Sunteți pe pagina 1din 297

JUDEŢUL DOLJ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST


OLTENIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
ECONOMICO-SOCIALĂ A
JUDEŢULUI DOLJ

Martie 2008

Consiliul Judeţean Dolj


Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj
de dezvoltare economico-socială 2007-2013”

Contract de servicii nr. 7839


CUPRINS
I. CADRUL DE REFERINŢĂ.......................................................................................6
I.1 Cadrul natural........................................................................................................6
I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere......................................................6
I.1.2 Geomorfologia Teritoriului............................................................................7
Relieful...............................................................................................................7
Reţeaua hidrografică...........................................................................................7
Solul....................................................................................................................8
Subsolul..............................................................................................................8
I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna................................................................................8
Clima..................................................................................................................8
Vegetaţia...........................................................................................................10
Fauna................................................................................................................11
I.1.4 Populaţia.......................................................................................................11
I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale....................................................................14
I.2 Activităţile economice.........................................................................................15
I.2.1 Cadrul general..............................................................................................15
I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj.............................................................17
I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj........................................23
I.2.4 Investiţiile Străine şi comerţul exterior în cadrul Judeţului Dolj.................25
I.2.5 Industrie şi Construcţi: IMM-uri şi Întreprinderi Mari................................27
I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural..........................................................................34
Structura terenurilor agricole............................................................................35
Activităţi Agricole şi Structura culturilor.........................................................38
Dotarea cu maşini şi tractoare..........................................................................46
Potenţialul rural al judeţului.............................................................................47
I.2.7 Servicii.........................................................................................................50
Cadrul General.................................................................................................50
Servicii..............................................................................................................53
Comerţul...........................................................................................................57
I.2.8 Turismul.......................................................................................................60
Activităţi turistice.............................................................................................60
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo
climateric..........................................................................................................62
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi........................................................................64
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală.............................................................................64
I.3.2 Reţeaua de localităţi.....................................................................................66
Dezvoltare urbană.............................................................................................66
Dezvoltare rurală..............................................................................................74
I.3.3 Forţa de muncă.............................................................................................76
I.4 Echiparea teritoriului...........................................................................................83
I.4.1 Cai de comunicaţie.......................................................................................83
Infrastructura rutieră.........................................................................................83
Infrastructura căilor ferate................................................................................88
Infrastructura aeriană........................................................................................90
Porturi...............................................................................................................91
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor....................93


I.4.3 Amenajări hidroameliorative........................................................................94
I.4.4 Echipare energetică......................................................................................96
Termoficare.......................................................................................................96
Alimentare cu gaze naturale.............................................................................96
Energia electrică şi surse alternative de energie...............................................98
I.4.5 Telecomunicaţii..........................................................................................100
I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale............................102
I.5.1 Administraţia publică.................................................................................102
I.5.2 Activităţi de Cercetare, Dezvoltare Inovare şi Sprijin pentru Afaceri.......109
Activităţi de Cercetare - Dezvoltare...............................................................109
Activităţi de inovare.......................................................................................113
Activităţi de sprijin pentru afaceri..................................................................114
I.5.3 Comunicare şi relaţii publice......................................................................115
I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura.....................................................117
I.6.1 Educaţie şi Învăţământ...............................................................................117
I.6.2 Cultura........................................................................................................121
I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială............................................................................124
I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar........................................................124
I.7.2 Asistenţa socială.........................................................................................125
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.......................................131
I.8.1 Calitatea mediului......................................................................................131
Calitatea apei..................................................................................................131
Calitatea aerului..............................................................................................138
Calitatea solului..............................................................................................140
Situri contaminate...........................................................................................140
I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului...................................................................141
Gestionarea deşeurilor....................................................................................142
Zone protejate şi bio-diversitate.....................................................................149
I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire.....................................................152
II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ............................................159
II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional............................159
II.1.1 Contextul regional, european şi naţional..................................................159
II.1.2 Cooperare internaţională...........................................................................163
II.2 Analiza SWOT pe domenii..............................................................................167
II.2.1 Economia..................................................................................................167
Activităţile productive (sectorul industrial, imm)..........................................167
Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, mestesuguri,
artizanat, activitati nonagricole etc.)..............................................................169
Turismul..........................................................................................................172
Serviciile şi comerţul......................................................................................173
II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul...............................................174
II.2.3 Infrastructura.............................................................................................176
II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială. 178
Educaţie şi învăţământ....................................................................................178
Cultura şi sport...............................................................................................179
Sănătate şi asistenţă socială............................................................................180

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 4


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil...............................................................181


II.2.6 Telecomunicaţiile......................................................................................184
III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
....................................................................................................................................185
III.1 Viziune............................................................................................................185
III.2 Obiectiv general.............................................................................................187
III.3 Obiective specifice.........................................................................................187
III.4 Priorităţi..........................................................................................................187
III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune...........................................................................199
III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii...............................................................209
III.7 Identificarea portofoliului de proiecte............................................................219
IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI
EUROPENE...............................................................................................................273
IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar.....................273
IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare..................................................273
IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar....................................................277
IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale...............................................................278
IV.2.1Dezvoltare durabilă...................................................................................278
IV.2.2 Oportunităţi egale....................................................................................279
IV.2.3 Societate informaţională..........................................................................279
IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale.............................................................280
IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013...............................................280
IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională..........................................281
IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia
............................................................................................................................283
IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare..........................................................283
IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-
socială şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE
................................................................................................................................287
V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE.........................................................297
V.1 Minuta întâlnirii GRS I....................................................................................297
V.2 Minuta întâlnirii GRS II...................................................................................297
V.3 Minuta întâlnirii GRS III..................................................................................297
V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare...............................................................297
V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE
................................................................................................................................297

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 5


Martie 2008
I. CADRUL DE REFERINŢĂ

I.1 Cadrul natural

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere

Judeţul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’


latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică şi
22°50’ latitudine vestică, fiind străbătut de la nord la sud de râul Jiu, al
cărui nume îl poartă (Doljul, adică Jiul de Jos) şi reprezintă cel mai mare
judeţ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Reşedinţa judeţului Dolj (şi centrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia), Craiova, este situată la o distanţă de aproximativ 230 km de
Bucureşti, 90 km de Fluviul Dunărea, la Portul Calafat şi 120 km de Munţii
Carpaţi (Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier).
Cu un teritoriu de 7.414 km2, Judeţul Dolj ocupă 3,1% din teritoriul
naţional şi 25,4% din Regiunea Sud-Vest Oltenia (29.212 km2, 12,25% din
teritoriul naţional).

Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe

Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4

La nord, est şi vest, judeţul Dolj se învecinează cu celelalte patru judeţe


ale Regiunii Sud-vest Oltenia, respectiv, de la vest la est, Mehedinţi, Gorj,
Vâlcea şi Olt. La sud, Judeţul Dolj se întinde până la graniţa de sud a
României, fiind marcată de Fluviul Dunărea pe o distanţă de aproximativ
150 km. Trecerea de la Judeţul Dolj la regiunile învecinate din Bulgaria se
poate realiza prin cele două porturi principale, în oraşele Calafat şi Bechet.

Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj


Localităţile de graniţă

Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)


Sud – Satul Chiaşu ( Oraşul Dăbuleni)
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Est – Satul Zvorsca (Comuna Amărăştii de Sus)


Vest – Satul Ciupercenii Vechi (Oraşul Calafat)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS), Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.1.2 Geomorfologia Teritoriului

Relieful
Considerând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ
de câmpie, încadrându-se în categoria judeţelor dunărene, datorită
faptului că Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat
formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, relieful cuprinde zona
de lunca a Dunării, câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la
350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului.

Reţeaua hidrografică
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale:
Dunărea (150km) şi Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fie primului fie
celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui, Baboia,
Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel
şi Mascot (Râul Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează Judeţul
Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al râului Olt.

Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)


În România În Judeţul Dolj
Dunărea 1075 150
Jiu 339 140
Amaradia 103 34
Desnatui 95 84
Teslui 92 73
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă
totală de 1.867 ha şi un volum de 28 milioane de m 3. Alte lacuri mai mici
sunt Işalniţa (lac de acumulare), Călugăreni, Rast şi Maglavit, Fântanele,
Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.

Tabel 3: Principalele lacuri


Suprafaţă (ha) Volum (mil. mc)
Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0
Isalniţa (lac de acumulare) 180 1,4
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea agricolă a terenului, judeţul


Dolj (585.699 ha) deţinând 4% din suprafaţa agricolă a României, fiind al
doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă naţională. Din
totalul zonei agricole, suprafaţa arabilă ocupă 488.677 ha, păşunile ocupă

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

68.435 ha, fâneţele 2.952 ha, viile şi pepinierele viticole 17.538 ha, iar
livezile şi pepinierele pomicole 8.097 ha, reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%,
7,8% şi 3,7% din totalul suprafeţelor respective la nivel naţional (2005).
Pădurile şi celelalte suprafeţe cu vegetaţie forestieră ocupă doar 85.041
ha, situând judeţul Dolj pe locul 29 din cele 41 de judeţe ale României. Pe
de altă parte, cu 20.757 ha de ape şi bălţi (reprezentând 2,5% din totalul
la nivelul naţional, şi situând judeţul pe poziţia 5 din cele 41 de judeţe),
judeţul este bogat în resurse hidrice, în special datorită prezenţei Fluviului
Dunărea şi a Râului Jiu. Totuşi, calitatea apei Râului Jiu este profund
afectată de activităţile industriale care se desfăşoară atât în judeţul Dolj
cât şi în judeţele vecine.

Solul
Judeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile
agricole. Tipologiile de sol care se regăsesc în judeţul Dolj includ
următoarele:
 soluri argiloase;
 soluri de pădure brun şi roşu-brun;
 sol tip cernoziom;
 soluri neevoluate;
 soluri aluviale;
 soluri nisipoase.

Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav
afectată de o gestionare a deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare (ex.
depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi municipale
contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce
afectează compoziţia chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi,
metale grele şi substanţe organice nedescompuse), precum şi de
depozitele din activităţile industriale. Mai mult, judeţul Dolj se confruntă cu
un îngrijorător proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţ din
România.

Subsolul
În ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea
cuprind următoarele: zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti, Almăj,
Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea; gaze
naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni.
Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile,
luturi argiloase şi balast, care pot fi găsite în diferite localităţi din judeţ,
inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa.
Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera.

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna

Clima

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul


depresionar al terenului pe care o ocupă în apropriere de curbura lanţului
muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât
în partea centrală şi nordică a ţării.1
În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică
decât în anul 2004 şi cu 1,1°C mai mică decât în anul 2001. Media lunară
cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai
ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a
fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -24°C
la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric, cantitatea anuală de
precipitaţii a fost de 809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9
l/m2 în 2001), date relevate la staţia de observaţie bazinul Dunării –
Calafat.2

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin
importante modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici
în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.
Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor
antropice desfăşurate în cadrul industriilor poluante din economiile
naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului, gazele
cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă a
troposferei, fapt care determină efecte dezastruoase asupra mediului de
viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei dezvoltări durabile,
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea
formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile
protecţiei mediului şi pentru creşterea eficienţei energetice, în anul 1997 a
fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU, asupra
schimbărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.
România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a
ratificat acest document şi urmăreşte în mod constant, punerea în practică
a prevederilor acestuia.

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile
abundente din ce în ce mai frecvente. Alternanţa între perioade de secetă
şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi favorizează
producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor de a
absorbi apa în exces.
În România, în 2005-2006, revărsările apelor şi inundaţiile au cauzat
pagube însumând peste 1,5 miliarde de euro. Judeţul Dolj a fost unul
dintre cele mai afectate de inundaţiile produse în primăvara anului 2006:
în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor
evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366).

Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european,


dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a
continentului. România, alături de Spania, Italia şi Grecia, este pe lista
zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările urmând a fi
1
http://www.cjdolj.ro/jud_dolj.php?tip=geo.
2
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

vizibile incă din anii 2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate
de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea.

Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.


Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a
venit din partea statului roman în 1977, iar în ultimii ani experţii susţin că,
în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru
încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce
favorizează deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă
între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, zona care
are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa solurilor
nisipoase, care nu reţin apa. Datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova
arată ca, în judeţul Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă
afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei
cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de
împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a întâmpina problema
secetei şi deşertificării. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru
modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive din ultimele
decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în
prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia
depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi
deşertificare este de peste 104.000 ha.

Vegetaţia
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale
specifice stepei şi silvostepei.
În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus
cerris, Quercus frainetto), precum şi tipuri de pădure în care este prezent
gorunul (Quercus petraea) a cărei arie de răspândire se plasează pe
întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj se mai găsesc
şi numeroase alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine
coborâtă şi câmpiilor.
Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii,
reprezintă domeniul pădurilor de cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe mai
întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor. Aceste păduri sunt, fie
cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercus
pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) indicând asociaţii de
Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon ischaemum,
Chriysopogon gryllus etc..
Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi
prezintă numai câteva rămăşiţe din pădurea poienită de stejar pufos în
partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar brumăriu (la nord de
Bistreţ şi în apropriere de Boureni).
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate,
ca urmare a intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe
întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a unei părţi din Piemontul
Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicarea agriculturii sau
păşunării animalelor.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum


îndiguirile, desecările şi irigaţiile.

Fauna
Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi
baltă.
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor,
silvostepei şi câmpului cultivat, luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic
propriu-zis.
Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp,
popândăul), răpitoare mici (dihor, nevăstuică) precum şi răpitoare mari
(lup, vulpe) răspândite în diverse zone ale judeţului. Păsările de baltă cum
ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari, bâtlani,
pescăruşi, raţe sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.
Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria,
lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: privighetoarea,
mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.
Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că
numai cursul Dunării şi câteva lacuri au rămas ca mediu piscicol. Dintre
speciile cele mai frecvente cu valoare economică amintim: crap, somn,
şalău, ştiucă, caras.
În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna
sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj există un număr de 75 de specii de
plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.
În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină
existenţa unei zone inundabile care prezintă caracteristicile naturale ale
unui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în care Dunărea a fost
îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile.
Existenţa acestor două aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ
restrâns poate constitui un model de reconstrucţie ecologică, pentru întreg
sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă de cca. 100.000 ha, dintre
km 811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri de ecosisteme.
Principalele componente specifice ecosistemelor din zona sunt: lacurile si
bălţile (Ciuperceni, Balta Lata, Manginita, Tarova), gârle (Gârla lui Milu), o
serie de mlaştini şi canale. Din punct de vedere geomorfologic, zona se
caracterizează prin terasele Dunării şi prin numeroase ostroave.

I.1.4 Populaţia

La 1 iulie 2006, populaţia judeţului Dolj se ridica la 715.989 locuitori,


înregistrând cel de-al şaisprezecelea an de scădere constantă din anul
1990, atunci când populaţia era de 776.161 locuitori (o scădere totală de
circa 8%). Din anul 1990, populaţia a scăzut cu o rată medie de 0,5%,
scăderile cele mai relevante înregistrându-se în anii 1992 şi 2002 (-1,66%
şi -1,57%, respectiv). De asemenea, densitatea populaţiei a scăzut de la
104,68 locuitori/km2 în 1990 la 96,57 locuitori/km2 în 2006, fiind însă mai
ridicată decât media înregistrată în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia (78,52

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 11


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

locuitori/km2, în acelaşi an), în principal datorită prezenţei municipiului


Craiova în judeţ.

Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006


% schimbare
în raport cu
Total An/an-1
anul
precedent
1
990 776.161 1,0048 …..
1
991 774.082 0,9973 -0,27%
1
992 761.219 0,9834 -1,66%
1
993 759.605 0,9979 -0,21%
1
994 758.895 0,9991 -0,09%
1
995 756.318 0,9966 -0,34%
1
996 751.938 0,9942 -0,58%
1
997 749.311 0,9965 -0,35%
1
998 747.840 0,9980 -0,20%
1
999 745.204 0,9965 -0,35%
2
000 744.243 0,9987 -0,13%
2
001 741.825 0,9968 -0,32%
2
002 730.214 0,9843 -1,57%
2
003 725.342 0,9933 -0,67%
2
004 720.554 0,9934 -0,66%
2
005 718.874 0,9977 -0,23%
2
006 715.989 0,9960 -0,40%
Total % schimbare 2006/1990 -8,03%
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Evoluţia piramidei populaţiei pe grupe de vârstă în ultimii şase ani (2001-


2006) evidenţiază un proces constant de îmbătrânire demografică (mai

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

accentuat în zonele rurale), cu o scădere a ponderii populaţiei tinere (grup


de vârstă 0-14 ani) (de la 16,89% în 2001 la 14,77% în 2006) şi o creştere
paralelă a populaţiei adulte (grup de vârstă 15-59 ani) (de la 61,08% în
2001 la 63,43% în 2006), aşa cum este prezentat în diagrama de mai jos.

Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006

500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006

0-14 15-59 60 şi peste

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul
Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Datele cele mai relevante privind evoluţia indicatorilor demografici


începând cu anul 1990, care pun în evidenţă ceea ce ar putea fi cauza
principală a scăderii populaţiei în timpul aceleiaşi perioade, se referă la
valoarea ratei de natalitate, în scădere cu 3,9 puncte procentuale, de la
12,6% în 1990 la 9,1% în 2005 şi 8,7% în 2006. Comparaţia între datele
judeţului Dolj şi cele înregistrate la nivel naţional arată faptul că rata de
natalitate în judeţul Dolj continuă să se menţină sub media naţională
(13,6% în 1990 şi 10,2% în 2005) şi a scăzut mai repede decât în restul
ţării (cu 0,1% mai mult în perioada 1990-2005). Pe de altă parte, rata
globală de mortalitate a crescut cu 1,6 puncte procentuale, de la 12,3%
(1990) la 13,9% (2006) şi, din 1990, aceasta a fost aproape întotdeauna
cu 2 procente mai ridicată decât valoarea înregistrată la nivel naţional: de
pildă, în anul 2005, rata de mortalitate a fost de 14,2% în judeţul Dolj şi
12,1% la nivel naţional (10,6% în 1990). În perioada de referinţă, rata de
mortalitate infantilă în judeţul Dolj s-a redus aproape la jumătate şi a ajuns
la 14,3% în 2006. Totuşi, evoluţia acestui indicator din anul 1990 nu a fost
constantă şi a oscilat între valorile maxime de 27,8% (1990) şi 27% (1994)
şi valorile minime de 13% (2001) şi 13,7% (2005), în timp ce la nivel
naţional, acelaşi indicator a scăzut în mod constant din anul 1996 (atunci
când a fost de 22,3%) la valoarea minimă de 15% în 20053.
În perioada 1990-2006, rata de nupţialitate a scăzut cu 0,9 puncte
procentuale.

3
Singura excepţie la aceasta tendinţa de descreştere s-a verificat în anul 2004,
când rata de mortalitate infantilă a fost de 16,8% (faţă de 16,7% în 2003). Pe de
alta parte, nivelul maxim al ratei mortalităţii infantile înregistrată la nivelul
naţional în perioada 1990-2005 a fost de 26,9%, în anul 1990.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici

30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
Rata de Natalitate Rata de Mortalitate
Rata de Mortalitate infantilă Rata de Nupţialitate
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul
Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Durata medie a vieţii în judeţul Dolj este în creştere din anul 2001, dar
este totuşi sub nivelul naţional (71,22 şi 71,76 ani, respectiv, în
2003/2005).

Tabel 5: Durata medie a vieţii 2001/2003, 2002/2004 şi 2003/2005,


Judeţul Dolj şi România
2001/2003 2002/2004 2003/2005
Judeţul Dolj 70,73 70,86 71,22
România 71,01 71,32 71,76
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale

În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet,


Dăbuleni, Segarcea şi Filiaşi) dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti) sunt
municipii, 104 comune şi 378 sate.

Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

I.2 Activităţile economice

I.2.1 Cadrul general

În anul 2004, Produsul Intern Brut (PIB) al Judeţului Dolj a ajuns la 1.631
milioane de euro, reprezentând 2,68% din PIB-ul naţional şi 30,1% din PIB-
ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Contribuţia Judeţului Dolj la
PIB-ul naţional s-a menţinut aproape stabilă în ultimii cinci ani (2000-
2004), în timp ce contribuţia sa la PIB-ul regiunii SV Oltenia a crescut cu
1,4%, în principal datorită unei creşteri relevante (20%) a PIB-ului în 2004
în raport cu anul 20034.
Pe întreaga perioadă, PIB-ul Judeţului Dolj a crescut cu 51,5%, depăşind
valoarea înregistrată la nivel naţional (+50,9%) şi regional (+44,65%)5.

Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de


Euro)6

4
Cea mai importantă creştere a PIB-ului în cadrul regiunii SV Oltenia între 2003 şi
2004 a revenit judeţului Olt, al cărui PIB a crescut cu 23%.
5
Creşterea PIB-ului a fost calculată cu valorile exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului
Dolj în 2004 calculat în RON, este de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp
ce în Euro creşterea este de doar 51,5%.
6
Au fost considerate următoarele rate de schimb: 2000: 1 euro = 1,995575 RON;
2001: 1 euro = 2,602689 RON; 2002: 1 euro = 3,125525 RON; 2003: 1 euro =
3,755587 RON; 2004: 1 euro = 4,053211 RON. Vezi site-ul www.bnro.ro

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Anul 2002 2003 2004


Mil Mil Mil
Regiunea/Judeţ euro % euro % euro %
100,0 100,0 100,0
România 48.463,9 0 52.605,6 0 60.808,3 0
Regiunea
Bucureşti-Ilfov 10.230,9 21,11 10.363,2 19,70 11.861,6 19,51
Regiunea Vest 4.707,7 9,71 5.320,8 10,11 6.241,2 10,26
Regiunea Sud
Vest Oltenia 4.159,3 8,58 4.774,6 9,08 5.428,6 8,93
- Judeţ Dolj 1.123,5 2,32 1.357,9 2,58 1.631,0 2,68
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de
Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

Tabel 7: Produsul Intern Brut – Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia


(%)
Regiune/Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004
Regiunea Sud
VestOltenia 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
- Judeţul Dolj 28,7 28,0 27,0 28,4 30,1
- Judeţul Gorj 22,3 21,6 25,8 23,3 21,2
- Judeţul
Mehedinti 10,4 12,3 11,5 12,6 12,2
- Judeţul Olt 18,5 18,3 15,7 15,7 17,1
- Judeţul Vâlcea 20,1 19,8 20,0 20,0 19,3
Sursa: Calculele noastre de la INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în
cifre 2003-2006

Cu 2.264,5 Euro pe cap de locuitor (2004), PIB-ul judeţului Dolj este sub
nivelul naţional (2.805,7 euro ) şi regional (2.338,0 euro), în timp ce
judeţul cu cea mai ridicată valoare a PIB-ului în Regiunea de Dezvoltare
Sud-vest Oltenia este Judeţul Gorj (2.977,7 euro pe cap de locuitor). În
2004, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor a crescut cu 56,6%, faţă de
anul 2000, în timp ce creşterea PIB-ului / cap de locuitor la nivel regional a
fost de 51,5%, iar cea a judeţului Gorj a fost de 40,6%7.
În perioada de referinţă, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a
menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional. În ceea ce priveşte PIB-ul
pe cap de locuitor, Regiunea Nord Est este regiunea cu valoarea cea mai
scăzută (mai puţin de 70% din media naţională), iar Bucureşti-Ilfov rămâne
regiunea cea mai performantă (cu peste 190% din PIB-ul pe cap de
locuitor înregistrat la nivelul naţional)

Tabel 8: Produsul Intern Brut naţional şi regional pe cap de locuitor


2002-2004 (Euro)

7
Creşterea PIB pe locuitor a fost calculată cu valori exprimate în Euro. PIB-ul
Judeţului Dolj pe cap de locuitor, în 2004, calculat în RON este mai mult de trei ori
valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro creşterea este doar de 56,5 %.
Aceasta diferenţa se datorează modificării ratei de schimb RON/euro în perioada
de referinţă. Pentru a avea valori comparabile în cursul anilor, în cadrul prezentei
analize socio-economice toate datele financiare au fost calculate în euro.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Anul 2002 2003 2004


Regiunea/Judeţ euro % Euro % Euro %
Romania 2.223,7 100,00 2.420,5 100,00 2.805,7 100,00
Regiunea
Bucureşti-Ilfov 4.628,7 208,15 4.696,7 194,04 5.373,1 191,51
Regiunea Nord Est 1.590,4 71,52 1.751,0 72,34 1.941,4 69,19
Regiunea Sud Vest
Oltenia 1.776,7 79,90 2.049,7 84,68 2.338,0 83,33
- Judeţul Dolj 1.538,6 69,19 1.872,1 77,34 2.264,5 80,71
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj

Ajungând la 1.452,9 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută


(VAB) a Judeţului Dolj a înregistrat o creştere de 44,66% faţă de 2001,
ceea ce reprezintă o creştere mai mare decât cea înregistrată atât la
nivelul regional cât şi la nivelul naţional (circa +35%),8.
Judeţul Dolj contribuie cu 2,6% la formarea Valorii Adăugate Brute
naţionale şi cu aproape 30% la formarea Valorii Adăugate Brute din
regiunea SV Oltenia.

Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004


(milioane Euro)
Anul 2001 2002 2003 2004
Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 217,0 89,7 173,8 276,4
Industrie şi construcţii 360,9 423,6 432,3 498,8
Servicii 426,4 489,3 595,8 677,6
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-


2004 (%)

8
VAB naţional (în euro) este mai mult decât dublu. Trebuie reamintit faptul că au
fost făcute calcule după valorile în euro. Datorită fluctuaţiei ratei de schimb,
creşterea VAB în RON nu corespunde cu cea calculată în euro. VAB a judeţului Dolj
calculată în RON în 2004 de 2,25 ori mai mare decât valoarea înregistrată în 2001.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

100%

80%

60%

40%

20%

0%
2001 2002 2003 2004

Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Agricultura şi industria, sunt sectoare puternice atât în economia judeţului


Dolj cât şi în cea a regiunii SV Oltenia, iar, împreună cu sectorul
construcţiilor, reprezintă peste 50 % din totalul Valorii Adăugate Brute
(VAB) produse în cadrul teritoriului. De fapt, ponderea agriculturii şi a
industriei pe totalul VAB a Judeţului Dolj este peste media naţională, în
timp ce serviciile sunt la un nivel relativ mai scăzut, acestea contribuind
cu circa 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) la nivelul Judeţului
Dolj şi cu peste 51% la nivelul naţional (peste 63% la nivelul EU-25 în
2007). Totuşi, contribuţia serviciilor la VAB în Judeţul Dolj depăşeşte nivelul
regional (43%). Pe de altă parte, Judeţul Dolj este puternic concentrat pe
activităţile agricole, care contribuie la VAB a judeţului cu mai mult de 19%,
ceea ce reprezintă o valoare mai ridicată atât decât media regională cât şi
cea naţională (17,94% şi 14%, respectiv). Activităţile industriale sunt de
asemenea importante şi contribuie cu 28,62% la VAB a judeţului (31,9%, la
nivelul regiunii SV Oltenia), în timp ce contribuţia sectorului construcţiilor
se ridică la doar 5,71%, ceea ce reprezintă o valoare cu 1,32 puncte
procentuale sub nivelul regional şi cu 0,95% sub media naţională şi poate
sugera un nivel scăzut al investiţiilor în cadrul judeţului.

Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)


Judeţul Dolj, Regiunea SV, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi România
Regiunea
Regiunea Bucureşti-
Dolj SV Oltenia Ilfov România
Agricultură 19,03 17,94 1,12 14,00
Industrie şi
construcţii 34,33 38,93 28,98 34,30
Servicii 46,64 43,13 69,90 51,70
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006, INS
Dolj în cifre 2003-2006,
INS Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active, în 2005 numărul total de


unităţi active a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%), faţă de numărul
înregistrat în 2001, în principal datorită creşterii numărului de unităţi din
sectorul serviciilor (+ 25,3%, 2.145 unităţi), reprezentând 75,26% din
creşterea totală de unităţi active în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul
întreprinderilor din sectorul industrial (inclusiv sectorul construcţiilor) a
crescut în mod remarcabil (+ 55,6%) reprezentând 25,44% din creşterea
totală a numărului de unităţi active. Pe de altă parte, operatorii economici
din sectorul agricol au scăzut cu 5,46%.

Tabel 11: Unităţile active ale Judeţului Dolj după macro-sectoare de


activitate 2001-2005 (număr)
%
∆(2005- Pondere
2001 2002 2003 2004 2005 2001) a ∆, pe
număr macro-
sector
Total, din care: 10.124 9.966 10.600 11.870 12.974 2.850 100,00
Agricultură 366 346 324 323 346 -20 -0,70
Industrie şi
Construcţii 1.302 1.401 1.650 1.887 2.027 725 25,44
Servicii 8.456 8.219 8.626 9.660 10.601 2.145 75,26
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-


sectoare în perioada 2001-2005 menţionăm faptul că ponderea unităţilor
din sectorul agricol a scăzut în mod constant, în timp ce ponderea
unităţilor din industrie şi construcţii a crescut cu aproape trei puncte
procentuale.

Tabel 12: Unităţile active ale judeţului Dolj după macro-sectoare de


activitate 2001-2005 (%)
2001 2002 2003 2004 2005
Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Agricultură 3,62 3,47 3,06 2,72 2,67
Industrie şi
Construcţii 12,86 14,06 15,57 15,90 15,62
Servicii 83,52 82,47 81,38 81,38 81,71
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime, în perioada 2001-2005,


arată că numărul IMM-urilor din Judeţul Dolj a crescut cu peste 28% în timp
ce numărul întreprinderilor mari a scăzut cu peste 6%. Întreprinderile mici
au înregistrat cea mai relevantă creştere a numărului de unităţi, ajungând
la +29,65% (2005/ 2001).

Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Întreprinderi pe ∆
clase de mărime / (2005/200
An 2001 2002 2003 2004 2005 1) in %
Total IMM-uri 10.063 9.908 10.541 11.813 12.917 28,36
Micro-întreprinderi (0-
9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
9 salariaţi)
Întreprinderi mici (10-
796 790 894 911 1.032 29,65
49 salariaţi)
Întreprinderi mijlocii
195 215 225 234 247 26,67
(50-249 salariaţi)
Întreprinderi mari
(250 salariaţi şi 61 58 59 57 57 -6,56
peste)
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)


Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi)
Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În 2005, în judeţul Dolj s-au înregistrat 12.974 de întreprinderi, dintre care,


peste 81,7% (10.601) erau active în sectorul serviciilor, în special în
comerţ (aproape 70% din totalul întreprinderilor active în sectorul
respectiv). Unităţile economice active în sectorul serviciilor produceau de
asemenea aproape 54% din cifra de afaceri, angajau circa 45% din
salariaţi şi înregistrau peste 50% din totalul investiţiilor realizate de către
unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile active în
sectorul industriei şi construcţiilor reprezentau peste 15% din numărul
total al unităţilor, angajând aproape 45% din totalul salariaţilor, producând
peste 44% din cifra de afaceri şi realizând peste 45% din investiţiile
realizate de către unităţile active. Pe de alta parte, cu mai puţin de 400
unităţi active, întreprinderile din sectorul agricol reprezentau doar 2,67%
din unităţile totale, angajau mai puţin de 2% din salariaţi, produceau doar
1,17% din cifra de afaceri totală şi realizau 4,08% din investiţiile totale.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active din sectorul industrial,


subliniem faptul că, datorită creşterii competiţiei internaţionale şi
intensificării procesului de internaţionalizare a activităţilor economice,
intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale
întreprinderilor ar trebui promovate în mod prioritar.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 14: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare


economice în judeţul Dolj (2005)
Cifra de Numărul mediu
Investiţii
Numărul afaceri de persoane
(mii euro)
(mii euro) ocupate
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Agricultură 346 38.258 2.308 13.254
Industrie şi Construcţii 2.027 1.461.324 60.856 148.351
Servicii 10.601 1.757.065 52.765 163.595
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active


pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005) (%)
Numărul
Cifra de mediu de
Numărul Investiţii VAB
afaceri persoane
ocupate
Total, din
100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
care:
Agricultură 2,67 1,17 1,99 4,08 19,03
Industrie şi
Construcţii 15,62 44,87 52,49 45,62 34,33
Servicii 81,71 53,95 45,51 50,31 46,64
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Totodată, în 2005, 89,71% din totalul unităţilor active existente în Judeţul


Dolj erau microîntreprinderi, produceau 18,84% din cifra de afaceri,
angajau 21,6% din salariaţi şi realizau 19,7% din totalul investiţiilor
efectuate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an,
întreprinderile mici reprezentau aproape 8% din numărul total, angajând
17,62% din totalul salariaţilor, producând 22,42% din cifra de afaceri şi
realizând peste 24% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe
de altă parte, cu toate că întreprinderile medii şi mari reprezentau numai
2,34% din unităţile totale, acestea angajau peste 60% din salariaţi,
producând peste 58% din cifra de afaceri totală şi realizând aproape 56%
din investiţiile totale.

Tabel 16: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de


mărime în judeţul Dolj (2005)
Cifra de Numărul mediu
Investiţii
Numărul afaceri de persoane
(mii euro)
(mii euro) ocupate
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Microîntreprinderi 11.638 613.286 25.037 64.070
Întreprinderi mici 1.032 730.290 20.431 79.602
Întreprinderi medii şi
304 1.913.071 70.461 181.527
mari
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Tabel 17: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de


mărime în judeţul Dolj (2005) (%)
Cifra de Numărul
Numărul afaceri mediu de Investiţii
persoane

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

ocupate

Total 100,00 100,00 100,00 100,00


Microîntreprinderi 89,71 18,84 21,60 19,70
Întreprinderi mici 7,95 22,42 17,62 24,48
Întreprinderi medii şi
2,34 58,74 60,78 55,82
mari
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

În perioada 2001-2005, cele mai relevate evoluţii privind numărul


întreprinderilor pe categorii de mărime şi macro-sectoare economice se
regăsesc la numărul microîntreprinderilor din industrie şi construcţii, care
a crescut cu peste 70%, şi la numărul întreprinderilor mijlocii şi mari din
agricultură, care a scăzut cu peste 64%. De menţionat este şi creşterea
numărului unităţilor mici, mijlocii şi mari din sectorul serviciilor, care a
crescut cu 41% în cazul întreprinderilor mici şi cu peste 33% în cazul
întreprinderilor mijlocii şi mari. Cu toate aceasta, microîntreprinderile din
sectorul serviciilor, însumând peste 9.833 unităţi în 2005, reprezintă peste
75% din totalul unităţilor active în Judeţul Dolj.

Tabel 18: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime şi macro-sectoare


economice (2001-2005) (număr)
Δ
2001 2002 2003 2004 2005 (2005/20
01) în %
Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)
Total, din
9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
care:
Agricultură 280 285 262 276 300 7,14
Industrie şi
70,06
construcţii 885 961 1.173 1.391 1.505
Servicii 7.907 7.657 7.987 9.001 9.833 24,36
Întreprinderi mici (10-49 salariaţi)
Total, din
796 790 894 911 1.032 29,65
care:
Agricultură 72 54 52 39 41 -43,06
Industrie şi
29,30
construcţii 256 267 293 307 331
Servicii 468 469 549 656 660 41,03
Întreprinderi mijlocii şi mari (50 şi peste salariaţi)
Total, din
256 273 284 291 304 18,75
care:
Agricultură 14 7 10 8 5 -64,29
Industrie şi
18,63
construcţii 161 173 184 189 191
Servicii 81 93 90 94 108 33,33
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Cu peste 92% din numărul total de unităţi active, cea mai mare pondere
de micro-întreprinderi se regăseşte în sectorul serviciilor. Pe de alta parte,

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

sectorul industriei şi construcţiilor deţine ponderile cele mai mari ale


numărului de întreprinderi mici (peste 16%), mijlocii şi mari (aproape
10%). Trebuie de asemenea subliniat faptul că peste 98,5% din unităţile
active în agricultură sunt microîntreprinderi (86,71%) şi întreprinderi mici
(11,85%).

Tabel 19: Unităţi active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice


în 2005 (pondere in %)
Întreprinder
Microîntreprinder Întreprinder
Total i medii şi
i i mici
mari
Total, din care 100,00 89,71 7,95 2,34
Agricultură 100,00 86,71 11,85 1,44
Industrie şi
100,00
construcţii 74,25 16,33 9,42
Servicii 100,00 92,76 6,23 1,01
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj

În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste


87% din unităţile active sunt localizate în zonele urbane, unde densitatea
întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000 locuitori,
reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce în zonele rurale
aceeaşi cifră este de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din
media judeţeană). Densitatea întreprinderilor este sub media naţională
(42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns
la 34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. În ceea ce priveşte
împărţirea teritorială a unităţilor active după clasa de mărime, trebuie
remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar 5,26% din totalul de
întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de
întreprinderi mijlocii. Ponderea de micro-întreprinderi este puţin mai
semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în


judeţul Dolj (2005)
Densit Din care: după clasa de mărime
ate
Locuit Unităţi unităţi/ peste
1-9 10-49 50-249
ori active 1000 250
salaria salaria salaria
locuito salariaţ
ţi ţi ţi
ri i
Total judeţul 718.87
12.974 18,05 11.638 1.032 247 57
Dolj 4
383.96
29,46
Total urban 5 11.311 10.077 953 227 54
Total urban
(%) 53,41 87,18 163,23 86,59 92,34 91,90 94,74
334.90
4,965 1.561 79 20 3
Total rural 9 1.663
Total rural 46,59 12,82 27,51 13,41 7,66 8,10 5,26

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Densit Din care: după clasa de mărime


ate
Locuit Unităţi unităţi/ peste
1-9 10-49 50-249
ori active 1000 250
salaria salaria salaria
locuito salariaţ
ţi ţi ţi
ri i
Total judeţul 718.87
12.974 18,05 11.638 1.032 247 57
Dolj 4
(%)
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei


structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor
componente în perioada 1998-20049 arată ca la nivelul anului 2004 din
totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediul
urban şi 13,1% (1.559 unităţi) în mediul rural. În profil teritorial, se
evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active (79,5%),
iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita
inferioară, în mediul urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzută
prezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în mediul rural
comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă.
Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat
în mediul urban şi 8,8% în mediul rural. La limita superioară se
evidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea 87,5% din
volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul rural comuna
Işalniţa cu 3,5% din volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta
parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul Dăbuleni a înregistrat cel
mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural
comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care au totalizat circa 2.407.458 mii
euro, ceea ce reprezintă 95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost:
Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari. Cifra de afaceri ce îi revine unei
unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator
a înregistrat o valoare peste medie în următoarele localităţi: Craiova
(233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea (1.730,76 mii euro); Işalniţa
(2.073,6 mii euro); Podari (556.257 euro).10
Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând
o scădere cu 6% în raport cu 1998), în anul 2004, 93,1% erau în mediul
urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural (7.523 persoane
ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea numărului mediu de persoane
ocupate la nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din
numărului total se regăseşte în 7 localităţi: Craiova (86,1%); Calafat
(2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%);
Işalniţa (0,7%).
În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de
285,7 milioane de euro, din care 90,8% au fost realizate în mediul urban şi
9
Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei
structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în
perioada 1998-2004, Aprilie 2006.
10
Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei
structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în
perioada 1998-2004, Aprilie 2006.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul investiţilor se


regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%); Segarcea (2,1%);
Calafat (1,3%); Bistreţ (1%).

I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj

În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud


Vest Oltenia, datele despre primele cinci luni din 2007 arată că judeţul Dolj
absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu
participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate din Sud Vest
Oltenia. Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi
comerciale cu participare străină nou înmatriculate în perioada de
referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă
parte, deţin o pondere nesemnificativă a capitalului subscris cu participare
străină.

Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la


capitalul social subscris la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest
Oltenia (01.01.2007-31.05.2007)
Regiun
ea de Judeţul
Judeţu Judeţu Judeţu Judeţul
Dezvolt Mehed
l Dolj l Gorj l Olt Valcea
are SV inti
Oltenia
Înmatriculări de
societăţi
comerciale (nr) 127 62 3 25 28 9
Ponderea
numărului de
societăţi (%) 100,00 48,82 2,36 19,69 22,05 7,09
Valoarea capitalului
total subscris in mii 21.245, 20.930,
RON 80 60 0,60 9,40 12,80 292,40
Valoarea capitalului
total subscris (mii 6.108,2 6.019,2
Euro) 6 3 0,13 2,92 0,35 85,62
Ponderea valorii
capitalului social în
Euro (%) 100,00 98,54 0,00 0,05 0,01 1,40
Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest
Oltenia
în perioada 01.01.2007 - 31.05.2007

În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%,


însumând peste 361 milioane de euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi
perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468 milioane
de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilor prin

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

exporturi a scăzut în perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in


200611.

Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)


2001 2002 2003 2004 2005 2006
E
xporturi FOB (mii
Euro) 219.802 225.382 199.233 230.748 311.884 361.171
Importuri CIF (mii
Euro) 224.355 269.207 262.698 307.512 375.324 469.720

Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549

Gradul de acoperire
a Importurilor (%) 106,1 90,1 82,2 81,3 90,0 76,9
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în


perioada 2003-2006, creşterea cea mai importantă a fost înregistrată la
categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o valoare mai
mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini, aparate şi echipamente
electronice (+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă
parte, categoriile “Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe”
şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%. Totuşi,
atunci când aceleaşi produse sunt atât exportate cât şi importate, este
probabil ca importurile să fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea
materialelor necesare producţiei industriale ce va fi destinată exporturilor.
Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini,
aparatelor şi echipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât
în ceea ce priveşte importurile cât şi exporturile, şi că industria mijloacelor
de transport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce priveşte
importurile.

Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

400.000
300.000
200.000
100.000
0
2003 2004 2005 2006

Total
Materii textile şi articole din acestea
Maşini, aparate şi echipamente electronice
Mijloace de transport
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

11
Diferenţa între calcularea exporturilor FOB si importurilor CIF nu infirmă
argumentul despre creşterea dependenţei de pieţele străine, ce reiese din gradul
de acoperire a importurilor prin exporturi în scădere.
E

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale


importurilor CIF au fost înregistrate la categoria de bunuri „Metale comune
şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate de „Mijloace de
transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamente electrice”
(+108%), „Materiale plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale”
(+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%).

Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)


500.000

400.000

300.000

200.000

100.000

0
2003 2004 2005 2006

Total
Maşini, aparate şi echipamente electrice
Materii textile şi articole din acestea
Mijloace de transport
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
Metale comune şi articole din acestea

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari

Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale


arată faptul că industria prelucrătoare este cea mai importantă ramură
atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia, contribuind, la VAB cu
22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şi termică,
gazele şi apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în
regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte, în judeţul Dolj, contribuţia sectorului
construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel naţional
(6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%).
VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada
2001-2004, cu 35,4%, în timp ce VAB produsă de sectorul construcţiilor a
crescut cu 41,4%.

Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al


construcţiilor –
Judeţul Dolj (2001-2004)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004

Industrie - Industrie extractivă


- Industrie prelucrătoare - Energie electrică, termică, gaze şi apă
Construcţii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din


unităţile active în sectorul industriei şi construcţiilor, absorbind circa 18%
din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi producând 13,2%
din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor a contribuit, în
2005, cu 8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în
sectorul industriei şi construcţiilor.
În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste
97% din totalul unităţilor active în 2005. Totuşi, ramura energiei electrice,
termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa pe care o deţine în
cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei de afaceri (25,67%) şi a
numărului mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu
78,90% din numărul mediu de persoane ocupate, 68,76% din cifra de
afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne
oricum sectorul principal din industrie, în timp ce industria extractivă
poate fi considerată nerelevantă pentru economia Judeţului Dolj.

Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul


industriei şi construcţiilor (2005)
Numărul
Număr Cifra de Investiţii
mediu de
unităţi afaceri Brute (mii
persoane
active (mii Euro) Euro)
ocupate

Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264


- Industrie extractivă 18 4.531 70.526 6.914
- Industrie prelucrătoare 1.401 39.409 871.398 80.420
- Energie electrică, termică,
gaze şi apă 16 6.010 325.371 48.930
Construcţii 592 10.906 194.030 12.087
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi


construcţii în % (2005)

Investiţii Brute (mii Euro)

Cifra de afaceri (mii


Euro)

Numărul mediu de
persoane ocupate

Număr unităţi active

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Industrie Construcţii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul


industrial a crescut cu 47,18% (de la 975 în 2001, la 1.435, în 2005), iar
numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de la 56.569
persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă, volumul cifrei
de afaceri produs în cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut
cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro în plus în raport cu 2001),
în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în
2005, 115 mii euro mai puţin decât în 2001). Evoluţia acestor indicatori
privind unităţile economice pe clase de mărime sugerează că IMM-urile au
contribuit cel mai mult la creşterea numărului total de unităţi active din
industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de
angajaţi, au crescut cu o rată mult mai mică (+ 2,63%). Rolul puternic
exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul industrial
este exemplificat foarte bine şi de ceilalţi trei indicatori, unde
întreprinderile mari au înregistrat scăderi substanţiale, în special în ceea
ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate (-23,92%) şi volumul
investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în
special în ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri (+82,73%) şi
investiţiile (+48,47%).

Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile


întreprinderi în perioada 2001-2005

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 2


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
-20,00
-40,00
-60,00
-80,00
Total Total IMM-uri Întreprinderi mari

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate


Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai


semnificativă atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi active cât şi
numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de micro-
întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii
(+50% şi respectiv +29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste
72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial dar concentrând
numai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector.
Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă a cifrei de
afaceri (care s-a dublat în 2005 în comparaţie cu 2001), urmate de
întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); se remarcă că
microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de
afaceri înregistrat de către IMM-urile din sectorul industrial în 2005, în timp
ce întreprinderile medii au produs peste 52% din totalul cifrei de afaceri a
sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile, microîntreprinderile au
înregistrat în 2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19%
din investiţiile realizate în sectorul industrial de către IMM-uri, iar
întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din investiţii,
restul de 54,4% din investiţii fiind realizate de către întreprinderile mijlocii.

Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de


mărime, în perioada 2001-2005

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

500,00

450,00

400,00

350,00

300,00

250,00

200,00

150,00

100,00

50,00

0,00
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate


Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare


pentru fiecare din cei patru indicatori luaţi în considerare până acum, şi
anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de persoane ocupate,
cifra de afaceri şi investiţiile brute.
Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai
relevante.
Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai
importante la toate variabile analizate, şi anume: industria alimentară, a
băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a articolelor de
îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria de mijloace ale
tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de
echipamente electronice etc.
Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal şi producţia de mobilier şi alte activităţi industriale
n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile, care se
regăsesc printre primele şase sectoare la trei din cele patru variabile. În
fine, merită a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport
rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care se remarcă în două din cele
patru variabile.

În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare


contribuie cu aproape 74% din numărul total de unităţi. În frunte se
regăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea
produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţia
de mobilier şi alte activităţi industriale; industria construcţiilor metalice şi
a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea pe suport a
înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de
maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc..

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile


reprezintă peste 75% dintre acestea. industria alimentară şi cea textilă
concentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar
sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare de
întreprinderi medii şi mari, cu peste 50 de salariaţi.

Tabel 24: Numărul unităţilor active din principalele sectoare de activitate


din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)
Total
250
Total IMM-
salaria
întrepri uri,
Sector industrial ţi şi
nderi din 0-9 10-49 50-
peste
(a + b) care: salaria salaria 249
(b)
(a) ţi ţi salari
Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28
Industria alimentară, a băuturilor şi
1 tutunului 347 343 273 58 12 4
Fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte;
2 aranjarea şi vopsirea blănurilor 197 185 116 37 32 12
Producţia de mobilier şi alte
activităţi industriale n.c.a.,
recuperarea deşeurilor şi resturilor
3 de materiale reciclabile 156 156 126 21 9 0
Industria Construcţiilor metalice şi a
4 produselor din metal 147 145 108 30 7 2
Edituri, poligrafie şi reproducerea
5 pe suporşi înregistrărilor 100 100 79 16 5 0
Industria de mijloace ale tehnici de
calcul şi de birou, de maşini şi
aparate electrice, de echipamente
6 electronice etc.. 89 86 67 13 6 3
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate, primele şase


sectoare concentrează peste 80% din total.
Primele două sectoare (care deţin 40% din totalul) sunt industria textilă şi
cea a mijloacelor de transport, urmate de: industria alimentară; industria
de mijloace ale tehnicii de calcul, aparate electrice etc..; industria
construcţiilor metalice şi echipamente din metal; producţia de mobilier şi
alte activităţi industriale.
IMM-urile deţin 44,8% din total, restul fiind concentrat la întreprinderi cu
peste 250 salariaţi. Un număr relevant de persoane ocupate se remarcă
atât la micro-întreprinderile din industria textilă, alimentară şi alte
activităţi industriale (peste 22% din total), cât şi la întreprinderile mari din
sectorul textil, în industria mijloacelor de transport şi de mijloace ale
tehnici de calcul şi echipamente electronice (38% din total).

Tabel 25: Numărul mediu de persoane ocupate din principalele sectoare


de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Total
250
Total IMM-
salaria
întrepri uri,
Sector industrial ţi şi
nderi din 0-9 10-49 50-
peste
(a + b) care: salari salari 249
(b)
(a) aţi aţi salari
17.66 21.74
Total 39.409 2 2.642 5.164 9.856 7
Fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte;
1 aranjarea şi vopsirea blănurilor 9.550 4.186 262 812 3.112 5.364
Industria mijloacelor de transport
rutier şi a altor mijloace de
2 transport n.c.a. 6.396 823 41 40 742 5.573
Industria alimentară, a băuturilor şi
3 tutunului 5.437 3.080 755 1.126 1.199 2.357
Industria de mijloace ale tehnici de
calcul şi de birou, de maşini şi
aparate electrice, de echipamente
4 electronice etc.. 5.321 1.227 204 279 744 4.094
Industria Construcţiilor metalice şi a
5 produselor din metal 3.162 1.431 275 606 550 1.731
Producţia de mobilier şi alte
activităţi industriale n.c.a.,
recuperarea deşeurilor şi resturilor
6 de materiale reciclabile 1.732 1.732 342 600 790 0
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Primele şase sectoare din industria prelucrătoare în ceea ce priveşte cifra


de afaceri, concentrează peste 84% din totalul cifrei de afaceri produsă.
Unităţile active din industria mijloacelor de transport rutier şi a altor
mijloace de transport, industria alimentară şi industria de mijloace ale
tehnicii de calcul şi echipamentelor electrice realizează, împreună,
aproape 60% din totalul cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, peste
28% fiind produsă numai de industria mijloacelor de transport. Primele trei
ramuri industriale sunt urmate de: industria chimică, producţia de mobilier
şi alte activităţi industriale şi industria textilă.
IMM-urile contribuie cu circa 34% la volumul total al cifrei de afaceri; peste
83% din contribuţia IMM-urilor revine întreprinderilor mici şi mijlocii cu
peste 10 salariaţi. Pe de altă parte, peste 27% din totalul cifrei de afaceri
este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria mijloacelor de
transport, iar 20% este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria
alimentară şi din fabricarea substanţelor şi produselor chimice (cu câte
10% fiecare).

Tabel 26: Cifra de afaceri din principalele sectoare de activitate din


industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii euro)
Total
250
Total IMM-
salaria
întrepri uri,
Sector industrial ţi şi
nderi din 0-9 10-49 50-
peste
(a + b) care: salari salari 249
(b)
(a) aţi aţi salari
298.9 54.30 87.81 156.8 572.49
Total 871.398 19 2 3 04 6
Industria mijloacelor de transport
rutier şi a altor mijloace de 11.50 239.19
1 transport 250.691 1 2.032 1.058 8.411 1
2 Industria alimentară, a băuturilor şi 163.662 71.85 13.764 14.704 43.386 91.808

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

tutunului 5
Industria de mijloace ale tehnici de
calcul şi de birou, de maşini şi
aparate electrice, de echipamente 32.42
3 electronice etc.. 106.957 1 2.969 10.765 18.687 74.536
Fabricarea substanţelor şi a
4 produselor chimice 98.643 6.282 418 5.864 0 92.361
Producţia de mobilier şi alte
activităţi industriale n.c.a.,
recuperarea deşeurilor şi resturilor 58.07
5 de materiale reciclabile 58.076 6 13.087 14.859 30.129 0
Fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte; 31.42
6 aranjarea şi vopsirea blănurilor 54.978 9 3.026 7.748 20.655 23.550
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Primele şase sectoare în ceea ce priveşte investiţiile brute realizează peste


76% din totalul investiţiilor industriei prelucrătoare.
Primele trei sectoare (realizând peste 54% din total) cuprind industria
alimentară, fabricarea altor produse nemetalice şi industria de mijloace ale
tehnicii de calcul şi aparatelor electronice, urmate de industria textilă,
fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şi industria
construcţiilor metalice şi a produselor din metal.
IMM-urile realizează 61% din totalul investiţiilor; industria alimentară
concentrează 24% din investiţiile realizate de IMM-uri dar şi peste 50% din
investiţiile realizate de întreprinderile mari. De asemenea, se remarcă
faptul că sectorul „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice”
concentrează 28% din investiţiile realizate de întreprinderile mari.

Tabel 27: Investiţii brute din principalele sectoare de activitate din


industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii Euro)
Total
250
Total IMM-
salaria
întrepri uri,
Sector industrial ţi şi
nderi din 0-9 10-49 50-
peste
(a + b) care: salari salari 249
(b)
(a) aţi aţi salari
49.06 10.69 14.84 23.52
Total 80.420 6 8 2 6 31.353
Industria alimentară, a băuturilor şi 11.98
1 tutunului 27.775 8 1.712 3.814 6.462 15.788
Fabricarea altor produse din
2 minerale nemetalice 9.564 784 219 105 460 8.781
Industria de mijloace ale tehnici de
calcul şi de birou, de maşini şi
aparate electrice, de echipamente
3 electronice etc.. 6.463 4.173 240 545 3.388 2.290
Fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte;
4 aranjarea şi vopsirea blănurilor 6.200 4.852 461 2.423 1.968 1.348
Fabricarea produselor din cauciuc şi
5 mase plastice 5.884 5.884 2.360 257 3.268 0
Industria Construcţiilor metalice şi a
6 produselor din metal 5.315 4.107 379 1.616 2.112 1.208
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Structura terenurilor agricole

Structura terenului agricol în perioada 2003-2006 scoate la iveală faptul că


ponderea diferitelor categorii de utilizare a terenului a rămas aproape la
fel, cu doar mici variaţii (sub 7%) în comparaţie cu anul 2003.

Tabel 28: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj


2003-2006 (ha)
Suprafaţa agricolă după
2003 2004 2005 2006
modul de folosinţa
Suprafaţa agricolă, din care: 585.736 585.759 585.699 585.515
Suprafaţa arabilă 487.615 487.516 488.677 489.086
Paşuni naturale 68.530 68.679 68.435 68.414
Fâneţe naturale 2.952 2.952 2.952 2.952
Vii şi pepiniere viticole 18.287 18.260 17.538 17.188
Livezi şi pepiniere pomicole 8.352 8.352 8.097 7.875
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, p.25.

Potrivit datelor înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002,


83,53 % din suprafaţa agricolă a Judeţului Dolj este suprafaţă arabilă,
11,68 % sunt păşuni naturale, 2,94 % este ocupată de vii şi pepiniere
viticole, 1,34 % de livezi şi pepiniere pomicole şi doar 0,5 % de fâneţe
naturale. Diferenţa în modul de folosinţă a suprafeţei agricole în Judeţul
Dolj în raport cu nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia scoate la iveală natura
mai deluroasă a solului la nivel regional, unde păşunile deţin 20,91 %, iar
fâneţele ajung la 4,86 % din totalul suprafeţei agricole, în timp ce terenul
arabil este sub 70 %.

Diagrama 11: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj


şi în Regiunea SV Oltenia (2006)

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă -
Judeţul Dolj (2006) Regiunea SV Oltenia (2006)
2,18 2,49
4,86

0,50 2,94 1,34


11,68 20,91

69,56

83,53

Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale


Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-


2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde


de exploataţii agricole în toată România, din care 3,74 % se aflau în
Judeţul Dolj (reprezentând 26,9% din totalul numărului de exploataţii
agricole înregistrate în Regiunea Sud – Vest Oltenia).
La nivelul Judeţului Dolj, peste 99,6 % din exploataţiile agricole nu aveau
personalitate juridică, ocupau 62,81 % din suprafaţa totală şi cultivau
62,51 % din suprafaţa agricolă folosită. Pe de altă parte, unităţile cu
personalitate juridică reprezentau doar 0,37 % din numărul total de
unităţi, ocupau 37,19% din suprafaţa agricolă şi cultivau 37,49 % din
totalul Suprafeţei Agricole Utilizate (SAU).

Tabel 29: Exploataţii agricole şi suprafeţe utilizate (2002)


Total, Unităţi cu % din
Exploataţii % din
din personalitate totalul
individuale totalu
Unit care: juridică din
Indicatori l din
ate % % Regiu
Roma
nr tot nr tot din nr tot din nea
nia
tot tot SV
9
Exploataţii 9,6 0
agricole nr 168.172 167.544 3 628 ,37 3,74 26,9
6 3
Suprafaţa 616.499 387.237 2,8 229.261 7,1
totală ha ,29 ,83 1 ,46 9 3,92 30,71
Exploataţii
agricole care
au utilizat 9
suprafeţe 9,6 0
agricole nr 157.449 156.825 0 624 ,40 3,66 26,31
Suprafaţa 6 3
agricolă totală 573.338 358.410 2,5 214.927 7,4
utilizată ha ,77 ,98 1 ,79 9 2,68 32,11
8 1
0,3 9,6
Tractoare nr 7.844 6.303 5 1.541 5 4,22 34,86
Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în
Judeţul Dolj, 2002

Raportul dintre SAU şi totalul exploataţiilor agricole la nivelul Judeţului Dolj


(3,41 ha/exploataţie) se situează sub media naţională ( 4,75
ha/exploataţie), dar este mai mare decât media regională 2, 86
ha/exploataţie).

Diagrama 12: Suprafaţa Agricolă Utilizată / unitate agricolă din Judeţul


Dolj,
Regiunea SV Oltenia şi România

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

5,00
4,75
4,50
4,00
3,50 3,41
3,00
2,86
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Judeţul Dolj
România
Regiunea
SV

Judeţul Dolj România Regiunea SV

Sursa: Calculele noastre de la INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,


Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că SAU înregistrată de


exploataţiile agricole individuale, care se ridică la 2,14 ha/exploataţie, este
mult sub nivelul înregistrat de unităţile cu personalitate juridică, care se
ridică la 342,24 ha/exploataţie. Aceasta reiese din caracteristica specifică
a sectorului agricol din Judeţul Dolj (dar şi din România, în general), unde
un număr extrem de mare de exploataţii agricole (peste 99 % în Judeţul
Dolj) cultivă un procent relativ redus a suprafeţei agricole (63%), în vreme
ce un număr foarte mic de unităţi (mai puţin de 0,5 % din totalul unităţilor)
folosesc o pondere relativ de mare a suprafeţei agricole (ce se ridică la
peste 37% din suprafaţă totală, în Judeţul Dolj).

Tabel 30: Indicatorii principali la nivelul Unităţilor cu personalitate


juridică şi exploataţiilor agricole individuale fără personalitate juridică
Indicator Valoare
Unităţi cu personalitate juridică(nr) 628
SAU aferentă unităţilor cu personalitate juridică (ha) 342,24
Suprafaţa agricolă folosită de unităţi cu personalitate juridică
(cota în %) 37,49
Tractoare folosite de unităţi cu personalitate juridică (cota în
%) 19,65
Tractoare / Nr unităţi cu personalitate juridică 2,45

Exploataţii individuale fără personalitate juridică (nr) 167.544


SAU aferentă exploataţiilor individuale fără personalitate
juridică (ha) 2,14
Suprafaţa agricolă folosită de exploataţiile fără personalitate
juridică (cota în %) 62,51
Tractoare folosite de exploataţiile fără personalitate juridică
(cota în %) 80,35
Tractoare / Nr exploataţiile fără personalitate juridică 0,037

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj şi INS,


Direcţia Generală de Statistică Dolj, General Recensământul General Agricol în
Judeţul Dolj, 2002

Diagrama 13: Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelul Judeţului Dolj


şi după forma juridică a exploataţiei (2002)

342,24
350,00

300,00

250,00

200,00

150,00

100,00

50,00 3,41 2,14

0,00
Judeţul Dolj Exploataţii agricole Unităţii cu
individuale personalitate juridică

SAU pe unitate agricolă

Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în


Judeţul Dolj, 2002

La nivelul Judeţului Dolj apar unele diferenţe cu privire la distribuţia SAU:


valorile peste medie se înregistrează în localităţile Măceşu de Jos (10,1
ha), Segarcea (6,5 ha), Craiova (6,4 ha), Brabova (5,9 ha), Robăneşti (5,8
ha) şi Orodel (5,5 ha), în timp ce valorile sub medie sunt înregistrate în
Podari, Lipovu, Malu Mare, Braloştiţa, Filiaşi şi Bechet.

Activităţi Agricole şi Structura culturilor

Valoarea Adăugată Brută (VAB) a sectorului agricol a crescut, în perioada


2001-2004, cu 27,3%. În 2004, sectorul agricol a produs 19% din VAB la
nivelul judeţean; mai mult, merită menţionat faptul că, în acelaşi an,
agricultură din cadrul Judeţului Dolj a contribuit cu 31,4% la formarea
Valorii Adăugate Brute din întregul sector agricol al regiunii SV Oltenia.
În perioada 2001-2005, investiţiile brute realizate de unităţile active din
sectorul agriculturii au crescut de aproape nouă ori, în timp ce, pe totalul
unităţilor active, investiţiile brute au scăzut cu 11%. Pe de altă parte, cifra
de afaceri produsă de unităţile active în domeniul agriculturii a crescut, în
aceeaşi perioadă, cu peste 116% cu toate că numărul unităţilor active din
sectorul respectiv a scăzut cu 5,46%.

Producţia agricolă din cadrul Judeţului Dolj, este în mare parte concentrată
asupra culturii cerealelor, care deţin aproape 80% din producţia vegetală
totală, restul fiind împărţit între legume (inclusiv cartofi) (13%), plante
oleaginoase (3,2%), fructe (3%), struguri (0,76%) şi leguminoase pentru
boabe (0,05%). De-a lungul perioadei 2001-2005, următoarele culturi au
înregistrat o creştere a volumului de producţie totală: grâu şi porumb, între

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

+26 şi +36 %; plante uleioase, cu aproximativ 66%; legume, cu


aproximativ 74%; fructe, mai mult decât dublu. Pe de altă parte,
următoarele culturi au înregistrat scăderi importante: leguminoase pentru
boabe, -27,5%; cartofi -15,1%; struguri -75,8%. Diagramele de mai jos
arată grafic evoluţia producţiei agricole, relevând faptul că în perioada
2001-2005 producţia nu a fost stabilă. De asemenea, aşa cum sugerează
datele privind anul 2002, activităţile agricole din Judeţul Dolj sunt încă
afectate dramatic de factorii externi, cum sunt condiţiile meteo.

Tabel 31: Producţia agricolă pe principalele culturi (2001-2005) (tone)


Principale culturi
agricole 2001 2002 2003 2004 2005
Cereale, din care: 1.055.224 132.293 564.416 1.428.540 1.352.326
Grâu şi secară 584.958 51.393 272.383 760.117 778.509
Porumb 416.469 76.973 284.538 624.762 528.111
Alte 53.797 3.927 7.495 43.661 45.706
Leguminoase pentru
boabe 1.164 254 680 1.577 845
Plante oleaginoase 32.963 6.344 39.344 69.733 54.859
Culturi pentru industria
alimentară 3.489 4.040 3.008 … ….
Cartofi 36.954 22.789 30.253 18.576 31.397
Legume 108.227 84.031 119.731 222.079 188.654
Struguri 53.298 21.578 62.397 58.705 12.882
Fructe 18.150 3.356 30.357 17.300 51.048
Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în
Judeţul Dolj, 2002

Diagrama 14: Evoluţia în producţia de cereale, plante oleaginoase şi


legume
în perioada 2001-2005, in Judeţul Dolj (tone)

1.800.000

1.600.000
1.400.000

1.200.000
1.000.000

800.000
600.000
400.000
200.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

Grâu şi secară Porumb Plante uleioase Legume

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 3


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Diagrama 15: Evoluţia în producţia de struguri şi fructe în perioada


2001-2005, în Judeţul Dolj (tone)

100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

Struguri Fructe

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte îngrăşămintele, în perioada 2003-2006, folosirea lor a


crescut cu aproximativ 70% (deşi scăzuse uşor în 2006 comparativ cu
2005). În 2006, îngrăşămintele naturale au contribuit la aproximativ 82%
din totalul îngrăşămintelor, în timp ce, în ceea ce priveşte îngrăşămintele
chimice, acestea erau în cea mai mare parte bazate pe nitrogen
(aproximativ 80%), urmat de cele bazate pe fosfaţi (aproximativ 18%) şi
pe potasiu (aproximativ 2%).

Diagrama 16: Evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice pe tipuri (2003-


2006) (t)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

2006

2005

2004

2003

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 17: Îngrăşămintele chimice folosite în Judeţul Dolj în 2006


(cota în %)

1,2
18,2

80,6

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Sectorul agricol din cadrul judeţului Dolj foloseşte o pondere mult mai
mare de îngrăşăminte chimice, în comparaţie cu media naţională, care, în
2005, era mai mică de 3% din totalul îngrăşămintelor folosite. De
asemenea, sectorul agricol din judeţul Dolj foloseşte în special
îngrăşăminte pe bază de nitrogen, reprezentând aproximativ 80% din
totalul îngrăşămintelor chimice folosite, în timp ce la nivel naţional
ponderea acestui tip este mai mică de 65%, urmată de îngrăşăminte pe

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

bază de fosfaţi (aproximativ 30%) şi pe bază de potasiu (aproximativ 5%).


În total, incidenţa îngrăşămintelor pe suprafaţa agricolă în judeţul Dolj este
dublă, în comparaţie cu media naţională şi se ridică la 2,16 q de
îngrăşăminte pe ha de suprafaţa agricolă (1,14 q / ha la nivel naţional).

Tabel 32: Îngrăşăminte chimice şi naturale folosite în România şi în


judeţul Dolj în 2005
România Judeţul Dolj
tone % Tone %
îngrăşăminte chimice (t) 461.000 2,75 26.471 20,91
pe bază de nitrogen (t) 299.000 64,86 20.720 78,27
pe bază de fosfaţi (t) 138.000 29,93 5.353 20,22
pe bază de potasiu (t) 24.000 5,21 398 1,50
16.316.00
97,25 100.132 79,09
îngrăşăminte naturale (t) 0
16.777.00
100,00 126.603 100,00
Total îngrăşăminte (t) 0
147.412.0 585.699
…. ….
Suprafaţa agricolă (ha) 00
îngrăşăminte / suprafaţă (q/ha) 1,138 …. 2,162 ….
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţul Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

Datele privind producţia medie la hectar (kg/ha) pe principalele culturi,


arată că producţia medie de grâu în judeţul Dolj este, în toată perioada
2001-2005, mai bună decât media naţională. De asemenea, în 2005,
porumbul şi soia au depăşit media naţională în ceea ce priveşte producţia
medie la hectar, dar în timpul anilor precedenţi aceleaşi două culturi au
realizat o producţie medie la hectar mai mică decât media naţională.
Pentru toate celelalte culturi principale, judeţul Dolj înregistrează o
producţie medie sub nivelul naţional. Trebuie remarcat faptul că datele
despre producţia medie la hectar la nivelul naţional sugerează că
producţia agricolă naţională la principalele culturi nu a suferit “şocul”
resimţit în sectorul agricol al Judeţul Dolj în 2002.

Tabel 33: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în


judeţul Dolj (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi
secară 2.843 259 1.418 3.164 3.160
Porumb 2.933 538 1.896 4.256 4.602
Floarea
soarelui 799 138 852 1.650 1.699
Soia 886 1.219 585 1.669 2.717
Cartofi 10.012 5.833 8.624 10.134 10.115
Roşii 13.167 10.238 14.703 22.283 10.740
Varză 15.070 12.721 16.755 20.145 16.404
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în


România (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi
secară 2.682 1.780 1.392 2.957 2.668
Porumb 3.066 2.902 2.993 4.441 3.952
Floarea
soarelui 1.029 1.105 1.268 1.595 1.381
Soia 1.623 2.033 1.746 2.462 2.186
Cartofi 14.393 14.383 13.995 15.920 13.078
Roşii 14.141 13.599 16.535 22.743 13.302
Varză 20.550 20.303 24.130 21.831 18.406
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul


total al animalelor deţinute pe totalul agricultură a crescut în judeţul Dolj
cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată la porcine
(+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărul bovinelor a scăzut
cu 13,27% iar cel al cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii
deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj a înregistrat cea mai scăzută
creştere (+0,94%).

Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-
2005)
2005/20
2001 2002 2003 2004 2005
01 in %
Bovine 59.697 56.442 57.829 50.264 51.773 -13,27
Porcine 134.086 146.780 155.491 205.813 205.430 53,21
Ovine 209.424 188.920 204.353 183.832 224.850 7,37
Caprine 45.887 48.392 55.803 55.288 54.675 19,15
Cabaline 36.440 34.584 36.499 33.266 33.404 -8,33
2.571.53 2.340.58 2.331.71 2.838.17 2.838.45
Păsări 0 7 9 3 7 10,38
Albine-
familii 21.285 18.212 21.342 15.039 21.485 0,94
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97%


din totalul efectivului de animale din cadrul unităţilor care desfăşoară
activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile populaţiei nu deţin
cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale în cadrul gospodăriilor
populaţiei este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele
şi albinele-familii au crescut, în perioada de referinţă, mai mult decât
totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au scăzut la un
nivel mai mic decât totalul judeţean.

Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj -


Gospodăriile populaţiei (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

2005/20
2001 2002 2003 2004 2005
01 in %
Bovine 57.601 54.546 56.216 48.500 50.436 -12,44
Porcine 129.244 141.361 149.628 200.255 200.908 55,45
Ovine 207.400 187.427 203.318 182.157 223.332 7,68
Caprine 45.887 48.385 55.771 55.126 53.970 17,62
2.557.38 2.315.45 2.290.58 2.797.03 2.793.89
Păsări 0 4 0 6 0 9,25
Albine-
familii 19.579 18.206 21.149 15.035 21.435 9,48
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia


de carne a scăzut cu 2,38%. În special, carnea de ovine şi caprine a
înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de carnea de
bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţia cărnii de pasăre
a înregistrat o creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită
creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport cu restul anilor.
Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei
de carne realizată în cadrul judeţului Dolj.

Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005)


(tone viu)
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Producţia
2001 de carne
2002 greutate
2003
vie sacrificată
2004- total, din
2005
care:
carne de bovine
carne de porcine
carne de ovine şi caprine
carne de pasăre

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate


următoarele:
 Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a
producţiei laptelui de vacă şi bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de
oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada);
 Producţia de lână a crescut cu 6,31%;
 Producţia de ouă a crescut cu 14,47%;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii


efectivului de albine-familii).

În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată


o evoluţie mai stabilă decât producţia de carne şi producţia agricolă în
general.

Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul


Dolj (2001-2005)

1600,0
1400,0
1200,0
1000,0
800,0
600,0
400,0
200,0
0,0
2001 2002 2003 2004 2005

Producţia de lapte - total fizic (mii hl)


Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia totală de miere extrasă (tone)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în


cadrul Regiunii SV Oltenia (2005). Valori peste contribuţia medie totală la
producţia animală regională se regăsesc la producţia de lână (32,23% din
totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%), ouă (23,8%) şi
carne de pasăre (23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu
mai puţin de 23,25% la producţia animală regională; valoarea ceea mai
scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din
totalul produs la nivelul regional.

Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest


Oltenia în 2005

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Producţ ia totală de miere extrasă (tone)


Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de lapte - total fizic (mii hl)
carne de pasăre
carne de ovine şi caprine
carne de porcine
carne de bovine
Producţ ia de carne greutate vie sacrificată - total, din care:

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Judeţul Dolj Sud Vest Oltenia

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Dotarea cu maşini şi tractoare

În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în


Judeţul Dolj a crescut uşor (+2,38%). De asemenea, nivelul de mecanizare
a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin creşterea
numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănători mecanice
(+15%). Pe de altă parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu
tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al combinelor
autopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă
ce revine pe un tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar, cu
62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează încă la un nivel mai bun
decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).

Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul


Dolj (2001-2005)
Unitat
e de
2001 2002 2003 2004 2005
măsur
a
Tractoare agricole fizice buc. 7.691 7.844 7.753 7.422 7.874
Pluguri pentru tractor buc. 6.200 6.268 6.190 6.165 6.513
Cultivatoare mecanice buc. 1.513 1.515 1.538 1.731 1.817
Semănători mecanice buc. 3.921 4.100 4.217 4.203 4.532
Maşini de împrăştiat îngrăşăminte
chimice buc. 422 410 386 408 …
Maşini de stropit şi prăfuit cu
tracţiune mecanică buc. 302 238 187 159 168

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Combine autopropulsate pentru


recoltat cereale buc. 1.884 1.871 1.995 1.952 2.016
Combine autopropulsate pentru
recoltat furaje buc. 20 16 14 3 12
Vindrovere autopropulsate pentru
recoltat furaje buc. 63 74 60 66 75
Prese pentru balotat paie şi fân buc. 150 135 129 174 142
Combine şi maşini pentru recoltat
cartofi buc. 11 12 11 9 1
Suprafaţa arabilă ce revine pe un
tractor fizic Ha 63,67 62,13 62,89 65,69 62,06
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din


cultivatoarele mecanice şi vindroverele autopropulsate pentru recoltat
furaje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente la nivelul
Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.

Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini


în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)

Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică

Semănători mecanice

Cultivatoare mecanice

Pluguri pentru tractor

Tractoare agricole fizice

0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00

SV Oltenia Judeţul Dolj

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Potenţialul rural al judeţului

Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor


naturale şi culturale existente cât şi pe varietatea activităţilor economice
posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile tradiţionale,
cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi
turismul. Premisa pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea
infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii
sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea
economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.

Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă
un potenţial important de dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care:

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea


cooperării între micii producători agricoli şi prin promovarea comasării
exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă;
 produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;
 mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;
 sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;
 produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal,
deja existent şi aflat într-o fază de creştere continuă în judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din


judeţ, acestea sunt exprimate cel mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice,
care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi reprezintă o
resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României. Sărbătorile
populare din regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre
exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în localitatea Pleniţa (judeţul Dolj)
se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea
acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua, împletesc coroniţe din
bujori şi consumă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie.
Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi din sudul ţării, unde
această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este
Sărbătoarea teiului, care se petrece în comuna Carpen, satul Cleanov,
judeţul Dolj; această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională
pentru regiune, apicultura.

Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite


atelierele care produc covoarele olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi
ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din moşi-
strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale,
covoarele de la Bechet reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc.

Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios,


reprezentat de numeroase monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi
biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se vedea secţiunea
„Cultură”).

Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea,


ariile protejate şi apele termale de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei
amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru dezvoltarea
turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism sportiv
pentru pescuit etc).

În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene


s-au constituit Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia
Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în anul 2005 şi respectiv
2006.
Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa,
Primăria Cerăt, Primăria Bârca, Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria
Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos, Primăria Catane,
Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea Stanciului, Primăria

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Drănic, Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi


Primăria Lipovu.
Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti,
Primăria Şimnicu de Sus, Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria
Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi, Primăria Murgaşi,
Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.

Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de:


dezvoltarea rurală; serviciile sociale şi publice; socio-economice;
stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare de
asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către UE;
activităţi cultural-artistice, de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi
diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere şi
reprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului
şi copilului, protecţia mediului prin activităţi de conservare a naturii;
activităţi sportive.

Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:


 Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor
agricole;
 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
 Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;
 Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii
specializate în programe de dezvoltare rurală;
 Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;
 Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;
 Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse
pentru dezvoltarea agroturismului;
 Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în
zonă.

Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:


 Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;
 Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă
standardelor internaţionale;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi
organizaţii specializate în programe sociale;
 Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de
nevoile tinerilor;
 Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;
 Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială,
medicală şi farmaceutică, servicii de consiliere prin linie telefonică
gratuită;
 Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie
profesională / dezvoltarea măsurilor active de ocupare a forţei de
muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a
grupurilor dezavantajate;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 4


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre


sociale, de integrare socială a grupurilor dezavantajate.

Activităţile social – economice includ:


 Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea
următoarelor domenii de activitate: ateliere de confecţionare manuală
a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte de artizanat
specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter
tradiţional; ateliere de tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări
audio, video, fotografie; agenţie de impresariat artistic, reclamă şi
publicitate; agenţie de turism (rural)

Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de


asistenţa tehnică pentru proiectele programelor UE includ:
 Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;
 Ateliere de design interior şi exterior;
 Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;
 Case de ajutor reciproc;
 Service - auto şi vulcanizare.

Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:


 Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole,
concerte;
 Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;
 Tabără de creaţie artistică;
 Tabără naţională de creaţie populară;
 Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;
 Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;
 Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;
 Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;
 Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi
din alte state.

Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri


sportive de performanţă şi includ:
 Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal,
gimnastică, fotbal, fotbal de sală etc.;
 Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.

I.2.7 Servicii

Cadrul General

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din
sectorul serviciilor a crescut, în perioada 2001-2004, cu peste 50%,
reprezentând 233,8 milioane de euro.
Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează:
- comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%;
- hoteluri şi restaurante: + 94,6%
- transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%.
- intermedieri financiare: + 33%;
- tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal
întreprinderilor: + 51%;
- administraţie publică şi apărare: +103%.
- educaţie: +60%;
- sănătate şi asistenţă socială: + 129%.

Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor –


Judeţul Dolj
(2001-2004) (milioane de euro)

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2001 2002 2003 2004

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective


Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
Sănătate şi asistenţă socială

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea


volumului total al Valorii Adăugate Brute există unele diferenţe importante
între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum urmează:
- Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al
treilea sector de activitate (contribuţia sa la VAB, ridicându-se la 12,68%)
în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia 5, după
tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii.
- Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal
acordate întreprinderilor se ridică la 8,25% din totalul valorii adăugate
brute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste 10%;
- Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă
aproape 9% din valoarea adăugată brută, fiind cu două procente mai mare
decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei municipiului Craiova, cel
mai important centru administrativ şi educaţional din cadrul regiunii SV
Oltenia.
Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la
circa 5% din valoarea adăugată brută, depăşeşte valoarea înregistrată la
nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ifov (3,92%,
3,65% şi respectiv 2,94%).
- Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare,
contribuind în judeţul Dolj şi în regiunea SV Oltenia cu mai puţin de 1,7% şi
respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât nivelul naţional
(unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB).

În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată
de ramura comerţului şi alte servicii personale, sociale şi colective, urmată
de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare şi comunicaţii
(16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie (10,68%); sănătate şi
asistenţă socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri
financiare (3,44%).

Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale


(ponderea VAB în %) (2004)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

8,06
10,68 27,20

13,03
3,48

17,68 3,44 16,43

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective


Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
Sănătate şi asistenţă socială

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor


principale din sectorul serviciilor:
 Secţiunea „Servicii” prezintă caracteristicile unităţilor ce au desfăşurat
activitate de servicii, respectiv serviciile de piaţa prestate pentru
populaţie, poşta şi telecomunicaţiile, tranzacţiile imobiliare, închirieri
(locaţie) şi servicii furnizate în principal întreprinderilor, precum şi
managementul deşeurilor.
 Secţiunea „Comerţ” este dedicată unităţilor active din sectorul
comerţului intern, în timp ce comerţul exterior este prezentat la
secţiunea „I.2.4. Investiţiile străine şi comerţ exterior în cadrul
Judeţului Dolj”
 Capitolul „Turismul” este dedicat activităţilor turistice şi prezintă o
scurtă introducere asupra potenţialului de dezvoltare a activităţilor
turistice din cadrul Judeţului Dolj.

Servicii

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor12 a


crescut de peste 2 ori, trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Pe clase
de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile, reprezentând peste 92%
din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate de întreprinderile
medii (+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile
mari, reprezentând circa 1,8% din totalul, au scăzut cu 20%.

12
A se vedea definiţia mai sus menţionată.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor


pe clase de mărime (2001-2005)

2.500

2.000

1.500

1.000

500

0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane


ocupate în sectorul serviciilor a crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică
(+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând 34,4% din
totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistrat creşterea cea
mai relevantă (+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care
concentrează aproape 23% din totalul numărului mediu de persoane
ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din
totalul de persoane ocupate (2005).
Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul
întreprinderilor mari a scăzut cu aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din
totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005).

Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul


serviciilor
pe clase de mărime (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile


active în sectorul serviciilor a crescut de două ori (+120%). Întreprinderile
mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au înregistrat, în acest
caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmate de microîntreprinderi
(+165%), care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile
mijlocii (+62%), care produc 14,1% din cifra de afaceri (2005). Cifra de
afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează 16%
din total (2005).

Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de


mărime 2001-2005 (mii euro)

80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în


sectorul serviciilor a crescut cu 60%. Creşterea cea mai relevantă s-a
înregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori mai mult
decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor din sector), iar
remarcabilă este şi creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat 60% din totalul investiţiilor


realizate de unităţile active în sectorul serviciilor.
Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor
mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi respectiv 90%.

Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase


de mărime în 2001-2005 (mii euro)

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul


serviciilor,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Numărul
Număr
mediu de Cifra de Investiţii
unităţi
persoane afaceri Brute
active
ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
0-9 salariaţi 92,13 34,47 30,73 30,95
10-49 salariaţi 6,19 22,95 39,08 58,42
50-249 salariaţi 1,49 26,34 14,17 6,67
250 salariaţi şi peste 0,18 16,22 16,00 3,94
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul


serviciilor, pe clase de mărime, în 2005
Numărul
Număr Cifra de Investiţii
mediu de
unităţi afaceri Brute (mii
persoane
active (mii euro) euro)
ocupate
Total 2.212 12.369 173.659 40.272
0-9 salariaţi 2.038 4.264 53.377 12.465
10-49 salariaţi 137 2.839 67.876 23.531
50-249 salariaţi 33 3.259 24.609 2.690

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

250 salariaţi şi peste 4 2.007 27.797 1.586


Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi


ani, în mod substanţial, în special în ceea ce priveşte investiţiile (-93%),
numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul cifrei de afaceri
(-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai 1% din numărul
unităţilor active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din
sectorul serviciilor şi a ocupat un număr mediu de 2.505 persoane,
reprezentând 12,34% din total.

Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din


cadrul sectorul serviciilor (2005)

Investiţii Brute (%)

Cifra de afaceri (%)

Numărul mediu de
persoane ocupate (%)

Număr unităţi active (%)

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Cu capital majoritar de stat Cu capital majoritar privat

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Comerţul

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a


avut o evoluţie relativ stabilă, crescând cu doar 2,34% în 2005, în raport
cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din totalul
unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de 6.800 de
unităţi pe parcursul întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai
relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%), de la 36 la 53
unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi.

Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului


pe clase de mărime (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane


ocupate în sectorul comerţului a crescut cu 11,34%, în mare parte datorită
creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii (+29,2)
concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul numărului mediu de
persoane ocupate din sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane
ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor (-5,07%), în timp ce
numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a
crescut cu 11,87%.

Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul


comerţului
pe clase de mărime (2001-2005)

16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul


comerţului a crescut mai bine de 2,3 ori. Creşterea cea mai relevantă s-a
înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile mijlocii
(+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri
din sectorul comerţului. Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile au crescut cu


84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri
din sector.

Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de


mărime 2001-2005 (mii euro)

600.000

500.000

400.000

300.000

200.000

100.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut


cu 153,48%, în principal datorită creşterii investiţiilor realizate de către
microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii (+421,44%), care
contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale din sectorul
comerţului (2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile
mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele realizate de întreprinderile mari au
scăzut cu 44,97%.

Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase


de mărime în 2001-2005 (mii euro)

35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 5


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul


comerţului,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Numărul
Număr
mediu de Cifra de Investiţii
unităţi
persoane afaceri Brute
active
ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
0-9 salariaţi 93,08 48,85 30,08 29,43
10-49 salariaţi 6,62 29,91 35,33 36,41
50-249 salariaţi 11,65 17,62 24,59 30,31
250 salariaţi şi peste 5,66 3,62 10,00 3,84
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul


comerţului,
pe clase de mărime, în 2005
Numărul
Număr Cifra de Investiţii
mediu de
unităţi afaceri Brute (mii
persoane
active (mii euro) euro)
ocupate
1.462.28
Total 7.387 28.373 4 86.657
0-9 salariaţi 6.876 13.861 439.922 25.507
10-49 salariaţi 455 8.486 516.601 31.553
50-249 salariaţi 53 4.999 359.520 26.267
250 salariaţi şi peste 3 1.027 146.234 3.330
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.2.8 Turismul

Activităţi turistice

În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox.


8% din totalul de unităţi de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia,
judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind Vâlcea (cu peste 64%) şi
Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-Vest Oltenia deţinea aprox.
5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel
relevând o capacitate de cazare turistică relativ mai mică în comparaţie cu
celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România.

Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după


judeţ (2005)
Regiune/Judeţ Total (număr) Pondere în %
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 100,00
Judeţul Dolj 19 8,37
Judeţul Gorj 36 15,86
Judeţul Mehedinţi 15 6,61
Judeţul Olt 10 4,41

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Judeţul Vâlcea 147 64,76


România 4.226 ….
Sursa: INS Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi


locaţii din judeţul Dolj, trebuie remarcate următoarele:
 Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;
 aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul
Craiova;
 dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o
unitate de cazare turistică (mai exact câte un hotel fiecare);
 în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ
şi Işalniţa deţin vreun fel de unitate de cazare turistică.
Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o
capacitate de cazare turistică relativ redusă.

Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj
(2005) (număr)
Cabane
Total Hoteluri Hanuri Altele
turistice
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 63 17 5 142
Judeţul Dolj, din care: 19 10 2 ... 7
Municipiul Craiova 13 7 1 ... 5
Municipiul Calafat 1 1 … … …
Oraşul Filiasi 1 1 … … …
Comuna Almăj 1 … 1 … …
Comuna Bratovoeşti 1 … … … 1
Comuna Bucovăţ 1 1 … … …
Comuna Işalniţa 1 … … … 1
Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în
cifre 2003-2006

În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele


despre activităţile turistice în perioada 2003-2006 arată că volumul total al
activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în judeţul Dolj.
Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi a crescut cu
peste 55% şi respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de
turişti străini cazaţi în unităţile de cazare turistică a crescut cu peste 50%,
în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a dublat
în aceeaşi perioadă, ceea ce sugerează faptul că durata şederii turiştilor
străini în judeţul Dolj este în creştere.

Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul


Dolj (2003-2006)
2003 2004 2005 2006
SV Judeţu SV Judeţu SV Judeţu SV Judeţu
Oltenia l Dolj Oltenia l Dolj Oltenia l Dolj Oltenia l Dolj
15.11
Nr de locuri 2 1.179 13.936 1.068 14.672 1.140 14.816 1.297
Nr de locuri
/zile în 3.701. 302.3 3.703. 354.4 3.950. 405.8 4.226. 468.9
funcţiune 300 80 400 36 200 76 000 08

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Nr de
turişti 324.4 37.25 336.40 38.69 334.20 41.30 370.80 44.39
cazaţi 00 5 0 8 0 9 0 2
din care:
străini n.a. 5.613 n.a. 6.877 n.a. 8.400 n.a. 8.421
Nr de 1.643. 57.67 1.647. 78.37 1.601. 84.36 1.640. 93.50
înnoptări 100 6 700 0 900 6 900 0
din care: 10.13 16.13 19.03 19.87
străini n.a. 5 n.a. 8 n.a. 2 n.a. 6
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre
2003-2006

Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural,


turism balneo climateric

Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi


construit care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate
naturale care, în condiţiile creării unor structuri de gestionare a zonelor
adecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza dezvoltării
turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din
zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul
mineralizat al apei este folosit de către populaţia locală în scop terapeutic,
ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub
raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea turismului
balneo-climateric.

Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi


în mediul urban (pentru mai multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată
Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar putea fi dezvoltat
prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitul turistic regional care
promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică
Olteniei. De asemenea, turismul rural în general ar putea fi dezvoltat prin
valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti din
Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile
şi serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor
etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din Segarcea etc..).
În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care
atrage din ce în ce mai mulţi turişti străini în judeţul Dolj, în special, în
Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile investiţiilor
străine.

Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea


Adăugată Brută
în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)
Poziţi
Sector – Dolj VAB e Sector - SW Oltenia VAB
22,3 20,8
Industrie prelucrătoare 1 Industrie prelucrătoare
1 1
Agricultură, vânătoare şi Agriculture, hunting and
silvicultură 19,0 2 sylviculture 17,9

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

2 3
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi
Comerţ şi alte servicii personale, 12,6 10,1
sociale şi colective 3 servicii prestate în principal
8 întreprinderilor 7
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi
Transporturi, depozitare şi
servicii prestate în principal 8,25 4 comunicaţii 9,00
întreprinderilor
Transporturi, depozitare şi Comerţ şi alte servicii personale,
comunicaţii 7,66 5 sociale şi colective 7,67
Administraţie publică şi apărare 6,07 6 Construcţii 7,03
Energie electrică, termică, gaze şi
apă 5,78 7 Administraţie publică şi apărare 6,47
Energie electrică, termică, gaze şi
Construcţii 5,71 8 apă 6,35
Educaţie 4,98 9 Industrie extractivă 4,73
Sănătate şi asistenţă socială 3,76 10 Educaţie 3,92
Hoteluri şi restaurante 1,62 11 Sănătate şi asistenţă socială 2,85
Intermedieri financiare 1,60 12 Hoteluri şi restaurante 1,69
Industrie extractivă 0,52 13 Intermedieri financiare 1,37
Pescuit şi piscicultură 0,01 14 Pescuit şi piscicultură 0,01
Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi

I.3.1 Populaţia urbană şi rurală

Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj


se confruntă cu o perioadă de depopulare accelerată a zonelor rurale.
Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din anul 1994,
atunci când ponderea celor două categorii de populaţie a trecut pentru
prima dată în favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din
anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au pierdut 57.288 locuitori
(-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la
46,20% în 2006 (-3,99%).

Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada


1990-2006 (număr)
Total Urban Rural
Anul
nr nr nr
776.1 386.63 389.52
1990 61 6 5
774.08 377.24 396.84
1991 2 0 2
761.21 373.08 388.13
1992 9 5 4
759.60 375.33 384.26
1993 5 8 7
758.89 379.57 379.32
1994 5 5 0
756.31 380.86 375.45
1995 8 0 8
751.93 383.98 367.95
1996 8 8 0
749.31 385.61 363.69
1997 1 4 7
747.84 386.08 361.75
1998 0 9 1
745.20 385.46 359.73
1999 4 6 8
744.24 384.17 360.06
2000 3 4 9
741.82 383.04 358.77
2001 5 8 7
730.21 368.39 361.81
2002 4 8 6
725.34 368.08 357.26
2003 2 0 2
720.55 381.70 338.85
2004 4 2 2
718.87 383.96 334.90
2005 4 5 9
715.9 383.7 332.23
2006 89 52 7
Sursa: INS, Dolj în cifre 2003-2006; INS Dolj Anuarul Statistic 2006;
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi regional în perioada 2003-


2005 arată faptul că depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj este mai
accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel naţional: în perioada
de referinţă, ponderea populaţiei rurale a scăzut în judeţul Dolj cu 2,66%,
timp ce aceasta a scăzut cu 1,5% la nivel naţional (de la 46,6% la 45,1%)
şi a fost aproape stabilă la nivel regional (aproximativ 50,9%).
Mai mult, între anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut
8,05% din populaţia acestora13 (dintr-un total de 853.924 persoane), în
timp ce zonele rurale din judeţul Dolj, în aceeaşi perioadă, au pierdut
14,02% din populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbane din
judeţul Dolj, reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005, ar sugera
că depopularea zonelor rurale nu este efectul indirect al unui proces de
urbanizare care se desfăşoară în cadrul judeţului, ci, probabil, un efect de
îmbătrânire a populaţiei sau de mişcare migratorie a populaţiei în afara
judeţului. De fapt, datele privind fluxurile de mişcare migratorie a
populaţiei sugerează că acest fenomen, cu un bilanţ de mai puţin de 0,2%
de persoane care îşi schimbă rezidenţa sau domiciliul în perioada 2001-
2005, nu ar părea a fi un element relevant pentru a determina scăderea
populaţiei. În orice caz, bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi
rezidenţa este negativ pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru
zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi
schimba domiciliul este negativ pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele
rurale.
Din păcate, incidenţa reală a mişcării migratorii neînregistrate nu poate fi
estimată, la acest stadiu.

Tabel 47: Ponderea populaţiei rurale/urbane în perioada 2003-2005,


Judeţul Dolj, Regiunea SV şi România (%)
2003 2004 2005
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Judeţul Dolj 50,75 49,25 52,97 47,03 53,41 46,59
Regiunea Sud
vest 49,07 50,93 49,07 50,93 49,05 50,95
Romania 53,40 46,60 54,90 45,10 54,90 45,10
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud-vest Oltenia în cifre
2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori cuprind


circa 58% din totalul populaţiei judeţene (iulie 2006). Doar Municipiul
Craiova concentrează 42% din populaţia judeţului, fiind cel de-al şaselea
oraş din România după mărime.
Totuşi, numărul locuitorilor din cele mai populate localităţi din cadrul
Judeţului Dolj, a scăzut în medie cu peste 4% (însumând 17.544 persoane)
în 2006 faţă de 2001, cele mai ridicate rate de scădere în perioada

13
Populaţia urbană depăşeşte populaţia rurală la nivel naţional din anul 1986,
când ponderea populaţiei rurale era de 49.4%, iar din 1990 aceeaşi cifră s-a
menţinut la circa 45% şi a crescut din nou la mai mult de 46-47% în 2002 şi 2003.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

(2006/2001) înregistrându-se în Municipiul Calafat (11,17%), Municipiul


Băileşti (8,55%) şi oraşul Filiaşi (6,74%). Municipiul Craiova a înregistrat o
scădere a populaţiei de 3,45%, reprezentând 10.739 persoane şi peste
61% din scăderea totală populaţiei judeţului. Trebuie de asemenea
menţionat faptul că, dintr-un total de 25.836 persoane, reprezentând
scăderea numărului de locuitori în întregul judeţ Dolj în perioada 2001-
2006, Municipiul Craiova deţinea 41,5%.

Tabel 48: Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori
2001-2006
Nr
. Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Municipalitate 311.32 300.48 300.84 297.29 300.18 300.58
1 Craiova 6 7 3 1 2 7
Municipalitate
2 Băileşti 22.026 20.780 20.642 20.491 20.320 20.143
3 Oraş Filiaşi 20.374 19.425 19.251 19.207 19.142 19.011
Municipalitate
4 Calafat 20.692 19.197 18.955 18.732 18.571 18.380
5 Oraş Dăbuleni 13.853 13.956 13.769 13.673 13.510 13.403
Comună Poiana
6 Mare 12.201 12.395 12.294 12.193 12.080 11.996
7 Comună Sadova 8.203 8.562 8.529 8.525 8.511 8.494
8 Oraş Segarcea 8.630 8.509 8.389 8.342 8.267 8.230
9 Comună Moţăţei 8.294 8.238 8.170 8.059 7.953 7.876
1
0 Comună Daneţi 6.923 7.254 7.118 7.048 6.962 6.868
432.52 418.80 417.96 413.56 415.49 414.97
Total 2 3 0 1 8 8
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Anuarul Statistic al judeţului Dol
2006

I.3.2 Reţeaua de localităţi

Dezvoltare urbană

Reţeaua aşezărilor urbane din judeţul Dolj cuprinde 7 localităţi, şi anume:


Municipiul Craiova, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Municipiul Calafat,
Oraşul Dăbuleni, Oraşul Filiaşi, Oraşul Segarcea. În cele ce urmează este
prezentat un scurt profil pentru fiecare aşezare urbană.

Municipiul Craiova

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Cu 300.182 locuitori (2006), reprezentând aproximativ 42% din populaţia


judeţului Dolj, municipiul Craiova este cel mai mare oraş din sud-vestul
României şi cel mai important pol regional de dezvoltare din zonă, fiind de
altfel denumit şi „Capitala Olteniei”.
Zona periurbană a municipiului este compusă din 18 comune care include
87 de sate. Mărimea medie a comunelor şi satelor este de 3.492 şi,
respectiv, 723 de locuitori. Mai exact, aşezările de mărime mică şi medie
(între 250 şi 500 de locuitori) reprezintă peste 52% din totalul aşezărilor,
urmate de aşezările de mărime medie şi mare (peste 750 de locuitori),
reprezentând 32,4% din total.

Harta 3: Poli de dezvoltare urbană în regiunea Sud-Vest Oltenia

Sursa:
http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de
%20oportunitate.pdf

Notă: Harta a fost simplicată faţă de varianta originală; prin această hartă
se intenzionează numai remarcarea Municipiului Craiova ca şi pol de
dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia, în
comparaţie cu celelalte reşedinţe de judeţ.

Mare parte din localităţile periurbane sunt aliniate de-a lungul principalelor
rute de transport, ceea ce face ca traficul rutier să crească înspre şi

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

dinspre centrul polului regional pe o distanţă mai mare, cât şi ca zona


construită să se concentreze în direcţia principalelor rute de transport şi să
menţină subdezvoltată o importantă parte a împrejurimilor din vestul
Craiovei.
De asemenea, trebuie subliniate următoarele puncte critice majore:
 trecerea bruscă de la mediul urban la o zonă puternic rurală;
 deficienţa utilităţilor publice (inclusiv reţeaua de apă potabilă) din
zonele periurbane;
 construirea de noi clădiri care nu au continuitate arhitectonică cu
aşezările rurale tradiţionale;
 dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie
cu creşterea traficului rutier;
 dezvoltarea insuficientă a sectorului de servicii din municipiul
Craiova, fapt care încetineşte continuarea dezvoltării acestei zone.14

Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Craiovei


datează din secolul XIV, fiind consemnată pe piatra funerară a lui Vladislav
I, dar istoria aşezării este mult mai veche datând din vremurile Imperiului
Roman. În secolul XIV Craiova era un târg şi un nod comercial important;
la sfârşitul secolului, oraşul a dobândit o poziţie privilegiată când aici s-a
aflat Marea Bănie de Craiova, controlată de familia boierilor Craiovesti, a
două instituţie politică a ţării. Totuşi, perioada de dezvoltare maximă a
oraşului a început în secolul XIX, când Craiova s-a bucurat de o înflorire
economică, urbanistică şi edilitară. Începând din anii’60 oraşul a devenit
un puternic centru industrial.
În prezent, economia Craiovei este caracterizată de un puternic sector
industrial, chiar dacă după 1989 a fost înregistrată o scădere a producţiei
industriale şi a început o fază radicală de restructurare. Sectorul cuprinde
numeroase mari unităţi industriale în domeniul construcţiilor de maşini
(Electroputere, Întreprinderea de Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare,
Întreprinderea de Avioane, Întreprinderea de Reparaţii Locomotive etc.),
industria electrotehnică (Electroputere), industria chimică (Doljchim),
industria alimentară (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA etc.),
industria textilă (Fabrica de Confecţii), industria materialelor de construcţii
(ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn) şi industria de automobile. O
pondere relevantă din populaţia Craiovei este activă de asemenea în
sectorul de servicii, în special în comerţ (15% din totalul populaţiei active),
educaţie (8%) şi sănătate (5,7%). Pe de altă parte, dezvoltarea turismului
este totuşi limitată; iar tendinţa vizitatorilor atraşi de patrimoniul cultural
şi artistic remarcabil al Craiovei pune în evidenţă un interes crescut.
Vestigii importante aparţin istoriei bogate a oraşului. Printre cele mai
importante clădiri ale arhitecturii ecleziastice şi laice din Craiova se
numără: Mănăstirea Cosuna (1572); Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se
întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a
Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul
Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în prezent Mitropolia Olteniei.

Sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Strategia de


14

Dezvoltare Locală pentru Municipiul Craiova, Decembrie 2006.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul


Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900
medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris.
Craiova reprezintă un pol cultural de importanţă naţională: Muzeul de Artă,
localizat în Palatul Jean Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de
lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin
Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat),
Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie
reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi
arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În
Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru
Copii şi Tineret Colibri, şi Teatrul Liric „Elena Teodorini” care propun un
repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.
Craiova cuprinde două Universităţi publice cu 16 facultăţi, la care se
adăugă facultăţile private, pentru aproape toate domeniile de activitate:
umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv şi tehnologic.
Mai mult, infrastructura educaţională cuprinde 28 licee, 26 scoli şi 33
grădiniţe.
Infrastructura sanitară include 6 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean
de Urgenţă Craiova; Spitalul Clinic Municipal Filantropia; Spitalul Clinic Nr. 3
Victor Babeş; Spitalul Militar; Spitalul Universitar CF Craiova; Spitalul Clinic
de Urgenţă Militar), precum şi 4 spitale-centre de specialitate (Spitalul
Clinic de Neuropsihiatrie; Centrul de Cardiologie Craiova; Catedra de
Pediatrie; Spitalul de Pneumoftiziologie).

Municipiul Băileşti
Cu o populaţie de 20.143 de locuitori, Municipiul Băileşti este aşezat în
Marea Câmpie Română, la 57 km sud-vest de Craiova şi la 32 km nord-vest
de Calafat, la o depărtare de 18 km faţă de Dunăre. Municipiul Băileşti
este străbătut de pârâul Balasan, la care printr-un baraj artificial a fost
creat lacul Cilieni, cu o suprafaţă de 33 ha, în prezent folosit ca lac de
agrement. Suprafaţă totală a teritoriului municipal este de 16.376 ha.
Băileşti se află pe ruta feroviară Craiova-Calafat şi este bine conectat la
reţeaua rutieră. Economia locală se bazează în principal pe sectorul agricol
şi zootehnic, fiind în mod special dezvoltate viticultura, apicultura şi
legumicultura. Activităţi non agricole relevante includ următoarele:
industria de morărit şi panificaţie; industria confecţiilor; construcţii;
activităţi în domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnătoriei metalelor
neferoase.
Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum sunt Muzeul Câmpia
Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie de etnografie,
precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.
Infrastructura educaţională cuprinde 9 grădiniţe, 6 şcoli generale şi 2 licee.
Spitalul Municipal Băileşti garantează asistenţă sanitară la nivel local.

Oraşul Bechet

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 6


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Având o populaţie de 3.973 de locuitori şi o suprafaţă totală de 25,31 km2,


oraşul Bechet este amplasat pe graniţa sud-orientală între România şi
Bulgaria, în dreptul localităţii bulgăreşti Oreahovo şi este un important
punct de trafic internaţional.
Bechet reprezintă al doilea cel mai important port din judeţul Dolj, după
cel de la Calafat şi este un punct de trecere (cu bacul) spre Bulgaria, fiind
o rută preferată pentru Sofia şi, mai departe, Turcia şi Grecia; mai mult
oraşul este un nod rutier important, pe aici trecând drumurile naţionale
Craiova - Bechet, Calafat - Bechet şi Bechet – Corabia.
Economia locală se bazează pe sectorul agro-industrial, în special,
industria prelucrătoare de fructe şi legume.
Pe de alta parte, în Bechet există numeroase obiective culturale şi
folclorice precum şi sărbători tradiţionale, care ar putea să fie valorificate
din punct de vedere turistic. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu,
conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a
judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova
şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima
duminică a lunii august, se organizează un festival popular.
Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată
Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele
Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi
serbări câmpeneşti.
Infrastructura educaţională a oraşului cuprinde 2 gradiniţe, 2 şcoli şi un
Liceu Teoretic. O Unitate Medico-Socială Bechet garantează asistenţă
sanitară.

Municipiul Calafat
Municipiul Calafat este amplasat în Câmpia Ciuperceni, la extremitatea
sud-vestica a judeţului Dolj, pe graniţa sud - vestică între România şi
Bulgaria, pe malul stâng al Dunării, în dreptul localităţii bulgăreşti Vidin, la
o distanţă de 90 km de Craiova. Municipiul are o suprafaţă de 138 km 2 şi
componenta sa administrativă cuprinde trei localităţi rurale: Basarabi,
Golenti şi Ciupercenii Vechi. Populaţia municipiului – împreună cu satele
componente – este de cca. 20.000 de locuitori (18.380 în Calafat) (2006).
Prima atestare documentară a municipiului Calafat datează din anul 1424,
iar rădăcinile sale istorice sunt mult mai profunde şi ajung până în epoca
bronzului. În antichitate, Calafat a reprezentat principala poartă de comerţ
a Ţării Româneşti. Astăzi, în Calafat, există un port fluvial, care reprezintă
un important punct de legătura cu Bulgaria; iar in viitor rolul său strategic
va fi valorificat prin construcţia Podului peste Dunăre, Calafat - Vidin, acum
în stadiu de proiect.
Teritoriul municipiului Calafat este bine conectat la reţeaua rutieră, prin 13
km de drumuri europene, 15 km de drumuri naţionale şi judeţene, precum
şi la reţeaua feroviară, având peste 25 km căi ferate. Populaţia este
ocupată în industrie (în special în sectorul confecţiilor textile şi metalice, în
producţia de amidon şi glucoză şi în sectorul energiei termice), agricultură

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

şi activităţi comerciale; se fac eforturi pentru o mai buna valorificare a


potenţialului turistic al localităţii şi împrejurimilor.
Din punct de vedere a culturii, Calafat are obiective remarcabile printre
care se numără Muzeul de Artă şi Etnografie, Monumentul Independenţei,
bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat beneficiază şi de o
Casă de Cultură cu 2 săli de spectacole (600 locuri) şi o bibliotecă cu 2
filiale (42.000 volume).
Infrastructura educaţională cuprinde 6 grădiniţe, 5 şcoli generale, 2 licee,
2 şcoli postliceale, precum şi secţia unui institut de învăţământ superior. În
Calafat există şi un Spital Municipal.

Oraşul Dăbuleni
Oraşul Dăbuleni este amplasat în zona sud – vestică a judeţului Dolj, între
localităţile Bechet şi Corabia, şi foarte aproape de graniţa cu Bulgaria.
Oraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde prin toată
partea sudică a judeţului Dolj, într-o direcţie paralelă cu Fluviul Dunărea.
Dăbuleni este plasat în Lunca Dunării, iar teritoriul se extinde pe o
suprafaţa de 18.286 ha şi este caracterizat, în partea sudică, de prezenţa
câmpiilor parţial acoperite de dune nisipoase, ceea ce conferă zonei
numele „Sahara Olteniei”, în timp ce partea de nord a teritoriului este
caracterizat de dealuri joase. Dăbuleni are o populaţie de 13.403 locuitori
(2006), care se ocupă, în principal, cu activităţi agricole. Mai în detaliu,
agricultura locală, bine cunoscută în toată România, este specializată în
cultivarea pepenilor gălbeni şi roşiilor. Sistemele de irigare acoperă
jumătate din teritoriul oraşului şi, în general, sectorul agricol este în faza
de modernizare şi cu un nivel de mecanizare în creştere.
Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile
cauzate de fluviul Dunărea.

Oraşul Filiaşi
Oraşul Filiaşi se află în partea de nord a judeţului Dolj; teritoriul oraşului,
cu o populaţie de 19.001 de locuitori, are o suprafaţă de 99,73 km² şi
cuprinde 6 localităţi: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Jos,
şi Uscăci. În trecut, Filiaşi a fost un important târg comercial şi, în prezent,
a devenit un important nod feroviar şi rutier al Olteniei, respectiv pe rutele
Craiova - Drobeta Turnu-Severin şi Craiova - Târgu Jiu.
Prima atestare documentară a numelui oraşului Filiaşi datează din ianuarie
1573, însă descoperirile arheologice de pe teritoriul oraşului au scos la
iveală ceramică din epoca bronzului, precum şi “Tezaurul de la Filiaşi”,
care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Pe o
perioada de 400 de ani, o familie de boieri, pe nume Filişanu, a avut un rol
cheie în viaţa oraşului. Aşadar, cele mai importante edificii ale asezarii,
printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor sunt
legate de numele acestei familii. Un alt element de referinţă din istoria
oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească
“Anton Pann”, construită in 1935.
Economia oraşului este caracterizată de existenţa unor unităţi industriale
în următoarele domenii: electrotehnica; mecanica; construcţii de maşini;
prelucrarea lemnului.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Infrastructura educaţională cuprinde 8 grădiniţe, 5 şcoli şi 1 Liceu. În Filiaşi


există un Spital Orăşenesc.

Oraşul Segarcea
Amplasat la vestul râului Jiu, în câmpia Segarcei, parte a Câmpiei Centrale
a Olteniei, la o distanţă de 28 km de Craiova, Segarcea are o populaţie de
8.230 locuitori (2006). Oraşul este bine conectat la reţeaua rutieră şi
feroviară aflându-se, pe calea ferată Craiova-Calafat precum şi pe
drumurile judeţene 561 Craiova-Segarcea, 561 A Segarcea-Băileşti şi 561
B Segarcea-Dranic. Teritoriul oraşului are o suprafaţă de 116,48 km2.
Segarcea dispune de unităţi industriale în industria alimentară şi chimică
şi este un puternic centru agricol. Calitatea solului, foarte prielnic pentru
dezvoltarea agriculturii (în special, pentru viţa de vie şi cereale), este
cunoscută încă din vechime. Denumirea oraşului, de exemplu, provine din
îmbinarea între două cuvinte din limba latină: "seges" = câmp, teren,
pământ productiv, şi "arcesitus" = cel căutat, cel dorit, cel visat, ajungând
la cuvânt Segarcea, adică “pământ mult dorit”.
În prezent, Segarcea este un renumit Centru Viticol independent, cele mai
cunoscute vinuri produse fiind vinurile roşii de înalta calitate, cum ar fi
Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar şi câteva vinuri
albe, ce includ Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Feteasca Regală şi Muscat
Ottonel. De asemenea, oraşul este cunoscut pentru producţia de struguri
de masă, dintre care varietăţile de Chasselas, Muscat Hamburg şi Muscat
de Adda.
În oraşul Segarcea există unele obiective culturale, care ar putea influenţa
dezvoltarea turismului rural, urban, cultural şi religios, ca de exemplu:
Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul
Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei
regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea;
Şcoala Veche, construită în anul 1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul
război mondial, operă a sculptorului C. Caranica edificată în anul 1920.
Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească
"Mircea Radina" şi Casa de Cultură Segarcea, care organizează
manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.
În Segarcea există 3 grădiniţe, 2 şcoli şi un Grup Şcolar. Infrastructura
sanitară cuprinde Dispensarul Policlinic Segarcea şi Spitalul Orăşenesc
Segarcea.

Străzile orăşeneşti şi transportul public în mediul urban din cadrul


Judeţului Dolj
În 2005, mediul urban din judeţul Dolj cuprindea 707 km de străzi
orăşeneşti, din care 53,4% deserveau municipiul Craiova, 11,6%
municipiul Băilesti, 11% oraşul Bechet, 7% oraşul Dăbuleni, 6,4%
municipiul Calafat şi 5,2% oraşele Filiaşi şi Segarcea. Cel mai mare nivel
de modernizare al străzilor s-a înregistrat în municipiul Calafat (86,7%) şi
în oraşul Filiaşi (73%), în timp ce în municipiul Craiova 69,6% din străzile
orăşeneşti erau modernizate in 2005, iar oraşul Bechet, cu 12,8%, a avut
cel mai mic nivel de modernizare a străzilor orăşeneşti.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005


Lungimea străzilor în km, din Nivel de
care: modernizare
Total Modernizate %
Total 707 408 57,7
Municipiul Craiova 378 263 69,6
Municipiul Băileşti 82 52 63,4
Municipiul Calafat 45 39 86,7
Oraşul Bechet 78 10 12,8
Oraşul Dăbuleni 50 7 14,0
Oraşul Filiaşi 37 27 73,0
Oraşul Segarcea 37 10 27,0
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj


tramvaiele şi autobuzele circulă doar în municipiul Craiova, de altfel
singura zonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie.
Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu
2001, numărul pasagerilor transportaţi de tramvaie a crescut cu 44 % în
aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor transportaţi de autobuze
a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu 2002.
În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea
a crescut (cu 4%) şi a ajuns la 101.751.

Spaţii verzi în mediul urban din judeţul Dolj


Suprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul
Dolj se află sub valoarea recomandată de Comisia Europeană (12 m2 /
locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36 m 2 / locuitor) şi
Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiova acest indicator
ajunge la aproximativ 10 m2 / locuitor.

Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul Dolj
Municipiu/o Suprafaţa Spaţiile verzi Principalele parcuri şi
raş totală (ha) (m2/locuitor) grădini
Parcul Romanescu, Grădina
Botanică, Grădina Sf.
Craiova 298,34 10,03
Dumitru, Grădina Mihai
Bravu
Parcul Debarcader, Parcul 1
Calafat 15,40 8,22
Mai, Parcul Copiilor
Băilesti 2,80 1,36 ….
Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006

Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban


2001 2002 2003 2004 2005
Străzi
Străzi (km), din care 577 577 577 700 707
modernizate (km): 371 371 376 399 408
Spaţii verzi
Spaţii verzi în interiorul 1.300 1.300 1.300 1.303 1.305
oraşelor şi

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

municipalităţilor (ha)
Transportul public urban
Nr de oraşe dotate cu
tramvaie 1 1 1 1 1
Lungimea totală simplă
a liniilor de tramvai (km) 39,0 38,9 39,0 19,8 17,0
Nr de vagoane de
tramvai 104 107 100 70 44
Pasagerii transportaţi de
tramvaie (mii persoane) 14.457 13.796 14.868 18.018 20.838
Nr de oraşe dotate cu
autobuze 1 1 1 1 1
Nr de autobuze … 949 947 865 760
Pasagerii transportaţi de 31.829, 28.465, 37.866, 38.110,
autobuze (mii persoane) 33.290,0 6 0 0 0
Maşini
Maşini înregistrate
(inclusiv taxiuri) … 97.730 100.706 101.523 101.751
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Dezvoltare rurală

Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată


din cauza unui număr de factori complecşi care includ tendinţele
demografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de ocupare,
dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul de
accesibilitate, dar şi calitatea mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit
în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul de viaţă şi
nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.

În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu


îmbătrânirea accelerată a populaţiei cât şi cu o tendinţă constantă de
depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a scăzut cu
14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţia totală a
trecut de la 50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.

Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale


incluzând 13% dintre microîntreprinderi şi doar 5% din totalul
întreprinderilor mari localizate în judeţ.
Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul
agricol, caracterizat, pe de o parte de un număr mare de exploataţii
agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul
terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şi pe de altă
parte de un număr relativ mic de unităţi cu personalitate juridică (aprox.
0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şi care produc şi
în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din
Judeţul Dolj de fapt ascunde, în realitate, o sub-ocupare în agricultura de
subzistenţă.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de


bază în sănătate este în principal concentrată în mediul urban unde, spre
exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp ce
numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 de locuitori în
mediul urban şi 7,6/10.000 de locuitori în mediul rural.

Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de


accesibilitatea limitată a zonelor rurale, datorită dezvoltării deficitare a
infrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene şi
comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice la
nivel de judeţ (29,6 km/km2, spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel
regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a reţelei de
căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la
nivel regional şi 45,9 km/1000 km2 la nivel naţional).

Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de


asemenea redus prin dotarea deficitară cu infrastructură de mediu. Cu
toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea
ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de
tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care
să deservească zonele rurale. Mai mult, există câteva depozite de deşeuri
industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu
depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fie închise.

În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de


intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelor
dezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a
standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor
economice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în
acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor naturale
existente.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
I.3.3 Forţa de muncă

In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de


60,48% din totalul populaţiei rezidente, ajungând la 434,8 mii de persoane
şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane active la nivel
naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active în Regiunea SV
Oltenia (917,3 mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de
438,5 mii persoane, dintre care 1,48% erau pensionari iar 7,05% erau
persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate
permanentă de muncă. Pe de altă parte, în acelaşi an, 0,3% din totalul
forţei de muncă era reprezentat de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă
şi 7,38% erau alte persoane active sub şi peste vârsta de muncă; balanţa
migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de
persoane şi contribuind la 0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ
cu anul 2001, numărul de pensionari în vârstă de muncă care nu mai
lucrează a scăzut cu 40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce
persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă
a crescut cu 21,6%. În aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale
active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând persoanele salariate) la
totalul forţei de muncă a scăzut cu 8%.

Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii
persoane)
An 2001 2002 2003 2004 2005
Total 437,8 436,8 434,3 435,2 434,8
Populaţia în vârstă de muncă 437,2 435,7 438,0 437,7 438,5
Pensionari în vârstă de muncă
care nu mai lucrează 10,8 6,4 9,0 7,8 6,5
Populaţia în vârstă de muncă
dar cu incapacitate permanentă
de muncă 25,4 27,1 28,2 30,0 30,9
Salariaţi sub şi peste vârsta de
muncă 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3
Alte persoane active sub şi
peste vârsta de muncă 34,8 33,6 33,1 33,1 32,1
Balanţa migraţiei inter-judeţene 0,5 -0,4 -0,1 0,8 0,3
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj


a scăzut de la 44,6% la 39,6%; totuşi, în 2005, rata globală de activitate a
populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV Olteniei (36,79%)
precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioada de referinţă, rata
de activitate masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea
feminină.
Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la
48,9% la 63,1%; rata dependenţei masculine a crescut cu 16% în timp ce
rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.
În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei
regionale (60,1%) cât şi celei de la nivel naţional (57,7%). Totuşi,
descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între rata de
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata de ocupare


a bărbaţilor in judeţul Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte
procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu 6,4 puncte
procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional
şi cu 4,5 puncte procentuale sub rata de ocupare a bărbaţilor la nivelul
naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor din judeţul
Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncte procentuale peste nivelul
regional, respectiv cel naţional.
În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică
atât decât nivelul regional (6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi, se
remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj a fost cu 0,7
procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada 2002-2005, rata
şomajului a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.

Tabel 53: Rata globală de activitate15, dependenţă economică, rata de


ocupare şi rata şomajului
in judeţul Dolj (2001-2005)
2002 2003 2004 2005
Rata globală de activitate
Total 40,7 40,6 38,9 39,6
Bărbaţi 43,9 44,0 40,5 42,5
Femei 37,6 37,3 37,3 36,8
Rata de dependenţă economică
Total 58,3 60,5 65 63,1
Bărbaţi 53,9 54,7 68,4 63,6
Femei 63,1 66,9 61,5 62,6
Rata de ocupare
Total na 63,2 62,2 60,6
Bărbaţi na 65,0 64,6 59,4
Femei na 61,3 59,9 61,9
Rata şomajului
Total 7,1 8,0 5,8 6,3
Bărbaţi 7,7 8,5 6,6 7,6
Femei 6,5 7,5 5,0 5,0
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul
Dolj în cifre 2003-2006

Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV


Oltenia şi în România în anul 2005

15
Rata globală de activitate reprezintă raportul dintre populaţia civilă angajată şi
totalul populaţiei rezidente.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

70,00
60,00 65,8
60,1 63,9
50,00 57,7
54,3
51,5
40,00
30,00 36,79 38,80
20,00
10,00 6,6 6,9 6,2 7,2 7,7 6,4

0,00
Regiunea SV Oltenia România

Rată globală de activitate Rată de ocupare Rată de ocupare a bărbaţilor


Rată de ocupare a femeilor Rată de şomaj Rată de şomaj a bărbaţilor
Rată de şomaj a femeilor

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane,


reprezentând 37,2% din populaţia rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1% din
totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia.
Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul
populaţiei ocupate civile, urmate de industrie, cu 18,15% (în principal
industria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din totalul
populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61% din
totalul populaţiei ocupate civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu
2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuie remarcat faptul
că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în
perioada 2001-2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61% în 2005, ceea ce
dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în Judeţul Dolj, într-o fază de
dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte, distribuţia populaţiei
ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004)
evidenţiază faptul că în regiunea SV Oltenia sectorul serviciilor, cu 28,15%
din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în Judeţul Dolj,
în timp ce atât sectorul agriculturii cât şi cel industrial, cu 45,08% şi
respectiv 21,23%, deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari
decât cele înregistrate în Judeţul Dolj.
Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în
sectorul agricol, practică agricultura de subzistenţă, orientată în principal
spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări relativ reduse a
unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate se ascunde o
sub-ocupare.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză
aprofundată care să evidenţieze incidenţa activităţilor economice şi
sociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor, cum
sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.

Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice


(număr de persoane) (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

2001 2002 2003 2004 2005


Total 293,9 276 270,6 263,8 266,6
Agricultură, vânătoare şi
silvicultură 127,9 133,7 128,8 116,7 117,5
Industria 47,4 49,9 48 49,8 48,4
- Industria extractivă 1,6 1,9 1,9 2 1,8
- Industria prelucrătoare 38,7 41,3 40,9 42,7 41,4
- Industria electrică şi termică, gaz
şi apă 7,1 6,7 5,2 5,1 5,2
Construcţii 9,2 10,6 10,2 10,4 11,1
Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a
autovehiculelor şi bunuri personale
si de gospodărie 27,6 28 28,7 29,7 31,4
Hoteuri şi restaurante 1,7 2,2 2,8 3,4 3,2
Transport, depozitare şi comunicaţii 11,2 10,4 10,1 9,3 10
Activităţi financiare, bancare şi de
asigurare 1,7 1,7 1,7 1,7 1,8
Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte
servicii, în principiu pentru
întreprinderi 6,2 6,1 6,8 7,3 7,8
Administraţia publică 3,9 4,3 4,3 4,7 5,2
Învăţământ 14,5 14,2 13,8 13,6 13,6
Sănătate şi asistenţă socială 10,5 11,3 11,6 12,2 11,4
Alte servicii colective, sociale şi
personale 3,7 3,6 3,8 5 5,2
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j

În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul


serviciilor a contribuit cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute
(VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din populaţia
ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorul agricol, cu
peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB
a Judeţului Dolj.

Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi


contribuţia la VAB pe macro-sectoare economice din judeţul Dolj şi
Regiunea SV Oltenia (2004) (%)

Judeţul Dolj Regiunea SV


Populaţi Populaţi
a Valoare a Valoare
ocupată Adăugat ocupată Adăugat
civilă ă Brută civilă ă Brută
Agricultură, vânătoare şi
silvicultură 44,24 19,02 45,08 17,93
Industrie şi construcţii 22,82 34,33 25,66 38,93
Servicii 32,94 46,65 29,26 43,04
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS,
Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic
2005

O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active


pe macro-sectoare de activitate arată că sectorul agricol ocupă aproape

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 7


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar deţine
doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra de afaceri de
1,17% din totalul cifrei de afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte,
industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine 11,06% din
unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi
realizând peste 40% din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorul serviciilor
deţine cea mai mare pondere a unităţilor active, producând aproape 54%
din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii, şi ocupă 33,6%
din populaţia ocupată activă.

Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile


unităţilor active pe macro-sectoare economice (pondere în %) (2005)
Populaţi Cifra de Investiţiil
Numărul
a afaceri e
unităţilo
ocupată unităţilo unităţilor
r active
civilă r active active
Agricultură, vânătoare şi
44,07 2,67 1,18 4,08
silvicultură
Industrie şi construcţii 22,31 15,62 44,87 45,62

33,62 81,71 53,95 50,30


Servicii
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS,
Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic
2005

Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în


2004, la 17.834 persoane, din care, 38% erau femei şi 56,73% nu
beneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de Ocupare a
Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în 2005, în
comparaţie cu 2001. Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării
definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea Legii 76/2002 pentru
bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor
referitoare la forţa de muncă conform rezultatelor Recensământului
Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din 2001 nu sunt în totalitate
comparabile cu cele înregistrate în anii următori. În consecinţă, scăderea
şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi
deci se merită a fi menţionat faptul că în comparaţie cu 2002, rata
şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.

Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005)


2001 2002 2003 2004 2005
Număr
Totalul şomerilor din
care: 36.921 20.934 23.580 16.176 17.834
Femei 15.741 9.205 10.425 6.923 6.777
Persoane ce nu
beneficiază de drepturi
băneşti 11.992 6.773 9.890 8.123 10.118

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

%
Femei 42,63 43,97 44,21 42,80 38,00
Persoane ce nu
beneficiază de drepturi
băneşti 32,48 32,35 41,94 50,22 56,73
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti,


64,24% erau persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale; 26,7%
aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare. Luând în
considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază de drepturi
băneşti, pe grupuri de vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare
parte a persoanelor cu competenţe profesionale de bază s-au încadrat în
grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă),
pe când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 ani deţinea cea mai mare
parte a persoanelor cu studii superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub
25 de ani şi între 40-49 de ani deţineau cea mai mare parte dintre şomeri
având studii medii (peste 30%).

Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti,


pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr
de persoane)
Grupuri de vârstă (ani)
Total Sub 25- 30- 40- 50- 55 şi
25 29 39 49 55 peste
7.71 2.36 1.77 1.93
Total, din care: 6 3 600 7 2 840 204
Persoane cu studii
primare, gimnaziale şi
profesionale 4.957 1.224 294 1.283 1.391 616 149
Persoane cu studii
medii 2.060 823 148 425 447 171 46
Persoane cu studii
superioare 699 316 158 69 94 53 9
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii


socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

80,00

70,00

60,00

50,00

40,00
30,00

20,00
10,00

0,00
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste

Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj


2006

Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti


persoanele cu studii primare, în principal, făceau parte din grupurile de
vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%). În jur de
40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte din grupul
de vârstă de sub 25 de ani.

Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii


socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)

50,00
45,00
40,00
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Persoane cu studii primare, Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare
gimnaziale şi profesionale

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj


2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

I.4 Echiparea teritoriului

I.4.1 Căi de comunicaţie

Infrastructura rutieră

Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România


şi Bulgaria, judeţul Dolj este traversat de Coridorul Pan - European IV, care
face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est, din Germania şi
Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia (Istanbul), via Bratislava,
Budapesta, Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.

Harta 4: Coridorul Pan-European IV

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf

Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+


0,03%), în timp ce ponderea drumurilor publice modernizate rămâne încă
sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la 21,9%, în 2001, la
22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelul naţional cât
şi sub cel regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă
parte, nivelul modernizării drumurilor naţionale (88,42% din lungimea
totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este
mult sub nivelul naţional, în schimb este peste valoarea regională, probabil
datorită prezenţei în judeţ a Municipiului Craiova, fiind cel mai important
pol regional de dezvoltare precum şi principalul nod de transport din
partea de sud-vest a României.
În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar
puţin sub 7% erau modernizate şi 36% erau acoperite cu îmbrăcăminţi
uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor judeţene şi
comunale modernizate (deşi încă la un nivel foarte scăzut) era în jur de
10% la nivel naţional şi 20% la nivel regional.

Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005)


2001 2002 2003 2004 2005
Drumuri Publice (km), din
care: 2.190 2.200 2.217 2.217 2.197
Modernizate (%) 21,96 21,86 21,70 21,97 22,67
Cu îmbrăcăminţi uşoare
rutiere (%) 32,19 32,05 31,80 31,80 31,41

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Din totalul drumurilor


publice: 2001 2002 2003 2004 2005
Drumuri Naţionale, din
care: 423 423 423 423 423
Modernizate (%) 88,42 88,42 88,42 88,42 88,42
Cu îmbrăcăminţi uşoare
rutiere (%) 11,58 11,58 11,58 11,58 11,58
Drumuri judeţene şi
comunale, din care: 1.767 1.777 1.794 1.794 1.774
Modernizate (%) 6,06 6,02 5,96 6,30 6,99
Cu îmbrăcăminţi uşoare
rutiere (%) 37,13 36,92 36,57 36,57 36,13
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care:


- drumuri modernizate – 49%
- drumuri nemodernizate – pietruite – 39%
– de pământ – 12%.

Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)


Din totalul Din drumurile Din Drumurile
drumurilor publice Nationale (% din Judeţene şi
Regiunea de Cu Cu Cu
dezvoltare/ îmbrăcă îmbrăcă îmbrăcă
Moderni Moderni Moderni
Judeţ minţi minţi minţi
zate zate zate
uşoare uşoare uşoare
rutiere rutiere rutiere
Total 26,47 26,18 90,21 7,96 10,59 30,74
1. Nord – Est 25,08 20,90 88,74 9,71 9,32 23,67
2. Sud – Est 19,42 36,99 89,15 8,41 2,41 43,97
3. Sud –
29,29 29,29 95,42 3,41 9,60 37,00
Muntenia
4. Sud - Vest
32,35 22,48 81,50 13,02 20,42 24,77
Oltenia
Dolj 22,67 31,41 88,42 11,58 6,99 36,13
Gorj 32,33 23,97 89,04 4,78 21,38 27,67
Mehedinţi 21,86 27,19 67,74 26,04 7,87 27,55
Olt 55,64 1,91 87,04 12,96 50,20 …
Vâlcea 29,26 27,23 79,02 9,07 13,19 33,09
5. Vest 26,00 23,73 92,72 6,37 11,06 27,61
6. Nord –
27,18 23,40 86,86 12,37 15,39 25,58
Vest
7. Centru 23,84 27,41 94,06 4,23 4,22 33,89
8. Bucureşti
52,64 26,15 100,00 …. 28,92 39,24
– Ilfov
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006

Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km /


100 km2 sugerează ca Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin
dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel regional (33,5 şi
respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din
judeţul Dolj sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu o concentraţie ridicată de rute în


partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în timp
ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate
de rutele de transport principale. Mai mult, luând în considerare densitatea
populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea Sud Vest Oltenia, a trei
mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul
de celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone
sunt localizate la nord de Bulgaria şi la sud de Craiova, în timp ce cealaltă
se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste zone sunt
afectate de un deficit substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul
regiunii.

Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km2 teritoriu,


pe Regiuni de Dezvoltare (2005)
Densitatea
Regiunea de dezvoltare/Judeţ drumurilor
publice
Total 33,5
Nord Est 36,3
Sud Est 30,4
Sud Muntenia 34,8
Sud Vest Oltenia 35,8
Dolj 29,6
Gorj 39,3
Mehedinţi 37,6
Olt 37,1
Vâlcea 37,6
Vest 32,1
Nord Vest 34,7
Centru 29,9
Bucureşti-Ilfov 47,9
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg

La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot


sudul ţării, Bulgaria şi România fiind legate printr-un singur pod peste
Dunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu, Regiune de
Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Dolj comunică
cu porturile bulgăreşti doar prin feribot.

Din bugetul prevăzut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor,


Construcţiilor şi Turismului a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane
Euro) pentru construcţia podului care va face legătura între oraşul
bulgăresc Vidin şi oraşul Calafat.
România şi Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind
trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor
şi materialelor, în procesul de construcţie şi dare în exploatare a noului
pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră, între cele două ţări, peste fluviul
Dunărea.
Construcţia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmează
să fie co-finanţată de către Comisia Europeană cu un grant ISPA în valoare
de 70 de milioane de euro şi de către Bulgaria prin: un împrumut de 70 de
milioane de euro obţinut de la Banca Europeană de Investiţii; un grant de
2,045 milioane de euro şi un împrumut de 18 milioane de euro obţinute de
la Banca Germană pentru Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de
euro obţinut de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (ADF) precum şi cu
suma de 60,76 de milioane de euro alocată de către Guvernul Bulgariei din
bugetul de stat. 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi
consultanţă sunt asigurate prin granturi de la AFD şi KFW şi de la Comisia
Europeană prin programele PHARE şi ISPA precum şi de la bugetul de stat
bulgar.
Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna
construirea a 8,7 km de drum, din care 3 km de autostradă cu două benzi
până la drumul naţional Craiova-Calafat. Calea ferată se va întinde pe 3,3

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

km de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenti-Calafat.


Termenul de finalizare a lucrărilor este 2009.
Podul ar trebui să fie finalizat în 2010, iar până în 2030 se estimează o
capacitate de transport de 8.400 vehicule şi de 30 de trenuri zilnic.

Infrastructura căilor ferate

În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul


prioritar TEN-T 22, Axa de cale ferată Atena – Sofia – Budapesta – Viena –
Praga - Numberg/Dresden. În România, Coridorul Pan-European IV se
împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) care pune în
legătură Arad, Alba Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi
cealaltă ramură (în direcţia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care
pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi Calafat. In contextul extinderii
Uniunii Europene, importanţa transportului rapid şi în siguranţă a
pasagerilor şi bunurilor este în creştere continuă şi, în consecinţă, sunt
analizate tot mai multe proiecte vizând dezvoltarea rolului căilor ferate în
sistemul de transport de mare viteză (spre exemplu, există o dezbatere
importantă legată de fezabilitatea transportului feroviar de mare viteză pe
ruta Berlin-Budapesta)16.
Mai mult, articolul 19a din Linilor Directoare pentru TEN - Transport,
propune ca bugetul TEN, Fondul de Coeziune, ISPA şi Fondurile Structurale
să se concentreze pe proiecte declarate de Interes European, după ce
Statele Membre au fost invitate să specifice gradul de prioritate adecvată
în cererile lor pentru fonduri. În această privinţă, Guvernul României a
adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire la realizarea, dezvoltarea şi
modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, care
identifică ruta de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-
Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru
România şi care va fi implementat până în 2015.

Harta 6: Coridorul feroviar Pan-European IV

16
Sursa: http://www.maglev2006.com/114_Naumann/114_Naumann_ok.pdf;
http://www.maglev2006.de/085_Fengler/085_FENGLER_ok.pdf.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf

In perioada 2001-2005, starea infrastructurii feroviare a judeţului Dolj a


rămas aproape aceeaşi, doar cu o mică creştere a ponderii liniilor de cale
ferată electrificate (+ 6%), ceea ce încă reprezintă doar aproximativ 37%
din totalul liniilor căilor ferate în funcţiune (puţin peste media naţională,
dar mult sub media regională de peste 50%), precum şi o uşoară creştere
în ceea ce priveşte densitatea căilor ferate per 1.000 km2 de teritoriu, de
la 29,8 in 2001 la 30,5 in 2005 (încă sub media naţională de 45,9 km/ km2
şi cea regională de 34,4 km/ km2). Pe de altă parte, teritoriul judeţului Dolj
găzduieşte în jur de 22,5% din căilor ferate existente la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Sud Vest Oltenia.

Tabel 62: Căi ferate în funcţiune în judeţul Dolj (2001-2005) (km)


2001 2002 2003 2004 2005
Căi ferate – lungime totală,
din care: 221 221 221 220 226
Electrificate 79 79 79 79 84
Cu o singură linie 140 140 140 139 145
Densitatea căilor ferate pe
1.000 km 29,8 29,8 29,8 29,7 30,5
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 63: Căi ferate în funcţiune în România pe regiuni de dezvoltare


(2005) (km)
Din care (in %): Densitate
a căilor
Regiune de
Total Electrificat Cu două ferate /
Dezvoltare / Judeţ Cu o linie
e linii 1000
km2

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 8


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Total 10.948 36,53 71,30 27,49 45,9


1. Nord – Est 1.634 37,39 64,81 34,52 44,3
2. Sud – Est 1.750 27,26 70,34 28,91 48,9
3. Sud – Muntenia 1.255 36,25 50,92 49,08 36,4
4. Sud - Vest
1.006 50,89 75,35 24,65 34,4
Oltenia
Dolj 226 37,17 64,16 35,84 30,5
Gorj 252 94,84 76,19 23,81 45,0
Mehedinţi 128 100,00 82,03 17,97 25,9
Olt 237 25,74 75,53 24,47 43,1
Vâlcea 163 …. 84,05 15,95 28,3
5. Vest 1.904 34,56 83,46 16,54 59,4
6. Nord – Vest 1.678 18,65 79,98 18,06 49,1
7. Centru 1.420 47,46 72,18 22,54 41,6
8. Bucureşti – Ilfov 301 99,34 54,15 45,85 165,3
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006

In primele trei luni ale anului 2007, Regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat
736.421 t de bunuri venite din alte regiuni, plasând-se pe poziţia a treia
dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în timp ce în aceeaşi perioadă,
464.800 t de bunuri direcţionate către alte regiuni au fost încărcate pe
teritoriul regiunii SV Oltenia. Produse chimice, combustibili solizi, minerale
şi fertilizatori au reprezentat categoriile cele mai importante de bunuri
transportate.

Infrastructura aeriană

Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în


Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7
km de centrul Municipiului Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti, într-o zonă
de câmpie potrivită în special pentru extinderea către est şi este
administrat de către Consiliul Judeţean Dolj.
Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de
2.500 m x 60 m, similară infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare, în
timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi Henri Coandă, au o
suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv
3.500 m. Aeroportul este echipat adecvat şi deschis atât transportului
intern cât şi celui internaţional. Zborurile derulate pe aeroportul din
Craiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează în special Italia, dar
şi aeroporturi din Grecia şi Germania, incluzând următoarele:
 Italia: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenţa, Roma, Torino, Veneţia,
Verona
 Grecia: Atena
 Germania: Dusseldorf, Munchen, Stuttgart
La momentul actual, Aeroportul Craiova poate procesa un număr de cca.
600 pasageri/oră.

În vederea promovării ulteriore a aeroportului Craiova, sunt necesare


următoarele intervenţii de modernizare a infrastructurilor aeroportuare:

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 repararea infrastructurii de mişcare aeroportuară - în principal pista de


decolare/aterizare, calea de rulare precum şi platforma de îmbarcare /
debarcare.
 realizarea sistemului de balizaj cu grupuri electrogene pentru
alimentare electrică de rezervă;
 noi dotări tehnice strict necesare operării în traficul internaţional curent
- două autospeciale PSI, vidanje pentru apa menajeră reziduală,
toalete, un grup mobil de pornire avioane etc;
 realizarea si dotarea unui spaţiu de cargo.

Harta 7: Porturi şi aeroporturi din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest


Oltenia

Sursa:
http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de
%20oportunitate.pdf

Porturi

Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea


Neagră din Germania până la Marea Neagră. Coridorul Pan-European VII se
referă la cursul inferior al Dunării şi cuprinde Canalul Dunăre - Marea
Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursul interior care face legătura
cu Marea Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi
infrastructurile portuare relevante situate pe aceste cursuri.
Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării,
de la Baziaş la Brăila şi Sulina, cu o lungime totală de 1.075 km, trecând
prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi aparţinând Regiunii Sud Vest Oltenia,

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Două


dintre aceste porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.
În prezent, transportul pasagerilor de la Calafat la Vidin (Bulgaria) şi de la
Bechet la Orehaovo şi retur este asigurat de companii de transport cu bac
care circulă pe toată durata zilei atât la Calafat cât şi la Bechet.

Modernizarea portului Calafat este menţionată în Legea nr 203/2003 ca


fiind unul dintre proiectele prioritare din domeniul transportului, şi va fi
implementat până în 2015.

Mai mult, trebuie menţionat faptul că în cadrul Programului Phare CBC


2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul
“Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei
Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen
de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Finanţarea lui va fi asigurată din
trei surse: 3,052 milioane euro de la UE, 1 milion de euro contribuţia
Guvernului României (prin Fondul Naţional) şi 532.039 euro va trebui să
suporte Consiliul Judeţean Dolj.
În cadrul acestui proiect sunt prevăzute mai multe investiţii, inclusiv
reabilitarea drumului judeţean 561D Giubega – Rast, pe o lungime de 29
de km, a unui tronson de 3 km între comuna Rast şi portul Rast si a unui
drum de legătură, de 300 de metri, între DJ 561D şi cheul de îmbarcare
autoturisme, precum şi amenajarea punctului de trecere a frontierei la
Rast pentru trafic uşor. Această ultimă lucrare presupune reamenajarea
unei clădiri existente, amenajarea cheului de încărcare - descărcare pentru
mărfuri şi pasageri, un punct de control pentru autoturisme, spaţii de
aşteptare, parcaje şi platforme, iluminat exterior si împrejmuirea incintei.

Harta 8: Coridorul Pan-European VII – Dunărea

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://www.corridor7.org/

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor

În ceea ce priveşte utilităţile publice de gospodărire a apelor, în anul 2004


judeţul Dolj concentra 20,2% din lungimea simplă totală a reţelei de apă
potabilă din regiunea SV Oltenia iar 38,4% din apa potabilă distribuită in
SV Oltenia era destinată Judeţului Dolj. La nivelul Regiunii Sud Vest
Oltenia, în acelaşi an, era concentrată 8,82% din lungimea simplă totală a
reţelei de apă potabilă existentă la nivelul naţional iar 11,67% din apa
potabilă distribuită la nivel naţional era destinată Regiunii Sud Vest
Oltenia.
Mai în detaliu, se remarcă următoarele:
 În 2004, peste 91,7% din lungimea simplă totală a reţelei de apă
potabilă, existentă în cadrul Judeţului Dolj, era localizată în mediul
urban (54,79% la nivel naţional şi 57.54% la nivelul regiunii SV
Oltenia), în cele 7 oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că mare parte a
mediului rural din judeţ era lipsit de infrastructura adecvată;
 În 2004, din 104 comune, doar 5 (mai puţin de 5%) erau deservite cu
apă potabilă.

In perioada 2004-2006, numărul de localităţi din judeţul Dolj deservite cu


apă potabilă precum şi lungimea simplă a reţelei de apă au crescut relativ,
de la 12 la 20 localităţi, respectiv, de la 803,6 km la 927,6 km de reţea în
anul 2006. Totuşi, în 2006 judeţul Dolj era încă judeţul din regiunea SV

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Oltenia cu cel mai mic număr de localităţi legate la reţeaua de apă


potabilă. În aceeaşi perioadă, volumul total de apă potabilă distribuit în
judeţ a scăzut cu circa 23%, în timp ce la nivel regional a ramas aproape
stabil.
Trebuie, totuşi, menţionat faptul că echiparea teritoriului cu infrastructura
de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimii doi ani
procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de
proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor
(din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar
13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de
execuţie.

Tabel 64: Evoluţia infrastructurii apei potabile şi distribuirea în SV


Oltenia şi judeţul Dolj 2003-2006
2003 2004 2005 2006
SV SV SV SV
Olteni Judeţu Olteni Judeţu Olteni Judeţu Olteni Judeţul
a l Dolj a l Dolj a l Dolj a Dolj
Lungime
a simplă
a reţelei 3.460 713,1 3.117,6 803,6 4.391,3 824,8 4.728,3 927,6
de apă
(km)
Apa
potabilă
123.94 54.75 103.64 132.16 123.21
distribuit 52.058 49.593 41.957
ă (mii 8 2 8 8 4
m3)
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud- Vest Oltenia in
cifre 2003-2006

Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate afectează calitatea resurselor de


apă subterane şi de suprafaţă, apele reziduale provenite din uz domestic
şi industrial fiind deversate direct în râul Jiu.
O staţie de epurare a apelor uzate este în curs de realizare în Municipiul
Craiova.

Mai mult, strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare


de utilităţi publice adoptată de către Consiliul Judeţean Dolj în 2007
prevede elaborarea şi realizarea unor proiecte de alimentare cu apă,
canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a deşeurilor şi de
alimentare termică a localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ Dolj (a
se vedea portofoliul de proiecte prezentat în cele ce urmează).

I.4.3 Amenajări hidroameliorative

În contextul marilor schimbării climatice ce au loc în ultimele decenii în


întreaga lume, alternanţa între perioade de secetă şi de ploi abundente
produce inundaţii însemnate datorită capacităţii reduse a terenurilor de a
absorbi apa în exces, acest lucru conduce şi la reducerea calităţii culturilor
agricole.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută


cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor
pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului.
Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova,
Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, are o suprafaţă de 104.600 ha şi este
caracterizată de prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa. În
Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al
secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar datele furnizate de Agenţia
de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, in perioada 2000 - 2002,
suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 %
din totalul suprafeţei cultivate.

Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de


împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a preîntâmpina seceta şi
deşertificarea. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea
climei în judeţul Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în
1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu
depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia depăşesc 5.000 ha,
iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste
104.000 ha.

În ultimul deceniu, agricultura românească a fost grav afectată de faptul


că, după reforma agrară din 1991, prin care s-au retrocedat terenurile
agricole foştilor proprietari, sistemele de irigaţii au fost distruse aproape
complet.
Pe baza Recensământului Agricol General din 2002, la nivelul judeţului
Dolj, suprafaţa irigată a unităţilor agricole a fost de 21.718,3 ha,
reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din
suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. Suprafaţa irigată în judeţul Dolj
reprezintă 5,4% din suprafaţa irigată la nivelul ţării şi 61,4% din suprafaţa
irigată în Regiunea Sud Vest. În anul agricol 2001, unităţile cu
personalitate juridică au irigat cea mai mare parte din suprafaţa agricolă,
depăşind 66% din totalul suprafeţei irigate, în timp ce exploataţiilor
individuale le-au revenit doar 33,7% din totalul suprafeţei irigate.

Guvernul României va implementa, cu sprijinul unui împrumut de la Banca


Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de
peste 100 milioane de dolari SUA, un program amplu pentru modernizarea
sistemului de irigaţii. Principalul sistem de irigaţii din cadrul Judeţului Dolj
care va suferi reparaţii majore va fi sistemul de la Sadova-Corabia, pentru
care s-au alocat circa 23 milioane de dolari. Sistemul Sadova-Corabia se
intinde pe o suprafaţa de peste 74.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o prioritate majoră nu numai


pentru dezvoltarea unei agriculturi performante, care să nu mai fie
dramatic dependentă de condiţiile atmosferice, dar şi pentru a
preîntâmpina seceta şi deşertificarea ce afectează o pondere relevantă a
terenurilor din sudul judeţului Dolj.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

I.4.4 Echipare energetică

Termoficare

În Judeţul Dolj există doi operatori principali în domeniul serviciilor


energetice, şi anume: RA Termoficare Craiova şi S.C. Uzina Termică S.A.
Calafat.
Un număr de 71.499 apartamente sunt racordate la sistemul centralizat de
termoficare (septembrie 2007), din care 96% sunt deservite de către RA
Termoficare Craiova şi restul de către S.C. Uzina Termică Calafat. Raportat
la numărul total al locuinţelor existente în judeţul Dolj în 2005, numărul
apartamentelor racordate reprezintă peste 26% din totalul locuinţelor din
Judeţul Dolj.

Alimentare cu gaze naturale

În 2005, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj


era limitată la 6 localităţi, din care 2 oraşe, cu o lungime totală de 508,2
km. Tendinţa din ultimii 5 ani dezvăluie o dezvoltare progresivă a reţelei, a
cărei lungime a crescut cu 78 km (18% din totalul reţelei existente în
2001) în perioada 2001-2005. Această tendinţă de dezvoltare reflectă
situaţia la nivel naţional, unde lungimea reţelei a crescut cu aproape 21%
în aceeaşi perioadă. În 2005, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în
judeţul Dolj, reprezenta 28,1% din reţeaua regională şi 1,8% din reţeaua
naţională: ambele date sunt cele mai mici înregistrate în această perioadă,
dovedind că nivelul de dezvoltare a reţelei la nivelul judeţului este mai mic
decât nivelul înregistrat în regiunea SV Oltenia şi în restul României.

Tabel 65: Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj 2001-


2005
U.M. 2001 2002 2003 2004 2005
Localităţi conectate, din
care: Nr 4 4 5 5 6
Oraşe Nr 2 2 2 2 2
Lungimea simplă a
reţelei de distribuţie a
gazelor naturale Km 430,2 450,3 476,3 498,1 508,2
Lungimea simplă a reţelei
de distribuţie a gazelor
naturale în regiunea Sud 1.523,1 1.554,4 1.618 1.377,7 1.805,7
Vest Km
Lungimea reţelei de
distribuţie a gazelor
naturale în Dolj din total
regional % 28,2 29 29,4 36,2 28,1
Lungimea simplă a reţelei
de distribuţie a gazelor 22.612, 24.067, 23.916, 25.879, 27.496,
naturale în România Km 7 8 6 0 0

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Lungimea reţelei de
distribuţie a gazelor
naturale în Dolj din total
naţional % 1,9 1,9 2,0 1,9 1,8
Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea
de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006

Datele despre volumul gazelor naturale distribuite subliniază tendinţe


contrastante: în perioada 2001-2005, cantitatea totală a gazelor naturale
distribuite înregistrează o creştere substanţială (+ 66,41%), în timp ce
distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic a scăzut cu 27,25%.
Distribuţia gazelor naturale la nivelul naţional în aceeaşi perioadă a
evoluat în aceeaşi direcţie, totuşi înregistrând o variaţie mai reţinută:
totalul gazelor naturale distribuite a crescut cu 10,78% în timp ce volumul
gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.

Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi


datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor cât şi
creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi
legată şi de descreşterea populaţiei (ceea ce ar putea determina o scădere
a consumului de energie din cadrul gospodăriilor).

Gazele naturale distribuite în judeţul Dolj reprezintă 33,6% din totalul


gazelor naturale distribuite în regiunea Sud Vest

Tabel 66: Volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Dolj (2001-2005)



(2005
U.
2001 2002 2003 2004 2005 /
M.
2001)
in %
Gaze naturale
distribuite, mii 143.05 122.89 138.86 212.31 238.06
din care: mc 9 1 0 2 7 66,41
Pentru uz mii
casnic mc 75.383 50.767 55.655 52.135 54.466 -27,25
Gazele
naturale
distribuite în 782.12 619.99 626.90 619.99 708.63
regiunea Sud mii 6 5 1 5 7 -9,4
Vest, din care: mc
207.97 159.20 158.78 159.20 159.59
Pentru uz mii 1 3 0 3 8 -23,2
casnic mc
Gazele
naturale
distribuite în
Dolj din total
regional % 18,29 19,82 22,15 34,24 33,60
Gazele naturale
distribuite
pentru uz
casnic în Dolj
din total % 36,25 31,89 35,05 32,75 34,13

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92


(2005
U.
2001 2002 2003 2004 2005 /
M.
2001)
in %

regional
Gazele
naturale
distribuite în 11.701. 10.017. 10.294. 12.733. 12.963.
România, din mii 222 637 577 986 000 10,78
care: mc
3.387.5 3.085.5 3.476.2 2.744.6 2.828.0
Pentru uz mii 43 61 92 64 00 -16,52
casnic mc
Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea
de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006

Datele despre distribuţia gazelor naturale subliniază disparităţi


remarcabile între judeţul Dolj şi nivelul naţional. În 2005, 331,2 mii mc de
gaze naturale au fost distribuite la 1.000 locuitori în Dolj: datele la nivel
naţional au fost aproape duble, însumând 599,5 mii mc. Consumul de
gaze naturale pentru uz casnic la 1.000 locuitori este de 75,8 mii mc,
aproape 57% din valoarea corespondentă la nivel naţional (130,8 mii
mc/1.000 locuitori).

Tabel 67: Distribuţia gazelor naturale/1000 locuitori


M
.U. 2001 2002 2003 2004 2005
Total Dolj County, of thou
which: mc 192,8 168,3 191,4 294,7 331,2
thou
for domestic use mc 101,6 69,5 76,7 72,4 75,8
South-West Region, thou
of which: mc ………. .…….. 269,1 267,5 307,2
thou
for domestic use mc ……… ….….. 68,2 68,7 69,2
thou
Romania, of which: mc 522,2 459,6 473,7 587,5 599,5
thou
for domestic use mc 151,2 141,6 160,0 126,6 130,8
Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea
de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006

Energia electrică şi surse alternative de energie

Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea,


Argeş, Mehedinţi şi Teleorman a fost Electrica Oltenia S.A. Societatea a fost
deţinută în totalitate de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ
(Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%).
Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură,
locul său fiind luat de CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

CEZ Distribuţie asigură alimentarea cu energia electrică în Judeţele Dolj,


Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş şi Teleorman.
Societatea acţionează cu 249 staţii de transformare şi linii electrice (0,4
kV şi 110 kV) cu o lungime totală de 51.000 km, deservind peste 1,2
milioane de consumatori.
Activităţile societăţii sunt realizate prin următoarele unităţi:
- Sediul central (localizat la Craiova);
- Sucursalele de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SDFEE). 17

Pentru anul 2006, ANRE a stabilit pentru fosta compania Electrica Oltenia
un portofoliu de producători pentru asigurarea necesarului de energie
electrică şi acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor de
distribuţie. Printre furnizorii de energie electrică a Electrica Oltenia se
regăseşte Complexul Energetic Craiova. Complexul Energetic Craiova
produce energie prin arderea cărbunelui în proporţie de peste 90%, restul
fiind folosite gaze naturale. Emisiile specifice de CO2 rezultate din
producerea energiei electrice în România în anul 2006 au fost, în medie,
de 547 g/kWh, iar Complexul Energetic Craiova, cu 1.146 g/kWh, a fost, în
acelaşi an, cel de al treilea producător de energie cel mai poluant (după
RAAN şi UT Giurgiu) din România.18
Complexul Energetic Craiova operează, în judeţul Dolj, prin cele două
sucursale Işalniţa şi Craiova II, producând energia electrică şi termică prin
lignit, gaz şi păcură.

Preocupările privind poluarea derivată din producţia de energie sunt din ce


în ce mai importante în toată Uniunea Europeană, iar dezbaterea cu privire
la sursele alternative de energie este actuală şi deschisă.
Acestea includ energia hidroelectrică, eoliană, solară, nucleară dar şi
exploatarea biomaselor şi mareelor. În România, datorită condiţiilor
teritoriale favorabile, ceea mai dezvoltată sursă de energie nepoluantă
este ceea hidroelectrică. Totuşi, tocmai natura sursei, strict legată de
existenţa unui curs de apă din care să se poată genera o cădere destul de
mare încât să producă energie cinetică suficientă pentru a acţiona turbine
mecanice, energia hidroelectrică nu poate să reprezinte singura sursă
alternativă de energie pentru un teritoriu unde o treime din suprafaţa este
caracteriză de un nivel foarte scăzut al reliefului şi unde sunt zone
importante de deficit hidric, cum este cazul României, şi, în special, al
judeţului Dolj.
De asemenea, energia nucleară este bine cunoscută şi dezvoltată în
România, dar şi aceasta nu poate acoperi întregul necesar de energie din
ţară.

17
Restul de 49% fiind deţinute de Electrica SA până în octombrie 2006, atunci
când 12% din acţiunile societăţii au fost transferate către S.C. Fondul Proprietate
SA. Sursa:
http://www.cez.ro/fileadmin/inits/docs/Raportul_Anual_2006__Electrica_Oltenia.pdf
18
Sursă: Grupul CEZ, Electrica Oltenia S.A., Raport Anual 2006, 2007. ANRE, Date
Statistice aferente Energiei Electrice produse în anul 2006.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 9


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar


putea fi două soluţii viabile pentru producerea de energie. Soluţiile tehnice
ar putea fi studiate prin intermediul activităţilor de cercetare în domeniu.

I.4.5 Telecomunicaţii

În 2005, numărul abonamentelor telefonice, în judeţul Dolj – numai în


reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA – se ridicau la 108.015
reprezentând 35,46 % din abonamentele la nivel regional şi 2,73 din
abonamentele la nivel naţional. Numărul abonamentelor telefonice la 100
locuitori este mai mic decât datele naţionale, dar depăşeşte cu aproape
două procente datele regionale.

Tabel 68: Servicii de telefonie în 2005, comparate la nivel regional şi


naţional
Numărul
abonamentelor
telefonice Numărul
(numai în abonamentelor
Locuitori
reţeaua de telefonice la
telefonie fixă a 100 locuitori
ROMTELECOM
SA)
Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0
Regiunea Sud-Vest Oltenia 2.306.450 304.601 13,2
Judeţul Dolj / Regiunea Sud-
Vest Oltenia (%) 31,17 35,46
România 21.623.849 3.957.870 18,3
Judeţul Dolj / Romania (%) 3,32 2,73
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS,
Anuarul Statistic 2006

Distribuţia abonamentelor în teritoriu, în 2005, dezvăluie existenţa


disparităţilor dintre mediul urban şi mediul rural: din totalul
abonamentelor telefonice din judeţul Dolj, 58,56% sunt înregistrate în
mediul urban (populaţia urbană fiind 53,41% din totalul populaţiei).
Numărul abonamentelor la 100 de locuitori este 16,5 în mediul urban, dar
descreşte la 13,4 în zonele rurale, mai mult decât 1,5 puncte sub media
judeţului.

Tabel 69: Servicii de telefonie în 2005, în judeţul Dolj – zone urbane şi


rurale
Numărul
abonamentelor
telefonice Numărul
(numai în abonamentelor
Locuitori
reţeaua de telefonice la
telefonie fixă a 100 locuitori
ROMTELECOM
SA)
Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0
Populaţia Urbană 383.965 63.250 16,5

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Populaţia urbană pe totalul


populaţiei judeţului Dolj (%) 53,41 58,56
Populaţia Rurală 334.929 44.765 13,4
Populaţia rurală pe totalul
populaţiei judeţului Dolj (%) 46,59 41,44
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic Dolj 2006 şi INS, Anuarul
Statistic 2006

Judeţul Dolj este judeţul cu cel mai mare procent de abonamente


telefonice din Regiunea Sud Vest Oltenia. Totuşi, trebuie remarcat faptul că
regiunea Sud Vest Oltenia deţinea, la sfârşitul anului 2005, doar 7,7% din
abonamentele telefonice existente la nivel naţional, fiind pe ultimul loc
dintre regiunile din România, în timp ce Regiunea Bucureşti Ilfov, cu
19,84% din totalul abonamentelor telefonice, a înregistrat cea mai bună
performanţă printre regiunile din România. În ceea ce priveşte activitatea
de telefonie, judeţul Dolj a avut cea mai bună performanţă din regiunea
Sud Vest Oltenia în raport cu toate tipologiile de activităţi de telefonie
(convorbiri telefonice interne, convorbiri telefonice internaţionale,
convorbiri telefonice fix-fix şi fix-mobil). Totuşi regiunea Sud Vest este
ultima regiune din România în ceea ce priveşte volumul traficului de
telefonie în raport cu toate tipologiile ale acestuia, cu excepţia
convorbirilor telefonice fix-fix, unde este pe locul patru la nivel naţional.
Referitor la serviciile speciale de acces la internet, doar 1,64% din
apelurile făcute în România provin din judeţul Dolj: datele sunt modeste
considerând ca populaţia judeţului Dolj este aproape 3 % din totalul
populaţiei din România. Regiunea Sud Vest este pe ultimul loc la nivelul
regiunilor, înregistrând mai puţin de 5% din apelurile pentru acces la
internet. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce
caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005,
furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în
momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul
utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie să fie mult mai mare.

Tabel 70: Activitatea de telefonie în 2005 (%)


Procent Convorbiri telefonice (mii minute)
din
aboname Intern
Acces
Regiunea de ntele
speci
dezvoltare/ telefonic Dista Internaţ Fix- Fix-
al la
Judeţ e (la nţa Local ional mobil Fix
Inter
sfârşitul mare
net
anului)
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
România 100,00
0 0 100,00 0 0 0
Regiunea Sud Vest
7,70 7,04 6,23
Oltenia 4,59 7,56 13,14 4,72
Dolj 2,73 2,21 2,45 1,50 2,60 8,49 1,64
Gorj 1,19 1,14 0,96 0,51 1,45 1,05 0,68
Mehedinţi 1,24 1,01 1,01 0,81 0,98 0,40 0,83
Olt 1,24 1,35 0,79 0,81 1,21 1,46 0,59
Vâlcea 1,29 1,33 1,02 0,97 1,32 1,73 0,99
Regiunea Vest 9,48 9,94 9,54 13,97 10,22 14,92 15,44
Regiunea Bucureşti 19,84 24,95 30,17 26,13 27,01 19,35 30,89

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

– Ilfov
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS,
Anuarul Statistic 2006

Datele despre conexiunile internet şi numărul calculatoarelor există doar


la nivel regional, şi subliniază un nivel modest al computerizării în
regiunea Sud Vest. În 2003, Sud Vest Oltenia a fost regiunea cu cel mai
scăzut procent al întreprinderilor conectate la internet, şi anume doar 6%,
fiind cu 2,5 procente sub media naţională. Media dotărilor IT a fost de
asemenea modestă, cu 7,2 calculatoare la 100 de angajaţi şi în acest caz
cu 2,5 procente sub media naţională, din care doar 34,2% având
conectare la internet. În ciuda acestui fapt, regiunea Sud Vest are un
procent relevant al specialiştilor ICT, înregistrând 1,6 specialişti ICT la 100
angajaţi, foarte aproape de datele naţionale(1,7 specialişti la 100
angajaţi).

Tabel 71:Calculatoare şi conexiuni la internet în cadrul întreprinderilor


în 2003
% din
%
întreprinderil Numărul
Calculatoare % din
e conectate la calculatoarel
conectate la specialiştii
internet din or la 100
Regiunea internet din ICT la 100
totalul angajaţi
total angajaţi
întreprinderil
or

Nord-Vest 7,7 7,6 38,8 1,2


Sud-Vest 7,1 8,3 37,0 0,8
Sud Muntenia 6,6 8,1 39,2 1,3
Sud Vest Oltenia 6,0 7,2 34,2 1,6
Vest 9,5 8,6 45,4 1,7
Nord Vest 8,2 8,8 48,4 1,7
Centru 9,0 8,2 43,0 1,6
Bucureşti-Ilfov 12,2 13,6 60,1 2,5
ROMÂNIA 8,5 9,7 48,9 1,7
Sursa: Informaţi Sintetice, Societatea Informaţională, INS

I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-


sociale

I.5.1 Administraţia publică

Consiliul Judeţean
Organele administraţiei publice sunt înfiinţate pe baza prevederilor Legii
nr.215/2001 republicată, care stabileşte, conform articolului 87, înfiinţarea
Consiliilor Judeţene, ca autorităţi ale administraţiei publice locale, “pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este
ales în condiţiile Legii privind alegerile locale”. Totodată, Legea
nr.215/2001 republicată stabileşte următoarele atribuţii ale Consiliului
Judeţean (art. 91):

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al


consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Judeţean:

 alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi


vicepreşedinţi;
 hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi
societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea
regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
 aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare
şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor
şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale
şi regiilor autonome de interes judeţean;
 exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile
corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau
regii autonome, în condiţiile legii;
 numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi
încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de
muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. b), Consiliul Judeţean:

 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul


propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei
bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea
şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea datoriei
publice locale prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului,
în condiţiile legii;
 stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
 adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu
autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti
interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru
realizarea acestora;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor


administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi
amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică
generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale
componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare
cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau
municipale implicate;
 aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de
investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Judeţean:

 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea


bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a
serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
 hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;
 atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Judeţean:

 asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul


necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean
privind:
- educaţia;
- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu
handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau
grupuri aflate în nevoie socială;
- sănătatea;
- cultura;
- tineretul;
- sportul;
- ordinea publică;
- situaţiile de urgenţă;
- protecţia şi refacerea mediului;
- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi
rezervaţiilor naturale;
- evidenţa persoanelor;
- podurile şi drumurile publice;
- serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean,
precum şi alimentarea cu gaz metan;
- alte servicii publice stabilite prin lege;
 sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin
lege;
 acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor
administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Judeţean:

 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane


juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă,
în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări,
servicii sau proiecte de interes public judeţean;
 hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi
administrativ-teritoriale din alte ţări;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi
administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi
aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune.

Constituirea, înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului Judeţean Dolj sunt realizate


în concordanţă cu reglementările Articolului 6 din Legea nr.
215/2001Republicată. Aparatul propriu Consiliului Judeţean Dolj este
organizat in direcţii, servicii şi birouri, în concordantă cu Regulamentele de
Organizare şi Funcţionare, aprobate prin Hotărâre Consiliului Judeţean Dolj.
Ultima organigrama aprobată prin Hotărâre nr 12/2007, pe baza Legii
215/2001 şi a Legii 161/2003, conţine un număr de 171 funcţii, 5 direcţii
de specialitate, organizate în 10 servicii, şi un birou:
 Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice,
cu un total de 24 funcţii publice de execuţie, 3 funcţii contractuale
şi 2 funcţii publice de conducere aflată în subordinea directă a
Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice are
în subordine următoarele:

Serviciul Dezvoltare Regională, Proiecte cu Finanţare Externă (care


are în subordine Compartimentul Strategii, Programe, Dezvoltare
Regională şi Compartimentul Elaborare şi Implementare Proiecte cu
Finanţare Externă);
Compartimentul Relaţii Internaţionale;
Compartimentul Relaţii de Presă, Imagine;
Compartimentul Relaţii cu Publicul;
Compartimentul A.T.O.P.

 Serviciul Organizare Resurse Umane, cu un număr de 8 funcţii


publice de execuţie, o funcţie contractuală şi o funcţie publică de
conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului
Judeţean Dolj.

 Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat cu un număr de


14 funcţii publice de execuţie, 13 funcţii contractuale, 2 funcţii
publice de conducere, aflată în subordinea directă a Secretarului
Judeţului Dolj.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat are în subordine


Serviciul Juridic, Administraţie Locală, Secretariat format din 3
compartimente de specialitate:

Compartimentul Juridic;
Compartiment Administraţie Locală, Coordonare Consilii Locale;
Compartiment Secretariat Administrativ.

 Direcţia Economică cu un număr de 42 de funcţii publice de


execuţie şi 5 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea
directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele economice
ale judeţului.
Direcţia Economică are în subordonare 4 servicii şi 1compartiment,
după cum urmează:

Serviciul Achiziţii Publice;


Serviciul Financiar Contabilitate;
Serviciul Buget Venituri (care are în subordine Compartimentul
Venturi);
Serviciul Prognoze,Învăţământ Preuniversitar,Sănătate (care are în
subordine Compartimentul Învăţământ Preuniversitar, Sănătate);
Compartimentul Informatică.

 Direcţia Tehnică, cu un număr de 22 de funcţii publice de execuţie,


3 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-
preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului.
Direcţia Tehnică are în subordine:

Serviciul Administrare şi Exploatare Domeniu Public şi Privat al


Judeţului Dolj (care are în subordine Compartimentul Domeniu
Public şi Compartimentul Domeniu Privat);
Serviciul Tehnic (care are în subordine Compartimentul Investiţii
Lucrări Publice, Compartimentul Modernizări şi Reabilitări Drumuri şi
Poduri Judeţene, Compartimentul Tehnic, Energetic şi Utilităţi
Publice).

 Direcţia Urbanism, cu un număr de 16 funcţii publice de execuţie şi


2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-
preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului.
Direcţia Urbanism are în subordine:
Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (care are în subordine
Compartimentul Avizări Documentaţii Urbanism Emitere Certificate
Urbanism şi Cadastru, Compartimentul de Protecţia Mediului,
Compartimentul de Autorizarea Construcţiilor şi Compartimentul de
Control Privind Disciplina în Construcţii şi Urbanism Regularizări
Taxe de Autorizări şi Banca de Date Urbane).

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Biroul Audit Public Intern, cu un număr de 5 funcţii de execuţie şi o


funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a
Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.

Consiliul Local
Articolul nr. 36 din Legea nr. 215/2001 republicată prevede înfiinţarea
Consiliilor Locale cu misiunea de a lua iniţiativa şi de a hotărî, “în condiţiile
legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date
prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale“.

Mai în detaliu, Consiliul Local are următoarele atribuţii principale:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al


primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale
societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,
oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională pe plan intern şi extern.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Local:

 aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi


regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
 aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea,
organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al
primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local,
precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de
interes local;
 exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi
obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi
comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. lit. b), Consiliul Local:

 aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite,


modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar;
 aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin
emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-
teritoriale, în condiţiile legii;
 stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice


pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
 aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu
a unităţii administrativ-teritoriale;
 asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi
conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de
integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi
apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Local:

 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea


bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului,
după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile
legii;
 hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în
condiţiile legii;
 avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare
a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
 atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi
de obiective de interes public local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Local:

 asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul


necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
- educaţia;
- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu
handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane
sau grupuri aflate în nevoie socială;
- sănătatea;
- cultura;
- tineretul;
- sportul;
- ordinea publică;
- situaţiile de urgenţă;
- protecţia şi refacerea mediului;
- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi
rezervaţiilor naturale;
- dezvoltarea urbană;
- evidenţa persoanelor;
- podurile şi drumurile publice;
- serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz
natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi
transport public local, după caz;
- serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

- activităţile de administraţie social-comunitară;


- locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea
unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
- punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor
naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
- alte servicii publice stabilite prin lege;

 hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii,


personalului sanitar şi didactic;
 sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la
şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică
de interes local;
 aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în
administrarea sa;
 poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii
organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de
interes local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Local:

 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane


juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun
a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
 hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau
municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi
administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi
aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune.

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu


merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau
municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se
stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

I.5.2 Activităţi de Cercetare - Dezvoltare, Inovare şi Sprijin pentru


Afaceri

Activităţi de Cercetare - Dezvoltare

Judeţul Dolj este printre cele şase judeţe (Iaşi, Argeş, Dolj, Cluj, Ilfov,
Municipiul Bucureşti) care deţine peste 65 salariaţi în activităţile de C&D
la 10.000 de funcţionari, totalizând 2.037 salariaţi în acest sector (2005).

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 1


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Totuşi, nivelul cheltuielilor pentru activităţile de C&D în judeţul Dolj, a fost,


în 2005, de 7.823 mii de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut scor faţă
de celelalte cinci judeţe fruntaşe în ceea ce priveşte nivelul salariaţilor în
activităţi de C&D. Mai mult, valoarea cheltuielilor pentru activităţi de C&D
în Judeţul Dolj este depăşită atât de nivelul judeţului Timiş (8.401 mii de
euro) care deţine un număr mult mai redus de salariaţi în activităţi de C&D
(942 salariaţi în activităţile de C&D şi 29,5 salariaţi în activităţile de
C&D/10.000 funcţionari) cât şi de nivelul înregistrat în judeţul Braşov în
acelaşi an (7.025 mii de euro, cu 948 salariaţi în activităţile de C&D şi 41,8
salariaţi în activităţile de C&D/10.000 de funcţionari).

În 2005, Sud Vest Oltenia a fost cea de-a şaptea regiune din România în
ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor naţionale în activităţile de C&D
(3,8%), ajungând la 12.425 mii de euro, şi cea de-a cincea regiune în ceea
ce priveşte ponderea numărului total de salariaţi din sector (6,26%),
ajungând la 2.569. Faţă de 2003, nivelul de cheltuieli din C&D în cadrul
regiunii SV Oltenia a crescut cu 6.752 mii de euro (+119,02%) în timp ce
numărul de salariaţi a scăzut cu 272 persoane (-9,57%). La nivel naţional,
aceieaşi indicatori au crescut, respectiv, cu 123.752 euro (+60,99%) şi
1.050 persoane (+2,63%). Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai
importantă regiune la nivelul activităţilor C&D, contribuind cu 59,28% la
cheltuielile naţionale pe activităţi C&D şi cu 53,73% la totalul salariaţilor
din sector.

Tabel 72: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare 2003-2005


(cele mai bune şi cele mai slabe performanţe ale regiunilor de dezvoltare
şi Sud Vest Oltenia)
2003 2004 2005
Total Total Total
Salariaţi Salariaţi Salariaţi
cheltuiel cheltuiel cheltuieli
din din din
Regiunea de i din i din din
activităţ activităţ activităţ
dezvoltare activităţi activităţi activităţi
ile de ile C&D ile de
Judeţ le de le de le de
C&D (la (la C&D (la
C&D C&D C&D
sfârşitul sfârşitul sfârşitul
(mii (mii (mii
anului) anului) anului)
euro) euro) euro)
Total 39.985 202.915 40.725 235.091 41.035 326.667
Sud Vest Oltenia 2.841 5.673 2.799 13.296 2.569 12.425
Bucureşti – Ilfov 18.590 116.334 20.631 137.989 22.050 193.651
Sud Est 1.934 7.045 1.922 7.499 1.898 11.730
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Diagrama 36: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare în 2005 ( % din


total naţional)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 11


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Cheltuieli totale pentru


activităţi de C&D

Salariaţi din activităţi C&D

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1. Nord - Est 2. Sud - Est 3. Sud - Muntenia 4. Sud - VestOltenia


5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucureşti - Ilfov

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Importanţa activităţilor de C&D în cadrul judeţului Dolj derivă cu siguranţă


din rolului municipiului Craiova ca şi centru Universitar. Totuşi, comparaţia
cu nivelul cheltuielilor pe activităţi de C&D din alte judeţe arată că
investiţiile judeţului Dolj în acest sector, deşi au crescut faţă de 2003
(+134,41%), trebuie totuşi să fie îmbunătăţite.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 11


-
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92
Tabel 73: Activităţi C&D în Regiunea SV Oltenia 2003-2005
2003 2004 2005
Salariaţi Salariaţi Salariaţi
din din din
Salariaţi activităţi Total Salariaţi activităţi Total Salariaţi activităţi Total
din le de cheltuieli din le de cheltuieli din le de cheltuieli
activităţi C&D / din activităţi C&D / din activităţi C&D / din
Regiune le de 10000 activităţi Cheltuiel le de 10000 activităţi Cheltuiel le de 10000 activităţi
de C&D (la persoane le de i C&D (la persoane le de i C&D (la persoane le de Cheltuieli
dezvolta sfârşitul ocupate C&D (mii /salariaţi sfârşitul ocupate C&D (mii /salariaţi sfârşitul ocupate C&D (mii /salariaţi
re-judeţ anului) civile de Euro) (euro) anului) civile de Euro) (euro) anului) civile de Euro) (euro)

Sud Vest 2.841 32,5 5.673 1.996,83 2.799 33,0 13.296 4.750,27 2.569 30,0 12.425 4.836,51
Oltenia
Dolj 2.229 82,4 3.337 1.497,08 2.073 78,6 9.503 4.584,18 2.037 76,4 7.823 3.840,45
Gorj 221 15,3 234 1.058,82 290 20,4 899 3.100,00 236 17,0 837 3.546,61
Mehe
76 6,6 225 2.960,53 69 6,3 244 3.536,23 63 5,6 257 4.079,37
dinţi
Olt 101 5,8 181 1.792,08 182 10,8 824 4.527,47 43 2,5 360 8.372,09
Vâlcea 214 12,8 1.697 7.929,91 185 11,3 1.825 9.864,86 190 11,4 3.149 16.573,68
România 39.985 48,1 202.915 5.074,78 40.725 49,4 235.091 5.772,65 41.035 48,9 326.667 7.960,69

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” 11


- Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Pe baza datelor furnizate în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii


Sud Vest Oltenia, judeţul Dolj deţine 16 institute de cercetare, reprezentând
peste jumătate din entităţile dedicate cercetării in regiunea Sud - Vest
Oltenia. Tradiţia agricolă şi industrială din Dolj este reflectată în domeniile de
cercetare în care operează aceste entităţi. In primul rând, Universitatea din
Craiova reprezintă un pol de cercetare de importanţă regională; un număr
relevant de centre de cercetare existente aflându-se în cadrul facultăţilor din
această instituţie şi se concentrează asupra domeniului tehnic, cum ar fi
inginerie electrică, chimie şi mecanică (de ex. Centrul de analiză Non-lineară
şi aplicarea sa – Facultatea de Matematică şi Informatică; Centrul de
Cercetare în Chimie Analitică şi Centrul de Cercetare în Chimie Aplicată –
Facultatea de Chimie; Centrul de Cercetare SEMEQ – Facultatea de
Electromecanică; Centrul de Cercetare în Automatică Non-lineară, Stabilitate
si Oscilaţii şi Centrul de Cercetare în Mecatronică şi Robotică – Facultatea de
Automatică, Calculatoare şi Electronică; Grupul Biomecanic de Calculator –
Facultatea de Inginerie şi Management al Sistemelor Tehnologice). In plus, un
centru specializat de importanţă naţională este dedicat cercetării şi verificării
în domeniul aeronavelor. In cadrul Judeţului Dolj mai sunt şi 6 staţii de
cercetare, ce operează în domeniul agricol, dezvoltând cercetarea pentru
selectarea si îmbunătăţirea culturilor si plantelor specifice.

Activităţi de inovare

În 2006, Consiliul Naţional pentru IMM-uri a realizat o anchetă privind


dezvoltarea şi performanţa IMM-urilor. Ancheta s-a bazat pe un eşantion
reprezentativ de 1.306 IMM-uri din toate sectoarele economice de activitate şi
regiunile de dezvoltare. Mai în detaliu, 3,83% din întreprinderile analizate
erau din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (SV), 5,67% din Regiunea
Vest (V), 9,80% din Regiunea Centru (C), 11,64% din Regiunea Nord Vest
(NV), 15,24% din Regiunea Sud Est (SE), 16,23% din Regiunea Sud Muntenia
(S), 17,53% din Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 20,06% din Regiunea Nord Est
(NE). În ceea ce priveşte sectoarele economice de activitate, eşantionul de
IMM-uri era constituit după cum urmează: 44,78% comerţ; 21,59% alte
servicii; 17,50% industrie; 6,66% construcţii, 6,66% transporturi; 2,81%
turism.
Aşa cum arată tabelul de mai jos, rezultatele anchetei au relevat că Regiunea
SV deţine cel mai mic procent (24%) de IMM-uri care introduc produse
inovatoare şi utilizează noi tehnologii (12%) (cel mai ridicat scor fiind
înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia). Pe de altă parte, Regiunea SV deţine
cel mai ridicat procent (42%) de IMM-uri care introduc un nou management şi
metodologii de marketing, şi este cea de-a doua regiune în ceea ce priveşte
utilizarea de sisteme inovatoare informatice (2% din IMM-uri). 22% din IMM-
urile din Regiunea SV au declarat că aveau activităţi inovatoare.

În ceea ce priveşte ponderea investiţiilor destinate inovării de către IMM-uri,


Regiunea SV apare ca şi regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

(54,55% din total) care alocă mai puţin de 5%; în timp ce doar 6,82% din
întreprinderi alocă peste 50%.

Activităţi de sprijin pentru afaceri

În Regiunea SV Oltenia există două parcuri industriale active (din cele 30


existente la nivel naţional, în 2004), dintre care, unul localizat în judeţul Dolj
(Craiova) şi unul în judeţul Gorj (Bumbesti Jiu), un parc industrial tip
Greenfield în judeţul Olt (Corabia) şi 5 incubatoare de afaceri.

Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri creată în 2004 şi


gestionată de către o companie privată, SC Parc Industrial Craiova SA, având
ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Dolj, alături de comunele Gherceşti,
Pieleşti, Cârcea şi Coşoveni. Parcul Industrial Craiova deţine o suprafaţă de
10,03 ha, subdivizată în 25 parcele (300-16.000 m2 fiecare). Suprafaţa de
teren ocupată de către Parcul Industrial este aproape de Aeroportul
Internaţional din Craiova, de Metro Craiova, precum şi de sediul celor mai
importante companii producătoare de maşini (Iveco, Skoda, Peugeot,
Mercedes, Wolksvagen). Zona este de asemenea aproape (la o distanţă de
100 m) de şoseaua de centură din Craiova, în partea estică a municipiului
Craiova la circa 6 km de centrul oraşului, pe Drumul European E574, şi este
localizată într-o poziţie strategică în raport cu următoarele puncte de graniţă:
- 87 km de Calafat-Vidin (România-Bulgaria) (Portul Dunării) E79;
- 66 km DE Bechet-Oreahovo (România-Bulgaria) (Portul Dunării), DN55;
- 120 km de Dobreta Turnu-Severin-Kladovo (România-Serbia Muntenegru)
(Portul Dunării), E70.

Harta 9: Parcul Industrial Craiova

Sursa: www.parcindustrialcraiova.ro

Obiectivele generale ale Parcului Industrial Craiova includ următoarele:


 Să dezvolte infrastructura de afaceri în Oltenia.
 Să polarizeze investiţii străine şi autohtone amplasate în Oltenia în
perspectiva creării de noi locuri de munca.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul de


afaceri si administraţiile publice locale în scopul dezvoltării economico-
sociale durabile a regiunii Olteniei.

Parcul Industrial Craiova furnizează, pe bază contractuală, o gamă amplă de


servicii, inclusiv:
 Servicii generale (protecţie şi pază, servicii poştale, protecţia muncii
etc..);
 Servicii de infrastructură (alimentare cu apă, alimentare cu gaz,
internet etc..);
 Asistenţă (tehnică, juridică, financiară etc..);
 Servicii ce sprijină dezvoltarea (transfer tehnologic, logistică, contactul
cu autorităţile etc..);
 Investiţii, renovare (dirigenţi de şantier, investiţii în infrastructură,
investiţii nepoluante etc..).

Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.156/25.10.04, tarifele minime


pentru închirierea spaţiului din cadrul parcului industrial sunt următoarele:
- Minim 0.9 euro/m2/lună pentru închirierea spaţiilor de producţie şi a celor
administrative
- Minim 0.05 euro/m2/lună pentru închirierea de teren.

În cadrul Judeţului Dolj activează şi SC IPA CIFATT Craiova, instituită în 1980


ca şi filială a SC IPA SA19 cu sediul în Bucureşti, fiind specializată în cercetare -
dezvoltare, proiectare şi construire sisteme şi echipamente de automatizare,
inclusiv sisteme IT ca “turn-key solutions”.
IPA CIFATT, certificată ISO 9001, furnizează servicii pentru IMM-uri, unităţi de
C&D, de sprijin pentru afaceri şi inovare.

I.5.3 Comunicare şi relaţii publice

Cele trei instituţii principale din Judeţul Dolj au un website activ, după cum
urmează:
Consiliul Judeţean Dolj http://www.cjdolj.ro
Primăria Craiova http://www.primariacraiova.ro
Prefectura Dolj http://www.prefecturadj.ro

Website-ul Consiliului Judeţean Dolj este organizat în 6 sub-secţiuni furnizând


informaţii despre judeţ, Consiliul Judeţean şi activităţile sale instituţionale,
detalii despre evenimente, articole de presă şi date utile de la toate primăriile
din Dolj. Website-ul include de asemenea o secţiune de “Servicii online” care
este conceput ca un instrument informativ pentru cetăţeni. În această
secţiune utilizatorul poate găsi:
- legislaţie relevantă

SC IPA SA are 247 angajaţi şi produce 3.73 milioane de euro cifra de afaceri pe an.
19

Vezi site-ul www.ipa.ro.


Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

- informaţii despre programul de audienţe


- formulare online pentru cererea autorizaţiilor, în mare parte pentru
activitatea de construcţii
- anunţuri şi documentaţii pentru licitaţii.

Website-ul Primăriei Craiova este bine structurat şi foarte bogat în informaţii,


de la atribuţii şi activităţile Primăriei la date despre Craiova şi facilităţile
disponibile. Site-ul furnizează şi detalii şi despre alte instituţii din teritoriu şi
funcţiile lor. O secţiune specială este dedicată la “participare cetăţenească”,
furnizând informaţii despre rolul şi activitatea Consiliului pentru transparenţă
locală cât şi despre Comitetul Consultativ Cetăţenesc, rolul şi componenţa sa.
Website-ul include o secţiune interactivă “Servicii online” unde cetăţenii pot
să:
- plătească online taxele şi impozitele
- adreseze propuneri şi sesizări pentru diferite departamente ale
Primăriei
- se se înscrie pentru a primi newsletter-ul periodic.

Un număr relevant de primării din cadrul Judeţului Dolj, altele decât Primăria
Craiova, sunt dotate cu site-uri web, iar detalierea informaţiilor şi serviciilor
oferite on line variază substanţial după caz.

Website-ul Prefecturii este furnizează detalii despre activităţile instituţionale,


şi legislaţia relevantă dar şi informaţii detaliate destinate cetăţenilor, cu
referire la procedura de eliberare a paşapoartelor şi permiselor de conducere
şi la documentele necesare înregistrării vehiculelor. De pe website-ul
Prefecturii pot fi descărcate şi modele relevante care trebuie completate şi
depuse pentru eliberarea documentelor.

Din Octombrie 2005 instituţiile publice din judeţul Dolj sunt interconectate
printr-o reţea de tip intranet. Reţeaua susţine 132 utilizatori, incluzând
Consiliul Judeţean, Prefectura şi 20 de instituţii subordonate precum şi 112
comune şi oraşe. Lărgimea benzii variază de la 2Mb pentru Consiliul Judeţean
şi Prefectură, la 256Kb pentru instituţiile subordonate şi 128Kb pentru
celelalte instituţii din teritoriu. Toate entităţile conectate la Intranet au
internet, e-mail şi facilităţi ftp. Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura şi cele 20 de
instituţii subordonate beneficiază şi de posibilitatea de comunicare prin
videoconferinţă.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura

I.6.1 Educaţie şi Învăţământ

In perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut semnificativ


(-45%), în principal datorită scăderii numărului de unităţi din mediul rural,
care a trecut de la 395 la 122 unităţi, scăzând astfel ponderea numărului total
al unităţilor şcolare din mediul rural de la peste 70% la mai puţin de 50%. În
aceeaşi perioadă, numărul populaţiei înscrise a scăzut cu aproximativ 4%,
datorită scăderii semnificative (-9,82%) a elevilor înscrişi, în special în mediul
urban (-11,35%). Pe de altă parte, numărul copiilor din grădiniţe a crescut cu
16,26%, de asemenea, în acest caz concentraţi în mediul urban, unde
numărul copiilor înscrişi la grădiniţa a crescut cu peste 29%, în timp ce în
zona rurală creşterea a fost de 6,39%. În perioada de referinţă, numărul
studenţilor a crescut şi el (+6,68%), întrucât Universitatea din Craiova atrage
din ce în ce mai mulţi studenţi, fiind un centru universitar de importanţă
regională.
Personalul didactic a scăzut în aceeaşi perioadă cu aproximativ 8%, atât în
mediul urban cât şi în mediul rural.

Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006)


2001/2 2002/2 2003/2 2004/2 2005/2
002 003 004 005 006
Numărul de unităţi şcolare,
din care: 562 566 423 412 253
In mediul urban 167 167 156 160 132
In mediul rural 395 399 267 252 122
Populaţia totală înscrisă, din 154.29 152.42 151.94 149.61 148.60
care: 9 9 9 1 6
Copii la grădiniţa 18.060 18.705 19.761 20.509 20.997
107.46 105.52 103.64
Elevi 0 7 1 99.684 96.909
Studenţi 28.779 28.197 28.547 29.418 30.700
Personalul didactic, din care: 10.679 10.318 9.960 9.958 9.837
In mediul urban 7.089 6.837 6.485 6.486 6.529
In mediul rural 3.590 3.481 3.475 3.472 3.308
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi Studenţi

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Diagrama 38: Populaţia şcolară înscrisă în mediul rural (2001-2005)

50.000
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei înscrise pe nivele de educaţie, peste


41% din numărul total al populaţiei înscrise este concentrat în învăţământul
primar şi gimnazial, urmat de învăţământul liceal (incluzând Şcolile de Arte şi
Meserii şi de Ucenicii) (peste 22%), învăţământ superior (20%), învăţământ
preşcolar (14,13%) şi învăţământ post-universitar (1,33%). Raportul dintre
personalul didactic şi populaţia înscrisă arată că Învăţământul primar şi
gimnazial şi cel liceal deţin numărul cel mai mare de cadre didactice / 1.000
persoane înscrise, reprezentând 77,56 şi respectiv 75,02 (în anul şcolar
2005/2006), în timp ce învăţământul post-universitar şi de perfecţionare
deţine proporţie cea mai scăzută, în jur de 13 cadre didactice/ 1.000
persoane înscrise. Cu 53,39 şi 45,90 cadre didactice / 1.000 persoane
înscrise, învăţământul preşcolar şi respectiv învăţământul superior se
situează sub media de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise la toate
nivele de învăţământ 66,20 la nivelul judeţului Dolj.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)


Personal
Înscrişi Populaţi Personal
didactic
Unităţi (nr e didactic /
(nr de
(nr) persoan înscrisă 1000
persoan
e) in % înscrişi
e)
Învăţământ preşcolar 43 20.997 14,13 1.121 53,39
Învăţământ Primar şi gimnazial 158 62.134 41,81 4.819 77,56
Învăţământ Liceal 46 32.804 22,07 2.461 75,02
Învăţământ post universitar şi de
perfecţionare
Învăţământ post liceal de
specialitate şi tehnic de maiştri 3 1.971 1,33 27 13,70
Învaţământ superior 3 30.700 20,66 1.409 45,90
Total 253 148.606 100,00 9.837 66,20
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Trebuie remarcat faptul că reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Dolj a fost
reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean
Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi
completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj
(conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de
finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995.
Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de
învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a
Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru
Învăţământul Rural – PIR).
În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost
aprobate şi s-au desfăşurat următoarele proiecte:
• Comenius 1 – 33 de proiecte
• Comenius 22 – au fost aprobate 43 de burse pentru formarea cadrelor
didactice in domeniul predării limbilor moderne.
• Comenius 3 – ISJ Dolj – Self evaluation
• Grundtvig 1 – 1 Proiect ISJ Dolj ’ Towards a real and true European
integration: the Cultural Heritage applied to adults’ education.
• Grundtvig 2 – learning partnership – Au fost acceptate 3 unităţi şcolare.
• Grundtvig 3 – au obţinut 7 cadre didactice pentru perfecţionare in
educaţia adulţilor, directori, inspectori
• Arion –1 – ISJ Dolj
• Leonardo – 1 proiect in implementare
• Înregistrari pentru Spring Day – 50 unităţi şcolare.
EDUCAŢIA ADULŢILOR
• Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Comenius
– CCD
• Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Grundtvig
–CCD

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 11


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

• Cursuri de formare – Educaţia Adulţilor pentru valorile culturale prin


programe europene CCD.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, în perioada 2001-2005, numărul


total de studenţi înscrişi a crescut cu 6,7% (mult sub media naţională de
+34,4%). În perioada de referinţă, Craiova s-a menţinut pe poziţia cinci ca
centru universitar la nivel naţional (după Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi
Timişoara) şi în 2005/2006 deţinea 4,3% din numărul total de studenţi din
învăţământul superior din România. În ceea ce priveşte distribuţia studenţilor
la nivelul Facultăţilor (pe specializării), în perioada 2001-2005, această a avut
o evoluţie relativ de stabilă, în timp ce s-a înregistrat o creştere importantă a
numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricol (+ 74%), Tehnic (+
21%) şi Economic (+ 16%). Pe de altă parte, numărul de studenţi ce au urmat
cursurile unui Colegiu Universitar a scăzut cu peste 50%.

Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)


2001/20 2002/20 2003/20 2004/20 2005/200
Facultăţi 02 03 04 05 6
Nr. Total studenţi,
din care: 28,779 28.197 28.547 29.418 30.700
Tehnic 3.685 4.408 4.428 4.529 4.464
Economic 6.171 5.209 6.161 6.798 7.180
Juridic 4.449 4.303 3.813 3.880 4.474
Medical 2.391 2.403 2.370 2.369 2.555
Agricol 1.686 2.036 2.028 2.152 2.934
Teologic 886 823 737 594 675
Universitar 6.597 6.689 6.925 6.962 7.029
Colegii Universitare 2.914 2.326 2.085 2.134 1.389
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Diagrama 39: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe specializări (in


2001 and 2005)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Colegii Universitare
Universitar

Teologic
Agricol
Medical
Juridic

Economic
Tehnic

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000

2001 2005

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

I.6.2 Cultura

Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului


Naţional, în Judeţul Dolj următoarele locaţii prezintă o concentrare relevantă
de patrimoniu construit care deţine o valoare culturală de interes naţional:
 Municipiile Craiova şi Calafat
 Comunele: Almăj, Brabova, Calopăr, Cernăteşti, Coţofenii din Dos,
Podari, Simnicu de Sus, Sopot, Ţuglui.

Mai detaliat, următoarele obiective sunt înscrise în patrimoniul cultural


naţional:
 Castele şi palate: Conacul Coţofenilor Comuna Almăj, satul Coţofenii
din Faţă;
 Cule (case boiereşti, caracterizate prin forma de turn şi tipice Olteniei):
Cula Izvoranu, Comuna Brabova, Satul Brabova; Cula Cernat, Comuna
Cernăteşti, Satul Cernăteşti;
 Clădiri urbane civile: Casa Glogovenilor, Municipiul Craiova; Casa
Băniei, Municipiul Craiova; Clădirea Prefecturii, Municiupiul Craiova;
Palatul Mihail, Municipiul Craiova;
 Biserici şi mânăstiri : biserica Mânăstiri Jitianu, Comuna Podari, Satul
Balta Verde; Mânăstirea Coşuna; Biserica „Sf Nicolae” Bistreţ;
Mânăstirea Sadova.
 Fortificaţii dacice: Comuna Coţofenii din Dos, Satul Coţofenii din Dos;
Comuna Calopăr, Satul Bâzdana.

Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi inclus în circuitul


turistic rural şi cultural existent la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, care
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

cuprinde o varietate de obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală


tradiţională, până la biserici de lemn şi aşezări preistorice. Din cele 7 muzee
etnografice în aer liber existente la nivel naţional, 2 se află în Regiunea Sud
Vest Oltenia: Muzeul Etnografic Curtisoara, Oraşul Bumbeşti-Jiu, Satul
Curtisoara, Judeţul Gorj, Muzeul Etnografic Bujoreni, Comuna Bujoreni, Satul
Bujoreni, Judeţul Vâlcea. Pe de altă parte în judeţul Dolj se află Muzeul
Olteniei (Craiova), care deţine o importantă secţiune etnografică, precum şi
Muzeul de Artă şi Etnografie de la Calafat. Integrarea lor în circuitul turistic
regional ar permite o promovare mai eficientă a patrimoniului rural, în cadrul
unui sistem judeţean şi regional al turismului rural, cultural şi religios.

Pe de altă parte, mediul urban găzduieşte importante elemente de


patrimoniu cultural care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea turismului
cultural în cadrul oraşelor.

În Municipiul Craiova trebuie menţionate următoarele:


Mănăstirea Cosuna (1572); Biserica Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Matei
Basarab; Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şi în care
astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean
Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor,
unde se află în prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod
suspendat se găsesc în Parcul Romanescu, creaţie a arhitectului francez E.
Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la
Paris.
Mai mult, Muzeul de Artă, localizat în Palatul Mihail, dispune de un patrimoniu
de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate
de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet
dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie
reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi
arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În
Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru
Copii şi Tineret Colibri şi Teatrul Liric „Elena Teodoroiu” care propun un
repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.

Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum ar fi Muzeul Câmpie


Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie de etnografie,
precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.
În Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice şi sunt organizate
sărbători tradiţionale. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o
colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar
în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori
seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se
organizează un festival. Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate
este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul
Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe
Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

La Calafat există următoarele obiective culturale: Muzeul de Arta şi


Etnografie, Monumentul Independentei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul
Tămăduirii. Calafat are şi de o Casă de Cultură cu 2 sălii de spectacole (600
locuri) şi o biblioteca cu 2 filiale (42.000 volume).

Cele mai importante edificii ale Oraşului Filiaşi, printre care se regăsesc
Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor, sunt legate de numele familii
de boieri, pe nume Filişanu, care a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Un alt
element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului,
actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.

În oraşul Segarcea există următoarele obiective culturale: Biserica "Adormirea


Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul
Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent
funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala veche, construită în anul
1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, opera a
sculptorului C. Caranica şi edificată în anul 1920. Activitatea culturală este
susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultura
Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi
sărbători tradiţionale.

În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate în cadrul institutelor


culturale şi de divertisment, datele legate de evoluţia numărului de unităţi şi
de participanţi din perioada 2003-2006 arată o descreştere a iniţiativelor
culturale şi a gradului de participare atât în judeţul Dolj, cât şi în Regiunea
Sud-Vest Oltenia, în special în sectorul cinematografic, unde numărul de
unităţi, numărul de evenimente şi audienţa au scăzut cu aprox. 50%.
Pe de altă parte, în timp ce în judeţul Dolj numărul de evenimente de
divertisment şi participanţii aferenţi au crescut cu aprox. 3% şi respectiv 48%,
la nivel regional ambele au scăzut (cu aprox 13% şi respectiv 70%).
În aceeaşi perioada, numărul bibliotecilor a scăzut cu aproape 15% în Judeţul
Dolj şi cu 5% la nivelul Regiuni SV Oltenia, în timp ce vizitatorii la muzee au
crescut în Judeţul Dolj cu aproape 9%.

Tabel 77: Activităţi culturale în Regiunea SV Oltenia şi Judeţul Dolj


2003 2004 2005 2006
Unitatea
de măsură SV SV SV SV
Judeţu Judeţu Judeţu Judeţu
Olteni Olteni Olteni Olteni
l Dolj l Dolj l Dolj l Dolj
a a a a
Biblioteci Nr 1.434 389 1.420 386 1.389 384 1.358 332
Instituţii de
spectacol Nr 11 5 11 5 11 5 12 5
spectacole
şi concerte Nr 1.422 631 1.139 637 1.028 632 1.231 649
Mii
Spectatori persoane 1.339 83 269 75 405 96 330 123
Cinematogr
afe şi
instalaţii
cinematogr Nr 20 5 14 3 4 2 6 2
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

afice
Spectacole
Evenimente
de
divertisment Nr 10.572 4.391 7.075 3.385 3.625 2.172 2.767 2.303
Mii
Spectatori persoane 205 125 164 122 67 58 69 66
Muzee Nr 58 20 57 20 68 20 68 20
Mii
Vizitatori persoane 2.748 955 2.108 917 2.190 943 2.388 1.040
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-
2006

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială

I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar

În 2005, infrastructura sănătăţii era reprezentată de către următoarele


unităţi:
- 14 spitale (85,7% în zona urbană);
- 7 unităţi medico-sociale (85,7% în zonele rurale);
- 1 Societate medicală civilă în zona rurală;
- 6 Dispensare medicale, 42 Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 18
Policlinici, 17 Ambulatorii de spital şi de specialitate;
- 52 Cabinete medicale de medicină generală (92,3% în zonele urbane) şi 225
Cabinete medicale de specialitate (97,8% în zonele urbane);
- 410 Cabinete medicale de familie (50,5% în zonele rurale);
- 173 Farmacii (72,8% în zonele urbane), 38 Puncte farmaceutice (55,3% în
zonele urbane) şi 27 Depozite farmaceutice (toate localizate în zona urbană);
- 231 Cabinete stomatologice (82,7% în zonele urbane).

Din cele de mai sus, reiese că infrastructura sănătăţii, şi mai ales unităţile
specializate şi punctele farmaceutice, sunt concentrate în principal în zonele
urbane. Mai mult, se remarcă evoluţia cabinetelor stomatologice, care s-au
dublat aproape, în perioada 2001-2005, şi cea a cabinetelor medicale de
specialitate, care erau aproape absente în 2001 şi au ajuns la 255 de unităţi
în 2005, pe când cabinetele de medicină generală au scăzut de 3 ori la număr
datorită restructurării sistemului sanitar, prin care acestea s-au transformat în
cabinete medicale de familie.

Tabel 78: Sănătatea – Număr de unităţi (2001-2005)


Anul
2001 2002 2003 2004 2005
Unităţi
Spitale 13 13 13 13 14
Cabinete medicale 536 553 834 911 960
Farmacii (inclusiv
puncte şi depozite
farmaceutice) 193 184 178 207 238
Altele 79 102 117 128 123
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

În perioada 2001-2005, numărul personalului din sectorul de sănătate a


crescut, mai ales stomatologi, farmacişti, personal sanitar mediu şi personal
auxiliar, în timp ce numărul medicilor a scăzut. O comparaţie între zona
urbană şi cea rurală în ceea ce priveşte distribuţia personalului din sectorul
sanitar arată iar diferenţe importante şi evidenţiază o disponibilitate redusă,
de servicii de sănătate, în zonele rurale. De exemplu, numărul de medici la
10.000 de locuitori era în 2005, de 44,5 şi 7,6 în zona urbană şi respectiv cea
rurală. Dotarea slabă a infrastructurii de sănătate, într-un mediu deja afectat
de mortalitate infantilă şi un proces accelerat de îmbătrânire al populaţiei,
contribuie la reducerea calităţii vieţii în zonele rurale.
Cu toate acestea, trebuie menţionat că media numărului medicilor la 10.000
de locuitori (27,3) la nivelul judeţului Dolj, în 2005, era peste media naţională
(21,9).
Totuşi, în 2004, în judeţul Dolj erau 6,45 paturi în spital / 1.000 locuitori, ceea
ce reprezintă o cifră sub nivelul naţional (6,6 paturi în spital / 1.000 locuitori).

Tabel 79: Sănătate - Personal (2001-2005)


2001 2002 2003 2004 2005
Medici (nr) 2.127 2.049 2.042 2.129 1.961
Medici la 10.000 de
locuitori 28,7 28,1 28,2 29,5 27,3
Stomatologi (nr) 157 176 189 289 331
Stomatologi la
10.000 de locuitori
(nr) 2,1 2,4 2,6 4 4,6
Farmacişti (nr) 218 215 230 259 439
Farmacişti la 10.000
de locuitori 2,9 2,9 3,2 3,6 6,1
Personal sanitar
mediu (nr) 4.140 4.199 3.940 4.075 4.252
Personal sanitar
mediu la 10.000 de
locuitori 55,8 57,5 54,3 56,6 59,1
Personal mediu la un
medic (nr) 1,9 2 1,9 1,9 2,2
Personal auxiliar (nr) 1.576 1.863 1.856 1.830 1.682
Sursa: INS, Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.7.2 Asistenţa socială

Judeţul Dolj se confruntă cu numeroase probleme de natură socială care se


regăsesc şi la nivel naţional: problema abandonului familial, problema
situaţiei precare a persoanelor vârstnice, rata crescută a delincvenţei
juvenile, problema populaţiei de romi (având un nivel scăzut de alfabetizare,
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

probleme în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii şi de multe ori


victimă a discriminării), violenţa domestică, problema ,,copiilor străzii" şi a
dependenţei de alcool şi droguri.
Segmente importante ale populaţiei riscă, datorită unui complex de factori
economici şi sociali adverşi, să fie împinse la marginea societăţii, să fie
caracterizate prin limitarea cronică a accesului la oportunităţile pe care
societatea le-a creat pentru majoritatea membrilor săi.
Toate acestea conduc la o vulnerabilitate a populaţiei din punct de vedere
social şi economic şi un risc ridicat de marginalizare socială, în special pentru
anumite segmente ale populaţiei, cum sunt: persoane cu handicap, tineri
care au părăsit centrele de ocrotire socială după împlinirea vârstei de 18 ani,
persoane vârstnice, femei singure/ victime ale violenţei domestice /
exploatării sexuale, familii în situaţii conflictuale/ sărăcie extremă, persoane
toxico-dependente, şi în general populaţia de etnie roma.
La nivelul naţional, în perioada 1996-2000 rata sărăciei a crescut de la 19,9%
la 44% în anul 2000. Acest procent include toate categoriile de persoane
marginalizate enumerate mai sus.

La nivelul Judeţului Dolj, s-a înfiinţat conform HG 1434/2004 şi Hotărârii


Consiliului Judeţean Dolj nr.180/2004 (prin comasarea Direcţiei Judeţene de
Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului) Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (D.G.A.S.P.C. Dolj).
În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, D.G.A.S.P.C. Dolj
îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:
 de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a
planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea
marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-sărăcie, pe
care le supune spre aprobare consiliului judeţean;
 de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la
nivelul judeţului;
 de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
 de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi
instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu
serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii
societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
 de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare
necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile anti-
sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru
soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;
 de reprezentare a consiliului judeţean pe plan intern şi extern, în domeniul
asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

În cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj funcţionează următoarele servicii/compartimente


specializate:
 Serviciul Evaluare şi Monitorizare în Domeniul Asistenţei Sociale şi
Protecţiei Copilului;
 Serviciul Îngrijire de Tip Familial;
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Serviciul Evaluare Complexă pentru Copilul cu Dizabilităţi;


 Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial;
 Serviciul Îngrijire de Tip Familial Adulţi;
 Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial Adulţi;
 Compartimentul Intervenţie în regim de Urgenţa Adulţi;
 Compartiment Anti-Sărăcie şi Prevenirea Marginalizării;
 Serviciul Juridic şi Contencios;
 Serviciul Resurse Umane;
 Serviciul Economic şi Financiar-Contabil;
 Serviciul Achiziţii Publice;
 Serviciul Tehnic-Administrativ;
 Compartiment Audit;
 Biroul Relaţii cu Publicul;
 Serviciul Strategii, Programe, Proiecte.

În subordinea Consiliului Judeţean mai funcţionează şi Comisia pentru


protecţia Copilului, Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap
Adulte precum şi 28 centre de plasament.

În evidenţa D.G.A.S.P.C. Dolj se află ( 01.01.2005), 12.132 de persoane cu


handicap în plată (1.925 copii şi 10.207 adulţi), dintre care: 1.272 cu
handicap locomotor; 1.056 cu handicap somatic; 477 cu handicap auditiv;
3.439 cu handicap vizual; 3.506 cu handicap mintal; 1.473 cu handicap
neuropsihic; 688 cu handicap asociat; 221 cu SIDA + HIV.
Mai mult, D.G.A.S.P.C. Dolj are în evidenţă 1.890 copii, din care: 450 copii în
sistem rezidenţial, inclusiv copii în centre de plasament clasic pe lângă şcoli
speciale, în centre pentru copilul cu handicap sever; 314 copii în alternative
la protecţia de tip rezidenţial, inclusiv copii în case de tip familial, în Centrul
de primire şi evaluare a copilului în regim de urgenţă, în Centrul de primire şi
evaluare a copiilor străzii, în Centrul maternal pentru mama şi copil în situaţie
de risc şi în centre de zi; 1.126 copii în alternative de tip familial. În plus, au
beneficiat de sprijin material pentru menţinerea copilului în familie şi
prevenirea abandonului, un număr de 890 copii.

În 2004 D.G.A.S.P.C. Dolj a realizat următoarele iniţiative20:

 închiderea Centrului de Plasament nr. 8 Segarcea ca urmare a strategiei


de integrare a copiilor cu deficienţe medii în învăţământul public;
 închiderea Centrului de Plasament nr. 9 şi înfiinţarea Casei de tip familial
Regina Maria pentru copii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care îşi
continuă studiile;
 în parteneriat cu SERA, în vederea oferirii unui mediu de îngrijiri de tip
familial adecvat nevoilor speciale ale celor 66 de copii, s-au construit

Sursa: D.G.A.S.P.C., Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei


20

Copilului, 2006.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

căsuţe prin programul de interes naţional ,,Închiderea instituţiilor de tip


vechi" care nu pot fi restructurate, reabilitate;
 schimbarea locaţiei Centrului Maternal şi organizarea lui după model
familial, corespunzător standardelor minime obligatorii; s-a crescut astfel
capacitatea Centrului de la 10 locuri la 12 locuri
 înfiinţarea unui complex de servicii de sprijin pentru tinerii care părăsesc
sistemul de protecţie:
 înfiinţarea a două centre de recuperare şi reintegrare a copilului cu
handicap sever şi a unui centru de zi pentru această categorie de copii în
locaţiile Craiova şi Dioşti;
 a fost dat în funcţiune Centrul de Zi pentru recuperarea copilului mic cu
handicap sever, adresat familiilor din comunitate;
 îmbunătăţirea condiţiilor oferite copiilor protejaţi în regim de urgenţă la
Centrul de primire a copilului peste 3 ani prin schimbarea locaţiei,
modernizare şi dotare conform standardelor în vigoare;
 organizarea şi dotarea unui Centru de Primire a copiilor repatriaţi:
 identificarea si contactarea unor sponsori din comunitatea locală pentru
rezolvarea unor situaţii de criză ale familiilor copiilor instituţionalizaţi;
 organizarea de tabere şcolare pentru copii instituţionalizaţi;
 derularea unor programe pentru petrecerea timpului liber în familii,
comunitate cu ocazia sărbătorilor şi a vacanţelor;
 s-a început restructurarea şi reamenajarea Centrului de Plasament nr.10 în
Centru de Recuperare şi reintegrare pentru copii cu afecţiuni neuro -
motorii;
 a fost reorganizat Centru de plasament nr. 13 în Centru de Recuperare
pentru copilul cu handicap sever;
 s-a înfiinţat centrul pentru cuplul mamă - copil abuzat;
 înfiinţarea centrului de zi pentru "Copiii Străzii ".

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului


2007-2010 elaborată de către D.G.A.S.P.C. Dolj are scopul de a propune
dezvoltarea sistemului actual de asistenţă socială, în special prin crearea şi
diversificarea unor noi servicii sociale la nivelul judeţului Dolj. În cadrul
acestei strategiei s-au avut în vedere următoarele priorităţi
judeţene/regionale:
 Prioritatea 1: Crearea unui sistem de sprijin pentru persoanele cu
handicap care să corespundă standardelor de calitate în vigoare;
 Prioritatea 2: Constituirea unui sistem de sprijin pentru persoanele
vârstnice;
 Prioritatea 3: Constituirea unui sistem de sprijin pentru familii în situaţii
conflictuale/sărăcie severă;
 Prioritatea 4: Constituirea unui sistem de protecţie pentru persoane
toxico-dependente;
 Prioritatea 5: Prevenirea abandonului şi instituţionalizării prin sprijinirea
familiilor în vederea depăşirii momentelor critice;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Prioritatea 6: Înfiinţarea unor centre de tip familial în vederea asigurării


unui mediu cât mai apropiat de cel familial pentru copiii aflaţi în instituţii;
 Prioritatea 7: Sprijinirea tinerilor care părăsesc centrele de plasament în
vederea integrării lor în familie şi în societate;
 Prioritatea 8: Crearea de servicii destinate copiilor delincvenţi;
 Prioritatea 9: Completarea serviciilor existente pentru copii cu handicap;
 Prioritatea 10: Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor
de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie).

Mai în detaliu, în vederea implementării priorităţilor din cadrul Strategiei


Judeţene în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului, D.G.A.S.P.C.
Dolj îşi propune pentru perioada 2007-2010 atingerea următoarelor obiective
generale:
1. Finalizarea, implementarea şi monitorizarea respectării standardelor de
calitate.
2. Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic;
monitorizarea implementării.
3. Organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi sportive (în mediu
adaptat) şi participarea la jocuri naţionale şi internaţionale.
4. Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare şi
angajare în muncă a persoanelor aflate în dificultate.
5. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a
sistemului de protecţie a persoanelor aflate în dificultate.
6. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să facă posibilă
egalitatea şanselor, pentru combaterea discriminării şi a excluziunii
sociale a persoanelor aflate în dificultate.
7. Armonizarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei persoanelor aflate
în dificultate cu legislaţia europeană şi internaţională în materie.
8. Restructurarea/închiderea instituţiilor clasice rezidenţiale şi dezvoltarea/
înfiinţarea de servicii comunitare alternative rezidenţiale şi nerezidenţiale.
9. Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dez-
instituţionalizarea persoanelor cu handicap care, în urma evaluărilor şi a
anchetelor sociale s-au dovedit a avea potenţial în acest sens.
10.Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale in funcţie de nevoile si
priorităţile identificate la nivel judeţean, inclusiv:

- în domeniul protecţiei copilului


 Centru de consiliere şi sprijin pentru parinţi si copii
 Centru de consiliere şi sprijinire în vederea menţinerii sau
reintegrării/integrării copilului în familie
 Serviciul de sprijin pentru tinerele care părăsesc sistemul de protecţie
a copilului
 Echipa mobila – pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor şi
acordarea de servicii de specialitate în vederea recuperării
 Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi (în localitatea
Băileşti).

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

- în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu handicap adulte:


 Centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Filiaşi
– amenajare şi dotare
 Centru de deprinderi pentru o viaţă independenta Dioşti – amenajare şi
dotare
 Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane adulte cu handicap
–Filiaşi – amenajare şi dotare
 Centru de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap – Dioşti –
amenajare şi dotare
 Echipa mobilă de intervenţie în regim de urgenţa pentru persoana
adultă aflată în dificultate.

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului


prevede şi următoarele obiective operaţionale judeţene / regionale:

 Realizarea Planului de restructurarea/închiderea instituţiilor rezidenţiale


vechi (C.I.T.O. Corlate, C.R.R.P.H., C.P. Dioşti, C.P.7, C.P.10);
 Organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului
delincvent;
 Prevenirea/combaterea exploatării copilului prin muncă (încheierea unei
convenţii de colaborare cu instituţii publice şi ONG-uri);
 Construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru
crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane;
 Realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
 Sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de
îngrijire la domiciliu;
 Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau
organisme private autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale
comunitare (colaborare cu Asociaţia de îngrijiri comunitare Helios);
 Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii
de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice, fără familie
(colaborare cu Mitropolia Olteniei);
 Formare continuă în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate astfel încât
personalul din sistem să fie pregătit şi specializat;
 Acordarea de consultanţă consiliilor locale în vederea înfiinţării de servicii
alternative cum ar fi: centre de zi, servicii de asistenţă maternală, servicii
de consiliere, servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a
copilului în propria familie etc.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit

I.8.1 Calitatea mediului

Calitatea apei

Apa de suprafaţă

In anul 2006, un volum de 199.016 mc a fost utilizat pentru alimentarea cu


apă a unităţilor industriale, publice şi private din judeţul Dolj. Râul Jiu a
contribuit cu peste 90% din sursele de apă de suprafaţă şi subterană, în timp
ce Dunărea a fost in special folosită pentru pescuit (64,2% din totalul apei
utilizate din această Sursa).
Peste 52,2 % din volumul total de apă extrasă din Jiu şi Dunăre a fost folosită
pentru alimentarea unităţilor termice, în timp ce 22,8% a fost folosit de
utilităţile publice destinate populaţiei, 16,6% a fost destinat activităţilor
industriale (inclusiv utilităţi publice pentru industrie, construcţii şi unităţi de
asamblare) şi 2,1% unităţilor agro-zootechnice şi irigaţiilor. In special, apa
pentru irigaţii a fost extrasă doar din surse subterane ale râului Dunării.

Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre
mii mc %
Total SURSE de SUPRAFAŢĂ 167.012 83,92
Total SURSE SUBTERANE 32.004 16,08
TOTAL VOLUM surse directe 199.016 100,00
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului
Dolj, Starea Mediului în 2006

Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie


Destinaţie Volum de apă folosită (mii mc)
Utilităţi publice 51.818
Industrie 16.209
Unităţi termice 89.941
Alte activităţi 41.048
Total 199.016
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului
Dolj, Starea Mediului în 2006

Calitatea apei de suprafaţă este monitorizată conform Legii Apelor nr.


107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004 şi Legea nr.
112/2006, şi conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 161/2006 de
aprobare a Normelor privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apei
de suprafaţă (care abrogă Ordinul Ministerului Mediului nr. 1146/2002). In
anul 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din
judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale Râului Jiu şi în 14 secţiuni
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

ale Dunării. Toate secţiunile analizate relevă nivelele de calitate I şi II, cu


excepţia a 50 km în secţiunile Râului Balasan şi în aval de Băileşti, la
intersectarea cu Dunărea, acolo unde calitatea generală a apei este
deteriorată.
Analiza caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale Lacului Işalniţa ce
deserveşte SC TERMOEL Işalniţa, TERMORL SE Craiova, Doljchim Craiova,
precum şi municipiul Craiova, relevă nivele scăzute şi medii de troficitate, ce
determină considerarea Lacului Işalniţa ca şi lac “oligotrofic”.
Calitatea ambelor tipuri de ape de suprafaţă şi subterane este în mod grav
afectată de evacuarea directă a apei uzate din principalele unităţi industriale,
precum şi de la populaţie, acolo unde nu sunt staţii de epurare.

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă sunt


următoarele:

 Zona Industrială de Nord - Vest – SNP Petrom Doljchim Craiova SE


Işalniţa (ce afectează râul Jiu);
 Zona Industrială Podari – industria alimentară;
 Oraşul Filiaşi şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi
servicii industriale (ce afectează râul Jiu);
 Platforma Industrială de Nord Craiova – Structura Petrolieră Brădeşti
(SPP Craiova) şi partea de nord –est a Doljului (SPP Stoina) (ce
afectează râul Jiu şi râul Amaradia);
 Municipiul Craiova – apa reziduală deversată direct în râul Jiu
 Oraşul Calafat şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi
servicii industriale (ce afectează râul Dunărea);
 Oraşul Băileşti şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi
servicii industriale (ce afectează râul Balasan);
 Confluenţa între râul Amaradia şi râul Jiu ;
 Confluenţa între râul Jiu şi fluviul Dunărea.

În 2006, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului Dolj a identificat 106 surse
de poluare care evacuează apa uzată direct în Bazinul Râului Jiu. Printre
acestea trebuie menţionate următoarele:
 Centralele electrice de la Paroşeni, Rovinari, Turceni cauzează creşterea
temperaturii apei cu 10 grade Celsius, creând probleme în alimentarea cu
apă potabilă a Municipiului Craiova, precum şi în funcţionarea centralei
electrice de la Işalniţa şi a sistemelor de răcire Doljchim Craiova;
 Cărbunele, mineritul şi centralele electrice contribuie la deteriorarea
calităţii apei Râului Jiu, unde marile concentraţii de reziduuri împiedică
purificarea naturală a apei şi schimbă proprietăţile sale fizice;
 Centrala electrică de la Işalniţa, Doljchim Craiova, RA Apa Craiova şi
platforma industrială de la Podari îşi revarsă apele reziduale în zona
Podari-Malu Mare.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

In special, Doljchim Craiova şi RA Apa Craiova sunt două dintre principalele


surse de poluare ale Râului Jiu cu ape reziduale.

Apa subterană

In partea de nord a judeţului Dolj pânza freatică se găseşte la 15-22 m


adâncime şi alimentează râurile la poalele dealurilor, inclusiv afluenţii râului
Jiu, în timp ce în zona cea mai înaltă de câmpie, la estul râului Desnăţui şi
râului Jiu, acestea se află la 20-30 m. Pe Terasele şi În Lunca Dunării, apa
freatică se găseşte la 5-10 m şi respectiv 2-5 m.
In zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, apa subterană are
un caracter mineralizat, cu conţinut clorosodic şi sulfuros, şi este astfel
folosită de populaţia locală in scop terapeutic. În condiţiile unor amenajări
corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pot deveni
locuri importante pentru localnici în scopul tratamentului balnear.
In ultimi decenii, calitatea apei subterane a fost alterată, în special în zonele
din jurul complexului chimic Doljchim Craiova (alterarea compoziţiei chimice
a apei), CET II Craiova (cantitatea excesivă de reziduuri fixe, depuneri de fier,
pulberi suspendate, sulfaţi) şi în zona Filiaşi-Işalniţa şi Valea Stanciu-Zaval
(concentraţie de azot). Mai mult, unele straturi de apă supra-freatică, care
sunt folosite de populaţie ca sursă de apă, înregistrează un conţinut de nitraţi
peste Concentraţia Maximă Admisă (CMA), conform Legii privind apa potabilă
nr. 458/2002. Fântânile publice afectate cuprind, printre altele, următoarele:
Bratovoiesti, Breasta, Celaru, Dranic, Racari, Grecesti, Melinesti, Malu Mare,
Negoesti, Podari, Cernatesti, Cosoveni, Danesti, Dabuleni, Desa, Rojiste,
Simnic si Sadova.

Dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială pentru Planul de Dezvoltare


Regională privind măsurarea calităţii apei din fântânile publice, reiese că
judeţul Dolj este cel mai poluat din cele 5 judeţe pilot PDR, în cele 20 de
comune incluse în program existând:
- peste 421 fântâni contaminate cu nitraţi
- peste 40 fântâni contaminate cu amoniu
- peste 5 fântâni contaminate cu nitriţi
Consiliul Judeţean Dolj a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj situaţia
privind rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apă recoltate din
fântânile publice din 98 de localităţi din judeţ, iar rezultatul este următorul:
din totalul de 551 fântâni analizate,242 sunt neconforme chimic
având o concentraţie a nitraţilor peste limita admisă.

Tabel 82: Calitatea apelor din Fântânile publice


Nr. Localitatea Nr. Neconforme Conforme Neconfor
Crt. Fântâni chimic chimic me
analizate (valoarea chimic
maximă a %
nitraţilor în
mg/l)
1. Afumaţi 2 0 2 -
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

2. Almăj
3. Amărăştii de Jos 7 4 (175 mg/l) 3 57,14
4. Amărăştii de Sus 7 4 (54 mg/l) 3 57,14
5. Apele Vii 4 2 (235 mg/l) 2 50
6. Argetoaia 5 2 (76 mg/l) 3 40
7. Bechet 9 4 (285 mg/l) 5 44,44
8. Bistreţ 5 2 (80 mg/l) 3 40
9. Bârca 4 3 (96 mg/l) 1 75
1 Botoşeşti Paia 3 3 (105 mg/l) 0 100
0.
1 Brabova 10 5 (120 mg/l) 5 50
1.
1 Brădeşti 4 2 (57 mg/l) 2 50
2.
1 Braloştiţa 2 0 2 -
3.
1 Bratovoieşti 12 7 (96 mg/l) 5 58,33
4.
1 Breasta 4 1 (80 mg/l) 3 25
5.
1 Bucovăţ 4 1 (65 mg/l) 3 25
6.
1 Bulzeşti 6 3 (178 mg/l) 3 50
7.
1 Calopăr 5 4 (216 mg/l) 1 80
8.
1 Caraula 5 5 (168 mg/l) 0 100
9.
2 Carpen 4 1 (68 mg/l) 3 25
0.
2 Castranova 8 5 (157 mg/l) 3 62,5
1.
2 Călăraşi 5 3 (126 mg/l) 2 60
2.
2 Celaru 8 3 (188 mg/l) 5 37,5
3.
2 Cerăt 10 7 (91 mg/l) 3 70
4.
2 Cernăteşti 6 2 (78 mg/l) 4 33,3
5.
2 Cetate 1 0 1 -
6.
2 Cioroiaşi 3 0 3 -
7.
2 Ciupercenii Noi
8.
2 Coşoveni 4 4 (125 mg/l) 0 100
9.
3 Coţofenii din Dos 12 1 (83 mg/l) 11 8,33
0.
3 Daneţi 5 4 (220 mg/l) 1 80
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

3 Dăbuleni 9 7 (72 mg/l) 2 77,77


2.
3 Desa
3.
3 Dioşti 3 3 (96 mg/l) 0 100
4.
3 Dobreşti 3 1 (81 mg/l) 2 33,33
5.
3 Drăgoteşti 12 4 (94 mg/l) 8 33,33
6.
3 Drănic 10 8 (250 mg/l) 2 80
7.
3 Fărcaş 9 2 (62 mg/l) 7 22,22
8.
3 Galicea Mare 4 4 0 100
9.
4 Gherceşti 6 3 (140 mg/l) 3 50
0.
4 Gighera 9 4 (218 mg/l) 5 44,44
1.
4 Giubega 2 0 2 -
2.
4 Giurgiţa 7 5 (218 mg/l) 2 71,42
3.
4 Gângiova 3 2 (102 mg/l) 1 66,66
4.
4 Gogoşu 3 2 (78 mg/l) 1 66,66
5.
4 Goicea 6 1 (70 mg/l) 5 16,66
6.
4 Goieşti 5 3 (96 mg/l) 2 60
7.
4 Greceşti 10 3 (110 mg/l) 7 30
8.
4 Işalniţa 5 2 (60 mg/l) 3 40
9.
5 Izvoare 4 1 (60 mg/l) 3 25
0.
5 Leu 8 3 (204 mg/l) 5 37,5
1.
5 Lipovu 10 6 (146 mg/l) 4 60
2.
5 Măceşu de Jos 8 4 (216 mg/l) 4 50
3.
5 Măceşu de Sus 8 5 (140 mg/l) 3 62,5
4.
5 Maglavit 1 0 1 -
5.
5 Malu Mare 10 6 (155 mg/l) 4 60
6.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

5 Melineşti 8 2 (65 mg/l) 6 16


7.
5 Mischii 13 3 (272 mg/l) 10 23,07
8.
5 Mârşani 5 3 (220 mg/l) 2 60
9.
6 Moţăţei 2 0 2 -
0.
6 Murgaşi 5 3 (263 mg/l) 2 60
1.
6 Negoi 6 0 6 -
2.
6 Orodel 5 3 (96 mg/l) 2 60
3.
6 Ostroveni 5 5 (102 mg/l) 0 100
4.
6 Perişor 6 1 (62 mg/l) 5 16,66
5.
6 Pieleşti 5 2 (170 mg/l) 3 40
6.
6 Piscu Vechi
7.
6 Pleniţa 6 3 (218 mg/l) 3 50
8.
6 Podari 20 13 (163 mg/l) 7 65
9.
7 Poiana Mare 3 0 3 -
0.
7 Predeşti 8 1 (125 mg/l) 7 12,5
1.
7 Radovan 3 2 (79 mg/l) 1 66,66
2.
7 Rast 4 0 4 -
3.
7 Robăneşti 11 5 (80 mg/l) 6 45,45
4.
7 Sadova 12 6 (77 mg/l) 6 50
5.
7 Sălcuţa 5 3 (361 mg/l) 2 60
6.
7 Scaeşti 6 3 (76 mg/l) 3 50
7.
7 Seaca de Câmp 1 0 1 -
8.
7 Seaca de Pădure 4 0 4 -
9.
8 Secu 3 0 3 -
0.
8 Siliştea Crucii 2 0 2 -
1.
8 Sopot 8 5 (85 mg/l) 3 62,5
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

8 Şimnicu de Sus 9 4 (124 mg/l) 5 44,44


3.
8 Teasc 3 0 3 -
4.
8 Terpeziţa 8 2 (62 mg/l) 6 25
5.
8 Teslui 5 2 (84 mg/l) 3 40
6.
8 Ţuglui 2 1 (106 mg/l) 1 50
7.
8 Unirea 3 0 3 -
8.
8 Urzicuţa 4 1 (80 mg/l) 3 25
9.
9 Valea Stanciului 6 3 (114 mg/l) 3 50
0.
9 Vela 5 3 (184 mg/l) 2 60
1.
9 Verbiţa 3 1 (85 mg/l) 2 33,33
2.
9 Vârtop 5 2 (146 mg/l) 3 40
3.
9 Vârvoru de Jos 7 2 (76 mg/l) 5 28,57
4.
9 Băileşti 3 0 3 -
5.
9 Calafat 3 0 3 -
6.
9 Filiaşi 12 1 (120 mg/l) 11 8,33
7.
9 Segarcea 3 0 3 -
8.
TOTAL 551 242 309
Sursa: Direcţia de sănătate Publică Dolj

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane sunt următoarele:


 Platforma Industrială din Nordul Craiovei şi partea de nord a judeţului
Dolj (SPP Craiova şi SPP Stoina);
 Işalniţa zona industrială Simnic – SNP Petrom – Doljchim Craiova şi
Termoelectrica Bucureşti – SE Craiova şi UE Craiova, prelucrarea
primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Circea;
 SC CONPET SA Ploieşti, Compania Regională Craiova ( colector
transport de produse petroliere);
 Sisteme de îmbunătăţire a performanţei agronomice teritoriale: Calafat
(Basarabi) – Băileşti; Cetate – Galicea Mare; Sadova – Corabia.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului

Principalele surse ale poluării aerului sunt localizate în sectoarele industriale


şi urbane. Monitorizarea zilnică a emisiilor poluante produse în zona urbană
Craiova şi în jurul platformei industriale Işalniţa, este realizată printr-o reţea
de 6 staţii fixe care înregistrează concentraţiile zilnice ale substanţelor
poluante (timp de 24 ore) şi de un echipament mobil care detectează
concentraţia de substanţe poluante pe termen mediu, în zonele afectate de
aglomerarea traficului rutier. Distribuirea staţiilor fixe a luat în considerare
locaţia celor mai relevante surse de poluare din interiorul judeţului, inclusiv
următoarele:
i. Zona nord-vest: Zona industrială Işalniţa (2 staţii de monitorizare)
ii. Zona nord: Căile ferate (CFR) Depozit – Rocada – Şimnic (1 staţie de
monitorizare)
iii. Zona industrială orientală – Electroputere SA (1 staţie de
monitorizare)
iv. Zona rezidenţială a Municipiului Craiova (2 staţii de monitorizare, în
perimetrul rezidenţial urban şi în zona de circulaţie intensă a
traficului rutier).

In 2005, au fost prelevate 5.053 mostre pentru monitorizarea concentraţiei


principalilor agenţi de poluare a aerului, din care, 93% privesc SO2, NO2 şi
NH3 (în jur de 31% din totalul mostrelor pentru fiecare substanţă), 5,1%
privesc pulberile în suspensie şi 1,4% pulberile sedimentate.
In ceea ce priveşte SO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la
19.045,98 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la SCPL
Işalniţa (67,25 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu SO2 provin
din combustiile din sectorul energetic, precum şi din industria prelucrării şi
din combustiile neindustriale.
In ceea ce priveşte NO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la
6.896,36 t, cele mai ridicate valori zilnice fiind înregistrate la staţia situată în
regiunea Gării (35-40 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu NO2
provin de la Centralele Electrice din Craiova, de la traficul rutier şi de la
Complexul Chimic Doljchim, care produce acid azotic şi îngrăşăminte pe bază
de azot.
In ceea ce priveşte NH3, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la
5.003,85 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la staţiile de
monitorizare de la Craiova şi Işalniţa (25-33 µg/mc), ce depăşeşte CMA.
Sursele cele mai relevante ale poluării cu NH3 provin de la Complexul Chimic
Doljchim.

Datorită caracteristicilor specifice ale teritoriului şi solului judeţului Dolj, fiind


localizat în câmpia aluvionară a Bazinului Fluviului Dunărea, concentraţia
pulberilor suspendate şi a celor sedimentate prezintă câteva particularităţi şi
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

a înregistrat unele valori depăşind CMA. Mai în detaliu, solul fărâmicios şi


nisipos, în special din zonele sudice şi centrale ale judeţului, favorizează
transportarea pulberilor, prin curenţi de aer, în direcţia Est Vest – Nord Est,
acest proces fiind sporit de defrişările masive ale barierelor naturale. Mai
mult, depozitarea necorespunzătoare de cenuşă şi reziduuri provenind din
centralele de energie de la Işalniţa şi Simnic determină poluarea cu pulberi
suspendate în zonele învecinate. In consecinţă, s-au observat, pe bază
lunară, concentraţii ale pulberilor suspendate şi a celor sedimentate care
depăşesc CMA (2.763 mg/m3 în primul caz şi 19,84 g/m2/lună în cel de al
doilea caz ), în jurul centralelor energetice de la Işalniţa şi Şimnic (CET I şi
CET II).

Harta 10: Reţeaua de monitorizare a aerului

Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru
Protecţia Mediului 2006 (Proiect)

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului cuprind următoarele:

 Zona industrială Nord Vest - SNP Petrom Doljchim Craiova: producţia de


îngrăşăminte chimice pe baza de azot, substanţe organice (metanol,
polimeri etc), substanţe anorganice (amoniu, acid azotic); Termoelectrica
Bucureşti FE Craiova: producţia de energie electrică şi termică pe bază de
cărbune; traficul rutier şi feroviar (DE 70 şi linia feroviară Craiova-
Timisoara).
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Platforma industrială la Nordul Craiovei – Termoelectrica Bucureşti şi CET


Craiova II: producţia de energie electrică şi termică (destinată Craiovei)
folosind cărbune, huilă şi CLU; şosea (şoseaua principală nord-sud
Craiova) şi traficul feroviar (Compania Română de Căi ferate, CFR, şi
depozitele CFR Craiova); SPP Craiova: prelucrarea primară a ţiţeiului
Ghercesti.

 Platforma industrială de Est a Craiovei – SC BERE SA: industria alimentară;


SE ELPRECO SA: produse prefabricate din ciment, ţigle, materiale pentru
construcţii, construcţii; trafic rutier şi feroviar pe DE70 Craiova-Filiaşi şi
linia feroviară Craiova-Timişoara.

 Platforma industrială Podari – SC OLPO SA PODARI, SC ZAHARUL PODARI,


SC REGINA SA, SC WIMAR SA: industria alimentară.

 Platforma industrială Calafat – SC ZAHARUL SC AMIDON GLUCOZA SA, SC


BIOSIN SA, SC EXTENSIVE SA: industria alimentară (zahăr, amidon, alcool
etc); CET Calafat: energie electrică şi termică.

Calitatea solului

Poluarea solului este produsă de următoarele surse:


 Depozitele de cenuşă şi de reziduuri (462 ha) de la SC Complex
Energetic Craiova S.E. Craiova II, SC Complex Energetic Craiova S.E.
Isalnita şi SC Uzina Termică S.A. Calafat;
 Depozitele de deşeuri urbane neecologice (49,72ha) în Mofleni,
Calafat, Filiaşi, Segarcea şi Băileşti;
 Depozitele de şlam (0,1320 ha) în Comuna Varteju, Satul Putinei,
provenind din activitatea SC Petrom SA (OMV Group, Sucursala
Craiova);
 Depozite de apă care conţine fosfat de amoniu (3,750 ha) provenind de
la Complexul Chimic Doljchim;
 Depozite de la crescătoria de păsări SC Bioferm SRL (0,05 ha).

Sectoarele critice în ceea ce priveşte poluarea solului sunt următoarele:


 Zona de sud a judeţului Dolj (activităţi industriale);
 Zona de nord a Brădeştiului, Melineştiului, Talpasu-Farcasu
(îngrăşăminte);
 Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din împrejurimile Craiovei.

Situri contaminate

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj a identificat următoarele 12


aşezări contaminate (pe sursă de poluare):
 Mofleni, 2 km sud de Râul Jiu (depozit de deşeuri urbane);
 D.J. 605A Filiaşi-Melineşti (depozit de deşeuri urbane);
 Sud-estul zonei Calafat (depozit de deşeuri urbane);
 Transilvania, Dealul Viilor, CAP Unirea şi depozitele din jurul Floricăi în
Segarcea (depozit de deşeuri urbane);
 Băileşti (depozit de deşeuri urbane);
 Platforma industrială Complexul Doljchim din Işalniţa (industria
chimică);
 4023 Cratere de forare Varteju localizate în localităţile Mofleşti şi
Talpasu (industria uleiului);
 Valea Mănăstirii (sector de energie);
 Platformele industriale Işalniţa I şi II (sector de energie);
 Depozitele de reziduuri de ulei din Comuna Varteju , Satul Putinei
(industria uleiului);
 SC Uzina Termica Calafat SA (industria energiei);
 SC Cargill Oils SA, Comuna Podari (industria alimentară).

I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului

Conform Documentului de Poziţie, Capitolul 22, România trebuie să se


alinieze la legislaţia UE privind protecţia mediului şi domeniile corelate,
inclusiv la cele aproape 300 de acte legislative (directive, regulamente,
decizii şi recomandări), dintre care aproape 70 de Directive şi 21
Regulamente. Legislaţia UE privind protecţia mediului se referă la
următoarele domenii:
 Protecţia mediului prezentă în toate politicile şi strategiile naţionale şi
locale;
 Calitatea aerului şi schimbările climatice;
 Gestionarea deşeurilor;
 Calitatea apei;
 Protecţia Naturii şi biodiversitate;
 Controlul poluări industriale şi managementul riscului;
 Substanţe chimice şi organisme modificate genetic;
 Poluarea fonică;
 Protecţia civilă;
 Siguranţa activităţilor nucleare şi protecţia împotriva radiaţiilor.

Pentru finalizarea acestui proces de aliniere la legislaţie in toate domeniile,


Guvernul Român :
- va adopta sau va modifica legislaţia naţională şi procedurile in vigoare,
pentru a transpune legislaţia UE relevantă şi pentru a permite intrarea sa
directă în vigoare;

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

- va stabili sistemul de implementare (inclusiv crearea structurilor specifice şi


alocarea bugetului dedicat) necesar pentru gestionarea efectivă a legislaţiei
privind protecţia mediului;
- va verifica dacă prevederile legislative sunt respectate în mod
corespunzător.

In acest context, Guvernul Român a adoptat OUG nr. 195/2005 privind


protecţia mediului (modificată şi completată prin Legea nr. 265/2006),
stabilind procedurile de bază pentru gestionarea tuturor domeniilor legate de
protecţia mediului. Mai în detaliu, în ceea ce priveşte responsabilităţile
delegate autorităţilor naţionale şi locale, OUG nr. 195/2005 stabileşte (art.80)
ca acestea să includă măsurile de protecţie a mediului în toate politicile şi
strategiile din domeniul lor de activitate elaborând planurile şi programele de
sector conform prevederilor legale privind protecţia mediului.

Gestionarea deşeurilor

În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi


operatori autorizaţi după cum urmează:
- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă clasa I
aprobată prin Ordinul nr. 511/17.08.2005 emis de Autoritatea Naţională de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală;
- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;
- Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului
Băileşti;
- Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea;
- S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi autorizaţi:
- ANRSC nr. 726/2005 şi Autorizaţia de mediu nr. 10/10.01.2007
- ACT AD 9560/09.08.:2006:40-3/57797

Deşeurile urbane colectate prin operatori specializaţi în 2006 s-au ridicat la


160.467 t, din care, peste 82,5% au fost colectate în Municipiul Craiova,
aproximativ 9% în Calafat, 5,3% în Bailesti, 2,5% în Filiaşi şi 0,86% în
Segarcea.
Cantitatea de deşeuri urbane colectate în Craiova (440,8 kg/locuitor) şi în
Municipiul Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu
cantitatea colectată în principalele capitale europene, cum ar fi Varşovia (410
kg/an/ locuitor), Budapesta (500 kg/an/ locuitor) şi Roma (570 kg/an/locuitor).
Mai mult, trebuie subliniat faptul că volumul deşeurilor urbane colectate în
Municipiul Calafat, cu peste 781 kg/locuitor, depăşeşte în mod remarcabil
valorile înregistrate în municipiul Bucureşti (620 kg/locuitor, în 2004) sau
Viena (640 kg/ an/locuitor.).
Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural.

Tabel 83: Deşeurile Urbane colectate în judeţul Dolj în 2006 (t)


Tone % Locuitori kg/ locuitor
Craiova 132.500 82,57 300.587 440,80
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Calafat 14.364 8,95 18.380 781,50


Băileşti 8.230 5,13 20.143 408,58
Filiaşi 3.991 2,49 19.001 210,04
Segarcea 1.382 0,86 8.230 167,92
Total 160.467 100,00 366.341 438,03
Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru
Protecţia Mediului 2006

Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în oricare dintre


cele 6 gropi de gunoi care se află în judeţ. Mai mult, una dintre gropile urbane
de gunoi din Craiova va fi închisă, pe când celelalte patru se află într-o
perioadă de tranziţie conform Hotărârii Guvernului (HG) nr. 349/2005 (vezi
tabelul de mai jos).
Cu toate că 40% din deşeurile urbane care au fost colectate sunt compuse
din materiale reciclabile şi 20% pot fi efectiv recuperate, deşeurile urbane nu
sunt colectate în mod separat în vederea valorizării lor prin reutilizarea.

Trebuie remarcat faptul că în cadrul Judeţului Dolj există un depozit conform,


ecologic, în Municipiul Craiova, având următoarele caracteristici:

­ Data punerii în funcţiune şi data estimată de închidere


Data punerii în funcţiune: 31.03.2006 pentru celula 1
Data estimată de închidere: 2046
­ Amplasamentul fiecărui depozit (distanţa faţă de aşezări umane)
- Locaţia: Depozitul este situat în Municipiul Craiova, tarlaua 53, parcela 57,
distanţa faţă de aşezările umane fiind de 1000 m.

­ Proprietarul(i) majoritar al fiecărui depozit existent sau planificat


(proprietarul terenului, adresa, proprietarul infrastructurii (depozitul,
clădirile administrative, echipamente, vehicule de exploatare a depozitului
etc)
Proprietarul majoritar: Consiliul Local al Municipiului Craiova
Adresa: B-dul A.I. Cuza, nr.7, 200585, Craiova, judeţul Dolj
Proprietarul terenului: Consiliul Local al Municipiului Craiova

­ Operatorul (denumire, adresa);


SC ECO SUD SRL, care a proiectat, finanţat, executat şi exploatează
Depozitul Ecologic de Deşeuri Solide Urbane în Municipiul Craiova.
Adresa: B-dul Octavian Goga, nr.6, bl.M25, et.6, sc. a, ap. 22,
Bucureşti, sect.3

­ Tipul şi obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, numărul


autorizaţiei de mediu şi perioada de valabilitate, tipuri de deşeuri
acceptate la depozitare conform autorizaţiei de mediu;
Obiect activitate: Depozite controlate de deşeuri care primesc mai
mult de 10 t / zi conform anexei 1 OUG 152/2005
Numărul autorizaţiei de mediu: AIM nr.4/31.03.2006
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

AIM nr.29R/29.12.2006
Perioada de valabilitate: 28.12.2007
Tipuri de deşeuri acceptate: deşeuri municipale şi asimilabile din
comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat şi deşeuri
nepericuloase de altă origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare
stabilite prin anexa nr.3 a HG 349/2005

­ Capacitatea de depozitare a fiecărui depozit şi terenul disponibil


(capacitatea disponibilă)
100 000 t/an
49,38 ha

­ Totalul investiţiilor în depozit făcute în ultimii 5 ani: cca 5 mil EURO

­ Lista localităţilor deservite (urban şi rural)


Municipiul Craiova;
32 de localităţi din judeţul Dolj.

­ Numărul populaţiei deservite de depozit din mediul urban şi din mediul


rural
420 000 locuitori

­ Cantităţi de deşeuri acceptate la depozit în ultimii trei ani (pe coduri de


deşeuri)
Pentru anul 2006: 905 586,73 t

Depozitul ecologic din cadrul Municipiului Craiova poate să preia deşeurile


din tot judeţul fiind prevăzut cu 16 celule, având o capacitate liberă de 43 ha
disponibilă pentru extindere.

In ceea ce priveşte deşeurile industriale, următoarele unităţi produc şi


stochează deşeuri industriale periculoase şi/sau deţin echipament
contaminat: SC Doljchim, CET I Işalniţa, CET II Şimnic, SC MAT SA, SC TUFON
SA, SC Reloc SA, SC Electroputere SA, SC Daewoo SA, SC TMC SA Filiaşi.
Eliminarea deşeurilor industriale periculoase este realizată de incineratoare
autorizate: SC PRO AIR Clean Timişoara, SC Guardian SRL Craiova şi SC
SETCAR SA Brăila. In 2006, au fost colectate 102.491 tone de ulei folosit.
Aşa cum este arătat în următorul tabel, un număr de 6 gropi de deşeuri
industriale vor trebui să fie închise până în 2009. Alte 2 gropi de deşeuri
industriale, depozitul pentru carbid SNP Petrom (36 ha) şi depozitul pentru
carbonat de calciu SNP Petrom, vor fi desfiinţate, în timp ce alte două,
depozitul pentru şlam SNP Petrom (0,305 ha) şi depozitul pentru apă care
conţine fosfat de amoniu (4 ha), sunt încă în funcţiune.

Tabel 84: Gropi de gunoi în judeţul Dolj – HG nr 349/2005 Anexa 5 – Calendar

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Date
Nume / Localizare Categoria gropii de gunoi închiderii
Mofleni – Craiova Deşeuri urbane – Neconform 2005
Băileşti 1 Deşeuri urbane – Neconform 2008
Calafat Deşeuri urbane - Neconform 2010
Segarcea Deşeuri urbane - Neconform 2015
Filiaşi Deşeuri urbane - Neconform 2017
SC Celule Electrice SA Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Complex energetic
Craiova SE Craiova - Deşeuri industriale nepericuloase –
Valea Mănăstirii Materiale lichide 31.12.2009
Complex energetic
Craiova SE Isalnita - Deşeuri industriale nepericuloase –
Işalniţa II Materiale lichide 31.12.2009
Complex energetic
Craiova SE Isalnita - Deşeuri industriale nepericuloase –
Işalniţa I Materiale lichide 31.12.2009
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, Starea Mediului 2006

În cadrul judeţului Dolj următoarele autorităţi ale administraţiei publice locale


au încheiat contracte pentru gestionarea deşeurilor:

 Consiliul Local al Municipiului Craiova implementează proiectul „Construire


depozit ecologic pentru tratarea deşeurilor urbane şi instalaţie de tratare
deşeuri industriale pentru municipiul Craiova, printr-un parteneriat public
privat prin care Consiliul Local al Municipiului Craiova se obligă să pună la
dispoziţia partenerului, S.C. Systema Ecologic S.R.L., terenul situat în
Municipiul Craiova cu o suprafaţă de 49,38 Ha. S.C. Systema Ecologic
S.R.L. are obligaţia să finanţeze integral programul de investiţii, inclusiv
proiectarea, construirea, schimbarea destinaţiei terenului şi gestiunea
depozitului.
Valoarea totala a proiectului este de 70.000.000 Euro.

 Consiliul Local al Municipiului Calafat implementează proiectul „Calafat


Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi durabil de
gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat”, în cadrul „Schemei de
granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul
protecţiei mediului” – RO PHARE 2005/017-553.04.01.04.03. Rezultatul
acestui proiect se va concretiza printr-un Studiu de fezabilitate, care va
sta la baza realizării proiectului de investiţii.
Valoarea totala a proiectului este de 22.500 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Calafat este de 2.250 Euro şi
este asigurată din fonduri proprii.

 Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează proiectul


„Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

deşeuri la nivelul municipiului Băileşti”, în cadrul „Schemei de investiţii


pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-
772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 659.000 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Băileşti este de 66.000 Euro
şi este asigurată din fonduri proprii.

 Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Dezvoltarea sistemului de


colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea,
judeţul Dolj”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de
gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Proiectul este realizat în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgiţa, Consiliul
Local Măceşu de Sus, Consiliul Local Măceşu de Jos, Consiliul Local Catane,
Consiliul Local Bârca, Consiliul Local Cârna, Consiliul Local Gighera şi
Consiliul Local Bistreţ, constituite în „Asociaţia primăriilor din sudul
Olteniei - APSO” şi cu Consiliul Judeţean Dolj.
Valoarea totala a proiectului este de 900.224,84 Euro
Cofinanţarea, în valoare de 100.090,67 Euro este asigurata din fondurile
proprii ale solicitantului şi ale partenerilor, astfel:
- Consiliului Local Goicea 18.045,33 Euro
- Consiliului Judeţean Dolj 50.045,34 Euro
- Consiliului Local Giurgiţa 4.000 Euro
- Consiliului Local Măceşu de Sus 4.000 Euro
- Consiliului Local Gighera 4.000 Euro
- Consiliului Local Bistreţ 4.000 Euro
- Consiliului Local Măceşul de Jos 4.000 Euro
- Consiliului Local Bîrca 4.000 Euro
- Consiliului Local Catane 4.000 Euro
- Consiliului Local Cârna 4.000 Euro

 Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea


deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea
depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” în
cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a
deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 728.526,00 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Poiana Mare este de 86.735,00 Euro şi este
asigurată din fonduri proprii.

 Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE-


Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deşeurilor menajere”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” – PHARE
2005 CES RO 2005/017-553.04.01.04.01.
Valoarea totala a proiectului este de 1.073.927,40 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Cetate este de 107.392,75 Euro şi este
asigurată din fonduri proprii.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Contractul de Grant urmează să fie semnat de către MDLPL.

 Consiliul Local Giurgita, pentru Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei –


APSO, a semnat un contract de cooperare cu Comunitatea de Comune
ROUILLAC, din Franţa în vederea realizării unor staţii de compost în cele
17 comune aparţinătoare APSO. Proiectul se află, spre aprobare, la
Ministerul Afacerilor Externe Francez.

 Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO implementează proiectul


„Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV
B – Fonduri directe de la Comisia Europeană.

Mai mult, la nivelul judeţului Dolj sunt planificate investiţii noi în


domeniul sistemului de colectare a deşeurilor, astfel:

 Consiliul Local Goicea implementează în cadrul proiectului „Dezvoltarea


sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în
comuna Goicea, judeţul Dolj un sistem de colectare selectivă şi transport
al deşeurilor în zonele rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la
nivelul localităţilor: Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos,
Catane, Bârca, Cârna, Gighera şi Bistreţ.
Proiectul va deservi un număr de 28.335 de locuitori.
Componenta de investiţii referitoare la procesul de colectare presupune
achiziţionarea a 100 containere şi 300 pubele pentru colectarea deşeurilor
reciclabile şi 101.024 saci menajeri pentru colectarea selectivă.

 Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează în cadrul proiectul


„Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport
deşeuri la nivelul municipiului Băileşti.
Componenta de investiţii privitoare la procesul de colectare a deşeurilor
cuprinde următoarele activităţi:
- Construirea a 10 platforme pentru colectarea deşeurilor;
- Achiziţionarea a 45 eurocontainere;

 Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea


deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea
depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare”.
Componenta de investiţii cuprinde următoarele activităţi:
- Construirea unei platforme betonate de colectare selectare cu o suprafaţă
de 500 m2;
- Achiziţionarea a 4.000 europubele cu capacitatea de 120 l pentru fiecare
gospodărie;
- Achiziţionarea a 44 containere cu capacitatea de 1,1 m3, pentru instituţii;

 Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE-


Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deşeurilor menajere”, proiect ce va avea ca rezultate:
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

- Sistem eficient de gestionare al deşeurilor municipale;


- Sistem de colectare selectivă şi transport în comuna Cetate;
- Sistem de compostare a deşeurilor compostabile colectate;
- Sistem de compactare şi transfer aferent deşeurilor necompostabile;
- Campanie de promovare şi publicitate a sistemului implementat;
- Instruirea personalului care va poera sistemul.
Pentru implementarea eficienta a procesului de colectare a deşeurilor,
investiţia presupune achiziţionarea următoarelor: recipiente de colectare:
3438 europubele, 1851 recipiente speciale pentru procesul de compostare
la sursa si 22 containere.

În ceea ce priveşte sistemul de transport al deşeurilor, trebuie menţionate


următoarele:

 Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare


selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, pentru
componenta ce priveşte realizarea unui sistem de transport al deşeurilor
are prevăzuta achiziţionarea a două autogunoiere (cu o capacitate de 8
mc, respectiv 14 mc) si a unei autospeciale pentru transportul
containerelor autocompactoare.
 Consiliul Local al Municipiului Băileşti are proiectată achiziţionarea a două
autogunoiere cu compactare pentru realizarea transportului deşeurilor la
nivelul municipiului Băilesti.
 Consiliul Local Poiana Mare prin proiectul „Gestionarea deşeurilor
menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de
deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” a prevăzut
achiziţionarea a trei autogunoiere, dintre care două pentru transportul
deşeurilor la platforma de gunoi şi o autogunoieră dotată cu un container
de 23 m3
 Consiliul Local Cetate, prin proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru
implementarea unui sitem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”
îşi propune realizarea unei staţie de compactare si transfer pentru care
sunt proiectate următoarele investiţii:
- platforma betonata de 500 mp
- semiremorca compactoare si cap tractor
- rampă de încărcare
- 2 autogunoiere
- încarcator frontal pentru manipularea deşeurilor în staţie
- autocamion pentru colectarea gunoiului menajer cu încărcare in spate.

Mai mult, Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de


colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea,
judeţul Dolj”, îşi propune construirea unei Staţii de Sortare şi Transfer cu o
capacitate maximă de procesare de 52 t/zi, dotată cu: cântar, hală procesare
deşeuri, echipamente de sortare şi compactare, două containere de
compactare pentru biodegradabile şi alte deşeuri cu o capacitate de 24 m 3 şi
utilităţile necesare.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

De asemenea Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, din care face
parte şi Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Extindere staţie de
transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la
Comisia Europeană, proiect care va asigura extinderea staţiei de transfer de
la Goicea pentru toate cel 17 comune ale APSO.

Zone protejate şi bio-diversitate

Zone protejate

Suprafaţa totală ocupată de zonele protejate, în judeţul Dolj ajunge la 3.687,3


ha (0,5% din suprafaţa totală). Zonele protejate din Dolj au fost stabilite în
conformitate cu trei documente legislative: Legea 5/2000, HG nr. 2151/2004
şi Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Din totalul de 37 de zone protejate,
10 sunt administrate de operatori publici sau privaţi, dintre care:
- Asociaţia judeţeană de vânători şi pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;
- Direcţia Silvică (Direcţia Silvică) – 2 zone;
- Un operator privat– 1 zonă;
- Fundaţia pentru Acţiunea Ecologică România – 2 zone.

Datorită utilizării terenului pentru activităţile agricole (în special pe Terasele


Dunării) precum şi accelerării procesului de deşertificare şi poluare a solului
din activităţile industriale, starea zonelor protejate s-a înrăutăţit în ultimii ani.
Mai în detaliu, o parte din păduri (caracterizate de salcie, salcâm, stejar şi
plop) s-au uscat iar unele bălţi au secat.

Tabel 85: Zone protejate în judeţul Dolj (2006)


Nr. Suprafaţ
crt Numele zonei protejate Tipul zonei ă Observaţii
. (ha)
Poiana Bujorului din pădurea
1 Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea 5/2000
2 Valea Rea-Radovan Botanică 20 Legea 5/2000
3 Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) Botanică 8 Legea 5/2000
4 Pajiştea halofilă Gighera (pajişte) Botanică 4 Legea 5/2000
Pajiştea Cetate din Lunca Dunării
5 (pajişte) Botanică 6 Legea 5/2000
6 Pajiştea Gogoşu-Ştefănel pajişte) Botanică 10 Legea 5/2000
Paleontologic
7 Locul fosilifer Bucovăţ ă 4 Legea 5/2000
Paleontologic
8 Locul fosilifer Dranic ă 6 Legea 5/2000
9 Ciuperceni-Desa Mixtă 200 Legea 5/2000
Lacul Adunaţii de Geormane
10 (Lac) Acvatică 102 Legea 5/2000
Complexul lacustru Preajba-Făcăi
11 (Complex de lacuri) Acvatică 28 Legea 5/2000
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Nr. Suprafaţ
crt Numele zonei protejate Tipul zonei ă Observaţii
. (ha)
Poiana Bujorului din pădurea
1 Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea 5/2000
12 Balta Cilieni – Băileşti (baltă) Acvatică 47 Legea 5/2000
13 Lacul Ionele (Lac) Acvatică 3,2 Legea 5/2000
14 Balta Neagră (baltă) Acvatică 1,2 Legea 5/2000
15 Balta Lată (baltă) Acvatică 28 Legea 5/2000
Râurile Desnăţui şiTerpeziţa
16 amonte de Fântânele (râu) Acvatică 80 Kmp Legea 5/2000
Râul Balasan amonte de Băileşti
17 (râu) Acvatică 36 Kmp Legea 5/2000
18 Lacul Caraula (Lac) Acvatică 28 Legea 5/2000
Rezervă
19 Zaval naturală 351,3 HG 2151/2004
Pădurea din Lunca Jiului-
20 Bratovoieşti (pădure) Forestieră 300 CCD 26/1994
Pădurea de gârniţă Lumaşu- Forestieră
21 Coşoveni (pădure) 220 CCD 26/1994
Pădurea de salcâm tardiflor-Malu Forestieră
22 Mare (pădure) 110 CCD 26/1994
Pădurea de arborete de stejar Forestieră
brumăriu Braniştea - Bistreţ
23 (pădure) 200 CCD 26/1994
Pădurea de cereto-gârniţete cu Forestieră
24 stejar brumăriu-Izvoare (pădure) 100 CCD 26/1994
Pădurea Tufa Bârzei cu Forestieră
amestecuri de stejar brumăriu,
25 stejar pufos şi cer (pădure) 160 CCD 26/1994
Forestieră
26 Pădurea Rebegi (pădure) 180 CCD 26/1994
Pădurea “Valea Stanciului” – Forestieră
27 Fărcaşu – Melineşti (pădure) 40 CCD 26/1994
Pădurea de cer şi gârniţă Forestieră
28 Ştiubei-Vela (pădure) 150 CCD 26/1994
Pădurea ‘’Galbenă ‘’ Ştefanel- Forestieră
29 Gogoşu (pădure) 60 CCD 26/1994
Pădurea “Ciurumela” Tunari – Forestieră
30 Piscu Vechi (pădure) 80 CCD 26/1994
Pădurea ,,Nisipeni,, -Ciuperceni Forestieră
31 (pădure) 150 CCD 26/1994
Pădurea de salcâm cu rezerve Forestieră
de stejar ‘’Nisipuri ‘’-Băilesti
32 (pădure) 50 CCD 26/1994
Pădurea “Cioace”-Desa cu specii Forestieră
33 xerofite (pădure) 210 CCD 26/1994
Pădurea de arboreta de cereto- Forestieră
34 gârniţete din zona Pleniţa- 15 CCD 26/1994

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Nr. Suprafaţ
crt Numele zonei protejate Tipul zonei ă Observaţii
. (ha)
Poiana Bujorului din pădurea
1 Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea 5/2000
Verbiţa (pădure)
Pădurea cu arboreta de stejar şi Forestieră
35 frasin-Radovan (pădure) 250 CCD 26/1994
Forestieră
36 Pădurea Başcov-Calafat (pădure) 40 CCD 26/1994
Pădurea Bucovăţ-Leamna Forestieră
37 (pădure) 150 CCD 26/1994
Sursa: Agenţia de mediu a judeţului Dolj, Starea mediului în anul 2006
HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului judeţean

Habitat natural

Judeţul Dolj este caracterizat de prezenţa unor habitate naturale tipice


mediului de stepă şi pădure de stepă. În partea nordică a teritoriului, în zona
deluroasă, se găsesc păduri de stejar şi stejar turcesc, care sunt
caracteristice zonelor de câmpie şi de dealuri mici. În zona centrală, până la
Plenita-Segarcea-Apele Vii se găsesc cerris şi câteva specii de stejar
extinzând astfel triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor şi se poate observa
trecerea de la stepă la silvo-stepă. Silvo-stepa ocupă partea sudică a
judeţului, este mai săracă în resurse de lemn şi se situează în zona de pajişte
a Dunării. Din cauza construcţiilor de baraje şi sisteme de irigaţii, precum şi
din cauza procesului de deşertificare, zona de pajişte a Dunării a suferit unele
modificări majore în habitatul natural.

În judeţul Dolj sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt
Zone speciale de protecţie avi-faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone de Importanţă
Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE şi 79/409/CEE.
SPA-uri propuse sunt următoarele:
 Calafat - Ciuperceni – Dunarea IBA – 28.981 ha;
 Maglavit IBA – 3.562,6 ha;
 Afluentul Jiu – fluviul Dunărea IBA – 40.730,9 ha;
 Bistreţ IBA – 27.482,3 ha;
 Dăbuleni – Grinduri IBA.
SCI-uri propuse sunt următoarele:
 Ciuperceni – Desa – 40.853 ha;
 Pasajul râului Jiu ;
 Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha.

În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date a NATURA 2000 19


tipuri de habitate naturale şi, astfel, au fost recunoscute următoarele tipuri de
floră, faună şi specii sălbatice:
 155 plante (din care, 4 sunt de interes comunitar);
 7 specii de nevertebrate (din care, 5 sunt de interes comunitar);
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 15 specii de peşti (din care, 12 sunt de interes comunitar);


 12 specii de amfibieni (din care, 2 sunt de interes comunitar);
 196 specii de păsări (din care, 63 sunt enumerate în Anexa I a
Directivei 79/409/CEE);
 10 specii de mamifere (din care, 2 sunt de interes comunitar).

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj

În 2007, Consiliul Judeţean Dolj a aprobat prin decizia nr. 204/2007, Planul de
analiză şi acoperire a riscurilor în judeţul Dolj. Documentul este în
concordanţă cu previziunile legale din domeniu.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Judeţul Dolj, ce analizează toate


riscurile potenţiale identificate în judeţul Dolj, dar şi măsuri, acţiuni şi resurse
necesare pentru gestionarea lor, a fost elaborat de Comitetul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
“Oltenia”

Scopul acestui Plan este de a asigura o înţelegere potrivită a tuturor


factorilor implicaţi referitor la atribuţiile lor înainte, în timpul şi după apariţia
situaţiilor de urgenţă, conform categoriei riscului.
Mai în detaliu, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor are următoarele
obiective:

 Asigurarea prevenirii riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă, prin


evitarea producerii lor, reducând frecvenţa sau efectele lor, bazată pe
concluziile rezultate din analiza riscurilor, în conformitate cu planul de
riscuri teritorial;
 Plasarea şi echiparea unităţilor operaţionale şi a altor sisteme destinate să
sprijine prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
 Stabilirea procedurilor operaţionale şi planuri pentru situaţii de urgenţă;
 Alocarea şi optimizarea resurselor şi măsurilor necesare pentru prevenirea
şi acoperirea situaţiilor de urgenţă.

Conform planului, 44 de actori sunt implicaţi în prevenirea şi acoperirea


riscurilor, printre care Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă,
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”, Inspectoratul de
Poliţie Dolj şi alte instituţii publice relevante, precum şi principalii operatori
economici din domeniul energiei şi transporturilor şi instituţiile publice din
domeniul protecţiei mediului.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj analizează un număr


de tipologii de riscuri concentrându-se în special pe riscurile naturale şi
tehnologice.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

A. Riscuri naturale

Inundaţii

Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt


Centrul Regional de prognoză a vremii Craiova, care face prognoze despre
fenomenele vremii care pot afecta creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi
Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea
avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-economici din cadrul
judeţului.
Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000
ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate
de pe terenurile agricole. Lungimea totală a conductelor folosite pentru
evacuarea apei este 1.620 km.

În scopul de a preveni inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a


regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, astfel
menţionăm 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă
regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în proximitatea principalelor cursuri de
apă, după cum urmează:

 Fluviul Dunărea este îndiguit de la localitatea Piscu Vechi la Dăbuleni


(lungimea totală 91 km);
 Râul Jiu este îndiguit pe malul stâng de la Tatomireşti la Işalniţa (la
confluenţa râului Amaradia) şi pe malul din dreapta de la Coţofenii din
Dos la Işalniţa;
 Râul Amaradia a fost regularizat pe diferite secţiuni, inclusiv în zona
Platformei Doljchim.

Prin îndiguirea şi sistemele de drenaj, 70.567 ha de teren agricol,


reprezentând 12% din totalul terenurilor agricole, sunt protejate de inundaţii.

ANIF, Administraţia Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” SA administrează 117


km de diguri amplasate pe mâlul Fluviului Dunărea, 24,5 km de diguri pe
râurile Jiu şi Desnatui, incluzând digul de la Fântânele (râul Desnatui) şi 47
staţii de pompare electrice.

În ciuda tuturor aceste lucrări de îndiguire a principalelor râuri existente pe


teritoriul judeţului, peste 70% din localităţile situate în judeţul Dolj au fost
afectate de cel puţin un eveniment de inundaţii, inclusiv cele trei Municipii şi
trei din cele patru oraşe, singura excepţie fiind Oraşul Segarcea.

Localităţi afectate de inundaţii (ordine alfabetică)

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Argetoaia, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Bistreţ, Botoşeşti-Paia, Brabova,


Brădeşti, Braloştiţa, Bratovoeşti, Breasta, Bucovăţ, Bulzeşti, Municipiul Calafat,
Călăraşi,Cârna, Carpen, Catane, Cerăt, Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi, Ciupercenii Noi,
Coţofenii de Dos, Coţofenii din Faţa, Municipiul Craiova, Oraşul Dăbuleni, Desa,
Dobreşti, Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş, Oraşul Filiaşi, Galicea Mare, Galiciuica,
Gângiova, Gherceşti, Ghidici, Gighera, Giubega, Giurgiţa, Gogoşu, Goicea, Goieşti,
Greceşti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceşu de Jos, Mârşani, Melineşti, Mischii,
Murgaşi, Negoi, Ostroveni, Perişor, Pieleşti, Piscu Vechi, Pleşoi, Podari, Poiana Mare,
Predeşti, Rast, Robăneşti, Rodovan, Sălcuţa, Scaeşti, Seaca de Pădure, Siliştea
Crucii, Şimnicu de Sus, Sopot, Tălpaş, Terpeziţa, Teslui, Ţuglui, Valea Stanciului,
Vârvoru de Jos, Vela.
Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

Judeţul Dolj a fost unul dintre judeţele cele mai afectate de inundaţiile
produse în România în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a
înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara (8.787
persoane din 16.366)

Incendii de pădure

Pădurile şi terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate


de un mare risc de incendii, în principal datorită următorilor factori:

 Densitate mare de combustibil solid (lemne, arbuşti etc.) şi extinderea


relevantă a suprafeţei care poate fi afectată
 Activităţi umane (inclusiv turism şi exploatarea lemnului dar şi
activităţile de recoltare şi transport)
 Accesibilitate limitată a localităţilor afectate (care întârzie sau
împiedică intervenţiile în situaţiile de urgenţă)
 Disponibilitate limitată a resurselor de apă în zonă
 Capacitate de prognoză limitată

Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-
Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să apară seceta.

În perioada 2001-2006 s-au produs 57 incendii de pădure în judeţul Dolj, care


au afectat 313,68 ha teren împădurit; mare parte (82%) din aceste incendii
au fost între anii 2001 şi 2002.

Cutremure

Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitate


medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.
Cutremurul devastator întamplat în 4 Martie 1977 a afectat serios Craiova,
Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian.

Harta 11: Harta seismicităţii din România (984-2004)


Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sursa: http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG

Alunecări de teren

Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani


au mărit incidenţa alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în
zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse
la riscul producerii acestor calamităţi naturale.
Tabelul de mai jos arată localităţiile cele mai expuse la riscul alunecărilor de
teren în cadrul Judeţului Dolj.

Tabel 86: Riscul alunecărilor de teren în judeţul Dolj


Potenţial Tipul alunecărilor
Unitatea
ul de
territorial
producer
- Primar Reactiva
ea
administr ă tă
alunecăr
ativă
ilor
1 Breasta mare * *
2 Bucovat Mare *
3 Bulzesti Mare *
4 Caraula Mediu *
5 Carpen Mare *
6 Dranic Mic *
7 Farcas Mare *
8 Grecesti Mare *
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Potenţial Tipul alunecărilor


Unitatea
ul de
territorial
producer
- Primar Reactiva
ea
administr ă tă
alunecăr
ativă
ilor
1 Breasta mare * *
9 Secu Mare *
1
0
Tuglui Mic *
1 Valea
1 Stanciului
Mic *
1 Varvoru de
2 Jos
Mare *
1
3
Vela Mare *
Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

B. Riscuri tehnologice

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, sunt cinci
operatori economici în judeţ care întră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activităţilor care reprezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Tabel 87: Operatori economici sub incidenţa H.G. 95/2003


Operator Economic Ramura indutriei Profilul activităţii
Producţia de
1 PETROM SA DOLJCHIM Industria chimică îngrăşăminte chimice
şi produse organice
Depozitarea şi
2 SC FIPROTRADE SRL Industria chimică comercializarea
produselor chimice
SC ELECTROCENTRALE Producţia de energie
3 Energie
CRAIOVA II electrică şi termică
Producţia de accesorii
4 SC SPUMOFLEX SA Mase plastice
pentru autovehicule
Depozitarea şi
SC ROM OIL SA (ROMPETROL
5 Industria petrochimică comercializarea
RAFINARE SA)
produselor petroliere
Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

Accidentele de pe principalele rute de transport sunt de asemenea un factor


ce generează riscuri de mediu ridicate în judeţul Dolj, în special pe drumul
europen E79. Tabelul de mai jos arată câtiva operatori economici şi instituţii
ce folosesc frecvent reţeaua de drumuri pentru transportul materialelor
periculoase.
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Tabel 88: Operatori economici şi instituţii ce transportă materiale


periculoase
Operator Substanţa
Destinaţia
economic/Instituţie periculoasă
COMPANIA DE APA
1 Clor Staţia de apă Şimnic
OLTENIA
2 AQVATERM FILIAŞI Clor Staţia de apă
3 SC PREST SERV SRL Clor Staţia de apă
STAŢIA DE APĂ
4 Clor Staţia de apă
CALAFAT
5 DOLJCHIM CRAIOVA Metanol Ticleni Turburea
Unităţi ale Ministerului Unităţi ale Ministerului
6 Explozibil
Apărării Apărării
Deşeuri de ulei Livrarea către unităţile
7 TRANSELECTRICA
uzat de colectare
SC RHINO SRL Obţinute din Pades,
8 Dinamite
IŞALNIŢA judeţul Gorj
SC UZINA MECANICĂ Unităţi ale Ministerului
9 Explozibil
FILIAŞI Apărării
Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

În perioada 2005-2006 au fost 273 de accidente grave, cea mai afectată zonă
fiind Municipiul Craiova, care a înregistrat 108 din ele.

Substanţe periculoase sunt de asemenea transportate pe apă. Mai în detaliu,


deşeurile combustibililor nucleari sunt transportate de SC GEPRO SRL
Bucureşti pe Dunăre, ruta Bechet-Izmail-Tulcea.
Mai mult, partea de sud a judeţului Dolj poate fi afectată de un eventual
accident nuclear produs la Centrala Nucleară Kozlodui din Bulgaria (la 13 km
Vest-Sud-Vest de Bechet)

În conformitate cu Planul de analiză a riscurilor din judeţul Dolj, zonele critice


în ceea ce priveşte poluarea apelor din activităţile industriale, sunt
următoarele:
 Zona industrială Nord-Vest “punctul fierbinte” SNP PETROM – DOLJCHIM
Craiova, SE Işalniţa (afectează râul Jiu);
 Zona indistrială Podari (producţia agro-alimentară);
 Platforma industrială –oraşul FIliaşi (utilităţi publice, servicii şi activităţi
industriale) (afectează râul Jiu);
 Zona industrială nordică – Municipiul Craiova (SPP Craiova, Brădeşti,
petrol – partea de nord est a judeţului Dolj, SPP Stoina (afectează
râurile Jiu şi Amaradia);
 Municipiul Craiova, fiind o aglomerare urbană ce evacuează apă uzată
direct în râul Jiu – zona Malu Mare
 Zona industrială şi aglomerarea urbană Calafat (afectează Fluviul
Dunărea)
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1
Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Zona industrială şi aglomerarea urbană Băileşti (afectează râul


Balasan)
 Zona de confluenţa între Râul Amaradia şi Râul Jiu;
 Zona de confluenţa între Râul Jiu şi Fluviul Dunărea.

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane din activităţile


industriale sunt următoarele:
 Platforma Industrială nordică a Craiovei şi zona nordică a judeţului Dolj
(SPP Craiova şi SPP Sloina)
 Zonele industriale Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova
şi Termoelectrica Bucuresti – SE Craiova şi Craiova II, procesarea
primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Cârcea;
 SC CONPET SA Ploieşti, Sucursala Craiova – depozitarea şi transportul
produselor petrochimice;
 Sistemele pentru îmbunătăţirea terenurilor agricole: Calafat (Basarabi)
– Baileşti, Cetate – Galicea Mare, Sadova – Corabia;
 Spargerile accidentale a conductelor de gaze şi petrol de la SNP
PETROM, SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ .

Zonele caracterizate de un risc de mediu ridicat

 Zonele urbane: Craiova, Calafat, Băilesti, Filiaşi, Segarcea şi Bechet;

 Zonele periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pileleşti, Coşoveni,


Breasta, Mihăiţa, Podari

 Zonele rurale: Amărăştii de Jos, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ, Călăraşi,


Celaru, Cetate, Ciupercenii Noi, Daneţi, Desa, Galicea Mare, Leu,
Maglavit, Mârşani, Melineşti, Moţăţei, Poiana Mare, Sadova.

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - 1


Martie 2008
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi


internaţional

II.1.1 Contextul regional, european şi naţional

Judeţul Dolj este unul dintre cele cinci judeţe componente ale Olteniei, care
reprezintă una din cele 8 regiunii de dezvoltare (NUTS 2) înfiinţate pe baza
Legii privind Dezvoltare Regională nr. 151/1998 (modificată prin Legea
nr.315/2004), dar şi una dintre provinciile istorice ale României.

Reşedinţa de judeţ a judeţului Dolj, Municipiul Craiova, este capitala istorică a


Olteniei şi sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, şi, de
aceea, constituie atât centrul administrativ la nivelul judeţean cât şi la nivel
regional. Poziţia relevantă deţinută de judeţul Dolj în calitate de centru
administrativ şi cultural este dovedită de ponderea sectorului de servicii în
cadrul economiei judeţene, care, contribuind cu peste 46% la formarea Valorii
Adăugate Brute, depăşeşte media regională cu 3 puncte procentuale şi este,
de asemenea, în continuă creştere. Mai mult, Municipiul Craiova, cu peste
300 mii de locuitori, este cea mai mare aglomerare urbană din sud vestul
României şi un important pol de dezvoltare economică (orientat, în special,
spre producţia de maşini şi mijloace de transport, dar şi spre industria textilă
şi producţia de aparate electronice), ceea ce face ca Judeţul Dolj să atragă
peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare
străină la societăţii comerciale nou înmatriculate în regiune (primele cinci luni
din 2007).

În contextul regional european, judeţul Dolj este amplasat în zona de


cooperare transfrontalieră România-Bulgaria, iar în 2002 Consiliul Judeţean
Dolj şi Prefectura Judeţului Dolj au iniţiat, alaturi de parteneri bulgari
învecinaţi (respectiv judeţul Vratsa, judeţul Vidin şi judeţul Montana),
constituirea Euroregiunii „EURODUNĂREA”21. Statutul Euroregiunii
EURODUNĂREA a fost adoptat prin Acordul de Parteneriat semnat în data de
17 decembrie 2002 la Craiova.
Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt caracterizate prin indicatori
economici şi sociali în general sub mediile naţionale, cu un grad ridicat de
şomaj (în special în partea bulgară) şi de dependenţă de agricultura de
subzistenţa, însoţit de un deficit infrastructural ce izolează porţiuni întregi ale
teritoriului, acestea fiind izolate de axa rutieră şi feroviară europeană vest –
est. Mai mult, datorită lipsei infrastructurilor portuare adecvate, Fluviul
Dunărea (Coridor Paneuropean VII) a reprezentat până acum mai mult o
barieră naturală decât o resursă pentru dezvoltarea teritoriului, iar

21
Pentru mai multe detalii a se vedea informaţiile detaliate mai jos.

15
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

construirea podului Vidin - Calafat deschide noi oportunităţi importante


pentru întreagă zonă transfrontalieră.

În acest context, Judeţul Dolj, mai urbanizat şi mai bine echipat cu


infrastructură, inclusiv cele educaţională şi de sprijin pentru afaceri, găzduind
centrul universitar cel mai important din sud-vestul României, acţionează ca
şi pol de dezvoltare la nivel regional inclusiv pentru ariile învecinate din
Bulgaria.

Cu toate că înregistrează valori în general mai bune decât media regională, în


contextul naţional, Judeţul Dolj se află la un nivel de dezvoltare socio-
economică sub media naţională, regiunea Oltenia fiind, împreună cu
Regiunile Sud Est, Nord Est şi Sud, printre regiunile României cu PIB-ul pe cap
de locuitor sub 3.000 euro (media naţională fiind 3.500 euro / cap de locuitor,
în 2005). Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor al judeţului Dolj reprezintă 80%
din media naţională şi circa 27% din media UE 27, ceea ce evidenţiază o
problemă de convergenţă în comparaţie cu restul Uniunii Europene.

Judeţul Dolj se află sub media europeană şi la nivelul principalilor indicatori


sociali: spre exemplu, rata de ocupare, în descreştere în ultimii ani,
reprezentând 60,6% în 2005 (60,1% la nivel regional) este sub media
europeană de 67%, şi departe de obiectivul de la Lisabona de 70%. În ceea
ce priveşte dezvoltarea C&D, cheltuielile pe activităţi de cercetare în judeţul
Dolj, reprezentând 0,47% din PIB, cu toate că înregistrează o valoare peste
media naţională (0,39% în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi regională
(0,23%), rămân departe de media EU 25 (1,86%, în 2004, potrivit datelor
Eurostat) şi departe de obiectivul de la Lisabona de 3%.

În concluzie, se poate afirma că judeţul Dolj este afectat de probleme de


competitivitate legate, pe de o parte, de poziţionarea sa geografică, în
prezent caracterizată încă de o accesibilitate redusă, iar, pe de altă parte, de
procese de industrializare şi dezvoltare relativ recentă a sectorului serviciilor
(generată, după cel de al doilea război mondial, de procese exogene în cadrul
economiei planificate), care trebuie ulterior sprijinite în scopul de a accelera
inovarea, specializarea şi diversificarea economiei regionale. În ceea ce
priveşte accesibilitatea, legătura rutieră cu Bulgaria va permite deschiderea
unor noi fluxuri de trafic care, împreună cu progresele făcute în utilizarea
efectivă a Dunării ca şi coridor de transport, ar trebui să genereze o
îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii judeţului şi a regiunii în
ansamblu. În ceea ce priveşte economia judeţului, politicile de convergenţă în
sprijinul creşterii ratei de participare a populaţiei la sistemul învăţământului şi
formării continue precum şi la piaţa muncii, împreuna cu investiţiile în
domeniul inovării şi transferul tehnologic, trebuie oricum să fie adăugate în
vederea unei dezvoltări endogene, a spiritului de a fi întreprinzător, precum şi
la mobilizarea sinergetică a resurselor locale.

EUROREGIUNEA „EURODUNĂREA”

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Euroregiunea „EURODUNĂREA” a fost înfiinţată în conformitate cu


următoarele documente:
1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/1998 pentru ratificarea
de către România a Convenţiei Cadru europene asupra cooperării
transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la
Madrid, la 21 mai 1980 şi reprezentând cadrul legislativ de desfăşurare a
acţiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale
din România;
2. Carta Europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg, la 15
octombrie 1985, şi ratificată de către România prin legea nr. 1999/1997.
3. Convenţia de la Madrid, privind cooperarea transfrontalieră, în baza căruia
cooperarea transfrontalieră vizează întărirea şi dezvoltarea raporturilor de
vecinătate între colectivităţi sau autorităţi teritoriale ce depind de două sau
mai multe părţi contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înţelegeri
utile în acest scop.

Euroregiunea „EURODUNĂREA” nu are personalitate juridică şi nici


patrimoniu. Mai mult, Euroregiunea nu reprezintă o structură suprastatală sau
supranaţională, ci un parteneriat cadru pentru facilitarea colaborării inter-
regionale transfrontaliere între membri săi.

Statutul Euroregiunii „EURODUNĂREA” Bulgaria - România, stabileşte


următoarele obiective:

1. Sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi, entităţi


locale/regionale bulgare şi române prin schimb de informaţii, coordonare şi
consultare reciproce conform propriului statut şi în conformitate cu legislaţiile
naţionale şi acordurile internaţionale;

2. Încurajarea colaborării transfrontaliere în domeniul administraţiei publice


locale, infrastructurii, mediului înconjurător, în sfera economică şi socială şi în
alte domenii convenite de părţi, care să contribuie la dezvoltarea durabilă in
regiunea transfrontaliera;

3. Elaborarea unor programe şi iniţiative de cooperare transfrontalieră, şi


colaborare în toate celelalte programe, la o bună dezvoltare socio-economică
a zonei de frontieră şi a populaţiei locale.

4. Iniţierea unor cereri de aderare, cu scopul de a deveni membru, adresate


unor organisme internaţionale care au ca scop derularea de activităţi similare
sau complementare celor propuse de Euroregiunea „EURODUNĂREA”,

5. Medierea cooperării membrilor săi cu alte organisme internaţionale şi


crearea de condiţii pentru schimburi de idei şi experienţă practică între
specialişti în diverse domenii.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Pentru realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră, membrii


Euroregiunii propun cooperarea, prin elaborarea şi implementarea unor
programe/proiecte comune, în următoarele sectoare de activitate:
administraţie publică; mediu; economie; infrastructură de transport;
telecomunicaţii, energie; resurse umane, social; ştiinţă, învăţământ, educaţie,
cultură, cercetare, sănătate, sport; calamităţii naturale, combaterea
criminalităţii.

În vederea asigurării unei bune coordonări şi funcţionări a Euroregiunii


Statutul acesteia prevede şi o structură organizatorică, incluzând: Consiliul
Euroregiunii;: Preşedintele Euroregiunii; Vicepreşedintele Euroregiunii;
Comitetul Administrativ; Comisia de Cenzori; Grupurile de lucru specializate
pe domenii de activitate; Secretariatul. Consiliul, Preşedintele şi
Vicepreşedintele Euroregiunii reprezintă Euroregiunea în scopul promovării
cooperării internaţionale. Deciziile acestora nu au caracterul actelor juridice
sau normative, producând efecte numai în ce priveşte relaţiile de parteneriat
între membrii Euroregiunii, fiind acte de recomandare ce vor fi duse la
îndeplinire după adoptarea, înregistrarea şi comunicarea acestora părţilor
interesate.

Bazându-se pe contactele stabilite cu administraţiile districtelor bulgare, în


contextul oportunităţilor oferite în cadrul programului de preaderare Phare
CBC, Consiliul Judeţean Dolj a depus şi a câştigat:

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2000, un


proiect intitulat “Centru regional de informare şi cooperare transfrontalieră”,
a cărui implementare s-a desfăşurat pe bazele relaţiilor de colaborare
transfrontalieră stabilite în cadrul Euroregiunii EURODUNAREA. Partenerii
Consiliului Judeţean Dolj în acest proiect fiind primăriile din Vidin, Lom şi
Montana, iar guvernatorii districtelor Montana şi Vidin au înaintat scrisori prin
care îşi afirmau sprijinul pentru activităţile proiectului
- în cadrul Programului CBC proiecte mari 2004, proiectul "Îmbunătăţirea
infrastructurii de legătură în Punctul de Trecere a Frontierei Rast-Lom",
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2004,
proiectul “Împreună în UE27 – priorităţi comune de dezvoltare”
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005,
proiectul „Promovarea identităţii zonei transfrontaliere Dolj - Vidin, Montana,
Vratsa”
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005,
proiectul “Realizarea unui studiu în zona transfrontalieră romano-bulgară
privind înfiinţarea unei reţele de centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a
legumelor şi fructelor şi a unei pieţe de gross”.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.1.2 Cooperare internaţională

Relaţiile Consiliului Judeţean Dolj cu instituţii, organisme şi


organizaţii internaţionale

• Bulgaria- Cooperare transfrontalieră - Consiliul Judeţean Dolj a


intensificat relaţiile de colaborare cu districtele transfrontaliere de la
sud de Dunăre, Vidin, Vratsa şi Montana. În acest sens, la data de 20
aprilie 2007 s-a semnat cu Administraţia Districtului Vratsa din Bulgaria
un Acord de parteneriat pentru cooperare interregională prin care să
se intensifice relaţiile economice şi culturale. Cu această ocazie,
primarii municipalităţilor din Vratsa şi judeţul Dolj au lansat mai multe
idei de proiecte în comun care să permită o cât mai bună absorbţie a
fondurilor europene. Acţiunile comune pot să susţină financiar
eforturile celor două ţări, România şi Bulgaria, de a implementa cu
succes proiectele din cadrul strategiei de post-aderare. De asemenea,
în cadrul unui proiect transfrontalier a fost elaborată Strategia comună
de dezvoltare regională trasfrontalieră Dolj – Vidin – Montana – Vratsa,
însotiţă de un portofoliu de 76 de proiecte comune pentru
implementare, majoritatea vizând ca sursă de finanţare Programul
Operaţional pentru Cooperare Transfrontalieră România –Bulgaria
2007-2013.
• Spania- Consiliul Judeţean Dolj a manifestat o deschidere deosebită la
iniţiativele lansate de către Camera de Comerţ din Navarra în vederea
stabilirii unui cadru de colaborare care să dea rezultate în privinţa
dezvoltării socio-economice a judeţului Dolj şi a regiunii Navarra.
Consiliul Judeţean a intermediat dezvoltarea relaţiilor economice între
Camera de Comerţ Navarra şi Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia,
care au debutat prin semnarea unui protocol de colaborare.
• China- Consiliul Judeţean Dolj şi Ambasada Republicii Populare Chineze
au iniţiat un dialog instituţional al cărui scop principal a fost ideea unei
colaborări de perspectivă între Consiliul Judeţean Dolj şi Provincia
Anhui din China. Acest dialog se doreşte a fi materializat în promovarea
contactelor între persoane, dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în
diverse domenii. Consiliul Judeţean Dolj din România şi Provincia Anhui
din Republica Populară Chineză au convenit în urma consultărilor
asupra unui acord de parteneriat cu scopul de a dezvolta schimburile şi
cooperarea între cele două regiuni. În urma semnării acestui acord, s-
au stabilit diverse domenii în care se va acţiona în vederea dezvoltării
ambelor regiuni : economie, comerţ, educaţie, ştiinţă şi tehnologie,
cultură, protecţia mediului, transport, administraţie publică locală.
• Marea Britanie – Consiliul Judeţean Dolj a stabilit relaţii de cooperare
mijlocite de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord între reprezentanţii misiunii economice britanice conduse de
către „first” - Agenţia de Dezvoltare Wakefield şi Regia Autonomă

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Aeroportul Craiova. Aceştia şi-au manifestat interesul iniţierii unui


proiect care vizează susţinerea unor investiţii la Aeroportul din Craiova
, aeroport regional de importanţă strategică pentru judeţul Dolj.
• Italia- În cadrul relaţiilor instituţionale dintre administraţiile judeţelor
membre ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi administraţia
regiunii Lazio, au fost identificate oportunităţile de colaborare pentru
sprijinirea acestora în realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-
economică. Consiliul Judeţean Dolj contează pe sprijinul autorităţilor şi
investitorilor italieni pentru modernizarea Aeroportului Internaţional
Craiova. O colaborare importantă este cea derulată cu Contact Point
Regiunea Lazio-România-misiune permanentă la Bucureşti.

ADUNAREA REGIUNILOR EUROPEI


Fondată în 1985, Adunarea Regiunilor Europene, ARE, cu sediul la Strasbourg
în Imobilul European, este purtătorul de cuvânt al politicilor regiunilor şi
partenerul cheie al instituţiilor europene şi internaţionale asupra fiecărei
probleme de natura competenţei regionale.
Începând cu anul 1997, Consiliul Judeţean Dolj, reprezentând
regiunea DOLJ România este membru cu drepturi depline în acest
organism.
ARE este promotorul subsidiarităţii şi al democraţiei regionale pentru a
permite regiunilor sa constituie o veritabilă legatură între Uniune şi cetăţenii
săi.
Recunoaşterea diversităţii regionale este fundamentul acţiunilor ARE, care
transformă acest atribut într-un element de forţă şi de coeziune pentru
regiuni.
ARE numără în momentul actual între membrii săi, mai mult de 250 regiuni
din 33 ţări europene şi 14 organizaţii interregionale.
Viziunea ARE:
• Regiunile sunt recunoscute ca piloni ai democraţiei şi parteneri cheie
ai proiectului european;
• Guvernarea regională trebuie sa ajungă la o cât mai mare autonomie,
responsabilitate şi eficacitate în aşa fel încât să răspundă aşteptărilor
reale ale cetăţenilor;
• Schimbul de idei, de bune practici şi de experienţă între regiuni
stimulează înţelegerile în avantaj reciproc şi îi apropie pe cetăţenii
reprezentând toate popoarele Europei.
• Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu dinamism globalizării şi
lărgirii astfel încât să atingă aşteptările cetăţenilor pe care îi
reprezintă.
• Europa este a popoarelor înrădăcinate în teritoriile lor. De aceea doar o
Europă descentralizată poate dinamiza dezvoltarea economică, crearea
de locuri de muncă, garanţia furnizării unor servicii publice eficace,
susţinerea emergentei unei societăţi a cunoaşterii, a inovaţiei, a
antreprenoriatului. Numai o cooperare puternică transnaţională,
interregională şi transfrontalieră poate contribui la construirea unei
Europe a cetăţenilor ei, puternice si eficace.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Activitatea acestei organizaţii se desfăşoară în cadrul Comisiilor permanente,


în care, fiecare regiune membră îşi desemnează titulari de drept. De
asemenea în cadrul alegerilor generale anuale, prin vot, Adunarea Generală
desemnează membrii permanenţi şi supleanţi în organele de conducere, care
sunt: Prezidiul (un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un preşedinte trezorier),
Biroul (organul executiv, din care face parte cel puţin un reprezentant
regional din statele membre ARE), Preşedenţia Comisiilor.
Consiliul Judeţean Dolj a fost membru desemnat al Biroului de două ori pe un
mandat de câte 2 ani, iar în prezent are în continuare calitatea de membru
supleant. În cadrul acestor întâlniri se supun aprobării şi se adoptă
documente de importanţă strategică pentru regiuni.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ca reprezentant legal al regiunii
membre a Biroului ARE participă la întrunirile biroului (cel puţin două pe an)
iar consilierii judeţeni, desemnaţi ca membri ai Comisiilor permanente
participă cel puţin la Sesiunile Plenare ale fiecărei Comisii (fiecare Comisie
organizează câte 2 Sesiuni Plenare pe an).
De la inscrierea în ARE, Consiliul Judeţean Dolj a menţinut un contact
permanent cu această organizaţie pe de o parte pentru a fi mereu la curent
cu toate demersurile, schimbările şi noutăţile apărute din punct de vedere
politic şi administrativ la nivelul regiunilor europene, iar pe de altă pentru a-şi
asuma obligaţiile de membru în Birou şi Comisii, fiecare organism având rolul
său bine definit prin statutul de fiinţare al Organizaţiei. Experienţa în cadrul
ARE a constituit o veritabilă sursă de cunoaştere a realităţilor la nivel
european şi global ca şi o practică „la faţa locului” pentru acţiuni
administrative de succes împărtăşite de regiuni pe diverse domenii.
Delegaţii la întâlnirile ARE (care se ţin la invitaţia unei regiuni membre)
întocmesc rapoarte şi informează Consiliul Judeţean cu privire la obiectivele
şi rezultatele fiecărei întâlniri iar contactele permanente cu regiunile
constituie baza de date a potenţialilor parteneri externi la care Consiliul
Judeţean Dolj apelează ori de câte ori promovează un proiect propriu în
parteneriat regional european.

• ARGE Donaulander
Comunitatea de lucru a regiunilor dunărene ARGE DONAULANDER este o
structură de cooperare regională a ţărilor riverane Dunării, un organism creat
în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale, care a luat fiinţă în anul
1990, şi cuprinde 23 de membri semnatari ai Declaraţiei comune de la
Wachau, 17 mai 1990, Austria , la care a aderat şi Liga Judeţelor Dunărene
din România. Obiectivul acestei comunităţi de lucru este acela de a stimula şi
a-şi aduce contribuţia la cooperarea dintre membrii în vederea dezvoltării
globale a zonei Danubiene în interesul locuitorilor acestora şi în spiritul
cooperării pacifiste. În cadrul structurii de funcţionare a ARGE, se regăsesc :
Conferinţa şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor care o
compun prezidata de un preşedinte care se schimbă anual; grupurile de lucru

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

ale înalţilor funcţionari al căror preşedinte permanent este directorul biroului


guvernului Land de Basse, Austria, Biroul administrativ de pregătire al
întâlnirilor şi 5 grupuri de lucru pe domenii de activitate : amenajare
teritorială şi mediu inconjurator, cultura şi ştiinta, transporturi şi navigaţie,
economie şi turism, tineret şi sport.
Judeţul Dolj, alături de celelalte 11 judeţe din România străbătute de Dunăre,
face parte din Liga Judeţelor Dunărene, care la rândul său, este membră a
ARGE şi participă la întâlnirile şi acţiunile ARGE, pe baza invitaţiei adresate
prin intermediul Ministerului Român al Afacerilor Externe - Ambasadei
României de la Viena. La fiecare Conferinţă a şefilor de guverne şi provincii
din regiunile ţărilor dunărene, reprezentanţii statelor prezente la Conferinţă
marchează dorinţa comună de a-şi intensifica şi uni forţele, în sprijinul
cooperării şi colaborării, în privinţa dezvoltării durabile şi protejării întregului
bazin dunărean şi al locuitorilor acestuia.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2 Analiza SWOT pe domenii

II.2.1 Economia

Activităţile productive (sectorul industrial, IMM)

Puncte tari Puncte slabe


T1.Numărul unităţilor active care S1.Nivel scăzut al PIB pe cap de
operează în Judeţul Dolj este în locuitor.
creştere constantă.
S2.Densitate redusă a
T2.Existenţa unui număr mare de întreprinderilor/locuitor, accentuată în
microîntreprinderi şi întreprinderi special în zona rurală.
mici.
S3.Distribuţie inegală a
T.3 Atractivitate ridicată pentru întreprinderilor în teritoriu,
investitorii străini în judeţul Dolj (şi în concentrare în special în zonele
Regiunea Sud Vest Oltenia). urbane.

T.4.Tendinţe pozitive de creştere a S4.Creşterea mai rapidă a


exporturilor. importurilor în comparaţie cu
exporturile genereaza o balanţă
T5. Tradiţie industrială bine comercială negativă.
consolidată.
S5. Sector industrial orientat în
T6.Sector de cercetare bine dezvoltat principal pe industrii tradiţionale,
reflectat şi prin existenţa Universităţii valoare adăugată scăzută a
din Craiova ca punct de cercetare de producţiei.
importanţă majoră.
S6. Tendinţe negative a investiţiilor în
sectorul industrial.

S7. Investiţii modeste ale


întreprinderilor în domeniul inovării la
nivel regional.
Elemente Doveditoare
T1.În perioada 2001-2005 numărul de S1. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de
unităţi active a crescut cu 2.850 locuitor s-a menţinut la aproximativ
unităţi (+28,15%). 80% din nivelul naţional în perioada
T2. În 2005, 97,65% din totalul 2002-2004.
unităţiilor active existente erau S2.Densitatea întreprinderilor în
microîntreprinderi şi întreprinderi zonele rurale este doar de 4,97
mici. întreprinderi/1000 loc. (27,51% din
T3. În 2007 judeţul Dolj a absorbit media judeţeană).
peste 98% din valoarea totală a S3. 86,9% din unitaţile active sunt
capitalului social subscris cu localizate în zonele urbane.
participarea străină la societaţi S4. În perioada 2001-2006 importurile

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

comerciale nou înmatriculate la nivel CIF s-au dublat, faţă de o creştere a


regional. exporturilor de 64%. În consecinţă,
T4. În perioada 2001-2006, balanţa comercială a atins un nivel de
exporturile FOB au crescut cu peste -108.549 Meuro.
64%. S5.Mare importanţă a industriei
T5. Sectorul industrial contribuie cu prelucratoare, şi în special a industriei
circa 34,33% la formarea VAB-ului la alimentară şi textile, care se regasesc
nivelul Judeţului Dolj. printre primele şase sectoare pentru
T6. Judeţul Dolj totalizează 2.037 numărul de unitaţi active, persoane
salariaţi în sectorul C&D, fîind printre ocupate, cifra de afaceri şi investiţii
primele şase judeţe ale României. Un brute.
număr relevant de centre de S6. Volumul investiţiilor a scăzut cu
cercetare existente in judeţ se află în peste 45% în 2001-2005.
Universitatea din Craiova. S7. Regiunea Sud-Vest22 apare ca fiind
regiunea cu cea mai ridicată pondere
de întreprinderi – 54,55%- care alocă
mai puţin de 5% investiţiilor în
inovare în România.
Ameninţări Oportunităţi
Creşterea progresivă a discrepanţelor Diversificarea şi încurajarea
între mediul urban şi rural. economiei rurale prin intervenţii cu
finanţări guvernamentale şi de la
Pierderea puterii competitive a Uniunea Europeană.
sectorului industrial datorită
globalizării. Promovarea unui mediu inovativ şi
dezvoltarea sectoarelor industriale cu
Continuarea deteriorării balanţei conţinut tehnologic ridicat, încurajate
comerciale. de finanţările Uniunii Europene.

Implementarea unor măsuri de


promovare a investiţiilor şi de suport
pentru afaceri în cadrul Judeţului Dolj
creşte interesul investitorilor strâini.

Îmbunătăţirea capacităţii judeţului


Dolj de a concura la export pe pieţele
internaţionale, prin intervenţii
adecvate.

Pozitia de frontieră favorabilă


cooperării transfrontaliere

Interes pentru extinderea parcurilor


industriale şi înfiinţarea de parcuri
tehnologice

22
Date la nivel judeţean nu sunt disponibile.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale,


meşteşuguri, artizanat, activităţi nonagricole etc.)

Puncte tari Puncte slabe


T1. Resurse naturale propice pentru S1.Productivitate foarte scăzută a
lucrări agricole profitabile. sectorului agricol.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor S2. Incidenţa mare a proprietăţilor


în sectorul agricol. mici şi foarte mici.

T3.Activităţile agricole absorb un S3. Nivel scăzut de mecanizare în


număr important de persoane exploataţiile agricole individuale.
angajate asigurând o sursă de venit.
S4. Utilizarea scăzută a sistemului de
T4. Productivitatea cerealelor mai irigaţie creşte dependenţa agriculturii
bună decât la nivelul naţional. de factori externi.

T5. Tendinţe pozitive în sectorul S5. Volumul mare de îngraşăminte


creşterii animalelor. chimice utilizate creşte cheltuielile şi
accentuează poluarea solului.
T6. Îmbunătăţirea nivelului de
mecanizare a sectorului agricol. S6. Folosirea unei cantităţi mari de
îngrăşăminte.
T7. Existenţa resurselor naturale în
zonele rurale. S7.Modernizarea modestă a
infrastructurii de transport reduce
calitatea vieţii în zonele rurale.

S8.Diversificarea scăzută a producţiei


agricole

S9. Lipsa sistemelor de colectare a


produselor agricole, a pieţelor de
‘’gros’’

S10.Lipsa unei burse a mărfurilor


agro-alimentare care să ducă la
existenţa unei pieţe libere în domeniu

S11.Produse agricole neetichetate şi


necertificate.
Elemente Doveditoare
T1. Judeţul Dolj este localizat în fertila S1. Sectorul agricol contribuie la VAB
Câmpie a Dunării şi este bogat în a judeţului cu 19,03% (2004) ocupând
resurse hidrice, 83,53% din teritoriul totuşi 44,24% din populaţia ocupată
său fîind suprafaţă arabilă. civilă.

16
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

T2. În 2001-2005, investiţiile brute în S2. 99,63% din exploataţiile agricole


sectorul agricol au crescut de din Judeţul Dolj nu au personalitate
aproape 9 ori. juridică şi deţin 63% din suprafaţa
T3. 44,24% din populaţia ocupată agricolă, suprafaţa medie fîind de
civilă din judeţ lucrează în 2,45 ha/exploataţie (medie naţională
agricultură. 4,75 ha).
T4.Producţia pe hectar la principalele S3.Numărul de tractoare folosite în
culturi este mai bună decât media unitatea individuală fără personalitate
naţională. juridică este 0,037.
T5.Numărul total al animalelor S4. În 2002, suprafaţa irigată de
deţinute a crescut cu 11,43% în unităţile agricole a fost de 21.718,3
perioada 2001-2005. ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa
T6. În perioada 2001-2005, parcul de amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din
tractoare a crescut uşor (+2,38%). suprafaţa agricolă utilizată a
Numărul de de cultivatoare precum şi judeţului.
de semănători mecanice a crescut, S5. Ponderea îngrăşămintelor chimice
respectiv, cu 20% şi 25%. utilizate în Dolj este mult mai mare
T7. În Judeţul Dolj există 37 zone decât media naţională (20,91% din
protejate precum şi 8 propuneri de totalul îngrăşămintelor folosite în Dolj
situri Natura 2000. în comparaţie cu 2,75% în România).
S6. Volumul total al îngrăşămintelor
este dublu în comparaţie cu media
naţională (2,16 q/ha în Dolj vs 1,14
q/ha).
S7. Numai 6,99% din drumurile
judeţeane şi naţionale sunt
modernizate, Doljul fîind judeţul
plasat pe ultimul loc în Regiunea Sud-
Vest Oltenia, din acest punct de
vedere.
S8. Producţia cerealelor deţine
aproape 80% din producţia vegetală
totală.
Ameninţări Oportunităţi
Depopularea continuă a zonelor Diversificarea şi încurajarea
rurale şi deteriorarea mediului. economiei rurale prin intervenţii cu
finanţări guvernamentale şi de la
Deteriorarea calităţii vieţii şi Uniunea Europeană.
creşterea fenomenului de săracie în
special în zonele rurale. Diversificarea veniturilor populaţiei în
zonele rurale prin implementarea
Abandonarea proprietăţilor activităţilor non agricole poate
marginale. conduce la îmbunătăţirea condiţiilor
de viaţă.
Utilizarea insuficientă a fondurilor
europene alocate pentru agricultură Crearea / Îmbunatăţirea relaţiei dintre
şi dezvoltare rurală. turism, agricultură şi resurse naturale

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

cu efecte pozitive în zonă.

Îmbunătăţirea sectoarelor agro-


alimentare şi agro-industriale prin
intervenţii adecvate.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţie.

Posibilitatea de a realiza produse


ecologice.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Turismul

Puncte tari Puncte slabe


T1.Creşterea numărului de turişti, în S1. Capacitate mică de cazare.
special turişti străini.
S2. Concentrarea facilităţilor de
T2.Resurse naturale şi culturale. cazare în Craiova.

T3.Fluviul Dunărea, importanţa S3. Valorificare şi promovare


resursă pentru turism insuficientă a patrimoniului existent.

S4.Competitivitate scăzută a ofertei


turistice.
Elemente Doveditoare
T1. În perioada 2003-2006 numărul S1. În Dolj există 19 unităţi de cazare,
total de turişti cazaţi a crescut cu aproximativ 8% din unităţile de
19% şi numărul de turişti străini cazare din regiunea Sud-Vest.
cazaţi a crescut cu peste 50%. S2. 68% din unităţile de cazare ale
T2.Judeţul Dolj are resurse naturale judeţului se află in Craiova.
bogate - care includ zone protejate şi S3. Majoritatea resurselor naturale şi
habitate naturale - precum şi un culturale ale judeţului sunt promovate
patrimoniu cultural remarcabil atât în în mod insuficient şi ar putea să fie
zone rurale, cât şi în zone urbane. valorificate pentru dezvoltarea
sectorului turistic.
Ameninţări Oportunităţi
Degradarea patrimoniului cultural şi Crearea unor noi pachete turistice în
natural. funcţie de cerere (nişe turistice).

Creşterea diferenţelor între mediul Revitalizarea / Promovarea zonelor


urban şi mediul rural in ceea ce rurale (incluzând cultura tradiţională).
priveşte calitatea vieţii a populaţiei şi
dezvoltarea economică. Dezvoltare teritorială echilibrată.

Promovarea turismului urban şi de


afaceri.

Interes crescut pentru agroturism

Includerea unor porţiunii ale Dunării


în circuitul turismului de croazieră

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Serviciile şi comerţul

Puncte tari Puncte slabe


T1.Dinamica pozitivă în sectorul S1. Contribuţie redusă a sectorului
serviciilor. serviciilor în economia judeţeană.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în


sectorul serviciilor.

T3. Creşterea sectorului de comerţ.


Elemente doveditoare
T1. În perioada 2001-2004, VAB a S1. Sectorul serviciilor contribuie cu
sectorului serviciilor a crescut cu 46,64% la formarea VAB-ului la nivelul
peste 50%. Numărul de unităţi active judeţului (51% la nivel naţional şi
din sectorul serviciilor a crescut cu 63% in EU25).
157% în 2001-2005.
T2. Investiţiile brute în sector au
crescut cu 60% în 2001-2005.
T3. În 2001-2005, cifra de afaceri din
sectorul comerţului a crescut de 2,3
ori. Investiţiile au crescut cu 153,58%
în aceiaşi perioadă.
Ameninţări Oportunităţi
Slaba calitate a serviciilor pentru Creşterea ofertei serviciilor de bună
populaţie şi agenţi economici. calitate pentru populaţie şi agenţi
economici.
Scăderea calităţii vieţii.
Calitatea vieţii îmbunătăţită şi mediu
Competivitate redusă a sectorului de afaceri mai atractiv şi eficient, prin
serviciilor. intervenţii adecvate.

Creşterea atractivităţii judeţului


pentru investiţiile străine, prin
intervenţii adecvate.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul

Puncte tari Puncte slabe


T1.Rată scăzută a şomajului. S1. Scăderea treptată a ratei globale
de activitate a forţei de muncă.
T2. Performanţa ratei globale de
activitate a populaţiei relativ bună. S2. Procent neobişnuit de ridicat a
persoanelor în vârstă de muncă cu
T3. Rată de ocupare relativ pozitivă - incapacitate de lucru permanentă.
în mod special rata de ocupare a
femeilor. S3. Scăderea continuă a ratei de
ocupare.
T4.Existenţa resurselor umane cu
nivel mediu şi ridicat de educaţie, în S4. Creşterea ratei de dependenţă.
special în zonele urbane.

T5. Existenţa centrelor pentru


formare profesională a adulţilor

Elemente doveditoare
T1. Rata şomajului în 2005 a fost de S1. În 2001-2005, rata de activitate a
6,3%, un fapt pozitiv comparativ cu forţei de muncă a scăzut de la 44,6%
nivelul naţional (7,2%) şi regional la 39,6%.
(6,6%). S2. 30,9 mii de persoane în vârstă de
T2. În 2005, rata globală de activitate muncă care reprezintă 7% din
a populaţiei a fost de 39,6%, populaţia în vârstă de muncă, a
depăşind nivelul naţional precum şi judeţului, au incapacitate de lucru
nivelul regional. permanentă.
T3. În 2005, rata de ocupare a fost de S3. În 2003-2005, rata de ocupare a
60,6%, mai mare decât cea la nivel trecut de la 63,2 % la 60,6%.
naţional (57,7%) şi regional (60,1%). S4. Rata de dependenţă economică a
Rata de ocupare a femeilor a fost cu crescut de la 58,1% în 2002 până la
10,4 procente mai mare decât cea la 63,1% în 2005.
nivel naţional.
T4. Universitatea Craiova şi structura
de învăţământ liceal garantează un
număr remarcabil de resurse umane
cu nivel relativ înalt de pregătire.
Ameninţări Oportunităţi
Creşterea rapidă a numărului Creşterea posibilităţilor oferite
populaţiei inactive. persoanelor în vârstă de a reintra în
piaţa muncii prin acţiuni dirijate şi
Scăderea veniturilor şi creşterea finanţate de Uniunea Europeană.
populaţiei afectate de sărăcie.
Promovarea activităţiilor de calificare-
recalificare pentru a facilita intrarea şi
mobilitatea pe piaţa muncii, prin

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92
intervenţii adecvate cu sprijinul
Fondului Social European.

Dezvoltarea sectorului serviciilor va


oferi oportunităţi pentru crearea de
noi locuri de muncă

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.3 Infrastructura

Puncte tari Puncte slabe


T1.Poziţionare bună faţă de S1.Calitate slabă a infrastructurii
principalele rute europene. rutiere şi feroviare.

T2.Ruta de transport Arad-Craiova- S2. Zonele de Sud-Est şi Nord-Vest ale


Calafat a fost declarată proiect judeţului Dolj sunt izolate de rutele
prioritar. principale de transport.

T3. Infrastructura de transport aerian S3. Dezvoltare insuficientă a


există şi este în dezvoltare. facilităţilor de transport inter-modal.

T4. Dezvoltarea rapidă a S4. Lipsa de staţii de epurare a apelor


infrastructurii de gospodărire a apelor uzate.
în zone rurale.
S5. Infrastructură de irigaţii
T5. Reţeaua de distribuţie a gazelor insuficientă.
naturale în creştere continuă.
S6. Întindere limitată a reţelei de
T6. Descreşterea consumului de gaze distribuţie a gazelor naturale.
naturale pentru uz casnic şi creşterea
consumului total de gaze naturale pot S7. Nivel scăzut de consum a gazelor
sugera o creştere a activităţilor naturale pe locuitor, daca se compară
industriale. cu datele la nivel naţional.

T7. Existenţa infrastructurii de sprijin


pentru mediul de afaceri.
Elemente doveditoare
T1. Coridorul Pan European IV, care S1. Densitatea drumurilor publice în
leagă Germania de Turcia, judeţul Dolj este de 29,6 km/100km2;
traversează judeţul Dolj. Coridorul căile ferate au avut o dezvoltare
Pan-European VII, Dunărea, trasează modestă cu o densitate de 30,5
graniţa judeţului Dolj cu Bulgaria. km/100km2.
T2. Aereoportul Craiova este singura Dezvoltarea infrastructurii de
infrastructură de transport aerian în transport este mai mică decât
Regiunea Sud-Vest. Zborurile derulate nivelele naţional şi regional. Rata de
acoperă o paletă de destinaţii modernizare a drumurilor este de
incluzând Germania, Italia şi Grecia. 22,67% din lungimea totală.
T3. Proiectul este menţionat în legea S2. Axele infrastructurii sunt
203/2003 şi va fi implementat până în dezvoltate în principal în direcţiile
2015. nord-est şi sud-vest, cu o concentrare
T4. În 2004-2006, numărul ridicată in zona de nord-est.
localitaţilor deservite cu apă potabilă S3. În momentul de faţă în judeţul
a crescut de la 12 la 20. În 2007, un Dolj nu există centre intermodale
număr de 31 de proiecte privind propriu zise.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

lucrări de conectare la sistemul de S4. O staţie de epurare este în curs


gospodărire a apelor au fost de realizare la Craiova.
finalizate, iar 13 proiecte similare se S5. În ultimul deceniu sistemele de
află în curs de finalizare şi încă 17 irigaţii au fost aproape distruse. În
sunt în curs de execuţie. 2001 suprafaţa irigată a fost 3,8% din
T5. În 2001-2005, lungimea reţelei de suprafaţa agricolă utilizată a
distribuţie a gazelor naturale a judeţului.
crescut cu 78km. S6. În 2005 reţeaua de distribuţie a
T6.Consumul total de gaz a crescut gazelor naturale era limitată la 6
cu 10,78% în 2001-2005, în timp ce localităţi.
gazul distribuit pentru uz casnic a S7. Consumul de gaze în judeţ este
scăzut cu 16,52%. aproape jumatate din consumul
T7. În judeţul Dolj funcţionează mediu naţional (331,2 mii mc pentru
parcuri industriale – Parcul Industrial 1000 locuitori in Dolj vs 599,5 mii mc
Craiova – precum şi IPA CIFATT, cu o în România).
structură specializată în servicii
pentru IMM-uri şi unităţi de C&D, în
sprijinul afacerilor şi inovării.
Ameninţări Oportunităţi
Conexiuni limitate cu principalele rute Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria,
de transport şi cu Bulgaria. în primul rând prin construirea
podului Calafat -Vidin.
Marginalizarea fizică şi întârzierea
dezvoltării economice a zonelor Integrarea judeţului Dolj în cadrul
izolate. reţelelor de transport European şi
promovarea imediată a dezvoltării
Scăderea nivelului de trai. economice.

Pierderea atractivităţii judeţului. Dezvoltarea facilităţilor de transport


inter-modal.

Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa


Europeană, prin intervenţii adecvate.

Creşterea nivelului de trai al


cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului
de afaceri pentru întreprinderi, prin
intervenţii adecvate.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi


asistenţa socială

Educaţie şi învăţământ

Puncte tari Puncte slabe


T1. Derularea programului de S1.Scăderea drastică a infrastructurii
îmbunătăţire şi reabilitare a educaţionale, în special în zona
infrastructurii educaţionale. rurală.

T2.Prezenţa Universităţii din Craiova, S2.Decalaj între pregatirea oferită de


Universitate de importanţă naţională. şcoală şi cerinţele de pe piaţa muncii

T3.Creşterea numărului studenţilor în S3.Interes scăzut al populaţiei rrome


învăţământul superior. în ceea ce priveşte educaţia.

T4. Interes în creştere pentru


învăţământul tehnic.

T5. Interes crescut pentru educaţia


deschisă şi învătâmăntul la distanţa.
Elemente Doveditoare
T1. Reţeaua unităţilor şcolare a fost S1. În perioada 2001-2006, numărul
reabilitată sub coordonarea unităţilor şcolare a scăzut cu 45%, în
Inspectoratului Şcolar Judeţean. În principal datorită scăderii în mediul
2005 au fost reabilitate 19 unităţi rural, care a trecut de la 395 la 122
dintre care 13 din mediul rural. unităţi şcolare.
T2. Craiova deţine poziţia a cincea ca
centru universitar la nivel naţional
(2005-2006).
T3. În perioada 2001-2005 numărul
de studenţi înscrişi la Universitatea
Craiova a crescut cu 6,7%.
T4. În perioada 2001-2005, s-a
înregistrat o creştere importantă a
numărului de studenţi la următoarele
profiluri: Agricultură (+ 74%), Tehnic
(+ 21%) şi Economic (+ 16%).
Ameninţări Oportunităţi
Creşterea disparităţilor în accesul la Posibilitatea de creştere a
educaţie între mediul rural şi urban. oportunităţilor educaţionale prin
dezvoltarea unei infrastructuri
Creşterea abandonului şcolar adecvate în special în zona rurală.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Cultura şi sport

Puncte tari Puncte slabe


T1. Existenţa obiectivelor de interes S1.Valorificare şi promovare
cultural. insuficientă a patrimoniului existent.

T2. Prezenţa instituţiilor importante


care operează în domeniul cultural.

T3. Bogată tradiţie folclorică.

Elemente Doveditoare
T1. În Dolj există 11 locaţii care, S1. Majoritatea resurselor naturale şi
conform legii nr.5/2000, prezintă o culturale ale judeţului sunt promovate
concentrare relevantă de patrimoniu în mod insuficient.
construit cu valoare culturală de
interes naţional. În judeţ, totuşi se
află şi multe alte obiecte de
patrimoniu, care nu sunt menţionate
în lege.
T2. În Craiova funcţionează Teatrul
Naţional, Filarmonica Oltenia şi
Teatrul de Operă şi Operetă, Muzeul
Olteniei şi un renumit Muzeu de Artă.
Mai există şi alte muzee, de exemplu,
în Baileşti, Bechet, Calafat.
T3. Festivalele şi sărbătorile
tradiţionale sunt organizate în multe
localităţi ale judeţului.
Ameninţări Oportunităţi
Degradare a patrimoniului cultural şi Promovarea obiectivelor culturale şi
pierderea tradiţiilor. revitalizarea culturii tradiţionale
precum şi a elementelor folclorice,
prin acţiuni şi intervenţii specifice.

17
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Sănătate şi asistenţă socială

Puncte tari Puncte slabe


T1.Evoluţia pozitivă a structurilor din S1.Distribuţie inegală a infrastructurii
domeniul sanitar. medicale în teritoriu.
T2. Paletă amplă de servicii de
asistenţă socială. S2.Infrastructura de sănătate precară,
în special în mediul rural.

S3.Grad scăzut de integrare în


societate pentru persoanele
dezavantajate.
Elemente Doveditoare
T1. În perioada 2001-2005, S1/S.2. 87,5% din spitalele existente
cabinetele medicale au crescut cu sunt concentrate în zona urbană.
424 unităţi, cabinetele de specialitate Cabinetele de medicină generală şi
care erau aproape absente au ajuns de specialitate sunt concentrate în
la 255 unităţi iar cabinetele zonele urbane (respectiv 92,3% şi
stomatologice aproape s-au dublat. 97,8%).
T2. În cadrul Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Dolj funcţionează 8 Servicii
/ Compartimente specializate pe
diferite categorii vulnerabile.
Ameninţări Oportunităţi
Distribuţia inegală a infrastructurii Posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea
medicale poate genera o degradare a şi durata vieţii precum şi condiţiile
mediului social care se poate reflecta sociale prin reabilitarea şi dezvoltarea
în creşterea mortalităţii. infrastructurii medicale în zonele
rurale.
Acentuarea riscului de marginalizare
socială. Integrarea socială a categoriilor
vulnerabile a populaţiei prin
Scaderea calităţii vieţii. intervenţii adecvate.

Condiţii de viaţă îmbunătăţite, prin


măsuri şi intervenţii specifice.

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil

Puncte tari Puncte slabe


T1. Resurse de apă bogate pentru S1.Calitatea apelor, în special în
consum şi navigaţie. zonele industriale şi urbane, este
serios afectată de transportarea
T2. În general, aerul are o calitate substanţelor periculoase precum şi de
bună (cu excepţia zonelor urbane şi deversarea apelor uzate. Calitatea
industriale). apelor este slabă şi în unele zone din
mediul rural datorită nitraţilor şi
T3.Poluarea reversibilă a mediului nitriţilor.
înconjurător.
S2. Poluarea aerului în zonele urbane
T4. Zonele protejate, biodiversitatea şi industriale.
şi habitatele naturale pot fi
valorificate în scopuri economice. S3.Deşeurile menajere din mediul
urban nu sunt tratate înainte de a fi
T5. Incidenţă mică a incendiilor. depozitate, ducând la contaminarea
solului.
T6.Existenţa sistemelor de
identificare şi prevenire a riscurilor de S4. Colectarea deşeurilor menajere
mediu. nu este sistematizată în mediul rural.

T7. Nivel bun de S5. Număr mare de localităţi afectate


dezvoltare/modernizare a de inundaţii.
infrastructurii stradale în anumite
zone urbane. S6. Riscuri tehnologice ridicate
(incluzând transportul şi depozitarea
substanţelor periculoase dar şi
contaminarea produsă în zonele
industriale).

S7. Risc de contaminare nucleară.

S8. Procesul accelerat de


deşertificare.

S9. Disponibilitate limitată de facilitaţi


de transport public.

S10. Disponibilitate limitată de zone


verzi în mediul urban.

S11. Judeţul Dolj are un risc de


seismicitate moderat

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Elemente Doveditoare
T1. Judeţul Doj este bogat în resurse S1. Au fost identificate 9 puncte
hidrice, datorită prezenţei celor două critice în ceea ce priveşte poluarea
bazine hidrografice principale – apelor de suprafaţă precum şi 4
Dunărea şi Jiu. puncte critice în ceea ce priveşte
T2. Monitorizarea calităţii aerului a poluarea apelor subterane, toate
permis identificarea de 5 zone critice, aflându-se aproape de zonele
aproape toate fiind platforme industriale şi în zonele urbane. În
industriale. plus, fluviul Dunărea aduce în Judeţul
T3. În general poluare este Dolj poluarea produsă în alte ţări, şi
reversibilă. Totuşi, au fost identificate care iese de sub controlul local.
de către Agenţia pentru Protecţia S2. Au fost identificate 5 zone critice
Mediului a judeţului Dolj, 12 aşezări pentru calitatea aerului, în special
contaminate în mod grav. datorită industriei chimice, industriei
T4. În judeţul Dolj există 37 zone alimentare şi sectorului energetic).
protejate şi sunt 8 propuneri de situri S3. Deşeurile urbane nu sunt tratate
Natura 2000. În plus, au fost înainte de a fi depozitate în gropile de
identificate şi introduse în baza de gunoi.
date Natura 2000 19 tipuri de S4.Colectarea deşeurilor prin
habitate naturale. operatori specializaţi se efectuează
T5. Incidenţa incendiilor este redusă, doar în Craiova, Calafat, Băileşti,
şi a scăzut în mod semnificativ în Filiaşi şi Segarcea.
perioada 2002-2006. S5. Peste 70% din localităţile din
T6. Planul de analiză şi acoperire a judeţul Dolj au fost afectate cel puţin
riscurilor de mediu a fost aprobat în de un eveniment de inundaţii.
2007 de către Consiliul Judeţean Dolj. S6. In 2005-2006 au fost 273
Planul implică 44 actori în acţiuni incidente grave implicând substanţe
pentru prevenirea şi acoperirea periculoase. În plus, 5 operatori
riscurilor. economici din judeţ cad sub incidenţa
T7. Nivelul de modernizare a străzilor HG 95/2003.
urbane nu este uniform; totuşi în 5 S7. Judeţul Dolj ar putea să fie afectat
din 7 localităţi urbane procentul de de un eventual accident nuclear
străzi oraşeneşti modernizate este provenind de la Centrala Nucleară
mai mare decât media judeţeană. Kozlodui (Bulgaria).
S8. Cinci la sută din solul judeţului
Dolj este deja deşertificat.
S9. Mijloacele de transport public
circulă doar în municipiul Craiova.
S10. Suprafaţa medie per capita a
spaţiilor verzi în principalele zone
urbane este sub valorea recomandată
de către Comisia Europeană.
S11. Judeţul Dolj se află în zona de
seismicitate medie cu gradul 8, cu
perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de
ani.

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Ameninţări Oportunităţi
Scăderea nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai al
cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului
Creşterea deteriorării mediului şi de afaceri pentru întreprinderi, prin
consecinţe negative imediate asupra intervenţii adecvate.
dezvoltării economice şi tendinţei
demografice. Creşterea atractivităţii zonei inclusiv
dezvoltarea activităţilor turistice.
Diferenţe de dezvoltare tot mai mari
în cadrul zonelor urbane şi între Dezvoltare echilibrată între polii
zonele urbane şi cele rurale. urbani şi între zonele urbane şi cele
rurale.
Dinamica demografică negativă
aşezărilor urbane, în mod special în Implementarea unor măsuri specifice
Municipiul Craiova. pentru menţinerea populaţiei în zona
urbană.

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

II.2.6 Telecomunicaţiile

Puncte tari Puncte slabe


T1.Ponderea resurselor umane S1.Utilizarea redusă de Internet.
specializate ICT în linie cu media
naţională. S2. Nivel scăzut de computerizare şi
conexiune la internet a
T2. Instituţiile publice majore din Dolj întreprinderilor.
au website.

T3. Majoritatea Instituţiilor Publice din


Dolj sunt conectate la reţeaua
Intranet.

Elemente Doveditoare
23
T1. In regiunea Sud-Vest în 2003 s- S1. Doar 1,64% din apelurile pentru a
au înregistrat 1,6 specialişti IT la 100 accesa Internetul făcute în ţară provin
de angajaţi, foarte aproape de nivelul din judeţul Dolj (2005).
naţional (1,7). S2. La nivel regional24 doar 6% din
T2. Consiliul Judeţean Dolj, Primăria întreprinderi sunt conectate la
Craiova şi Prefectura au un website Internet (8,5 la nivel naţional).
propriu. Mai mult, alte primării din Numărul calculatoarelor la 100 de
Judeţul Dolj sunt dotate cu site-uri angajaţi în 2003 a fost 7,2 sub nivel
web. naţional cu 2,5 puncte procentuale.
T3. Din Octombrie 2005, 132 instituţii
publice din judeţul Dolj sunt inter
conectate prin reţea Intranet.

Ameninţări Oportunităţi
Marginalizarea fizică şi întarzierea Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa
dezvoltării economice a zonelor Europeană, prin intervenţii specifice.
izolate.
Cresterea atractivităţii judeţului
pentru investitori străini, prin
intervenţii adecvate.

23
Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.
24
Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI


DIRECŢII DE ACŢIUNE

III.1 Viziune

Situat în Sud Vestul României, cu o suprafaţă totală de 7.414 km2, judeţul


Dolj ocupă 3,1% din suprafaţa teritoriului naţional şi 25,4% din regiunea
Sud Vest Oltenia. Fiind marcată de bariera naturală a Dunării, zona sudică
a judeţului Dolj ocupă o parte a graniţei dintre România şi Bulgaria.
Teritoriul este caracterizat de întinderi mari de câmpii, este străbătut de
râuri importante şi este ocupat de terenuri agricole pe 83% din suprafaţa
totală a judeţului, ceea ce explică potenţialul agricol deosebit al acestuia.
Pe de altă parte, municipiul Craiova, cu 300.587 de locuitori (reprezentând
42% din populaţia judeţului, în 2006) reprezintă un pol urban de
dezvoltare de o importanţă majoră, fiind al 6-lea oraş din România ca
număr de locuitori, centrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia precum
şi capitala Regiunii istorice Olteniei. Structura administrativă a Judeţului
Dolj este următoarea: 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 380 de sate.

Din 1990 judeţul Dolj a suferit o descreştere constantă a populaţiei,


ajungând la 715.989 de locuitori (3,3% din populaţia naţională) în 2006.
Fenomenul depopulării este accentuat în special în zonele rurale unde, în
perioada 1990-2006, populaţia a scăzut cu 14,02% (în timp ce zonele
rurale la nivel naţional au pierdut aproape 8% în aceiaşi ani). Totuşi,
procesul de depopulare a afectat, în special în ultimii ani, şi mediul urban,
Municipiul Craiova înregistrând o descreştere a populaţiei care se ridică la
10.739 de locuitori în perioada 2001-2006, ceea ce reprezintă 41% din
scăderea totală a populaţiei înregistrată în Judeţul Dolj în aceeaşi
perioadă. Mai mult, Judeţul este afectat de un proces de îmbătrânire
demografică, care se evidenţieză în special prin reducerea substanţială a
grupului de vârstă 0-14 (-15%) în perioada 2000-2005 şi care determină,
împreună cu migraţia populaţiei, o creştere constantă a ratei de
dependenţă economică.

Declinul populaţiei ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut


de viaţă în special în anumite zone ale judeţului, care poate să justifice o
abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deşi tendinţele demografice
sunt cu greu oprite prin intervenţii de dezvoltare, îmbunătăţirea calităţii
vieţii a populaţiei prin intervenţii strategice de dezvoltare a
infrastructurilor, precum şi a mediului economic şi social, ar putea
contribui la decelerarea procesul de depopulare a judeţului.

Analiza PIB-ului în comparaţie cu populaţia ocupată arată că sectorul


agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate şi o contribuţie limitată
la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu,
productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidenţa
populaţiei ocupate în agricultură şi ponderea agriculturii de subzistentă în
zonele rurale, unde diversificarea activităţilor economice este necesară şi
prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activităţile industriale trebuie
să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

(în special cele orientate către export), activităţi de cercetare, dezvoltare


şi inovare. Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin sprijinirea
înfiinţării de noi întreprinderi, luând în considerare nivelul curent relativ
scăzut de dezvoltare a afacerilor din judeţ. Spre exemplu, densitatea
întreprinderilor/1000 locuitori este limitată şi concentrată în special în
Craiova, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Un rol important în
dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să rezulte din îmbunătăţirea
infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor şi iniţiativelor
comune între operatorii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare. Din
acest punct de vedere, judeţul Dolj poate să se bazeze pe experienţa
obţinută prin existenţa Parcului Industrial Craiova şi a numeroaselor
institute de cercetare-dezvoltare, operând în special în domeniul ingineriei
mecanice şi electrice, automatizare, chimiei şi agriculturii.

În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o pre-


condiţie de bază pentru promovarea creşterii economice şi trebuie să
includă adaptarea competenţelor persoanelor sub-ocupate în agricultura
de subzistenţă şi îmbunătăţirea competenţelor persoanelor angajate în
sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie
orientată către îmbunătăţirea participării la învăţământul superior, prin
atragerea mai multor studenţi la instituţiile universitare din Craiova si
către dezvoltarea rolului de Centru Universitar din Regiunea Sud Vest
Oltenia şi din toată partea sudică a României.
Creşterea adaptabilităţii şi profilului profesional al forţei de muncă este
esenţial, şi deşi, în prezent, şomajul nu ar părea să reprezinte o problemă
în cadrul judeţului, totuşi, trebuie menţionat faptul că stabilitatea pieţei
muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidenţa procesului de
îmbătrânire şi migraţie a populaţiei cât şi sub presiunea competitivităţii
internaţionale.

Pe lângă un nivel corespunzător al competenţelor resurselor umane şi o


structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere şi alte condiţii
preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum şi pentru creşterea
atractivităţii teritoriului (inclusiv prin activităţi turistice) şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii populaţiei, după cum urmează:

- accesibilitatea teritoriului, care este legată direct de existenţa


infrastructurilor (transporturi şi sectorul TIC) şi care implică circulaţia
liberă a persoanelor şi bunurilor spaţial şi virtual, în contextul societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere.
- calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător
al resurselor existente, inclusiv prin construcţia şi/sau modernizarea
infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calităţii aerului,
managementul deşeurilor), prevenirea poluării şi a riscurilor de mediu
(inundaţii, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activităţile
industriale şi transportul substanţelor periculoase), recuperarea siturilor
poluate şi intervenţii în situaţii de urgenţă.

VIZIUNE STRATEGICĂ

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil


să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă
de alte regiuni au fost reduse.

III.2 Obiectiv general

Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile


în judeţul Dolj, astfel încât acesta să devină un judeţ cu o economie
dinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul
judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din media naţională.

III.3 Obiective specifice

Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi


atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin
stimularea dezvoltării întreprinderilor şi sprijinirea creşterii economice a
sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, promovarea diversificării
economiei rurale, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin
promovarea turistică a judeţului.

Obiectiv specific 2: Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor


măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării
economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor
umane prin creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu
deosebire în zonele rurale.

Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj


prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport a comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a
judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang
superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi
pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi
informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor.

Obiectiv specific 4: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului


natural şi construit, în habitatul urban şi rural, pentru asigurarea cererii de
consum şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin crearea /
modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea
unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu.

Obiectiv specific 5: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea


resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor
publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul local.

III.4 Priorităţi

III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Economia judeţului Dolj este caracterizată de o industrie şi agricultură


puternic consolidate în teritoriu, precum şi de un sector de servicii în curs
de dezvoltare, care înregistrează o tendinţă susţinută de creştere.

Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce priveşte numărul


persoanelor ocupate, ţinând seama de faptul că ocupă 44,24% din
populaţia ocupată civilă. În ciuda vocaţiei naturale a teritoriului, a cărui
morfologie este prielnică pentru activităţile agricole, şi în pofida
procentului mare a persoanelor angajate în sectorul agricol, contribuţia
sectorului la PIB-ul judeţului, era, în 2004, de 19,2%. Mai mult, analiza
raportului dintre suprafaţa agricolă utilizată (SAU) şi numărul unităţilor
agricole relevă o diferenţa substanţială între exploatăţii cu sau fără
personalitate juridică: SAU ce revine exploataţiilor agricole individuale este
de 2,14 ha în timp ce SAU a terenurilor folosite de unităţile cu
personalitate juridică este de 342,24 ha. Productivitatea foarte scăzută,
care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este legată de natura
duală a sectorului agricol, unde 99% dintre unităţi, sunt de dimensiuni mici
şi caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare şi cultivă o parte redusă
a terenurilor, în timp ce foarte puţine întreprinderi mijlocii sau mari şi
moderne cultivă 37% din teren.

Deşi investiţiile brute în domeniul agriculturii rămân la un nivel modest


(doar 4,08% din totalul investiţiilor din Dolj), tendinţa lor este remarcabil
pozitivă, înregistrând o creştere de aproape 9 ori mai mult în 2001-2005.
În aceeaşi perioadă, numărul unităţilor active s-au redus cu 5,46%.
Descreşterea numărului de unităţi active trebuie văzută ca şi o tendinţă
pozitivă, care ar putea fi pusă în legătură cu expansiunea întreprinderilor
mari care absorb micii producători, astfel punându-se bazele unei
agriculturi moderne şi eficiente.
Activităţile agricole din Dolj sunt caracterizate printr-o pondere relevantă a
producţiei de cereale (80% din producţia totală), urmată de legume, plante
oleaginoase şi fructe. Datele producţiei arată fluctuaţii mari care
sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole faţă de factorii
externi. În pofida folosirii îngrăşămintelor, în general producţia medie la
hectar este sub nivelul naţional pentru toate tipologiile de culturi
(exceptând cerealele), fapt ce poate fi corelat şi cu nivelul scăzut al
mecanizării din sector (cu toate ca Judeţul Dolj absorbă mare parte din
maşinile folosite în domeniul agricol în regiunea Oltenia).

O îndelungată tradiţie industrială caracterizează economia judeţului Dolj,


care încă rămâne concentrată pe sectoare industriale tradiţionale, având o
valoare adăugată scăzută, îndeosebi vulnerabilă la competiţia
internaţională pe piaţa globală. Judeţul a moştenit de la perioada
comunistă mari complexe industriale care s-au confruntat, sau în anumite
cazuri încă se mai confruntă, cu o fază complexă de restructurare: unele
dintre ele încă operează pe piaţă, adesea după ce au fost cumpărate de
către investitori străini. Sectorul absoarbă 22,28% din totalul populaţiei
ocupate, şi, în 2004 a generat 34,33% din VAB totală a judeţului,
înregistrând o creştere de 38,2% în perioada 2001-2004. După o cădere
dramatică în 2002-2003, dinamica investiţiei a înregistrat o tendinţă uşor

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

pozitivă. Totalul investiţiilor în sectorul industrial în 2005 a înregistrat o


scădere de 45,84%, faţă de 2001.

Sectorul serviciilor din judeţul Dolj este relativ slab dezvoltat faţă de media
naţională, reprezentând doar 46,64% din VAB a judeţului (media naţională
fiind de 51,7%). Totuşi dinamica creşterii acestui macro-sector este
pozitivă: remarcabilă este tendinţa investiţiilor care, în 2001-2005, au
înregistrat o evoluţie pozitivă extraordinară (+131,83%) şi volumul cel mai
ridicat în termeni absoluţi. Pe de altă parte, 75% din unităţile active create
în 2001-2005 au fost înscrise în sectorul serviciilor (în special, în ramura
comerţului) şi, în general, marea majoritate (92% în 2005) a
întreprinderilor mici şi mijlocii operează în terţiar.

În cadrul sectorului serviciilor, turismul este slab dezvoltat, generând


1,62% din VAB a judeţului. Judeţul Dolj este bogat în resurse naturale şi
culturale, incluzând zone protejate, 8 situri Natura 2000 şi 11 localităţi
care au un patrimoniu cultural de importanţă naţională, 9 dintre acestea
fiind situate în zonele rurale.
Reprezentând o oportunitate cheie pentru diversificarea economiei rurale,
turismul ar putea să fie considerat un motor al dezvoltării judeţului Dolj;
din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a potenţialului existent şi
capacitatea redusă de cazare (concentrată cu precădere în Craiova) pot fi
identificate ca obstacole în dezvoltarea turismului. In pofida punctelor
slabe menţionate mai sus, sectorul turismului capătă tendinţe pozitive: în
2006 numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul a fost mai mult decât
dublu faţă de anul 2003, iar durata medie a înnoptăriilor a crescut.
Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea turismului în mod
raţional şi coerent cu potenţialul teritoriului. În aceasta privinţă, Asociaţia
de Turism Oltenia (ATO)25 a identificat, în cadrul pieţei turistice din
Regiunea Sud Vest, următoarele segmente: turism istoric, turism de
afaceri, turism de tranzit, turism rural/agroturism, ecoturism, turism
cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol, turism de vănâtore şi pescuit,
turism baleo-climateric, turism de divertisment, turism educaţional.
Promovarea intervenţiilor pentru dezvoltarea turismului va ţine cont de
segmentele identificate.

Structura antreprenorială a Judeţului Dolj este încă modest dezvoltată, cu


o densitate a întreprinderilor care rămâne sub media naţională şi în cele
mai dezvoltate zone ale judeţului: se înregistrează 34,53 întreprinderi la
1000 locuitori în Craiova şi 42,93/1000 la nivel naţional (2005). Pe de altă
parte, distribuţia întreprinderilor pe teritoriu arată că mediul economic
este încă puţin dezvoltat în zonele rurale, unde sunt localizate numai
12,82% din totalul unităţilor active, însemnând 5 unităţi /1000 locuitori (în
raport cu media de 29,46 unităţi/1000 locuitori înregistrată în zonele
urbane).
Acest factor, împreună cu condiţiile slabe de accesibilitate, poate afecta
grav zonele rurale reducând mult posibilităţile de a găsi un loc de muncă şi
astfel cauzând migraţia internă sau externă a forţei de muncă.
Există infrastructuri de afaceri pe raza judeţului Dolj: Parcul Industrial
Craiova şi incubatorul de afaceri IPA CIFATT care operează în Craiova. În
25
http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=76.

18
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Dolj, operează de asemenea un număr de institute de cercetare, judeţul


fiind al 6-lea din România în ceea ce priveşte cheltuileile în activităţi de
cercetare şi dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă
un pol de cercetare de o importanţă deosebită. Principalele domenii de
cercetare sunt ingineria mecanică şi electrică, automatizări, chimia şi
agricultura. In ciuda infrastructurilor de transfer tehnologic disponibile şi
numărului de institute de cercetare care funcţionează pe teritoriu, IMM-
urile din regiunea Sud Vest apar slab orientate spre inovare: de fapt,
ponderea întreprinderilor care şi-au prezentat produsele inovatoare,
procesele şi noile tehnologii în Judeţul Dolj a fost cea mai scăzută din
România.

Datele privind comerţul extern relevă o deteriorare progresivă a balanţei


comerciale, care în principal se datorează creşterii accelerate a
importurilor în comparaţie cu exporturile.
La nivel regional, Judeţul Dolj deţine o bună capacitate de atragere a
investiţiilor străine: în perioada 01.01-31.05.2007, 98% din valoarea totală
a capitalului subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou
înmatriculate înregistrate în Regiunea Sud Vest Oltenia au fost concentrate
în judeţul Dolj. În acest context, modalităţiile de creştere sau, cel puţin, de
menţinerea potenţialului de atracţie a Judeţului Dolj pe pieţele străine ar
trebui analizate, ţinând cont de precondiţiile necesare, cum ar fi
promovarea inovării în întreprinderi, îmbunătăţirea infrastructurilor
existente, păstrarea condiţiilor de mediu.

Fiind cel mai mare oraş şi centrul cultutal cel mai important din Sud Vestul
României, Municipiul Craiova joacă şi un rol incontestabil de motor în
economia judeţului şi întregii regiuni. Un număr relevant de localităţi din
perimetrul urban sunt situate de-a lungul rutelor principale de transport, şi
contribuie la creşterea incidenţei traficului rutier de la şi spre Craiova,
precum şi creşterea numărului clădirilor oraşului în direcţia itinerariilor
principale de transport, lăsând o porţiune importantă complet
nedezvoltată. Infrastructura de transport, utilităţile şi serviciile publice
sunt insuficient dezvoltate în apropierea imediată a Craiovei.

Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale judeţului


Dolj sunt inegal dezvoltate, iar în general se relevă un nivel scăzut de
modernizare a drumurilor (10% în Bechet, Dăbuleni şi Segarcea ajungând
la aprox. 30 % în Craiova, Băileşti şi Calafat). Sistemul transportului public
urban există doar în cadrul Municipiului Craiova.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele


domenii majore de intervenţie:

 Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea


competitivităţii şi inovării
 Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi
diversificării economiei rurale
 Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi
regenerării urbane

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului


turistic

III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane

Buna performanţă a sistemului de învăţământ şi, în strânsă corelare,


disponibilitatea pe piaţa muncii a unor resurse umane calificate
corespunzător sunt două dimensiuni cheie ale competitivităţii dintr-un
teritoriu.
Din acest punct de vedere, de o mare importanţă pentru judeţul Dolj este
Universitatea din Craiova, ce reprezintă al cincilea pol universitar la nivel
naţional, oferă o mare varietate de oportunităţi educaţionale şi asigură
disponibilitatea unei forţe de muncă cu bune calificări în judeţ, cel puţin în
zonele urbane.
Nivelul ridicat de pregătire al absolvenţilor Universităţii din Craiova, în
special ieşiţi din facultăţile tehnice, este apreciat la nivel internaţional.
Deşi evoluţia numărului de studenţi rămâne sub nivelul naţional, începând
cu anul 2001 Universitatea din Craiova a înregistrat o continuă creştere în
ceea ce priveşte numărul studenţilor, preferinţa manifestându-se către
facultatea de agricultură precum şi către disciplinele tehnice şi ştiinţifice.
In ceea ce priveşte sectorul pre-universitar, o reducere drastică a
numărului de unităţi de învăţământ a caracterizat perioada 2001-2006: în
special, acest fenomen a afectat zonele rurale, în care numărul de
structuri dedicate a scăzut cu 70%, de la 392 la 122. Numărul de elevi
înscrişi, în aceeaşi perioadă, a înregistrat o scădere de 9,82%, în strânsă
legătură cu scăderea ponderii grupului de persoane cu vârstă cuprinsă
între 0-14 ani. În plus, în zonele rurale, în situaţia în care infrastructurile de
transport sunt limitate sau necesită adesea reparaţii şi modernizări,
reducerea dramatică a unităţilor de învăţământ constituie un factor care
accentuează probleme privind accesul la şcoală afectând astfel dreptul la
educaţie al elevilor din zonele rurale.
Totuşi, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani reţeaua unităţilor de
învăţământ din Judeţ Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea
Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr
354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr
84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca
Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr
84/1995.
Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de
învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a
Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru
Învăţământul Rural – PIR).

Piaţa muncii din Dolj este caracterizată printr-o rată de şomaj scăzută de –
6,3% în 2005 – care se află sub media regională şi naţională. Pe de altă
parte, rata ocupării a înregistrat o reducere progresivă dar continuă,
diminuându-se cu 5 puncte procentuale în decurs de 5 ani şi ajungând, în
2005, la 60,6%. Analiza datelor în funcţie de gen relevă deosebiri: rata
şomajului pentru bărbaţi depăşeşte nivelul ratei şomajului la femei cu 2,6
puncte procentuale şi, în mod similar, rata de ocupare a bărbaţiilor este

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

mai scăzută decât cea a femeilor cu 2,5 puncte procentuale. Cele mai
vulnerabile categorii profesionale pe piaţa muncii, care înregistrează cele
mai mari nivele de şomaj şi beneficiază de drepturi băneşti, cuprind
persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi studii vocaţionale, în timp ce,
în ceea ce priveşte grupurile de vârstă, cei mai afectaţi sunt tinerii (sub
25) şi adulţii între 30 şi 49 de ani.
De asemenea putem menţiona persoanele cu o incapacitate permanentă
de muncă, care reprezintă 7% dintre persoanele în vârstă de muncă,
numărul lor înregistrând o creştere atipică de aproximativ 21% în 2001-
2005.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele


domenii majore de intervenţie:

 Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii


resurselor umane în sectorul industrial
 Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor
umane în mediul rural
 Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea
resurselor umane în sectorul serviciilor
 Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi


Infrastructura Socială

Accesibilitatea unui teritoriu, mişcarea liberă şi simplă a oamenilor şi


bunurilor, este o condiţie preliminară de bază pentru dezvoltarea socio-
economică a teritoriului. Mai mult, în contextul procesului de globalizare şi
extinderii societăţii bazate pe cunoaştere, accesibilitatea spaţială la nivelul
teritoriului nu mai este suficientă pentru a asigura integrarea economiei şi
societăţii în comunitatea mondială: dotarea cu o infrastructură de
conectivitate, ce include infrastructura de sprijin în domeniul
telecomunicaţiilor şi IT, reprezintă un element cheie pentru menţinerea şi
creşterea competitivităţii economice, şi promovarea dezvoltării resurselor
umane.
Judeţul Dolj este localizat într-o poziţie bună în comparaţie cu rutele
europene principale, fiind traversat de două Coridoare Pan - Europene,
Coridorul Pan - European IV (cale ferată şi drum) şi Coridor Pan - European
VII (Fluviul Dunărea).
Totuşi, infrastructura de transport prezintă câteva neajunsuri majore,
inclusiv:
- un nivel scăzut de modernizare atât a drumurilor cât şi a reţelei de cale
ferată, ce afectează în principal accesibilitatea la multe zone rurale;
- o slabă utilizare a infrastructurii aeriene existente (Aeroportul Craiova);
- o folosire limitată a Fluviului Dunărea ca şi rută/ cale navigabilă,
porturile Dunării fiind slab dotate;
- o disponibilitate limitată a structurilor intermodale şi logistice.

În ceea ce priveşte infrastructura drumurilor, trebuie să remarcăm două


aspecte: o foarte scăzută densitate a reţelei de drumuri pe suprafaţa

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

totală (29,6 km / km2); un grad inegal de modernizare a infrastructurii


drumurilor în zonele urbane şi rurale, unde doar 7% din drumuri judeţene
şi comunale sunt pe deplin modernizate.
Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată nu este dotată cu o
conexiune de mare viteză, doar 37% din totalul liniilor de cale ferată este
electrificat iar densitatea căilor ferate pe suprafaţa teritoriului (30
km/1,000 km2) este mult sub media naţională (45,9 km/km2).
In ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, aeroportul Craiova
ar putea să fie consolidat, efectuând lucrării de modernizare şi mărind
numărul de curse regulate, ce includ, în momentul de faţă, atât zboruri
din/spre Italia, Germania şi Ucraina cât şi zboruri interne, iar numărul de
pasageri este încă redus faţă de volum total de pasageri înregistrat în
România, care este în principal realizat de către aeroporturile din
Bucureşti.
In ceea ce priveşte infrastructura de transport maritim, porturile nu sunt
de asemenea pe deplin dezvoltate şi valorificate. In judeţul Dolj, localităţile
Calafat şi Bechet găzduiesc două dintre cele 19 porturi localizate pe
Dunăre; totuşi, trecerea de la cele 2 porturi din judeţul Dolj către Bulgaria
este realizată acum cu bacul. Trebuie totuşi menţionat ca modernizarea
portului Calafat este citată în Legea Nr. 203/2003 ca unul dintre proiectele
prioritare în domeniul transportului spre a fi implementat până în 2015.
Mai mult, în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare
Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul de
“Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei
Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen
de finalizare data de 30 noiembrie 2008.

Luând în considerare perspectiva de creştere a traficului comercial între


România şi alte ţări din UE (în special Bulgaria) în următorii ani după
aderare, pe lângă îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de căi ferate şi
valorificarea rolului aeroportului din Craiova în sudul României,
dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie de asemenea să includă
crearea de poli de depozitare si logistică.

Pe de altă parte, infrastructura de conectivitate trebuie ulterior dezvoltată


şi îmbunătăţită, chiar dacă nivelul de dezvoltare al acesteia este mai
ridicat decât cel regional, (de ex. abonaţii telefonici la fiecare 100 de
locuitori). Datele privind conexiunile de Internet disponibile evidenţiază ca
în 2005, 1,5% dintre cererile de Acces la Internet din România au fost
înregistrate în judeţul Dolj, ceea ce reprezintă un nivel foarte scăzut
considerând faptul că judeţul cuprinde cca. 3% din populaţia la nivel
naţional. Accesul redus la societatea şi economia informaţiei este de
asemenea dezvăluit de date referitoare la nivelul de computerizare al
întreprinderilor din regiunea Sud-Vest Oltenia 26(2003): în cadrul
întreprinderilor, doar 6% din acestea erau conectate la Internet, în timp ce
doar 7,2 calculatoare erau disponibile la 100 de angajaţi.
Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce
caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005,
furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în
momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul
26
Nici o dezagregare la nivelul judeţului nu este disponibilã

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie în cadrul Judeţului Dolj să fie


mult mai mare.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse urmãtoarele


domenii majore de intervenţie:

 Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii


de transport în mediul urban şi rural
 Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea
infrastructurii ICT
 Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi
logistice
 Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii
sociale

III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Conservarea resurselor naturale este un element esenţial pentru


promovarea unei dezvoltări socio-economice sustenabile precum şi pentru
menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. De fapt, un mediu
poluat reduce atractivitatea teritoriului pentru afaceri, compromiţând
perspectiva dezvoltării pentru generaţiile viitoare, şi afectează sănătatea
populaţiei de asemenea.
Judeţul Dolj are un teren fertil şi un patrimoniu natural bogat. Totuşi,
activităţile umane (în special activităţile industriale tradiţionale, precum
industria chimică şi sectorul energiei), şi o gestiune a resurselor care nu
respectă întotdeauna standardul cerut, a compromis parţial calitatea
mediului. Mai mult, trebuie să menţionăm că judeţul este grav expus
procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere sunt afectate) şi
este caracterizat printr-o incidenţa relevantă a riscurilor de mediu, care
sunt legate nu doar de activităţile umane (cum ar fi în cazul riscurilor
tehnologice ce derivă din activităţi industriale şi transporturi) dar şi de
condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii si alunecări de teren), şi ar
putea fi prevenite prin măsuri adecvate.

Judeţul Dolj este traversat de două cursuri de apă principale, Dunărea


(150 km) şi Jiul (140 km), în timp ce râurile minore aparţin fie primului sau
celui de-al doilea bazin hidrografic, cu excepţia râului Teslui, care
traversează judeţul pe o lungime de 73 km şi este un afluent al râului Olt.
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa câtorva habitate naturale tipice
mediului de stepă şi silvo-stepă, inclusiv 19 tipuri de habitate naturale
introduse în baza de date NATURA 2000 si câteva specii sălbatice de floră
şi faună. Judeţul include de asemenea propuneri de site-uri NATURA 2000,
din care, 5 sunt Zone de Protecţie Speciale avifaunistice (SPA) şi 3 sunt
Site-uri de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE si
79/409/CEE. Acest patrimoniu natural trebuie să fie mai bine protejat şi
valorificat printr-un sistem de gestiune corespunzător.

Apa pentru uz casnic şi consum industrial din judeţul Dolj este extrasă atât
din râul Jiu cât şi din fluviul Dunărea şi este în principal destinată

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

alimentării unităţilor termice, utilităţilor publice precum şi unităţilor


industriale.
In 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă
din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale râului Jiu şi 14
secţiuni ale Dunãrii. Toate secţiunile analizate arată nivelele de calitate
generală I şi II, exceptând 50 km în secţiunile râului Balasan şi în jos spre
Baileşti, la confluenţa cu Dunãrea, unde calitatea generală a apei rezultă
deteriorată.
Calitatea apei de suprafaţă si a apei subterane este grav afectată de
evacuarea directă a apelor uzate din principalele unităţi industriale,
precum şi de la populaţie27, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau
necesită modernizare (în municipiul Craiova este în construcţie o staţie de
epurare).
Calitatea vieţii în judeţul Dolj este afectată de dotarea redusă a
infrastructurilor, în special în zonele rurale. Din acest punct de vedere, ar
trebui menţionat faptul că în 2005 peste 91% din lungimea simplă a
conductelor de distribuire a apei potabile se află în oraşe şi municipalităţi
(54,79% la nivel naţional), cea ce înseamnă că o mare parte din zona
rurală din Judeţul Dolj nu este deservită. Trebuie, totuşi, menţionat faptul
ca echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în
curs de realizare şi în ultimi doi ani procesul a fost accelerat. Mai în
detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la
sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de
canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de
finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie

Pe de altă parte, poluarea aerului nu pare a fi o problemă majoră în judeţ,


exceptând principalele centre urbane şi în apropierea marilor complexe
industriale. Cele mai relevante surse de substanţe poluante sunt:
combustiile din sectorul energetic, industria de procesare şi combustiile
non-industriale, Centralele Termice din Craiova, traficul rutier şi Complexul
Chimic Doljchim. În judeţul Dolj se înregistrează de asemenea unele valori
de prafuri suspendate şi depozitate care depăşesc nivelul maxim admis.

Gestionarea deşeurilor în cadrul judeţului Dolj este asigurată de un


operator autorizaţ care activează în municipiul Craiova, şi un serviciu
specializat în primăriile oraşelor Filiaşi, Calafat, Băileşti şi Segarcea.
Cantitatea de deşeuri urbane colectate anual (2005) în municipiile Craiova
(440,8 kg/locuitor) şi Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape
comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene.
Colectarea sistematică a deşeurilor nu se realizează în zonele rurale.
Deşeurile din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fi depozitate într-
una dintre cele 5 gropi de gunoi existente în judeţ. Gropile de gunoi
existente se vor închide până în 2009.
Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a
evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea sănătăţii populaţiei. De
aceea ar trebui promovate sisteme inovatoare, inclusiv de colectare
selectivă a deşeurilor, şi ar trebui desfăşurate campanii de informare.

27
In 2006, Agentia Localã Dolj de Mediu a identificat 106 surse de poluare.

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Planul pentru Analiza si Acoperirea Riscurilor in Judeţul Dolj, aprobat în


octombrie 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj, stabileşte cadrul
instituţional şi operaţional pentru gestiunea riscurilor în judeţul Dolj; 44 de
instituţii si operatori sunt implicaţi în acest proces.
Cele mai relevante riscuri naturale in Dolj sunt inundaţiile, alunecările de
teren şi cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitate medie
cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.
Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de
115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului
de umiditate de pe terenurile agricole.
În scopul de a prevenii inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a
regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, pentru 390
km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri
de acumulare, în împrejurimile principalelor cursuri de apă.
Cu toate că îndiguirea şi sistemele de drenaj acoperă 70.567 ha de teren
agricol (12% din totalul terenurilor agricole) peste 70% din localităţile din
judeţul Dolj au fost afectate de inundaţii.
Judeţul Dolj, a fost grav afectat de inundaţiile din primăvara anului 2006
înregistrând peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara.
Pe de altă parte, riscurile tehnologice derivă, în principal, din: accidente cu
substanţe periculoase, (inclusiv din industria chimică / petrochimică şi
sectorul energetic); activităţile industriale, care afectează calitatea apei
de suprafaţă şi subterane în special în zonele urbane; accidentele rutiere
care implică operatori care transportă substanţe periculoase (precum
clorul, metanolul, uleiul uzat, substanţe explozive). Riscul de mediu ridicat
este de asemenea generat de transportul de deşeuri nucleare pe ruta
Dunării Bechet-Izmail-Tulcea precum şi de eventualele accidente ce ar
putea avea loc la Centrala electrică nucleară Kozlodui (Bulgaria).

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sistemele şi măsurile de


prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă ce derivă atât din riscuri
naturale (in special inundaţii, dar şi cutremure şi alunecări de teren) cât şi
tehnologice, trebuie întărite.

În ceea ce priveşte infrastructura energetică, extinderea reţelei de


distribuţie a gazelor naturale este relativ redusă; totuşi, în ultimii ani se
înregistrează o tendinţă de creştere. Mai în detaliu, doar 6 localităţi,
inclusiv două oraşe, sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor
naturale. În ceea ce priveşte consumul de energie, este de remarcat faptul
că, în perioada 2001-2005, consumul de gaz, pe total, a înregistrat o
creştere remarcabilă (+ 66,41%), în timp ce cantitatea de gaz distribuită
pentru uz casnic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o scădere substanţială
(- 27,25%). Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic
poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a
locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar
mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei. Chiar dacă consumul de
gaze naturale este în creştere, cantitatea de gaze naturale consumată în
judeţul Dolj rămâne scăzută, în comparaţie cu datele la nivel naţional: în
2005, au fost distribuiţi 331,2 mii mc de gaz natural la 1.000 locuitori
(2005), ceea ce reprezintă 55% din nivelul naţional în acelaşi an (599,5 mii
mc/1000 locuitori).

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Pentru a asigura o mai bună calitate a vieţii pentru toată populaţia din
judeţ, în special din zonele rurale, precum şi pentru a reduce pierderile de
energie, reţeaua de distribuţie a gazului natural trebuie să fie extinsă şi
modernizată.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare


domenii majore de intervenţie:

 Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi


managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural
 Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor
de mediu
 Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi
resursele energetice regenerabile
 Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi
conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric

III.4.5 Axa Prioritară 5: Capacitate Administrativă

Promovarea unei bune guvernări, inclusiv atât prin îmbunătăţirea calităţii


serviciilor publice cât şi prin încurajarea participării populaţiei în procesul
decizional, este o prioritate majoră atât în orientările politicii din România
cât şi din UE. Atingerea unui nivel adecvat de implicare a cetăţenilor este
în mod obligatoriu bazat pe “transparenţa” acţiunii publice, care are ca
scop promovarea unor procese deschise de luare de decizii şi de a face
instituţiilor responsabile faţa de opinia publică. Din acest motiv, toate
instituţiile ar trebui să comunice în mod activ şi să informeze publicul
asupra ceea ce trebuie să facă şi asupra deciziilor luate, folosind un limbaj
accesibil şi care poate fi înţeles.
Nevoia de a investi în capacitatea administrativă şi instituţională este
recunoscută şi în Liniile Directoare Strategice Comunitare în materie de
Coeziune, în acele State Membre ale Uniunii Europene în care performanţa
socio-economică şi capacitatea administrativă constituie unele dintre
provocările principale. Dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul
administraţiei publice locale se referă la un ansamblu de schimbări
structurale şi de proces care ar permite guvernelor locale să
îmbunătăţească formularea şi implementarea programelor în scopul de a
obţine rezultatele cele mai bune conform aşteptărilor cetăţenilor.

Principalele instituţii publice ale judeţului Dolj – Consiliul Judeţean,


Prefectura şi Primăria Craiova – au website-uri active care oferă cetăţenilor
o mare varietate de informaţii detaliate. Spre exemplu, în cazul website-
ului municipiului Craiova, utilizatorul poate realiza plata on-line a taxelor şi
impozitelor şi poate adresa comentarii Departamentelor Primăriei. 132 de
instituţii publice ale judeţului Dolj – inclusiv Consiliul Judeţean Dolj ,
Prefectura, 20 instituţii subordonate şi 112 comune şi oraşe – sunt
conectate şi pot interacţiona printr-o reţea de Intranet extinsă.

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare


domenii majore de intervenţie:

 Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea


infrastructurii administrative
 Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii
serviciilor publice
 Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării
 Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea
parteneriatelor locale

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune

III.5.1 Axa Prioritară 1: Competitivitate

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi a


inovării

Operaţiuni Indicative
 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de importanţă
judeţeană
 Înfiinţarea unor clustere şi poluri de excelenţă în sectoarele cheie de
producţie
 Sprijinirea investiţiilor tangibile şi intangibile (echipamente, sisteme
de calitate, măsuri pentru internaţionalizarea afacerilor etc..),
inclusiv prin credite
 Promovarea investiţiilor străine
 Reabilitarea şi re-folosirea siturilor industriale poluate şi neutilizate
 Sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor din sectorul industrial
şi serviciilor, inclusiv prin îmbunătăţirea sistemelor de producţie,
utilizarea inovării şi introducerea unor procese/produse sustenabile
la nivelul mediului
 Dezvoltarea parteneriatului şi colaborării între sectorul economic,
învăţământul superior şi cercetare-dezvoltare (inclusiv prin crearea
unui cadru organizator concret, din care aceste instituţii să fie
parte)
 Dezvoltarea competitivităţii sectorului cercetării la nivelul naţional şi
internaţional
 Dezvoltarea accesului întreprinderilor la activităţi de cercetare-
dezvoltare şi inovare, inclusiv prin îmbunătăţirea infrastructurii C&D
şi creşterea inovării în cadrul întreprinderilor
 Dezvoltarea e-economiei, prin îmbunătăţirea sistemelor IT din
cadrul IMM-urilor
 Înfiinţarea pieţei de gross ca prioritate pe termen mediu şi lung
 Înfiinţarea unei burse regionale la Craiova

Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi


diversificării economiei rurale

Operaţiuni Indicative
 Investiţii pentru renovarea satelor
 Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non agricole
 Învestiţii pentru crearea micro-întreprinderilor
 Sprijinirea organizării şi dezvoltării de programe de schimb de
experienţă pentru producătorii agricoli
 Sprijinirea organizării şi dezvoltării parteneriatelor public-private
LEADER (GAL) şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală
 Sprijinirea măsurilor de agro-mediu (pe suprafaţa) (pajişti,
agricultura ecologică)

19
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Sprijinirea măsurilor de primă împădurire a terenului agricol sau


neagricol
 Modernizarea exploataţiilor agricole
 Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor
agricole şi silvice
 Modernizarea infrastructurii agricole şi silvice
 Promovarea înfiinţării grupurilor de producători agricoli
 Formarea profesională a producătorilor agricoli
 Promovarea angajării tinerilor în activităţi agricole
 Dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă şi silvică
 Promovarea valorii produselor locale/susţinerea creării de branduri
 Subvenţionarea fermelor de creşterea animalelor
 Subvenţionarea prelucrării produselor lactate şi a cărnii în mediul
rural
 Elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală să se facă pe baze
participative
 Încurajarea iniţiativelor şi structurilor asociative participative în
mediul rural

Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi


regenerării urbane (proiecte integrate)

Operaţiuni Indicative

 Dezvoltarea spaţiilor verzi din localităţile judeţului pentru a asigura


până în 2013 indicele de 22 mp/locuitor
 Dezvoltarea planului integrat de dezvoltare a unei zone de acţiune
urbană
 Reabilitarea infrastructurii urbane
 Îmbunătăţirea serviciilor urbane
 Dezvoltarea mediului de afaceri
 Reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
 Sprijinirea constituirii zonei metropolitane Craiova
 Relocarea unităţilor militare, a penitenciarelor din interiorul oraşelor
în perimetre extravilane
 Realizarea bazelor sportive şi de agrement şi construirea unor baze
noi
 Sprijin pentru dezvoltarea municipiului Craiova ca centru cultural,
educaţional, industrial al regiunii SV Oltenia
 Gestionarea informatizată a documentaţiilor de urbanism şi a
băncilor de date urbane

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului


turistic

Operaţiuni Indicative

 Crearea/modernizarea de structuri adiacente turismului

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului turistic de importanţă


judeţeană şi regională (inclusiv, turismul balnear, turismul cultural)
 Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanţă judeţeană
 Promovarea identităţii locale şi judeţene
 Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului
 Înfiinţarea unor centre de promovare a turismului
 Amenajare porturi turistice şi pontoane
 Amenajare structuri de pescuit şi vânătoare
 Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală
Bowling, Bazin Olimpic, Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze sportive)
 Dezvoltarea turismului educaţional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra
Micii Inventatori “Henri Coanda”, Tabăra de creaţie)
 Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judeţul Dolj şi
pentru avantajele sale turistice.
 Includerea în circuitul turistic a noi resurse: sate turistice pentru
valorificarea valenţelor etnofolclorice şi a sărbătorilor populare şi
puncte turistice pentru turismul de week-end, pescuitul sportiv şi
vânătoare sau turismul de tranzit.

III.5.2 Axa Prioritară 2: Resurse Umane

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii


resurselor umane în sectorul industrial

Operaţiuni Indicative

 Promovarea formării pentru angajaţii din domeniul industrial în


vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, a sporirii
calităţii muncii şi a productivităţii;
 Promovarea formării în noile tehnologii;
 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementul şi
organizarea flexibilă a muncii
 Îmbunătăţirea calităţii şi a securităţii mediului de lucru
 Promovarea de măsuri având ca şi ţintă reconcilierea muncă-familie
 Promovarea formării şi perfecţionării angajaţilor conform cerinţelor
actuale şi perspectivele pieţei muncii
 Promovarea parteneriatului public-privat
 Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare
Profesională existente şi diversificarea specializărilor
 Dezvoltarea unor programe pentru cunoaşterea legislaţiei

Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în


mediul rural

Operaţiuni Indicative

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Promovarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte


măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale, menite să
reducă agricultura de subzistenţă ;
 Sprijin acordat intervenţiilor pentru promovarea mobilităţii
geografice şi ocupaţionale a forţei de muncă din zonele rurale ;
 Îmbunătăţirea condiţiei de sănătate a populaţiei din mediul rural,
precum şi de mediu în zonele rurale, sporirea motivării şi a
disponibilităţii acestora de a intra pe piaţa muncii ;
 Sprijinirea membrilor dependenţi de familie, servicii de asistenţă şi
alte activităţi asociate care determină individul să participe pe piaţa
muncii ;
 Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea unei
afaceri în activităţi diferite de cele agricole
 Promovarea măsurilor şi programelor care sprijină participarea
copiilor în procesul instructiv-educativ
 Realizarea unor centre de Formare Continuă în domeniul agricol
 Dezvoltarea unor intervenţii privind diseminarea aspectelor de
legislaţie.

Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea


resurselor umane în sectorul serviciilor

Operaţiuni Indicative

 Promovarea formării pentru angajaţii din sectorul de servicii în


vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, sporirea
calităţii muncii şi a productivităţii
 Promovarea formării în TIC şi noile tehnologii
 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru management
 Promovarea măsurilor care au ca ţintă reconcilierea muncă-familie
 Promovarea şi dezvoltarea metodelor inovatoare în management şi
marketing

Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

Operaţiuni Indicative

 Programe de formare pentru dezvoltarea abilităţilor de bază şi a


calificărilor pentru grupurile vulnerabile
 Dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea şi reintegrarea
grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (i.e. măsuri de stimulare
pentru angajatori)
 Dezvoltarea de instrumente adecvate şi metode pentru furnizarea
de servicii sociale
 Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii implicaţi în
serviciile sociale
 Cercetări şi studii despre economia socială
 Promovarea unor măsuri şi programe care sprijină participarea
copiilor în procesul instructiv-educaţional
 Cercetări, studii şi programe de dezvoltare a economiei sociale.

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.5.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi


Infrastructura Socială

Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de


transport în mediul urban şi rural

Operaţiuni Indicative

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene


 Reabilitarea şi modernizarea reţelei străzilor urbane
 Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut
de drum judeţean
 Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiova
 Realizarea drumului express Craiova-Piteşti
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN-T 7
(Craiova-Calafat)
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN-T
22 (Craiova-Calafat)
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Calafat pentru a fi
transformat în drum express
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Bechet pentru a fi
transformat în drum express
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Caracal pentru a fi
transformat în drum express
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale pe Axa TEN-T 17
(Dunărea)
 Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural
(înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de
drumuri de interes local, reabilitarea şi modernizarea podurilor şi
podeţelor judeţene şi locale)
 Modernizarea staţilor de cale ferată în zona sudică a judeţului
 Reabilitarea podurilor şi a tunelelor de cale ferată (TEN-T) în zona
sudică a judeţului
 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor pe Dunăre
 Modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Craiova
 Construcţia / Reabilitarea drumurilor care asigură dezvoltarea
turismului rural, serviciilor, conservarea patrimoniului cultural din
mediul rural şi punerea în valoare a acestuia.
 Crearea unor reţele de transport public suburban, gen tramvai,
rame electrice.
 Crearea unor reţele de transport public judeţean dotată cu vehicole
de calitate.
 Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public
pentru o comunitate locală, în zonele unde o astfel de investiţie nu
este atractivă pentru companiile private dar care este
indispensabilă pentru comunitate, inclusiv construirea de staţii de
autobuz

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT

Operaţiuni Indicative

 Promovarea accesului la broad band şi la serviciile conexe


 Sprijinirea administraţilor publice locale pentru realizarea reţelelor
broad band în zone de eşec ale pieţii (zonele rurale şi urbane
defavorizate)
 Sprijinirea IMM-urilor şi structurilor asociative ale acestora pentru
realizarea reţelelor broad band în zone de eşec ale pieţii (zonele
rurale şi urbane defavorizate)
 Dezvoltarea reţelelor broad band în cadrul unităţilor şcolare

Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice

Operaţiuni Indicative

 Dezvoltarea facilităţilor intermodale


 Dezvoltarea polurilor logistice şi de colectare
 Dezvoltarea unor facilităţi şi structuri de depozitare şi colectare a
produselor agroalimentare

Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii


sociale

Operaţiuni Indicative

 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale


 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sănătăţii
 Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale
precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi
speciale.
 Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea
acestora; renovarea, modernizarea a celor existente.
 Investiţii de renovare, modernizare şi dotarea aferentă a
aşeămintelor culturale

III.5.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul


apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural

Operaţiuni Indicative

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Construcţia, reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilă


 Construcţia, reabilitarea staţiilor de tratare pentru apă potabilă
 Construcţia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizare
 Construcţia, reabilitarea staţiilor de epurare ape uzate
 Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existente
 Reabilitarea sistemelor de irigaţie şi desecari (asecari) din sudul
judeţului cu eficientizarea costurilo pe toate treptele de pompare
 Realizarea de puţuri la mare adâncime în vederea irigării
suprafeţelor agricole care nu pot fi racordate la sisteme de irigaţii
existente
 Dezvoltarea unor reţele IT pentru monitorizarea factorilor care
poluează cursurile de apa şi a mediului
 Închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri
 Construirea facilităţilor pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor
 Construirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de hârtie
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de materiale
plastice
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de sticlă
 Construirea staţiilor de transfer şi a sistemelor de reciclare şi
compostare
 Construirea facilităţilor pentru colectarea separată a deşeurilor
periculoase sau speciale
 Valorificarea deşeurilor colectate selectiv
 Construirea unor centrale de incinerare-cogenerare.
 Construirea de unităţi de reciclare a deşeurilor recuperate ca
urmare a colectării selective
 Construirea unor unităţi pentru reciclarea apaturii electrocasnice
scoase din uz.
 Mărirea debitului de captare a apei
 Mărirea capacităţilor de înmagazinare.

Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de


mediu

Operaţiuni Indicative

 Infrastructură pentru prevenirea şi atenuarea efectelor inundaţiilor


 Instruirea populaţiei în vederea reducerii riscurilor
 Elaborarea unei hărţi privind riscul de inundaţii pe teritoriul judeţului
Dolj
 Prevenirea şi atenuarea riscului tehnologic legat de activitatea
industrială şi de transporturi
 Dotarea cu echipament specific pentru intervenţii în caz de urgenţă
(inclusiv incendii, inundaţii etc..)
 Elaborarea de hărţi de risc pentru alunecări de teren şi cutremure.

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele


energetice regenerabile

Operaţiuni Indicative

 Prima înfiinţare, extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare


a gazelor naturale
 Investiţii în sisteme de producere a energiei electrice şi termice din
surse regenerabile
 Construirea şi modernizarea unităţilor de cogenerare
 Dezvoltarea surselor de energie alternativă (ex crearea centralelor
eoliene)
 Promovarea şi stimularea folosirii vehiculelor electrice ne-poluante
 Dezvoltarea pistelor speciale de transport in şi între localităţii
învecinate
 Realizarea unor studii de energetica rurală (analiză şi strategie)
 Amenajarea hidrografică a râului Jiu (microhidrocentrale)
 Realizarea unor centre pilot dotate cu instalaţii demostrative sau cu
instalaţii industriale specializate.

Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea


patrimoniului natural şi cultural-istoric

Operaţiuni Indicative

 Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor


 Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate
 Sprijinirea biodiversităţii
 Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate
 Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin
reinpăduriri
 Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a
solurilor poluate
 Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea
procesului de deşertificare.
 Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale
declarate ci şi asupra peisajului natural.
 Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în
domeniile: ecologie, ingineria mediului, gestionarea resurselor
naturale, conform principiului dezvoltării durabile.
 Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi
rural
 Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu
cultural
 Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial)
 Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural.
 Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.5.5 Axa Prioritară 5: Capacitatea Administrativă

Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii


administrative

Operaţiuni Indicative

 Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi /


sau a reţelei publice de iluminat
 Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru
populaţia rurală şi urbană (parcuri, spaţii de joacă pentru copii,
terenuri de sport, piste de biciclete).
 Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări,
pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.
 Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de
deszăpezire, întreţinere spaţii verzi)

Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor


publice

Operaţiuni Indicative

 Formarea profesională a funcţionarilor publici


 Dezvoltarea eficienţei organizaţionale a administraţiei publice
 Promovarea descentralizării serviciilor publice la nivel local
 Promovarea unor activităţi de informare în teritoriu.
 Promovarea unui centru regional de Formare Continuă pentru
funcţionari publici

Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării

Operaţiuni Indicative

 Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi difuzarea broadband în


cadrul administraţiior publice locale
 Sprijinirea aplicaţilor e-learning
 Dezvoltarea sistemelor de e-sănătate şi difuzarea broadband
 Dezvoltarea sistemelor IT din cadrul administraţiei publice locale

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor


locale

Operaţiuni Indicative

 Sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltării comunitare


(patronate, sindicate, sectorul non-guvernamental, instituţii publice,
mediul de afaceri, alte entităţi etc);

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

 Sprijinirea dezvoltării parteneriatului prin elaborarea de planuri de


acţiune
 Întărirea capacităţii de dezbateri publice a conducerii şi alte
evenimente participative
 Sprijinirea şi dezvoltarea parteneriatelor actorilor locali pentru
accesul la fondurile europene şi guvernamentale

20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii

III.6.1 Criterii de acces

Criteriile de acces reprezintă un instrument util pentru a realiza o analiză


preliminară privind calitatea strategică şi de prioritate a proiectelor. Un
proiect care nu îndeplineşte toate criteriile de acces nu va fi analizat mai
departe prin criteriile cheie şi specifice pe domenii majore de intervenţie.

CRITERII DE ACCES DA NU

1 Proiectul contribuie la cel puţin unul din obiectivele Strategiei


de dezvoltare a judeţului Dolj 2007-2013

2 Proiectul corespunde uneia sau mai multor operaţiuni


indicative definite în Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj
2007-2013

3 Obiectivele proiectului sunt clar definite

4 Proiectul va genera probabil un beneficiu adiţional şi


sustenabil pentru dezvoltarea socio-economică a zonei

5 Proiectul nu dublează intervenţiile existente


6 Proiectul nu va cauza pagube ireparabile sau nu va avea un
efect negativ semnificativ asupra cadrelor naturale şi
construite de mediu ale judeţului

7 Proiectul nu va avea efecte adverse asupra habitatelor sau


speciilor de importanţă naţională şi europeană

8 Proiectul este în conformitate cu politicile, strategiile,


planurile şi programele Uniunii Europene, naţionale,
regionale, judeţene şi locale

9 Proiectul respectă principiul non-discriminării

1 Există proceduri care asigură o monitorizare şi un


0 management eficient al proiectului

1 Proiectul se încadrează în priorităţile Judeţului Dolj


3

III.6.2 Criterii cheie

Criteriile cheie relevă corespondenţa între proiecte şi obiectivele generale


şi specifice ale strategiei. Pentru a fi analizat mai departe prin criteriile
specifice, un proiect trebuie să îndeplinească cel puţin un criteriu cheie cu
20
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

punctaj R (ex. dacă un proiect îndeplineşte toate criteriile cheie cu punctaj


S nu va trece la următoarea etapa de prioritizare).

CRITERII CHEIE Da Nu
(SM
R28)
1 Proiectul este relevant pentru economia judeţului
2 Proiectul creează locuri de muncă prin efect direct sau
multiplicator
3 Proiectul protejează locurile de muncă
4 Proiectul are efect de pârghie în atragerea de investiţii
adiţionale din sectorul privat
5 Proiectul sprijină dezvoltarea unui sector existent sau cluster
şi / sau asistă înfiinţarea unui nou sector sau cluster implicat
în dezvoltarea sectorului emergent
6 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea
mediului global fizic al judeţului
7 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea
mediului socio-economic al judeţului
8 Proiectul încurajează investiţiile
9 Proiectul contribuie la reducerea migraţiei populaţiei
judeţene, inclusiv personalul calificat
1 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între
0 mediul de afaceri şi institutele de cercetare – dezvoltare
1 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între
1 angajatorii locali şi furnizorii de formare
1 Proiectul asigură îmbunătăţirea mobilităţii interne şi externe
2 a bunurilor şi persoanelor
1 Proiectul sprijină conservarea mediului şi îmbunătăţirea
3 calităţii vieţii populaţiei
1 Proiectul sprijină stabilirea unei reţele puternice de
4 capacitate comunitară
1 Costurile necesare pentru implementarea proiectului
5
1 Proiectul este implementat printr-un partenariat public-privat
6

III.6.3 Criterii specifice

Criteriile specifice sunt formulate la nivel de Domeniu Major de Intervenţie.


Fiecare criteriu poate să primească un punctaj variabil între 0 şi 10.
Punctajul atribuit fiecărui criteriu va fi ponderat, astfel încât să reflecte
importanţa criteriului pentru domeniul de intervenţie analizat.

Fiecărui criteriu i se atribuie una dintre următoarele ponderi:


÷ coeficient 1,5 (importanţă ridicată);
÷ coeficient 1 (importanţă medie);
÷ coeficient 0,5 (importanţă scazută).

28
Ponderi diferite vor fi acordate la scăzut (S), mediu (M), ridicat (R).

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Criteriile şi ponderile atribuite fiecărui domeniu major de intervenţie sunt


rezultatul activităţilor pe grupuri de lucru din cadrul Grupului de Reflecţie
Strategică. Punctajul final pe baza căruia se vor prioritiza proiectele se va
obţine din suma punctajului primit de fiecare proiect pentru fiecare criteriu
înmulţit cu ponderea aferentă fiecărui criteriu.

AXA PRIORITARĂ 1: COMPETITIVITATE

Domeniu major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
maxim
Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o 1.5 0-10 15
zonă afectată de declin industrial - restructurare
Proiectul promovează legăturile productive şi 1.5 0-10 15
transferul de inovare între universităţi, institute
de cercetare şi dezvoltare, cercetare industrială
(în special întreprinderile mici, aplicaţii
inovatoare şi de înaltă tehnologie …..)
Proiectul utilizează noi tehnologii şi sisteme 1.5 0-10 15
ecologice
Proiectul contribuie la înfiinţarea de clustere 1 0-10 10
inovatoare
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării durabile
TOTAL 85

Domeniu major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării


economiei rurale
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la sporirea diversificării 1.5 0-10 15
venitului agricol, în special în fermele de
subzistenţă
Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme 1.5 0-10 15
a comunităţii
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 60

211
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Domeniu major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării


urbane
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o 1 0-10 10
zonă afectată de declin industrial - restructurare
Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme 1.5 0-10 15
a comunităţii
Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii 1.5 0-10 15
mediului rural şi urban
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 75

Domeniu major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la sporirea diversificării 1.5 0-10 15
venitului agricol, în special în fermele de
subzistenţă
Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii 1 0-10 10
mediului rural şi urban
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 55

AXA PRIORITARĂ 2: RESURSE UMANE

Domeniu Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor


umane în sectorul industrial
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii 1.5 0-10 15
economice
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5


vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 60

Domeniu Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în


mediul rural
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii 1.5 0-10 15
economice
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 60

Domeniu Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor


umane în sectorul serviciilor
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii 1.5 0-10 15
economice
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1 0-10 10
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 55

Domeniu Major de intervenţie 4: Incluziunea socială


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea incluziunii 1.5 0-10 15
sociale a grupurilor vulnerabile
Proiectul intervine în cazul unor situaţii de 1 0-10 10
extremă sărăcie individuală
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului dezvoltării

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

durabile
TOTAL 55

AXA PRIORITARĂ 3: ACCESIBILITATE, CONECTIVITATE ŞI INFRASTRUCTURA


SOCIALĂ

Domeniu major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de


transport în mediul urban şi rural
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi 1.5 0-10 15
relevante a populaţiei judeţene
Proiectul contribuie la reducerea discrepanţei în 1 0-10 10
ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare între
mediul urban şi mediul rural
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţi 1.5 0-10 15
judeţului
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 0.5 0-10 5
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la 0.5 0-10 5
serviciile publice
Proiectul este coerent cu Coridoarele Pan- 1 0-10 10
europene TEN-T
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 90

Domeniu major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi 1.5 0-10 15
relevante a populaţiei judeţene
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii 1.5 0-10 15
judeţului
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct 0.5 0-10 5
de vedere al aplicării principiului egalităţii de
şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct 1 0-10 10
de vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 60

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Domeniu major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi 1.5 0-10 15
relevante a populaţiei judeţene
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii 1.5 0-10 15
judeţului
Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la 0.5 0-10 5
serviciile publice
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 65

Domeniu major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi 1.5 0-10 15
relevante a populaţiei judeţene
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 0.5 0-10 5
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 50

AXA PRIORITARĂ 4: MEDIU ŞI ENERGIE

Domeniu Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi


al deşeurilor în mediul urban şi rural
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din 1.5 0-10 15
populaţia judeţeană
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 1.5 0-10 15
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată 1.5 0-10 15
de riscuri naturale şi tehnologice
Proiectul are ca şi ţintă o zonă cu o dotare 1.5 0-10 15

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

infrastructurală deficitară
Proiectul are ca şi ţintă o zonă puternic afectată 0.5 0-10 5
de poluarea apei şi / sau poluarea cu deşeuri
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1.5 0-10 15
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 105

Domeniu Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din 1 0-10 10
populaţia judeţeană
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 1.5 0-10 15
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1.5 0-10 15
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 65

Domeniu Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele


energetice regenerabile
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din 1 0-10 10
populaţia judeţeană
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 1.5 0-10 15
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul contribuie la sporirea eficienţei 1.5 0-10 15
energetice şi / sau utilizarea surselor de energie
regenerabilă
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1.5 0-10 15
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 80

Domeniu Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea


patrimoniului natural şi cultural-istoric
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

e Final
Maxim
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii 1.5 0-10 15
vieţii şi a speranţei de viaţă
Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată 1.5 0-10 15
de riscuri naturale şi tehnologice
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1.5 0-10 15
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 70

AXA PRIORITARĂ 5: CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

Domeniu Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii


administrative
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi 1.5 0-10 15
relevante a populaţiei
Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la 1.5 0-10 15
serviciile publice
Proiectul are natura integrată 1 0-10 10
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii 1 0-10 10
localităţilor din Judeţ
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 65

Domeniu Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor


publice
Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul promovează o abordare a instituţiilor 1.5 0-10 15
publice de orientare către client
Proiectul introduce instrumente de inovare şi 1 0-10 10
sisteme pentru managementul resurselor umane
şi cel organizatoric
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului 1.5 0-10 15

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

de proiecte prezentate / aprobate


Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 70

Domeniu Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul promovează o abordare a instituţiilor 1.5 0-10 15
publice de orientare către client
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi 1 0-10 10
a comunicării între instituţiile publice şi cetăţeni
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului 1.5 0-10 15
de proiecte prezentate / aprobate
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor 0.5 0-10 5
decizionale
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10
vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 75

Domeniu Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale


Criteriu Ponder Punctaj Punctaj
e Final
Maxim
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi 1.5 0-10 15
a comunicării între instituţiile publice şi cetăţeni
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor 0.5 0-10 5
decizionale
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului 0.5 0-10 5
de proiecte prezentate / aprobate
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de 0.5 0-10 5
vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse

Proiectul are un impact semnificativ din punct de 1 0-10 10


vedere al aplicării principiului dezvoltării
durabile
TOTAL 55

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.7 Identificarea portofoliului de proiecte

III.7.1 Proiecte de infrastructură

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Modernizarea DJ 606 CONSILIUL 5.986.49 SF, PT
E: Pietroaia (DJ606) – JUDEŢEAN
Urdiniţa – Gogoşiţa – Dolj
Botoşeşti Paia – lim
jud. Mehedinţi; km 0-
000÷24+980
2 Modernizarea DJ 652: CONSILIUL 4.529,73 SF, PT
DN 65 (Lăcriţa) – JUDEŢEAN
Lăcriţa Mică – Dolj
Coşoveni – Ghindeni –
DN 55 (Secui), km
0+000÷18+942 +
pod pe DJ 652
3 Modernizarea DJ 561D: CONSILIUL 1.989,2 SF, PT
Pleniţa (DJ 561 A) – JUDEŢEAN
Orodelu – Cornu – Dolj
Vârtop – Corlăţele –
Izvoare – Domnul
Tudor – Giubega –
Galiciuica – Băileţti –
Rast – Rast Port, km
9+326÷36+740
4 Modernizare DJ 561E: CONSILIUL 27.500
DJ561A (Băileşti) – JUDEŢEAN
Seaca de Câmp – Dolj
Piscu Nou – Tunarii Noi
– DN 55A; km
0+000÷11+100
5 Modernizare DJ (DC2): CONSILIUL 1.635,13 SF, PT
Cioroiu Nou – Siliştea JUDEŢEAN
Crucii; km Dolj
0+000÷5+000
6 Modernizarea DJ 552B: CONSILIUL 9.243,24 SF, PT
Rţpa Roşie (DJ552) – JUDEŢEAN
Seghet –Suharu – Dolj
Deznăuţi – Gubaucea –
Bechet – Călugărei –
Verbicioara – Verbiţa;
km 0+000÷27+275
7 Modernizarea DJ 604A: CONSILIUL 1.900 SF, PT
Rojişte (DN55) – JUDEŢEAN
Mârşani – Marotinu de Dolj
Sus – Celaru (DJ 604);
km 9+235÷14+400;

21
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
16+400÷20+000
8 Modernizarea DJ 29: CONSILIUL 911,35 SF, PT
Bratovoieşti – Georocu JUDEŢEAN
Mare – Puţuri (DJ Dolj
604D); km
0+000÷9+500
9 Modernizarea DJ 62: CONSILIUL 1.037,57 SF, PT
Vârtop (DJ 552)- JUDEŢEAN
Giubega (DJ 561D); Dolj
km 0+000÷9+250
10 Modernizarea DJ 606C: CONSILIUL 4.659,45 SF, PT
DJ 606 (Pereni) – Beloţ JUDEŢEAN
– Sopot – Ştefănel – Dolj
Gogoşu – Greceşti –
Şumandra – Secu –
Comănicea – Novac –
Argentoaia – Lim. Jud.
Mehedinti; km
7+721÷14+800
11 Modernizarea DJ552: CONSILIUL 683,78
Craiova – Mofleni – JUDEŢEAN
Bucovăţ – Italieni – Dolj
terpeziţa – Sălcuţa –
Plopsor – Vârtop –
Caraula – Cetate Port;
km 71+606 – 75+50
12 Modernizarea DJ552A: CONSILIUL 4.445,95
DJ 552 – Criva – JUDEŢEAN
Vârvoru de Jos – Dolj
Ciutura – Drăgoaia –
Tencănău – Mârza –
Mărăcinele – Perişor –
Cetăţuia – Cioroiaşi –
Cioroiu Nou – Halta
Boureni – Covei –
Catane (DN 55A); km
13+245 – 29+939; km
48+041
13 Modernizare DJ 606A: CONSILIUL 1.575,6
Breasta (DJ 606) – JUDEŢEAN
Obedin – Mihăiţa – Dolj
Potmelţu – Coţofenii
din Dos – Scaeşti –
Valea lui Pătru – Salcia
– Argetoaia –
Iordăcheşti – Piria –
Lim. Jud. Mehedinţi;
km 34+300 – 43+266
14 Modernizarea DJ 606C: CONSILIUL 4.659,45

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
DJ 606 (Pereni) – Beloţ JUDEŢEAN
– Sopot – Ştefănel – Dolj
Gogoşu – Greceşti –
Şumandra – Secu –
Comănicea – Novac –
Argentoaia – Lim. Jud.
Mehedinţi; km 14+800
– 28?+610; 32+610 –
33+360; 39+900 –
44+925
15 Modernizarea DJ 641: CONSILIUL 2.824,32
Lim. Jud. Olt – Teslui – JUDEŢEAN
Moşneni – Urieni – Dolj
Viişoara – Drăgoteşti –
Beneşti – Bobean –
Popânzăleţti – Bujoru –
Robăneşti – Robăneşti
de Sus – Pieleşti –
Gârleţti – Gherceşti –
Mlecăneşti – Mischii –
Urecheşti – Şimnicu de
Sus – Albeşti – DJ 606;
km 65+443 – 72+380
(drum de pământ),
72+380 – 78+146
16 Modernizarea DJ 643A: CONSILIUL 3.037,84
Lim. Jud. Olt – JUDEŢEAN
Picăturiile – Murgaţi – Dolj
Gaia – Buţteni – Balota
de Jos – Balota de Sus
– Veleşti; km 23+825 –
25+716, 28+654 –
44+041
17 Modernizarea DJ643D: CONSILIUL 2.440,54
DN 65C (Bulzeşti) – JUDEŢEAN
Prejoi – Înfrăţirea – Dolj
Frătila – Lim. Jud.
Vâlcea; km 2+110 –
16+000
18 Modernizarea DJ 4: CONSILIUL 1.435,13
Lim. Jud. Olt – JUDEŢEAN
Ungureni – Gherceşti – Dolj
DN 65C (Craiova); km
5+720-13+880
19 Modernizarea DJ 7: CONSILIUL 872,97
Boureni (DJ 561A) – JUDEŢEAN
Siliştea Crucii; km Dolj
0+000 – 3+755;
4+515+5+727

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
20 Modernizarea DJ106: CONSILIUL 718,92
Scaeşti (DJ606A) – JUDEŢEAN
Raznic (DJ 606B); km Dolj
0+000-4+090
21 Reabilitarea DJ 561A: CONSILIUL 20.235,13
Giurgiţa – Băileţti – JUDEŢEAN
Pleniţa – Lim. Jd Mh; Dolj
km 0+000 – 35+200;
km 39+680 – 71+905
22 DJ 643D: DN 65C CONSILIUL 4.797,3
(Bulzeşti) – Frătila – JUDEŢEAN
lim. Jud. Vâlcea; km Dolj
0+000 – 16+00
23 DJ 641: Lim Jud. Olt – CONSILIUL 8.408,11
Teslui – Robăneşti – JUDEŢEAN
Mischii – şimnicu de Dolj
Sus – DJ 606; km
15+000-43+025
24 DJ 606 A: DJ 606 CONSILIUL 8.543,24
(Breasta) – Scaieşti – JUDEŢEAN
Argentoaia – Piria – Dolj
lim. Jud. MH, km
14+750-43+226
25 DJ 4: Lim Jud. Olt – CONSILIUL 4.729,73
Gherceşti – DN 65C JUDEŢEAN
(Craiova); km 5+720 – Dolj
21+480
26 DJ 605 A: Filiaşi – CONSILIUL 5.027,03
Melineşti – Fărcaş – JUDEŢEAN
lim. Jud. Gorj: km Dolj
20+000-36+757
27 DJ 552A: Criva – CONSILIUL 9.891,89
Mârza- Catane; km JUDEŢEAN
23+700 – 56+650 Dolj
28 DJ 606: DN 6 (Craiova) CONSILIUL 16.540,54
– Brabova – Cleanov – JUDEŢEAN
lim jud. MH; km Dolj
0+000-55+086
29 Realizarea sistemului CONSILIUL 9.912,65 SPF balizaj
de balizaj, reabilitarea JUDEŢEAN SF reabilitare
şi modernizarea Dolj
Aeroportului
Internaţional Craiova
30 Reabilitarea porturilor
Dunărene
31 Modernizare DJ5 CONSILIUL 17.198,9
(DC5): Radovan- JUDEŢEAN
Cerăt ; Dolj
Km. 4+150 –

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
14+120
32 Modernizare DJ CONSILIUL 10.258,1
552B: Verbiţa- JUDEŢEAN
Pleniţa ; Km. Dolj
27+275 – 33+275
33 Pod pe DJ 606; km. CONSILIUL 540,5
21+250,com. JUDEŢEAN
Sopot, Sârsca Dolj
34 Modernizare DJ 1: CONSILIUL 1.159,2
Băileşti – Galicea Mare JUDEŢEAN
– Izvoare (DJ 561D); Dolj
km 9 + 300 ÷ 14 +
400,
35 Modernizare DJ (DC 3): CONSILIUL 903,2
Goicea (DJ 561) – JUDEŢEAN
Măceşu de Sus – Dolj
Măceşu de Jos (DN
55A); Km
9+227÷13+450
36 Modernizare DJ 553: CONSILIUL 1.274,05
Calafat (DN 55A) – JUDEŢEAN
Ciupercenii Vechi- Dolj
Ciupercenii Noi –
Desa-Poiana Mare-
Maglavit (DN 56), km
6+800 ÷ 11+500;
14+500 ÷ 17+300
37 Modernizare DJ 115: CONSILIUL 892,4
Braloştiţa (DC 115A) – JUDEŢEAN
Bâlta-lim. jud. MH; km Dolj
0 + 000 ÷ 7 + 770
38 Modernizare DJ 97 A CONSILIUL 513,5
:Bucovăţ (DJ 552) – JUDEŢEAN
Leamna de Jos – Dolj
Leamna de Sus –
Sărbătoarea (DJ
552);Km 8+000 ÷
11+930
39 Modernizare drum CONSILIUL 1.216,2
comunal 1958: JUDEŢEAN
Goieşti – Mălăieşti şi Dolj
traversare râu
Amaradia, km. 0+000
– 2+500
40 CONSILIUL 1.089,2
Modernizare DJ 5 :
JUDEŢEAN
Radovan (DN 56)–
Dolj
Lipov–Cerăt (DJ561);
Km. 4+20 – 5+400;

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
7+000 – 9+200;
11+200 – 14+000
41 Fluidizarea Primăria 1.000
transportului local şi Băileşti
reducerea poluării în
municipiul Băileşti prin
realizarea centurii
ocolitoare pentru
transport rutier
42 Mică infrastructură Primăria 220
pentru rromi Calafat
43 Reabilitarea Primăria 750
bulevardului de Calafat
centură al municipiului
Calafat
44 Reabilitare, Primăria 5.000
modernizare drumuri Bechet
45 Modernizare drumuri Primăria 2.702,7
prin betonare Dăbuleni
46 Modernizare străzi Primăria 348
Filiaşi
47 Reabilitare străzi Primăria 2.000
Filiaşi
48 Reabilitare drumuri Primăria 750
comunale Afumaţi
49 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Almăj
50 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Amarăştii de
Jos
51 Modernizare drumuri Primăria 500
comunale Apele Vii
52 Reabilitare şi Primăria 1.500
modernizare drumuri Argetoaia
comunale
53 Reabilitare poduri şi Primăria 800
podeţe Argetoaia
54 Realibitare şi Primăria 1.000
modernizare drumuri Bistreţ
comunale
55 Modernizare DC A2 Primăria 1.000
Bârca - Urzicuţa Bârca
56 Modernizare drumuri Primăria 2.500
comunale interioare Bârca
57 Modernizare drumuri Primăria 3.648
comunale Botoşeşti
58 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Brabova

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
59 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Braloştiţa
60 Reabilitare, Primăria 500
modernizare drumuri Bratovoeşti
comunale
61 Betonarea drumurilor Primăria 1.351,35
comunale Brădeşti
62 Cale acces prin Primăria 405,4
construirea unui pod Brădeşti
de legatură
63 Modernizare drumuri Primăria 1.500
comunale Breasta
64 Modernizare şi Primăria 1.000
reabilitare drumuri Bucovăţ
comunale
65 Reabilitare drumuri Primăria 305,86
comunale Bulzeşti
66 Modernizare drumuri Primăria 700,0
comunale Calopăr
67 Reabilitare drumuri Primăria 1.500
comunale Caraula
68 Modernizare drumuri Primăria 500
comunale interioare Carpen
69 Modernizare drumuri Primăria 3.000
comunale Catane
70 Reabilitare şi Primăria 400
modernizare drumuri Călăraşi
comunale
71 Modernizare drumuri Primăria 1.500
comunale Cârcea
72 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Cârna
73 Reabilitare şi Primăria 800
modernizare drumuri Celaru
comunale
74 Reabilitare şi Primăria 800
modernizare drumuri Cerăt
comunale
75 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Cernăteşti
76 Îmbunătăţirea şi Primăria 2.000
extinderea reţelelor de Cioroiaşi
transport
77 Modernizare drumuri Primăria 1.350
comunale Ciupercenii
Noi
78 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Coşoveni

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
79 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Coţofenii din
Faţă
80 Modernizare drumuri Primăria 700
comunale Daneţi
81 Reabilitare drumuri Primăria 500
comunale Desa
82 Modernizare şi Primăria 1.000
reabilitare drumuri Dioşti
comunale
83 Reabilitare şi Primăria 2.000
modernizare drumuri Dobreşti
comunale
84 Modernizare drumuri Primăria 1.300
comunale Dobroteşti
85 Modernizare drumuri Primăria 175,67
comunale Drănic
86 Reabilitare drumuri Primăria 797,29
comunale şi Fărcaş
intercomunale
87 Modernizare drumuri Primăria 500
comunale Galiciuica
88 Modernizare centura Primăria 480
rutieră ocolitoare Gherceşti
pentru trafic greu
89 Reabilitare drumuri Primăria 700
comunale Gighera
90 Modernizare şi Primăria 1.500
reabilitare drumuri Giubega
comunale
91 Modernizare drumuri Primăria 1.000
comunale Giurgiţa
92 Reabilitare şi Primăria 1.000
modernizare drumuri Ghidici
comunale
93 Modernizare drumuri Primăria 1.500
comunale Ghindeni
94 Reabilitare drumuri Primăria 500
comunale Gogoşu
95 Modernizare şi Primăria 2.500
reabilitare drumuri Goicea
comunale
96 Îmbunătăţirea şi Primăria 2.000
extinderea reţelelor de Goieşti
transport
97 Reabilitare şi Primăria 500
modernizare drumuri Işalniţa
comunale

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
98 Modernizare şi Primăria 800
reabilitare drumuri Izvoare
comunale
99 Modernizare şi Primăria 1.000
reabilitare drumuri Întorsura
comunale
10 Reabilitare şi Primăria Leu 5.000
0 modernizare drumuri
comunale
10 Reabilitarea Primăria 1.000
1 infrastructurii de Malu Mare
transport
10 Îmbunătăţirea şi Primăria 1.000
2 extinderea reţelelor de Măceşu de
transport Sus
10 Reabilitare şi Primăria 300
3 modernizare drumuri Mârşani
comunale
10 Modernizare drumuri Primăria 1.000
4 comunale Melineşti
10 Reabilitare şi Primăria 1.351,35
5 modernizare drumuri Mischii
comunale
10 Îmbunătăţirea Primăria 300
6 reţelelor de transport Moţăţei
10 Reabilitare şi Primăria 2.100
7 modernizare drumuri Negoi
comunale
10 Modernizare drumuri Primăria 1.500
8 comunale Orodel
10 Reabilitare drumuri Primăria 800
9 comunale Perişor
11 Modernizarea Primăria 1.147
0 infrastructurii de Pieleşti
transport
11 Modernizare drum Primăria 400
1 centru-cartier rromi Pleniţa
11 Modernizare drumuri Primăria 650
2 comunale Pleşoi
11 Reabilitare şi Primăria 1.000
3 modernizare drumuri Poiana Mare
comunale
11 Îmbunătăţirea Primăria 800
4 reţelelor de transport Predeşti
11 Îmbunătăţirea Primăria 600
5 infrastructurii de Radovan
transport
11 Îmbunătăţirea Primăria 1.100

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
6 reţelelor de transport Robăneşti
11 Modernizare drumuri Primăria 600
7 comunale Rojişte
11 Reabilitare drumuri Primăria 700
8 comunale Sălcuţa
11 Reabilitare drumuri Primăria 50
9 comunale Scăeşti
12 Reabilitare şi Primăria 500
0 modernizare drumuri Seaca de
comunale Pădure
12 Îmbunătăţirea reţelei Primăria 700
1 de transport Siliştea Crucii
12 Reabilitare reţea de Primăria 800
2 transport Sopot
12 Modernizare străzi şi Primăria 242,39
3 drumuri comunale Şimnicu de
Sus
12 Îmbunătăţirea şi Primăria 521,66
4 extinderea reţelelor de Şimnicu de
transport Sus
12 Îmbunătăţirea Primăria 500
5 reţelelor de transport Teasc
12 Reabilitare şi Primăria 500
6 modernizare drumuri Terpeziţa
comunale
12 Reabilitare şi Primăria 800
7 modernizare drumuri Teslui
comunale
12 Îmbunătăţirea Primăria 300
8 reţelelor de transport Teslui
12 Reabilitare şi Primăria 700
8 modernizare drumuri Ţuglui
comunale şi săteşti
13 Îmbunătăţirea Primăria 600
0 reţelelor de transport Valea
Stanciului
13 Îmbunătăţirea Primăria 800
1 reţelelor de transport Vârtop
13 Reabilitarea reţelelor Primăria 1.500
2 de transport Vârvoru de
Jos

III.7.2 Proiecte de reabilitare urbană

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Centrul multifuncţional CONSILIUL

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

al CJ Dolj – str. General JUDEŢEAN


Dragalina, Craiova Dolj
2 Iluminat public Primăria 121 Prop.
Bechet
3 Iluminat public Primăria 228 Prop.
Dăbuleni
4 Transport local Primăria 101 Prop.
Filiaşi
5 Iluminat public Primăria 149 Prop.
Filiaşi
6 Transport public Primăria 150 SPF
Segarcea
7 Iluminat public Primăria 373 Prop.
Segarcea
8 Zona Metropolitană CONSILIUL
Craiova JUDEŢEAN
Dolj
9 Implementarea CONSILIUL
sistemului G.I.S. JUDEŢEAN
pentru cadastru, Dolj
urbanism şi
amenajarea teritoriului
în administraţia
publică locală
1 Regenerare urbană în Primăria 1.000
0 municipiul Calafat Calafat

1 Extindere sediu Primăria 432,43


1 primărie Dăbuleni
1 Reabilitare sediu Primăria 650
2 primărie Filiaşi
1 Reabilitarea sitului Primăria
3 industrial Filiaşi Filiaşi
14 Primăria
Program de reabilitare
Craiova
a centrului istoric al
Craiovei
15 Primăria
Renovarea faţadelor şi
Craiova
mansardarea clădirilor
pe arterele principale
ale oraşului: Calea
Bucureşti şi Calea
Severinului
16 Primăria
Crearea zonei
Craiova
metropolitane/Dezvolt
area Polului regional
de creştere în scopul
dezvoltării în comun a
unor proiecte

22
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

integrate
17 Primăria
Program de
Craiova
monitorizare a
traficului rutier/măsuri
pentru siguranţa
cetăţeanului şi
scăderea
criminalităţii/devierea
traficului greu
18 Primăria
Realizarea
Craiova
programului privind
transportul intermodal
19 Primăria
Includerea în PUG a
Craiova
unor condiţii care să
definească şi şă
impună elemente
arhitecturale specifice
zonei
20 Primăria
Crearea şi amenajarea
Craiova
zonelor verzi, a
parcurilor, a zonelor
de joacă; reabilitarea
clădirilor din Parcul
Romanescu

III.7.3 Proiecte de mediu

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
1 Sistem regional de CONSILIUL 66.000
alimentare cu apa JUDEŢEAN
jud Gorj şi Dolj Dolj
2 Management CONSILIUL
integrat al deşeurilor JUDEŢEAN
în judeţul Dolj Dolj
3 Sistem de colectare Sugerat de
separată a deşeurilor consultant
periculoase şi
valorificarea
imediată
4 Dotarea cu Sugerat de
echipamente pentru consultant
situaţii de urgenţa
5 Implementarea unui Sugerat de
sistem informatic de consultant

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
monitorizare pentru
prevenirea
inundaţiilor
6 Conductă transport CONSILIUL 17.198,92 SF-urile
gaze Craiova – JUDEŢEAN trebuie
Băileşti - Calafat Dolj completate
7 Conductă transport CONSILIUL 10.258,11 SPF întocmit
gaze Craiova – JUDEŢEAN
Bechet – Dăbuleni Dolj
8 Reţea alimentare cu Primăria 1.082 PT
apă Bechet
9 Reţea canalizare şi Primăria 10.000 Prop.
staţii de epurare Bechet
10 Managementul Primăria 2.858 Prop.
deşeurilor Bechet
11 Reţea alimentare cu Primăria 686 PT
apă Dăbuleni
12 Reţea canalizare şi Primăria 11.429 SPF
staţii de epurare Dăbuleni
13 Managementul Primăria 1.171 SF
deşeurilor Dăbuleni
14 Reţea alimentare cu Primăria 714 PT
apă Filiaşi
15 Reţea canalizare şi Primăria 5.686 Prop.
staţii de epurare Filiaşi
16 Managementul Primăria 143 Prop.
deşeurilor Filiaşi
17 Reţea alimentare cu Primăria 7.263 SF
apă Segarcea
18 Reţea canalizare şi Primăria 6.855 SF
staţii de epurare Segarcea
19 Managementul Primăria 1.600 SPF
deşeurilor Segarcea
20 Încălzire urbană Primăria 200 SPF
Segarcea
21 Reţea alimentare cu Primăria 1.315 SF
apă Afumaţi
22 Reţea canalizare şi Primăria 1.456 Prop.
staţii de epurare Afumaţi
23 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Afumaţi
24 Reţea alimentare cu Primăria 1.357 SF
apă Almaj
25 Reţea canalizare şi Primăria 1.560 Prop.
staţii de epurare Almaj
26 Managementul Primăria 500 Prop.
deşeurilor Almaj

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
27 Încălzire urbană Primăria 50 Prop.
Almaj
28 Reţea alimentare cu Primăria 1.103 Prop.
apă Amărăştii de
Jos
29 Reţea canalizare şi Primăria 2.212 Prop.
staţii de epurare Amărăştii de
Jos
30 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Amărăştii de
Jos
31 Reţea alimentare cu Primăria 1.103 SF
apă Amărăştii de
Sus
32 Reţea canalizare şi Primăria 2.600 Prop.
staţii de epurare Amărăştii de
Sus
33 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Amărăştii de
Sus
34 Reţea alimentare cu Primăria 776 Prop.
apă Apele Vii
35 Reţea canalizare şi Primăria 1.040 Prop.
staţii de epurare Apele Vii
36 Managementul Primăria 29 Prop.
deşeurilor Apele Vii
37 Reţea alimentare cu Primăria 886 SF
apă Argetoaia
38 Reţea canalizare şi Primăria 1.483 Prop.
staţii de epurare Argetoaia
39 Managementul Primăria 29 Prop.
deşeurilor Argetoaia
40 Reţea alimentare cu Primăria 1.138 SF
apă Bistreţ
41 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 SPF
staţii de epurare Bistreţ
42 Managementul Primăria Cost inclus SF
deşeurilor Bistreţ la Goicea
43 Reţea alimentare cu Primăria 1.143 PT
apă Barca
44 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 Prop.
staţii de epurare Barca
45 Managementul Primăria Cost inclus SF
deşeurilor Barca la Goicea
46 Reţea alimentare cu Primăria 1.550 Prop.
apă Botoşeşti
Paia

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
47 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 Prop.
staţii de epurare Botoşeşti
Paia
48 Managementul Primăria 43 Prop.
deşeurilor Botoşeşti
Paia
49 Reţea alimentare cu Primăria 628 SF
apă Brabova
50 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 Prop.
staţii de epurare Brabova
51 Managementul Primăria 58 Prop.
deşeurilor Brabova
52 Reţea alimentare cu Primăria 1.164 prop
apă Brădeşti
53 Reţea canalizare şi Primăria 1.248 Prop.
staţii de epurare Brădeşti
54 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Brădeşti
55 Reţea alimentare cu Primăria 1.121 PT
apă Braloştiţa
56 Reţea canalizare şi Primăria 2.704 Prop.
staţii de epurare Braloştiţa
57 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Braloştiţa
58 Reţea alimentare cu Primăria 1.138 SF
apă Bratovoieşti
59 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 prop
staţii de epurare Bratovoieşti
60 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Bratovoieşti
61 Reţea alimentare cu Primăria 970 Prop
apă Breasta
62 Reţea canalizare şi Primăria 900 PT
staţii de epurare Breasta
63 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Breasta
64 Reţea alimentare cu Primăria 1.040 PT
apă Bucovăţ
65 Reţea canalizare şi Primăria 1.875 SPF
staţii de epurare Bucovăţ
66 Managementul Primăria 15 PROP.
deşeurilor Bucovăţ
67 Reţea alimentare cu Primăria 1.481 SF
apă Bulzeşti
68 Reţea canalizare şi Primăria 1.456 PROP.
staţii de epurare Bulzeşti
69 Managementul Primăria 15 PROP.

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
deşeurilor Bulzeşti
70 Reţea alimentare cu Primăria 1.138 SF
apă Calopăr
71 Reţea canalizare şi Primăria 2.392 Prop.
staţii de epurare Calopăr
72 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Calopăr
73 Reţea canalizare şi Primăria 2.285 SF
staţii de epurare Caraula
74 Managementul Primăria 15 PROP.
deşeurilor Caraula
75 Reţea alimentare cu Primăria 920 Prop.
apă Carpen
76 Reţea canalizare şi Primăria 1.040 Prop
staţii de epurare Carpen
77 Managementul Primăria 15 Prop.
deşeurilor Carpen
78 Reţea alimentare cu Primăria 558 PT
apă Castranova
79 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 PROP.
staţii de epurare Castranova
80 Managementul Primăria 29 PROP.
deşeurilor Castranova
81 Reţea alimentare cu Primăria 1.140 PT
apă Catane
82 Reţea canalizare şi Primăria 1.040 PROP.
staţii de epurare Catane
83 Managementul Primăria Cost inclus SF
deşeurilor Catane la Goicea
84 Reţea alimentare cu Primăria 647 SF
apă Călăraşi
85 Reţea canalizare şi Primăria 4.412 SF
staţii de epurare Călăraşi
86 Managementul Primăria 336 Prop.
deşeurilor Călăraşi
87 Reţea alimentare cu Primăria 525 PT
apă Cârcea
88 Reţea canalizare şi Primăria 1.248 Prop.
staţii de epurare Cârcea
89 Managementul Primăria 29 Prop.
deşeurilor Cârcea
90 Reţea alimentare cu Primăria 1.143 PT
apă Cârna
91 Reţea canalizare şi Primăria 1.768 PROP.
staţii de epurare Cârna
92 Managementul Primăria Cost inclus SF
deşeurilor Cârna la Goicea

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
93 Reţea alimentare cu Primăria 916 SF
apă Celaru
94 Reţea canalizare şi Primăria 2.763 SF
staţii de epurare Celaru
95 Managementul Primăria 15 PROP.
deşeurilor Celaru
96 Reţea alimentare cu Primăria 795 PT
apă Cerăt
97 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 PROP.
staţii de epurare Cerăt
98 Managementul Primăria 15 PROP.
deşeurilor Cerăt
99 Reţea alimentare cu Primăria 960 Prop.
apă Cernăţeşti
10 Reţea canalizare şi Primăria 1.040 Prop.
0 staţii de epurare Cernăţeşti
10 Managementul Primăria 15 Prop.
1 deşeurilor Cernăţeşti
10 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 PT
2 staţii de epurare Cetate
10 Managementul Primăria 29 SF
3 deşeurilor Cetate
10 Reţea alimentare cu Primăria 1.887 PT
4 apă Cioroiaşi
10 Reţea canalizare şi Primăria 1.560 Prop.
5 staţii de epurare Cioroiaşi
10 Managementul Primăria 15 Prop.
6 deşeurilor Cioroiaşi
10 Reţea alimentare cu Primăria 1.749 SF
7 apă Ciupercenii
Noi
10 Reţea canalizare şi Primăria 3.952 PROP.
8 staţii de epurare Ciupercenii
Noi
10 Managementul Primăria 1.575 PROP.
9 deşeurilor Ciupercenii
Noi
11 Reţea alimentare cu Primăria 1.141 PT
0 apă Coşoveni
11 Reţea canalizare şi Primăria 1.141 PT
1 staţii de epurare Coşoveni
11 Managementul Primăria 29 PROP.
2 deşeurilor Coşoveni
11 Reţea alimentare cu Primăria 1.334 SF
3 apă Coţofenii din
Dos
11 Reţea canalizare şi Primăria 2.000 SPF

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
4 staţii de epurare Coţofenii din
Dos
11 Managementul Primăria 2.394 SPF
5 deşeurilor Coţofenii din
Dos
11 Încălzire urbană Primăria 60 SF
6 Coţofenii din
Dos
11 Reţea alimentare cu Primăria 49 SF
7 apă Coţofenii din
Faţă
11 Reţea canalizare şi Primăria 1.440 PROP.
8 staţii de epurare Coţofenii din
Faţă
11 Managementul Primăria 43 PROP.
9 deşeurilor Coţofenii din
Faţă
12 Reţea alimentare cu Primăria 1.074 SF
0 apă Dăneţi
12 Reţea canalizare şi Primăria 1.715 SF
1 staţii de epurare Dăneţi
12 Managementul Primăria 43 PROP.
2 deşeurilor Dăneţi
12 Încălzire urbană Primăria 50 Prop.
3 Dăneţi
12 Reţea alimentare cu Primăria 2.143 Prop.
4 apă Dăneţi
12 Reţea canalizare şi Primăria 3.428 Prop.
5 staţii de epurare Dăneţi
12 Reţea alimentare cu Primăria 491 Prop.
6 apă Desa
12 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 PT
7 staţii de epurare Desa
12 Managementul Primăria 43 SPF
8 deşeurilor Desa
12 Reţea alimentare cu Primăria 994 PT
8 apă Dioşti
13 Reţea canalizare şi Primăria 2.904 PROP.
0 staţii de epurare Dioşti
13 Managementul Primăria 29 PROP.
1 deşeurilor Dioşti
13 Reţea alimentare cu Primăria 1.940 Prop.
2 apă Dobreşti
13 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 Prop.
3 staţii de epurare Dobreşti
13 Managementul Primăria 15 Prop.
4 deşeurilor Dobreşti

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
13 Reţea alimentare cu Primăria 1.137 SF
5 apă Dobroteşti
13 Reţea canalizare şi Primăria 2.696 PROP.
6 staţii de epurare Dobroteşti
13 Managementul Primăria 15 PROP.
7 deşeurilor Dobroteşti
13 Reţea canalizare şi Primăria 2.486 SF
8 staţii de epurare Drăgoteşti
13 Managementul Primăria 15 PROP.
9 deşeurilor Drăgoteşti
14 Reţea alimentare cu Primăria 776 Prop.
0 apă Drănic
14 Reţea canalizare şi Primăria 3.720 Prop.
1 staţii de epurare Drănic
14 Managementul Primăria 15 Prop.
2 deşeurilor Drănic
14 Reţea alimentare cu Primăria 975 SF
3 apă Fărcaş
14 Reţea canalizare şi Primăria 728 PROP.
4 staţii de epurare Fărcaş
14 Managementul Primăria 15 PROP.
5 deşeurilor Fărcaş
14 Reţea alimentare cu Primăria 644 SF
6 apă Galicea Mare
14 Reţea canalizare şi Primăria 624 PROP.
7 staţii de epurare Galicea Mare
14 Managementul Primăria 15 PROP.
8 deşeurilor Galicea Mare
14 Reţea alimentare cu Primăria 1.138 PT
9 apă Galiciuica
15 Reţea canalizare şi Primăria 1.109 SF
0 staţii de epurare Galiciuica
15 Managementul Primăria 15 PROP.
1 deşeurilor Galiciuica
15 Reţea alimentare cu Primăria 346 SF
2 apă Gânciova
15 Reţea canalizare şi Primăria 1.150 PROP.
3 staţii de epurare Gânciova
15 Managementul Primăria 30 PROP.
4 deşeurilor Gânciova
15 Reţea alimentare cu Primăria 1.100 PROP.
5 apă Gânciova
15 Reţea alimentare cu Primăria 941 PT
6 apă Gherceşti
15 Reţea canalizare şi Primăria 1.248 PROP.
7 staţii de epurare Gherceşti
15 Managementul Primăria 340 PROP.

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
8 deşeurilor Gherceşti
15 Încălzire urbană Primăria 113 SF+ PT
9 Gherceşti
16 Reţea alimentare cu Primăria 498 PT
0 apă Ghidici
16 Reţea canalizare şi Primăria 634 PT
1 staţii de epurare Ghidici
16 Managementul Primăria 15 PROP.
2 deşeurilor Ghidici
16 Reţea alimentare cu Primăria Cost inclus In. Exec.
3 apă Ghindeni în Malu
Mare
16 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 PT
4 staţii de epurare Ghindeni
16 Managementul Primăria 29 PROP.
5 deşeurilor Ghindeni
16 Reţea alimentare cu Primăria 1.053 PT
6 apă Gighera
16 Reţea canalizare şi Primăria 1.976 Prop.
7 staţii de epurare Gighera
16 Managementul Primăria Cost inclus SF
8 deşeurilor Gighera la Goicea
16 Reţea alimentare cu Primăria 554 PT
9 apă Giubega
17 Reţea canalizare şi Primăria 2.471 PROP.
0 staţii de epurare Giubega
17 Managementul Primăria 29 -
1 deşeurilor Giubega
17 Reţea alimentare cu Primăria 1.064 PT
2 apă Giurgiţa
17 Reţea canalizare şi Primăria 1.183 SF
3 staţii de epurare Giurgiţa
17 Managementul Primăria 100 (ext. ) Proiect In
4 deşeurilor Giurgiţa + cost elaborare
inclus la
Goicea
17 Reţea alimentare cu Primăria 1.455 Prop.
5 apă Gogoşu
17 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 Prop
6 staţii de epurare Gogoşui
17 Managementul Primăria 15 Prop.
7 deşeurilor Gogoşu
17 Reţea alimentare cu Primăria 1.143 PT
8 apă Goicea
17 Reţea canalizare şi Primăria 1.352 Prop.
9 staţii de epurare Goicea
18 Managementul Primăria 900 PT

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
0 deşeurilor Goicea
18 Reţea alimentare cu Primăria 442 SF
1 apă Goieşti
18 Reţea canalizare şi Primăria 728 PROP.
2 staţii de epurare Goieşti
18 Managementul Primăria 15 PROP.
3 deşeurilor Goieşti
18 Reţea alimentare cu Primăria 1.029 SF
4 apă Greceşti
18 Reţea canalizare şi Primăria 1.864 PROP.
5 staţii de epurare Greceşti
18 Managementul Primăria 29 PROP.
6 deşeurilor Greceşti
18 Reţea canalizare şi Primăria 1.141 PT
7 staţii de epurare Işalniţa
18 Managementul Primăria 58 PROP.
8 deşeurilor Işalniţa
18 Reţea alimentare cu Primăria 343 In exec.
9 apă Izvoare
19 Reţea canalizare şi Primăria 832 Prop.
0 staţii de epurare Izvoare
19 Managementul Primăria 15 Prop.
1 deşeurilor Izvoare
19 Reţea alimentare cu Primăria 170 Prop.
2 apă Izvoare
19 Reţea alimentare cu Primăria 1.552 Prop.
3 apă Întorsura
19 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 Prop.
4 staţii de epurare Întorsura
19 Managementul Primăria 15 Prop.
5 deşeurilor Întorsura
19 Reţea alimentare cu Primăria Leu 549 PT
6 apă
19 Reţea canalizare şi Primăria Leu 1.141 SF
7 staţii de epurare
19 Managementul Primăria Leu 1.343 SF
8 deşeurilor
19 Încălzire urbană Primăria Leu 200 SPF
9
20 Reţea alimentare cu Primăria 1.164 Prop
0 apă Lipovu
20 Reţea canalizare şi Primăria 1.248 Prop.
1 staţii de epurare Lipovu
20 Managementul Primăria 29 Prop.
2 deşeurilor Lipovu
20 Reţea alimentare cu Primăria 1.137 PT
3 apă Măceşu de

23
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
Jos
20 Reţea canalizare şi Primăria 1.872 SF
4 staţii de epurare Măceşu de
Jos
20 Managementul Primăria Cost inclus SF
5 deşeurilor Măceşu de la Goicea
Jos
20 Reţea alimentare cu Primăria 1.109 PT
6 apă Măceşu de
Sus
20 Reţea canalizare şi Primăria 2.498 SF
7 staţii de epurare Măceşu de
Sus
20 Managementul Primăria Cost inclus SF
8 deşeurilor Măceşu de la Goicea
Sus
20 Reţea alimentare cu Primăria 520 SF
9 apă Maglavit
21 Reţea canalizare şi Primăria 1.650 SF
0 staţii de epurare Maglavit
21 Managementul Primăria 58 Prop.
1 deşeurilor Maglavit
21 Reţea alimentare cu Primăria 860 SF
2 apă Malu Mare
21 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 PT
3 staţii de epurare Malu Mare
21 Managementul Primăria 29 PROP.
4 deşeurilor Malu Mare
21 Reţea alimentare cu Primăria 4.365 PROP.
5 apă Malu Mare
21 Reţea canalizare şi Primăria 5.500 PROP.
6 staţii de epurare Malu Mare
21 Reţea alimentare cu Primăria 1.200 SF
7 apă Melineşti
21 Reţea canalizare şi Primăria 2.300 PROP.
8 staţii de epurare Melineşti
21 Managementul Primăria 58 PROP.
9 deşeurilor Melineşti
22 Reţea alimentare cu Primăria 1.057 PT
0 apă Mischii
22 Reţea canalizare şi Primăria 1.872 PROP.
1 staţii de epurare Mischii
22 Managementul Primăria 58 PROP.
2 deşeurilor Mischii
22 Reţea alimentare cu Primăria 485 PROP.
3 apă Mischii
22 Reţea alimentare cu Primăria 1.039 PT

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
4 apă Mârşani
22 Reţea canalizare şi Primăria 2.190 PROP.
5 staţii de epurare Mârşani
22 Managementul Primăria 58 PROP.
6 deşeurilor Mârşani
22 Reţea alimentare cu Primăria 1.040 SPF
7 apă Moţăţei
22 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 PT
8 staţii de epurare Moţăţei
22 Managementul Primăria 715 SPF
9 deşeurilor Moţăţei
23 Reţea canalizare şi Primăria 2.143 SF
0 staţii de epurare Moţăţei
23 Reţea alimentare cu Primăria 256 PT
1 apă Murgaşi
23 Reţea canalizare şi Primăria 520 PROP.
2 staţii de epurare Murgaşi
23 Managementul Primăria 58 PROP.
3 deşeurilor Murgaşi
23 Reţea alimentare cu Primăria 1.794 SF
4 apă Negoi
23 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 PROP.
5 staţii de epurare Negoi
23 Managementul Primăria 58 PROP.
6 deşeurilor Negoi
23 Reţea alimentare cu Primăria 400 SF
7 apă Orodel
23 Reţea canalizare şi Primăria 624 PROP.
8 staţii de epurare Orodel
23 Managementul Primăria 29 PROP.
9 deşeurilor Orodel
24 Reţea alimentare cu Primăria 1.143 PT
0 apă Ostroveni
24 Reţea canalizare şi Primăria 2.366 PROP.
1 staţii de epurare Ostroveni
24 Managementul Primăria 30 PROP.
2 deşeurilor Ostroveni
24 Reţea alimentare cu Primăria 748 PT
3 apă Perişor
24 Reţea canalizare şi Primăria 1.040 PROP.
4 staţii de epurare Perişor
24 Managementul Primăria 57 PROP.
5 deşeurilor Perişor
24 Reţea alimentare cu Primăria 1.115 PT
6 apă Pieleşti
24 Reţea canalizare şi Primăria 5.610 PROP.
7 staţii de epurare Pieleşti

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
24 Managementul Primăria 60 PROP.
8 deşeurilor Pieleşti
24 Reţea alimentare cu Primăria 2.910 Prop.
9 apă Pieleşti
25 Reţea alimentare cu Primăria 2.910 Prop.
0 apă Piscu Vechi
25 Reţea canalizare şi Primăria 3.120 Prop.
1 staţii de epurare Piscu Vechi
25 Managementul Primăria 15 Prop.
2 deşeurilor Piscu Vechi
25 Reţea alimentare cu Primăria 964 PT
3 apă Pleniţa
25 Reţea canalizare şi Primăria 450 SPF
4 staţii de epurare Pleniţa
25 Managementul Primăria 85 PROP.
5 deşeurilor Pleniţa
25 Reţea alimentare cu Primăria 631 Prop.
6 apă Pleşoi
25 Reţea canalizare şi Primăria 728 Prop.
7 staţii de epurare Pleşoi
25 Managementul Primăria 15 Prop.
8 deşeurilor Pleşoi
25 Reţea alimentare cu Primăria 1.065 PT
9 apă Podari
26 Reţea canalizare şi Primăria 2.184 PROP.
0 staţii de epurare Podari
26 Managementul Primăria 267 PROP.
1 deşeurilor Podari
26 Reţea alimentare cu Primăria 582 PROP.
2 apă Podari
26 Reţea alimentare cu Primăria 986 SF
3 apă Poiana Mare
26 Reţea canalizare şi Primăria 9.340 PROP.
4 staţii de epurare Poiana Mare
26 Managementul Primăria 730 SF
5 deşeurilor Poiana Mare
26 Reţea alimentare cu Primăria 7.760 PROP.
6 apă Poiana Mare
26 Reţea alimentare cu Primăria 913 SF
7 apă Predeşti
26 Reţea canalizare şi Primăria 1.560 PROP.
8 staţii de epurare Predeşti
26 Managementul Primăria 29 PROP
9 deşeurilor Predeşti
27 Reţea alimentare cu Primăria 929 SF
0 apă Radovan
27 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 PROP.

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
1 staţii de epurare Radovan
27 Managementul Primăria 29 PROP.
2 deşeurilor Radovan
27 Reţea canalizare şi Primăria 2.184 PROP.
3 staţii de epurare Rast
27 Managementul Primăria 29 PROP.
4 deşeurilor Rast
27 Reţea alimentare cu Primăria 686 PT
5 apă Robăneşti
27 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 PROP.
6 staţii de epurare Robăneşti
27 Managementul Primăria 15 PROP.
7 deşeurilor Robăneşti
27 Reţea alimentare cu Primăria 761 PT
8 apă Rojişte
27 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 PROP.
9 staţii de epurare Rojişte
28 Managementul Primăria 15 PROP.
0 deşeurilor Rojişte
28 Reţea alimentare cu Primăria 1.311 PT
1 apă Sadova
28 Reţea canalizare şi Primăria 5.380 PROP.
2 staţii de epurare Sadova
28 Managementul Primăria 29 PROP.
3 deşeurilor Sadova
28 Reţea alimentare cu Primăria 3.395 PROP.
4 apă Sadova
28 Reţea alimentare cu Primăria 1.102 SF
5 apă Sălcuţa
28 Reţea canalizare şi Primăria 2.808 PROP.
6 staţii de epurare Sălcuţa
28 Managementul Primăria 15 PROP.
7 deşeurilor Sălcuţa
28 Reţea alimentare cu Primăria 1.000 SF
8 apă Scăeşti
28 Reţea canalizare şi Primăria 1.143 SF
9 staţii de epurare Scăeşti
29 Managementul Primăria 15 PROP.
0 deşeurilor Scăeşti
29 Reţea alimentare cu Primăria 1000 PT
1 apă Seaca de
camp
29 Reţea canalizare şi Primăria 1.880 PROP.
2 staţii de epurare Seaca de
camp
29 Managementul Primăria 15 SPF
3 deşeurilor Seaca de

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
camp
29 Reţea alimentare cu Primăria 970 Prop.
4 apă Seaca de
Pădure
29 Reţea canalizare şi Primăria 1.125 Prop.
5 staţii de epurare Seaca de
Pădure
29 Managementul Primăria 15 Prop.
6 deşeurilor Seaca de
Pădure
29 Reţea alimentare cu Primăria 970 Prop.
7 apă Secu
29 Reţea canalizare şi Primăria 1.770 Prop.
8 staţii de epurare Secu
29 Managementul Primăria 15 Prop.
9 deşeurilor Secu
30 Reţea alimentare cu Primăria 1.155 PT
0 apă Siliştea
Crucii
30 Reţea canalizare şi Primăria 1.560 PROP.
1 staţii de epurare Siliştea
Crucii
30 Managementul Primăria 15 PROP.
2 deşeurilor Siliştea
Crucii
30 Reţea alimentare cu Primăria 2.143 SF
3 apă Şimnicu de
Sus
30 Reţea canalizare şi Primăria 3.525 SF
4 staţii de epurare Şimnicu de
Sus
30 Managementul Primăria 29 PROP.
5 deşeurilor Şimnicu de
Sus
30 Reţea alimentare cu Primăria 940 PT
6 apă Sopot
30 Reţea canalizare şi Primăria 1.664 PROP.
7 staţii de epurare Sopot
30 Managementul Primăria 15 PROP.
8 deşeurilor Sopot
30 Reţea alimentare cu Primăria 1.164 PROP.
9 apă Sopot
31 Reţea alimentare cu Primăria 457 SF
0 apă Tălpaş
31 Reţea canalizare şi Primăria 1.870 PROP.
1 staţii de epurare Tălpaş
31 Managementul Primăria 15 PROP.

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
2 deşeurilor Tălpaş
31 Reţea alimentare cu Primăria 776 PROP.
3 apă Tălpaş
31 Reţea alimentare cu Primăria 474 PT
4 apă Teasc
31 Reţea canalizare şi Primăria 4.460 PROP.
5 staţii de epurare Teasc
31 Managementul Primăria 58 PROP.
6 deşeurilor Teasc
31 Reţea alimentare cu Primăria 1940 PROP.
7 apă Teasc
31 Reţea alimentare cu Primăria 904 PT
8 apă Terpeziţa
31 Reţea canalizare şi Primăria 3.650 PROP.
9 staţii de epurare Terpeziţa
32 Managementul Primăria 29 PROP.
0 deşeurilor Terpeziţa
32 Reţea alimentare cu Primăria 1.572 PROP.
1 apă Terpeziţa
32 Reţea alimentare cu Primăria 1700 SF
2 apă Teslui
32 Reţea canalizare şi Primăria 4.250 SF
3 staţii de epurare Teslui
32 Managementul Primăria 29 PROP.
4 deşeurilor Teslui
32 Reţea alimentare cu Primăria 600 SF
5 apă Ţuglui
32 Reţea canalizare şi Primăria 2.250 SF
6 staţii de epurare Ţuglui
32 Managementul Primăria 400 SF
7 deşeurilor Ţuglui
32 Reţea alimentare cu Primăria 992 PT
8 apă Unirea
32 Reţea canalizare şi Primăria 1.670 PROP.
9 staţii de epurare Unirea
33 Managementul Primăria 15 PROP.
0 deşeurilor Unirea
33 Reţea alimentare cu Primăria 1100 SF
1 apă Urzicuţa
33 Reţea canalizare şi Primăria 1.768 PROP.
2 staţii de epurare Urzicuţa
33 Managementul Primăria 58 PROP.
3 deşeurilor Urzicuţa
33 Reţea alimentare cu Primăria 1.143 PT
4 apă Valea
Stanciului
33 Reţea canalizare şi Primăria 3.350 PROP.

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
5 staţii de epurare Valea
Stanciului
33 Managementul Primăria 29 PROP.
6 deşeurilor Valea
Stanciului
33 Reţea alimentare cu Primăria 570 SF
7 apă Vela
33 Reţea canalizare şi Primăria 4.240 PROP.
8 staţii de epurare Vela
33 Managementul Primăria 15 PROP.
9 deşeurilor Vela
34 Reţea alimentare cu Primăria 2.425 PROP.
0 apă Vela
34 Reţea alimentare cu Primăria 859 SF
1 apă Verbiţa
34 Reţea canalizare şi Primăria 2.080 PROP.
2 staţii de epurare Verbiţa
34 Managementul Primăria 29 PROP.
3 deşeurilor Verbiţa
34 Reţea alimentare cu Primăria 749 PT
4 apă Vârtop
34 Reţea canalizare şi Primăria 1.460 PROP.
5 staţii de epurare Vârtop
34 Managementul Primăria 29 PROP.
6 deşeurilor Vârtop
34 Reţea alimentare cu Primăria 582 PROP.
7 apă Vârtop
34 Reţea alimentare cu Primăria 2910 Prop.
8 apă Vârvoru de
Jos
34 Reţea canalizare şi Primăria 1231 PT
9 staţii de epurare Vârvoru de
Jos
35 Managementul Primăria 29 PROP.
0 deşeurilor Vârvoru de
Jos
35 Reţea alimentare cu Primăria 1960 PROP.
1 apă Vârvoru de
Jos
35 Staţie de epurare şi Primăria 4.689,68
2 extindere reţea de Băileşti
canalizare în
municipiul Băileşti
35 Reabilitarea reţelei Primăria 1.000
3 de alimentare cu apă Băileşti
potabilă în municipiul
Băileşti

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
35 Realizarea reţelei de Primăria 5.000
4 distribuţie a gazelor Băileşti
naturale în
municipiul Băileşti
35 Managementul Primăria 5.000
5 deşeurilor în Băileşti
municipiul Băileşti la
standarde europene
35 Reabilitarea staţiei Primăria 1.000 SF
6 de apă a municipiului Calafat
Calafat şi a reţelei de
distribuţie
35 Alimentarea cu apă a Primăria 500
7 satelor Basarabi, Calafat
Golenti şi Ciupercenii
Vechi prin extinderea
reţelei de distribuţie
a municipiului
Calafat
35 Realizarea reţelei de Primăria 1.000 SF
8 canalizare în satele Calafat
Basarabi şi
Ciupercenii Vechi
35 Sistem integrat de Primăria 1.500 SF
9 management al Calafat
deşeurilor
36 Realizarea reţelei de Primăria 1.000
0 distribuţie a gazelor Bechet
naturale în oraşul
Bechet
36 Alimentare cu gaze Primăria 9.459,46
1 naturale a localităţii Dăbuleni
36 Realizare aducţiune Primăria 2.000
2 şi distribuţie gaze Amărăştii de
naturale Jos
36 Realizare reţea Primăria 2.000
3 distribuţie gaze Barca
naturale
36 Introducerea gazelor Primăria 1.000
4 naturale în comună Braloştiţa
36 Înfiinţare distribuţie Primăria 500
5 gaze naturale cu Bratovoeşti
presiune redusă în
satele Bădoşi,
Bratovoeşti, Gioroc,
Prunet
36 Introducete gaze Primăria 1.100
6 naturale Brădeşti

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
36 Introducete gaze Primăria 1.000
7 naturale Breasta
36 Reţea distribuţie Primăria 1.500
8 gaze naturale Calopăr
36 Reţea de aducţiune Primăria 2.000
9 şi distribuţie gaze Castranova
naturale
37 Reţea de aducţiune Primăria 2.000
0 şi distribuţie gaze Catane
naturale
37 Înfiinţare distribuţie Primăria 1.000
1 gaze naturale Călăraşi
37 Aducţiune şi Primăria 1.500
2 distribuţie gaze Cârna
naturale
37 Realizare aducţiune Primăria 3.500
3 şi distribuţie gaze Celaru
naturale
37 Reţea de aducţiune Primăria 3.000
4 distribuţie gaze Cetate
naturale
37 Introducerea gazelor Primăria 1.000
5 naturale în comună Coţofenii din
Faţă
37 Realizare aducţiune Primăria 2.500
6 şi distribuţie gaze Dobreşti
naturale
37 Realizare distribuţie Primăria 594,59
7 gaze naturale Drănic
37 Sistem de aducţiune Primăria 1.891,89
8 şi distribuţie gaze Fărcaş
naturale
37 Înfiinţare reţea Primăria 1.500
9 distribuţie gaze Gighera
naturale
38 Realizare aducţiune Primăria 2.000
0 şi distribuţie gaze Ghindeni
naturale
38 Sistem de aducţiune Primăria 2.000
1 şi distribuţie gaze Goicea
naturale
38 Extindere reţea Primăria 216,22
2 distribuţie gaze Mischii
naturale
38 Realizare sistem Primăria 1.500
3 aducţiune şi Ostroveni
distribuţie gaze

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
naturale
38 Alimentare cu gaze Primăria 1.500
4 naturale gospodării Pieleşti
şi agenţi economici
38 Realizare distribuţie Primăria 2.500
5 gaze naturale Predeşti
38 Înfiinţare reţea Primăria 1.000
6 distribuţie gaze Scăeşti
naturale
38 Înfiinţare distribuţie Primăria 3.000
7 gaze naturale în Şimnicu de
comuna Şimnicu de Sus
Sus
38 Sistem de aducţiune Primăria 2.500
8 şi distribuţie gaze Teasc
naturale
38 Introducerea Primăria 800
9 alimentării cu gaze Vârvoru de
naturale Jos
39 Instalaţii pilot de SOCER
0 utilizare a energiei
solaro-electrice şi
solaro-termice
39 Instalaţii pilot de SOCER
1 utilizare a energiei
eoliene
39 Cercetearea SOCER
2 posibilităţii de
utilizare a surselor
alternative de
energie: biomasă,
biogaz (staţii
experimentale de
prelucrare a
deşeurilor din ferme
şi gospodării)
39 Reabilitarea termică SOCER
3 a clădirilor din
mediul rural
(primării, şcoli,
centre medicale,
clădiri de locuit)
39 Analiza energetică în SOCER
4 vederea elaborării
unei strategiei
energetice şi
economice a
localităţilor rurale şi

24
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documenta


proiectului (mii euro) ţia
existentă
urbane din cadrul
Judeţului
39 Extinderea reţelei de Primăria
5 apă/canal Craiova
39 Program pentru Primăria
6 managementul Craiova
deşeurilor inclusiv
achiziţionarea de
echipamente de
deszăpezire

III.7.4 Proiecte vizând creşterea competitivităţii economice

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Centru expoziţional şi CONSILIUL
de afaceri JUDEŢEAN
Dolj
2 Înfiinţarea unei Pieţe CONSILIUL
de Gross şi a unor JUDEŢEAN
centre de preluare şi Dolj
sortare a produselor
agricole
3 Promovarea creării Sugerat de
unui parteneriat între consultant
Universitatea Craiova
şi IPA CIFATT pentru
sprijinirea IMM-urilor
din sectorul IT în
vederea înfiinţării unui
cluster în domeniul IT
4 Centru multifuncţional Primăria
Craiova
5 Acordarea de facilităţi Primăria
pentru investitori şi a Craiova
ajutorului de stat în
condiţiile legii pentru
IMM-uri
6 Eficienţa energetică: Primăria
program de Craiova
achiziţionare a staţiilor
de producere a
energiei verzi
7 Realizarea Centrului Primăria

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Regional European al Craiova


Artelor Tradiţionale şi
Muzeul vinului
8 Crearea unor parcuri SOCER
tehnologice cu specific
agricol şi mediului
rural
9 Promovarea CLIMM
contactelor pentru
promovarea
investiţiilor străine

III.7.5 Proiecte în domeniul sănătăţii şi învăţământului

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Reabilitarea, CONSILIUL 1.720
modernizarea şi JUDEŢEAN
dotarea Spitalului Dolj
Clinic Judeţean de
urgenţa Craiova
2 Reabilitarea şi staţie CONSILIUL
de epurare ape uzate JUDEŢEAN
Spitalul Leamna Dolj
3 Amenajarea CONSILIUL 655
Departamentului de JUDEŢEAN
Urgenţă al Spitalului Dolj
Clinic Judeţean de
Urgenţă
4 Reabilitarea staţiei CONSILIUL 720
electrice a Spitalului JUDEŢEAN
Judeţean şi dotarea cu Dolj
un nou generator
electric
5 Înlocuirea instalaţiei CONSILIUL
de alimentare cu apă JUDEŢEAN
pe verticală a Dolj
Spitalului Judeţean
6 Crearea unui sistem CONSILIUL 250
de cogenerare de JUDEŢEAN
energie la nivelul Dolj
întregului Spital
Judeţean
7 Crearea unui sistem CONSILIUL
de ventilaţie unitar la JUDEŢEAN
Spitalul Judeţean Dolj
8 Reabilitare bloc
CONSILIUL
alimentar JUDEŢEAN
Dolj
9 Reabilitarea si dotarea CONSILIUL 40.000

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
celor şapte centre JUDEŢEAN
medico-sociale Dolj
1 Extinderea capacităţii CONSILIUL 1.000
0 de primire a JUDEŢEAN
persoanelor Dolj
defavorizate în casele
de tip familial
1 Îmbunătăţirea CONSILIUL 5.000
1 condiţiilor de cazare JUDEŢEAN
din casele de tip Dolj
familial şi centrele de
urgenţă prin sporirea
confortului termic şi
asigurarea
independenţei termice
1 Cămin bătrâni Primăria 100
2 Calafat
1 Consolidare, Primăria 354,25
3 amenajare şi Filiaşi
modernizare secţie
interne la Spitalul
Orăşenesc Filiaşi
1 Consolidare , Primăria 15,36
4 amenajare şi Filiaşi
modernizare secţie
interne şi radilogie la
Spitalul Orăşenesc
Filiaşi

1 Reabilitare spital Primăria 500


5 Filiaşi
1 Dezvoltarea Primăria 500
6 infrastructurii de Breasta
sănătate
1 Dezvoltarea Primăria 500
7 infrastructurii de Bucovăţ
sănătate
1 Reabilitarea Primăria 50
8 infrastructurii de Bulzeşti
sănătate
1 Dezvoltarea Primăria 1.000
9 infrastructurii de Catane
sănătate
2 Dezvoltarea Primăria 500
0 infrastructurii de Cârcea
sănătate
2 Dezvoltarea Primăria 500
1 infrastructurii de Celaru
sănătate

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
2 Dezvoltarea Primăria 500
2 infrastructurii de Daneţi
sănătate
2 Dezvoltarea Primăria 1.000
3 infrastructurii de Dioşti
protecţie socială
2 Dezvoltarea Primăria 500
4 infrastructurii de Ghindeni
sănătate
2 Dezvoltarea Primăria 500
5 infrastructurii de Malu Mare
protecţie socială
2 Dezvoltarea Primăria 500
6 infrastructurii de Orodel
sănătate
2 Reabilitarea Primăria 300
7 infrastructurii Piscu Vechi
educaţionale
2 Dezvoltarea Primăria 300
8 infrastructurii de Sălcuţa
sănătate
2 Dezvoltarea Primăria 500
9 infrastructurii de Secu
sănătate
3 Dezvoltarea Primăria 500
0 infrastructurii de Teslui
sănătate
3 Dezvoltarea Primăria 300
1 infrastructurii de Valea
sănătate Stanciului
3 Reabilitarea şcolii Primăria 1.000
2 generale nr. 2 Calafat
Constantin Gerota

3 Reabilitare şcoală, Primăria 300


3 grădiniţă Bechet

3 Reabilitare spaţii Primăria 700


4 invăţământ Filiaşi
3 Reabilitare clădire Primăria 400
5 bibliotecă şi muzeu Filiaşi
3 Construire liceu cu Primăria 1.000
6 profil agroindustrial Almăj
zonal
3 Construire sală sport Primăria 500
7 la liceul teoretic Amarăştii de
Jos
3 Reabilitare unităţi de Primăria 120

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
8 învăţământ Amaraştii de
Sus
3 Dezvoltarea şi Primăria 500
9 reabilitarea Bistreţ
infrastructurii
educaţionale
4 Reabilitarea Primăria 500
0 infrastructurii Brabova
educaţionale în
comuna Brabova
4 Modernizare şcoli şi Primăria 135,14
1 grădiniţe Braloştiţa
4 Modernizare localuri Primăria 540,5
2 şcoli de pe raza Brădeşti
comunei
4 Dezvoltarea Primăria 800
3 infrastructurii Breasta
educaţionale
4 Dezvoltarea Primăria 100
4 infrastructurii Bulzeşti
educaţionale
4 Dezvoltarea Primăria 500
5 infrastructurii Calopăr
educaţionale
4 Investiţii în reţeaua de Primăria 500
6 învăţământ Caraula
4 Dezvoltarea Primăria 1.000
7 infrastructurii Catane
educaţionale
4 Dezvoltarea şi Primăria 1.000
8 reabilitarea Cârcea
infrastructurii
educaţionale
4 Reabilitarea şi Primăria 300
9 modernizarea Cerăt
infrastructurii
educaţionale
5 Dezvoltarea şi Primăria 800
0 reabilitarea Cetate
infrastructurii
educaţionale
5 Reabilitarea Primăria 200
1 infrastructurii Desa
educaţionale
5 Reabilitarea Primăria 200
2 infrastructurii Galicea Mare
educaţionale
5 Dezvoltarea Primăria 405,4
3 infrastructurii Galiciuica
25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
educaţionale
5 Dezvoltarea şi Primăria 400
4 reabilitarea Gangoiva
infrastructurii
educaţionale
5 Dezvoltarea Primăria 400
5 infrastructuii Ghidici
educaţionale
5 Dezvoltarea Primăria Leu 500
6 infrastructurii
educaţionale
5 Reabilitarea Primăria 500
7 infrastructurii Malu Mare
educaţionale
5 Dezvoltarea Primăria 394,6
8 infrastructurii Mârşani
educaţionale
5 Dezvoltarea Primăria 300
9 infrastructurii Moţăţei
educaţionale
6 Reabilitarea Primăria 200
0 infrastructurii Orodel
educaţionale
6 Modernizarea Primăria 200
1 infrastructurii Perişor
educaţionale
6 Dezvoltarea şi Primăria 350
2 reabilitarea Plesoi
infrastructurii
educaţionale
6 Dezvoltarea şi Primăria 600
3 reabilitarea Podari
infrastructurii
educaţionale
6 Reabilitare unităţi Primăria 500
4 invăţământ Poiana Mare
6 Reabilitarea Primăria Rast 400
5 infrastructurii
educaţionale
6 Reabilitarea Primăria 200
6 infrastructurii Rojişte
educaţionale
6 Extindere şi reabilitare Primăria 400
7 infrastructura şcolară Sadova
6 Reabilitarea Primăria 300
8 infrastructurii Scaeşti
educaţionale
6 Reabilitarea Primăria 300

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
9 infrastructurii Seaca de
educaţionale Câmp
7 Reabilitarea Primăria 150
0 infrastructurii şcolare Seaca de
Pădure
7 Reabilitarea structurii Primăria 150
1 educaţionale Secu
7 Dezvoltarea Primăria 500
2 infrastructurii Sopot
culturale şi
educaţionale
7 Reabilitarea Primăria 202,7
3 infrastructurii şcolare Şimnicu de
Sus
7 Reabilitarea Primăria 200
4 infrastructurii şcolare Teslui
7 Dezvoltarea şi Primăria 400
5 reabilitarea Unirea
infrastructurii
educaţionale
7 Reabilitarea Primăria 300
6 infrastructurii şcolare Urzicuţa
şi de cult
7 Construirea unui punct Primăria
7 de colectare, Craiova
depozitare şi
distribuţie a obiectelor
de la populaţie,
administrat de
Primărie, pentru a fi
donate persoanelor cu
probleme sociale –
bianual de Paşte şi de
Crăciun
7 Program educaţional Primăria
8 privind scăderea Craiova
abandonului şcolar în
special pentru
populaţia rromă
7 Centre de informare şi Primăria
9 consiliere în carieră; Craiova
Centre rezidenţiale în
parteneriat cu
instituţiile acreditate
în domeniu
8 Crearea de centre Primăria
0 sociale şi acordarea de Craiova
servicii sociale

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

III.7.6 Proiecte în domeniul turismului

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Crearea unui Centru CONSILIUL
Regional European de JUDEŢEAN
arte tradiţionale Dolj
2 Consolidarea clădirilor CONSILIUL 5.726,6
şi reabilitarea secţiilor JUDEŢEAN
expoziţionale la Dolj
Muzeul de Artă
3 Renovarea CONSILIUL 6.066,53
infrastructurii JUDEŢEAN
turistice/modernizarea Dolj
şi promovarea
Muzeului Olteniei (str.
Madona Dudu, nr. 44)
4 Complex Hotelier CONSILIUL 3.000
Balnear Gighera JUDEŢEAN
Dolj
5 Sat de vacanţă şi CONSILIUL 3.072
Centru vizitatori Zăval JUDEŢEAN
Dolj
6 Cherhana şi restaurant CONSILIUL 562,06
cu specificul pescăresc JUDEŢEAN
„Ostrovul Copaniţa” Dolj
7 Amenajarea teritoriului CONSILIUL
riveran fluviului JUDEŢEAN
Dunărea pentru Dolj
valorificarea
potenţialului turistic şi
reabilitarea factorilor
de mediu;
8 Punerea în valoare a CONSILIUL
zonei de agrement JUDEŢEAN
Lacul Victoria Dolj
(amenajarea
teritoriului inter-
comunal Teasc-
Bratovoieşti)
9 Punerea în valoare a CONSILIUL
zonei de agrement JUDEŢEAN
Lacul Preajba-Cârcea Dolj
(amenajarea
teritoriului inter-
comunal Malu Mare –
Cârcea)
1 Punerea în valoare a CONSILIUL
0 zonei de agrement JUDEŢEAN

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
Lacul Fântânele Dolj
(amenajarea
teritoriului inter-
comunal Radovan –
Vârvoru de Jos)
1 Împădurirea suprafeţei CONSILIUL
1 de 49 de Ha în razelor JUDEŢEAN
comunelor Melineşti – Dolj
Fărcaş
1 Identificarea şi CONSILIUL
2 punerea în valoare a JUDEŢEAN
clădirilor cu valoare de Dolj
patrimoniu din mediul
urban şi rural
1 Identificarea şi CONSILIUL
3 punerea în valoare a JUDEŢEAN
clădirilor cu valoare de Dolj
patrimoniu ale
Consiliului Judeţean
Dolj
1 Valorificarea resurselor CONSILIUL
4 turistice prin JUDEŢEAN
înfiinţarea unor curse Dolj
de transport de
persoane pe fluviul
Dunărea, în regim de
transport regulat, de
agrement sau în regim
de transport turistic
1 Protejarea Primăria
5 patrimoniului natural Baileşti
al municipiului Baileşti
prin asanarea şi
casetarea pârâului
Balasan
1 Viabilizarea şi Primăria 1.500
6 amenajarea turistică a Calafat
zonei Debarcader –
Bascov
1 Reabilitare Muzeu Primăria 300
7 Bechet Bechet
1 Creare centura verde Primăria 100
8 la V şi E de Bechet Bechet
1 Protecţia şi reabilitarea Primăria 1.000
9 patrimoniului natural Carpen
2 Modernizare căi acces Primăria 700
0 spre zonele de Castranova
agrement

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
2 Valorificarea Primăria 1.000
1 patrimoniului natural Catane
pentru turismul de nişă
(pescuit)
2 Protecţia şi reabilitarea Primăria 3.000
2 patrimoniului natural Celaru
2 Amenajare complex Primăria 2.000
3 turistic Coşoveni
2 Protectia şi reabilitarea Primăria 500
4 patrimoniului natural Daneţi
2 Reabilitarea Primăria 256,76
5 patrimoniului natural Drănic
2 Reabilitare zona Primăria 500
6 turistică şi patrimoniu Ghindeni
natural
2 Protectia şi reabilitarea Primăria 300
7 patrimoniului natural Întorsura
2 Realizare complex Primăria Leu 1.200
8 turistic Leu
2 Protectia şi reabilitarea Primăria 150
9 patrimoniului natural Mârşani
3 Reabilitare zone Primăria 1.500
0 turistice şi a Melineşti
patrimoniului natural
3 Protecţia şi reabilitarea Primăria 500
1 patrimoniului natural Murgaşi
3 Protecţia mediului prin Primăria Rast 5.000
2 reabilitarea
patrimoniului natural
3 Protecţia şi reabilitarea Primăria 600
3 patrimoniului natural Sadova
3 Reabilitarea zonelor Primăria 1.500
4 turistice şi a Urzicuţa
patrimoniului natural
3 Reabilitarea zonelor Primăria 1.200
5 turistice şi a Vârvoru de
patrimoniului natural Jos
3 Reabilitarea Primăria 500
6 patrimoniului istoric şi Vârvoru de
cultural Jos
3 Organizarea de Primăria
7 evenimente specifice Craiova
marilor capitale
europene (cu ocazia
zilelor de Crăciun,
Paşte, Zilele Craiovei)
3 Reabilitarea şi Primăria
8 modernizarea clădirilor Craiova

25
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
culturale şi
introducerea acestor
obiective în circuite
turistice
3 Crearea zonelor de Primăria
9 agrement, a bazelor Craiova
sportive, a parcurilor
de distracţie
4 Crearea punctelor de Primăria
0 informare Craiova
turistică/elaborarea de
materiale informative
(hărţi ale oraşului,
pliante cu obiective
turistice etc.)
4 Realizarea de trasee Primăria
1 turistice în Craiova şi Craiova
împrejurimi
4 Oltenia în miniatură ATO
2
4 Proiectarea unor ATO
3 pachete turistice care
pentru promovarea
pelerinajului la
mănăstiri
4 Ateliere ATO
4 meşteşugăreşti şi
centre de desfacere:
-identificarea şi
crearea unei baze de
date cu atelierele
meşteşugăreşti;
-promovarea şi
introducerea acestora
în pachete turistice;
-acordarea de sprijin
financiar pentru
construirea unor
centre de desfacere;
-înfiinţarea unor
ateliere pentru ucenici;
4 Sprijinirea/conştientiza ATO
5 rea proprietarilor de
ferme pentru a se
organiza în aceste
forme de turism;
4 Amenajare parc Lunca ATO
6 Jiului, Craiova
4 Balta Aradan – Bechet ATO

26
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
7
4 Organizarea şi ATO
8 intorducerea în
circuitul turistic a
prgramului Croaziere
dunărene
4 Han turistic ATO
9 - identificarea
podgoriilor;
- introducerea acestora
în circuitul turistic şi
organizarea de
degustări;
5 Centru de training în ATO
0 domeniul turistic
5 Dezvoltarea unor ATO
1 materiale publicitare
de calitate care să
proiecteze o imagine
pozitivă a Judeţului
Dolj pentru
dezvoltarea turismului.
5 Crearea unui web site ATO
2 destinat turismului,
menit a funcţiona ca o
agendă de călătorie
online şi ca ghid de
turism pentru călători.
5 Infiinţarea unui Centru ATO
3 de Informare Turistică
în Judeţul Dolj

III.7.7 Proiecte de dezvoltare rurală

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
1 Promovarea înfiinţării Sugerat de
unor GAL-uri şi consultant
elaborarea unor
strategii de dezvoltare
locală, incluzând
cartografierea
teritoriului pe zone
funcţionale (producţia
agricolă, zone de
reîmpădurire, zone de
colectare şi depozitare

26
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
a produselor, irigaţii
etc)
2 Iluminat public Primăria 44 Prop.
Afumaţi
3 Transport public Primăria 55 Prop.
Almaj
4 Iluminat public Primăria 225 Prop.
Almaj
5 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Amărăştii de
jos
6 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Amărăştii de
Sus
7 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Apele Vii
8 Iluminat public Primăria 466 Prop.
Argetoaia
9 Iluminat public Primăria 143 Prop.
Bistreţ
10 Iluminat public Primăria 446 Prop.
Barca
11 Transport public Primăria 6 Prop.
Botoşeşti
Paia
12 Iluminat public Primăria 286 Prop.
Botoşeşti
Paia
13 Iluminat public Primăria 443 Prop.
Brabova
14 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Brădeşti
15 Iluminat public Primăria 78 Prop.
Braloştiţa
16 Iluminat public Primăria 484 Prop.
Bratovoieşti
17 Transport public Primăria 240
Breasta
18 Iluminat public Primăria 286 Prop.
Bucovăţ
19 Iluminat public Primăria 49 Prop.
Bulzeşti
20 Iluminat public Prim. Calopăr 6 Prop.
21 Transport public Prim. Caraula 52 Prop.
22 Iluminat public Prim. Caraula 33 Prop.
23 Iluminat public Prim. Carpen 29 Prop.
24 Iluminat Public Prim. 6 Prop.
Castranova

26
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
25 Iluminat public Primăria 285 Prop.
Catane
26 Iluminat public Primăria 28 Prop.
Călăraşi
27 Transport public Primăria 350 Prop.
Cârcea
28 Iluminat public Primăria 200 Prop.
Cârcea
29 Transport public Primăria 9 Prop.
Cârna
30 Iluminat public Primăria 102 Prop.
Cârna
31 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Celaru
32 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Cerăt
33 Iluminat public Primăria 28 Prop.
Cernăţeşti
34 Transport public Primăria 12 Prop.
Cetate
35 Iluminat public Primăria 72 Prop.
Cetate
36 Iluminat public Primăria 70,5 Prop.
Cioroiaşi
37 Iluminat public Primăria 86 Prop.
Ciupercenii
Noi
38 Iluminat public Primăria 6 Prop.
Coşoveni
39 Transport public Primăria 2.000 SPF
Coţofenii din
Dos
40 Iluminat public Primăria 600 Prop.
Coţofenii din
Dos
41 Transport public Primăria 89 Prop.
Coţofenii din
Faţă
42 Iluminat public Primăria 126 Prop.
Coţofenii din
Faţă
43 Transport public Primăria 58 Prop.
Daneţi
44 Iluminat public Primăria 229 Prop.
Daneţi
45 Transport public Primăria 110 Prop.
Desa
46 Iluminat public Primăria 114 Prop.

26
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
Desa
47 Transport public Primăria 9 Prop.
Dioşti
48 Iluminat public Primăria 72 Prop.
Dioşti
49 Transport public Primăria 9 Prop.
Dobreşti
50 Iluminat public Primăria 428 Prop.
Dobreşti
51 Transport public Primăria 46 Prop.
Dobroteşti
52 Iluminat public Primăria 454 Prop.
Dobroteşti
53 Transport public Primăria 86 Prop.
Drăgoteşti
54 Iluminat public Primăria 638 Prop.
Drăgoteşti
55 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Drănic
56 Iluminat public Primăria 15 Prop.
Fărcaş
57 Iluminat public Primăria 4, 5 Prop.
Galicea Mare
58 Transport public Primăria 60 Prop.
Galiciuica
59 Iluminat public Primăria 57 Prop.
Galiciuica
60 Transport public Primăria 58 Prop.
Gângiova
61 Iluminat public Primăria 343 Prop.
Gângiova
62 Iluminat public Primăria 35 Prop.
Gherceşti
63 Iluminat Public Primăria 15 Prop.
Ghidici
64 Transport public Primăria 149 Prop.
Ghindeni
65 Iluminat public Primăria 58 Prop.
Ghindeni
66 Iluminat public Primăria 3 Prop.
Gighera
67 Transport public Primăria 46 Prop.
Giubega
68 Iluminat public Primăria 333 Prop.
Giubega
69 Transport public Primăria 30 Prop.
Giurgiţa
70 Iluminat public Primăria 89 PT

26
CONSORZIO
PROGETTO
LAZIO 92

Denumirea Propunător Valoarea Documentaţ


proiectului (mii euro) ia existentă
Giurgiţa
71 Transport public Primăria 46 Prop.
Gogoşu
72 Iluminat public Primăria 225 Prop.
Gogoşu
73 Transport public Primăria 9 Prop.
Goicea
74 Iluminat public Primăria 115 SPF
Goicea
75 Transport public Primăria 6 Prop.
Goieşti
76 Iluminat public Primăria 43 Prop.
Goieşti
77 Transport public Primăria 138 PROP.
Greceşti
78 Iluminat public Primăria 86 PROP.
Greceşti
79 Transport public Primăria 12 Prop.
Işalniţa
80 Iluminat public Primăria 43 Prop.
Işalniţa
81 Transport public Primăria 83 Prop.
Izvoare
82 Iluminat public Primăria 86 Prop.
Izvoare
83 Transport public Primăria 46 Prop.
Intorsura
84 Iluminat public Primăria 15 Prop.
intorsura
85 Transport public Primăria Leu 215 SPF
86 Iluminat public Primăria Leu 86 SPF
87 Transport public Primăria 6 Prop.
Lipovu
88 Iluminat public Primăria 149 Prop.
Lipovu
89 Iluminat public Primăria 72