75% ntre firme, n ederea co-
a angaj rii de personal de cercetare de olt rii de produse, ser icii i
de oltare n conte tul de olt rii tehnologii inovatoare
Clustere
n Regiunea Vest exist mai multe clustere41 Viziunea Clusterului Regional TIC23 este
concentrate pe sectoarele dominante, promovarea i sus inerea ntreprinderilor
formate pentru a facilita interac iunea i regionale TIC drept actori pe pia a global ,
cooperarea dintre actorii care i desf oar generatori de produse proprii, sub un brand
activitatea n aceste sectoare. regional puternic. Clusterul are ca obiective
urm toarele aspecte:
Clusterul Automotivest a fost nfiin at n
anul 2007 ca organism neguvernamental, Sprijinirea e olu iei modelului de
nonprofit, apolitic, cu personalitate juridic . business în sectorul TIC regional
Obiectivul principal al Asociatiei este dinspre comer i ser icii c tre
crearea unui mediu economic care s consultan i produse proprii;
sprijine ini iativa de "cluster" din domeniul Consolidarea sectorului TIC regional
industriei auto prin dezvoltarea unei prin crearea unor centre de cercetare-
platforme centrale de servicii pentru firmele de oltare i cre terea ponderii
(furnizori/cump r tori) din Regiunea Vest produselor cu aloare ad ugat mare;
active n acest domeniu22. Integrarea ofertei de educa ie cu
nevoile mediului de afaceri în sectorul
Clusterul TIC a fost creat n anul 2011, fiind
TIC regional;
rezultatul unui demers de lung durat .
și susținerea dinamicii pe termen lung în lumea

41
Clusterele sunt percepute ca instrumente aflate la afacerilor și prin generarea de noi locuri de muncă
îndemâna factorului public pentru stimularea şi asigurarea sustenabilității creșterii și dezvoltării
inovării și creșterii de productivitate, prin întărirea economice.
177
Men inerea resursei umane TIC n utilizarea de c tre sectorul privat. n plus,
Regiunea Vest; acest organism are un rol semnificativ n
Crearea unui context regional favorabil ncurajarea comunic rii dintre p r i prin
afacerilor TIC i prioriti area in esti iilor intermediul t rgurilor i al altor reuniuni.
publice n sector, precum i atragerea
n conte tul preocup rilor companiilor/
de noi resurse i in esti ii.
uni ersit ilor/ institutelor CDI de a aduce
Creat n 2011, clusterul ROSENC este o pe pia produse/ tehnologii/ ser icii noi,
asocia ie cu personalitate juridic rom n , mai competitive, respectiv de a- i g si
de drept privat f r scop patrimonial, parteneri de afaceri din str in tate,
neguvernamental , non-profit, apolitic i Tehimpuls a venit în sprijinul acestora prin
independent , av nd drept scop urm toarele acti it i derulate:
promovarea Rom niei si a Regiunii Vest, pe
Vouchere de inovare. Tehimpuls a
termen lung, ca lider n sectoarele energiilor
acordat vouchere de inovare în firme.
regenerabile, eficientei energetice i noilor
Scopul acord rii oucherelor de ino are
energii sustenabile.
este de a intermedia i impulsiona
De dat mai recent este Asocia ia Cluster leg tura dintre cererea i oferta de
pentru Turism Banat (CLUSTRBANAT), care cercetare, de oltare i ino are,
urm re te dezvoltarea competitiv a respectiv dintre IMM-uri i institutele de
domeniul turismului prin promovarea cercetare, de oltare i ino are, i de a
destina iilor turistice locale, jude ene i stimula inovarea în cadrul firmelor, prin
regionale. intermediul de olt rii de produse i
procese inovatoare. Sprijinul concret
Fiecare din sectoarele amintite vor fi
const n e perti din partea
analizate mai pe larg, at t din punct de
institutelor i e per ilor de cercetare,
vedere a performan ei c t i din punctul de
de oltare i ino are, care este pus la
vedere al poten ialului pentru specializare
dispo i ia firmelor pe ba a unor cereri
inteligent .
specifice de inovare.
Un actor regional important n sectorul
cercet rii-dezvolt rii-inov rii, Asocia ia Servicii oferite în mod gratuit prin
Tehimpuls, ac ioneaz ca o interfa pentru aderarea la re eaua Enterprise Europe
actorii regionali din sistemul de inovare. Network (începând cu anul 2015
Practic, Asocia ia Tehimpuls are ca Tehimpuls face parte din Consortiul Ro-
principale activit i promovarea inov rii i Boost SMEs): acti it i de ntocmire de
facilitarea interac iunii dintre unit ile C&D profile de parteneriat i redactare de
i actorii din sectorul privat din industriile expresii de interes, servicii de instruire,
conexe. De asemenea, aceast asocia ie a servicii de consiliere (acordare de
publicat o baz de date de oferte i cereri suport de specialitate, inform ri cu
de cercetare care ofer informa ii cu privire privire la legisla ie UE etc.), ser icii de
la activitatea de cercetare din cadrul consultan , acces la finan are, business
universit ilor i ICD pentru cunoa terea i inteligence, facilitarea accesului la pie e
178
interna ionale, parteneriate pentru Misiuni de companii
proiecte interna ionale de cercetare i (Incoming i Outgoing) - în
de oltare, facilitarea de ino are i domeniul alimentar, agricol
transfer tehnologic transna ional, i biotehnologie cu Serbia în
transmitere de newsletters, organizarea cadrul T rgului interna ional
de evenimente, workshop-uri, training- AGROMALIM (Incoming,
uri. Timi oara), n cadrul
T rgului Interna ional al
Acces la instrumentul IMP3rove. Tehnicii i Reali rilor
Tehimpuls de ine franci a de utili are a Tehnice (Outgoing, Belgrad).
Instrumentului IMP3rove pentru
Un alt actor regional important este
E aluarea Managementului Ino rii n
consor iul RO-BOOST SMEs. Prin pachete
Firme n rela ia cu fimele din regiune.
de servicii dedicate antreprenoriatului i
Aceast metod de e aluare i
inovarii, acest consor iu ofer consultan
mbun t ire a managementului
cu privire la politici, reglement ri legale i
ino rii este cea mai comple metod
programe de finan are europen , acces la
e istent la ni el european, fiind
finan are (venture capital, vouchere, equity
recunoscut de Comisia European .
funds etc.), interna ionalizare (informa ii
despre pie e din Europa i ri ter e
Organizarea de evenimente:
E eniment tradi ional Mic business intelligence), parteneriate pentru
dejun cu ino atorii proiecte interna ionale de cercetare i
Târgul Regional de Inovare dezvoltare, facilitarea inov rii i a
Innomatch eveniment transferului tehnologic transna ional,
anual de inovare al Regiunii dezvoltarea de parteneriate de afaceri
Vest transna ionale, dezvoltarea capacit ii de
Competi ia regional de management al inov rii. De asemenea,
inovare acest consor iu promoveaz servicii cu
Competi ia Regional Scale- valoare adaugat prin intermediul
UP (dedicat IMM-urilor din organiz rii de evenimente, grupuri de
regiune cu poten ial de mentoring, training-uri, nt lniri, activita i
scalare) de brokeraj, misiuni de companii (misiuni
Evenimente de brokeraj cu economice), prin intermediul unei
caracter interna ional: Demo platforme europene dedicate
Plast Vest (dedicat industriei ntreprinderilor mici i mijlocii, n cadrul
de prelucrare a materialelor birourilor de informare ale partenerilor
plastice, cauciuc i consor iului i prin intermediul paginii web.
compozite), Agromalim Cre tere economic pe ba a clusterelor
(dedicat industriei agro- regionale are la ba capacitatea acestora
alimentare) de a genera presiune, de a beneficia de
stimulente i de a folosi capacit ile de
179
inovare oferite de mediul local. Toate activitatea de inovare, la rândul lor, depind
acestea permit anumitor clustere regionale de stimulente pentru a ino a i de
s concure e cu succes mpotri a unor capacitatea de a transforma aceste costuri
concuren i dispersa i. Performan ele n c tiguri de ino are. Acestea sunt
ino atoare depind de in esti iile n ino are, influen ate de natura ri alit ii i structura
de oportunit ile tehnologice i de eficien a pie ei g site n industrie
cu care acestea sunt folosite. In esti iile n
Strategia de specializare inteligent
Regiunea Vest are o ast e perien n sectoare, anual i sporesc num rul
elaborarea unui astfel de document angaja ilor i sunt n c utare permanent de
strategic, în prezent fiind la cea de-a patra personal nalt calificat. O alt caracteristic
itera ie a documentului dup Strategiile specific acestor sectoare de afaceri este
Regionale elaborate pentru perioada 2004- capacitate acestora de dezvoltare, inovare
2008, 2009-2013, 2014-2020. Toate i de adaptare asupra noilor tendin e i
documentele realizate, inclusiv strategia cerin e din partea pie ei. Aceste sectoare de
pentru perioada 2021-2027 aflat n lucru, afaceri beneficia de mari oportunit i n
au fost elaborate având în vedere ceea ce pri e te cercetare, de oltarea i
modific rile sur enite n domeniul CDI la inovarea sau crearea de noi produse
nivel european, na ional i regional c t i re olu ionare sau utili area celor mai
proiectele deja implementate în acest recente tehnologii.
sector la nivel regional.
O component important ata at
Metodologia strategiilor de specializare Sectorului de Speciali are inteligent este
inteligent presupune alegerea i lan ul aloric strategic (strategic value
dezvoltarea unor sectoare economice chain). Aceste sectoare de afaceri contribuie
repre entati e de la ni el regional i la de oltarea industrial a Europei i ofer
construirea pe avantajele acestora. o cre tere a a antajelor competiti e
europene la nivel mondial. Întreprinderile
În Regiunea Vest, identificarea domeniilor
care i desf oar acti itatea n aceste
de speciali are inteligent a fost reali at n
sectoare de afaceri sunt afaceri orientate
primul rând pe baza analizei indicatorilor
c tre iitor care contribuie la de oltarea
socio-economici (cifra de afaceri, num rul
sectoarelor industriale i totodat
salaria ilor, profitul net nregistrat, num rul
mbun t ind po i ia Europei pe scena
societ ilor comerciale din sectorul de
mondial . Sectoarele care fac parte din
afaceri) care clasea aceste sectoare
aceast strategie sunt considerate cheie
printre cele mai prospere. În al doilea rând
pentru o de oltare orientat c tre un viitor
a fost urm rit cererea resursei umane
mai bun care s respecte politicile UE
calificate i nu numai, care este n cre tere
stabilite pe termen lung.
în fiecare an spre aceste sectoare de afaceri.
Companiile care acti ea n aceste
180
Domeniile de speciali are inteligent în propor ie de 55% din total personalului
identificate la nivelul Regiunii Vest pentru din întreprinderile din Regiunea Vest. Cifra
perioada 2021-2027 sunt: de afaceri are valoare de 11,2 mld. EUR
reprezentând 47% din totalul cifrei de
Agricultur i industrie alimentar ;
afaceri înregistrate la nivel regional. Profitul
Digitalizare, industrializare, inclusiv
net este de 897 mil. EUR reprezentând 56%
Industry 4.0;
din profitul total de la nivel regional.
Eficien energetic i construc ii
(cl diri) sustenabile; Desigur privind mai atent la sectoarelor de
Industria prelucr toare; speciali are inteligent e ist sectoare mai
Industriile culturale i creati e; profitabile, cu enituri mai mari i care
S n tate i calitatea ie ii. angrenea o mai mare for de munc i
altele cu un volum mai redus. Sectorul care
Pri ind mai am nun it, din punct de edere
cuprinde cea mai mare for de munc i în
al statisticii, în sectoarele de specializare
care se reg sesc cele mai multe firme este
inteligent , pri ind dintr-un spectru larg, se
cel de eficien energetic i construc ii
poate obser a faptul c indicatorii acestor
sustenabile cu 4.858 companii în care
sectoare se reg sesc la jum tate fa de
lucrea 59.372 angaja i generând o cifra
momentul în care privim asupra tuturor
de afaceri anual de 2.7 mld. EUR. Un alt
domeniilor de afaceri din regiune.
sector care angrenea o propor ie mare de
Astfel num rul de firme din sectoarele de personal este sectorul de agricultur i
speciali are inteligent , n anul 2018, sunt n industrie alimentar n care i desf oar
propor ie de 14.432 firme, însumând 43% acti itatea, nu mai pu in de 3.245
din totalul companiilor din Regiunea Vest. companii n care acti ea 26.439
Num rul de angaja i angrena i n cadrul angaja i, generând o cifr anual de 1,6
companiilor aferente speciali rii mld. EUR.
inteligente este de 204.483 salaria i, fiind
Întreprinderi inovative
Întreprinderile inovative sunt o procesului de ino are. in nd cont de faptul

component important n ceea ce pri e te c , n Regiunea Vest, cea mai mare parte din
de oltarea societ ii i a economiei, procesul de ino are este sus inut de mediul
ace tia sunt pionerii ilelor noastre care i privat (66%), se poate considera alarmant
aloc resurse: financiar, timp, personal faptul c n Regiunea Vest i desf oar
asupra de olt rii de produse i/sau ser icii, activitatea 63 firme inovative conform
noi procese de distribu ie, de ambalare etc. Institutului Na ional de Statistic , aceste
din care vor putea beneficia în viitor, în mai valoare clasând Regiunea Vest spre coada
mare sau mai mic m sur , consumatorii. clasamentului devansând doar Regiunea
Astfel de întreprinderi trebuiesc încurajate Sud-Vest Oltenia (49 firme inovative).
i sprijinite de c tre mediul public i pri at Aceast aloare a num rului
care prin parteneriate pot sprijini aceste întreprinderilor ino ati e este ngrijor toare
ntreprinderi i pot contribui n cadrul deoarece cea mai mare parte a ino rii din
181
Regiunea Vest se ba ea pe c te a eci de produs sunt n num r de 12 companii (19%
firme care în totalul întreprinderilor din din totalul companiilor inovative)
Regiunea Vest au un procent de 0,12%.
Activitatea de cercetare-dezvoltare în
Ino area de produs repre int oferirea sectoarele dominate de companiile
c tre pia a unui bun sau serviciu care a multina ionale tinde s fie efectuat n afara
suferit mbun t iri considerabile n ceea ce regiunii, de multe ori în sediul central al
pri e te atribu iile sau caracteristicele companiilor cu capital str in (OEM i
acestuia. Aceste mbun t iri pot fi de ordin furnizori de prim-nivel), sau în colaborare
tehnic, func ional, soft are, noi materiale cu uni ersit i de top din ntreaga lume. n
folosite etc. acest sens, cercetarea este desf urat de
companiile mari n cadrul companiei, f r
Ino area de proces repre int
prea multe interac iuni cu uni ersit ile /
mbun t irea considerabil a procesului de
institutele de cercetare din regiune. Ace ti
produc ie a bunului sau a ser iciului prin
juc tori mari, cred c uni ersit ile ar putea,
utilizarea de noi tehnici, metode,
n principiu, s asigure un sprijin n
echipamente sau soft are care ofer un
activitatea de cercetare, dar nu au resurse,
a antaj competiti i o de oltare durabil .
cum ar fi laboratoare de nalt clas i
Astfel în Regiunea Vest majoritatea echipamente avansate.
ntreprinderilor ino ati e se concentrea
Lipsa / învechirea / fragmentarea
asupra ino rii de proces (44 de firme), un
infrastructurii de cercetare i a
proces mai pu in comple care nu solicit la
laboratoarelor de testare repre int o alt
fel de multe resurse ca i ino area de
problem identificat la ni elul Regiunii
produs unde este necesar o planificare
Vest. Prin in esti ii n infrastructurile proprii
am nun it i o strategie bine conturat .
de CDI ale organi a iilor de CDI /
n ceea ce pri e te ino area de produs n ntreprinderilor se poate m ri accesul
Regiunea Vest sunt doar 7 companii care tuturor actorilor interesa i de la ni el
reali ea acest tip de ino are, iar regional la echipamente i ser icii n scopuri
companiile care reali ea ambele inovative, iar acest lucru poate genera un
concomitent ino are i de proces i de impact real pe pia a economic .
Sprijinul oferit companiilor inovative i cre terea ratei de supravie uire a acestora
Participarea Regiunii Vest al turi de alte 8 ino are i antreprenoriat. Plec nd de la

regiuni europene n cadrul consor iului aceast anali , a fost generat un plan de
interna ional iEER a inclus o anali a ac iune mpreun cu actori locali care
ecosistemului de sprijin pentru cuprinde ac iuni concrete care s conduc
antreprenoriat i ino are regional printr- la cre terea ecosistemului antreprenorial
un e erci iu de tip peer re ie al regional.
organi a iilor partenere din regiuni lider n
182
În urma unei analize a ecosistemului Serviciile existente de sprijin pentru
regional de sprijin pentru start-up-uri, atât antreprenori nu sunt conectate, iar
Raportul de Peer Re ie c t i anali a majoritatea se concentrea pe etapa
SWOT reali at de grupul local ajung la pre-seed / seed . Sprijinul pentru
conclu ii similare: i) e ist un ecosistem de accelerare i scale-up se reali ea doar
sprijin pentru start-up-uri n fa incipient , prin programul pilot de scalare EEN
componentele sunt pre ente i acti e; ii) finan at prin COSME.
e ist ini iati e publice i pri ate i semne Capitalul uman (absol en i i
promi toare de cooperare; iii) ecosistemul profesioni ti bine preg ti i) este
de sprijin pentru antreprenoriat va deveni disponibil în regiune, dar majoritatea
mai eficient atunci când actorii principali i alege arianta unui loc de munc n
coordonea eforturile la scar regional . companiile mari din regiune.
Concluziile analizei ecosistemului regional Pe scurt, dinamica e ist i probabil poate fi

de sprijin pentru start-up-uri sunt stimulat dac actorii implica i cooperea
urm toarele: i de olt , a nd o i iune comun , ser icii
complementare de sprijin:
Gu ernan a ecosistemului este
centrali at : politicilor na ionale care se Principalele oportunit i de dezvoltare
implementea prin fonduri structurale pentru start-up-uri.
nu r spund ne oilor startup-urilor. Prin Consolidarea gu ernan ei pentru
urmare, finan area i politicile publice promo area Regiunii Vest ca i Hub
r m n fragmentate. pentru antreprenoriat.
Finan area se face n principal prin Di ersificarea tipurilor de finan are
sub en ii. Finan area pri at este mai pentru startup-uri.
pu in i ibil , dar este n cre tere: Sprijinirea ini iati elor e istente i
companiile sunt interesate de spin-off- conectarea acestora.
uri creati e i se de olt o comunitate
mic de business angels n Timi oara.
Cultura antreprenorial este n cre tere
în special în rândul tinerilor.
6.3. Infrastructura de suport pentru activitatea de CDI

n m ntul uni ersitar are o puternic pe por ile uni ersit ilor din Regiunea Vest.
istorie i tradi ie n Regiunea Vest, de Astfel n Regiunea Vest i desf oar
aproximativ 100 de ani de când a fost activitatea 11 universit i publice i
nfiin at Uni ersitatea Politehnic din private, ocupând locul III la ni el na ional n
Timi oara , cea mai eche din Regiunea ceea ce pri e te num rul unit ilor de
Vest, eci de genera ii de studen i au trecut n m nt superior, fiind dep it de
183
Regiunea Bucure ti-Ilfo cu 33 de unit i i pri ate. n Arad e ist 2 uni ersit i dintre
Regiunea Nord-Vest cu 15 unit i. care una public i una pri at . n jude ul
Hunedoara e ist o singur uni ersitate
În regiune, cel mai mare num r de
public care i-a început activitatea în anul
uni ersit i se g se te n Timi cu 7
1948, iar n jude ul Cara -Severin cu o
universit i, mai pu in cu 2 fa de anul
uni ersitate public care prime te studen i
2011, dintre acestea 4 sunt publice i 3
pe por iile sale, de mai bine de 50 de ani.
Harta 32 Uni ersit ile din Regiunea Vest
n ceea ce pri e te popula ia de studen i din (2014: 39.970 respectiv 2017: 41.065).
centrele universitare, în Regiunea Vest se Restul jude elor se afl pe o pant
obser o sc dere a num rului total de descendent n pri in a num rului de
studen i n toate tipurile de n m nt studen i nregistra i. Cea mai mare sc dere
superior. Astfel în anul 2017 erau 55.791 este n jude ul Cara -Severin de 35%, în
studen i cu 5% mai pu ini fa de anul 2014 anul 2014 num rul fiind de 1.920 studen i,
(58.189 studen i). Pri ind n Regiunea Vest, iar n 2017 de 1.251 studen i. Urm toarea
singurul jude n care num rul de studen i sc dere major o are jude ul Arad unde din
este n cre tere de la an la an, este Timi , cu 2014 de la 12.052 studen i a sc ut cu 21%
o cre tere de 3% n ultimii 3 ani anali a i num rul acestora ajung nd la 9.525
184
studen i, iar la final fiind jude ul Hunedoara
cu o sc dere ponderat de 7% din 4.247
studen i n 2014 la 3.950 n 2017.
Fig. 74 Num rul de studen i n Regiunea Vest
200,000
176,385
180,000
160,000
140,000
120,000
100,000 92,862
80,000 67,772
56,803 55,791
60,000
38,908 41,065
40,000 28,868
21,482
20,000 9,525
1,251 3,950
-
Sursa: TEMPO ONLINE, SCL103E
Cercetarea este dezvoltat n cadrul educa ie), iar în Regiunea Vest,

universit ilor n centre de cercetare Uni ersitatea Politehnic din Timi oara face
acreditate de Consiliul Na ional pentru parte din cercul uni ersit ilor care se afl n
Cercetare tiin ific n Educa ia Superioar , aceast categorie. n cea de a doua
departamentele sau laboratoarele categorie (uni ersit i de educa ie i
facult ilor. cercetare tiin ific ) se afl nu mai pu in de
trei uni ersit i din Regiunea Vest, acestea
Conform Legii na ionale a Educa iei din
sunt: Universitatea de Vest Timi oara,
Rom nia, universit ile au fost clasificate n
Universitatea de tiin e Agricole i Medicin
3 mari categorii i anume:
Veterinar a Banatului din Timi oara i
Universit i de cercetare avansat i Universitatea de Medicin i Farmacie
educa ie ,,Victor Babe din Timi oara.
Universit i de educa ie i cercetare
Cercetarea i inovarea la nivelul unui
tiin ific
produs sau al unui proces nou sau
Universit i centrate pe educa ie i
mbun t it sunt costisitoare, iar
crea ie artistic
universit ile/ICD nu pot comunica
Cea mai mare distinc ie pentru uni ersit i ntreprinderilor amploarea costurilor de la
este s se afle n prima categorie nceput, fapt ce sugereaz c regiunea
(Universit i de cercetare avansat i poate beneficia de organisme intermediare
185
care ar putea facilita o comunicare mai În Regiunea Vest, entit ile de inovare i
bun . Este ca ul entit ilor de ino are i transfer tehnologic (EITT) sunt n num r
transfer tehnologic în diferitele lor forme: destul de redus, e ist nd dou centre
centre de transfer tehnologic, incubatoare acreditate i dou centre autori ate
42
tehnologice i de afaceri, centre de provizoriu. Toate cele 4 EITT din Regiunea
informare tehnologic , oficii de leg tur cu Vest sunt n municipiul Timi oara.
industria.
Harta 33 Institute, centre de cercetare i unit i de transfer tehnologic din Regiunea Vest
O mare importan n ceea ce pri e te num rul de publica ii n jurnalele ISI i

cercetarea, de oltarea i ino area, o au bre etele de inute de ICS din Regiunea Vest
institu iile de cercetare i de oltare prin aria de la alori nesemnificati e p n la
Institutele de Cercetare i De oltare ni eluri competiti e cu restul rii.
Na ionale care acoper un spectru larg de
Profilul sectorial al unit ilor de cercetare n
domenii de cercetare. Capacitatea i
Regiunea Vest este diferit de la un jude la
dimensiunea acestor institute variaz
altul:
considerabil, de la mai pu in de 10 p n la
peste 100 cercet tori. n acela i mod,
temul-de-cercetare-infrastructura-inovare-si-
42
transfer-tehnologic
http://www.research.gov.ro/ro/categorie/1065/sis
186
n jude ul Arad unit ile de cercetare sunt hidraulice, agricultur , medicin , tiin e
predominante n: construc ii i material sociale etc.
rulant, sectorul vinului i cre terea
Un pas important pentru a cre te in esti iile
bovinelor;
n acti itatea de cercetare i de oltare n
n jude ul Hunedoara n siderurgie i regiune este crearea de infrastructurii bine
metalurgie, silvicultur . Minerit i echipate i de laboratoare independente.
securitatea mineritului sunt principalele Aceste facilit i ar permite în regiune
sectoare cu unit i de cercetare; acti it i de micro-produc ie i/sau testare
prototipuri, acti it i esen iale pentru
n jude ul Cara -Severin g sim unit i de
furnizorii locali pentru a deveni parte a
cercetare n inginerie mecanic , cultivarea
lan urilor de furni ori. Mai mult,
fructelor i cre terea ovinelor;
laboratoarele ar contribui la atingerea
n jude ul Timi sunt concentrate standardelor de calitate cerute. Aceste
majoritatea unit ilor de cercetare ale infrastructuri ar ajuta la acumularea de
regiunii, a adar domeniile sunt mai diverse: know-ho n regiune i, e entual, ar crea
sudur i testarea materialelor, chimie i efecte de spillo er c tre produc torii locali.
electro- chimie, fizic , silvicultur , Aceste infrastructuri pot fi dezvoltate de
construc ii, s n tate public , ma ini structuri publice sau pri ate, ac ion nd
individual sau în asociere.
187
7. TURISM
7.1. T a a
Turismul repre int o acti itate economic toate acestea se pot constitui n destina ii
important n Uniunea European , a nd turistice cu un mare grad de atractivitate.
un impact major asupra cre terii De asemenea, în regiune sunt localizate un
economice, ocup rii for ei de munc i num r mare de monumente arheologice
de olt rii sociale. Acest sector economic de importan na ional i
poate fi un instrument puternic în interna ional , un exemplu fiind cet ile
combaterea declinului economic i a dacice din jude ul Hunedoara care fac parte
omajului. din patrimoniul UNESCO.
n momentul de fa , Regiunea Vest nu n Regiunea Vest, e ist o multitudine de

repre int una dintre regiunile rom ne ti tipuri de acti it i turistice cu poten ial de
cele mai i itate de turi ti. Cu un num r de dezvoltare, printre cele mai importante
aproape 1 milion turi ti sosi i (anul 2017), fiind ecoturismul i turismul activ (parcuri
regiunea ocup locul VII, dep ind doar na ionale, situri Natura 2000, monumente
regiunea Sud-Vest Oltenia. Cea mai i itat istorice), turismul balnear i de wellness
regiune din România este Regiunea Centru (B ile Herculane, Geoagiu, Lipo a), i
(3 milioane i itatori), fiind urmat de turismul urban i de afaceri (Timi oara,
Bucure ti-Ilfov (aeroportul cu cele mai Arad).
multe leg turi aeriene din ar ), respecti
De asemenea, c tigarea de c tre
Sud-Est (regiune care cuprinde litoralul
municipiul Timi oara a titlului de Capital
M rii Negre).
Cultural European 2021 repre int o
Valorile turistice ale Regiunii Vest sunt date oportunitate major nu doar pentru
de un cadru natural deosebit de bogat i Timi oara, ci i pentru ntreaga Regiune
variat, cu o multitudine de tipuri de relief, Vest, pentru a in esti n domeniul cultural i
de o re ea hidrografic repre entati i de implicit în turism.
un bogat i ariat fond forestier i cinegetic,
7.2. Patrimoniul natural protejat

n Regiunea Vest reg sim o arietate de arii 57/2007 cu modific ri i complet ri prin
naturale protejate, care, integrate în circuite Legea 49/2011 se instituie un regim
turistice, pot de eni puncte de atrac ie diferen iat de protec ie, conser are i
turistic . utili are, potri it urm toarelor categorii de
arii naturale protejate:
n ederea conser rii i protej rii
patrimoniului na ional conform OUG nr.
188
de interes na ional: re er a ii tiin ifice, aici g sindu-se peste 80 de lacuri glaciare,
parcuri na ionale, monumente ale la care se adaug flora i fauna bogat i
naturii, re er a ii naturale, parcuri ariat .
naturale;
Acest parc repre int cea mai mare
de interes interna ional: situri naturale
re er a ie tiin ific comple din Rom nia,
ale patrimoniului natural universal,
inclus de UNESCO printre re er a iile
geoparcuri, one umede de importan
naturale ale Biosferei. Acesta cuprinde relief
interna ional , re er a ii ale biosferei;
glaciar (numeroase circuri, i i lacuri
de interes comunitar sau situri "Natura
glaciare), rarit i egetale (orhideea de
2000": situri de importan comunitar ,
munte, floarea de col , nucul s lbatic),
arii speciale de conservare, arii de
precum i e emplare aloroase ale faunei.
protec ie special a ifaunistic ;
de interes jude ean sau local: stabilite Parcul Na ional Domogled Valea Cernei
numai pe domeniul public/privat al este al doilea ca m rime din ar i unicul
unit ilor administrati e teritoriale, care nglobea un ntreg ba in hidrografic
dup ca . i mai multe masi e muntoase. Re er a ia
natural Domogled a fost ,,printre primele
Pa c l Na i nal Re e a a fost primul
re er a ii naturale din Rom nia cu acest
parc na ional din ar , creat nc din anul
statut , la remea respecti cuprin nd o
1932, a nd o suprafa de apro imati
suprafa a de circa 1.194 ha. Fiind situat n
40.000 ha, dintre acestea 2.000 de ha fiind
apropierea B ilor Herculane, Domogledul
re er ate pentru cercetare tiin ific .43 De o
este considerat una dintre cele mai bogate
mare importan n perimetrul masi ului
re er a ii n materie de specii de plante din
Rete at o are ocrotirea circurilor, ilor
Europa, cifra plantelor superioare dep ind
glaciare, a lacurilor glaciare, a
1000.
grohoti urilor, a masi elor forestiere, a
paji tii alpine i a numeroase specii de Zona este impresionant prin relieful tipic
plante i animale44. de carst i prin aspectul particular al
egeta iei: arborii contorsiona i ce cresc din
Mun ii Rete at, cu alori peisagistice
pere ii de st nc i asocia iile egetale
originale, care suscit practicarea intens a
inedite. Ca element distinctiv al zonei se
turismului, au cea mai ridicat altitudine
obser pre en a Pinului Negru de Banat,
medie din ntreg lan ul Carpa ilor
specie care este recunoscut pentru
rom ne ti, a nd peste 60 de piscuri de
re isten a i adaptarea la condi ii deosebite.
peste 2.200 m altitudine, culminând cu
Aici se mai nt lnesc pe teri termale unice
vârful Peleaga (2.509 m). Dar nu numai
în România.
n l imile impresionea n mun ii Rete at,
43 Jude ele Patriei Jude ul Hunedoara, 44 Ibidem
189
Harta 34 Zone protejate din Regiunea Vest
Parcul Na ional Cheile Nerei Beu ni a Râul are un traseu foarte sinuos, cu
este situat la limita sud- estic a rii, n nenum rate cotituri bru te. Valea Beu nitei
sudul Mun ilor Aninei, fiind a at pe cursul se caracteri ea printr-un ir de mici
mijlociu al râului Nera. Motivul constituirii cascade a e ate n trepte, a c ror ap curge
acestui parc a fost e traordinara bog ie pe un pat de tuf calcaros de la confluen i
floristic a onei, completat de di ersitatea p n la ob r ie. Pe l ng flora i fauna
i unicitatea peisajului, precum i de starea caracteristice aici sunt ocrotite i
de s lb ticie p strat datorit accesului fenomenele carstice: pe teri, ponoare,
dificil n aceast on . Bog ia floristic a izbucuri, cascade, cele mai spectaculoase
onei este impresionant , aici nt lnindu-se fiind cele trei cascade din zona de tuf
numeroase specii balcanice, mediteraneene calcaros ale Beu ni ei i lacurile Ochiul
i submediteraneene. Beiului i Dracului.
Cheile Nerei, cu o lungime de 18 km sunt Parcul Na ional Semenic Cheile

cele mai lungi i s lbatice chei din ar . Cara ului, este situat n partea central a
jude ului Cara -Severin, ocupând o
suprafa de 36.100 ha ce include 10
190
re er a ii declarate i 8 re er a ii propuse. men ionat c ariile naturale din cadrul
Frumuse ea Cheilor Cara ului este dat de NATURA 2000 nu sunt arii naturale strict
sculptarea ,,aproape n ntregime a protejate, ci modele de de oltare durabil .
forma iunilor calcaroase. De asemenea,
Spre deosebire de ariile naturale strict
predomin fenomenele carstice, pe l ng
protejate, într-un sit NATURA 2000
pe teri i a ene se nt lnesc doline i
acti it ile socio-economice sunt permise
lapiezuri, ,,constituind unul dintre marile
cu condi ia s nu periclite e speciile i
platouri carstice din Banat.
habitatele care au stat la ba a declar rii
Parcul Na ional Defileul Jiului a fost acelui sit drept arie protejat . Altfel spus,
constituit n anul 2005. Parcul ad poste te NATURA 2000 dore te armoni area
numeroase specii de animale, fiind acti it ilor antropice cu men inerea
men ionat sub numele de "drumul centro- biodi ersit ii prin intermediul de olt rii
europeano-bulgar", reprezentând unul durabile.
dintre principalele culoare de migrare a
În Regiunea Vest, Re eaua NATURA 2000
p s rilor. Sub aspectul florei, teritoriul
este alc tuit din:
parcului este mp durit ntr-o propor ie de
85%, o parte din frumuse ea acestuia fiind 70 situri de importan comunitar (SCI),
dat de ersan ii abrup i i mp duri i. 2
însumând 6.546,3 km , adic 20,4% din
suprafa a total a Regiunii,
De asemenea, la nivelul Regiunii Vest au
27 situri de protec ie special
fost identificate o serie de parcuri naturale
avifaunistic (SPA): 5.241,9 km2, adic
i anume:
16,4% din suprafa a total a Regiunii.
Parcul Natural Lunca Mure ului;
Poten ialele beneficii socio-economice
Parcul Natural Por ile de Fier (bilateral
atrase de c tre implementarea NATURA
cu Serbia, pe ambele maluri ale
2000 se pot rezuma la:
Defileului Dun rii)
Parcul Natural Gr di tea Muncelului Posibilitatea atragerii de in esti ii noi i
- Cioclovina n Mun ii Or tiei (Cet ile fonduri europene;
Dacice) Producerea i promo area de branduri
Geoparcul Dinozaurilor din ara locale;
Ha egului Dezvoltarea turismului, eco- i
agroturismului din perimetrul sitului
La nivel european, NATURA 2000
NATURA 2000;
repre int o re ea ecologic european de
Generarea de noi locuri de munc ;
arii naturale protejate din cadrul Statelor
Rela area i petrecerea timpului liber;
Membre ale Uniunii Europene. Scopul
Promo area te aurului natural i
constituirii re elei NATURA 2000 a fost acela
cultural;
de a asigura conservarea habitatelor
Oportunit i pentru educa ie,
naturale i supra ie uirea speciilor
infrastructur , s n tate, etc.
amenin ate cu dispari ia i a celor rare de
pe teritoriul Uniunii. Este important de
191
Alte zone protejate le repre ent Re er a ia natural mi t Moneasa
re er a iile mi te: Parcul Dendrologic Simeria
Parcul Drendologic Ba o
Re er a ia mi t Dealul Mocrea Ineu
7.3. Patrimoniul construit protejat

Conform anexei Strategiei pentru cultur i La nivelul jude ean, cea mai mare
patrimoniu na ional 2016-2020, corelat cu concentrare a monumentelor istorice se
ultima ariant publicat a Listei g se te n jude ul Cara -Severin cu 832
Monumentelor Istorice din România, în anul monumente (39,5%). Acesta este urmat de
2015, în Regiunea Vest au fost înregistrate jude ul Hunedoara - 518 monumente
2.107 monumente istorice, reprezentând (24,6%), jude ul Arad - 417 monumente
7% din totalul de la ni el na ional. Regiunea (19,8%) i Timi - 340 monumente(16,1%).
Vest concentrea cel mai mic num r de
monumente dintre regiunile de dezvoltare
din România.
Fig. 75 Num rul monumentelor istorice, în anul 2015
6,000
5,077
4,781
5,000 4,473
3,991
4,000 3,380 3,323
3,004
Număr
3,000
2,107
2,000
832
1,000 417 518 340
-
Sursa: Ministerul Culturii i Identit ii Na ionale, www.cultura.ro
Dup clasa aloric (A monumente de fiind pe locul III, dup regiunile Centru
aloare na ional sau uni ersal respecti B (38,3%) i Sud-Muntenia (27,2%).
- monumente istorice reprezentative pentru
De o importan deosebit sunt
patrimoniul cultural local), Regiunea Vest
monumentele incluse în Lista Patrimoniului
cuprinde 572 monumente grupa A i 1.535
Mondial UNESCO, din Regiunea Vest fiind
monumente grupa B). Ponderea
incluse Cet ile Dacice din Mun ii
monumentelor din grupa A reprezint
Or tiei: Sarmisegetu a, Coste ti-Cet uie,
una dintre cele mai mari din România,
192
Coste ti-Blidariu, Luncani Piatra-Ro ie i - monumentele de arhitectur i I -
Bani a. Dup tipul monumentelor, (clasele I- monumentele arheologice.
IV), se obser c predomin cele de tipul II
Fig. 76 Ponderea monumentelor istorice, dup grupa aloric , n anul 2015
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
NORD-VEST 22.4% 77.6%
CENTRU 38.3% 61.7%
NORD-EST 16.0% 84.0%
SUD-EST 21.7% 78.3%
VEST 27.1% 72.9%
GRUPA A GRUPA B
Tabelul 57. Num rul monumentelor istorice, dup tipul acestora, n anul 2015
I- II - III - IV -
MONUMENTE MONUMENTE MONUMENTE MONUMENTE
TOTAL
DE DE DE FOR MEMORIALE I
ARHEOLOGIE ARHITECTUR PUBLIC FUNERARE
ROMÂNIA 9.687 17.882 688 1.879 30.136
VEST 640 1.329 73 65 2.107
Arad 143 234 22 18 417

Cara -
305 501 15 11 832
Severin
Hunedoara 135 357 9 17 518
Timi 57 237 27 19 340

În Regiunea Vest, 44,7% (num r: 942) dintre concentrea 35% din totalul
monumente sunt localizate în mediul monumentelor, toate jude ele regiunii au o
urban, iar 55,3% (num r: 1.165), sunt pondere mai mare a monumentelor
locali ate n mediul rural. Cu e cep ia localizate în mediul rural.
jude ului Timi , unde municipiul Timi oara
193
Tabelul 58. Ponderea monumentelor istorice, dup locali area acestora, n anul 2015
Num r Num r
% monumente % monumente
monumente monumente TOTAL
urban rural
urban rural
ROMÂNIA : : : : 30.136
VEST 942 1.165 44,7% 55,3% 2.107
Arad 204 213 48,9% 51,1% 417
Cara -
387 445 46,5% 53,5% 832
Severin
Hunedoara 177 341 34,2% 65,8% 518
Timi 174 166 51,2% 48,8% 340
Lipsa datelor regionale / jude ene cu pri ire p r i componente ale unui ansamblu
la indicatori precum starea de conservare monument istoric (de e . Cetatea De ei i
face i mai dificil in entarierea st rii Biserica i M n stirea Maria Radna).
monumentelor (foarte bun , bun ,
În perioada 2007-2013, proiectele de
mediocr , precolaps, colaps, disp rut sau
patrimoniu cultural finan ate n cadrul POR
necunoscut ), n conte tul n care n
au a ut o aloare total de apro imati
România, în anul 2015, conform ultimei
24.673.322 EUR.
situa ii de la ni el na ional45, doar 16% din
monumente a eau o stare medie, bun i Fig. 77 Proiectele de patrimoniu
foarte bun , 38% a eau o stare proast , iar cultural finan ate n cadrul POR 2007-2013
3% erau n stare de precolaps i colaps.
12,000,000
Prin Programele Opera ionale Regionale
10,022,076
(POR) 2007-2013 i 2014-2020, s-au investit 10,000,000
fonduri n conser area, protec ia i 7,726,260

8,000,000
alorificarea durabil a patrimoniului
cultural. 5,673,373
EUR
6,000,000
În cadrul POR 2007-2013 - DMI 5.1, s-au 4,000,000

finan at patru proiecte de patrimoniu
cultural: c te dou proiecte n jude ele Arad 2,000,000 1,251,614
i Hunedoara. Valoarea medie a proiectelor

-
a fost de 6,2 milioane euro, aceast aloare Centrul Cetatea Cetatea Biserica și
Mălăiești, Mănăstirea
fiind re ultatul a faptul c trei din cele patru
Istoric al Deva (jud.
Municipiului HD) Sălașul de Maria Radna
proiecte au fost proiecte complexe,

Arad (jud. Sus (jud. (jud. AR)
AR) HD)
reabilitându-se mai multe monumente Sursa: Proiecte depuse ADR VEST, calcule proprii
istorice în cadrul unui proiect (de ex. Centrul
istoric al municipiului Arad) sau mai multe
45 http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-
files/_SCPN%202016-2022anexainavizare_0.pdf
194
Pentru perioada 2014-2020, fondurile mil. EUR, Dealul Cet ii De a 4,87 mil. EUR,
alocate pentru acest domeniu, prin POR, s- Cetatea Or tiei 4,73 mil. EUR, Amfiteatru
au m rit considerabil, proiectele depuse sit arheologic Ulpia Traiana Sarmisegetuza
a nd o aloare total de apro imati 7,65 mil. EUR), iar cele mai mici sunt în
72.158.327 EUR. Valoarea medie a unui general biserici (l ca e de cult).
proiect a fost de 2,8 milioane euro.
Dup specificul proiectelor au fost

Fig. 78 Proiectele de patrimoniu cultural
finan ate:
finan ate n cadrul POR 2014-2020, dup
În cadrul priorit ii 5.1, s-au finan at jude e
m suri de restaurare, consolidare,
protec ie i conser are a monumentelor 30,000,000
25,201,255
25,000,000
istorice cuprinse în Lista Monumentelor
20,000,000 17,787,492
Istorice c t i n Lista patrimoniului 14,824,763 14,344,818
EUR
15,000,000
mondial UNESCO din România; 10,000,000
n cadrul acestei priorit i s-au depus 23 5,000,000
proiecte cu o valoare de 63.777.793 0

AR CS HD TM
milioane euro; Județ
În cadrul priorit ii 7.1, s-au finan at
acti it i care au fost locali ate n Sursa: Proiecte depuse ADR VEST, calcule proprii
sta iuni turistice conform pre ederilor

HG 852/2008, prin ac iuni de dezvoltare Sursele de finan are na ionale pentru
a infrastructurii pentru turismul balnear; reabilitarea patrimoniului cultural pot
n cadrul acestei priorit i s-au depus 3 constitui o alternati ns , fondurile
proiecte cu o valoare de 8.380.534 disponibile sunt mult mai sc ute
milioane euro. comparativ cu cele puse la dispozi ie prin
intermediul POR. La ni el na ional, prin
Dup jude ul de implementare a
Programul Na ional de Restaurare, s-au
proiectelor, din cele 26 de proiecte depuse,
investit în România, în perioada 2011-2015,
cele mai multe proveneau din jud.
aproximativ 42,7 mil. euro, dintre care, în
Hunedoara (8), respcti Timi (7), Cara -
Regiunea Vest s-au investit doar 3,4 mil.
Se erin 6) i Arad (5). Dup aloarea
euro (8,0% din total sumei de la nivel
cumulat a proiectelor, cea mai mare a fost
na ional).
n jude ul Hunedoara (25.201.255 mil. EUR),
acesta fiind urmat de Arad (17.787.492 Nevoile în acest domeniu sunt în continuare
EUR), Cara -Severin (14.824.763 mil. EUR) i mari, îndeosebi în acele imobile
Timi (14.344.818 mil. EUR). monumente protejate, care sunt locuite de
persoane fi ice, deseori f r posibilit i
Cele mai mari proiecte din punctul de
financiare de reabilitare a acestora. La nivel
vedere al valorii totale, sunt proiecte de
local, pot fi gândite anumite scheme de
reabilitare a unor cet i i castele respecti
finan are pentru reabilitarea acestor
situri arheologice (Cetatea Ineului 4,90
195
monumente, astfel nc t s se creasc local sunt extrem de limitate. Un astfel de
starea monumentelor. Aceste scheme de e emplu este Prim ria Municipiului
finan are sunt utile n conte tul n care Timi oara care a lansat n anul 2016
monumentele/zonele/centrele istorice pot Programul de sprijin financiar pentru
cre te atracti itatea unei loca ii i implicit cre terea calit ii arhitectural-ambientale a
contribuie la atragerea de turi ti. Din cl dirilor din zonele prioritare de interven ie
nefericire, la nivelul Regiunii Vest exemplele din Municipiul Timi oara.
de succes cu scheme de finan are de la ni el
7.4. Pa c a a a a a
Suprapunerea Regiunii Vest pe teritoriul a par ial pre entat parte de patrimoniu
trei vechi regiuni istorice (provincia construit protejat (monumente istorice).
Banatului, Cri anei i Transil aniei) indic
Mu eele, colec iile pri ate, dar i casele
faptul c s-au format anumite obiceiuri,
memoriale repre int modalit i prin care
tradi ii, credin e, moduri de ia diferite i
anumite obiecte de cultur i de art pot fi
diverse între locuitorii regiunii astfel încât
valorificate în scop turistic.
Regiunea Vest reune te o di ersitate de
mo teniri culturale adunate n secole de Conform INS, în anul 2017, Regiunea Vest a
e isten a poporului rom n. înregistrat un num r de 67 muzee i
colec ii publice, aceast aloare fiind mai
În istoria Regiunii Vest au fost de asemenea
sc ut dec t cea nregistrat n 2011, c nd
numeroase popula ii care i-au pus
se nregistrau 71 de unit i. Compar nd
amprenta asupra modului de ia ,
situa ia de la ni el regional, cu e cep ia
arhitecturii, acti it ilor economice,
regiunii Bucure ti-Ilfov, Regiunea Vest are
organi rii spa iului, toate acestea fiind
cel mai mic num r de mu ee i colec ii
i ible ast i. Cu prec dere, Regiunea Vest
publice. n ciuda num rului mic de astfel de
a fost un spa iu influen at de popoare ca
unit i, Regiunea a reu it s i m reasc
austriac, german, ungar i ntr-o m sur
num rul de i itatori de la 405.204 (anul
mai mic bi antino-grecesc, sla sudic i
2011) la 779.531 (anul 2014, +92%),
turco-otoman .
respectiv 1.118.633 vizitatori (anul 2017,
Patrimoniul material este constituit din +44%).
monumente, ansambluri, situri, muzee, case
Analizând trendul pozitiv al indicatorului
memoriale iar patrimoniul imaterial este
num rul de i itatori, acesta poate fi corelat
obiceiuri, tradi ii i credin e.46
cu cre terea general economic de la ni el
Regiunea Vest are o bun r sp ndire a na ional, cu alte cu inte, oamenii au a ut
patrimoniului material, acest subiect fiind mai mul i bani pentru a-i cheltui în
domeniul cultural. De asemenea, renovarea
unor muzee i deschiderea acestora spre
46 www.intercultural.ro
196
i itatori poate fi o posibil cau a cre terii Datorit num rului relati sc ut al
num rului acestora. mu eelor i colec iilor publice, se poate
spune c Regiunea Vest nu de ine un
Tabelul de mai jos rele faptul c n anul
a antaj comparati fa de alte regiuni, iar
2017, comparati cu anul 2014, jude ele
pentru a fi competiti regiunea trebuie s
Arad i Timi au nregistrat sc deri ale
in estea fonduri nu doar n reabilitarea
vizitatorilor de -10% respectiv -13%.
infrastructurii cl dirilor, ci i n
mbun t irea ser iciilor.
Fig. 79 E olu ia num rului de mu ee i al i itatorilor n perioada 2011-2017
MUZEE ȘI COLECȚII MUZEE ȘI COLECȚII

PUBLICE ANUL FAȚĂ PUBLICE ANUL FAȚĂ VIZITATORI ANUL 2014 VIZITATORI ANUL 2017
DE ANUL 2011 DE ANUL 2014 FAȚĂ DE ANUL FAȚĂ DE ANUL
250%
203%
200%
150%
103%
92%
100%
74%
73%
69%
59%
56%
54%
50%
47%
47%
44%
40%
33%
33%
33%
50%
18%
16%
14%
14%
13%
13%
12%
12%
9%
9%
8%
7%
6%
5%
5%
4%
4%
3%
2%
1%
0%
0%
0%
0%
0%
-1%
-1%
-7%
-7%
-9%
-10%
-13%
-21%
-21%
-23%
-24%
-50%
ROMÂNIA NORD-VEST CENTRU NORD-EST SUD-EST
Sursa: Tempo Online, ART104B, ART113B
Etnografia i folclorul repre int o n jude ul Arad (de la est spre est): ona
important ramur a patrimoniului de nord a N dlacului, ona iria, ona
imaterial, fiind compus din arhitectura Buteni, Usus u, V r dia de Mure i
popular r neasc , tehnic i instala ii zona Vârfurile.
populare, costume populare, ceramic n jude ul Cara -Severin: Pojejena,
popular , mu ee etnografice s te ti, Ciclo a Rom n , Depresiunea
manifest ri populare tradi ionale, Alm jului, culoarul Timi Cerna i
festivaluri, manifest ri artistice etc. culoarul Bistrei
Pe teritoriul Regiunii Vest sunt localizate

mai multe one de interes etnografic i
anume:
197
n jude ul Hunedoara47: inutul al V ii Almajului (jude ul Cara -Severin),
P durenilor, ara Z randului, inutul M suratul Oilor, Nunta P dureneasc ,
Or tiei i Zona V ii Mure ului. Mersul cu duba, Cununa Grâului,
n jude ul Timi : ona Dude tiilor Vechi, Strigarea peste sat, Obiceiul C lu eilor,
ona Lenauheim, ona Lugojului i ona Ceata de c lu eri a romilor, Nunta
F get. p dureneasc de la D b nca, Nunta de
la L pugiu, Colindul laic cu duba
Patrimoniul cultural imaterial se e iden ia
(jude ul Hunedoara49), Festivalul
în centrele etnografice:
cântecului i dansului rom nesc,
centre de producere a ceramicii la Bârsa, Festivalul cântecului, jocului si portului
T rn i a (jude ul Arad), Bini (comuna popular de pe Valea Begheiului (jude ul
Doclin) n jude ul Cara -Severin; Timi );
port popular la icula, B rsa, Buteni economie rural : mori de ap la R de ti,

(jude ul Arad), Bo o ici (jude ul Cara - Valea Mare, Iacobini, V rfurile, Ro ia
Se erin), Chi t u, F get, Reca (jude ul (jude ul Arad), Rud ria, Prigor, Putna,
Timi );48 Liborajdea, P ltini , P ta , Borlo enii
Noi, G rli te, Bo o ici, Gornea, G rnic
obiceiuri folclorice tradi ionale - Târgul (jude ul Cara -Se erin), C lu arii
de fete de pe Muntele G ina, T rgul patrimoniul UNESCO , 50
me te uguri
S rutului de la H lmagiu (jude ul Arad), populare - ceramic , arta lemnului,
Festi alul na ional al fanfarelor r ne ti icoane pe piatr , ncondeierea
,,C ntec de Brumar Festi alul cultural ou lelor (jude ul Hunedoara)
51
artistic al V ii Cara ului, Festi alul

folcloric Veliscu Boldea (Re i a), specific gastronomic: Muntele Mic -
Serb rile Crainei (Petnic), Festi alul de Poiana M rului, Semenic - Brebu Nou -
mu ic coral Timotei Popo ici V liug, Zona B ile Herculane, Valea
(Caransebe ), Festi alul concurs de Alm jului, Clisura Dun rii52 (jude ul
mu ic popular Ion Luta Io ita Cara -Se erin), tradi ionalii ir lii de
(Caransebes), Festivalul cultural-artistic Brad (jude ul Hunedoara).
7.5. Tipurile de turism

mp r irea tipurilor de turism a pornit de la diversitatea cadrului natural al Regiunii
condi iile oferite de unicitatea i Vest, care al turi de specificit ile climatice,
47 Jude ele Patriei Jude ul Hunedoara, 50 http://hunedoara.omgforum.net/t819-

48
principalele-obiceiuri-traditii-puncte-muzeistice-si-
http://www.scritube.com/geografie/turism/TIMIS1 mestesuguri-populare-din-judetul-hunedoara-pe-
251317237.php zone-etnofolclorice
49 Jude ele Patriei Jude ul Hunedoara, , 51 http://hunedoara.omgforum.net/t819-
http://hunedoara.omgforum.net/t819- principalele-obiceiuri-traditii-puncte-muzeistice-si-
principalele-obiceiuri-traditii-puncte-muzeistice-si- mestesuguri-populare-din-judetul-hunedoara-pe-
mestesuguri-populare-din-judetul-hunedoara-pe- zone-etnofolclorice
zone-etnofolclorice 52 Ibidem
198
hidrologice, i biogeografice au contribuit, n afara acestor parcuri, flu iul Dun rea
la ntregirea peisajului i ambientului care este grani a jude ului Cara -Se erin i
de olt rii acti it ilor turistice n regiune. grani a na ional a Rom niei cu Serbia
repre int un alt a antaj important cu
De asemenea, resursele patrimoniului
poten ial de a de eni o resurs turistic
cultural, deopotri materiale (obiective de
semnificati pentru Regiunea Vest.
importan istoric , edificii religioase,
monumente, etc) i imateriale, sunt n aceast categorie se pot include i
reprezentative pentru teritoriul analizat, în acti it ile precum sporturile de iarn ,
condi iile n care acestuia i se suprapun alpinismul i drume iile. Cadrul natural a
patru dintre cele mai aloroase entit ile permis de oltarea unor sta iuni de iarn
etnografice na ionale, constituite de spa iile din care men ion m p rtiile din Mun ii
mentale aferente rii Mo ilor, rii Semenic (jud. Cara -Severin) i Mun ii
Z randului, rii Ha egului i rii Alm jului. Parâng (jud. Hunedoara).
Din punct de vedere metodologic, tipurile Sta iunea Semenic. Este locali at n jud.
de turism din regiune au la ba Studiile Cara -Se erin, n mun ii cu acela i nume.
elaborate de Banca Mondial pentru ADR Sta iunea este nconjurat de cele trei
53
Vest în care domeniul de turism este tratat rfuri ale Mun ilor Semenic (Piatra Go na
ca un domeniu cu poten ial de speciali are 1.447m; Semenic 1.446m; Piatra Nedeia
54
inteligent . Tipurile de acti it i i one 1.437m). Datorit climatului montan,
turistice sunt e iden iate n harta de mai jos caracteri at prin temperaturi foarte sc ute
i acestea sunt corelate cu tipurile de turism i datorit celor apro imati 1.400m la care
descrise mai jos. sunt amenajate p rtiile, pada este
pre ent aici n timpul se onului rece
Ecoturismul i turismul activ
(apro . 6 luni pe an), f c nd astfel posibil
Unul dintre principalele active ale Regiunii practicarea n condi ii bune a sporturilor de
Vest const n resursa de patrimoniu iarn .55 n sta iune sunt 5 p rtii de schi cu
natural: peisaje muntoase, trec tori, lacuri, nivele diferite de dificultate, atât pentru
i oare de ape termale i minerale, parcuri ncep tori, c t i pentru a ansa i.
i rezerva ii naturale. Aproximativ 26% din
Sta iunea Muntele Mic. Este situat la
toate zonele protejate din România sunt
poalele ersantului sudic al Mun ilor arcu,
situate în Regiunea Vest. Aceste zone
la o altitudine de 1.525 m, n jud. Cara -
protejate fac parte din re eaua Natura 2000.
Se erin. Din punct de edere al condi iilor
Principalele parcuri na ionale i naturale din
de ski, Muntele Mic este una din sta iunile
Regiunea Vest acoper o arie de
pri ilegiate din ar , deoarece pada ine
aproximativ 4.461 km2, ceea ce repre int
chiar i 180 de ile pe an.56 Temperaturile
13,4% din suprafa a terestr a Regiunii Vest.
53https://adrvest.ro/wp- 55https://www.google.ro/amp/cnipt-
content/uploads/2015/05/Romania_West_Competitiven caransebes.ro/zona-turistica/obiective-turistice-din-
ess_Assessment_Final-4.pdf caras-severin/statiuni-turistice/muntii-semenic/partia-
54 https://www.directbooking.ro/obiectiv-partii-de-ski- de-ski-semenic/%3famp
semenic-131.aspx 56 http://www.muntelemiconline.ro/istoric/
199
sc ute nregistrate iarna fac posibil pensiunile din on e ist at t locuri de
practicarea sporturilor de iarn din luna campare c t i de parcare.
noiembrie p n în luna mai. Grosimea
Turismul cultural
stratului de pad are n medie 1 metru.
Momentan e ist 3 telescaune si 5 n ceea ce pri e te patrimoniul istoric i
teleschiuri. Exist un plan de dezvoltare a arhitectural, 2.107 monumente i situri
domeniului schiabil Muntele Mic-Nedeia cu istorice situate în Regiunea Vest au fost
conexiuni c tre Borlo a i Poiana M rului. nregistrate pe lista na ional a
Monumentelor Istorice din România.59
Sta iunea Straja. Sta iunea Straja este
locali at n jude ul Hunedoara, la o n jude ul Arad, principalele elemente de
altitudine de 1445 de metri, în inima patrimoniu cultural sunt obiecti ele i
Mun ilor V lcan, în zona Valea Jiului, la ora ele istorice, peste 20 castele, m n stiri
aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. i biserici, centre etnografice i obiecti ele
Complexul turistic este format din 210 turistice de patrimoniu din mediul rural.
cabane, case de acan , pensiuni i ile. Jude ul Arad este recunoscut pentru
Dintre acestea, 70 sunt omologate cu 1, 2, 3 cet ile medie ale din localit ile Arad, iria,
i 4 stele. n Straja sunt amenajate 12 p rtii De na i oimo .
de schi, fiecare fiind echipat cu instala ie
de transport pe cablu (teleschi).57 Cinci n jude ul Cara -Severin, principalele
dintre acestea beneficia i de instala ie de elemente de patrimoniu cultural sunt de
nocturn , f c nd astfel posibil utili area natur arheologic : siturile geto-dacice
p rtiilor p n seara. Cele 11 instala ii de (Boc a, Col an, Ocna de Fier, Ora i a, Sasca
transport pe cablu asigur accesul facil la Montan , etc.), arhitectur roman militar
toate p rtiile din sta iune: 4 telescaune, 6 (V r dia, Mehadia, Terego a, Moldo a
teleskiuri i telegondola care face leg tura Veche, etc.), cet ile medie ale (Cara o a,
dintre Lupeni i sta iune. Datorit construirii Mehadia, Coronini, Caransebe , etc.),
telegondolei i a telescaunului de pe Vf. monumentele istorice i religioase
Straja, apar p rtii noi, cea mai lung fiind (m n stiri, biserici din lemn), monumentele
Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. istorice i arhitecturale (Caransebe ,
Ora i a, B ile Herculane, Boc a i Anina),
Sta iunea R u or. Este o sta iune de la mu eele i casele memoriale (Re i a,
poalele celor mai înalte vârfuri ale masivului Caransebe , Ora i a, Varadi, Ocna de Fier,
Rete at. Din R u or pornesc mai multe Anina, Moldova Nou ). De i n jude ul
trasee turistice spre rfurile, lacurile i Cara -Se erin e ist un num r important
cascadele Retezatului. Pârtia de ski are o de monumente înregistrate, fluxurile de
lungime de 1.200 m i 380 m diferen de turi ti sunt e trem de mici. Acest lucru se
nivel, dotat i cu teleschi.58 Pe l ng datorea n principal accesibilit ii reduse
57 https://www.skistraja.ro/straja.html 59 Ultima actualizare din 2015 a Listei

58
Monumentelor Istorice
https://www.welcometoromania.ro/Retezat/Retezat_Ra
usor_r.html
200
i lipsei de infrastructur rutier integrat i comuna Eftimie Murgu) care nu numai c
de facilit i de ca are n ona rural . au o utili are utilitar , ci au inspirat legende
i folclor n leg tur cu ritualurile i tradi iile
Patrimoniul cultural din ona rural
rurale de nunt . Istoria antic i
repre int , de asemenea, un a antaj
caracteristicile arhitecturale ale acestora
semnificati pentru Cara -Severin. Acesta
formea un spirit al locului e trem de
include morile de ap din alea Rud riei ( n
specific.
Harta 35 Tipurile de acti it i i one turistice din Regiunea Vest
n jude ul Hunedoara, resursele turistice (Castelul Corvinilor, Cetatea De a), art i

antropice sunt di erse, cuprin nd cet i i arhitectur istoric i religioas (De a,
fort re e romane (comple ul Ulpia Augusta Hunedoara, Calugara), mu ee i galerii de
Dacia Traiana Sarmizegetusa, art , etnografie i folclor.60
Sarmi egetusa Regia), cet i medie ale
60 Ulpia Augusta Dacia Traiana Sarmizegetusa a iar Castelul Corvinilor datează de la jumătatea
fost capitala și cel mai mare oraș al Daciei Romane. secolului și a fost construit în principal în stil gotic
Sarmizegetusa Regia a fost capitala și cel mai târziu, însă are elemente arhitecturale
important centru militar, religios și politic al Dacilor, renascentiste.
201
n jude ul Timi , principalele elemente de ineficiente de pri ati are ini iat la sf r itul
patrimoniu cultural sunt: castelele i cet ile anilor 1990. Spa iile de ca are din aceste
medievale (Castelul Huniade din Timi oara), sta iuni nu mai sunt competiti e i turi tii
grupuri de cl diri i m n stiri (Palatul Baroc din Regiunea Vest prefer s mearg n
din Timi oara, Castelul Reginei Elisabeta din sta iunile balneare din Ungaria. Alte puncte
Banloc, M n stirea Parto , M n stirea slabe ale sta iunilor balneare din Regiunea
S raca), e enimente culturale i festi aluri, Vest sunt: i) accesul dificil la resursele
mu ee i case memoriale (Lugoj Traian naturale (drepturile de exploatare ANRM);
Vuia), etnografie i arti anat (Muzeul ii) spa iile echi de ca are care necesit
Satului B n ean, Dumbra a). lucr ri de reno are; iii) mb tr nirea
personalului medical; i ) lipsa spa iilor de
În mediul rural turismul cultural are un
agrement; ) o propor ie mare de turi ti
poten ial deosebit de alorificare, iar acesta
sociali: pensionari finan a i prin sistemul de
decurge din perpetuarea ocupa iilor,
stat de bilete sub en ionate n sta iunile
me te ugurilor, datinilor i obiceiurilor
balneare; vi) ambiguit i legale cu pri ire la
tradi ionale rom ne ti, nc practicate cu
dreptul de proprietate asupra terenurilor ce
ocazia unor manifest ri folclorice de mare
re ult din procesul de retrocedare a
autenticitate i originalitate, concreti ate n
propriet ilor confiscate n perioada
festi aluri artistice i nedei, organi ate n
comunist i e ecul pri ati rilor efectuate
fiecare jude al regiunii, dar cu prec dere n
de autorit ile publice; ii) predominarea
ara Mo ilor, ara Z randului, ara
tratamentelor balneare reacti e fa de
Ha egului, ara Alm jului i ara
tratamentele medicale proactive; viii) lipsa
P durenilor.
reno rii centrelor ora elor din sta iunile
Turismul balnear i wellness balneare istorice; i i ) probleme se oniere:
rata sc ut de ocupare cu e cep ia lunilor
Regiunea Vest are mai multe sta iuni de ar .
balneare importante, cum ar fi: i) Bu ia i
B ile C lacea din jude ul Timi ; ii) Moneasa Turismul urban i de afaceri
i Lipo a B i din jude ul Arad: iii) B ile
Turismul urban este ut tot mai mult ca
Herculane din jude ul Cara -Se erin; i i )
un instrument i element de facilitare
Geoagiu B i i B ile C lan din Jude ul
pentru promo area ora elor europene ca
Hunedoara. Aceste sta iuni sunt elemente
destina ii turistice. Acesta crea cone iuni
cheie pentru turismul din Regiunea Vest
cu alte sectoare ce devin tot mai
datorit calit ii i oarelor termale, datorit
importante, fapt care generea noi
amplas rii lor, patrimoniului istoric, obiceiul
echipamente /infrastructur (mu ee, spa ii
na ional de a merge n concediu n sta iuni
de cazare, restaurante, etc.) cu impact
i noua tendin interna ional de turism
asupra calit ii ie ii locuitorilor. n plus,
balnear i medical.
de oltarea turismului influen ea
ns aceste sta iuni balneare nu au fost imaginea ora elor i modul n care acestea
moderni ate de la c derea comunismului i sunt percepute: dac un ora este perceput
au suferit de pe urma unei strategii ca destina ie turistic , acesta devine atractiv
202
nu doar pentru turi ti, ci i pentru locuitorii probleme repre int blocaje importante
s i i sectorul afacerilor n ansamblu. n pentru acest segment de turism: i)
acest conte t, ora ele pun n aplicare tot caracterul se onier mare i ederea medie
mai mult strategii teritoriale de branding ce mic ; ii) capacitatea mic de a transforma
se ba ea pe sintagme turistice I flu urile de turi ti de afaceri n turi ti de
Amsterdam », « Only Lyon », « Be Berlin i agrement; iii) conecti itatea sc ut ntre
faimosul « I Love NY ». dou ora e economice importante (trenuri
pu ine, lipsa liniilor de autobu ntre
Principala form de turism n ora ele din
aeroport i Arad con ention center); i i )
Regiunea Vest este reprezentat de turismul
lipsa unor centre multifunc ionale pentru
de afaceri. Atractivitatea zonei din punct de
acti it i sporti e, afaceri i e enimente
edere economic i al in esti iilor este
culturale.
ilustrat prin faptul c cei care c l toresc n
scop profesional repre int majoritatea Turismul viti-vinicol
ederilor de o noapte în hotelurile din
Are un mare poten ial de alorificare n
principalele ora e din Regiunea Vest.
regiune, acesta concretizându-se în
Apropierea geografic a Regiunii Vest de activitatea de vizitare a unei regiuni viticole
Europa de Vest i Central , aeroporturile consacrate i n cea de consum a
din Arad i Timi oara, singura cone iune produselor turistice asociate vinului, la care
transfrontalier pe autostrad din Rom nia, se adaug ntr-o anumit propor ie i
cele trei linii de cale ferat interna ionale practicarea unor acti it i cone e, precum
(Curtici, Jimbolia i Mora i a) i poten ialul sportul, gastronomia, acti it ile culturale
economic al regiunii atrag investitori, etc.
contribuind astfel la apari ia i de oltarea
Potrivit Organiza iei Somelierilor din
turismului de tip MICE: meetings,
62
România , în cadrul Regiunii Vest, se
incentives, conventions and exhibitions în
indi iduali ea dou mari one iticole,
Regiunea Vest.61 Cele dou centre de
respecti Regiunea Viticol a Banatului i
e po i ii i conferin e Expo Arad
Regiunea Viticol a Cri anei i
Interna ional i CRAFT Timi oara au un
Maramure ului, fiecare grup nd mai multe
impact regional transfrontalier i
centre viticole.
consolidea po i ia onei Arad-Timi oara
ca centru economic regional european. A. Regiunea Viticol a Banatului,
cunoscut ca cea mai restr ns regiune
Cu condi ia ca o serie de probleme cheie s
iticol din Rom nia, aceasta este situat n
fie solu ionate n mod adec at, turismul
partea de sud-est a rii, arealul s u
urban i MICE au poten ialul de a face ca
geografic întinzându-se pe teritoriul
Regiunea Vest s prospere. Urm toarele
61 MICE include participarea vizitatorilor la produse, conferințe, acordări de premii etc; iv)
următoarele activități: i Călătorii de stimulare; v ospitalitate corporativă; și
Asociații/Caritate/Institute/Evenimente Sociale; ii vi expoziții și prezentări comerciale
Întâlniri și conferințe guvernamentale; iii 62 http://www.osr2011.ro, accesat la 13.02.2013
Evenimente Corporative dineuri, lansări de
203
administrati a numai dou jude e: Timi i B. Regiunea viticol a Cri anei i
Cara Se erin. n pre ent regiunea iticol a Maramure ului este situat n partea de
Banatului este speciali at n producerea sud- est a rii, cuprin nd planta iile
inurilor albe i ro ii, seci sau demiseci, de iticole cantonate pe dealurile Cri anei,
calitate superioar . De i planta iile iticole Maramure ului, depresiunile Sil aniei,
formea o on relati compact , acestea Oradiei, Aradului i cele de pe nisipurile din
au totu i un caracter insular, regiunea C mpia Tisei. Delimitarea este f cut la sud
iticol a Banatului inclu nd dou de localitatea Mini (jude ul Arad) i la nord
podgorii, Banat i Reca . de centrul iticol Hamleu (jude ul Satu
Mare). Regiunea iticol a Cri anei i
a. Podgoria Banatului grupea 16
Maramure ului include dou podgorii,
localit i i trei denumiri (branduri) onale
Cri ana i Mini , cea din urm fiind integrat
acordate de Oficiul Na ional al Viei i
Regiunii Vest.
Produselor Vitivinicole (ONVPV):
P dg ia Mini (P dg ia A ad l i),
Moldova Nou pentru inurile din nou
grupea 17 localit i din jude ul Arad
localit i: Moldo a Nou , Moldova
(Bara ca, P uli , Mini , Ghioroc, Cu in,
Veche, M ce ti, Pojejena, Radima,
Co s n , iria, Gal a, M sca, P ncota,
Belobre ca, Socol, C mpia, Zlati a;
M derat, T rno a, Drau , Mocrea, ilindia,
Dealurile Tirolului pentru vinurile din Satu Mic, Lugu u) i o singur denumire
patru localit i: Ber o ia, Fi e , Doclin, onal de comerciali are a inurilor Mini .
Tirol;
Pe etichet mai pot ap rea i urm toarele
Silagiu pentru inurile din trei localit i: plaiuri iticole: Bara ca, P uli , Dealu
Bu ia , Silagiu, Baco a. D icani, Dealu Cur ii, Dealu Lung, Dealu
Soarelui, Mini , Ghioroc, Cu in, Dealu Crucii,
b. Podgoria Reca , gupea 4 localit i din Co s n , iria, Gal a, Dealul Cire ilor,
jude ul Timi (Reca , I in, Herneaco a, Dealul Z noaga, Dealul Domnesc, M sca,
Petro aselo) i o singur denumire onal M derat, P ncota, Dealul Bocri a, Mocrea,
de comercializare a vinurilor Reca . ilindia.
Pe etichet mai pot ap rea i urm toarele

denumiri ale plaiurilor viticole: Izvin,
Herneaco a, Dealu iganului, Dealu Viilor,
Dealu Vechi, Petrovaselo.
7.6. I a c a că
Infrastructura turistic este anali at din În anul 2017, în Regiunea Vest, erau
prisma capacit ii de cazare turistic dat înregistrate 770 de unit i de cazare, adic
de num rul unit ilor de cazare respectiv 9,7% din totalul na ional. La acest
locurile disponibile din cadrul acestor indicator, regiunea se situea pe locul VI,
unit i. devansând doar regiunile Sud-Vest Oltenia
(529 unit i de ca are) i Bucure ti-Ilfov
204
(209 unit i de ca are). n perioada 2011- capacitatea de cazare (+97,1%). În perioada
2017, toate regiunile au înregistrat cre teri amintit , Regiunea Vest a a ut o cre tere de
ale num rului unit ilor de ca are, dintre +50,1%, cre terea fiind sub media
care cea mai notabil cre tere a a ut-o na ional .
regiunea Centru care aproape i-a dublat
Fig. 80 Unit ile de ca are turistic , regiuni de de oltare (2017)
2,500 35%
29.8%
30%
2,000
25%
1,500
număr
15.3% 20%
12.9% 12.5%
1,000 10.4% 15%
9.7%
6.7% 10%
500 2.6%
5%
1,019 2,359 985 1,208 826 209 529 770
- 0%
Număr total unități % din total RO
Sursa: Tempo Online, TUR101D
Fig. 81 E olu ia num rului unit ilor de ca are n perioada 2011-2017
2,500 97.1%
90%
2,000
63.1%
56.8% 55.0%
1,500 50.1% 60%
40.3%
34.8%
1,000
24.0%
30%
500
- 0%

La nivel regional, mai mult de un sfert din (28%), n timp ce jude ele Timi i Arad au
unit ile de ca are sunt r sp ndite n ponderi mai sc ute. n perioada 2011-
jude ele Cara -Se erin (31%) i Hunedoara 2017, la nivelul jude elor din regiune au
205
a ut loc schimb ri importante n jude ele Arad i Timi . Pe de alt parte,
infrastructura turistic . Dup cum se ede jude ul Arad a a ut o cre tere modest n
din figura de mai jos, jud. Hunedoara a avut perioada 2011-2017, iar figura de mai jos
cea mai mare cre tere a num rului rele un num r mai sc ut al unit ilor de
unit ilor de ca are (+131%), dep ind cazare în 2017 comparativ cu anul 2014.
Fig. 82 Ponderea unit ilor de ca are n jude ele Regiunii Vest (st nga)
Fig. 83 E olu ia num rului unit ilor de ca are n perioada 2011-2017 (dreapta)
172 140 130.9%
300 140%
unități unități
22.3% 18.2% 250 120%
100%
200
număr
61.7% 80%
150
60%
100 31.3%
40%
50 0.7% 20%
- 0%
241
217 unități
unități 31.3%
28.2%
Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș Anul 2011 Anul 2014 Anul 2017 Evoluție -2017
n Regiunea Vest, dup tipul unit ilor de 31% din totalul pensiunilor turistice se
ca are predomin pensiunile turistice g sesc n jude ul Cara -Severin;
(num r de 225; 29%), pensiunile
Sub aspect spa ial, locali area unit ilor de
agroturistice (num r de 186; 24%),
cazare este foarte important deoarece n
hotelurile (num r de 148; 19% ), cabanele
func ie de acest aspect se pot formula
turistice (num r de 61; 8%) i vilele
anumite politici de dezvoltare în sfera
turistice (num r de 50; 6%).
turismului.
Dup tipul unit ilor de ca are turistic ,
Dup cum se afirma mai sus, n perioada
raportate la regiune, sunt importante
2011-2017, au a ut loc modific ri
urm toarele date:
importante n ceea ce pri e te num rul i
64% din totalul vilelor turistice se distribu ia unit ilor de ca are. Dup cum se
g sesc n jude ul Hunedoara; vede din graficul de mai jos, este important
56% din totalul cabanelor turistice se a men iona tendin a po iti de cre tere a
g sesc n jude ul Hunedoara; ponderii unit ilor de ca are din sta iunile
44% din totalul pensiunilor agroturistice turistice, dar i a unit ilor din alte localit i
se g sesc n jude ul Cara -Severin; urbane, altele dec t re edin ele de jude
40% din totalul hotelurilor se g sesc n respecti localit ile din mediul rural.
jude ul Timi ;
206
Fig. 84 E olu ia num rului unit ilor de ca are, pe categorii de localit i, n perioada 2011-
2017
Anul 2017 27% 27% 18% 29%
Anul 2014 24% 34% 16% 25%
Anul 2011 24% 36% 16% 24%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
STAȚIUNI TURISTICE REȘEDINȚE DE JUDEȚ URBAN, ALTUL DECÂT REȘEDINȚE RURAL
Sursa: Tempo Online, TUR101C, TUR102D
n acest conte t, in nd cont c ora ele (sta iunea Trei Ape). O alt cre tere notabil
re edin e de jude sunt poli economici a avut-o sta iunea Moneasa (+58%).
puternici care prin for a acestora i tipul de
În anul 2017, în Regiunea Vest, au fost
acti it i desf urate atrag in esti ii n
disponibile 30.165 locuri de cazare, adic
turism, este important a continua
8,8% din totalul na ional. Acest indicator
direc ionarea in esti iile publice i
este corelat cu num rul unit ilor de ca are,
europene înspre al i poli turistici, de
astfel c regiunea se men ine pe locul VI,
e emplu sta iunile turistice, de unde
de ans nd doar regiunile Bucure ti-Ilfo i
dezvoltarea se poate propaga spre alte
Sud-Vest Oltenia În perioada 2011-2017,
locuri. Datele statistice rele o triplare a
indicatorul locurilor de cazare a avut o
unit ilor de ca are n Lupeni (sta iunea
e olu ie ascendent n Regiunea Vest;
Straja) i Petro ani (sta iunea Par ng-
cre terea de +27,4% a fost mai mare decât
Petro ani) i o dublare n Geoagiu
cre terea de la ni el na ional (23,4%).
(sta iunea B ile Geoagiu) i Brebu Nou
207
Fig. 85 Locurile de ca are din unit ile turistice (2017)
120,000 28.5% 30%

100,000 20.7% 25%
80,000 20%
număr
60,000 11.0% 15%

9.1% 9.2% 8.8%
40,000 6.7% 6.1% 10%
20,000 5%
- 0%
Anul 2017 % din total RO
Fig. 86 E olu ia num rului locurilor de ca are n perioada 2011-2017
120,000 56.5% 60%
100,000 42.2% 50%
80,000 32.8% 40%

30.8%
număr
27.4%
60,000 30%
40,000 14.9% 20%

8.9%
20,000 2.6% 10%
- 0%
Pri ind distribu ia spa ial a locurilor de locuri i Petro ani cu sta iunea Par ng 819
ca are, se obser faptul c acestea sunt locuri).
concentrate pe de-o parte n ora ele
În cifre absolute, în anul 2017, 36% din
re edin de jude (Timi oara 5.053 locuri,
locurile de cazare erau localizate în
Arad 3.012 locuri, Deva 959 locuri respectiv
sta iunile turistice, 32% în municipiile
Re i a 775 locuri), dar i n localit ile care
re edin e de jude , 18% n localit ile din
sunt sta iuni turistice (B ile Herculane 4.542
rural i 13% n localit ile din mediul urban,
locuri, Geoagiu 1.475 locuri, Lupeni 1157
altele dec t municipiile re edin de jude .
locuri, Moneasa 972 locuri, Bu ia 874
208
Harta 36 Locurile de cazare din Regiunea Vest în anul 2017
Fig. 87 E olu ia capacit ii (locurilor de cazare), pe categorii de localit i, n perioada 2011-

2017
Anul 2017 36% 32% 13% 18%
Anul 2014 36% 37% 12% 15%
Anul 2011 38% 38% 11% 12%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
STAȚIUNI TURISTICE REȘEDINȚE DE JUDEȚ URBAN, ALTUL DECÂT REȘEDINȚE RURAL
Sursa: Tempo Online, TUR102C, TUR102D
209
Taberele de elevi i pre colari
Taberele pentru copii i tineri sunt competen e complementare celor

acti it ile recreati -educati e desf urate oferite în cadrul sistemului de
cu prec dere n perioada acan elor colare n m nt. Temele sunt de real interes
în centrele de agrement din ar aflate n pentru beneficiari, fiind n concordan
subordinea Ministerului Tineretului i cu studiile, acti it ile, abilit ile i
Sportului. Acesta prin direc iile jude ene de aptitudinile lor.
sport i tineret organi ea : o Taberele sociale: mini acan e (6 ile, 5
pensiuni complete) care au ca scop
o Tabere de agrement: mini acan e (7
integrarea în societate a elevilor care
zile, 6 pensiuni complete) care au ca
beneficia de o m sur de protec ie
scop recreerea, sociali area i
special , urm rind sociali area i
rela ionarea, prin mbinarea acti it ilor
rela ionarea grupului.
artistice, cu cele practice i cu a entura.
o Taberele pentru pre colari, elevi i
Ele ii or n a s se bucure de
studen i cu handicap: mini acan e (6
c l torii, de distrac ie i de ceea ce pot
zile, 5 pensiuni complete) are au ca scop
n a i construi mpreun .
sociali area i rela ionarea i integrarea
o Tabere tematice: mini acan e (7 ile, 6
n societate a pre colarilor, ele ilor i
pensiuni complete) în care elevii
studen ilor care necesit m suri de
beneficiaz de programe de educa ie
protec ie n sprijinul recuper rii i
nonformal , pe o anumit tem , n
incluziunii sociale.
ederea de olt rii unor abilit i i
competen e complementare celor Conform INS, n anul 2018 func ionau n
oferite în cadrul sistemului de Rom nia un num r de 59 de tabere pentru
n m nt. Acti it ile recreati e se ele i i pre colari, reparti ate la ni elul celor
ntrep trund cu cele educa ionale 7 regiuni de dezvoltare. La nivelul regiunii
urm rind sociali area i rela ionarea Bucure ti-Ilfo nu e ist nicio astfel de
grupului. unitate de cazare pentru elevi. Cele mai
o Taberele na ionale: mini acan e (7 ile, numeroase tabere se reg sesc n Regiunea
6 pensiuni complete) în care elevii Centru, cu 19 unit i de ca are, iar cele mai
beneficia de programe de educa ie pu ine sunt n Regiunea Sud-Vest, doar 4
nonformal , facilit nd accesul acestora unit i. Regiunea Vest, a num rat n anul
la programe i proiecte speciali ate 2018, 7 tabere colare i pre colare, ceea ce
pentru de oltarea unor abilit i i repre int 11,86% din totalul na ional.
Tabelul 59. Taberele pentru ele i i pre colari la ni el regional n Rom nia

Regiunea NORD-VEST 7 7 7
Regiunea CENTRU 19 18 19
Regiunea NORD-EST 7 7 7
210
Regiunea SUD-EST 6 6 6
Regiunea SUD-MUNTENIA 9 9 9
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 4 4 4
Regiunea VEST 6 6 7
TOTAL 58 57 59
Sursa: INS, TUR101D
n ceea ce pri e te capacitatea de cazare a Regiunea Vest este locali at circa 6% din
unit ilor de tip tabere de ele i i pre colari, capacitatea de ca are, cu 398 locuri, i o
n anul 2018, reg sim n cele 59 de unit i medie de 57 de paturi/tab r , situ ndu-se
un num r de 6.704 paturi, cu o medie de pe ultimul loc la nivel regional.
aproximativ 114 locuri pe tab r . În
Tabelul 60. Capacitatea de ca are a taberelor de ele i i pre colari la ni el regional

Regiunea NORD-VEST 540 536 536
Regiunea CENTRU 1.684 1.525 1.782
Regiunea NORD-EST 938 836 835
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 464 467 467
Regiunea VEST 311 311 398
TOTAL 6.702 6.436 6.704
Sursa: INS, TUR102D
n ceea ce pri e te sosirile în structurile de num rului de sosiri. Cele mai numeroase
ca are de tip tab r de ele i i pre colari, n sosiri s-au înregistrat în Regiunea Centru -
anul 2018, au fost înregistrate 54.731 de 14.814, iar cele mai pu ine s-au înregistrat
persoane, reprezentând în medie 927 de în Regiunea Sud-Vest, cu doar 2.965. La
persoane pe fiecare tab r , cu o nivelul Regiunii Vest vorbim despre 10,2%
reparti are la ni el de regiuni dup cum se din num rul de sosiri 5.588, cu un raport
poate observa în tabelul de mai jos. În de 800 de persoane pe tab r .
perioada anali at se obser o cre tere a
Tabelul 61. Num rul de sosiri nregistrate n taberele de ele i i pre colari la ni el regional

Regiunea CENTRU 11.127 14.635 14.814
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2.432 2.060 2.965
211
Regiunea VEST 3.382 5.146 5.588
TOTAL 46.468 48.213 54.731
Sursa: INS, TUR104B
n ceea ce pri e te nnopt rile, la nivelul Regiunea Sud-vest a înregistrat cel mai
anului 2018 au fost înregistrate 199.711 sc ut num r al nnopt rilor.
nnopt ri, ceea ce presupune c n medie n
Dac este s raport m nnopt rile la sosiri,
fiecare unitate de ca are de tip tab r de
obser m c durata medie a ederii în
ele i i pre colari au fost petrecute
taberele de ele i i pre colari a fost de 3,65
aproximativ 3.385 nop i. La nivelul Regiunii
zile, la jum tate fa de durata unei tabere
Vest, în 2018 au fost înregistrate 16.918
a a cum este descris n tipologia de tabere
nnopt ri, repre ent nd 8,5% din num rul
din debutul documentului. La nivelul
total. Regiunea Centru a înregistrat cel mai
Regiunii Vest, durata medie a ederii a
mare num r al nnopt rilor n timp ce
fost de 3 zile, mai mic ca media na ional .
Tabelul 62. Num rul de nnopt ri n taberele de ele i i pre colari la ni el regional
2016 2017 2018

Regiunea CENTRU 52.121 73.922 54.275
Regiunea SUD-EST 45.537 32.189 37.636
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 8.850 8.444 9.527
Regiunea VEST 10.000 14.914 16.918
TOTAL 194.241 201.359 199.711
Sursa: INS, TUR105D
n ceea ce pri e te indicele mediu de cau a condi iilor improprii pentru ca are a
utilizare net a capacit ii de ca are ele ilor i desf ur rii e enimentelor.
turistic de tip tab r de ele i i pre colari,
Din totalul celor 27 de tabere i centre de
re ultat ca raportul ntre num rul total de
agrement, cele mai numeroase s-au aflat în
nnopt ri i capacitatea de ca are a fost de
jude ul Cara -Se erin, unde au func ionat
29,8%. La nivelul Regiunii Vest, indicele
10 astfel de centre, fiind urmat de jude ul
mediu de utilizare net a fost de 42,5%,
Arad cu 7 centre, jude ul Hunedoara cu 6
superior mediei na ionale.
centre i jude ul Timi cu 4 centre.
Regiunea Vest s-a bucurat de o diversitate
În prezent, conform statisticii Ministerului
mare a taberelor i centrelor de agrement
Tineretului i Sportului, mai sunt
pentru pre colari i ele i p n la nceputul
func ionale doar 5 tabere i centre de
anilor 2000. Dup aceast perioad ,
agrement la nivel regional coordonate de
taberele i centrele de agrement au fost
c tre acesta.
abandonate, fiind închise rând pe rând din
212
Harta 37 Taberele colare din Regiunea Vest
n jude ele Hunedoara i Timi sunt n sport, ateliere (ol rit), alte echipamente
operare dou astfel de centre, n jude ul (mese de ping-pong, biliard, fotbal), spa ii
Cara -Se erin func ionea o tab r iar n de joac , amfiteatru n aer liber i alte dot ri
jude ul Arad nu mai este deschis nici un specifice necesare desf ur rii i altor
astfel de centru de agrement pentru elevi. evenimente.
Capacitatea de ca are ma im a Regiunii
Centrele i taberele de agrement din
este de 319 locuri. Jude ul Hunedoara
regiune sunt înscrise în Calendarul
num r 121 de locuri, jude ul Timi 107
Taberelor Na ionale, unde anual sute de
locuri iar jude ul Cara -Severin poate oferi
ele i particip la e enimente tematice i de
cazare doar în 91 de locuri.
petrecere a timpului liber. Evenimentele
Din punct de vedere al infrastructurii tematice desf urate acoper mai multe
specifice, pentru di erse modalit i de domenii precum Literatura, Educa ia pentru
petrecere a timpului liber, centrele de S n tate, Arte Vizuale, Comunicare.
agrement au fost dotate cu terenuri de
213
Tabelul 63. Capacitatea de cazare a taberelor din Regiunea Vest în anul 2019
Capacitate maxim de
Tab r Jude Status
cazare (persoane)
Râul Alb Cara -Severin 91

Poiana M rului Cara -Severin nefunc ional
Cire naia Cara -Severin nefunc ional
B ile Herculane Cara -Severin nefunc ional
Valea Mini ului Cara -Severin nefunc ional
Deline ti Cara -Severin nefunc ional
Maciova Cara -Severin nefunc ional
Brebu Nou Cara -Severin nefunc ional
Jervani Cara -Severin nefunc ional
Mehadia Cara -Severin nefunc ional
Subtotal 91
Coste ti Hunedoara 66 func ional

C prioara Hunedoara 55 func ional
L pu nic Hunedoara nefunc ional
Ohaba Hunedoara nefunc ional
Br d el Hunedoara nefunc ional
Va a Hunedoara nefunc ional
Subtotal 121
Poieni Strâmbu Timi 54 func ional

Chevere Timi 53 func ional
Bogda Timi nefunc ional
Herneacova Timi nefunc ional
Subtotal 107
P uli Arad nefunc ional

Ilteu Arad nefunc ional
S vâr in Arad nefunc ional
Dezna Arad nefunc ional
Odvo Arad nefunc ional
C soaia Arad nefunc ional
Moneasa Arad nefunc ional
Subtotal 0
REGIUNEA VEST TOTAL 319
Sursa: MTS, http://mts.ro/tabere/
214
Centrele de agrement sunt orientate i c tre pre colarilor cu di abilit i i aproape 3500
ele ii cu di abilit i sau celor cu probleme locuri sunt alocate celor care provin din
sociale. Anual, peste 3000 de locuri la nivel familii disfunc ionale ori cu probleme
na ional sunt alocate ele ilor sau financiare.
7.7. C c a a că
În anul 2017, în Regiunea Vest au sosit Regiunea Vest a ocupat, în anul 2017, locul
960.698 turi ti, adic 7,9% din totalul VII din cele opt regiuni de dezvoltare ale
turi tilor sosi i n România. Perioada Rom niei. O posibil e plica ie a acestui
2011-2017 a fost una de cre tere constant fapt se datorea po i iei regiunii, la grani a
a num rului de sosiri turi ti, at t la ni el de est, fiind o on cu un flu mare de
na ional (+72,7%) c t i la ni el regional tran it spre Europa Central i de Vest.
(+50,2%). Dup num rul turi tilor sosi i,
Fig. 88 E olu ia num rului de turi ti n perioada 2011-2017
3,000,000 120%
97.8% 99.0%
2,500,000 100%
70.6% 71.7% 72.5%
2,000,000 80%
58.2%
număr
1,500,000 50.2% 60%

44.8%
1,000,000 40%
500,000 20%
- 0%
Sursa: Tempo Online, TUR104B
Încurajatoare sunt datele de la nivelul Cara -Se erin i Timi cre terile au fost
jude elor, cu e cep ia jude ului Arad care a sus inute, +79,6% respecti 53,4%. n anul
avut în perioada 2011-2017 o cre tere de 2017, 42% din totalul turi tilor din Regiune
doar 5,6%, în jude ul Hunedoara, num rul au sosit n jude ul Timi .
turi tilor sosi i s-a dublat (+105,2%), iar în
215
Fig. 89 E olu ia num rului de turi ti, la ni el regional, n perioada 2011-2017
450,000 105.2% 120%

400,000
100%
350,000 79.6%
300,000 80%
250,000 53.4%
60%
200,000
150,000 40%
100,000
5.6% 20%
50,000
- 0%
Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
Sub aspect spa ial, principalele sosiri, n Dup originea turi tilor, cu e cep ia regiuni
anul 2017 au fost în municipiile re edin de Bucure ti-Ilfov, în toate regiunile au
jude (58% din total), acest lucru fiind predominat turi tii de origine rom n . n
datorat ndeosebi datorit accesibilit ii mai timp ce media regional a turi tilor str ini
bune (transport aeroportuar Timi oara, este mai sc ut dec t media na ional ,
acces la autostrada A1). 25% din totalul jude ele Timi i Arad au nregistrat alori
sosirilor au fost n sta iunile turistice. mai mari ale turi tilor str ini.
Fig. 90 Ponderea num rului de turi ti, dup origine, n anul 2017
ROMÂNIA 77.3% 22.7%

NORD-VEST 82.9% 17.1%
CENTRU 80.8% 19.2%
NORD-EST 87.1% 12.9%
SUD-EST 93.0% 7.0%
VEST 79.0% 21.0%
Arad 74.9% 25.1%
Timiș 68.7% 31.3%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Români Străini
216
În anul 2017, regiunea a înregistrat un indicator, atât la nivel regional (+36,6%), cât
num r de 2.298.952 nnopt ri, adic 8,5% i la ni elul jude elor, jude ele Timi
din totalul na ional. n perioada 2011-2017, (+60,6%) i Hunedoara (+45,9%) dep ind
regiunea a nregistrat o bun performan , media regional .
înregistrându-se cre teri pentru acest
Fig. 91 E olu ia num rului de nnopt ri, n perioada 2011-2017
7,000,000 78.1% 90%

6,000,000 69.1% 80%
60.1% 70%
5,000,000
49.2% 60%
4,000,000 50%
38.2% 36.6%
32.8% 40%
3,000,000
23.1% 30%
2,000,000
20%
1,000,000 10%
- 0%
Fig. 92 E olu ia num rului de nnopt ri, la ni el regional, n perioada 2011-2017
1,000,000 70%
60.6%
900,000
60%
800,000
45.9% 50%
700,000
600,000
40%
500,000
27.4%
30%
400,000
300,000 20%
200,000
6.1% 10%
100,000
- 0%
Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
217
Durata medie a sejurului63 repre int un di ersificarea i mbun t irea gamei de
alt indicator important deoarece rele produse i ser icii turistice, ndeosebi n
date importante despre atractivitatea unui domeniul turismului sustenabil, turismului
loc. Practic, cu cât durata medie a sejurului accesibil, turismului pentru rstnici i
este mai mare, cu atât un turist va sta mai turismului din sezoanele cu activitate
mult într-o anumit destina ie turistic , redus .64 De asemenea, o ac iune cu impact
astfel c el a fi mai predispus s cheltuiasc major pentru performan a turistic , care se
mai mul i bani. aplic i la Regiunea Vest, este
mbun t irea mobilit ii i a preg tirii
n anul 2017, regiunea avea o durat
for ei de munc din sector îndeosebi
medie a sejurului de 2,4 zile, aceast
abilit ile TIC i ajutorarea antreprenorilor
aloare fiind u or mai mare dec t media
din turism s i gestione e abilit ile.65
na ional de 2,2 ile. La ni el na ional i
regional, în perioada 2011-2017, durata Dup cum s-a prezentat mai sus, turismul
medie a sejurului a nregistrat sc deri, dup are o mare importan pentru combaterea
cum se vede în tabelul de mai jos. declinului economic i a omajului.
Regiunea Vest de ine o mare arietate de
În acord cu politicile din domeniul
resurse turistice (cadru natural, patrimoniu
turismului de la nivel european, este
material i imaterial), care pot fi alorificate
recomandat ca to i factorii de deci ie din
chiar i n onele mai defa ori ate din punct
Regiunea Vest s conlucre e pentru
de vedere socio-economic.
Tabelul 64. Durata medie a sejurului

ROMÂNIA 2,6 2,4 2,2
NORD-VEST 2,6 2,4 2,1
CENTRU 2,3 2,2 2,1
NORD-EST 2,2 2,1 2,0
SUD-EST 3,6 3,6 3,4
SUD-MUNTENIA 2,7 2,4 2,1
BUCUREȘTI - ILFOV 1,7 1,6 1,6
SUD-VEST OLTENIA 3,5 3,2 2,7
VEST 2,6 2,5 2,4
Arad 1,8 1,7 1,8
Caraș-Severin 5,1 4,2 3,6
Hunedoara 2,8 2,5 2,0
Timiș 2,2 2,4 2,3
Sursa: Tempo Online, TUR105D, TUR101D, calculele autorilor
64 https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism_en
63Calculat prin raportul numărului de înnoptări la
sosirile turiștilor 65 ibidem
218
O serie de probleme din domeniul Probleme se oniere: rata sc ut de
turismului din regiune afectea ocupare
performan a sectorului i anume: Monumente cu poten ial turistic sunt
abandonate i se degradea continuu
Accesibilitate nesatisf c toare i lipsa
fie din cauza drepturilor neclare de
infrastructurii rutiere / feroviare
proprietate fie din lips de fonduri
integrate spre obiectivele turistice;
pentru lucr rile de reabilitare;
Infrastructur de ca are insuficient i
Personalul calificat din turism este
n echit , ndeosebi n sta iunile
deficitar;
turistice sau în mediul rural;
Servicii turistice insuficient diversificate;
Infrastructura de turism montan/natural
Competitivitate sc ut a sta iunilor
nede oltat sau n echit (lipsa
turistice n raport cu sta iunile din
marcajelor sau a h r ilor);
Ungaria.
Lipsa infrastructurii de
interpretare/ghidare sau informa ii
turistice;
219
8. DEZVOLTARE URBANĂ
8.1. T a a ba ă
În ultimii 60 de ani, num rul popula iei Documentul include un set de 17 obiective
urbane a crescut de aproape 4 ori. de de oltare durabil globale. Agenda
66
Conform Organi a iei Na iunilor Unite , 2030 sublinia c ora ele au un rol major
55% (4.2 miliarde) din popula ia lumii în dezvoltarea viitoare a lumii, astfel c cel
tr ie te n onele urbane (2018). P n n pu in 65% din obiecti ele agendei pot fi
anul 2030 acest num r a ajunge la 5 atinse doar la nivel de zone urbane. Mai
miliarde, iar p n n 2050 popula ia urban mult, prin Obiectivul strategic de
se va dubla. dezvoltare 11: Ora e i comunit i
durabile, sunt trasate direc ii de in esti ii
Ritmul rapid de urbanizare a dus la
majore pentru ora ele iitorului pe care
cre terea importan ei zonelor urbane,
acestea s le ating p n n anul 2030, dup
precum i a impactului acestora asupra
cum urmea :
de olt rii durabile. Ora ele sunt n acela i
timp motoare ale economiei i catali atoare Accesul tuturor la locuin e
pentru inovare, dar i sursa principal de adecvate, sigure i accesibile i la
segregare i s r cie, omaj i poluare. În UE, ser icii de ba ,
2/3 din europeni tr iesc n spa iul urban, iar
Acces la sisteme de transport
acestea generea 85% din PIB UE67, dar
sigure, accesibile i durabile pentru
sunt i responsabile pentru 80% din
to i,
consumul de energie i 75% din totalul de
emisii cu ga de ser . n acest conte t, este Urbani area inclu i i durabil i
necesar regândirea planific rii i mbun t irea capacit ii de
gestion rii ora elor pentru a face fa planificare i gestionare
noilor provoc ri. participati , integrat i durabil a
ora elor,
Recunoa terea oficial a rolului major al
Protejarea patrimoniului cultural
ora elor a fost concreti at n ultimii ani prin
i natural al lumii,
ncheierea de acorduri interna ionale i
elaborarea unor documente care setea Reducerea dezastrelor,
principii i standarde pentru politicile de Reducerea impactului negativ pe
de oltare urban . cap de locuitor al mediului
nconjur tor, prin acordarea unei
Referin a global pentru noua abordare
aten ii speciale calit ii aerului i
a guvern rii ora elor o repre int Agenda
gestion rii de eurilor,
2030 pentru dezvoltare durabil ,
adoptat de statele lumii n 2015.
66 67
United Nations DESA, World urban population Sursa: Comisia Europeană, www.ec.europa.eu,
prospects, Highlights, 2019 Politică regională şi urbană.
220
Asigurarea accesului universal la Fondului European pentru Dezvoltare
spa ii verzi i publice sigure, Regional (FEDR) pentru aceast perioad
inclusi e i accesibile, au fost investite în zone urbane.
Sus inerea leg turilor economice, Politica de de oltare urban a primit un

sociale i de mediu po iti e ntre nou impuls prin semnarea Pactului de la
zonele urbane, periurbane i Amsterdam din 2016 de c tre statele
rurale prin consolidarea planific rii membre UE, care a stabilit cadrul pentru
de olt rii na ionale i regionale. Agenda urban pentru UE. Agenda
Urban pentru UE repre int un pas istoric
Urm nd trendul global, i n Uniunea
i inovativ pentru Europa în abordarea
European , n cadrul politicii de
problemelor ora elor, pentru c presupune
coeziune, politica de de oltare urban a
o abordare integrat i coordonat a
crescut constant în ultimii 15 ani.
de olt rii urbane, care dep e te grani ele
Carta de la Leipzig pentru ora e sectoriale, implic toate nivelurile de
europene durabile, din anul 2007 a fost un gu ernan , i ea ora ele de toate
moment definitoriu pentru c se dimensiunile i noi metode de lucru. Au fost
men ionea pentru prima dat necesitatea identificate 12 teme care sunt considerante
unei politici comune pentru dezvoltare importante pentru de oltarea urban i au
urban durabil . Tot atunci statele membre fost create Parteneriate dedicate între
UE au con enit s foloseasc instrumentul ora e, state membre i Comisia European ,
dezvolt rii urbane integrate. Ca urmare, care urm resc s stimule e cre terea,
începând cu perioada de programare 2007- ino area i calitatea ie ii n ora ele UE.
2014, politica de de oltare urban a
Cele 12 teme, respectiv parteneriate,
devenit parte a poilticii de coeziune.
i ea : Inclu iunea migran ilor i
Ulterior, odat cu adoptarea Strategiei refugia ilor, Locuin e accesibile, Calitatea
Europa 2020, ca o recunoa tere a aerului, S r cia urban , Economie circular ,
importan ei ora elor, perioada de Tran i ie digital , Locuri de munc i
programare a fondurilor politicii de competen e pentru economia local ,
coeziune 2014-2020 a obligat statele Mobilitate urban , Adaptare climatic ,
membre s aloce cel pu in 5% din alocarea Tran i ie energetic , Achi i ii publice
na ional FEDR c tre dezvoltarea urban responsabile i ino ati e i Utili area
integrat 68
, implementat prin strategiile durabil a terenurilor.
urbane durabile integrate, i prin
Pentru viitoarea perioad de programare
delegarea c tre ora e a select rii
a fondurilor UE, 2021-2027, politica de
proiectelor ce urmau s fie implementate.
coe iune a continua s pun un accent
n total, cel pu in 50%69 din resursele
sporit pe sprijinirea ora elor i a strategiilor
69
Sursa: Comisia Europeană, www.ec.europa.eu,
68
articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 Politică regională şi urbană.
cu privire la Fondul European pentru Dezvoltare
Regională
221
de de oltare local urbane. Spre deosebire de politic dedicat dezvolt rii urbane
de perioada anterioar , e ist un obiectiv integrate
70
: Obiectivul de Politic 5 ”O Europ mai a aloca 6% din FEDR strategiilor de
aproape de cet eni, prin promovarea de oltare urban . Se men ine i se
dezvolt rii durabile i integrate a zonelor ncurajea delegarea de responsabilit i i
urbane, rurale i de coast i a ini iativelor atribu ii la ni el local i parteneriatele cu
locale”, iar statele membre au obliga ia de to i actorii rele an i din ona urban .
8.2. P ca a ba ă R â a
n Rom nia nu e ist o politic de Municipii: ora e care au un num r
de oltare urban propriu- is , toate mai mare de locuitori, o
studiile realizate despre sistemul de nsemn tate deosebit economic ,
de oltare urban i direc ionarea social i cultural la nivel jude ean
in esti iilor s-au realizat pentru a putea sau na ional (63 municipii),
accesa fondurile de coeziune ale UE 2007- Municipii-re edin de jude :
2013 i 2014-2020. municipiile n care i au sediul
autorit ile administra iei publice
Dezvoltarea urban n Rom nia are la ba
ale jude ului (40 municipii re edin
structurarea i definirea re elei de ora e din
de jude ).
legisla ia care stabile te organi area
administrati teritorial a României. Astfel,
Legea 350/2001 privind amenajarea
în România, pot exista conform prevederilor
teritoriului i Legea 351/2001 privind
legale urm toarele categorii de zone
aprobarea Planului de amenajare a
urbane:
teritoriului na ional, ierarhi ea ora ele
pe mai multe ranguri cuprinzând:
Conform Legii nr. 2/1968 privind
Rangul 0: Capitala României
organizarea administrativ a teritoriului
municipiul de importan
Rom niei71:
european ;
Ora : unitatea administrativ-
Rangul 1: (peste 200.000 de
teritorial urban , caracterizat de o
locuitori) - municipii de
densitate mare a popula iei i care
importan na ional cu influen
concentreaz activit i socio-
poten ial la nivel european (11
culturale i activit i economice
municipii: Bra o , Br ila, Gala i, Cluj-
predominant neagricole (217
Napoca, Constan a, Craio a, Ia i,
ora e),
Oradea, Ploie ti, Timi oara,
70
Regulament comun COM (2018) 375 privind 71
Art.4, Legea nr.2/1968 privind organizarea
fondurile de coeziune (FESI) administrativ a teritoriului Rom niei
222
Rangul 2: (între 25.000 100.000 Municipiu capital , de importan
locuitori) - municipii de na ional i european ,
importan interjude ean , Municipii poli regionali principali cu
jude ean sau cu rol de echilibru în poten ial transna ional,
re eaua de localit i: (82 de Municipii poli jude eni principali,
municipii), Municipii i ora e poli jude eni
Rangul 3: ora ele (172 de ora e). secundari,
Municipii i ora e centre urbane cu
HG 998/2008 , 72
elaborat de c tre rol zonal,
Ministerul De olt rii, Lucr rilor Publice i Municipii i ora e centre urbane cu
Locuin elor (MDLPL) n conte tul acces rii func ii speciali ate.
fondurilor europene disponibile prin
Pornind de la legisla ia e istent , au fost
Programul Opera ional 2007-2013, clasific
adoptate diferite politici de in esti ii n
ora ele n:
zonele urbane. Astfel, în cadrul perioadei de
7 poli de cre tere (Bra o , Cluj-
programare 2007-2013, polii de cre tere,
Napoca, Craio a, Constan a, Ia i,
de dezvoltare i centrele urbane au
Ploie ti, Timi oara), câte unul pentru
beneficiat de in esti ii din fonduri europene
fiecare regiune de dezvoltare, cu
în valoare de 1,39 miliarde de euro în cadrul
e cep ia regiunii Bucure ti-Ilfov, i
Axei prioritare 1 Sprijinirea de olt rii
13 poli de dezvoltare urban , de
durabile a ora elor poli urbani de
importan regional : Arad, Baia
cre tere . Au r mas n afara finan rii
Mare, Bac u, Br ila, Gala i, De a,
ora ele sub 10.000 de locuitori.
Oradea, Pite ti, R mnicu V lcea,
Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Ulterior, în perioada 2014-2020, abordarea
Mure . finan rii de olt rii urbane a fost
Centre urbane, ora ele peste schimbat . Doar muncipiile re edin de
10.000 de locuitori. jude au fost selectate s primeasc
finan are n cadrul conceptului de
Prin Strategia de dezvoltare teritorial a dezvoltare urban integrat (art. 7 din
României (SDTR), adoptat de Gu ernul Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 cu privire
Rom niei n 2016 este conturat i iunea la FEDR). Acestea au beneficiat de fonduri
de de oltare a teritoriului na ional pentru dedicate în 4 domenii principale de
ori ontul de timp 2035 i sunt stabilite in esti ii: mobilitate urban , educa ie, spa ii
liniile directoare de de oltare teritorial a er i i comunit i marginali ate. Pentru
României. Aceasta va sta la baza întregului accesarea fondurilor au trebuit s
sistem de planificare spa ial la ni el ntocmeasc Strategii de de oltare
na ional. SDTR propune clasificarea onelor Integrat durabil i s selecte e proiectele
urbane astfel: care or primi finan are.
prioritate investiții din programele cu finanțare

72
Hotărârea nr. / pentru desemnarea comunitară și națională
polilor naționali de creștere în care se realizează cu
223
Restul ora elor mici i mijlocii nu au fost grad ridicat de hipertrofiere urban
i ate de politica de de oltare urban (prin diferen a dintre capital i
integrat , dar au beneficiat de finan are n restul localit ilor urbane),
cadrul Axei prioritare 13 ”Sprijinirea lipsa unei categorii consistente i
regener rii ora elor mici i mijlocii , POR bine configurate de ora e mijlocii,
2014-2020. tendin de rurali are a ora elor
În perioada viitoare de programare, mici i mijlocii,
pornind de la tendin ele UE, politica de sc derea accentuat a popula iei
dezvoltare urban ar trebui s vizeze urbane din ora ele mari precum i
dezvoltarea tuturor tipurilor de ora e i reducerea num rului de ora e
s fie includ ca i domenii de finan are mijlocii, cauzate de un proces lent
obligatorii priorit ile identificate de de mb tr nire demografic , de
Agenda global 2030 i Agenda Urban migra ia popula iei din ora e c tre
a UE (prin cele 12 parteneriate) în vederea rural i periurban / respecti
dezvolt rii urbane sustenabil : transport, polari rii urbane,
energie, locuire, economie, patrimoniu dinamic pozitiv a popula iei în
cultural i natural i spa ii er i i publice. localit ile din aria de influen a
marilor centre urbane i necesitatea
De asemenea, politica de de oltare urban
ncadr rii acestor n one urbane
ar s in cont i de provoc rile actuale ale
func ionale,
ora elor din România, identificate în
de echilibre ale economiei ora elor
Strategia de de oltare teritorial a
ca urmare a restructur rii
României (SDTR):
industriale;
grad slab de urbanizare e isten a unor probleme de mediu,
aproximativ 60%, în ciuda transport, utilit i n onele urbane.
distribu iei spa iale echilibrate,
8.3. Structura sistemului urban

Popula ia urban a Regiunii Vest este aprobarea Planului de amenajare a
concentrat n 42 de ora e, din care 12 teritoriului na ional, în regiunea Vest sunt:
municipii (4 municipii re edin de jude 73
1 ora de rang 1: Municipiul

i 8 municipii74) i 30 de ora e, conform
Timi oara,
clasific rii din Legea nr. 2/1968 privind
11 ora e de rang 2: Arad,
organizarea administrativ a teritoriului
Caransebe , Re i a, De a, Brad,
Rom niei.
Hunedoara, Lupeni, Or tie,
Din punctul de edere al ierarhi rii Petro ani, Vulcan i Lugoj,
acestora, conform Legii 351/2001 privind
73
Arad, Deva, Reșița și Timișoara Lugoj jud. TM . în județul Arad nu este niciun oraș
74
Municipii: Petroșani, Lupeni, Vulcan, Hunedoara, declarat municipiu altul decât municipiul reședință
Brad și Orăștie jud. HD , Caransebeș jud. CS și de județ .
224
30 ora e de rang 3.
Harta 38. Ora ele, municipiile i municipiile re edin n Regiunea Vest, 2017
Localit ile urbane ale Regiunii Vest sunt unei categorii consistente i bine
repartizate relativ uniform în teritoriu, configurate de ora e mijlocii, ntre 50.000 i
predominând ora ele mici, sub 20.000 100.000 de locuitori. Regiunea Vest nu face
locuitori 30 la num r (71,42% din totalul e cep ie.
de ora e al Regiunii Vest), spre deosebire
Doar 3 ora e din regiune au ntre 50.000 i
de Uniunea European , unde apro imati
100.000 de locuitori: Deva, Hunedoara
60% din popula ie tr ie te n ora e medii,
(jude ul Hunedoara) i Re i a (jude ul
peste 50.000 de locuitori.
Cara -Severin). Singurele ora e mari ale
Strategia de De oltare Teritorial a Regiunii Vest (peste 100.000 de locuitori)
României a identificat c unul din aspectele sunt: Timi oara, cu 330.209 locuitori i
negative cu pri ire la echilibrul re elei de Arad cu 177.601 locuitori.75
localit i urbane din Rom nia este lipsa
75
Sursa: INS, POP107 A, an 2018
225
Fig. 93 Num r de ora e din Regiunea Vest dup cifra locuitorilor
2 Orașe peste . de
3 locuitori
Orașe peste . de
7 locuitori
Orașe între . -
50.000 locuitori
30 Orașe sub .
locuitori
Sursa: INS, POP105A, 2017
Tabelul 65. Top ora e Regiunea Vest n func ie de num rul popula iei
Top ora e Regiunea Vest Popula ie 1 ianuarie 2018

Peste 100.000
1. Timi oara 330.209
2. Arad 177.601
Peste 50.000
3. Re i a 86.658
4. Hunedoara 73.073
5. Deva 69.625
Intre 20.000 - 50.000
6.Lugoj 47.125
7. Petro ani 42.167
8. Caransebe 29.951
9.Vulcan 28.434
10. Lupeni 26.409
11. Petrila 24.560
12.Or tie 22.252
Sursa: INS, POP105A, 2017
226
De remarcat este faptul c cele 5 ora e i i e ercit influen a asupra ntregului jude ,
peste 50.000 de locuitori concentrea jude ul Hunedoara are un sistem urban
aproximativ 60% din totalul popula iei echilibrat, concentr nd 58% din ora ele
urbane din Regiunea Vest. Spre deosebire peste 20.000 de locuitori ale Regiunii Vest.
de jude ul Arad i Timi , unde sistemul Acest echilibru se poate constata i din
urban este dominat de un ora mare, distribu ia regional a ora elor de rang 2 (7
peste 100.000 de locuitori (Municipiul din 11 ora e sunt situate n jude ul
Arad, respecti Municipiul Timi oara) care Hunedoara
8.4. Densitatea a ba
Densitatea locuitorilor din ora e n media na ional care este de 408,2
2
Regiunea Vest se situea ntre 36,3 locuitori/km . Doar 8 ora e se situea
2
locuitori/ km i one care concentrea peste media na ional , iar din acestea doar
2
densit i de peste 1.000 de locuitori/km 5 au densit i peste 500 locuitori/km2:
cum ar fi ora ele Timi oara i De a. Timi oara, De a, Hunedoara, Arad i
Or tie.
În anul 2017, media densit ii urbane a
regiunii este de 271,27 loc/ km2, sub
Harta 39 Densitatea popula iei urbane (fa de media na ional i regional )
227
În jude ul Arad, cel mai populat areal este compacte ce concentrea majoritatea
cel al municipiului Arad (densitate de 749,9 popula iei urbane a jude ului, i anume
2
locuitori / km ) i al ora elor din nordul culoarul Mure ului Culoarul Or tiei
acestuia: Curtici, S ntana i Pâncota (cu Depresiunea Ha eg cu ora ele De a,
2
densit i ntre 100 i 150 locuitori/ km , iar Hunedoara, Simeria, Or tie, i ora ele din
restul ora elor au densit i ntre 60-100 alea Jiului cu ora ele: Petro ani, Lupeni,
locuitori/ km2). Vulcan. Deva este al doilea cel mai populat
ora al regiunii, cu o densitate de 1190
În jude ul Cara -Severin, Re i a i
locuitori/km2, iar Ora ul Geoagiu este cel
Caransebe sunt cele mai populate, cu o
mai slab populat din jude (36,3
densitate aproape similar (442,3 2
locuitori/km ).
locuitori/km2 Caransebe i 436,9
locuitori/km2 Re i a), urmate de ora ele din În jude ul Timi c t i n regiunea Vest,
nord: O elu Ro u i Boc a (150-210 Timi oara de ine cel mai mare num r de
locuitori/km2), pe c nd cealalt jum tate locuitori i cea mai mare aloare a densit ii
fiind mai slab populat cu densit i popula iei aproximativ 2.500 locuitori/
2
apropiate de media na ional (60-100 km . Lugojul, al doilea ora ca m rime din
2
locuitori/km ). jude ul Timi are o densitate de 480,6
locuitori/ km2, ora ele Jimbolia, Deta i
Jude ul Hunedoara are cel mai mare
Sânnicolaul Mare - peste 100 locuitori /
num r de ora e bine populate din Regiune:
km2, iar restul ora elor din Timi (al turi de
10 din 14 ora e (71%) au peste 150
Uricani i Geoagiu din jude ul Hunedoara)
locuitori/km2, spre deosebire de celelate 3
sunt cele mai slab populate areale urbane
jude e care au sub 50%. În jude ul
din Regiunea Vest.
Hunedoara e ist dou mari zone
8.5. S aaa a a ăa a
Un indicator important pentru dezvoltarea intravilane în perioada 2011-2017. Cele mai
ora elor este cre terea suprafe ei mari cre teri fa de anul 2011 au fost
intravilanului. pentru ora ul Chi ineu Cri (49%) i ora ele
N dlac (25%) i Curtici (22%). Municipiul
Suprafa a total a intra ilanului localit ilor
re edin Arad a crescut cu 3%.
urbane în 2017 era de 47.849 de hectare.
Fa de anul 2011, s-a nregistrat o cre tere În jude ul Cara -Severin, jum tate din cele
cu aproximativ 6%. Motivele sunt variate, 8 ora e au crescut suprafa a intra ilan , cel
predominante fiind cele legate de mai mult ora ul Boc a cu 16%. O situa ie
e tinderea spa iului construit pentru diferit este pentru municipiul Re i a, a
locuin e, one comerciale sau one de c rei suprafa de intra ilan a sc ut n
afaceri, localizate la periferii. perioada anali at .
Conform INS, în jude ul Arad, 6 din cele 10 În jude ul Hunedoara, 7 din 14 ora e au
ora e au nregistrat cre teri ale suprafe ei nregistrat cre teri. Semnificati i-a extins
228
suprafa a Municipiul Brad (52%), Or tie intra ilane cu 2%, restul ora elor nu au
(36%) i Aninoasa (23%). Municipiul crescut n perioada anali at .
re edin De a a crescut cu 6%.
În jude ul Timi , doar Municipiul Timi oara

a nregistrat o cre tere a suprafe ei
8.6. Z c a ba
Arealele de influen a ora elor se pot identificarea de centre n sensul
extinde în jurul acestora, cuprinzând atât aglomer rilor de popula ie i pe zone de
localit i urbane c t i rurale. ntre acestea navetism definite n anumite limite.
localit i nconjur toare i centrul urban
Rom nia nu a ut niciodat o politic clar
e ist o rela ie de interdependen din
de sus inere a onelor urbane func ionale.
punct de vedere socio-economic (migra ie
Cu toate c datele recente arat c onele
loc de munc /educa ie locuire) i al
urbane func ionale sunt esen iale pentru o
mobilit ii.
bun performan economic a rii,
n legisla ia european i rom neasc nu acestui subiect i s-a acordat relati pu in
e ist o defini ie standard pentru zona aten ie. Pentru Rom nia, Banca Mondial a
urban func ional (ZUF). De altfel, la f cut o propunere de delimitare a unor
nivel de UE, cea mai mare parte a zonelor one urbane func ionale pentru fiecare
urbane func ionale pot fi mai degrab municipiu re edin de jude , ba at pe
considerate zone poten iale dat fiind metodologia OECD. Aceast propunere a
faptul c n multe cazuri, acestea sunt fost folosit n cadrul abord rii de oltare
delimitate prin studii cu caracter tehnic urbane durabile de pe A a prioritar 4 POR
(ESPON sau OECD), f r a fi ns asumate 2014-2020. Propunerea pentru Regiunea
din punct de vedere politic. Cea mai mare Vest de one urbane func ionale este
parte a statelor membre de in fie zone pre entat n harta 9.
urbane func ionale delimitate de studii
În Regiunea Vest, Timi oara este singurul
ESPON76 sau OECD77.
ora care i-a concretizat arealul de
Delimitarea unei zone urbane func ionale influen / ona urban func ional prin
presupune definirea unui centru urban i nfiin area unei Asocia ii de Dezvoltare
o zon adiacent de navetism, care Intercomunitar . Celelalte municipii
descrie un inel n jurul centrului. At t re edin de jude nu au one urbane
studiile ESPON, c t i cele OECD folosesc o
metodologie similar care se bazeaz pe
76
ESPON 111 Potentials for polycentric Development, Septembrie 2013,
development in Europe https://www.oecd.org/cfe/regionalpolicy/Definitio
77
Definition of Functional Urban Areas (FUA) for the n-of-Functional-Urban-Areas-for-the-OECD-
OECD metropolitan database”, OECD - The metropolitan-database.pdf
Organisation for Economic Co-operation and
229
func ionale asumate din punct de edere Din punct de vedere administrativ-
politic. teritorial, polul de cre tere Timi oara a
cuprins, la nfiin area sa (componen a
Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar
r m n nd aceea i i n pre ent),
Polul de cre tere Timi oara (A.D.I. PCT)
Municipiul Timi oara i arealul s u de
a fost constituit n anul 2008, n
influen imediat , respecti 14 unit i
conformitate cu Ordonan a de Gu ern nr.
administrativ-teritoriale rurale:
26/2000 cu pri ire la asocia ii i funda ii.
Scopul asocia iei const n cooperarea ntre Becicherecu Mic, Buco , Dude tii Noi,
unit ile administrati -teritoriale membre, Dumbr i a, Ghiroda, Giarmata, Giroc,
pentru realizarea în comun a unor proiecte Mo ni a Nou , Or i oara, Pi chia, Remetea
de dezvoltare de interes zonal sau regional Mare, S c la , S nmihaiu Rom n, ag).
ori al furni rii n comun a unor ser icii
publice.
Harta 40 Propunere de one urbane func ionale pentru municipii re edin de jude
Regiunea Vest
Suprafa a total pe care se întinde Polul repre int teritoriul administrati al

de cre tere Timi oara este de apro imati municipiului Timi oara, iar 95.027,13 ha
108.031 ha din care 13.003,87 ha arealul de influen al municipiului
230
ocupând aproximativ 3,4% din Regiunea de industrial , circa 35% din acti it ile
De oltare Vest i 12,5% din suprafa a comerciale i numeroase institu ii de
total a jude ului Timi . n m nt superior, grup nd aproape 60%
din studen ii regiunii.
Prin func iile sale complexe, centrul urban
Timi oara polari ea , ns , un teritoriu Polul de cre tere Timi oara se constituie,
mult mai ntins, fiind, totodat , i cel mai astfel, ca al doilea centru de dinamic
mare centru economic i cultural- tiin ific al economic la ni el na ional, dup
regiunii. n rela ie cu aceasta, aici se Bucure ti.
concentrea peste 30% din produc ia
Harta 41 Polul de cre tere Timi oara
Pentru iitoarea perioad de programare ora elor n leg tur cu ona lor urban
fonduri UE 2021-2027, politica de func ional , date fiind leg turile str nse care
de oltare urban regional a trebuie s e ist ntre centrul urban polari ator i
in cont i de planificarea de olt rii ona lui de influen .
8.7. S a ba
231
n ederea de olt rii durabile a ora elor, Nu doar suprafa a total de spa ii er i este
este nevoie de regândirea modului în care important , ci i distribu ia lor spa ial n
spa iile er i sunt proiectate n ora e, cadrul ora elor, astfel nc t s fiecare on
pentru c ele pot aduce o multitudine de din ora s poat beneficia de a antajele
beneficii: mbun t irea calit ii aerului, lor. Ideal, spa iile publice i er i ar trebui
regularizarea microclimatului (permite apei s fie accesibile pietonal, bicicli tilor i
s se infiltre e n sol i reduc impactul transportului public i s aib n edere
nc l irii climatice), mbun t irea s n t ii, accesul tuturor persoanelor cu di abilit i
promovarea incluziunii sociale. sau cu mobilitate redus .
Popula ia urban a UE are n medie, 18 jum tate din popula ia UE nu are acces facil
mp/cap de locuitor de spa iu erde cu la spa iile er i (trebuie s se deplase e mai
acces nelimitat. În schimb, mai pu in de mult de 300 m).
Harta 42 Spa ii er i pe locuitor n UE (mp)
Sursa: Enhancing Resilience Of Urban Ecosystems through Green Infrastructure (EnRoute), JRC, European
Commision, 2019
232
În anul 2017, Regiunea Vest ocupa locul 5 ascendent în perioada 2011-2017, cu
privind suprafa a spa iilor verzi din e cep ia regiunii Bucure ti Ilfov. Rata de
mediul urban din cele 8 regiuni ale cre tere a spa iilor er i din regiune (7,97%)
Rom niei, cu 2891 ha spa ii er i ( e i este mult sub media na ional (19,19%), i
tabelul 1). inferioar tuturor regiunilor de de oltare,
cu e cep ia Bucure ti-Ilfov.
Evolu ia suprafe elor spa iilor verzi a
cunoscut la ni el na ional, un trend
Tabelul 66. E olu ia spa iilor er i n municipii i ora e n perioada 2011-2017
Evolu ie Rat de
2011 2017
2011-2017 cre tere
ha ha
ha (%)
ROMÂNIA 22.351 26.639 4.288 +19,19%
Nord - Vest 3.164 5.084 1.920 +60,68%
Centru 2.325 2.569 244 +10,49%
Nord - Est 2.504 3.250 746 +29,79%
Sud - Est 2.243 2.823 580 +25,85%
Sud - Muntenia 2.212 2.717 505 +22,83%
Bucure ti - Ilfov 4.921 4.753 -168 0%
Sud - Vest Oltenia 2.388 2.642 254 +10,63%
VEST 2.594 2.801 207 +7,97%
Arad 388 524 136 +35,05%
Cara -Severin 441 405 -36 -8,16%
Hunedoara 815 917 102 +12,51%
Timi 950 955 5 0,5%
Sursa: INS GOS103B
n regiune, cea mai mare rat de cre tere o disponibile pentru POR 2014-2020 prin Axa
are jude ul Arad, acestea fiind peste media prioritar 4, Obiecti ul specific 4.2, ce
na ional . n jude ul Arad, cre terea i ea transformarea unor terenuri
suprafe ei spa iilor er i se datorea n cea degradate n spa ii er i, unde s-au depus
mai mare parte ora ului Arad (20 ha) i 2 proiecte prin care suprafa a de spa ii er i
Lipova (114 ha). a cre te cu 23,17 ha.
Cu toate c municipiul Arad a nregistrat o Jude ul Cara Severin nu se ncadrea n

cre tere a suprafe ei spa iilor verzi în trendul regional de cre tere, suprafa a
perioada 2011-2017, r m ne ora ul cu cea spa iilor er i a sc ut, datorit ora elor
mai mic suprafa de spa iu erde mp/pe Anina (-19 ha) i Ora i a (-17 ha) i a
cap de locuitor din toate ora ele regiunii. O faptului c niciun ora din Cara -Severin nu
cre tere a suprafe ei spa iilor er i a a nregistrat n perioada anali at cre teri
municipiului Arad se a nregistra p n n de suprafe e spa ii verzi.
anul 2023 i prin accesarea fondurilor
233
n jude ul Hunedoara, cre terea spa iilor De i are cea mai mare suprafa de spa ii
er i se datorea mai multor ora e, ceea er i din jude ele regiunii, jude ul Timi a
ce arat din nou o distribu ie mai nregistrat o cre tere nesemnificati a
echilibrat a de olt rii ntre ora ele suprafe ei spa iilor er i (0,5%), datorat
jude ului: De a (32 ha), Vulcan (29 ha), ora elor mici: F get, G taia sau Ciaco a
Petrila (20 ha), C lan (11 ha), Aninoasa, (sub 5 ha). Îngrijor tor este c singurul ora
Brad, Or tie (sub 10 ha). mare al regiunii, polul de cre tere Timi oara
nu a nregistrat n aceast perioad nicio
cre tere a suprafe elor er i.
Harta 43. Spa iile er i n localit ile urbane din Regiunea Vest(m2/loc)
234
Prin OUG 114/200778, s-a stabilit c În anul 2017, Regiunea Vest a înregistrat
autorit ile administra iei publice locale au o valoare de 22 mp/locuitor, mai mare ca
obliga ia de a asigura din terenul intra ilan i media na ional de 21,3%, dar mai mic
o suprafa de spa iu erde de minimum 26 dec t media european
mp/locuitor.
Fig. 94 Spa iile e i pe cap de locuitor n anul 2017, Regiunea Vest
25.00 26.00 25.28
20.00 22.00 21.30 21.29 21.09

19.49
15.00
10.00
5.00
0.00
UE Hunedoara Regiunea România Caraș Severin Timiș Arad
Vest
Sursa: INS – GOS 103A, POP105A
78
OUG / pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului, art. II, alin. .
235
9. DEZVOLTARE RURALĂ
10.1. S a a R aV
Zonele predominant rurale alc tuiesc În Regiunea Vest, în mediul rural locuiau, în
jum tate din Europa cuprin nd anul 2017, 737.522 persoane, adic 36,7%
apro imati 20% din popula ie. Cu toate din totalul popula iei regionale.
acestea, majoritatea zonelor rurale sunt, de
n compara ie cu celelalte regiuni din
asemenea, printre regiunile cele mai pu in
România, Regiunea Vest are a doua cea mai
favorizate din UE, cu un PIB pe cap de
mic rat a popula iei rurale, dup regiunea
locuitor semnificati sub media european .
Bucure ti-Ilfov (8,9%).
Comparativ cu UE, Rom nia de ine o
pondere mult mai ridicat a persoanelor
care locuiesc în mediul rural.
Fig. 95 Ponderea popula iei rurale, n anul 2017
70%
54.9% 57.2%
60% 50.2%
50% 43.7% 45.8% 44.4% 43.2% 41.6%
40.1% 36.7% 39.4%
40%
30% 24.5% 22.2%
20%
8.9%
10%
0%
Sursa: TEMPO Online, POP 107A, World Bank database, https://data.worldbank.org/indicator/sp.urb.totl.in.zs
Conform datelor statistice, atât la nivel persoane (+1,4%). De asemenea, cre teri
global, c t i la ni elul UE, popula ia urban ale popula iei din rural au nregistrat i
a a ut o e olu ie ascendent n ultimele regiunile Nord-Vest, Centru, Nord-Est i
decenii. Tot mai mul i oameni migrea Bucure ti-Ilfo . Cre terea din rural a fost
spre ora n c utare de noi oportunit i de influen at de migra ia popula iei dinspre
angajare i de acces la ser icii. Cu toate urban în zonele periurbane, adic n acele
acestea, la ni el regional se obser c te a zone de polarizare ale marilor centre
particularit i ce in de migra ia urban-rural. urbane.
n Regiunea Vest, contrar tendin ei de la
Anali nd harta de mai jos se obser o
ni el na ional de sc dere a popula iei din
gra itare a a e rilor rurale cu un num r
rural (-0,4%, -38.310 persoane), popula ia
mare de popula ie n jurul ora elor mari ale
din ona rural a crescut cu +10.276
Regiunii Vest (Timi oara, Arad, De a,
236
Hunedoara), îndeosebi în acele zone rurale s aib func ia de ,,localit i-dormitor ,
situate n pro imitatea ora ului, spa iul deoarece acestea pot ad posti popula ia
urban fiind capabil de a oferi locuri de na etist care munce te la ora i care a
munc i anumite facilit i pe care spa iul preferat s nu i schimbe mediul de
rural nu le de ine fiind ideale pentru acest re edin . De asemenea, o infrastructur de
segment al popula iei migratoare dinspre transport bine pus la punct (drumuri, c i
spa iul rural spre cel urban; satele din ferate) poate facilita accesul rapid al
apropierea ora elor mari tind tot mai mult popula iei na etiste.
Harta 44 E olu ia popula iei n Regiunea Vest, dup mediul de re edin , n perioada 2011-
2017
Cele mai mari cre teri ale num rului de Giroc (+5.887) i Dumbr i a (+4.329).
locuitori apar in localit ilor rurale din Localitatea Vladimirescu (jude ul Arad) se
ecin tatea marilor ora e din regiune, iar remarc ca i una din comunele cu cel mai
printre primele 10 ca i cre tere, 8 sunt mare num r de locuitori din Rom nia
localit i din jurul Timi orii, cel mai mare 13.228 locuitori, a nd o cre tere de 1.153
centru urban al regiunii. Dintre acestea, cea locuitori n perioada mai sus men ionat .
mai mare cre tere au a ut-o localit ile
237
Fig. 96 Topul localit ilor rurale din Regiunea Vest, dup num rul popula iei (2017)
14,000
12,000
10,000
8,000 5,887
6,000 4,329
4,000 2,839
1,644 1,243 1,174 1,153
2,000 1,007 926 680
-
Populație Evoluție populație -2017
Dup num rul locuitorilor, 43% din unit ile UAT-urile rurale au sub 500 locuitori,
administrativ-teritoriale (UAT) din mediul acestea fiind r sp ndite predominant n
rural sunt de m rime medie spre mic zona montan nalt , greu accesibil . 8%
(1.000-2.500 loc.), iar 38% sunt de m rime din UAT-uri rurale sunt de m rime mare i
medie spre mare (2.500-5.000 loc.). 4% din foarte mare (peste 5.000 loc.).
Tabelul 67. Categorii de localit ii, dup num rul popula iei UAT-urilor
CATEGORIE NUMĂR
NUMĂR UAT-URI PONDERE UAT-URI
LOCUITORI
Sub 500 10 4%
500-1.000 21 7%
1.000-2.500 122 43%
2.500-5.000 107 38%
5.000-10.000 19 7%
Peste 10.000 2 1%
TOTAL 281 100%
Sursa: Tempo Online, 107A, calculele autorilor
Sub aspect spa ial, cele mai mari comune locuitori), acestea fiind, în mare parte,
din punctul de edere al num rului localit ile din rural care au nregistrat o
locuitorilor se g sesc n partea de est a cre tere a popula iei. n jude ele Cara -
regiunii (subdiviziunile Câmpiei de Vest) în Se erin i Hunedoara, satelele nu dep esc
jude ele Arad i Timi , satele fiind n 5.000 de locuitori, fiind de m rime medie
principal de m rime medie (2.500-5.000 spre mic i a e ate n culoare i depresiuni,
238
dar i n spa iul montan, de e emplu n M- geografic, majoritatea satelor au înregistrat
ii Metaliferi i M- ii Bihorului (nordul sc deri ale popula iei.
jude ului Hunedoara). n acest spa iu
10.2. Agricultura din Regiunea Vest

Uniunea European este recunoscut produselor, alegerea produselor regionale
pentru tradi iile culinare, n timp ce i specialit ile tradi ionale.79Agricultura
produsele agricole fac parte de identitatea repre int o ramur economic important ,
cultural i regional a Europei. at t pentru Rom nia, c t i pentru Regiunea
Vest.
E tinderea teritorial a Europei include o
arietate mare de practici i produse În anul 2017, valoarea produc iei agricole
agricole, iar în ultimii ani, s-au produs era în România de 16,5 mld. EUR, iar în
schimb ri n ceea ce pri e te informarea Regiunea Vest de 1,8 miliarde EUR, adic
consumatorilor cu privire la originea 10,8% din totalul na ional.
Fig. 97 Valoarea produc iei agricole, n anul 2017
3,500 3,172.9
2,922.9
3,000
2,592.3
2,500
milioane EUR
2,009.3 2,075.5
2,000 1,756.1 1,786.7
1,500
1,000 793.4
540.6
500 209.4 229.1 223.6
79 0140/KS-HA-18-001-EN-N.pdf/655a00cc-6789-4b0c-
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/921 9d6d-eda24d412188
239
n Regiunea Vest, ramura agricol (0,9%). Comparati cu ni elul na ional,
predominant este cea egetal (65,3% din Regiunea Vest are o pondere mai mare a
totalul produc iei), fiind urmat de cea produc iei ramurii animale, cu o veche
animal (33,8%), respecti ser iciile agricole tradi ie n acest domeniu.
Fig. 98 Ponderea produc iei ramurii agricole, n anul 2017
-10% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
67.8%
Vegetală
65.3%
31.0%
Animală
33.8%
1.2%
Servicii agricole
0.9%
ROMÂNIA REGIUNEA VEST
Ponderea popula iei ocupate n agricultur agricultur (sursele statistice permit

este un indicator important care arat interograrea datelor doar pentru sectorul
gradul de mecani are i tehnologi are a agricultur , sil icultur i pescuit) lucrau
sectorului, f r a fi ne oie de un num r 147.900 persoane, adic 17,8% din totalul
mare de for de munc n conte tul n care popula iei ocupate. La ni elul jude ean se
tendin a rilor de oltate din UE este ca remarc Timi ul i Aradul cu alori mai
odat ce se de olt sectorul ser iciilor, sc ute dec t media regional .
for a de munc din domeniul agriculturii se
În perioada 2011-2017, în toate regiunile
a diminua f r a suferi competiti itatea
Rom niei a sc ut num rul popula iei din
sectorului agricol.
sectorul agricultur , acest lucru fiind
n Uniunea European , ponderea popula iei datorat at t migra iei popula iei care a
din sectorul agriculturii este foarte mic cau at o cri generali at a for ei de
(3,7%), spre deosebire de România (20,8%), munc , dar i de olt rii fire ti a economiei
care are una dintre cele mai mari ponderi al rom ne ti n sectorul de ser icii.
for ei de munc din agricultur de la ni elul
Uniunii. În Regiunea Vest, în anul 2017, în
240
Fig. 99 Ponderea popula iei ocupate n agricultur , n anul 2017
35% 31.0% 30.7%

27.8% 28.7%
30%
25.2%
25% 22.2%
20.8%
20% 16.8% 17.8% 16.5% 18.0%
15.2%
15%
10%
3.7%
5% 2.0%
0%
Sursa: Tempo Online, FOM103D; EUROSTAT, lfst_r_lfe2en2
Dup rsta popula iei care lucrea n agricol), unde 16,3% din angaja i au o rst
sectorul agricultur , toate regiunile din de 65 de ani i peste. Este clar c sectorul
Rom nia, cu e cep ia regiunilor Centru i nu reu e te s atrag suficient for de
Bucure ti-Ilfov, au o pondere de mai bine munc t n r i bine preg tit . Posibile
de 50% a persoanelor de 45 de ani i peste, cauze sunt veniturile mici realizate din acest
ceea ce nseamn c acest sector are o for domeniu respecti in esti iile rurale sc ute
de munc mb tr nit , un e emplu n acest i neatracti e pentru for a de munc mai
sens fiind regiunea Sud-Muntenia (probabil t n r .
cea mai performant regiuni din domeniul
Fig. 100 Ponderea popula iei ocupate n agricultur , dup grupa de rst , n anul 2017
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
ROMÂNIA 7.6% 16.8% 22.9% 22.2% 19.2% 11.3%
NORD-VEST 7.5% 15.6% 21.5% 20.8% 20.2% 14.4%
CENTRU 7.7% 19.6% 26.0% 25.5% 17.0% 4.2%
NORD-EST 11.2% 14.9% 20.7% 20.4% 17.8% 15.0%
SUD-EST 8.3% 14.2% 24.0% 21.7% 20.3% 11.5%
SUD-MUNTENIA 8.3% 14.6% 20.1% 19.3% 21.4% 16.3%
BUCUREȘTI - ILFOV 5.4% 23.1% 32.4% 22.2% 16.2% 0.7%
SUD-VEST OLTENIA 9.2% 14.4% 20.1% 20.2% 19.5% 16.6%
VEST 8.7% 17.3% 18.6% 31.2% 19.4% 4.8%
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani ani și peste
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României, 3.33t
241
10.3. Structura terenurilor agricole
Conform ultimelor date disponibile de la Comparati cu situa ia de la ni el na ional,
nivel regiona (anul 2013), în Regiunea Vest, Regiunea Vest are o distribu ie mai
au fost nregistrate 247.000 e ploata ii echilibrat a claselor de m rime a
agricole (ferme), adic 6,8% din totalul e ploata iilor agricole, distribu ia fiind mai
na ional de 3.629.660. aproape de situa ia de la ni el european
dec t cea e la ni el na ional. Aceste date
Analizând datele statistice referitoare la
arat un grad mai mare de asociere, ceea ce
m rimea e ploata iilor agricole, se poate
poate înseamna un grad mai mare de
obser a la ni el na ional o pondere
tehnologi are respecti produc ie pentru
superioar a e ploata iilor agricole mici
scopul alorific rii economice.
(71%), de sub 2 ha, valoarea fiind mult mai
mare decât cea de la nivelul Uniunii Regiunea Vest de ine 12,7% din suprafa a
Europene (43%). Aceste date rele lipsa agricol a României, dispunând de un
asocierii respecti f r mi area terenurilor important poten ial de alorificare.
din domeniul agricol în contextul în care, Suprafa a agricol nsumea 1.864.096
din punct de edere economic, e ploata iile ha, aceasta fiind superioar regiunilor Sud-
mici, sunt în general mai necompetitive Vest Oltenia (1.796.634 ha) i Bucure ti-Ilfov
fiind valorificate în mare parte pentru (104.505 ha).
produc ia proprie.
Fig. 101 M rimea e ploata iilor agricole, dup pondere, n anul 2013
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
EU28 43% 21% 12%
Romania 71% 19% 5%
Nord-Vest 61% 27% 9%
Centru 61% 23% 10%
Nord-Est 75% 18% 3%
Sud-Est 76% 15% 4%
Sud - Muntenia 83% 11% 2%
Bucuresti - Ilfov 86% 6%
Sud-Vest Oltenia 68% 24% 5%
Vest 59% 23% 12%

Zero ha < 2 ha 2 - 4,9 ha 5 - 9,9 ha 10 - 19,9 ha
20 - 29,9 ha 30 - 49,9 ha 50 - 99,9 ha > 100 ha
Sursa: EUROSTAT, ef_kvaareg
242
Fig. 102 Suprafa a agricol , pe categorii de folosin , anul 2014
100% 0.1%
2.7% 4.5% 2.1% 4.7% 4.1%
5.0%
10.6% 9.5% 11.3%
90%
19.3% 14.1% 11.8% 17.2%
80% 21.0% 22.6% 19.2%
25.3% 23.1%
22.4% 29.5%
70% 28.3%
29.4%
60%
34.0% 45.2%
50% 96.3% 42.1%
40% 78.6% 80.9% 76.9%
69.7% 70.9%
30% 64.2% 65.0%
58.5%
49.1%
20% 39.5%
32.7% 28.1%
10%
0%
Arabilă Pășuni Fînețe Vii și pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole
Sursa: TEMPO ONLINE, AGR101A
Pri ind categoriile de folosin ale cerelalelor, n jude ele Cara -Se erin i
suprafe ei agricole, se obser urm toarele Hunedoara, relieful predominant - cel al
aspecte: treptelor mai înalte (mun i i dealuri),
permite pe de alt parte, de oltarea
Regiunea Vest are o pondere mai mare
pomiculturii i a cre terii animalelor.
a terenului arabil decât regiunile Nord-
Vest i Centru; Regiunea de ine o pondere destul de
Comparati cu ni elul na ional, modest ale suprafe elor culti ate cu vi -
Regiunea Vest are ponderi superioare de-vie, aceasta fiind de 3 ori mai mic dec t
ale p unilor respecti f ne elor, ni elul na ional; la ni el regional cele mai
acestea fiind suprapuse zonelor de mari suprafa e sunt n jude ele Timi (4.121
relief mai înalte; ha) i Arad (3.764 ha).
Suprafa a agricol e tins , ndeosebi n
Cu o pondere de 1,4%, Regiunea Vest
jude ele Timi (79,5%) i Arad (63,8%), a
de ine o aloare u or mai mare a li e ilor i
constituit o bun premis pentru
pepinierelor pomicole decât cea de la nivel
dezvoltarea acti it ilor agricole,
na ional (1,3%). La ni elul jude ean, acestea
inclusi cereale, horticultur i
sunt înt lnite predominant n jude ul Cara -
produc ia animal ;
Severin (10.774 ha) i Timi (8.403 ha).
Dac n jude ele Timi i Arad relieful de
c mpie fa ori ea culti area
243
10.4. Cultivarea plantelor
Culti area plantelor repre int o ramur (5.127 kg/ha) respectiv Sud-Est (5.060
de oltat a agriculturii n Regiunea Vest. kg/ha);
Cele mai reprezentative culturi sunt: Locul I la eca (3.590 kg/ha), fiind
porumbul boabe (1.693.995 t), grâul urmat de regiunile Nord-Est (3.280
(1.129.037 t), legumele (426.096 t), floarea kg/ha) i Sud-Muntenia (3007 kg/ha);
soarelui (291.214 t), cartoful (245.311 t), Locul IV la i aic (4.056
sfecla de zah r (179.322 t) i rapi a kg/ha), dup regiunile Sud-Muntenia
(163.099). (4.762 kg/ha), Sud-Vest Oltenia (4.438
kg/ha) i Sud-Est (4.230 kg/ha);
Dup olumul total al plantelor egetale,
Locul III la a i (2.998 kg/ha), dup
Regiunea Vest se remarc prin:
regiunile Sud-Muntenia (3.052 kg/ha) i
Locul IV la produc ia de grâu Sud-Vest Oltenia (2.717 kg/ha).
(1.129.037 t), dup regiunile Sud- Locul III la fecla de ah (40.261
Muntenia (2.985.541 t), Sud-Est kg/ha), dup regiunile Centru (44.247
(2.290.802 t) i Sud-Vest Oltenia kg/ha) i Nord-Est (43.481 kg/ha).
(1.129.037 t).
Cerealele repre int categoria de plante
Locul IV la produc ia de fecl de ah
cea mai culti at din Regiune, n anul 2017
(179.322 t), dup regiunile Centru
însumând 3.088.080 t, adic 11% din
(407.026 t), Nord-Est (366.329 t) i
totalul na ional. Dup olumul total,
Nord-Vest (196.880 t)
regiunea ocup locul IV, dup regiunile
Locul III la produc ia de a i
Sud-Muntenia, Sud-Est i Sud-Vest Oltenia.
(163.099 t), dup regiunile Sud-
Aceste trei regiuni se suprapun Câmpiei
Muntenia (733.354 t) i Sud-Est
Române, cea mai mare câmpie a României.
(389.764 t)
În perioada 2011-2017, toate regiunile
Locul IV la produc ia de soia boabe
înregistrea cre teri ale olumului de
(53.651 t), dup regiunile Sud-
cereale, acest lucru fiind datorat în mare
Muntenia (103.564 t), Sud-Est (103.543
parte cre terii producti it ii.
t) i Nord-Est (64.379 t).
La ni el regional, jude ele Timi respecti
Dup producti itatea medie la hectar
Arad repre int principalii produc tori de
(kg/ha), Regiunea Vest se remarc prin:
cereale, olumul cumulat dep ind regiuni
Locul I la grâu (5.274 kg/ha), fiind precum Nord-Vest sau Centru.
urmat de regiunile Sud-Muntenia
244
Tabelul 68. Volumul total al cerealelor, în anul 2017
PORUMB ORZ I EVOLU IE

GRÂU SECARĂ TOTAL
BOABE ORZOAICĂ 2011-2017
România 10.034.955 14.326.097 1906.703 1.906.703 28.174.458 +39%
NORD-VEST 607.996 1.503.998 161.478 161.478 2.434.950 +53%
CENTRU 377.475 936.383 98.643 98.643 1.511.144 +33%
NORD-EST 643.904 2.473.522 97.468 97.468 3.312.362 +32%
SUD-EST 2.290.802 2.556.307 636.674 636.674 6.120.457 +36%
SUD-MUNTENIA 2.985.541 3.019.963 548.886 548.886 7.103.276 +40%

BUCURE TI -
83.430 65.152 16.413 16.413 181.408 +61%
ILFOV
SUD-VEST
1.916.770 2.076.777 214.617 214.617 4.422.781 +60%
OLTENIA
VEST 1.129.037 1.693.995 132.524 132.524 3.088.080 +23%
Arad 340.468 679.415 49.477 49.477 1.118.837 +31%
Cara -Severin 68.746 71.260 6.223 6.223 152.452 -13%
Hunedoara 33.087 71.948 1.819 1.819 108.673 -6%
Timi 686.736 871.372 75.005 75.005 1.708.118 +25%
Producti itatea repre int un indicator sector, deoarece regiunea, cu un teren

important, deoarece o aloare mare indic agricol mai restrâns comparativ cu alte
un randament mai mare al culturii raportat regiuni, reu e te s alorifice mai bine
la hectar. De asemenea, productivitatea produc ia egetal , ob in nd producti it i
este determinat nu doar de condi iile mai mari sau apropiate de media na ional .
oferite de cadru natural (sol, aer, clim ), ci i
Plantele uleioase (floarea soarelui, soia i
de aspecte ce in de gradul de
rapi a), repre int o alt categorie
tehnologizare, folosirea de iriga ii, m rimea
important de plante egetale. Cu un olum
e ploata iei agricole, etc.
total de 507.964 tone, regiunea a ocupat
Cu toate c olumul total al cerealelor nu locul VI, reprezentând 10,2% din totalul
ocup un loc frunta ntre regiunile na ional.
României, Regiunea Vest are rezultate
foarte bune la indicatorul producti it ii.
Acest lucru arat o de oltare bun n
245
Fig. 103 Productivitatea medie a cerealelor, în anul 2017
7,000
6,000
5,000
4,000
3,000
2,000
Grâu Porumb boabe Orz și orzoaică Secară
România NORD-VEST CENTRU NORD-EST SUD-EST

Tabelul 69. Volumul total al plantelor uleioase, în anul 2017
Floarea EVOLU IE
Rapi ă Soia boabe TOTAL
soarelui 2011-2017
România 2.912.743 1.673.327 393.495 4.979.565 +86,4%
NORD-VEST 138.582 71.121 45.225 254.928 +119,8%
CENTRU 30.975 25.868 17.268 74.111 +241,8%
NORD-EST 385.177 104.931 64.379 554.487 +82,0%
SUD-EST 951.432 389.764 103.543 1.444.739 +70,2%
SUD-MUNTENIA 620.495 733.354 103.564 1.457.413 +56,9%
BUCURE TI -
28.596 22.760 234 51.590 +131,0%
ILFOV
SUD-VEST
466.272 162.430 5.631 634.333 +165,1%
OLTENIA
VEST 291.214 163.099 53.651 507.964 +168,2%
Arad 119.415 71.253 9.326 199.994 +205,3%
Cara -Severin 9.232 11.014 3.471 23.717 +957,9%
Hunedoara 678 516 490 1.684 +50,1%
Timi 161.889 80.316 40.364 282.569 +134,5%

246
În perioada 2011-2017, toate regiunile au La ni elul jude elor, reprezentativ este
nregistrat cre teri importante ale jude ul Timi .
olumului produc iei, regiunea Centru
Pentru plantele uleioase, în anul 2017,
cresc nd produc ia de 2,4 ori, iar Regiunea
regiunea a înregistrat valori peste media
Vest cresc nd produc ia de 1,7 ori.
na ional doar la rapi , floarea soarelui, cât
Cre terea este datorat e olu iei
i soia boabe având o productivitate sub
ascendente ale tuturor celor trei categorii
media na ional .
de plante.
Fig. 104 Productivitatea medie a plantelor uleioase, în anul 2017
3,500
3,000
2,500
kg/ha
2,000
1,500
1,000
Floarea soarelui Rapiță Soia boabe
România NORD-VEST CENTRU NORD-EST

Timiș
n anul 2017, n Regiunea Vest, produc ia de termeni de productivitate, în anul 2017 s-a
cartofi a fost de 245.311 t, adic 7,9% din înregistrat o valoare de 14.210 kg/ha,
totalul na ional. n perioada 2011-2017, acesta fiind sub media na ional de 18.393
toate regiunile au nregistrat sc deri ale kg/ha. Valoarea produc iei medii a
produc iei de cartofi, sc derea de la ni el cartofului la hectar a dep it doar regiunea
regional (-33,1%) fiind mai mare decât cea Bucure ti-Ilfov. La nivel regional, doar
de la ni el na ional (-24,0%). jude ul Arad a nregistrat o produc ie medie
mai mare decât valoarea de la nivel
Regiunea Vest nu repre int o on
na ional.
tradi ional pentru produc ia cartofului, n
247
Fig. 105 Produc ia de cartofi, n anul 2017
1,000,000 0.4% 10%

900,000 0%
-11.1% -11.9%
800,000
-19.9% -10%
700,000
-26.1% -23.4% -24.2%
-20%
600,000
-33.1%
500,000 -22.9% -30%
400,000 -40%
300,000
-50%
200,000 -63.2% -63.6%
-66.5% -60%
100,000
- -70%
Fig. 106 Productivitatea medie a cartofului, în anul 2017
30,000
24,622
25,000
19,781
20,000 18,393 18,019 17,870
16,086 16,479 16,363 15,592
kg/ha
14,210 14,314
15,000 12,674
10,000 8,613
5,000
Legumele au o importan major pentru aceasta fiind datorat diminu rii produc iei
dieta s n toas a omului. n anul 2017, de legume din jude ele Cara -Se erin i
produc ia de legume a regiunii a nsumat Hunedoara. n aceast perioad , cea mai
426.096 t. Comparativ cu anul 2011, mare cre tere a a ut-o jude ul Arad
produc ia a nregistrat o sc dere de -2%, (+3,8%).
248
Fig. 107 Produc ia de legume, n anul 2017
800,000 3.5% 2.6% 3.8% 10%

-2.0% -0.2% 0.6%
700,000
0%
600,000 -10.9%
-15.0% -10%
500,000 -19.6%
-22.7%
400,000 -20%
300,000 -33.3%
-30%
200,000
-47.0% -40%
100,000
- -50%
n Regiunea Vest, suprafa a iilor i ocupat cu ii este mult mai restr ns (772
pepinierelor viticole este 8.661 ha, din care ha), iar în jud. Hunedoara, fondul funciar
majoritatea sunt pre ente n jude ele Timi arat doar o suprafa de 4 ha ocupat cu
i Arad. n jude ul Cara -Se erin suprafa a vii.
Fig. 108 Suprafa a iilor i pepinierelor iticole din jude ele Regiunii Vest
Arad
4,121 ha 3,764 ha Caraș-Severin

Hunedoara
Timiș
772
ha
4 ha
Acti itatea iticol din Regiunea Vest are o Regiunea Vest i Nord-Est având cea mai
ndelungat tradi ie, acest sector de mare cre tere a suprafe elor (+3,1%). Acest
acti itate a nd o bun de oltare n ultimii fapt este datorat în mare parte fondurilor
ani, do ad a acestui fapt fiind cre terea europene, cu ajutorul c rora s-au plantat
suprafe ei cu ii, n perioada 2011-2014, noi suprafe e cu ie.
249
Fig. 109 Producti itatea medie a i ei de ie, n anul 2017
9,000 8,231
8,000 7,447
7,000 6,523 6,437
kg/ha
6,020 5,872
6,000 5,640
5,333 5,245
4,998 4,961 4,945
5,000
4,000
Prin fa orabilitatea unor anumi i factori În anul 2017, în Regiunea Vest, produc ia
oferi i de cadrul natural ( one de dealuri, total de fructe a fost de 93.581 tone,
anumite soluri nisipoase, fertile pentru i a aceasta fiind mai mic dec t anul 2011 cu
de vie, zone de câmpie în care durata de aproximativ -26,2%. Cu e cep ia regiunii
str lucire a soarelui este mai mare), Bucure ti-Ilfov, în perioada 2011-2016,
Regiunea Vest de ine un important toate regiunile au nregistrat sc deri ale
poten ial de alorificare a acestui culturi. n produc iei de fructe, dintre care cele mai
anul 2017, produc ia medie de struguri a important sc dere a a ut-o regiunea Sud-
Regiunii Vest era de 6.437 kg/ha, fiind Muntenia (-42,0%), acesta fiind i regiunea
dep it doar de Regiunea Centru (7.447 care n mod tradi ional produce cea mai
kg/ha) i Sud-Est (6.523 kg/ha). mare cantitate de fructe din România.
Fig. 110 Produc ia de fructe, n anul 2017
250,000 1.2% 5.0%

0.0%
200,000 -11.0% -5.0%
-15.4% -10.0%
150,000 -15.0%
tone
-24.2% -23.4% -20.0%

-27.6%-27.7% -26.7% -26.2%
100,000 -31.3% -25.0%
-30.0%
50,000 -39.0% -35.0%
-42.0%
-40.0%
- -45.0%
250
10.5. C aa a a
animale ne alorificat nc , dat de suprafa a

Cre terea animalelor are o pondere
de p uni i f ne e e istent n regiune.
important n agricultura rom neasc ,
Principalele animale crescute în Regiunea
repre ent nd una dintre acti it ile de ba
Vest sunt p s rile (5.292.553 capete
în sectorul rural. De i efecti ele de animale
capete), o inele (1.461.659 capete) i
existente sunt exploatate în mod eficient,
porcinele (919.331 capete).
e ist un poten ial de cre tere a produc iei
Tabelul 70. Num rul animalelor din Regiunea Vest i Rom nia, n anul 2017
NUM R REGIUNEA
NUM R ROM NIA
VEST
Bovine 157.285 2.011.128
Vaci i bivoli e 92.933 1.175.163
Porcine 919.331 4.406.014
Ovine 1.461.659 9.981.859
Caprine 78.996 1.503.270
Cabaline 22.889 480.740
P s ri 5.292.553 73.288.712
Familii de albine 165.727 1.602.453
Iepuri 46.880 278.329
Total 8.238.253 94.727.668

n anul 2017, raportat la ni elul na ional, 14,6% din totalul greut ii n iu a

Regiunea Vest de inea 20,9% din totalul animalelor destinate sacrific rii pentru
porcinelor, 14,6% din totalul ovinelor, 16, consum total animale
8% din totalul iepurilor i 10,3% din totalul 14,8% din totalul produc iei de l n
familiilor de albine. 12,0% din totalul greut ii n iu a
animalelor destinate sacrific rii pentru
În anul 2017, cele mai importante date ale
consum o ine i caprine
produc iei agricol animale din Regiunea
11,9% din totalul produc iei de miere
Vest sunt urm toarele:
e tras
25,7% din totalul greut ii n iu a 10,4% din produc ia de lapte oaie i
animalelor destinate sacrific rii pentru capr
consum porcine
251
Tabelul 71. Produc ia agricol animal , n anul 2017
CATEGORII DE PRODUSE AGRICOLE UNIT I DE REGIUNEA % DIN TOTAL

ROMÂNIA
ANIMALE M SUR VEST RO
Greutatea în viu a animalelor destinate Tone greutate

1.461.903 214.036 14,6%
sacrific rii pentru consum-total vie

196.458 13.317 6,8%
sacrific rii pentru consum-bovine vie

583.146 150.116 25,7%
sacrific rii pentru consum-porcine vie
Greutatea în viu a animalelor destinate

Tone greutate
sacrific rii pentru consum-ovine i 116.001 13.938 12,0%
vie
caprine

565.705 36.631 6,5%
sacrific rii pentru consum-p s ri vie
Produc ia de lapte (inclusiv consumul

Mii hectolitri 46.615 3.903 8,4%
vi eilor)-total (fizic)
Produc ia de lapte (inclusiv consumul

vi eilor)-de vac i bivoli (fizic)
Produc ia de lapte (exclusiv consumul

vi eilor)-total (fizic)
Produc ia de lapte (exclusiv consumul

viteilor)-vac i bivoli (fizic)
Produc ia de lapte-oaie i capr (fizic) Mii hectolitri 6.051 631 10,4%
Produc ia de lân Tone 22.401 3.306 14,8%
Milioane
Produc ia de ou 5.996 526 8,8%
bucati
Produc ia de miere extras Tone 30.177 3.590 11,9%
252
10.6. Î b ăă ca
agricol total . n perioada 2011-2017,

Iriga iile au o importan deosebit pentru
de oltarea infrastructurii de iriga ii a fost
agricultur deoarece se asigur
negati , n toate regiunile Rom niei. Cu
apro i ionarea cu ap n ederea asigur rii
at t mai mult, suprafa a agricol udat
independen ei atunci c nd condi iile
efecti cu cel pu in o udare reflect starea
meteorologice sunt nefavorabile.
dezastruoas a infrastructurii de iriga ii din
n Rom nia, suprafa a terenurilor agricole Rom nia, fiind udat efecti doar 7% din
amenajate cu lucr ri de iriga ii este suprafa a pe care sunt amenajate iriga ii.
insuficient comparati cu suprafa a Regiunea Vest de ine doar 1,7% din totalul
suprafe elor amenajate pentru iriga ii.
Tabelul 72. Suprafa a terenurilor agricole amenajate cu lucr ri de iriga ii
Suprafa a
Anul 2011 Anul 2017 % din
agricolă irigată Evolu ie
total RO
efectiv cu cel 2011-2017
ha (2017)
pu in o udare
România 3.047.460 3.045.177 100% 211.586 -2.283
NORD-VEST 17.627 17.627 0,6% : :
CENTRU 15.039 14.956 0,5% 275 -83
NORD-EST 135.294 135.292 4,4% 13.098 -2
SUD-EST 1.163.968 1.163.332 38,2% 138.765 -636
SUD-MUNTENIA 1.040.458 1.039.455 34,1% 37.847 -1.003
BUCURE TI - ILFOV 49.204 49.150 1,6% -54
SUD-VEST OLTENIA 573.012 572.729 18,8% 20.241 -283
VEST 52.858 52.636 1,7% 1.360 -222
Arad 28.150 27.951 : : -199
Cara -Severin : : : : :
Hunedoara 9.588 9.588 : : -23
Timi 15.120 15.097 : 1.360 -2.283

10.7. I a c aa c ă
Infrastructura specific desf ur rii mecani area acestei acti it i, c t i
acti it ii agricole este dat n primul depo itele de cerale i/sau punctele de
format din parcul de tractoare i ma ini colectare.
agricole, acestea asigur nd moderni area i
253
n anul 2017, Regiunea Vest de inea 14,8% num rului parcului de tractoare i ma ini
din infrastructura de tractoare i ma ini agricole, acest lucru fiind datorat în mare
principale din agricultur , ocup nd locul III, parte fondurilor europene puse la dispo i ia
dup regiunile Nord-Vest i Sud-Muntenia. fermierilor pentru înnoirea infrastructurii. La
Corelat cu suprafa a agricol a Regiunii ni el regional, jud. Timi de ine cel mai
Vest, se poate spune c infrastructura de mare num r de tractoare i ma ini agricole
ma ini agricole este de oltat . (29.142), urmat de jude ele Cara -Severin
(20.905), Arad (20.351) i Hunedoara
Cu e cep ia Regiunii Sud-Est, toate
(10.607).
regiunile au nregistrat cre teri ale
Tabelul 73. Parcul de tractoare i ma ini agricole principale din agricultur
Anul 2011 Anul 2017 % din

Evolu ie 2011-
total RO
număr 2017
(2017)
România 477.457 546.781 100% +14,5%
NORD-VEST 75.517 97.770 17,9% +29,5%
CENTRU 62.983 73.109 13,4% +16,1%
NORD-EST 52.723 66.800 12,2% +26,7%
SUD-EST 57.400 56.756 10,4% -1,1%
SUD-MUNTENIA 89.577 97.332 17,8% +8,7%
BUCURE TI - ILFOV 4.029 4.070 0,7% +1,0%
SUD-VEST OLTENIA 64.294 69.939 12,8% +8,8%
VEST 70.934 81.005 14,8% +14,2%
Arad 18.758 20.351 : +8,5%
Cara -Severin 12.350 20.905 : +69,3%
Hunedoara 10.927 10.607 : -2,9%
Timi 28.899 29.142 : +0,8%
Sursa: Tempo Online, AGR103A, calculele autorilor
Gradul de dezvoltare al infrastructurii pu ine tractoare dec t Cara -Se erin i

agricole poate fi determinat i prin Hunedoara, acestea fiind jude e unde
num rul tractoarelor aferente la 100 ha terenurile arabile sunt mult mai restrânse
teren arabil. Datele statice aferente acestui
Ponderea utilajelor agricole dup tipul
indicator rele faptul c Regiunea Vest are
acestora arat o distribu ie similar a
un num r mai mare de tractoare agricole
regiunii cu cea de la ni el na ional.
comparati cu ni elul na ional (2,8 respecti
Tractoarele respectiv plugurile pentru
2,3), ocup nd locul III dup regiunile Nord-
tractor repre int principalele utilaje
Vest i Centru, ns lani el regional
folosite în agricultura din România.
disparit ile sunt importante n sensul n
care jude ele cu cele mai mari suprafe e
arabile (Timi i Arad) au de trei ori mai
254
Fig. 111 Num rul de tractoare raportate la 100 ha teren arabil
7.0 6.2
Număr tractoare / 100 ha arabil
5.9
6.0
5.0 4.2
3.8
4.0
2.8
3.0 2.3
1.9 2.2 2.1 2.0
1.8
2.0 1.5
1.1
1.0
0.0
Sursa: Tempo Online, AGR103A, calculele autorilor
Fig. 112 Ponderea parcului de tractoare i ma ini agricole principale din agricultur
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Tractoare agricole fizice
Pluguri pentru tractor
Cultivatoare mecanice
România
Semănători mecanice
Mașini de stropit și prăfuit cu tracțiune mecanică
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje
Combine și mașini pentru recoltat cartofi

VEST
Prese pentru balotat paie și fân
Vindrovere pentru furaje
10.8. Silvicultura
n Regiunea Vest, p durile ocup 31,9% din Centru (19,4%) i Nord-Est (18,3). În
teritoriu, aloare fiind dat de suprafe ele perioada 2011-2017, volumul de lemn
mari mp durite din jude ele Cara -Severin recoltat a fost relativ constant, fiind corelat
i Hunedoara. cu suprafa a de p dure de inut de fiecare
regiune. O parte din problemele
Din totalul p durilor de la ni el na ional,
domeniului silviculturii sunt tratate [n
regiunea Vest ocup locul III, de in nd
16,2%. Pe primele locuri se afl regiunile
255
capitolul locali are geografic i cadru
natural.
Tabelul 74. Volumul de lemn recoltat, în perioada 2011-2017
2011 2014 2017
Mii metri cubi

ROMÂNIA 18.705,0 17.889,3 18.315,8
NORD-VEST 2.337,4 2.107,4 2.333,7
CENTRU 4.385,2 4.411,8 3.637,5
NORD-EST 5.167,4 4.668,8 5.333,6
SUD-EST 1.297,5 1.282,3 1.312,9
SUD-MUNTENIA 1.764,6 1.748,4 1.769,6
BUCURE TI - ILFOV 74,9 73,7 68,9
SUD-VEST OLTENIA 1.382,9 1.378,9 1.509,9
VEST 2.295,1 2.218,0 2.349,7
Arad 635,4 546,9 658,7
Cara -Severin 772,5 808,4 771,2
Hunedoara 593,4 594,7 621,5
Timi 293,8 268,0 298,3
În Regiunea Vest, în anul 2017, în sectorul din cei mai importan i juc tori de pe pia a
80
silviculturii activau 359 de companii (7,1% acestui sector. Datele sintetizate din tabelul
din total RO), cu un num r de angaja i de de mai jos au fost e trase din aplica ia Lista
3.211 persoane (8,0% din total RO). Cifra de Firmelor, filtrându-se companiile dup
afaceri din acest sector era în jur de 100 de criterii precum snum rul angaja ilor s fie
milioane de EUR. Dup cum se obser din de minim 1 persoan iar cifra de afaceri s
tabelul de mai jos, Regiunea nu face parte fie de minim 1 EUR.
Tabelul 75. Date economice ale sectorului de sil icultur din Regiunea Vest
ROMÂNIA REGIUNEA VEST % DIN TOTAL RO
Număr firme 5.033 359 7,1%
Angaja i 40.333 3.211 8,0%
Cifră de afaceri (EUR) 1.393.072.413 97.553.642 7,0%
Profit (EUR) 145.710.702 7.148.824 4,9%
Pierderi (EUR) 29.444.666 2.195.839 7,5%
Productivitate
63.669 53.072 83,4%
personal (EUR)
Sursa: Lista Firmelor
80 Coduri CAEN Silvicultura și alte activități flora spontană, Activități de servicii anexe
forestiere, Exploatarea forestieră, silviculturii
Colectarea produselor forestiere nelemnoase din
256
10. ZONE MINIERE ȘI ORAȘE INDUSTRIALE PROPUSE PENTRU FONDUL DE
TRANZIȚIE JUSTĂ FTJ
10.1. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN POTENȚIALE ZONE BENEFICIARE DE FINANȚARE

PRIN FTJ
Delimitarea arealului
Jude ul Cara -Severin s-a bucurat de o Moldo a Nou . De asemenea, acti it i

tradi ie minier i industrial de timpuriu, cu miniere extractive au fost în perimetrul
mult înainte de începuturile Epocii acestor ora e, n mediul rural, unde au fost
Moderne. Resursele naturale abundente i descoperite resursele naturale.
ariate, ndeosebi c rbuni i minereuri
Pe ra a jude ului Cara -Severin se
feroase i neferoase, au condus c tre
conturea c te a areale industriale
urbani area i industriali area puternic a
distincte, n care sunt cuprinse at t ora ele
teritoriului jude ului, de enind reper pentru
în care s-a dezvoltat industria grea, intens
industria siderurgic i metalurgic la ni el
consumatoare de energie, c t i arealele n
na ional i interna ional. Procesul socialist
care s-au exploatat resursele naturale:
de industrializare a creat centre urbane
construite în jurul unei singure industrii, ba - Zona industrial Re i a-Boc a,
chiar în jurul unei singure întreprinderi. complexe industriale siderurgice i
Dac n anii 1930, doar Re i a se califica metalurgice, cu zona de exploatare a
drept ora monoindustrial pe teritoriul minereurilor feroase în Dognecea, Ocna
actual al României, dup anii 1960 num rul de Fier, Lupac;
acestora a crescut foarte mult.
- Ora ul O elu Ro u centrat pe industria
Schimb rile puternice care au a ut loc n siderurgic -metalurgic ;
România în ultimele decenii au l sat
amprente puternice asupra jude ului, care - Arealul industrial Ora i a-Anina, cu
de i considerat unul bogat, a intrat ntr-un industrie minier pentru industria
declin accentuat al mediului social i energetic ;
economic p n n ilele noastre.
- Ora ul Moldo a Nou , cu industrie
Ora ele din jude ul Cara -Severin în care au concentrat pe minereurile cuprifere.
e istat acti it i industriale masive sunt
Re i a, Boc a, O elu Ro u, Anina, Ora i a i
257
Harta 45 Principalele resurse naturale i limitele unit ilor administrati -teritoriale urbane
propuse pentru Fondul pentru Tran i ie Just din jude ul Cara -Severin
Resursele naturale
Comple itatea forma iunilor geologice ce n perimetrul localit ilor Lupac i Eftimie
con in numeroase substan e utile au redat Murgu.
jude ului Cara -Se erin un poten ial
Huila, cu re er e semnificati e, se g se te n
economic însemnat. Exceptând petrolul,
perimetrul Anina, Ponor, Secu i Doman.
e ist cantit i nsemnate de re er e
Re er e mai reduse se g sesc in arealul
repre ent nd 130 de c minte omologate,
Big r, Co la i Rusca Montan .
din care 64 c minte de c rbuni i
minereuri, 50 c minte de substan e C rbunele brun se afl n c m ntul de la
nemetalifere i roci utile i 6 c minte de Mehadia. Lignitul, cu o importan a
ape industriale, termominerale i plate. re er elor mai ales local , se g se te n
perimetrul localit ilor Caransebe , Ilo a,
Z c mintele de c rbuni se g sesc n toate
Gole i Dalbo e .
formele sale n cantit i nsemnate n mai
multe areale din jude . Antracitul se g se te
258
n str ns leg tur cu structurile geologice, Foarte importante pentru industria
re er e mari de isturi bituminoase se jude ului o repre int re er ele mari de
g sesc n arealul Anina-Doman-Secu. cupru. Z c mintele cuprifere sunt
concentrate n partea de est a jude ului, pe
Minereurile feroase repre int o resurs
aliniamentul Dognecea - Ora i a - Sasca
important a jude ului. Acestea se g sesc
Montana Moldo a Nou .
pe arii e tinse, cu prec dere la Ocna de Fier
n apropiere de ora ul Boc a, Dognecea, Uraniul se g se te n re er e nsemnate n
Ru chi a i B u ar dar i la Tople . arealul Ciudano i a. Plumb i inc se
g se te la Ru chi a dar i la Dognecea.
Manganul se g se te la Deline ti, magnetit
i cuar nt lnim n arealul Tople iar r le Rezerve auro-argintifere se g sesc n
întâlnim rezerve de molibden. cantit i mai reduse n perimetrul
e ploat rilor Moldo a Nou .
Minereurile neferoase au o r sp ndire larg
pe teritoriul jude ului. Cele mai importante Alte rezerve exploatate sunt cele de argile
rezerve sunt cele de azbest, în perimetrul (din perimetrul Anina, Ohabi a), nisip
depresiunii Bozovici (Bozovici, Borlova, metalurgic (Doclin, Surduc), calcare
Voislo a, Buchin), de talc (se afl n ona (Moniom, Re i a, G rli te), marmur
Marga-Voislova), de pegmatite (pe (Ru chi a, Boc a, Ocna de Fier).
teritoriul localit ilor Deline ti, Var, M gura,
M ru, Voislo a, B u ar, Buco a).
Aspecte privind industria grea a jude ului
Industria energetic era centrat pe de aglomerare a minereurilor, fabric de

e ploata iile de c rbuni, asupra huilei care produse refractare, furnale mecanizate,
are o putere caloric ridicat (6.200 7.200 fabrici de laminare dar i u ine
8.500 kcal/kg). Huila sp lat era destinat constructoare de ma ini. n anul 1974,
cocseriei din centrul metalurgic Re i a, iar jude ul Cara -Se erin de inea 11,8% din
c rbunii necocsificabili erau utili a i n produc ia de font i 14,8% din produc ia
termocentrale (Re i a i Anina). n perioada de o el ale rii.
1970-1980 n jude ul Cara -Severin se
Industria metalurgic era concentrat
producea aproximativ 90% din necesarul de
istoric n dou ora e Re i a, producând
cocs al rii.
font , o eluri, laminate finite u oare i grele,
Industria metalurgic se ba a pe respecti O elu Ro u speciali at n
e ploata iile de fier din perimetrul Ocna de produc ia de laminate u oare, tabl , cilindrii
Fier, a manganului e tras de l ng Deline ti, de laminare i o eluri-beton.
a argilelor refractare exploatate din
Industria constructoare de ma ini s-a
perimetrul Anina, a calcarului de la Doman.
concentrat n principal la Re i a, unde s-au
Au fost construite turn torii de o el, fabric
259
reali at locomoti e (cu aburi i diesel, c i cerin elor remii. Industriali area a atras
ferate, material rulant, turbine cu aburi i dup sine i o rat ridicat a urbani rii,
generatoare electric, turbosuflante). La popula ia a crescut semnificati , cea mai
Boc a s-au reali at ma ini i utilaje agricole, mare parte fiind angrenat n industria
construc ii metalice pentru industriile mineritului, metalurgic i siderurgic .
conexe.
La ni elul jude ului cele mai repre entati e
Industria e tracti s-a concentrat în e ploata ii miniere i platforme industriale
preajma ora elor Ora i a, Moldo a Nou i au fost: Minele Anina, e ploatarea cuprifer
Anina. Minereurile cuprifere i minereuri Moldo a Nou , e ploatarea de uraniu de la
neferoase erau valorificate în întreprinderi Ciudano i a-Li a a, minele de la Ocna de
la Moldo a Nou sau Sasca Montan . Fier, Dognecea, Lupac, Doman din
isturile bituminoase era exploatate la perimetrul Boc a-Re i a, u inele
Anina, în termocentrala Crivina, care a constructoare de ma ini de la Re i a,
func ionat doar p n n anul 1987. combinatele siderurgic i metalurgic Re i a,
Combinatul metalurgic Boc a, Combinatul
Au existat industrii semnificative ale
siderurgic O elu Ro u, combinatul
cocseritului n Anina i Re i a, industrie a
siderurgic Ora i a, termocentrala Anina.
minereurilor neferoase la Ora i a, industria
materialelor de construc ii n ona Boc a i În anii 1970-1980 peste 60% din totalul
industria chimic la Re i a unde se popula iei jude ului era angrenat n
producea var i material anticoro i . industria grea, fie n e ploata ii miniere, fie
n fabrici i u ine. ntreprinderile erau de
n anii 1980 c nd industria func iona la
dimensiuni mamut i e istau 24 de
capacitate ma im e istau un num r
întreprinderi industriale. Dintre acestea 5
nsemnat de e ploata ii miniere, fabrici i
unit i a eau ntre 1.000 i 2.000 de
uzine, care, mai târziu vor fi închise aproape
muncitori, 2 ntre 2.000 i 3.000 de
în totalitate. Cel mai mare complex
muncitori, 3 întreprinderi aveau între 3.000
industrial siderurgic i metalurgic este cel
i 5.000 muncitori i 2 unit i industriale
de la Re i a, n care acti au 15.000 de
peste 5.000 muncitori.
oameni, la care se ad ugau i ale fabrici din
industriile conexe. Combinatul Siderurgic i ntreprinderea
constructoare de ma ini din Re i a au fost
Acti it ile industriale au fost pre ente n
printre cele mai comple e i integrate
toate ora ele jude ului. Platforme
concentr ri de capacit i de produc ie i
siderurgice de dimensiuni mari au fost
for de munc industrial din ar . Situa ia
construite, sau cele vechi au fost
platformelor industriale este redat sintetic
moderni ate pentru a putea face fa
în tabelul de mai jos.
260
Tabelul 76. Situa ia sintetic a principalelor centre industriale din jude ul Cara -Severin
Număr angaja i
Localitate Domeniu activitate Stare intermediară Stare actuală
înainte de 1989
Uzinele constructoare
Re i a 15.000 4.000 angaja i n 2008 Insolven
de ma ini
Complexul siderurgic 15.000 3.000 în anii 2.000 800 angaja i
Exploata ii miniere 1.000 1.500 Închis
Anina Complex siderurgic 4.000 2006
Exploata ii miniere 1.000 inchis
Boc a Uzinele mecanice 4.000-5.000 150 angaja i in 2004 Închis
Uzinele construc ii
4.000 inchis
metalice
Exploata ii minere 1.000 1.500 Închis
Moldova
Exploatare minier 700-1.000 inchis
Nouă
Uzin prelucr toare 5.000-5.500 Închis
Oravi a Complex metalurgic 3.000 Închis
Exploata ii miniere 1.000 Închis
O elu 2.400 angaja i n anii Va firedeschis cu 350

Combinat siderurgic 5.000
Ro u 2.000 angaja i
n pre ent, la ni elul ora elor func ionea sunt locali ate n Re i a i nsumea 940 de
mai multe firme din domeniile industriei angaja i. O elul Ro u, un fost centru
grele, cu prec dere din domeniul metalurgic important de ine 3 firme mari,
metalurgiei. Num rul angaja ilor angrena i dar cu un num r redus de angaja i. n Boc a
n acest sector este mult diminuat fa de i Moldo a Nou func ionea alte
perioada socialist , cea mai mare ntreprinderi din domeniul metalurgiei i au
întreprindere a nd 781 angaja i. Din cele doar 15 i respecti 9 angaja i.
mai importante 10 firme din metalurgie, 5
Tabelul 77. Principalele întreprinderi din domeniul metalurgiei dup num rul de angaja i i
cifr de afaceri n anul 2018
261
Cifra de Afaceri Număr Capital
Nume Domeniu Localitate
(euro) Angaja i Străin
TMK RESITA SA 149.816.283 781 Da 2410 Re i a
DECAYEUX MACHINING SRL 5.071.876 166 Da 2562 O elu Ro u
PLASTOMET SA 2.600.797 85 Nu 2511 Re i a
SPALECK SRL 2.076.755 33 Da 2511 Re i a
ACSYS ART TECH SRL 1.235.849 15 Nu 2511 Boc a
DECAYEUX STR SRL 862.715 25 Da 2550 O elu Ro u
LUXURY DECO STAR SRL 511.750 2 Nu 2599 O elu Ro u

SUPER STEEL & DESIGN 2009
450.182 9 Nu 2511 Moldova Nou
SRL
TRIMETAL SRL 413.005 33 Da 2562 Re i a
R.D.IMEX SRL 376.721 8 Da 2562 Re i a

Sursa: Lista firmelor
Aspecte demografice i economice
Popula ia ora elor centre industriale, se n 17 ani, sc dere apropiat de media

alinia tendin ei na ionale de sc dere a jude ului. Cea mai semnificati sc dere a
popula iei n perioada de dup anul 1990. popula iei s-a manifestat n ora ul Moldo a
Închiderea platformelor industriale care se Nou , care a pierdut peste 21% n perioada
suprapune peste o perioad de tran i ie anali at , ajung nd la 13.152 locuitori n
critic , n care s-au pierdut foarte multe anul 2019. Sc deri importante de popula ie
locuri de munc , au condus la pierderi au fost i n ora ele Ora i a (-18,68%),
masi e de popula ie (tabel 3). Dac n anul Anina (-15,56%). Boc a i O elu Ro u au
1992 municipiul Re i a num ra 100.482 înregistrat cele mai mici reduceri ale
locuitori, n anul 2019 num r doar 85.565 popula iei, de -6% respectiv -7%.
locuitori, o sc dere cu -14,85% a popula iei
Tabelul 78. Dinamica popula iei ntre anii 1992 i 2019
Evolu ia
Unitate teritorial-
Anul 1992 Anul 2001 Anul 2010 Anul 2019 1992-2019
administrativ
(%)
Re i a 100.482 97.537 93.959 85.565 -14,85
Anina 10.777 10.617 10.039 9.100 -15,56
Boc a 20.129 19.900 19.565 18.914 -6,04
Moldova Nou 16.789 15.720 14.601 13.152 -21,66
Oravi a 15.729 15.250 14.144 12.791 -18,68
O elu Ro u 13.320 13.382 13.208 12.349 -7,29
Cara -Severin 374.210 355.265 344.258 318.901 -14,78
Sursa: INSSE
262
Structura popula iei pe grupe mari de peste 10.000 persoane în grupa vârstei
rst rele o popula ie mb tr nit , grupa tinere, n timp ce grupa rstnic este
persoanelor cu vârsta peste 65 ani mai num r 14.390 persoane, iar grupa medie
numeroas fa de rsta persoanelor este cea mai numeroas de 61.101
tinere sub 15 ani. În 2019 grupa sub 15 ani persoane. Cu e cep ia ora ului Boc a, unde
num ra la ni elul jude ului 40.977 popula ia t n r de 3.167 persoane este
persoane, 220.309 persoane pentru grupa mai numeroas ca popula ia grupei
cu rste ntre 15 i 64, persoane apte de rstnice (2.939 persoane), toate ora ele se
munc i 57.615 persoane pentru grupa ncadrea tiparului unei popula ii
peste 65 ani. Municipiul Re i a are pu in mb tr nite.
Tabelul 79. Structura popula iei pe grupe de rst n anul 2019
Unitate teritorial-
Sub 15 ani 15-64 ani peste 65 ani
administrativ
Regiunea Vest 275.684 1.390.219 337.465
Cara -Severin 40.977 220.309 57.615
Re i a 10.074 61.101 14.390
Anina 1.323 6.367 1.410
Boc a 3.167 12.808 2.939
Moldova Nou 1.642 9.463 2.047
Oravi a 1.676 9.122 1.993
O elu Ro u 1.616 8.706 2.027
Sursa: INSSE
PIB-ul jude ului Cara -Severin este cel mai industriale i minele erau n proces de
mic din Regiunea de Vest, cu toate c închidere, PIB-ul jude ului a fost la unul
acesta a crescut continuu în ultimii ani dintre cele mai sc ute ni ele. Puterea de
(tabel 5). Valoare absolut a fost de 2.086 cump rare raportat la aloarea medie a UE
milioane Euro i a repre entat doar 12% din este de doar 50%, indicând slaba
totalul regiunii. Se obser faptul c n plin performan economic a jude ului Cara -
perioad de tran i ie, atunci c nd unit ile Severin.
Tabelul 80. E olu ia PIB n Regiunea Vest în perioada 2000-2017 (milioane Euro)
Unitate teritorial-administrativă Anul 2000 Anul 2006 Anul 2012 Anul 2017
Regiunea Vest 3.807 9.799 12.858 17.713
Județul Arad 933 2.322 2.892 4.126
Județul Caraș-Severin 526 1.237 1.549 2.086
263
Județul Hunedoara 863 1.980 2.362 2.966
Județul Timiș 1.485 4.261 6.056 8.535

Sursa: EUROSTAT
Num rul mediu de angaja i din ora ele cu aproape -80% mai pu in ca n anul 1991.
anali ate a suferit o sc dere dramatic de la Moldo a Nou nregistrea a treia sc dere
nceputul anilor 1990 p n n anul 2018. masi , n anul 2018 erau angajate 2.183
Acest fapt se reflect i la ni el jude ean, n persoane, ceea ce repre int cu -72% mai
anul 1990 s-au nregistrat 145.392 angaja i, pu ini fa de anul 1991.
num r care a sc ut continuu, ajung nd la
Re i a, Ora i a i Boc a nregistrea
minimul perioadei analizate în anul 2018,
reduceri ale persoanelor angajate sub
când s-au nregistrat doar 52.969 angaja i,
media jude ului, alorile situ ndu-se în jurul
cu -63,57% mai pu in fa de anul de
a 50% din num rul de angaja i din anul
referin .
1991.
La ni elul ora elor, cea mai drastic sc dere
Restructur rile masi e din industrie,
a num rului mediu de angaja i a fost n
închiderea minelor, a platformelor
Anina, când în anul 2018 s-au înregistrat
industriale, dar i reducerea semnificati a
doar 557 persoane angajate, ceea ce
popula iei au determinat diminuare a
repre int o reducere cu aproape --90%
mediului economic care se resimte prin
fa de anul 1991. A doua sc dere
num r redus de angaja i.
semnificati se manifest n O elu Ro u,
unde figurau angajate doar 1.416 persoane,
Tabelul 81. Dinamica num rului mediu de angaja i n perioada 1990-2018
Evolu ia
Unitate teritorial-
Anul 1990 Anul 1991 Anul 1999 Anul 2009 Anul 2018 1990-2018
administrativ
(%)
Cara -Severin 145.392 117.289 72.489 58.694 52.969 - 63,57
Re i a : 48.409 29.607 27.251 24.697 -48,98
Anina : 5.516 2.488 806 557 -89,90
Boc a : 7.051 3.923 3.041 3.191 -54,74
Moldova Nou : 7.880 6.089 1.808 2.183 -72,30
Oravi a : 4.544 2.491 2.614 2.323 -48,88
O elu Ro u : 7.039 4.584 1.900 1.416 -79,88

Sursa: INSSE
264
Rata omajului a ariat puternic n ultimele ani de zile n economia local i care
decenii, fiind influen at de doi factori mari influen eaz n mod negativ calitatea vie ii
diminuarea ca m rime a agen ilor locuitorilor ora ului. Num rul mediu de
economici i reducerea popula iei. omerii înregistrat din regiune în ultima
decad au nregistrat o sc dere.
Ora ele se confrunt cu o lips acut de
locuri de munc al c rei efect se resimte de
Tabelul 82. Dinamica num rului mediu de omeri nregistra i pe se e
Unitate
teritorial- Anul 2010 Anul 2015 Anul 2019
administrativ
M F M F M F
Cara -Severin 7.236 5.457 2.779 2.052 1.844 1.501
Re i a 1.449 1.374 400 313 243 209
Anina 326 211 116 77 61 50
Boc a 432 342 202 140 103 84
Moldova Nou 427 364 120 111 131 108
Oravi a 255 200 111 91 63 55
O elu Ro u 248 173 73 66 33 29
Sursa: INSSE
Se obser o tendin de sc dere a de munc sunt de 170,5 mii persoane. Se

num rului de omeri la ni el jude ean, obser astfel, c la ni elul jude ului Cara -
ajungând la doar 3.344 persoane în anul Severin nu sunt ocupate 66,2 mii persoane.
2019, fa de 12.693 omeri n anul 2010.
Pe categorii de sexe, persoanele de sex
Cel mai mare num r de omeri figurea n
masculin repre int cel mai nsemnat
Re i a, cel mai mare ora al jude ului, unde
num r de omeri, n timp ce persoanele de
452 persoane nu beneficiaz de un loc de
sex feminin înregistrea alori mai reduse,
munc , un num r mult mai redus fa de
n medie num rul de b rba i omeri este
anul 2010, c nd erau omeri nregistra i
ntre 12% i 18% mai mare fa de num rul
2.832 persoane. Cel mai mic num r de
de omeri femei.
omeri l nt lnim n O elu Ro u, unde doar
62 persoane figurea ca omeri Industria specific jude ului a determinat
nregistra i. Totu i, datorit metodologiei preg tirea persoanelor de se masculin n
de înregistrare a omajului n Rom nia opera iuni de e ploatare n mine sau n
consider m rele ant pentru subiectul industria grea i nu au beneficiat de cursuri
descris ponderea popula iei neocupate. de recon ersie profesional pentru a se
Astfel, popula ia ocupat este de 103,3 mii reorienta c tre alte domenii de acti itate.
persoane, din care 23,6 mii persoane în Persoanele de sex feminin au activat cu
industrie, asta în contextul în care resursele
265
prec dere n domenii mai soft, precum cel sc ut , agen ii economici se g sesc ntr-un
de alimenta ie i panifica ie sau te tile. num r redus, iar popula ia t n r alege s
migre e, n timp ce popula ia actual este
Mediul economic al jude ului a cunosc un
mb tr nit .
regres semnificati n deceniile de tran i ie.
De i era unul din centre industriale ale rii, n ultimii 10 ani, num rul de firme active din
cu numeroase întreprinderi active, jude s-a redus constant. Dac n anul 2008
nchiderea e ploata iilor miniere, ce a e istau 5.547 de firme, n 2018 num rul
condus la nchiderea colo ilor industriali, a total a ajuns la 4.877, ceea ce repre int 9%
determinat un efect de domino asupra din totalul firmelor din Regiunea Vest.
economiei jude ului. For a de munc este
Tabelul 83. Dimensiunea întreprinderilor în func ie de num rul de angaja i
Anul 2008 Anul 2018

Dimensiunea
Regiunea VEST Caraș-Severin Regiunea VEST Caraș-Severin
întreprinderilor
0-9 persoane 56.578 5.784 59.449 5.183
10-49 persoane 4.692 476 4.139 388
50-249 persoane 958 96 758 56
250 persoane si peste 167 16 150 7
TOTAL 62.395 6.372 64.496 5.634

Dup m rimea firmelor, predomin sus inut , unele localit i i-au dublat
micro ntreprinderile, cu p n la 9 angaja i, num rul de firme în ultimii 10 ani. Cea mai
în anul 2018 înregistrându-se la nivel de mare rat de cre tere a nregistrat-o ora ul
jude 4.403 unit i. Întreprinderile mici sunt O elu Ro u, unde n anul 2018 sunt cu 120%
n num r de 406, n sc dere fa de anul mai multe firme fa de anul 2008. Este
2008. urmat de ora ele Boc a i Ora i a, care au
a ut cre teri ale num rului de firme de
Firmele mari i foarte mari repre int doar
112% respectiv 107%.
1,3% din num rul total de ntreprinderi. n
sc dere substan ial fa de anul 2008, cu Cea mai redus cre tere au nregistrat-o
47 de unit i, repre ent nd doar 7% din ora ele Anina cu 74,5% i Moldo a Nou cu
totalul regiunii. 86%. Municipiul Re i a a nregistrat o
cre tere a firmelor important , n anul 2018
n perioada de referin 2008 2018,
num rul firmelor a fost de 1815, aproape
num rul firmelor din ora ele anali ate se
dublu fa de anul de referin .
po i ionea pe o tendin de cre tere
Tabelul 84. Dinamica firmelor în perioada 2008-2018
266
Evolu ie
Localitate Anul 2008 Anul 2011 Anul 2014 Anul 2018 2008-2018
(%)
Re i a 946 1.113 1.385 1.815 91,86
O elu Ro u 110 137 181 243 120,9
Boc a 108 131 174 229 112
Oravi a 99 121 160 205 107
Moldova Nou 101 115 151 188 86,14
Anina 47 53 68 82 74,5
Rata de creare a firmelor la nivel regional a atins maximul, cu 12.530. În anul 2017
arat fluctua ii reduse de-a lungul timpului. num rul acestora a sc ut u or, la 12.498.
Num rul firmelor nou nfiin ate s-a aflat pe Rata de creare a crescut, fiind n str ns
o pant ascendent la nceputul anilor leg tur cu num rul firmelor create,
2000, când s-au nfiin at 8.431 în anul 2002. cre terea ratei a fost de la 2,25 la 3,2% în
n anul 2009 num rul firmelor nou nfiin ate anul 2017.
Tabelul 85. Dinamica întreprinderilor active nou create, rata de creare în Regiunea de Vest
Num r 8431 12530 12498
Rata de creare 2,2 3,2 3,2

Sursa: INSSE, INT111C
ntreprinderile nou nfiin ate la ni elul valoarea fiind de aproape 28% din totalul
Regiunii Vest sunt caracteri ate de o durat firmelor nou nfiin ate. Firmele care se
de func ionare relati scurt , deoarece n desfiin ea se afl pe o tendin sus inut
anul 2017 din num rul total de firme nou de sc dere ratei, astfel c dac n anul 2001
nfiin ate doar 58% r m n acti e dup valoarea a fost de 22,4%, în anul 2017
primul an, procent n sc dere fa de anul procentul de firme desfiin ate a cobor t la
2001. Se constat o cre tere puternic i 14%.
constant a firmelor care de in inacti e,
Tabelul 86. Situa ia ntreprinderilor nou create la un an de la nfiin are în Regiunea Vest

Active (%) 64,5 50,2 58,1
Inactive (%) 13,1 23,2 27,9
Desființate (%) 22,4 26,6 14
Sursa: INSSE, INT111Y
267
Cifra de afaceri medie nregistrat este n aceast aloare este influen at n mare
str ns corela ie cu dimensiunea parte de cifra de afaceri nregistrat de
companiei, cu c t cre te num rul de micro ntreprinderi i de întreprinderile mici.
angaja i cu at t cre te i cifra de afaceri. Cifra de afaceri medie aferent fiec rei clase
Cifra de afaceri medie pentru Regiunea Vest de m rime se poate edea n tabelul de mai
n anul 2018 este de 540.111 euro, ns jos.
Tabelul 87. Dinamica cifra de afaceri din unit ile locale acti e, pe clase de m rime dup
num rul de persoane ocupate n Regiunea Vest
Cifra de afaceri / număr firme

Sursa: INSSE, INT104D
La ni elul anului 2018, pentru ora ele Nici unul dintre ora e nu se apropie de
anali ate, raportul ntre firme i popula ie a media regional care este de 26 firme/1.000
ariat n func ie de specificul fiec rei locuitori. Distan ele mari ale acestui
localit i (tabel 13). Municipiul Re i a, cel indicator arat nc o dat fragilitatea i
care de ine i n pre ente func ii multiple slaba dezvoltare a mediului economic.
fa de celelalte ora e, a nregistrat 20,94
De oltarea industriilor e tracti (mineri)
firme la 1.000 locuitori, cea mai mare
i metalurgic i siderurgic n jude a creat
aloare, dar sub media regional . Doar
o cone iune puternic ntre toate ramurile
O elu Ro u se mai apropie de aceast
industriale, mai mult, întreprinderile au fost
aloare, unde e ist 19,61 firme la 1.000 de
puse într-un raport de interdependen ,
locuitori. Cea mai mic aloare a densit ii
aflu ul de materii primi influen ea
antreprenoriale se g se te n Anina, unde
mecanismul i olumul de produc ie, care la
e ist doar 8,91 firme la 1.000 de locuitori,
r ndul lui este influen at de pia a de
de aproape 3 ori sub media regional .
desfacere.
Celelalte ora e au alori relati similare,
cuprinse între 12,04 firme la 1.000 locuitori
n Boc a, la 15,83 firme/1.000 locuitori n
Ora i a.
268
Tabelul 88. Densitatea antreprenorial raportat la num rul de locuitori n anul 2018
Localitate Populație Număr firme Angajați Densitatea antrepenorială

Reșița 86.658 1.815 24.697 20,94
Anina 9.203 82 557 8,91
Bocșa 19.011 229 3.191 12,04
Moldova Nouă 13.250 188 2.183 14,18
Oravița 12.948 205 2.323 15,83

Oțelu Roșu 12.389 243 1.416 19,61
Regiunea VEST 2.007.273 52.216 526827 26,01
Surs : INS, Lista Firmelor
Monoindustrializarea care a caracterizat Modific rilor puternice din cadrul

jude ul a a ut efectul de bumerang, efect domeniilor economic i social li s-au
ap rut dup schimbarea de regim politic n ad ugat o problem important poluarea.
anul 1989. Dependen a de o singur ramur nchiderea e ploata ilor miniere i
industrial a produs muta ii dramatice n abandonarea siturilor industriale a condus
toate ora ele. Restructur rile i pri ati rile la cre terea ni elului de poluare prin praf,
au dus la concedierea a mii de oameni, lipsa cenu i, radioacti itate i metale grele,
locurilor de munc a creat un ni el foarte r sp ndite n arealele locuite. Se impune
ridicat al omajului, fapt urmat de un ecologizarea tuturor siturilor i crearea unor
fenomen de depopulare al ora elor dar i spa ii de siguran n jurul acestora pentru
satelor. a preveni contactul locuitorilor cu acestea,
cu scopul de a reduce riscurile de
mboln ire.
Aspecte privind poluarea
De i acti itatea minier este ntrerupt de i haldele de steril sunt cele care pro oac
mai mult timp, e ploata iile care s-au întins de echilibre puternice i poluea mediul
pe durata a 3 secole au marcat puternic natural prin radioacti itate, cenu i i chiar
mediul natural. Mai mult, intensitatea defri ri.
crescut a e ploata iilor de dup anii 1950,
Printre efectele negative asupra mediului a
au contribuit la apari ia i men inerea unor
ntregii acti it i miniere sunt modific ri de
de echilibre naturale, care afectea
relief care se manifest prin degradarea
locuitorii jude ului Cara -Severin.
peisajului natural, str mut ri ale
Dac minele din subteran nu sunt i ibile i gospod riilor sau a altor obiecti e socio-
nu influen ea puternic mediul sau omul, economice. Scoaterea din circuitul natural
e ploata iile de suprafa , minele de uraniu al unor suprafe e foarte mari de teren
269
pentru realizarea haldelor, a depozitelor perimetrul Moldo a Nou . Probleme ale
substan elor minerale, construc ia e ploat rii timpurii i ndelungate sunt i
instala iilor industriale care devin pentru localit ile Boc a, Dognecea, Ocna
inutili abile n alte scopuri odat ce de Fier i Sasca Montan i O elu Ro u.
acti itatea este sistat . Degradarea
Exploatarea uraniului a condus la poluare
terenului se face prin alunecarea haldelor i
cu material radioactiv în perimetrul
a iazurilor de decantare, cu provocarea unor
localit ilor Ciudano i a - Li a a, cu font
accidente ecologice grave. Echilibrul
natural radioactiv foarte ridicat.
hidrodinamic al apelor subterane este
afectat, acestea, al turi de apele de ncerc ri de decontaminare i ecologi are a
suprafa pot fi puternic poluate chimic, siturilor contaminate s-au efectuat în mai
aceast poluare se face concomitent cu multe etape dup anii 2000, dar f r
poluarea solului. rezultate importante, unele din ac iuni fiind
chiar întrerupte.
Poluarea, în diferitele ei forme, se poate
face i prin neprotejarea i conser area n jude ul Cara -Se erin, suprafa a ocupat
haldelor e steril sau a iazurilor atunci când cu de euri industriale i menajere
sunt supuse factorilor externi precum in entariat p n n pre ent este de 339,92
precipita ii sau nt. Prin acestea hectare. Dintre acestea 29,25 ha sunt
materialele poluatoare sunt mpr tiate la acoperite acoperite cu de euri menajere, în
distan e considerabile, uneori ajung nd i mediul urban (cele din mediul rural au fost
n localit i. nchise la 16 iulie 2009, reabilitate i redate
n circuitul natural), iar diferen a este
Jude ul Cara -Severin este considerat a fi
ocupat cu de euri industriale astfel : 5,15
unul dintre cele mai poluate din ar ,
ha acoperite cu cenu pro enit de la CTE
deoarece pe teritoriul acestuia se num r
Crivina Anina, 245,01 ha ocupate cu steril
33 situri contaminate i 9 situri cu poten ial
pro enit din industria e tracti , 60,51 ha
de contaminare.
acoperite cu gur re ultat din procesele
Din totalul de 33 de situri contaminate, 8 de prelucrare din industria metalurgica
sunt halde de de euri menajere or ene ti, feroas 81.
celelalte fiind considerate situri
Popula ia care tr ie te n pro imitatea
contaminate istoric. Municipiul Re i a este
siturilor contaminate se ridic n anul 2017
înconjurat de 4 situri contaminate - 3 halde
la 160.000 locuitori (tabel 14), ceea ce
de gur metalurgic i platforma u inei
pre int 50% din popula ia total a
constructoare de ma ini. Ora ul Anina este
jude ului. Cea mai mare comunitate se afl
afectat de 13 halde de steril de min , dar i
n municipiul Re i a, unde peste 87 de mii
n incintele miniere. Cele 6 ia urile i haldele
de persoane sunt expuse riscurilor.
de steril afectea locuitorii i mediul din
81
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Caraș-
Severin 2015- , Consiliul Județean Caraș-Severin
270
Tabelul 89. Num rul de locuitori din perimetrul siturilor contaminate în anul 2017
L ca ă i Număr persoane
Re a 87563
Anina 9273
B ca 19105
M d aN ă 13411
Oa a 13169
Oe R 12509
C da a 650
Dognecea 2170
Ocna de Fier 724
Sa ca M a ă 1496
Cea mai nsemnat popula ie afectat este O elul Ro u (sta ii de tip industrial), o sta ie
cea din mediul urban, deoarece industria s- EMEP pe Muntele Semenic, o sta ie de trafic
a concentrat n acestea i mai pu in n n localitatea Buchin i o sta ie de fond
mediul rural acolo unde s-au concentrat cu urban/trafic n Moldo a Nou (tabel 15).
prec dere e tragerea resurselor.
Dep iri ale alorilor normale s-au
Poluarea se face mai cu seam prin nregistrat cu prec dere pentru particulele
degajarea substan elor chimice în de PM10, O3 i CO la toate sta iile, dar n
atmosfer , de aceea principalii poluan i perioade scurte de timp. Dac n anul 2016
monitori a i sunt dio idul de sulf (SO2), cele mai multe dep iri s-au înregistrat la
oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de sta ia CS3 23 ile pentru PM10 gra . i 15
carbon (CO), ozon (O3), particule în pentru PM10nef., n anul 2018 dep iri mari
suspensie (PM10) i PM 2,5), ben en pentru PM10 s-au nregistrat la sta iile CS2
(C6H6), plumb (Pb). De preci at c i CS4, de 9 respectiv 8.
parametrii meteorologici (precipita ii,
Concentra ia de ozon din aerul nconjur tor
intensitatea i direc ia ntului,
se evalueaz folosind pragul de alert
temperatura, presiunea atmosferic i
(240 g/m3 m surat timp de 3 ore
altele) pot influen a dispersia poluan ilor n
consecutiv), calculat ca medie a
atmosfer i implicit pot m ri sau restr nge
concentra iilor orare, pragul de informare
arealele în pericol.
(180 g/m3) calculat ca medie a
Datele furni ate de c tre APM Cara - concentra iilor orare i valoarea int pentru
Severin pentru perioada 2016-2018 arat protec ia s n t ii umane (120 g/m3)
ni elul de poluare nregistrat la sta iile de calculat ca valoare maxim zilnic a
m surare a calit ii aerului din anumite mediilor pe 8 ore (medie mobil ) care nu
puncte din jude . Pe teritoriul jude ului sunt trebuie s fie dep it de mai mult de 25
amplasate 5 sta ii automate de ori/an. Dep iri ale alorilor normale O3 s-
monitori are a calit ii aerului n Re i a, au nregistrat la sta iile CS1. ( g/m3
271
131,88), valoare ma im a mediilor) i CS2 s-au situat sub valorile limit /valorile int ),
( g/m3 118,24, aloare ma im a mediilor) deoarece datele intrate n analiz sunt
în anul 2018. insuficiente.
Emisiilor antropice ale substan elor Captura de date la sta iile automate din
acidifiante: oxizi de azot (NOx), amoniac re eaua automat de monitorizare a calit ii
(NH3) i oxizi de 1sulf (SOx, SO2), ofer aerului este, sub 85%, n principal din cauza
informa ii referitoare la modific rile frecventelor defec iuni ale analizoarelor i
survenite n emisiile provenite de la ntreruperilor repetate de energie electric .
principalele sectoare surs : producerea i Din analiza datelor se constat c la
distribu ia energiei; utilizarea energiei n poluan ii NO2, SO2, PM10 nu au fost
industrie; procesele industriale; transport dep ite valorile limit anuale. n anul 2018
rutier; transport nerutier; sectorul concentra iile pentru poluan ii monitoriza i
comercial, industrial i gospod rii; folosirea de sta iile de monitorizare din jude de
solven ilor i a produselor; agricultur ; c tre APM CS, s-au situat sub pragurile
de euri; altele. prev zute de legista ia specific n vigoare
(Legea 104/2011 privind calitatea aerului
Pentru celelalte substan e monitori ate,
nconjur tor, cu modific rile i complet rile
de i nu s-au constatat dep iri, dar se pot
ulterioare).
obser a cre teri ale concentra iilor de SO2,
Pb, Ni, NO la toate sta iile de m surare. Pentru perioada anali at APM CS nu a
putut determina concentra iile de metale
n Raportul ANPM Cara -Severin pe anul
grele ( n unele perioade de timp), datorit
2018, se preci ea c din anali a datelor
unor defec iuni ap rute la echipamentele
prezentate, la to i poluan ii lua i n studiu, la
din laborator implicate n procesarea
toate tipurile de sta ii, nu se poate
probelor de pulberi atmosferice.
determina tendin a general a
concentra iilor medii anuale (care de regul
Tabelul 90. Concentra iile principalelor substan e m surate la sta iile de monitori are a
calit ii aerului n perioada 2016 - 2018
Media Valoarea
Valoarea Nr. dep iri Media
aritmetic maxim Nr. dep iri
Unitate maxim a (pe aritmetic
Sta ie Poluant pe a (pe întreaga
masur mediilor întreaga pe întreaga
întreaga mediilor perioad )
8h) perioad ) perioad
perioad 8h)
2016 2018
SO2 µg/m3 8,74 9,53
NO2 µg/m3 13.22
NOx µg/m3 22.90
CS 1
CO mg/m3 0.38 4,32
O3 µg/m3 24,58 61,2 49.56 131,88 2
PM10
µg/m3 17,21 8 15.53 1
grav.
PM10
µg/m3 16,87 14.87 4
nef.
272
Pb µg/m3 0,0257 0,07
Ni ng/m3 4,00 5,30
Cd ng/m3 2,69
0,60
As ng/m3 0,89 1,70
CO mg/m3 0,05 0,7 0.21 2,49
O3 µg/m3 33,51 112,8 51.41 118,24
PM10
µg/m3 11,73 14.71
grav.
PM10
µg/m3 16,79 23.09 9
nef.
Pb µg/m3 0,0047 0,04
3,2
Ni ng/m3
1,74
Cd ng/m3 0,23 1,80
As ng/m3 0,62 2,53
SO2 µg/m3 20,29 13.72
Benzen µg/m3 1,12 2,80
PM10
µg/m3 24,64 23 19,20
grav.
PM10
µg/m3 21,2 15 16,91 1
CS 3 nef.
Pb µg/m3 0,0043 0,02
Ni ng/m3
0,99 5,62
Cd ng/m3 0,31 1,35
As ng/m3 1,13 1,35
SO2 µg/m3 6,69 10,23
NO2 µg/m3 45,73 24.89
NOx µg/m3 90,29 52.21
CO mg/m3 0.69 2,89
Benzen µg/m3 0,51 2,59
PM10
CS 4 µg/m3 10,08 24,55 8
grav.
PM10
µg/m3 22,41 10 20,84 4
nef.
Pb µg/m3 0,0052 0,07
Ni µg/m3 0,66 4,26
Cd µg/m3 0,27 4,34
As µg/m3 0,67 1,35
PM10
µg/m3 29,87 6
grav.
CS-5
PM10
µg/m3 16,89 1
nef.
SO2 µg/m3 8.94
NO2 µg/m3 29.59
NOx µg/m3 35.15
EM 2
CO µg/m3 0,05 0,79
O3 µg/m3 20,33 100,9
Benzen µg/m3 3.12
273
PM10
mg/m3 21.28 2
nef.
Climatul economic al jude ului Cara - (parcuri tehnologice sau centre de afaceri)
Se erin nu este unul solid, care s atrag care or fi puse la dispo i ia in estitorilor.
in esti ii mari pentru locuitori i pentru a
Apari ia i de oltarea unor ramuri
putea ncetini ritmul de sc dere a popula iei
economice de ni pot conduce la
prin migra ie. Urmele industriei grele, a
ameliorarea st rii economice a jude ului.
mineritului i metalurgiei se resimt i n
Oferirea de servicii suport, precum analiza
pre ent, prin num rul mic de firme i
tehnologic i de pia , sisteme de transfer
di ersitatea redus a domeniilor de
tehnologic, ser icii oferite de c tre centrele
activitate ale acestora.
de dezvoltare-ino are repre int o
Pentru diminuarea disparit ilor la ni elul oportunitate mare pentru locuitori.
jude ului trebuie a ute n edere priorit i
Relansarea economic a ora elor foste
prin care se pot atrage noi agen i economici
centre industriale ar putea fi reali at i prin
care s r spund ne oilor oamenilor dar i
cre terea calit ii ie ii n spa iul urban.
cerin elor de olt rii durabile, s se cree e
Aceasta presupune in esti ii din partea
premisele unei economii dinamice, care
autorit ilor asupra spa iilor publice, a
pune accentul pe productivitate, nivel
terenurilor degradate, a siturilor
ridicat de calificare dar i prin de oltarea
contaminate, a re itali rii centrelor ci ice i
spiritului antreprenorial.
prin mbun t irea ser iciilor publice.
Se impun in esti ii masi e pentru
Trebuie urm rit cre terea ni elului
mbun t irea competiti it ii i
economic i mbun t irea ni elului de trai
producti it ii IMM-urilor prin
printr-o grij mai mare acordat mediului
achi i ionarea de echipamente, ma ini,
natural. Reabilitarea siturilor industriale
utilaje sau orice tehnologie performant ,
abandonate, fostelor centre de exploatare
concomitent cu sprijinirea sectorului
minier i crearea unui sistem de
ino ati i de sus inere a start-up-urilor.
monitori are a calit ii aerului performant,
Cre terea producti it ii prin in esti ii n
cu un num r rele ant de sta ii, sunt primele
echipamente i tehnici moderne a duce la
m suri ce trebuie puse n aplicare.
cre terea alorii ad ugate a produc iei
existente, mai ales în sectoarele industrial Este foarte important implicarea mediului
istorice. academic în aceste demersuri, astfel
de oltarea de noi rela ii ntre uni ersitate
Atragerea in esti iilor trebuie reali at i
i mediul economic pe de-o parte i mediul
prin acordarea unor facilit i de natur
uni ersitar i cel public local pe de alt
logistic , fiscal sau de alt natur .
parte, pot conduce la m suri care pot
Dezvoltarea ramurilor economice se va face
determina schimb ri n mediul economic i
prin apari ia unor afaceri speciali ate
social al jude ului.
274
10.2. JUDEȚUL HUNEDOARA POTENȚIALE ZONE BENEFICIARE DE FINANȚARE
PRIN FTJ
Delimitarea arealului
Teritoriul jude ului Hunedoara se De i acti it ile miniere e tracti e i

desf oar n partea de Est a Regiunii de industria erau localizate punctual în
Vest peste un relief predominant montan anumite localit i, amploarea acestora a
care delimitea depresiuni i culoare creat dou areale distincte, unde cea mai
depresionare. Abunden a resurselor mare parte a popula iei acti ( e i harta de
naturale descoperite de milenii au favorizat mai jos).
de oltarea industrial timpurie, care a
Astfel s-a conturat Bazinul Minier Valea
atins maximul în perioada anilor 1950-1990,
Jiului format din ora ele actuale Petro ani,
dup care a urmat declinul social i
Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni i Uricani,
economic care a condus la starea actual .
suprapus pe depresiunea Petro ani, unde
Primele e ploat ri miniere s-au efectuat în au func ionat 15 mine din care se e ploata
partea de Nord a jude ului, n perimetrul huil , o on e clusi monoindustrial a at
actualului ora Brad, unde s-au exploatat pe minerit.
minereuri auro-argentifere, c rbuni i
A doua on conturat se desf oar pe o
minereuri comple e. n aceste acti it i au
suprafa mai mare i cuprinde at t ora ele
fost angrenate i o parte nsemnat a
Hunedoara, C lan, Simeria, De a i Brad, c t
popula iei din mediul rural adiacent.
i spa iul rural din perimetrul acestora
Mai t r iu, prospec iunile au e iden iat B cia, Pesti u Mic, H r u, C rji i, Ve el, Ilia,
resurse importante de c rbune (huil ) n Br ni ca, oimu , Certeju de Sus, B i a,
partea de sud a jude ului n Depresiunea V li oara, Vor a, Luncoiu de Jos, Bucuresci,
Petro ani, acolo unde s-a manifestat o Criscior, Buce , Bl jeni, Rabi a, Bul e tii de
acti itate minier e tracti intens pe Sus, Tome ti, Baia de Cri i Va a de Jo .
parcursul a mai multor secole. Valea Jiului
Principalele acti it i economice din aceste
va deveni unul din cele mai importante
zone au fost:
centre miniere din România.
- industria e tracti , concentrat pe
c rbuni, minereuri feroase,
Urmare a resurselor naturale r sp ndite n minereuri auro-argentifere, roci de
zonele montane adiacente depresiunilor, s- construc ii, n Valea Jiului, Brad i la
au concentrat centre industriale în cele mai vest de Hunedoara,
importante localit i Deva, Hunedoara, - industria siderurgic i metalurgic
C lan, acest perimetru de enind unul din i constructoare de ma ini n De a,
cele mai mari centre industriale ale rii. Hunedoara, C lan, Or tie,
275
- industria energetic în localitatea
Mintia, care asigura o cantitate mare
de energie electric i agent termic.
Harta 46 Zonele miniere i industriale din jude ul Hunedoara, poten iale beneficiare pentru
Fondul de Tran i ie Just
276
Resursele naturale
Prin structura geologic comple i ariat sunt alc tuite din siderite, limonite,
a subsolului, jude ul Hunedoara se remarc hematite, magnetite, pirite, galene, cura it,
n olumele i abunden a resurselor calcit.
naturale, mai ales a celor energetice, a
Minereurile neferoase se g sesc cu
minereurilor feroase, neferoase i
prec dere la nord de r ul Mure , n alc tuire
nemetalifere i a unor ariate materiale de
cu minereuri auro-argentifere n cantit i
construc ii.
mari, repre entati fiind patrulaterul ebea,
Cele mai reprezentative resurse sunt S c r mb, Baia de Cri , Zlatna. Aurul,
c mintele carbonifere huil n Ba inul argintul, alte metale colorate se g sesc n
Valea Jiului i c rbune brun n Ba inul Brad- asocia ii cu sulfuri metalice precum galena,
ebea. Huila, un c rbune cu o aloare blenda, pirita.
energetic mare, de 6000 7200 calorii, a
Minereurile cuprifere i comple e con in o
fost extras din minele realizate în Lupeni,
varietate mare minerale utile. Un c m nt
Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea,
important se g se te n apropierea ora ului
Paro eni, Li e eni etc. mai mult, o parte
De a, altele sunt la Ciungani, C ne ti,
nsemnat din c rbunii e ploata i sunt
Alm el. Alte minereuri comple e se g sesc
c rbuni cocsifiabili permi nd de oltarea
n mun ii Poiana Rusc la Muncelul Mic i n
industriei metalurgice n jude .
apropiere de Brad. Pirita se g se te n
În Bazinul Brad- ebea se g sesc strate de perimetru Boi a-Ha eg i Zam.
c rbune brun, cu o aloare energetic mai
Utile n industria metalurgic , c mintele
redus , de doar 3700 3800 calorii.
nemetalifere importante sunt cele de
Minereurile feroase se g sesc din abund n calcare metalurgice la B i a, calcare
subsol, n perimetrul Mun ilor Poiana Rusc dolomitice cu aport mare de mangan sunt
unde au fost nfiin ate mai multe în apropiere de Hunedoara Lelese, Tulea,
e ploata ii. Amintim ona Arnie , B tr na, Teliuc C lan, argile refractare se g sesc la
Poieni, perimetrul Teliuc, Ghelar, Vadul Barul Mare. Alte resurse sunt cele de
Dobrii, Poiana lui Filimon i zona Valea betonite, talc, marmur , tra ertin, nisipuri
Fierului, R chito a, Vaduri. Aceste minereuri cuar oase, caolin i pietre de construc ii.
Aspecte privind industria grea a jude ului
Industria hunedorean a ap rut i s-a nu a fost lipsit de momente de regres,

dezvoltat de-a lungul mai multor secole, condi iile istorice pun ndu- i amprenta i
unele ramuri avându- i nceputurile nc din asupra de olt rii industriale a jude ului.
antichitate, altele dezvoltându-se mai
Industria e tracti a demarat odat cu
târziu, la finele secolului XVIII, începutul
exploatarea minereurilor auro-argentifere
secolului al XIX-lea. Totu i aceast e olu ie
nc de pe remea dacilor. Minele din
277
perimetrul Brad S c r mb au permis e identa, prin in esti ii masi e fiind puse n
aducerea la suprafa at t a aurului i exploatare toate perimetrele miniere
argintului c t i a altor elemente rare, identificate. n paralel ns , n ciuda
acti itate ce a continuat p n aproape de eforturilor de a de olta acti it ile
zilele noastre. economice conexe, Valea Jiului a devenit o
mare aglomerare urbana (cu peste 140.000
Tot în acest perimetru au început
locuitori, lega i , ntr-un fel sau altul, de
e ploatarea pe scar larg a c rbunelui
acti it ile miniere).
brun, dup care s-a construit termocentrala
de la Gura-Bar a dar i un funicular pentru Industria siderurgic modern a nceput s
a spori capacitatea de produc ie. Volumul se de olte prin construirea la Topli a a
de c rbune e ploatat a crescut continuu primului furnal în anul 1787 cu o capacitate
ajungându-se la peste 160.000 mii tone în de 1200 tone font anual, iar n anul 1806
anii 1970. a fost pus în exploatare furnalul de la
G ojdie, cu o capacitate de 5300 tone
Valea Jiului constituie exponentul cel mai
anual. Mai târziu la începutul anilor 1900 la
de seam al industriei carbonifere din
Hunedoara sunt construite 5 furnale, în
Rom nia. Valea Jiului intr n istorie la
apropierea c mintelor de la Ghelari i
mijlocul secolului al XIX - lea, odat cu
Teliuc. La C lan, n anul 1863 s-a nfiin at
începutul mineritului carbonifer, proces
U ina metalurgic , cu un furnal care a ea o
fa ori at de impunerea c rbunelui ca sursa
capacitate de produc ie de 18.000 tone
primara de energie, n conte tul de olt rii
anual.
re olu iei industriale . Primele lucr ri de
prospec iune sunt e ecutate n anul 1835, O parte nsemnat din materiile prime
iar ncep nd cu anii 1840, fra ii Hoffman si e ploatate pe ra a jude ului or ncepe a fi
Carol Maderspach (proprietari de mine din alorificate dup anii 1950, c nd se bun
zona Rusca Montan ) pun bazele primelor ba ele industriei metalurgice i siderurgice
e ploat ri rudimentare de c rbune, n n jude . n perioada 1951-1955 se
onele Petro ani, Vulcan i Petrila. construie te fabrica de semicocs de la
Produc ia de c rbune i de oltarea onei Hunedoara i astfel se creionea iitorul
miniere a continuat pe tot parcursul comple siderurgic, dup care se pun
perioadei antebelice, interbelice i post ba ele u inei de cocs sub form de brichete
belice. de la C lan.
n anii 1970 pe teritoriul jude ului e istau n

centrele siderurgice de la Hunedoara i
În perioada statului socialist, politica de
C lan 10 furnale cu o capacitate de 4600
asigurare a independentei energetice a
m³, repartizate astfel: la Hunedoara 8
tarii, concretizata în obiectivul de atingere a
furnale unde se producea font alb pentru
unei produc ii na ionale de c rbune de
producerea de o el iar la C lan 2 furnale
100.000.000 tone/an, a avut efecte majore
unde se producea font cenu ie.
la nivelul bazinului Valea Jiului. Zona a
cunoscut o expansiune economica
278
Re er ele de minereuri cuprifere, plumb i rapid i o de oltare continu a ramurilor
inc din apropierea ora ului De a sunt industriale datorit abunden ei resurselor
valorificate prin prelucrarea par ial a naturale. Cre terea economic a atras i o
minereurilor feroase n flota ii, cea mai cre tere nsemnat a popula iei, dar care a
mare fiind flota ia de cupru de la De a, dar suferi puternic dup anul 1990. La nceputul
se remarc i flota ia de la Zam. anilor 1970, pe teritoriul jude ului erau
angrena i n industria e tracti a
Industria chimic se de olt concomitent
c rbunelui 24.000 persoane, din care
prin valorificarea reziduurilor de cocs,
aproximativ 21.000 dintre acestea
procedeu n urma c ruia se ob in sulfat de
exploatau huila în Valea Jiului.
amoniu, sulf topit, gudroane i altele din
care se ob in materii prime pentru produse Înainte de anul 1990, în valea Jiului existau
farmaceutice, mase plastice, textile, 15 mine cu 90.000 de angaja i iar n Valea
ngr minte, astfel apar ntreprinderi la Jiului tr iau circa 300.000 de oameni. n anul
Hunedoara, Or tie, Lupeni, Petro ani. 1996, erau 50.000 de angaja i, iar n 2010
erau 10.400 de salaria i. Personalul angajat
Industria constructoare de ma ini i de
a cunoscut o reducere continu , e olu ia
prelucrare a metalelor este mai pu in
descendent semnificati nregistr ndu-se
pregnant n cadrul industriilor jude ului,
în perioada 1997-1999, dup anul 2001
dar se nfiin ea ntreprinderi la Petro ani,
optându-se pentru o e olu ie descendent
Cri cior, Simeria, Hunedoara, Or tie i
lin , corespun toare cerin elor de cre tere
C lan.
a producti it ii muncii i e itarea
Industria e tracti i produc toare a convulsiilor sociale majore.
mar ialelor de construc ii se de olt pe
n anul 1991 se constituie Regia Autonom
scar larg . Principalele puncte de e trac ie
a Huilei din Rom nia i ncepe un proces
sunt la B ni a i Pe tera Bolii i R cani
amplu de restructurare i reorgani are a
unde se e ploatea calcare compacte. n
minelor. În anul 1991 s-a închis mina Lonea
carierele de la Cr ciunoasa se e ploatea
Pilier. Dup 1991, produc ia de huil a
dolomita, ande ite ba altice la Br ni ca.
crescut, aproape constant, p n n anul
Importante au fost i e ploata iile de
1997. Sc derea cererii de huil , de la 7,1
marmura de la Alun, de travertin de la
milioane tone în anul 1997, la 3,7 milioane
C rpini , Geoagiu i Banpotoc, de ande it
tone n anul 2001, datorit restructur rii
de la De a i Uroi.
industriei din România, a dus la
De men ionat sunt i industria produselor restrângerea mineritului din Valea Jiului. În
refractare, a prelucr rii talcului, industria 1999 s-au mai nchis i alte mine: C mpul lui
arului i a prefabricatelor de beton care au Neag i Petrila Sud, iar în 2003 mina Dâlja
ajutat la dezvoltarea economic a jude ului se nchide, urmat de Valea de Bra i (2004)
n perioada socialist . sau Aninoasa (2006). În 1998, Regia s-a
transformat n Compania Na ional a Huilei
Dup instaurarea regimului comunist, SA Petro ani. n anul 2012 s-a nfiin at
industria jude ului a cunoscut o e olu ie
279
Societatea Na ional de nchideri Mine a eau ca obiect de acti itate e trac ia
Valea Jiului SA. resurselor din subsol. Cele mai multe
ntreprinderi din industria e tracti dup
Complexul Energetic Hunedoara (CEH),
num rul de salaria i au fost cele mici 21
nfiin at n anul 2012 este urma a
de întreprinderi, 10 întreprinderi aveau între
Companiei Na ionale a Huilei, i se afl n
10 i 49 salaria i, iar num rul
pre ent n insol en cu datorii acumulate
ntreprinderilor mari i foarte mari au fost
de 600.000 de euro. Ea cuprindea în 2016
de 8 pentru fiecare grup de m rime.
minele de la Lonea, Lupeni, Li e eni i
Vulcan, precum i termocentralele de la În prezent cele mai multe dintre
Mintia i Paro eni i a ea 6.300 de angaja i. e ploata iile miniere, de c rbune sau auro-
Din anul 2018, doar minele Li e eni i argentifere sunt închise, sau sunt incluse
Vulcan mai fac parte din CEH. CEH asigur într-un program prin care activitatea
5% din produc ia de energie a Rom niei. n acestora a nceta n urm torii ani. De
prezent, s-a cerut CE prelungirea asemenea i comple ele industriale
termenului de închidere a minelor Vulcan i siderurgice i metalurgice i-au încetat
Lonea. acti itatea, cu e cep ia punctual a unor
întreprinderi care au fost salvate prin
La ni elul anului 2012 n jude erau pre ente achi i ia de c tre companii cu capital str in,
un num r nsemnat de ntreprinderi care dar acestea func ionea la doar o frac iune
din ceea ce au reprezentat în trecut.
Tabelul 91. Situa ia sintetic a principalelor centre industriale din jude ul Hunedoara
Număr angajați
Localitate Domeniu activitate Stare intermediară Stare actuală
înainte de 1989
. salariați în
Hunedoara Combinat Siderurgic 20.000 25.000 salariați
2008
Deva
Călan Combinat siderurgic 6.000 închis
Brad
Mina Barza Minerit 5.500 închis
Baia de Arieș Minerit 3.500
. salariați în
Valea Jiului Bazin minier 90.000 6.300
1996
n ilele noastre industria e tracti i colosul industrial al jude ului Hunedoara.

industria grea, metalurgic i siderurgic Dup nchiderea minelor i a u inelor i
acti repre int doar o frac iune din fabricilor, au ap rut mai multe ntreprinderi
280
care au ca obiect de activitate industria Dac industria e tracti pre int
e tracti , n special a materialelor i rocilor discrepan e ntre num rul de angaja i, cele
de construc ii, dar sunt i ntreprinderi care din industria metalurgic i siderurgic sunt
acti ea n domeniile siderurgiei i mai compacte, totu i deta ându-se o
metalurgiei prin produc ii de o el i di erse întreprindere care are peste 6000 de
materii prime sau finite din metal. Cele mai angaja i. Aceste ntreprinderii sunt
importante companii pot fi observate în locali ate cu prec dere n ora ele cele mai
tabelul 2 de mai jos, unde sunt prezentate mari, De a i Hunedoara, dar apar i altele,
pe categorii. cum ar fi Petro ani, Vulcan sau Simeria.
Tabelul 92. Principalele întreprinderi din domeniul metalurgiei dup num rul de angaja i i
cifr de afaceri n anul 2018
Nr. NR.
ÎNTREPRINDERI LOCALITATE
crt. ANGAJA I
INDUSTRIA EXTRACIVĂ
1 Explomin SRL Deva 47

Compania Na ional a Cuprului Aurului i Fierului
2 Deva 81
MINVEST SA
3 Charpatian Exploration SRL Deva 2
4 Tino Beton Deva 6
5 Na ionala de Inchideri Mine Valea Jiului SA Petro ani 456
6 Tehnomim SRL Deva 14
7 Von Group Processing SRL Hunedoara 6
8 CB Exploring Time SRL Hunedoara 0
9 SIM Alpin Trust SRL Simeria 3
10 Energomec Transind Vulcan 2
INDUSTRIA SIDERURGICĂ I METALURGICĂ
11 Sews Romania SRL Deva 6.058

12 AcelormittalHunedoara SA Hunedoara 640
13 Assa Abloy Entrance Systems Produc ion Romania SRL Hunedoara 223
14 Recom SID SA HUnedoara 223
15 CTS Romania SA Deva 71
16 Deva Steel Corporation SRL Hunedoara 78
17 Securit Grup SRL Deva 85
18 Anorom SRL Hunedoara 26
19 Gerom International SA Petro ani 49
20 Romadoor Building Systems SRL Hunedoara 45
Sursa: Lista firmelor
Aspecte demografice i economice
281
Efectele industriali rii for ate a atras dup capabil s munceasc n industria grea
sine at t efecte negati e c t i efecte (e tracti i metalurgic ). Dac n anul
po iti e. Cre terea num rului de locuitori 1930 popula ia jude ului era de 319.929, n
este un efect po iti at t timp c t ace tia anul 1960 num rul s u ajunsese deja la
beneficia de un loc de munc i de o 423.373 locuitori, pentru ca în anul 1980
calitate a ie ii satisf c toare, obiecti e tot num rul s u s fie 531.634 locuitori. La
mai greu de reali at dup declinul recens m ntul din 1992, popula ia
economic din anii 1990. jude ului Hunedoara num ra 547.299
locuitori, dintre care aproape 400.000
Popula ia jude ului a crescut constant din a
proveneau din mediul urban, iar restul din
dou jum tate a secolului XX. Locurile de
mediul rural. Ast i popula ia jude ului
munc care se g seau n ntreprinderile nou
continu s scad , ajung nd la 458.125
nfiin ate sau n ba inele carbonifere au
locuitori, cu 15,99% mai pu in ca n anul
repre entat o atrac ie mai ales pentru
1992.
popula ia masculin i relati t n r
Tabelul 93. Dinamica popula iei ora elor miniere i monoindustriale din jude ul Hunedoara n
perioada 1992-2019
Unitate Evolu ie
administrativ Anul 1992 Anul 2001 Anul 2010 Anul 2019 1992-2019
teritorial (%)
Deva 78.697 76.601 72.446 69.231 -12,03
Brad 19.525 18.248 16.990 15.454 -20,85
Hunedoara 86.774 83.423 78.432 72.367 -16,60
Lupeni 33.553 32.125 29.340 26.106 -22,19
Petro ani 50.514 49.648 46.320 41.637 -17,57
Vulcan 34.755 33.156 30.659 28.127 -19,07
Aninoasa 4.728 5.510 5.098 4.535 -4,08
C lan 14.652 14.540 13.892 13.045 -10,97
Petrila 29.082 28.354 26.717 24.284 -16,50
Simeria 14.736 14.773 14.453 13.711 -6,96
Uricani 11.824 11.562 10.554 9.463 -19,97
Jud. Hunedoara 545.299 523.662 493.479 458.125 -15,99
Sursa: INSSE, POP107D
Intensitatea sc derii popula iei din mediul peste 22% din 1992 p n n 2019, fiind
urban este ariat , dar este un fenomen urmat de Uricani care a pierdut aproape
pre ent n fiecare dintre acestea. Ora ele 20% din popula ie i de Vulcan cu o sc dere
din Valea Jiului, fostele centre miniere, sunt similar . Petro ani, ora ul polari ator al
cele mai afectate de fenomenul de bazinului carbonifer omonim, a înregistrat o
depopulare, aici popula ia sc nd n medie sc dere a popula iei de 17,57% n perioada
cu 20%. Cel mai afectat ora este Lupeni, de referin , ajung nd la doar 41637
care a nregistrat o sc dere a popula iei cu locuitori. O sc dere mai pu in drastic se
282
manifest n Aninoasa, unde sc derea Sc deri similare sau chiar sub media
popula iei este de doar 4%, fenomen similar jude ului s-au nregistrat n ora ele cu
l nt lnim i n ora ul Simeria ca a pierdut industrie concentrat n jurul metalurgiei i
aproape 7% în perioada 1992-2019. siderurgiei. Aici oportunit ile au fost mai
r le e i a permis salaria ilor s i g seasc
Sc derea masi a popula iei se manifest
un loc de munc i s nu participe foarte
n toate localit ile foste centre miniere.
intens la fenomenul de migrare.
Ora ul Brad se nscrie unei sc deri foarte
mai a popula iei, de 20,85%, ajung nd la Structura popula iei pe grupe mari de
15454 în anul 2019. rst e iden ia pe de-o parte, o
popula iei capabil de munc nsemnat la
Ora ele a ate pe industria metalurgic sau
ni elul fiec rui ora iar pe de alt parte
siderurgic au nregistrat sc deri de
arat c grupa popula iei rstnice este
popula ie mai reduse ca intensitate n
semnificati mai mare fa de grupa
perioada 1992-2019. Popula ia De ei a
popula iei tinere. Astfel, popula ia fostelor
sc ut cu 12%, Hunedoara a pierdut 16,6%
ora e miniere i industriale este una care se
iar C lan aproape 11%.
nscrie tendin ei na ionale de mb tr nire a
Se obser c sc deri masi e, peste media popula iei. Se pune de asemenea o
jude ului, s-au înregistrat în zonele miniere, presiune suplimentar pe popula ia acti ,
fapt ce arat amploarea foarte mare a deoarece acestea trebuie s sus in at t
industriei e tracti e a Ba inului Petro ani i persoanele rstnice c t i pe cele tinere
Brad i indic at t un num r foarte mare care se preg tesc s intre n c mpul muncii.
persoane care au fost angrenate în acest Mai mult, fenomenul de migrare se
sector cât lipsa alternativelor locurilor de manifest cu prec dere asupra persoanelor
munc , ceea ce a condus la o migrare tinere i acti e, capabile s munceasc ,
masi din aceste spa ii. astfel c de echilibre demografice au deja
loc la ni elul popula iei jude ului.
Tabelul 94. Structura popula iei pe grupe mari de rst n anul 2019
Unitate
administrativ- sub 15 ani 15 - 64 ani peste 65 ani
teritorial
Deva 8.832 41.024 12.920
Brad 1.672 9.212 3.247
Hunedoara 9.398 43.587 12.636
Lupeni 3.322 16.908 3.472
Petro ani 5.140 26.205 6.409
Vulcan 3.796 17.709 3.752
Aninoasa 628 2.892 587
C lan 1.713 8.093 2.104
Petrila 3.351 15.528 3.055
Simeria 1.744 8.101 2.649
Uricani 1.234 6.370 968
283
Jud. Hunedoara 57.813 277.034 81.753
Regiunea Vest 275.684 1.390.219 337.465
Sursa: INSSE, POP107D
Ora ele cele mai mari nregistrea i cele rstnice (de 60 ani i peste). Efectele
mai mari de echilibre, astfel c n De a i demografice i economice ale acestei
Hunedoara persoanele vârstnice sunt mai e olu ii se or edea n timp i or atrage
numeroase dec t popula ia t n r i au dup sine schimb ri la ni elul diferitelor
valori relativ apropiate, de aproape 13.000 subpopula ii (popula ia colar , popula ia
rstnici i 9398 tineri, iar cea acti nu de rst fertil , popula ia n rst de
dep e te 43.587 persoane. munc ).
Ora ele miniere pre int popula ii pe grupe PIB-ul jude ului Hunedoara este al doilea
de rst diferite. n Brad, popula ia t n r cel mai redus de i acesta a nregistrat
num r 1672 persoane, dar cea rstnic cre teri substan iale n perioada 2000
este de dou ori mai mare 3247, n timp ce 2017. În cifre absolute, PIB-ul în anul 2017 a
popula ia acti este de 9212 persoane. n fost de 2,966 milioane euro i a repre entat
ora ele din Valea Jiului diferen ele ntre numai 16,75% din PIB-ul Regiunii Vest. În
grupa t n r i cea rstnic sunt mai perioada de tran i ie, c nd foarte multe
reduse. Popula ia de peste 65 de ani este unit i industriale au fost nchise i multe
mai numeroas dec t cea sub 15 ani n e ploata ii miniere au fost puse n
Petro ani i Lupeni, n timp ce n Vulcan, conservare sau închise PIB-ul se situa la cel
Aninoasa, Petrila i Uricani popula ia t n r mai redus ni el, acesta ncep nd s creasc
este mai numeroas fa de popula ia odat cu in esti iile f cute n toate
mb tr nit . sectoarele de acti itate economic . Totu i
in esti iile n sectoarele economice,
Din anali a popula iei pe grupele de rst
transporturi i social nu au fost suficiente
se obser un proces de mb tr nire
pentru a determina o cre tere i o stabilitate
demografic , datorat n principal sc derii
economic mare la ni el jude ean.
natalit ii i cre terea ponderii popula iei
Tabelul 95. E olu ia PIB n Regiunea Vest n perioada 2000 2017 (milioane Euro)
Unitate teritorial-administrativ Anul 2000 Anul 2006 Anul 2012 Anul 2017
Regiunea Vest 3.807 9.799 12.858 17.713
Jude ul Arad 933 2.322 2.892 4.126
Jude ul Cara -Severin 526 1.237 1.549 2.086
Jude ul Hunedoara 863 1.980 2.362 2.966
Jude ul Timi 1.485 4.261 6.056 8.535
Sursa: EUROSTAT
Dup anul 1990, num rul mediu de angaja i ni elul ora elor miniere i industriale a
nregistra i at t la ni el de jude c t i la nregistrat aria ii semnificati e. La
284
nceputul perioadei de tran i ie n jude ul acti it ilor miniere, acolo unde cea mai
Hunedoara au fost 237.740 salaria i, num r mare parte a popula iei era angajat .
ce a continuat s scad , ajung ndu-se în
Ora ele De a i Brad au cunoscut cea mai
anul 2018 la un num r mediu de salaria i de
mic reducere a num rului de salaria i, de -
doar 105.407 persoane, ceea ce nseamn o
4% respectiv -9%, dar în perioada de
sc dere cu -55,66%.
referin , num rul acestora a ariat
La ni el urban, sc derea num rului de semnificati . Pentru De a tendin a
salaria i este urmare a nchiderii a marilor num rului de salaria i este de cre tere
comple e metalurgice i siderurgice dar i a u oar , n timp ce pentru Brad este de
sc dere u oar .
Tabelul 96. Dinamica num rului mediu de angaja i n perioada 1990 2018
Unitate Evolu ie
administrativ Anul 1990 Anul 1991 Anul 1999 Anul 2009 Anul 2018 1990-2018
teritorial (%)
Jud. Hunedoara 237.740 215.838 125.170 118.140 105.407 -55,66
Deva : 34.046 26.041 31.506 32.638 -4,14
Brad : 5.497 4.162 5.539 5.002 -9,00
Hunedoara : 38.367 22.569 19.092 13.395 -65,09
Lupeni : 12.984 5.997 5.136 4.970 -61,72
Petro ani : 23.797 15.062 15.502 11.611 -51,21
Vulcan : 12.378 6.629 5.925 3.965 -67,97
Aninoasa : 4.099 1.877 1.210 649 -84,17
C lan : 7.707 2.981 1.358 1.025 -86,70
Petrila : 11.480 5.651 4.449 3.201 -72,12
Simeria : 6.647 4.337 3.723 3.104 -53,30
Uricani : 6.479 2.792 2.048 575 -91,13
Sursa: INSSE, 104D
Ora ele din Valea Jiului se afl n fa a unei cuprinse între -51% i -72%, mult peste
situa ii dramatice din acest punct de edere. aloarea medie a jude ului.
nchiderea unui num r nsemnat de mine i
Ora ele Hunedoara i Simeria au nregistrat
a acti it ilor cone e a dus la sc deri masi e
sc deri ale num rului de salaria i apropiate
al num rului de salaria i. Pentru Uricani i
de aloarea jude ului de -65% respectiv -
Aninoasa sc derea num rului de salaria i n
53%, n timp ce ora ul C lan a pierdut -
perioada 1991 2018 este dramatic , n
86,70% din num rul de salaria i ntre 1991
cele dou ora e s-au pierdut -91% respectiv
i 2018.
-84% din totalul salaria ilor. Sc deri foarte
mari caracteri ea ntregul areal, unde Situa ia num rului omerilor din spa iul
Petro ani, Vulcan, Petrila i Lupeni au anali at cunoa te o tendin de diminuare
nregistrat sc deri ale num rului de salaria i
285
a num rului acestora i cu o in ersare pe Uricani cu 39 de b rba i omeri i doar 29
categorii de sexe. În anul 2010 la nivel de femei omere.
jude ean au fost nregistra i aproape 11.000
Num rul mediu de omeri n Valea Jiului
de omeri de se masculin i 9.463 de
repre int o treime din num rul total de
omeri de sex feminin, iar în anul 2019
omeri nregistra i la ni el jude ean, astfel
num rul acestora a fost de 2.753 persoane
c orice disponibili are, restructurare sau
de se masculin i 2.935 persoane de sex
închidere definiti a de echilibra i mai
feminin, o sc dere semnificati .
mult aceast on .
n ora ele miniere din Valea Jiului se
n ora ele mari precum De a sau
obser o sc dere constant a num rului
Hunedoara num rul de omeri de se
de omeri, iar la ni el de se e, situa ia se
feminin este mai mare dec t num rul celor
pre int diferit n func ie de ora . Totu i cel
de se masculin, situa ie nt lnit i n Brad,
mai nsemnat grup de omeri nregistra i n
C lan sau Simeria. Trebuie men ionat c o
reg sim n Petro ani (211 omeri b rba i i
parte din popula ia omer de se feminin
256 omeri femei), Vulcan (233 omeri
a obi nuit s stea acas i s se ocupe de
b rba i i 214 omeri femei) iar aici raportat
treburile casnice sau de cre terea copiilor n
la popula ie num rul acestora este
decadele trecute, iar o parte din b rba ii
semnificati mai mare i Lupeni (cu 169
omeri au migrat n alte jude e sau chiar ri
omeri b rba i i 171 omeri femei) n anul
pentru a putea sus ine financiar familiile
2019. Un num r redus de omeri sunt
r mase acas .
identifica i n Aninoasa (38 omeri de se
masculin i 34 omeri de se feminin) i
Tabelul 97. Dinamica num rului mediu de omeri nregistra i pe se e
Unitate
administrativ Anul 2010 Anul 2015 Anul 2019
teritorial
M F M F M F
Jud. Hunedoara 10.992 9.463 5.988 5.787 2.753 2.935

Deva 1.214 1.150 474 476 209 261
Brad 384 313 265 297 85 140
Hunedoara 1.463 1.162 518 516 186 287
Lupeni 504 538 229 247 169 171
Petro ani 821 712 591 614 211 256
Vulcan 669 682 336 352 233 214
Aninoasa 121 116 111 105 38 34
C lan 412 355 245 211 79 110
Petrila 572 653 396 409 190 147
Simeria 288 329 146 147 46 64
Uricani 144 119 71 79 39 29
Sursa: INSSE, 101E
286
ntreprinderile de pe ra a jude ului au anul 2018 18 întreprinderi, cu doar o
crescut ca num r n perioada 2008-2018, entitate mai mult ca n anul 2008. De i
ajung nd la 9.459 de unit i economice popula ia a sc ut n jude , deci i for a de
acti e, o cre tere de peste 200% (tabel 8). munc , mai cu seam n fostele areale
Cea mai mare cre tere au a ut-o miniere i industriale, cre terea num rului
ntreprinderile mici i foarte mici cu p n la de ntreprinderi indic faptul c pia a
9 angaja i, care num ra n anul 2018 8.581 economic are ne oie de ntreprinderi, sub
de unit i. Tendin a de cre tere s-a toate formele i dimensiunile sale, pentru a
men inut i la ni elul firmelor medii i mari. asigura necesarul de materii prime sau
O cre tere timid se obser la ni elul brute ori de ser icii care s satisfac noile
ntreprinderilor foarte mari, care num ra n ne oi ale societ ii.
Tabelul 98. Dimensiunea ntreprinderilor n func ie de num rul de angaja i
Anul 2008 Anul 2018

Regiunea Regiunea
Dimensiunea întreprinderilor Hunedoara Hunedoara
VEST VEST
0-9 persoane 56.578 3.523 59.449 8.581
10-49 persoane 4.692 596 4.139 719
50-249 persoane 958 95 758 141
250 persoane si peste 167 17 150 18
TOTAL 62.395 4.231 64.496 9.459
S ă Lista Firmelor
La ni elul ora elor anali ate, n perioada de mare cre tere o nt lnim n Uricani, care a
referin 2008-2018, firmele active avut în anul 2018 163 firme, iar a treia cea
nregistrate au cunoscut o cre tere mai cre tere a fost n Lupeni, ajung nd la
fulminant a num rului acestora. Cu 298 de firme în 2018, de la 114 în 2008.
e cep ia ora ului Brad, care a a ut o Acestea ora e al turi de Petrila, Vulcan i
cre tere de aproape 169%, sub media Simeria au înregistrat cre teri ale num rului
jude ului, a num rului de firme ajung nd n de firme peste media jude ului. Cre teri
anul 2018 la 363, toate celelalte ora e au foarte mari ale num rului de ntreprinderi,
nregistrat cre teri de peste 200%. Cea mai dar cu o cre tere sub media jude ului le-au
spectaculoas cre tere a fost n ora ul nregistrat i ora ele De a, Hunedoara,
C lan, care a ajuns la 160 de firme n 2018 Petro ani i Aninoasa.
de la doar 58 în anul 2008. A doua cea mai
Tabelul 99. Dinamica firmelor în perioada 2008 - 2018
Evolu ie 2008-
Anul 2008 Anul 2018
2018 (%)
Deva 1.191 2.652 +222,67
287
Brad 215 363 +168,84
Hunedoara 597 1.215 +203,52
Lupeni 114 298 +261,40
Petro ani 449 931 +207,35
Vulcan 144 326 +226,39
Aninoasa 28 60 +214,29
C lan 58 160 +275,86
Petrila 96 233 +242,71
Simeria 145 337 +232,41
Uricani 61 163 +267,21
Jud. Hunedoara 4231 9459 223,56
Rata de creare a firmelor la nivel regional a atins maximul, cu 12.530. În anul 2017
arat fluctua ii reduse de-a lungul timpului. num rul acestora a sc ut u or, la 12.498.
Num rul firmelor nou nfiin ate s-a aflat pe Rata de creare a crescut, fiind n str ns
o pant ascendent la nceputul anilor leg tur cu num rul firmelor create,
2000, când s-au nfiin at 8.431 în anul 2002. cre terea ratei a fost de la 2,25 la 3,2% n
n anul 2009 num rul firmelor nou nfiin ate 2017.
Tabelul 100. Dinamica întreprinderilor active nou create, rata de creare în Regiunea de Vest

Num r 8431 12530 12498
Rata de creare 2,2 3,2 3,2
Sursa: INSSE, INT111C
ntreprinderile nou nfiin ate la ni elul valoarea fiind de aproape 28% din totalul
Regiunii Vest sunt caracterizate de o durat firmelor nou nfiin ate. Firmele care se
de func ionare relati scurt , deoarece n desfiin ea se afl pe o tendin sus inut
anul 2017 din num rul total de firme nou de sc dere ratei, astfel c dac n anul 2001
nfiin ate doar 58% r m n acti e dup valoarea a fost de 22,4%, în anul 2017
primul an, procent n sc dere fa de anul procentul de firme desfiin ate a cobor t la
2001. Se constat o cre tere puternic i 14%.
constant a firmelor care de in inacti e,
Tabelul 101. Situa ia ntreprinderilor nou create la un an de la nfiin are n Regiunea Vest

Active (%) 64,5 50,2 58,1
Inactive (%) 13,1 23,2 27,9
Desființate 22,4 26,6 14
Sursa: INSSE, INT111Y
288
Cifra de afaceri medie nregistrat este n aceast aloare este influen at n mare
str ns corela ie cu dimensiunea parte de cifra de afaceri nregistrat de
companiei, cu c t cre te num rul de micro ntreprinderi i de ntreprinderile mici.
angaja i cu at t cre te i cifra de afaceri. . Cifra de afaceri medie aferent fiec rei clase
Cifra de afaceri medie pentru Regiunea Vest de m rime se poate edea n tabelul
în anul 2018 este de 540.111 euro, ns urm tor:
Tabelul 102. Dinamica cifra de afaceri din unit ile locale acti e, pe clase de m rime dup
num rul de persoane ocupate n Regiunea Vest
Cifra de afaceri / num r firme 2018
Sursa INSSE, INT104D
Aspecte privind poluarea
Acti it ile industriale care s-au manifestat poluat jude din Rom nia a nd cele mai
intensi pe teritoriul jude ului Hunedoara multe situri contaminate i este urmat de
au l sat at t urme i ibile c t i urme mai jude ul Cara -Severin care are 33 situri
pu in i ibile asupra st rii i calit ii contaminate, ceea ce face ca Regiunea Vest
mediului natural. Acti it ile miniere prin s fie una dintre cele mai poluate iar
e tragerea, procesarea materialelor i m surile de ecologi are care se impun
depozitarea reziduurilor, industria trebuie s fie luate n cel mai scurt timp.
metalurgic i siderurgic dar i alte
Acti it ile industriale cu impact
acti it i economice cone e au dus la
semnificati asupra st rii de calitate a
poluarea pe scar larg a jude ului, astfel, la
aerului sunt specifice unor ramuri
nivelul anului 2016, din cele 210 situri
economice cu tradi ie n jude ul Hunedoara:
contaminate recunoscute oficial, 41 se
minerit, siderurgie i producere de energie.
g sesc pe ra a jude ului Hunedoara.
Industria minier a fost repre entat n anul
Acestea sunt po i ionate n pro imitatea
2018 n jude ul Hunedoara de:
e ploata iilor miniere sau a fostelor centre
siderurgice i metalurgice. Jude ul acti it ile din cadrul unit ilor miniere
Hunedoara este considerat a fi cel mai din bazinul carbonifer Valea Jiului.
289
Capacit ile de produc ie din contaminate pre int riscuri diferite, faptul
e ploat rile miniere s-au redus treptat c acestea se g sesc n imediata apropiere
n ultimii 10 ani. n ba a unor hot r ri de a spa iului urban repre int o problem
gu ern i, ulterior, n ba a unor proiecte major , iar aceste situri indiferent de statul
tehnice s-a procedat la încetarea lor, opera ional sau nu, trebuie supuse unor
activit ilor n diferite unit i i sectoare ac iuni de decontaminare i ecologi are.
miniere, precum i la nchiderea
Dintre acestea, mai mult de jum tate sunt
acestora prin lucr ri specifice n
reprezentate de haldele de material
subteran i la suprafa .
re idual ( gur , cenu i, steril) ap rute n
e ploat rile de piatr pentru construc ii
urma e ploata ilor miniere i foste
i roci ornamentale din cariere;
platforme industriale, care se afl n diferite
e ploat rile de agregate minerale din
fa e de risc asupra popula iei i mediului
albiile râurilor.
nconjur tor. Suprafa a siturilor
Peste 350.000 de persoane locuiesc în contaminate este în total de 702,4 hectare,
proximitatea sau în limitele UAT-urilor pe dintre care 27,5 hectare sunt acoperite cu
ra a c rora au fost identificate i de euri menajere, iar diferen a de 674,8
recunoscute situri contaminate, ceea ce hectare este acoperit cu re iduurile
repre int 78% din totalul popula iei ap rute n urma acti it ilor miniere i
jude ului (tabel 13). De i aceste situri industriale.
Tabelul 103. Num rul de locuitori care tr iesc n pro imitatea siturilor contaminate
Unitate administrativ teritorial Anul 2019

Deva 69.231
Brad 15.454
Hunedoara 72.367
Lupeni 26.106
Or tie 22.049
Petro ani 41637
Vulcan 28.127
Aninoasa 4.535
C lan 13.045
Ha eg 10.630
Petrila 24.284
Uricani 9.463
Baia de Cri 2.424
Lelese 368
Rapoltu Mare 1.969
Teliucu Inferior 2.496
Va a de Jos 3.493
Ve el 2.907
TOTAL 350.585
290
Pe de alt parte, poluarea se reali ea nu ridicat calitatea aerului, mai mult sta ia din
numai din e ploata ii i re iduuri istorice ci Hunedoara nu a func ionat pe o perioad
mai ales din actualele acti it i care de 8 ani din cau a unor inunda ii.
particip acti la men inerea mediului
Sta ia de fond urban monitori ea
economic i a altor acti it i sociale. Trebuie
indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, COV,
men ionat comple ul energetic Mintia, din
PM10, Pb,Cd, Ni n timp ce sta ia de fond
apropierea municipiului Deva, unul din
industrial monitori ea indicatorii
principalii produc tori de energie electric
NOx/NO2, SO2, CO, O3, PM10, Pb, Cd, Ni.
din partea de est a rii, dar i u ina
electric Paro eni din ecin tatea ora ului Conform Raportului Anual Privind Starea
Vulcan. Mediului n Jude ul Hunedoara n anul 2018
al Agen iei pentru Protec ia Mediului
Pe teritoriul jude ului sunt amplasate cinci
Hunedoara, alorile m surate de sta iile
sta ii automate de monitori are a calit ii
automate de monitori are a calit ii aerului
aerului, amplasate n De a (o sta ie fond
sunt comparate cu limitele pentru protec ia
urban, o sta ie fond industrial), Hunedoara
s n t ii umane pre ute n Legea nr.
(sta ie fond industrial), C lan (sta ie fond
104/2011 privind calitatea aerului
industrial) i Vulcan (sta ie fond industrial).
nconjur tor.
Aceste sta ii sunt n num r foarte redus
pentru a putea m sura i reda cu acurate e
Tabelul 104. Valorile limit conform Legii nr. 104/2011 pri ind calitatea aerului nconjur tor
Num rul de dep iri

Valoare Unitate de
Poluant Criteriu Perioad de mediere anuale permis (dac
m sur
exist )
Valoare limit o or 350 µg/m3 24
Dioxid de sulf, Valoare limit 24h 125 µg/m3 3
SO2
Prag de alert 3 ore consecutiv 500 µg/m3 Nu e cazul
Particule în Valoare limit o zi 50 µg/m3 35

suspensie, PM10 Valoare limit an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
Valoare limit o or 200 µg/m3 18
Dioxid de azot,
Valoare limit an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
NO2
Prag de alert 3 ore consecutiv 400 µg/m3 Nu e cazul
Benzen Valoare limit an calendaristic 5 µg/m3 Nu e cazul
Monoxid de Valoare maxim zilnic
Valoare limit 10 mg/m3 Nu e cazul
Carbon, CO a mediilor pe 8 h
25 de zile pe an
Valoare maxim zilnic
Valoare int 120 µg/m3 calendaristic, mediat
a mediilor pe 8 h
Ozon, O3 pe 3 ani
Pragul de informare o or 180 µg/m3 -
Pragul de alert o or 240 µg/m3 Nu e cazul
Plumb, Pb Valoare limit An calendaristic 0,5 µg/m3 Nu e cazul
Arsen, As Valoare int An calendaristic 6 ng/mc Nu e cazul
Cadmiu, Cd Valoare int An calendaristic 5 ng/mc Nu e cazul
Nichel, Ni Valoare int An calendaristic 20 ng/mc Nu e cazul
Nichel, Ni Valoare int An calendaristic 20 ng/mc Nu e cazul
291
Dep iri ale alorilor limit s-au înregistrat Hunedoara într-unul în care nevoia de
pentru dio idul de a ot, peste 18 dep iri infuzii de capital se resimte foarte puternic
într-un an calendaristic, respectiv 200 n ilele noastre. Manifestarea pe scar
g/mc, de 24 de ori când s-au înregistrat larg a acti it ilor miniere i industriale, cu
alori i de 350 g/m3, la sta ia HD2 De a prec dere din Valea Jiului, f r oportunit i
din cauza traficului excesiv. de recon ersie au creat un spa iu n care
s r cia se manifest pe mai multe ni ele:
Valoarea medie pe anul 2018 la indicatorul
lipsa in esti iilor n mediul economic,
PM10 a fost de 28,185 g/mc, comparati
spa iul construit se degradea continuu,
cu cea din anul precedent (28,332 g/mc),
ni elul de trai este sc ut, posibilit ile de
f r a dep i aloarea limit anual de 40
supra ie uire sunt limitate i determin un
g/mc. Pe parcursul anului 2018 s-au
num r nsemnat de persoane s i
nregistrat 10 dep iri ale alorii limit
abandone e localitatea n c utarea unui
ilnice de 50 g/mc (a nu se dep i mai
ie i mai bine n regiune sau dincolo de
mult de 35 de ori într-un an calendaristic)
grani ele sale.
pre ute n Legea nr. 104/2011 pri ind
calitatea aerului nconjur tor. n ncercarea de a re itali a unele spa ii
repulsi e i pentru a ajuta la cre terea
În anul 2018 valorile zilnice ale particulelor
nivelului de trai, în Programul Opera ional
în suspensie sub 10 microni (PM10) în aerul
Regional 2014-2020 n localit ile din Valea
nconjur tor, ob inute la sta iile automate
Jiului s-au asigurat finan ri pentru proiecte
(determinate prin metoda gra imetric ) nu
care au un impact direct asupra ie ii
au dep it mai mult de 35 ori aloarea
omului dar i indirect, pentru a limita unele
limit ilnic (50 g/mc) pre ut n Legea
aspecte negative ale mineritului precum
nr. 104/2011. Astfel, s-au înregistrat la
reducerea polu rii.
indicatorul PM10 :
Astfel, au fost implementate 31 de proiecte
dep iri la sta ia HD-1 din Deva,
n cele 6 ora e n aloare total de
32 dep iri la sta ia HD-2 din Deva,
213.385.568,84 lei, din care sum
6 dep iri la sta ia HD-3 din Hunedoara,
nerambursabil n cuantum total de
dep iri la sta ia HD-4 din C lan,
169.502.318,26 lei.
dep ire la sta ia HD-5 din Vulcan.
Proiectele au acoperit mai multe domenii:
La sta iile automate de monitorizare a
calit ii aerului din jude ul Hunedoara nu au - Linie verde de autobuze electrice, pe
fost nregistrate dep iri ale alorii limit 10 rela ia Petrila-Petro ani-Aninoasa-
mg/mc calculat ca aloare ma im ilnic Vulcan-Lupeni-Uricani, cu scopul de a
a mediilor pe opt ore conform legisla iei n cre te mobilitatea i de a reduce
vigoare. poluarea,
- Cre terea eficien ei energetice a
Dependen a acti it ilor economice de
cl dirilor re iden iale din Petro ani,
resursele naturale au transformat jude ul
292
Petrila, Uricani, Vulcan, la care se Transportul pe c i ferate trebuie de
adaug i unele cl diri publice, asemenea moderni at i utili at ca
- Lucr ri de inter en ie n ederea alternati acolo unde accesul auto este
moderni rii unor unit i colare, dificil de realizat. Mai mult acesta poate juca
- Lucr ri de regenerare urban i a unor un rol esen ial n na etismul din onele
str i din Lupeni, Petrila, Uricani, periferice sau chiar din proximitatea unor
- Modernizarea de ambulatorii, în Vulcan, ora e mai mari.
- Reabilitarea i moderni area centrului
De asemenea, crearea unor rute cu
social din Vulcan,
transport public ecologic dinspre bazinele
- Reabilitarea i amenajarea mu eistic a
de popula ie spre onele atracti e
Mu eului Mineritului din Petro ani.
economic este o cerin actual a cre terii
Popula ia nsemnat afectat direct sau economice, acolo unde for a de munc este
indirect de stoparea acti it ilor industriale diminuat .
i miere a trebui s fie ajutat , deopotri
Nivelul de echipare tehnico-edilitar al
al turi de ntreprinderi pentru a asigura o
localit ilor este deosebit de important n
continuitate economic at t de ital
ederea cre terii calit ii ie ii at t din
jude ului, pentru a le permite o ameliorare
mediul urban c t i din cel rural. In esti ii n
a calit ii ie ii dar i a mediului natural. Se
moderni area i e tinderea re elelor de
impun m suri coerente, at t pe termen
ap /canali are, ga i de colectare a
scurt, dar mai ales pe termen lung cu scopul
de eurilor or trebui realizate cu prioritate.
de a reduce decalajele economice
interjude ene. Ecologi area i regenerarea siturilor
contaminate dincolo de obligativitate, este
Ac iunile i m surile ce vor fi întreprinse
i o cerin care ajut la cre terea calit ii
pentru relansarea economic a onelor
ie ii. Aceste spa ii care nu pot fi integrate
defavorizate cu scopul final de a a asigura
unor circuite antropice, vor putea fi redate
bun stare locuitorilor, dar i ntregului
mediului natural i se a asigura astfel o
jude , or trebui sintetizate pe mai multe
cre tere a spa iului verde din aceste areale.
categorii.
Foarte rele ante sunt in esti iile n mediul
In esti ii majore trebuie reali ate n
economic, at t la ni el de IMM c t i la
infrastructura de transport pentru a facilita
ni elul cercet rii, ino rii i transferului
un acces mai rapid spre i dinspre anumite
tehnologic. Oportunitatea este de a
areale, a scurta timpii de deplasare dar i
de olta economia local prin di erse
pentru a reduce gradul de izolare/periferie
produse locale, a me te ugarilor, a
al unor spa ii montane. Se impun reabilit ri
industriei manufacturiere, construc ii, sau
de drumuri i crearea de noi cone iuni n
industrie u oar . Crearea unor incubatoare
Valea Jiului, n ona montan Brad, dar i n
de afaceri care s fie ntr-o str ns leg tur
spa iul periurban delimitat de municipiile
cu mediul academic din jude , a permite
Deva-Hunedoara.
crearea unor noi oportunit i de afaceri, or
ajuta la implementarea mai rapid a unor
293
solu ii de cre tere a mediului economic, a asigura o continuitate a ie ii minelor
care n final or asigura locuri de munc chiar dac acestea nu or mai fi exploatate.
pentru ace ti locuitori.
Alte aspecte care trebuie avute în vedere

pentru stabili area i optimi area
economiei sunt acelea prin care se va putea
consolida ba a economic prin sprijinirea
de olt rii de lan uri alorice n domenii
cheie. Trebuie sus inut poten ialul de
clustere în diverse domenii industriale,
atragerea de in esti ii i formarea de
parteneriate pentru valorificarea resurselor.
Concomitent se or urm rii i de oltarea
managementului eficient al infrastructurii
de sprijin pentru afaceri (parcuri industriale,
parc de afaceri).
De asemenea, i popula ia trebuie inclus n

aceste proiecte prin programe de
recon ersie profesional , de calificare ori de
recalificare în noile ramuri economice ce vor
fi de oltate, dar i prin alte programe
sociale care con tienti e e popula ia de
rolul esen ial pe care aceasta n are n
asigurarea unei bun st ri iitoare.
Trebuie dezvoltat turismul într-o manier n

care acesta s fie repre entati pentru jude
i regiune, mai ales prin prisma faptului c
numeroase obiective turistice sunt de
notorietate na ional i interna ional prin
includerea acestora în UNESCO.
Moderni area mu eelor, crearea posibilit i
de petrecere a timpului liber prin metode
necon en ionale (cicloturism, rafting,
drume ii montane) or atrage numeroase
persoane.
Integrarea anumitor mine i cariere i

transformarea acestora n puncte de atrac ii
294
ANALIZA SWOT
LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI CADRUL NATURAL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂ I AMENIN ĂRI
Pozi ia periferic a fluviului Schimb rile climatice pot
Pozi ia strategic a regiunii la
Dun rea, la distan de centre Exploatarea i valorificarea produce fenomene meteorologice
grani a de Vest a României,
urbane importante sau axe de sustenabil a fluviului Dun rea periculoase cu impact negativ
lâng statele europene centrale
comunica ii majore puternic asupra comunit ilor
Defri rile pot determina hazarde
Programe de cooperare Existen a unor situri poluante n
Reducerea decalajelor în zona naturale într-un timp foarte scurt
transfrontalier cu Serbia i perimetrele în care s-au exploatat
transfrontalier cu impact mare asupra mediului
Ungaria diverse resurse
antropic
Valorificarea poten ialului
Prezen a Câmpiei de Vest, foarte
Pericol de inunda ii a unor energetic al cadrului natural, Reducerea biodiversit ii din
fertil , unde se desf ur
suprafe e ntinse de terenuri ndeosebi n energia regenerabil cauza extinderii limitelor
activit i socio-economice
arabile i a unor localit (verde): geotermal , solar , a intravilane a unor localit i
complexe i de anvergur
apelor i biomasa
295
Dezvoltarea activit ilor
Relief montan nalt care ofer economice sustenabile specifice Declinul a ez rilor din zonele
Prezen a unit ilor montane care
posibilitatea dezvolt rii unor treptelor de relief, de ex. turismul montane izolate
creeaz areale izolate, greu
activit i economice sustenabile, montan
accesibile
îndeosebi turism
Absen a unei strategii i a Dezvoltarea unor programe
Prezen a apelor minerale i
investi ilor majore n vederea pentru ameliorarea riscurilor în Erodarea terenurilor extravilane
termale n jude ele Timi , Arad i
utiliz rii apelor termale pe scar zonele cu restric ii ale cadrului i poluarea localit ilor cu praf
Cara -Severin
larg natural
Exploatarea nesustenabil a
Gradul ridicat de mp durire din Suprafe e reduse de p duri n
Promovarea unicit ilor cadrului resurselor naturale, îndeosebi a
zonele deluroase i montane zonele joase
natural din regiune p durilor
Unele resurse naturale din subsol
Varietate de resurse naturale i Dezvoltarea unor programe
nu pot fi exploatate sustenabil, Pierderea calit ii solurilor din
n rezerve mari r spândite n pentru mbun t irea calit ii
f r impact major asupra cauza schimb rilor climatice
întreaga regiune solurilor
mediului natural
Parcuri na ionale i naturale
Obiective naturale importante Integrarea obiectivelor naturale în Degradarea obiectivelor naturale
imprtante, cu poten ial turistic
neamenajate si nepromovate circuite i programe turistice din cauza exploat rii incorecte
ridicat neexploatat
296
EVOLU IA POPULA IEI ŞI POTEN IALUL DEMOGRAFIC
DEMOGRAFIE
Depopularea unor areale i
Diversitatea etnic , cultural i Sc derea constant a num rului Crearea unor programe na ionale
localit i datorate migra iei
religioas , manifestat printr-o de locuitori, mai ales n jude ele care sprijin familiile n vederea
interna ionale sau spre zone din
armonie de durat Cara -Severin i Hunedoara cre terii natalit ii
regiune mai dezvoltate
Durata medie a vie ii este ntr-o Ponderea redus a popula iei Cre terea atractivit ii regiunii
Tendin a de mb trânire
cre tere u oar , dar consolidat regiunii n total popula ie pentru a men ine i atrage
accentuat a popula iei
la nivel regional na ional popula ie
Rata de mortalitate este ridicat
Natalitatea este într-o cre tere Cre terea raportului de
i contribuie major la sc derea Cre terea calit ii vie ii popula iei
u oar dependen demografic
popula iei
Rat regional mai sc zut a Sc derea continu a popula iei
Rata de mortalitate infantil este Sprijinirea etniilor din regiune prin
mortalit ii infantile decât cea de determin sc derea densit ii
ridicat n jude ul Cara -Severin programe de dezvoltare
la nivel na ional regionale
297
SĂNĂTATE
Sporirea num rului de
Re eaua de spitale slab Consolidarea în sistemul medical
Performan e medicale importante mboln viri n spitale din cauza
dezvoltat , nvechit i nealiniat na ional a unor spitale din
ale unor spitale din regiune condi iilor precare din unele
standardelor europene regiune
spitale
Construirea unor spitale
Inciden a bolilor
Densitate mai mare a medicilor regionale i or ene ti noi, Fragmentarea infrastructurii
cerebrovasculare (Reg. Vest se
comparativ cu nivelul na ional moderne cu tehnic medical de medicale
afl pe locul I na ional)
ultim genera ie
Disparit i importante n ceea ce
O bun acoperire a teritoriului cu Zone rurale cu deficit de personal Investi ii în programe de
prive te personalul medico-
sta ii de salvare i SMURD medical (medici de familie) preven ie i educa ie sanitar
sanitar
Investi ii importante prin POR n Absen a unor unit i medicale
Investi ii n perfec ionarea
ambulatorii i unit i primiri dezvoltate n spa iul rural, Exodul personalului medical
cadrelor medicale
urgen e îndeosebi în zonele izolate
Prezen a n regiune a unor centre Disparit i importante n ceea ce
În general serviciile medicale Digitalizarea serviciilor i a
de cercetare din domeniul prive te accesul la s n tate ntre
sunt sub standardele europene actului medical (e-s n tate)
medical (de ex. ONCOGEN) mediul urban i rural
298
EDUCA IE
Popula ia colar din regiune Dobândirea competen elor de
Existen a unor universit i de Sprijinirea sectorului de educa ie
scade mai puternic decât cea de baz i a celor digitale nc este
renume, cu tradi ie n regiune prin politica de coeziune a UE
la nivel na ional problematic n România
Corelare slab ntre programa
Pondere mare a popula iei tinere Dezvoltarea infrastructurii pentru
Cre terea ponderii ratei colar i cerin ele actuale de pe
absolvent de studii medii i cre e i gr dini e (grad de
p r sirii timpurii a colii pia a muncii (calific ri centrate pe
superioare ocupare mult peste capacitate)
tradi ia colii)
În general, cadrele didactice sunt
Exemple de bune practici în ceea nv area pe tot parcursul vie ii
Dezvoltarea nv mântului slab remunerate ceea ce
ce prive te nv mântul este slab dezvoltat n regiune
pentru copii cu nevoi speciale influen eaz calitatea actului
profesional i tehnic (ultimul loc la nivel na ional)
educa ional
Infrastructura specific educa iei Ponderea mare a tinerilor din
Sprijinirea mediului academic i Lipsa corel rii infrastructurii
a nregistrat mbun t iri (cre teri regiune (18-24 ani) care nu erau
economic pentru mbun t irea educa ionale cu num rul elevilor
ale num rului de ateliere colare, ncadra i profesional i nu urmau
apritudinilor i specializ rilor
terenuri de sport, num r de PC- niciun program educa ional sau
elevilor / studen ilor
uri) de formare profesional (NEETs)
Atragerea unor investitori care s
Investi ii importante prin POR n Sc dere important a num rului Migrarea studen ilor n favoarea
ofere locuri de munc
infrastructura de educa ie de studen i universit ilor din str in tate
persoanelor de risc
299
GRADUL DE SĂRĂCIE I ASISTEN Ă SOCIALĂ
Nivelul popula iei s race i cu
risc de excluziune respectiv Decalaje semnificative ale Cre terea fondurilor alocate Adâncirea diferen elor economice
lipsuri materiale grave este în nivelului de trai ntre jude ele categoriilor de popula ie dintre popula ia s rac i p tura
general mai sc zut comparativ cu regiunii defavorizate popula iei nst rite
situa ia de la nivel na ional
În general, personalul din
Disparit i importante n ceea ce Multiplicarea exemplelor de bune
Investi ii importante prin POR n unit ile publice de asisten
prive te infrastructura de practici din sfera asisten ei
domeniul social social este insuficient pentru a
asisten social sociale
acorda asisten
INFRASTRUCTURA
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Implementarea greoaie i cu mari
Prezen a unor coridoare Lipsa unor bretele i centuri Construirea unei autostr zi pe întârzieri a marilor proiecte de
europene de baz TEN-T care ocolitoare pentru ora e rela ia Timi oara (RO) - infrastructur , atât n domeniul
traverseaz regiunea: ORIENT/ Pancevo (SRB), pentru rutier cât i n cel feroviar
300
MEDITERANA DE EST i RIN- mbun t irea conectivit ii
DUN RE rutiere spre Serbia
Infrastructura degradat poate
Autostrada A1, care faciliteaz conduce la izolarea unor
Lungimi mari de drumuri jude ene Finalizarea Autostr zii A1
accesul mai rapid spre i dinspre perimetre i localit i, mai ales n
nereabilitate (segmentul Margina Holdea)
regiune zonele montane i periferice ale
regiunii
Drumurile comunale sunt Cre terea ponderii transporturilor
Prezen a pe teritoriul regiunii a
neasfaltate ceea ce restrânge din Dezvoltarea Proiectului Via rutiere de pasageri i m rfuri din
unor drumuri europene care
capacitatea de mi care a Carpathia cauza lipsei de investi ii n
str bat toate jude ele
fluxurilor economice i sociale celelalte ramuri ale transportului
Pentru România, din prognoza
mbun t irea accesibilit ii a
Densitate ridicat i cea mai Absen a unor re ele complexe de traficului rutier pentru urm torii
punctelor de frontier , ndeosebi
mare lungime a c ilor ferate din drumuri în zonele urbane ani rezult c vor circula un
în partea de sud a regiunii (jud.
ar , n special n jude ul Timi func ionale num r tot mai mare de vehicule
Cara -Severin)
fizice
Degradarea continu a
Implementarea proiectului de materialului rulant i a liniilor,
Pondere nsemnat a drumurilor Modernizarea / reabilitarea
modernizare a c ii ferate inclusiv închiderea unor rute
din ora e nemodernizate drumurilor jude ene
Frontier - Curtici - Simeria determin cre terea timpilor de
deplasare a trenurilor
301
Infrastructura feroviar (c ile de Crearea unor culoare Pierderea unor locuri frunta e i
Prezen a a dou aeroporturi
rulare) este nvechit i are interjude ene care s asigure a cotei de pia n domeniul
interna ionale: Timi oara i Arad
numeroase restric ii de vitez mobilitate crescut logisticii n fa a altor regiuni
Aeroportul din Timi oara este
aeroport rezerv pentru cele din
Investi ii n c ile ferate pentru o Riscul de a se degrada unele
Belgrad, Budapesta i Bucure ti, Materialul rulant este
mai bun leg tur cu ale regiuni culoare de transport din cauza
bucurându-se de pist de 3,5 km subdimensionat i nvechit
din ar i str in tate lipsei de investi ii
i echipamente specifice
moderne
Lungimea c ilor ferate
Dezvoltarea unei rute de acces
Prezen a fluviului Dun rea i a electrificate este nc una redus
la aeroportul Timi oara pe cale
portului Moldova Nou i un obstacol n circula ia de
ferat
mare vitez
Posibilitatea de modernizare a
Starea precar a ecluzelor de pe aerog rii din Caransebe n
Canalul Bega este unul din cele
partea româneasc a canalului diverse scopuri, mai ales turistic,
mai vechi rute pe ap navigabil
Bega medical i ca baz de
antrenament
Cre terea capacit ii de transport
Lipsa unui centru intermodal de de m rfuri i naviga ie pe Dun re
transport marf pe teritoriul prin modernizarea portului
regiunii Moldova nou i reactivarea
celor vechi
302
Punerea n func iune a sistemului
de ecluze din România i
deschiderea circula iei n scop
turistic i transport marf
MOBILITATEA URBANĂ
Transportul public urban electric
cu lung tradi ie n regiune: Aglomerarea ora elor din cauza
Materialul rulant pentru transport
cre terii num rului de
public este subdimensionat i
Timi oara primul tramvai pe Proiectele de mobilitate urban autovehicule i a ncuraj rii
învechit, rutele de transport
cale ferat din România aflate în implementare utiliz rii autovehiculelor
(1868) public i sta iile de c l tori sunt
concomitent cu investi ii minime
Arad prima societate de par ial modernizate
în transportul în comun
transport cu autobuzele din
România (1908)
Confortul, fiabilitatea, informarea Crearea unor rute de tram-tren
Infrastructura de transport public c l torilor, accesibilitatea pentru care s conecteze spa iul
Dinamici diferite la nivelul
diversificat în ora ele Timi oara persoanele cu mobilitate redus , periurban al marilor ora e cu
jude elor a num rului de
i Arad, cu potential de cre tere a viteza de deplasare sunt nc g rile centrale pentru a facilita un
persoane transportate
num rului de c l tori deziderate pentru transportul acces rapid i pentru a reduce
public poluarea
Infrastructura de biciclete este Crearea unor trasee care s
Interesul ridicat al ora elor din Rezisten a la schimbare a
slab dezvoltat (rute, parc ri, permit un mijloc de transport
regiune pentru transportul public c l torilor ma ini personale n
centre de închiriere), func ionând verde ntre ora ele i spa iul
electric (cu autobuze electrice) favoarea transportului public
par ial doar n ora ele mari nconjur tor
303
Crearea unor noi rute de Accentuarea polu rii atmosferice
Cre terea activit ii de transport Zonele pietonale continu s fie
transport care s coincid ca urmare a utiliz rii ma inilor
public urban o provocare n ora ele regiunii
punctelor de atrac ie din ora e personale
Politica de parcare nu este
Pondere ridicat a cotei modale a Reconfigurarea sistemului de
utilizat pentru a constrânge
transportului cu ma ina privat în transport urban, astfel ncât s fie
accesul autovehiculelor în zona
defavoarea transportului public, promovate mijloacele de
central i pentru a favoriza
cu bicicleta i pietonal transport prietenoase cu mediul
transportul public
Aplicarea cu derog ri a
Lipsa sistemelor inteligente de Schimbarea de paradigm a
regulamentelor de urbanism, f r
transport: e-ticketing, c l torilor n ceea ce prive te
a acorda importan aspectelor
management trafic, semaforizare transportul public
de mobilitate
Lipsa traseelor de transport
public dintre ora e i zonele Participarea la dialogul
învecinate, care duce la interna ional i schimbul de Colaborare redus ntre
congestionarea ora elor datorit informa ii n domeniul mobilit ii planificatorii i actorii urbani
navetismului cu ma ina urbane
personal
Lipsa de interoperabilitate, Dezvoltarea unor politici de Ora ele mici nu au venituri ca s
interconectare i integrare ntre mobilitate ale întreprinderilor care sus in activitatea de transport
mijloacele de transport pot influen a transportul public public electric
304
INFRASTRUCTURA DE UTILITĂ I I TELECOMUNICA II
Realizarea unor re ele de utilit i
Diferen e semnificative ntre Implementarea greoaie i cu mari
corect dimensionate, care s
Pondere ridicat a localit ilor urban i rural n ceea ce prive te întârzieri a marilor proiecte de
corespund unor nevoi ale
conectate la re eaua de ap conectarea la utilit ile de baz infrastructur cu utilit i
comunit ilor i pe termen mediu
(ap i re eaua de canalizare) (alimentare cu ap , canalizare)
i lung
Subdimensionarea re elelor de
Gradul foarte ridicat de conectare Conectarea slab a regiunii la Dezvoltarea sistemelor
utilit i publice, precum i
la re eaua de energie electric a re eaua de distribu ie a gazelor centralizate de utilit i n
învechirea acestora duc la erori
localit ilor din regiune naturale localit ile mici
de func ionare
Pierderea unui num r nsemnat
Reconvertirea sistemelor actuale
Prezen a n mediul urban al unor Sc derea constant a num rului de persoane abonate la re eaua
de producere a energiei astfel
sisteme centralizate de de persoane abonate la re eaua de energie termic din cauza
ncât s utilizeze resurse
termoficare de energie termic ale ora elor stadiului de degradare în care se
regenerabile
afl sistemul
Programe prin care persoanele
Prezen a unor pete albe pe Avarii ale re elelor de energie
Cre terea num rului de s con tientizeze rolul
teritoriul regiunii, mai ales în zone electric din cauza
gospod rii conectate la re eaua internetului i s afle beneficiile
montane, unde nu exist subdimension rii sau a vechimii
de internet la nivel regional aduse de acesta mai ales în
telecomunica ii. instala iilor specifice
mediul rural
LOCUIN E, CONSTRUC II I EFICIEN Ă ENERGETICĂ
305
mbun t ire constant a mbun t irea programelor Lipsa de consecven n
Num r mare de locuin e colective
indicatorilor care fac referire la sociale care cresc accesul finalizarea proiectelor deja
vechi, ineficiente energetic
confortul locuirii persoanelor la locuin e începute
Ponderi mici de cl diri publice Dezvoltarea programelor de Lipsa fondurilor proprietarilor
Cre tere constant a num rului
renovate n vederea eficien ei eficien energetic a cl dirilor pentru reabilitarea energetic a
de locuin e finalizate
energetice publice i reziden iale locuin elor
MEDIU
Incapacitatea de analiz real a
Integrarea siturilor protejate în situa iei calit ii aerului din
Pe teritoriul regiunii se g sesc un Num r insuficient de sta ii de
mediul urban prin educarea regiune datorate defec iunilor
num r nsemnat de arii naturale monitorizare a calit ii aerului
cet enilor i crearea unor trasee dese ale echipamentelor
protejate repartizate pe teritoriul regiunii
de loisir respectiv lipsa m sur rii unor
indicatori
Importante resurse în ceea ce Evacu rile de ape uzate slab sau Cre terea num rului de persoane
mbun t irea managementul
prive te diversitatea i bog ia deloc epurate duc la poluarea care se pot mboln vi n urma
de eurilor n regiune
biogeografic apelor subterane sau a râurilor contamin rii mediului natural
306
Dezvoltarea programelor de
Zone naturale întinse cu pesaje Depozitarea în locuri nepermise
informare i con tinentizare a Riscul de contaminare al apei din
seculare, relativ neatinse de a substan elor chimice cauzeaz
popula iei referitor la importan a straturile acvifere de suprafa
ac iunea uman polu ri substan iale n regiune
colect rii selective
Crearea unor centre de colectare
Progrese importante în ceea ce a de eurilor provenite din
Cre terea suprafe elor terenurilor Legisla ia ineficient pentru
prive te nchiderea depozitelor construc ii/demol ri care s
degradate protec ia ariilor naturale
urbane neconforme corespund modelului de
economice circular
nfiin area unor centre de
Num r mare de centre de
Calitatea n general bun a colectare a unor tipuri de de euri Cre terea efectivelor de animale
colectare a de eurilor
re elei hidrografice a regiunii care pot fi biomas pentru s lbatice expuse
neconforme cu cerin ele UE
producerea de energie
Existen a pe teritoriul regiunii a Urbanizarea i extinderea
unor surse de poluare majore Ecologizarea terenurilor spa iului construit n apropierea
Tendin a de sc dere a de eurilor
precum CET, foste centre degradate sau a rampelor de sau chiar în interiorul zonelor
generate la nivelul regiunii
siderurgice i metalurgice, halde de euri clandestine protejate duce la distrugerea
de steril, termocentrale definitiv a acestora
307
ECONOMIA
Acordarea de facilit i pentru
Se manifest o tendin de
Tendin a de cre tere a PIB n PIB-ul regiunii reprezint doar ntreprinderile care doresc s se
cre tere a disparit ii
ultimii ani 9,7% din totalul na ional localizeze n jude ele Cara -
interjude ene la nivel regional
Severin i Hunedoara
Diferen e foarte mari ntre PIB-ul Autorit ile locale pot crea
Concuren a redus ntre firme din
Valoare foarte ridicat pentru jude ului Timi comparativ cu parcuri/platforme industriale
unele jude e determin un nivel
PIB/locuitor jude ele Arad, Hunedoara, pentru a facilita accesul pe pia
salarial mai redus
Cara -Severin al unor firme
Num rul foarte mare de
Pondere foarte mare a IMM-urilor Diversificarea activit ilor firmelor
persoane angajate în sectorul
Puterea de cump rare a regiunii respectiv pondere mic a i n jude ele cu performan
automotive i IT, care este
este peste media na ional ntreprinderilor de m rime economic mai slab (Cara -
sensibil n fa a schimb rilor pe
mijlocie Severin i Hunedoara)
plan mondial
Cre terea i consolidarea
Disparit i interjude ene n ceea Distan area dintre mediul
rezilien ei ntreprinderilor n fa a
Valoare ridicat a productivit ii ce prive te dimensiunea academic i cel economic din
schimb rilor socio-economice i
muncii, locul 2 na ional ntreprinderilor dup num rul de cauza rela iilor de colaborare
politice n plan na ional i
angaja i modeste
european
308
IMM-urile creează un număr
semnificativ mai mare de noi
Rata scăzută de supravie uire
locuri de muncă decât firmele Schimb rile socio-economice din
a firmelor: o treime dintre
Num r nsemnat de ntreprinderi mari existente deja pe pia ă, cu ultimele decenii determin
întreprinderile noi dispar de pe
care activeaz pe raza regiunii un cost de capital mai scăzut, dispari ia centrelor industriale
pia ă după primul an de
si constituie cea mai istorice, cu tradi ii
func ionare
importantă alternativă pentru
combaterea omajului;
Prin dimensiunile lor reduse i
Absen a unui mediu de afaceri
Prea pu ine întreprinderi active prin numărul mare, IMM-urile
Cre terea continu a valorii efervescent va avea ca efect
în economie au capacitatea de a stimula
cifrelor de afaceri ale firmelor din reducerea i mai mare a
concuren a i de a slăbi, în
regiune num rului de locuitori din jude ele
general, pozi iile de monopol
Cara -Severin i Hunedoara
ale marilor întreprinderi;
Realizarea unor stagii de
Volum însemnat de produse cu practică i formare a Disparit i regionale importante
Diversitate mare a sectoarelor de valoare adăugată mică persoanelor tinere/absolven i n ceea ce prive te nivelul
activitate a întreprinderilor
i a celor care doresc o salarial
reconversie profesională
omajul sc zut face din regiune
Exporturile dep esc importurile,
s nu mai reprezinte o atrac ie
primele nregistrând cre teri
principal pentru investitorii
masive în ultimii ani
str ini
309
CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE
Dezvoltarea oportunit ilor de
nv mânt universitar bine România, respectiv Regiunea
Majoritatea unit ilor de CDI sunt finan are a cercet rii prin
dezvoltat, cu importante Vest face parte din categoria
concentrate n jude ul Timi instrumente financiare (business
laboratoare de cercetare inovatorilor mode ti ai UE
angels, equity funds)
Tendin n general de cre tere a
Diferen e regionale semnificative Dezvoltarea centrelor de
volumului de cheltuieli alocate Trend volatil al cheltuielilor
în ceea ce privesc cheltuielile din cercetare în alte zone diferite de
pentru CDI în perioada 2011- investite în CDI
PIB pentru CDI mun. Timi oara
2017
Disparit i majore ntre jude ele
Cre terea num rului de personal
Participarea slab a mediului Dezvoltarea unui hub regional de regiunii n ceea ce prive te
din CDI, acesta fiind în general
academic n activit ile de CDI inovare-cercetare-dezvoltare procentul din PIB alocat cercet rii
înalt calificat
i dezvolt rii
Dezvoltarea / sprijinirea
Clustere importante în Regiunea clusterelor în domenii cu o Sc derea num rului de studen i,
Num rul brevetelor din Regiunea
Vest (automotive, TIC, energie i component mare de inovare i o tendin observat atât la nivel
Vest este n continu sc dere
turism) posibilit i mari de cre tere i na ional, cât i la nivel regional
dezvoltare
Profil sectorial diversificat al Lipsa / insuficien a laboratoarelor Stimularea spiritului inovativ, Concentrarea institu iilor de
unit ilor de cercetare de testare îndeosebi al tinerilor nv mânt superior n jud. Timi ,
310
atragerea poten ialilor studen i
din ora ele nvecinate
Cre terea unit ilor de transfer Parcurile tehnologice/industriale Concentrarea institu iilor de
Stimularea cercet rii aplicative i
tehnologic ca urmare a nu ofer alte servicii sau inova ii cercetare i a cercet torilor n
leg tura cu cerin ele pie ei
investi iilor europene n afar de infrastructur jud. Timi
TURISM
Prezen a pe teritoriul regiunii a
Foarte multe monumente istorice Consolidarea unei identit i Pierderea definitiv a unei p r i
unui num r mare de monumente
se g sesc n diferite st ri de turistice regionale brand din monumente i din identitatea
istorice relevante la nivel na ional
degradare regional regional i chiar na ional
i interna ional - UNESCO
Dezvoltarea unor sta iuni f r un Construirea unor parcuri tematice Dec derea sta iunilor turistice cu
Municipiul Timi oara: Capital
plan i o strategie pe termen care s atrag turi ti din alte renume din regiune (de ex. B ile
Cultural European 2021
mediu i lung regiuni Herculane, Moneasa)
Num r redus de muzee sau Crearea unor trasee turistice în
Patrimoniul cultural imaterial Sc derea num rului de turi ti va
expozi ii interactive, care s se zonele protejate cu acces
(tradi ii i obiceiuri) important afecta i alte domenii conexe
alinieze cerin elor actuale controlat
311
Moderniz rile i renov rile
Reconversia unor puncte de
Cadrul natural variat ofer Activit ile specifice i conexe reziden ialului din anumite spatii
atrac ie din zonele rurale cu
posibilitatea dezvolt rii turismului turismului sunt în continuare rurale vor terge identitatea
scopul de a reporni circula ia
ecologic reduse local iar satele i vor pierde din
turistic din interiorul regiunii
autenticitate
Întârzierea unor programe
Posibilitatea de a practica diverse Regiunea Vest, marile ora e sau Investi ii n turismul balnear i de turistice, culturale etc de
forme ale turismului în interiorul alte atrac ii turistice nu sunt wellness vor asigura continuarea anvergur vor cre te decalajele
regiunii mediatizate la scar na ional secular a sta iunilor din regiune între Regiunea Vest i alte
regiuni
Prezen a unor ansambluri urbane Dup num rul turi tilor, regiunea Slaba accesibilitate la obiectivele
Dezvoltarea/modernizarea
de mare anvergur n principalele se situeaz pe penultimul loc din turistice ngreuneaz accesul
infrastructurii turistice de cazare
ora e ale regiunii România turi tilor
Investi ii importante n anumite Lipsa marcajelor i a h r ilor dar
centre istorice/civice ale marilor i neglijen a fa de mediul
mbun t irea i dezvoltarea Lipsa unui ghid avizat care poate
ora e pentru a le preg ti din nconjur tor contribuie la
serviciilor turistice centraliza informa iile turistice
punct de vedere turistic men inerea unui nivel sc zut de
(pietonalizare) cre tere n domeniul turismului
Accesibilitate nesatisf c toare i
Localizarea Regiunii Vest, ca
Consolidarea turismului de ni lipsa infrastructurii rutiere / Dezvoltarea turismului i punerea
regiune de grani / tranzit spre
(de afaceri, vini-viticol) feroviare integrate spre n valoare a fluviului Dun rea
Europa Central i de Vest
obiectivele turistice
312
Sezonalitatea activit ii turistice
Absen a din regiune a unor Reabilitarea i punerea n
Prezen a unor festivaluri care au regionale: lipsa integr rii
lan uri hoteliere de renume valoare a patrimoniului UNESCO
câ tigat un renume na ional activit ilor i serviciilor turistice
mondial din regiune
pentru întregul an calendaristic
DEZVOLTARE URBANĂ
Dou centre urbane importante Consolidarea pozi iei unor ora e
Timi oara i Arad, care mpreun mici prin dezvoltarea de noi Pierderea unor func ii urbane ale
Ponderea ridicat a ora elor mici
alc tuiesc cea mai important func ii i prin cre tere economic unor ora e din zonele montane
din totalul sistemului urban
zon economic dup capitala în vederea men inerii sau sau spa ii predominant rurale
Bucure ti cre terii popula iei
Înglobarea unor teritorii
Grad de urbanizare ridicat la Decalaje urbane importante între periurbane în viitoare strategii de Sc derea popula iei urbane din
nivel regional, peste media municipiile re edin de jude ale dezvoltare ale ora elor cu scopul jude ele Cara -Severin i
na ional regiunii de a dezvolta coerent spa iul i Hunedoara
de a cre te calitatea vie ii
Configurarea unor spa ii Spa ii verzi insuficiente la nivelul
Ameliorarea i integrarea unor M rirea decalajelor dintre ora ele
periurbane semnificative în jurul ora elor, mult sub norma
terenuri degradate din mediul mari i cele mici
marilor ora e care contribuie la european
313
men inerea func iilor i pozi iilor urban în circuitul verde al
acestora ora ului
Plafonarea ora elor mari ale
Sistemul urban regional are o Lipsa implement rii unor strategii Crearea unor centuri i coridoare
regiunii din cauza lipsei de
r spândire relativ uniform care integrate ale mediului urban i cel verzi n jurul ora elor cu scopul
inovare i atingerii capacit ii de
asigur un echilibru teritorial periurban n vederea dezvolt rii de a reduce poluarea
atrac ie
Cre terea rolului ora elor mici i Extinderea necontrolat a
Nu sunt valorificate centrele aglomer rilor urbane
mijlocii pentru evitarea
urbane, istorice ale ora elor
depopul rii urbane
Spa iile publice nu sunt
Adoptarea unui model holistic, Polarizarea social i segregarea
accesibile tuturor, sigure i
integrat de dezvoltare urban teritorial n ora e
prietenoase cu mediul
Trafic congestionat i poluare n Intarirea capacit ii locale de a
ora ele mari planifica i administra ora ele
Capacitate sc zut a
personalului administra iilor
Calitatea sc zut a serviciilor publice de a implementa i
Digitalizarea serviciilor publice
publice gestiona sisteme
digitale/informatice de servicii
publice
314
Lipsa sistemelor de m surare,
monitorizare i evaluare a
polu rii atmosferice, calit ii
aerului n ora e
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
În ansamblul ei, România este un
Popula ia din mediul rural a Sprijinirea spa iului rural i
Lipsa unor asocia ii de mici exportator net de produse
crescut sus inut i astfel se conservarea valorilor tradi ionale
proprietari n vederea exploat rii agricole brute, iar sectorul de
asigur for de munc pentru
i absorb iei de fonduri procesare este insuficient
marile ora e
dezvoltat
nfiin area unor asocia ii agricole
Spa iile rurale din zone
care s permit atragerea de For de munc mb trânit n
periurbane ale marilor ora e Pondere nsemnat a popula iei
fonduri europene mai rapid sectorul agricol (peste 50% din
regionale au c p tat valen e angrenat n sectorul agricol
pentru a cre te productivitatea salaria i au peste 45 de ani)
urbane importante
muncii
Preg tirea sectorului agricol n
Produc ii agricole importante Num r redus de centre de Dispari ia micilor fermieri din
fa a schimb rilor climatice
realizate pe seama solurilor prelucrare a materiei prime din cauza incapacit ii de
(canale de iriga ii, perdele
315
fertile i a mecaniz rii mai produc ia agricol care aduce o forestiere, crearea de b l i) care autosus inere n urma vânz rii
intense a activit ilor specifice valoare ad ugat mare s asigure echilibrul natural produselor
Crearea unor centre de
Diversitate mare a ramurilor Num r redus de companii mari n Lipsa mbun t irilor funciare
colectare/distribu ie regional a
agricole datorate caracteristicilor regiune n domeniul proces rii ndeosebi a dezvolt rii
diferitelor produse agricole de la
reliefului i climei produselor agricole infrastructurii de iriga ii
produc tori
Productivitate mare raportat la
Crearea unor fonduri pentru
hectar pentru principalele Canalele de iriga ii i desecare Fluctua ia produc iilor anuale a
cre terea atractivit ii pentru
produse agricole (grâu, secar , se afl ntr-o stare precar ramurii vegetale
tinerii fermieri
rapi )
Lipsa unor centre de Dezvoltarea sectorului silviculturii Pierderea unor suprafe e
Prezen a unor ferme de mari preluare/prelucrare de la micii n ceea ce prive te fabricarea importante de terenuri agricole
dimensiuni, de renume na ional produc tori agricoli (fructe i produselor cu valoare ad ugat din cauza agriculturii
legume) mare intensive/lipsa investi iilor
mbun t irea i cre terea
Lipsa unor spa ii de depozitare a Gestionarea durabil a resurselor Declinul vie ii i a obiceiurilor
parcului de utilaje i echipamente
produselor agricole forestiere tradi ionale
agricole în regiune
316
ZONE MINIERE I ORA E INDUSTRIALE PROPUSE PENTRU FONDUL DE TRANZI IE JUSTĂ (FTJ)
Pozi ionarea microregiunilor n Dezvoltarea unor ramuri Poluarea mediului antropic i
Prezen a unor resurse naturale
spa ii relativ periferice, n zone industriale de ni , dup natural din cauza ecologiz rii
care pot fi exploatate durabil
montane specificul local lente a siturilor industriale
Transformarea unor centre
Unele ora e prezint o popula ie Pierderea identit ii i a
Popula ia n sc dere accentuat industriale n puncte de atrac ie
tân r numeroas tradi iilor/specificului locale
turistic
Distan ele mici între unele UAT- Reconversia unor spa ii
Migrarea spre alte ora e mai Fenomenul depopul rii se poate
uri urbane poate duce la asocieri industriale în centre/incubatoare
atractive agrava
i acces ri de fonduri mai facil de afaceri
(re)Lansarea agriculturii locale Adâncirea disparit ilor ntre
Mediul de afaceri a cunoscut o Relicve industriale p r site, care
pentru cei care vor s devin mici ora ele industriale i miniere fa
diversificare mai mare sunt surse de poluare
fermieri de celelalte ora e ale regiunii
Caracteristicile monoindustriale Crearea unui rol i a unei Sc derea atractivit ii n fa a
PIB-ul jude elor este ntr-o
se resimt prin slaba inovare vizibilit i mai mari a mediului investitorilor din cauza lipsei
cre tere lent , dar sus inut
local academic for ei de munc
317
nfiin area i dezvoltarea unor
Degradarea continu a
Num rul de omeri nregistra i Numeroase surse de poluare leg turi i parteneriate ntre
infrastructurii i a spa iului urban
este n sc dere aflate n proximitatea localit ilor autorit ile locale-mediul
n lipsa unor investi ii
academic-mediul de afaceri
Prezen a unor universit i care
Recuperarea unor decalaje prin Men inerea sau chiar sc derea
poate conlucra cu mediul de Re ea slab dezvoltat de sta ii de
proiecte strategice, coerente car nivelului salarial acolo unde nu
afaceri i realiza cursuri de m surare a calit ii aerului
sa creasc nivelul de trai exist concuren
reconversie profesional
318

Analiza Socio Economica Si SWOT PDR Vest 2021 2027 Prima Versiune

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Socio Economica Si SWOT PDR Vest 2021 2027 Prima Versiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0

ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A REGIUNII VEST

1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ȘI CADRU NATURAL......................................................................................... 3

2. EVOLU IA POPULA IEI ŞI POTEN IALUL DEMOGRAFIC ........................................................................... 22

4. MEDIU .................................................................................................................................................. 116

5. ECONOMIA ........................................................................................................................................... 130

6. CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE.................................................................................................. 160

8. DEZVOLTARE URBANĂ .......................................................................................................................... 220

9. DEZVOLTARE RURALĂ ........................................................................................................................... 236

ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................ 295

Harta 1 Localizarea Regiunii Vest în Europa

extreme Regiunea Nord-Est (36.853 km2), Arad 7.754 3,25%

Diviziuni administrativ teritoriale

Harta 2 Ora e, municipii, comune Regiunea Vest

a p r i a teritoriului s u Parc Natural

Harta 3 Harta fizio-geografic a Regiunii Vest

Dealurile Regiunii Vest

Zonele de câmpie din Regiunea Vest C mpia B r a ei) au caracter de subsiden

Influen a reliefului asupra dezvolt rii Regiunii Vest

Dispunerea reliefului în trepte, cu altitudini indic nd dimensiunea inter en iilor i

Temperaturi medii anuale

Temperatura medie multianual Temperatura medie anual de iarn

Cantitatea medie multianual a altitudini medii (1.200-1.600 m), mai ales

La ni el local, schimb rile climatice vor influen a ecosistemele, a e rile omene ti i

Pentru perioada 2021-2027 eforturile la ni el european de combatere a schimb rilor climatice

Ape curg toare

Lacurile naturale i de acumulare au un

Riscul de producere a inunda iilor

Poten ialul apelor termale i minerale

Izvoarele termale, minerale i de ap C lan-B i n jude ul Hunedoara, B ile

Harta 5 Sistemele geotermale din Romania (prospectate prin forare ro u i posibil

m) i mari (peste 1800 m). În depresiunile

Fig. 1 Reparti ia terenurilor agricole pe clase de calitate n Regiunea Vest, n anul

Arad 0.4 30.1 28.8 39.6 1.1

Caraș-Severin 2.5 11.9 37.7 26.8 21.1

Timiș 11.17 27.78 34.92 19.73 6.4

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Sursa: Agen iile J de ene pentru P o ec ia Mediului din Regiunea Vest

Conform structurii fondului funciar, în agricole au ponderi superioare nivelului

Agricolă Păduri și altă vegetație forestieră

Sursa: Tempo Online, AGR101A, ultimele date statistice

Fig. 3 Ponderea p durilor din suprafa a total (2017)

Sursa: Tempo Online, AGR 301A

1.6. Resursele subsolului

Harta 6 Resursele naturale din Regiunea Vest

Popula ia în jude ul Cara -Severin locuiesc doar

Evolu ia popula iei

1,500,000 -1.7% -1.7% 0.0%

Anul 2011 Anul 2018 Evoluție -2018

Sursa: Tempo Online, POP107A, calculele autorilor

Densitatea popula iei

Fig. 6 E olu ia comparati a densit ii popula iei 2011- 2018 (locuitori/km2)

Anul 2011 Anul 2014 Anul 2017 Anul 2018

Sursa: Tempo Online, POP107A

Tendin a de sc dere a densit ii popula iei n jude ul Hunedoara este superioar

Harta 8 Densitatea popula iei din Regiunea Vest, anul 2018

Distribu ia popula iei pe medii de reziden

Fig. 7 Distribu ia popula iei, pe medii de re iden , n anul 2018

ROMÂNIA 56.4% 43.6%

Sursa: Tempo Online, POP107A

Fig. 8 E olu ia popula iei, pe medii de re iden n perioada 2011-2018

Sursa: Tempo Online, POP107A

Structura popula iei pe sexe

Tabelul 4. Popula ia pe jude e n func ie de se , în Regiunea Vest, la 1 ianuarie 2018