asproproiect@yahoo.

com
fax.0350405939, tel 0722352379

ASPRO srl
Str. Rndunelelor nr1. Rm Valcea J38.1459/1991 Ro. 1466972

PLAN URBANISTIC ZONAL N COMUNA VOINEASA

VOLUMUL 1- MEMORIU DE PREZENTARE SUBZONA A : MUNTELE MIOARELE - MUNTELE COASTA BENGHII SUBZONA B : MUNTELE PURU - MUNTELE ZNOGUA SUBZONA C : MUNTELE MIRU - OBARIA LOTRULUI SUBZONA D: MUNTELE CARBUNELE- MUNTELE TEFANU Beneficiar:PRIMRIA COMUNEI VOINEASA VLCEA Data elaborrii IULIE 2009 Data actualizrii FEBRUARIE 2010

asproproiect@yahoo.com
fax.0350405939, tel 0722352379

ASPRO srl
Str. Rndunelelor nr1. Rm Valcea J38.1459/1991 Ro. 1466972

Volumul 1

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE
1.1 Date de recunoatere a documentaiei

*Denumirea lucrrii : PLAN URBANISTIC ZONAL N COMUNA VOINEASA SUBZONA SUBZONA SUBZONA SUBZONA A : MUNTELE MIOARELE - MUNTELE COASTA BENGHII B : MUNTELE PURU - MUNTELE ZNOGUA C : MUNTELE MIRU - OBARIA LOTRULUI D: MUNTELE CARBUNELE- MUNTELE TEFANU PRIMRIA VOINEASA Primar Ghe. Dobrin........................................ *Proiectant general *ef proiect *Urbanism RUR SC ASPRO SRL str Rndunelelor Nr. 1, Rm.-Vlcea arh. Mihai Prdatu.. arh. Dorin Rdulescu..

*Beneficiar

*Colaboratori reele Hidro ap canal Ing .Sanda Jianu .. Electrice Ing. Ciprian Sorescu ... Drumuri ing. Romulus Ciocnaru Data elaborrii IULIE 2009 Data actualizrii FEBRUARIE 2010

*Amplasamentul i regimul juridic de proprietate:

Prezentul PUZ se aplic teritoriului cuprins ntre Obria Lotrului i Staiunea Vidra din Comuna Voineasa, judeul Vlcea i este amplasat pe versanii de NORD ai Munilor LATORIA precum i pe platoul CARBUNELE STEFANUL pe lng DN 67 C (Transalpina) Amplasamentul se afl la grania a trei regiuni de dezvoltare SUD VEST, VEST, CENTRU, la limita dintre judeele Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu i Vlcea, n nord-vestul comunei. Ternul de cca 565 ha. este situat n extravilanul comunei Voineasa i este proprietate privat a persoanelor fizice, a obtilor de moneni/steni i proprietate privat a primriilor Voineasa - Vaideeni. 1.2. Obiectul PUZ

a. Solicitri ale temei program

Zona de Nord a Judeului Vlcea este beneficiara celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare din Romnia prin amenajarea bazinului LOTRU, aceast amenajare a deschis n acelai timp porile unei noi magistrale a turismului Romnesc: magistrala Lotru Jiu-Cerna pe axa Brezoi - Bile Herculane. Magistrala Lotru dispune de dou drumuri naionale DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou drumuri judeene DJ. 701D pe valea Latoriei si DJ.105 G pe valea Voineia, un drum strategic (sau drumul regal). Aceste drumuri se ntlnesc la Obria Lotrului i se vor racorda n curnd la culoarul European IV, care va deveni n viitorul apropiat cea mai important cale de acces, ce va lega Vestul rii de Bucureti i Constana. Prin poziia sa geografic, localitatea Voineasa beneficiaz de toate caracteristicile unei zone turistice complete: relief muntos cu vrfuri semee, goluri alpine, vi adnci, ei ce coboar abrupt sau domol, resurse naturale din belug, lacuri i ruri cu ape ca de cristal, mari ntinderi de pduri, o diversitate de plante i animale, un fond cinegetic valoros, clim blnd pe tot parcursul anului. Atracii deosebite: pescuit de pstrvi (indigen, curcubeu, fntnel) n rurile Lotru, Latoria, Voineia i n lacurile Brdior, Petrimanu, Galbenul i Vidra; vntoare n pdurile din mprejurimi (porc mistre, cprior, cerb, urs, ginua i cocoul de munte). Acest spaiu reprezint o destinaie pentru drumeie, refacere, odihn, aventur sau sport, datorit complexiti i potenialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul ntregului an calendaristic. Potenialul turistic al zonei este cu adevrat excepional, aici putndu-se amenaja o staiune montan cu profil de sporturi de iarn la nivel european care poate s funcioneze i n celelalte anotimpuri pentru odihn, agrement, tratament. Avnd in vedere potenialul turistic ridicat al zonei studiate beneficiarul dorete s dezvolte infrastructura de agrement din staiunea turistica Voineasa Zona De Nord a Munilor Latoria zon aflat ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului, n scopul practicrii sporturilor de iarn la nivelul standardelor internaionale precum i exploatarea resurselor turistice n toate anotimpurile i folosirea potenialului extraordinar al Lacului Vidra. Prin LEGEA 526/2003 pentru aprobarea programului naional de dezvoltare a turismului Schi n Romnia se nominalizeaz n anex domeniul schiabil optim din judeul Vlcea ( Horezu, Malaia, Valea Latoriei - Petrimanu,Vidra - Obria Lotrului). Zona se afl ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului i nu a fost introdus n intravilanul comunei, n anul 2005, cu ocazia ntocmirii PUG al comunei Voineasa jud.Vlcea, dar zona de schi a fost reprezentat atunci numai pe plana 1. Atunci a fost
3

evideniat numai unul din domeniile schiabile amplasat pe muntele Fratoteanu, Mogou, Pietrele Vidruei, dei n Anexa 1din legea 526/2003 SCHI IN CARPAI a fost nominalizat tot Domeniul schiabil din aceast zon. Nominalizarea s-a fcut pe baza unui STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPAII ROMNETI, studiu ce a avut la baz un proiect de dezvoltare pentru amenajarea domeniilor schiabile din zonele Vidra Obria Lotrului i Voineasa. Beneficiarul proiectului nr .1990 a fost Institutul de Conjunctur i Marketing pentru Turism Bucureti PROGRAM DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN din Zonele VIDRA OBRIA LOTRULUI, din Voineasa jud. Vlcea - prin acest proiect s-a propus amplasarea unui numr de 13 teleferice montate pe munii : Fratoteanu, Petrimanu, Puru, Mioarele, Mereuu, tefanu, Crbunele. Capacitatea nsumat a potenialului domeniilor schiabile din acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la Obria Lotrului) + (12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea montan dimensionat s poat gzdui n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500 paturi noi la Vidra. Dezvoltarea se va face etapizat pe subzone de dezvoltare dup cum urmeaz: Teritoriul studiat a fost mprit n PATRU subzone : subzona A MIOARELE ( suprafaa 207,3 ha), cu 3 subdiviziuni s.a.1,s.a.2., s.a.3. subzona B PURU (suprafaa de 134,4 ha ) cu 3 subdiviziuni s.b.1,s.b.2., s.b.3. subzona C MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha ) cu 3 subdiviziuni s.c.1, s.c.2, s.c.3 subzona D CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )

etapa 1 : 2010-2013 Se prevede realizarea proiectului : DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT N STAIUNEA TURISTIC VOINEASA JUDEUL VLCEA *subzona A Mioarele(integral)* subzona B Puru (parial) Proiectul va cuprinde urmtoarele dotri : 1. - amplasarea unei instalaii de transport pe cablu cu o lungime total de 2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare cota 1850 sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu role de ghidaj , cablu tractor, scaune (4locuri) - amplasarea unui teleschi la baza prtiei i a 4 teleschiuri pe golul alpin ntre cotele 1850- 2000. 2. staiile de la plecare i sosire vor conine cabinele tehnice pentru operatori, acestea vor fi complet automatizate i dotate cu echipamente de manevr, supravegherea traficului comunicarea audio i video, pe traseu i n staii , camera motoarelor, grup electrogen de avarie , depozit cu piese de rezerv i schimb, mic atelier de ntreinere, grupuri sanitare pentru personal, peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de validare i control + casa de vnzare a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe sexe pentru turiti. 3. amenajarea unei prtii de schi adiacent telefericului, dotarea ei cu garduri de protecie n zonele periculoase , instalaie de iluminat pe timp de noapte NOCTURNAcompus din stlpi+reflectoare, montai la 50m distan, 4. instalaie de producere a zpezii artificiale, compus din sistem de alimentare cu ap, 2 pompe 600 kw , reea de ap din font ductil 100250 cu hidrani montai la 70m distan i reea de energie electric ce vor alimenta tunurile de zpad mobile . 5. Garaj pentru maini RATRAK de btut zpada - ntreinut prtia,
4

cldire Centru Salvamont, dotat cu punct de prim ajutor, alimentare cu ap i canalizare 3 posturi de 1000 w transformare energie electrica din reeaua medie existent de 20kw, cu o putere de (3Mw) 9. amenajarea unei parcri auto la baza prtiei subzona B Puru 10. amenajarea unui debarcader pe lacul Vidra 11. amenajarea unui trand / patinoar plutitor pe lacul Vidra 12. micro staie de epurare biologic pentru a se realiza acest proiect este necesar sa se ntocmeasc un PUZ c erut prin CU nr 04.din 30.01.2009 n conformitate cu Ghidul privind metodologia de elaborare i cadrul coninut al PUZ aprobat prin ordinul nr. 176/N/16 august 2000 i respectnd legislaia n vigoare. Etapele viitoare dup 2013 subzona C i subzona D Beneficiarul , prin tema program a impus ca studiul de fa s rezolve urmtoarele categorii de probleme: 6. 7. 8. Organizarea reelei stradale Zonificarea funcional Organizarea urbanistic arhitectural. Indici i indicatori urbanistici Statutul juridic al terenului i circulaia acestora Dezvoltarea infrastructurii edilitare Delimitarea i protejarea fondului natural de valoare deosebit Menionarea obiectivelor de utilitate public Msuri de protejare a mediului. Reglementri specifice permisiuni - restricii incluse n regulamentul local de urbanism aferent PUZ. Conform legii, PUZ are caracter exclusiv de reglementare de detaliu pentru asigurarea unei dezvoltri armonizate cu reglementrile PUG ntr-o zon delimitat. n fapt, PUZ transfer prevederile formulate n PUG pentru o anumit zon, transformndu-le n reglementri specifice de detaliu. PUZ se ntocmesc pentru orice parte a localitilor, att din intravilan ct i din extravilan. Zonele pentru care se ntocmesc PUZ sunt: * zone funcionale astfel cum sunt stabilite n PUG i n Regulamentul local al acestuia, inclusiv zone industriale (abandonate, urmnd a fi reabilitate, n curs de reconversie) *zonele centrale ale oraelor * arie protejat (natural, construit, monument istoric, sit arheologic etc.) *zona central a centrului istoric/zon de importan istoric * zon liber * zon de protecie a litoralului * staiune turistic/de sntate * zon de agrement * parc industrial * zon defavorizat * orice zon din extravilan unde se au n vedere lucrri de investiii * zon de reabilitare. Studiile de fundamentare pentru PUZ sunt, dup caz: Analitice: * hart cadastral actualizat * constatri geotehnice i hidro-geotehnice
5

* relaii n interiorul localitii * trama stradal * transporturi i managementul traficului * potenialul turistic Consultative: * studii i sondaje sociologice i urbanistice Prospective: * analiza critic a situaiei actuale *disfuncii i prioriti * propuneri de reducere a disfunciilor Analiza situaiei existente include, ntre altele, impactul evalurii problemelor de mediu cum sunt: relaia dintre mediul natural i cel construit; identificarea riscurilor naturale i antropice; identificarea drumurilor i interseciilor critice din sistemul de transport; patrimoniul natural i cultural care trebuie protejat; factori de risc legai de utilitile publice

b Prevederi ale programului i politici de dezvoltare a localitii Voineasa (staiune de interes naional) b.1. POLITICA NATIONALA PENTRU TURISM
Politica si obiectivele guvernului privitoare la industria turistic se refer n ordinea prioritilor la urmtoarele: - turismul este un sector prioritar al economiei, care trebuie sa se dezvolte in viitor cu ajutorul statului; - trebuie sa se foloseasc in mod optim resursele naturale, istorice si culturale ale Romniei, o data cu asigurarea proteciei acestora si a mediului nconjurtor; - sa se ridice calitatea amenajrilor i serviciilor turistice si sa se dezvolte resursele umane; - trebuie sa se adapteze turismului din exterior, pentru a-si rectiga si dezvolta pieele; - infrastructura general trebuie sa fie modernizata i extinsa in folosul turismului; - rolul sectorului privat din turism trebuie sa fie mrit considerabil, pn cnd va acoperi majoritatea activitilor turistice si cifra de afaceri a sectorului; - restructurarea si rentabilizarea societilor de stat care actualmente funcioneaz n pierdere; - concurena neloial trebuie sa fie descurajata iar societile care desfoar activiti legale sa fie stimulate; - tarifele protecioniste sa fie mentinute pentru turismul intern in perioada de tranzitie; - trebuie sa se ia masuri pentru inlesnirea turismului spre si in Romania ; - dezvoltarea turismului trebuie sa aiba loc conform unui plan strategic, in acord cu intreaga politica nationala si obiectivele ei. b.2.

OBIECTIVELE GENERALE ALE TURISMULUI

ROMANESC
Urmatoarele obiective ale sectorului turistic sunt stabilite in sau decurg din politica: Obiective economice - marirea incasarilor valutare; - marirea contributiei turistice la crearea PIB; - marirea legaturilor economice cu alte sectoare ale economiei;

- marirea veniturilor nete; - marirea folosirii mainii de lucru productive. Obiective sociale - furnizarea si diversificarea oportunitatilor de vacanta la nivel international pentru romani; - dezvoltarea turismului trebuie sa fie in folosul populatiei locale. Obiective privind mediul inconjurator - protejarea si imbunatatirea mediului in zonele turistice; cladirile si alte amenajari trebuie sa respecte legea privind protejarea mediului, legile privind urbanismul si turismul, care au ca efect armonizarea cu mediul si optimizarea lui. Obiective de dezvoltare a produsului turistic - modernizarea si dezvoltarea produsului turistic asa incat Romania sa se distinga de alte tari de destinatie turistica; - optimizarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic; - cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarilor turistice - ridicarea standardului serviciilor, in conformitate cu categoria si tariful utilizat . Obiective de marketing - crearea unei imagini pozitive si corecte a Romaniei pe pietele furnizoare de turisti; - restabilirea si dezvoltarea penetrarii Romaniei pe pietele occidentale si marirea numarului de turisti straini in Romania si a cheltuielilor lor medii; - implicarea sectorului privat in comercializarea programelor turistice intr-un mod coordonat si eficient. Obiective de inlesnire - reducerea dificultatilor privind accesul si intrarea turistilor straini in Romania; - imbunatatirea facilitatii de miscare a turistilor in Romania. Obiective culturale - protejarea si incurajarea culturilor si traditiilor din Romania. Protejarea consumatorilor - imbunatatirea nivelului de protectie a turistilor. b.3. STRATEGIA TURISMULUI ROMANESC Planul general se bazeaza pe o strategie a politicilor si obiectivelor nationale iar masurile propuse in Planul general includ urmatoarele: - marirea castigurilor din schimburile externe si a contributiei turismului la economie, prin modernizarea si diversificarea produsului, crearea unei imagini pozitive, marketing si promovare; - cresterea calitatii si sporirea gamei produselor turistice care implica resursele turistice si culturale ; - imbunatatirea impactului turismului asupra mediului si imbunatatirea in general a mediului din zonele si de pe itinerarele turistice; - o mai mare constientizare a nevoilor turistilor si imbunatatirea instruirii pentru satisfacerea acestor nevoi; - structurarea functiei de marketing pentru atragerea sectorului comercial si restabilirea credibilitatii Romaniei pe pietele furnizoare, impreuna cu o strategie si un program de marketing planificat pentru marirea aportului pietei; - stabilirea de prioritati in propunerile de infrastructura generala, pentru depasirea dificultatilor existente pentru turism; - imbunatatirea climatului de functionare si investitie al unitatilor turistice, in vederea cresterii rentabilitatii si a implicarii sectorului privat; - cresterea coordonarii si cooperarii dintre sectoarele economiei nationale in planificarea si executarea initiativelor in folosul industriei turistice;
7

introducerea unor masuri pentru marirea protrectiei consumatorului de produse si servicii turistice; incurajarea concurentei pe piata libera; atragerea si instruirea comunitatilor locale si regionale in turism pentru sporirea castigurilor locale.

b.4. STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN ROMANESC

In functie de traditiile existente si tinand seama de dezvoltarea turismului, in general, a celui montan, in special, de potentialul turistic al Carpatiilor romanesti, de relizarile Romaniei de pana acum in domeniul turismului montan si pentru practicarea sporturilor de iarna, de utilizarea resurselor materiale si umane in profil teritorial, se pot desprinde principalele oiective ale strategiei dezvoltarii turismului montan in Romania, dupa cum urmeaza: - valorificarea superioara, stiintifica, a potentialului turistic al intregului lan carpatic; - dezvoltarea statiunilor existente si crearea altora noi, echiparea lor cu dotari de baza maretiala de cazare, alimentatie publica si agrement in scopul desfasurarii activitatii turistice in tot cursul anului; - extinderea colaborarii si cooperarii cu firme specializate din tarile vecine si din tarile alpine pentru realizarea in comun a unor dotari de baza materiala si atragerea de noi segmente ale cererii turistice, includerea Romaniei in circuitele turistice mondiale; - diversificarea ofertei de programe turistice in scopul cresterii incasarilor; atenuarea sezonalitatii activitatii de turism; - creterea volumului incasarilor, in special la incasarile valutare, sporirea eficientei economice a turismului montan. In scopul valorificarii superioare a potentialului turistic montan de care dispune Romania, cercetarile de specialitate au evidentiat urmatoarele directii de actiune: - avand in vedere experienta internationala in domeniul amenajarilor muntelui si dezvoltarii sporturilor de iarna se impune amenajarea si dotarea statiunilor montane cu unitati de cazare, alimentatie publica, agrement, mijloace de transport pe cablu si partii de schi la nivelul exigentelor turismului international competitiv si lansarea lor in circuitul statiunilor organizarotice de concursuri de schi cu participare internationala; - amenajarea, dotarea si lansarea unor statiuni competitive in turismul montan international (Durau, Paltinis, Semenic, Stana de Vale, Balea, Capra, Lacul Rosu,Voineasa, etc); - diversificarea unitatilor de cazare si alimentatie publica din statiunile montane, apropierea unitatilor de desfacere de partiile de schi; - diversificarea afrementului de iarna si vara, in scopul transformarii statiunilor montane in statiuni bivalente, cu program non-stop si reducerea, in acest fel, a curbei sezonalitatii; - optimizarea activitatii cabanelor turistice si transformarea lor in nuclee ale unui turism montan intensiv si de calitate.

b.5. PROGRAME I STUDII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN ROMANESC

Prin LEGEA 526/2003 pentru aprobarea programului naional de dezvoltare a turismului Schi n Romnia se nominalizeaz n anex domeniul schiabil optim din judeul Vlcea ( Horezu, Malaia, Valea Latoriei-Petrimanu,Vidra- Obria Lotrului).

Zona se afl ntre Staiunea Vidra i Obria Lotrului i nu a fost introdus n intravilanul comunei, n anul 2005, cu ocazia ntocmirii PUG al comunei Voineasa jud.Vlcea, dar zona de schi a fost reprezentat numai pe plana 1. Atunci a fost evideniat numai unul din domeniile schiabile aplasat pe muntele Fratoteanu, Mogou, Pietrele Vidruei, dei n Anexa 1din legea 526/2003 SCHI IN CARPAI a fost nominalizat tot Domeniul schiabil din acest zon. Nominalizarea s-a fcut pe baza unui STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPAII ROMNETI, studiu ce a avut la baz un proiect de dezvoltare pentru amenajarea domeniilor schiabile din zonele Vidra Obria Lotrului i Voineasa. Beneficiarul proiectului nr .1990 a fost Institutul de Conjunctur i Marketing pentru Turism Bucureti PROGRAM DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN din Zonele VIDRA OBRIA LOTRULUI, din Voineasa jud. Vlcea - prin acest proiect s-a propus amplasarea unui numr de 13 teleferice montate pe munii :Fratoteanu, Petrimanu, Puru, Mioarele, Mereuu, tefanu, Crbunele. Capaciatea nsumat a potenialului domeniilor schiabile din acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la Obria Lotrului) + (12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea montan sa poat gzdui n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500 paturi noi la Vidra. Zona de schi este ncadrat in planul judeean de amenajare a teritoriului P.A.T.J. Documentaia va ine cont de principiile dezvoltrii durabile, n sensul conservrii i protejrii patrimoniului natural, dar i al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerent n condiiile practicrii turismului pe scar larg. Dezvoltarea durabil reprezint dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti. Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul nconjurtor i de resurse. Proiectul respect legislaia naional n domeniul proteciei mediului. Dezvoltarea durabil a turismului din acest amplasament se realizeaz n concordan cu planurile de amenajare ale teritoriului, Natura 2000 care precizeaz nivelul de protecie n care se nscrie obiectivul nostru precum i normele tehnice de realizare a structurilor de agrement turistic. Traseul prtiei precum i dotarea ei cu telefericul alimentat cu energie electric implementeaz soluii prietenoase mediului nconjurtor, cum sunt: utilizarea de materiale ecologice, a unor surse de energie neconvenionale, a echipamentelor cu un consum energetic / de ap eficient, creterea suprafeelor ocupate de spaiile verzi, promovarea i diseminarea unui stil de via prietenos mediului nconjurtor, conservarea patrimoniului turistic, natural i cultural. Creterea numrului de turiti, ateptat n condiiile dezvoltrii turismului din aceast zon, nu va suprasolicita mediul nconjurtor, nu va afecta echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi inut sub control n aceast regiune dotat cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia ntr-o manier durabil i printr-o repartizare spaial uniform a activitilor turistice. Exploatarea turistic durabil a zonei de Nord a jud. Vlcea se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrat a turitilor n toate perioadele anului (reducnd astfel i efectul indus de sezonalitate) Astfel n perioada de var lacul Vidra constituie o atractivitate suplimentar pentru practicarea sporturilor nautice i a pescuitului sportiv. Drumeiile pe timp de var , toamn i primvar reprezint de asemenea o atractivitate n plus. Acest spaiu de cca 565 ha. cuprinde zona de schi i zona Lacului de acumulare VIDRA, el va fi completat cu funciuni de alimentaie public, cazare , trand, patinoar.

El a constituit rezerva de dezvoltare ,ctre nord vest, a unei viitoare zone turistice, cu punerea n valoare cadrului natural existent - vegetaie forestier, realizarea unor noi funciuni de agrement i turistice, de amplasarea unor obiective de importan public necesar zonei . Prin LEGEA 526/2003, prin studiile amintite precum i prin PUG-ul aprobat s-au propus modernizarea cilor de circulaie major DN 7A-cu DN 67.C, inclusiv realizarea unor dotri turistice la intersecia acestor drumuri ntre Vidra i Obria Lotrului . 1.3. Surse documentare a Lista studiilor i proiectelor elaborate anterior PUZ * Principala surs de documentare este PUG al comunei Voineasa, care a stat la baza dezvoltrii acesteia din anul 2005 pn n prezent. * studiu integrat privind domeniul schiabil din Carpaii romneti INCDT anexa la legea 526/2003 - program de modernizare i dezvoltare a turismului montan din zonele vidra , obria lotrului, din Voineasa jud. Vlcea Institutul de Conjunctur i Marketing pentru Turism Bucureti * Caietele de amintiri ale profesorului Dorin Pavel a patra Conferin a Hidroenergeticienilor din Romnia 26-27 mai 2006 Bucureti., * Ghid Turistic Voineasa, monografie Jud. Vlcea * Ghid Turistic Munii Latoriei prof dr. Ghe. Ploaie * Cri : Candea Melinda, Florina Bran - "Spaiul geografic romanesc - organizare, amenajare, dezvoltare"- Editura Economica 2000; George Erdeli, Aurel Gheorghilas - "Amenajri turistice", Editura Universitii Bucureti, 1996;Petrescu Carmen - "modelul turistic ChamonixMont Blanc", Editura Sport-Turism, Bucureti 1978;Petcu Nicoleta I "Statistica in Turism, teorie si aplicaii", Editura Cartea Albastra, Cluj Napoca 1999;Triscu Aurelian - "Arhitectura - obiectiv si cadru pentru turism" , Editura Tehnica, Bucureti 1976;Tigu Gabriela "Turismul Montan", Editura Uranus, Bucureti 2000 Periodice: L'Architecture D'Aujordhui-nr. 126, 131 Arhitectura - 5/1966, 6/1968, 1/1969, 3/1971, 6/1973, 6/1976, 1/1977, 5-6/1978. b .Lista studiilor de fundamentare ntocmite concomitent cu PUZ Principalele studii preliminare sunt: * Analiza activitii turistice si strategii de dezvoltare in turismul montan din Zona De Nord a Munilor Latoria- Variante de amplasare ntocmit de Aspro srl arh. Mihai Prdatu; * Referatul Geologic al zonei prin care se evideniaz caracteristicile ternului de fundare pentru construcii, nivelul apelor freatice, caracteristicile chimice ale apei freatice. ntocmit de BEFAC srl ing . Floric Toma; * Studiu topografic ntocmit de PF. STOICA MIHAI , i dl Ionescu Ilie. c. Date statistice-. d. Proiecte de investiii elaborate pe domenii ce privesc dezvoltarea urbanistic a zonei *Reabilitarea DN 7 A Brezoi-Petroani *Modernizarea DN67/C Novaci Sebe Alba - podul de la Stefanu

10

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. Evoluia zonei
Date privind evoluia zonei:

Prima atestare documentar a localitii Voineasa o ntlnim ntr-un hrisov de la 9 iunie 1520, emis n perioada domniei lui Neagoe Basarab, care stabilea grania formaiunilor statale de la acea vreme. Dup 1774, la Voineasa se stabilesc mai muli pstori venii de peste munte din zona Sibiului datorit oprimrii maghiare, acetia se numesc ungureni i aduc cu ei obiceiurile i portul popular ciobnesc din Mrginimea Sibiului, care se menine i astzi. Att Voineasa ct i celelalte localiti de pe valea Lotrului, ereau organizate n obti steti, acestea dndu-le dreptul de folosin a pdurilor, apelor i a pajitilor alpine. Sub aceast organizare i duc existena pn la nceputul secolului al XIX-lea, cnd apar exploatrile forestiere i miniere. Dup primul rzboi mondial, pe valea Lotrului se construiete oseaua i calea ferat cu ecartament ngust mocnia. Ani de-a rndul, localitile de pe valea Lotrului preau nvluite n uitarea timpului i aa ar fi rmas mult timp , cnd la nceputul anilor 60 apar constructorii celei mai mari hidrocentrele de pe rurile interioare din Romnia , Lotru-Ciunget. Voineasa devine centrul de coordonare al grupului de antiere care se vor transforma ulterior dup plecarea constructorilor n staiunile de interes naional VOINEASA i VIDRA, precum i n amenajrile turistice de la Cinget Petrimanu, Obria Lotrului. Din Caietele de amintiri ale profesorului Dorin Pavel aflm c amenajarea Lotrului a fost gndit nc din perioada interbelic cnd pe ru se transporta lemnul cu pluta : n Planul General din 1933 pe Lotru la paginile 255, 256, 294 i n planele 45, 85, 94 am inventariat 7 hidrocentrale cu 138 MW i 407 milioane kWh anual, dintre care centrala nr. 358 avea lacul Vidra, exact n acelai amplasament cu cel intrat n funciune n vara 1973. LotruCiunget cu puterea uria de 500.000 kW i producia de 850 milioane kWh pe an, la 813 m cdere, limit la lacul plin, va rmne i pe viitor cea mai mare i complex hidrocentral din ar pe ruri interioare. Ea depete n unele privine amenajarea Grande Dixance din Elveia, cea mai complex din Europa. Schema este extrem de complicat. Schema nu folosete numai bazinul Lotrului, ca n Planul meu din 1933, ci concentreaz pe lng debitele Lotrului de 5,6 m/s la Vidra, nc ali 10m/s din bazine nvecinate din nord, vest i sud. Are puterea excepional de mare (500MW) i producia acestei centrale, care cuprinde 92 baraje i captri secundare, cea principal este acumularea Vidra cu 300 milioane metri cubi de ap, este 900GWh/an.

O idee inovatoare pe antierele noastre a fost realizat n sistemul Lotru prin construirea a dou complexe turistice moderne, constnd nu numai din hoteluri mari i restaurante moderne, ci i din numeroase vile individuale mai mici de tip tirolez proiectate de colectivul ISPH condus de ingeniosul arhitect Oprea. Acestea au servit i mai servesc nc inginerilor, tehnicienilor i funcionarilor de pe antierele Lotrului drept locuine confortabile cu nclzire central i mobilier modern, i loc de barci sau blocuri simple i provizorii de pe alte antiere. La terminarea tuturor lucrrilor este prevzut prin contract ca aceste complexe s fie preluate de Ministerul Turismului

11

oseaua superb Sebe-Oaa-Vidra-Voineasa-Brezoi este n parte asfaltat i circulat, iar restul n execuie. Ideea iniial a fost ca turitii strini, sosind de la Arad la Sebe, s treac Carpaii, s locuiasc n complexele menionate i s plece mai departe prin Voineasa spre Bucureti sau direct spre Litoral. Distanele mari i greutiile de deplasare cu trenul Bucureti-Halta Gura Lotrului, pe traseu ocolit, apoi cu IMS-uri sau dube, pn la Voineasa pe drum asfaltat, erau nc acceptabile. De acolo ns la barajul Vidra, la lucrrile Petrimanu, Hanez i la multe alte antiere, pe drumuri desfundate, m-am mbolnvit destul de frecvent dup1974, ceea ce era firesc la cei peste 70 de ani ai mei. M gndeam ntristat cum, cu 25 de ani n urm, colegi tineri strigau n muni, mai ncet domnule profesor, c nu suntem toi aa de tineri i voinici. n schimb deplasrile la Lotru mi-au plcut pentru c vedeam realizate lucrri de calitate i cum foti mei studeni au devenit mari specialiti ai proiectrii i construciei. Mai erau i cantinele bune i mai ales i cazarea n camere aproape ca la hotele de lux, compensnd astfel oboseala i munca ncordat, i fiind pensionar o fceam ca munca patriotic nepltit. Staiunea Voineasa a fost creat pe scheletul Organizrii de antier a amenajrii hidroenergetice LOTRU. Staiunea Voineasa este o Staiune de odihna si tratament deschisa n toate anotimpu-rile. Este situat n partea central sudic a Romniei, la captul sudic al Munilor Lotru (Carpaii Meridionali), pe valea rului Lotru, la o altitudine de 600 -800 m, la 60 km NV de municipiul Rmnicu - Vlcea (reedina judeului Vlcea) de care este legata printr-un drum modernizat.

Caracteristici semnificative ale zonei, relaionate cu evoluia localitii:

Prin poziia sa geografic, localitatea Voineasa beneficiaz de toate caracteristicile unei zone turistice complete: relief muntos cu vrfuri semee, goluri alpine, vi adnci, ei ce coboar abrupt sau domol, resurse naturale din belug, lacuri si ruri cu ape ca de cristal, mari ntinderi de pduri, o diversitate de plante si animale, un fond cinegetic valoros, clima blnd pe tot parcursul anului. Atracii deosebite: pescuit de pstrvi (indigen, curcubeu, fntnel) in rurile Lotru, Latoria, Voineia si in lacurile Brdior, Petrimanu, Galbenul si Vidra; vntoare in pdurile din mprejurimi (porc mistre, cprior, cerb, urs, ginua si cocosul de munte). Acest spaiu reprezint o destinaie pentru drumeie, refacere, odihn, aventur sau sport, datorit complexitii potenialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul ntregului an calendaristic.

Climatul este intramontan, cu veri rcoroase (temperatura medie a luni iulie este de 14C) si ierni reci (temperatura media din ianuarie este de -7C). Precipitaiile anuale sunt
12

in total de aproximativ 800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fr praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizai si ozonizai si radiaii ultraviolete. Recomandat pentru vacane i pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului slbit, suprasolicitare fizic i intelectual, anemii secundare etc. Menionm faptul ca zona propus, este cuprinsa in Legea 562/2003 SCHI IN CARPATI( cu modificrile ulterioare), avnd un potenial turistic de importan naional, iar staiunea Voineasa (staiune de interes naional) nu beneficiaz de dotarea cu o prtie de schi, chiar dac cadrul natural permite acest lucru. De asemenea, nc din anii 1970 cnd au fost proiectate i realizate construciile aferente lucrrilor barajului de la Vidra, s-a avut n vedere organizarea Jocurilor Olimpice de Iarn din 1982. Satul Olimpic era format din trei staiuni VIDRA, ALBA i MURA . Atunci au fost proiectate i realizate mai multe cldiri care au un aspect arhitectonic deosebit, dar care n prezent se afl n patrimoniul sindicatelor ce nu doresc s se implice n activitatea turistic . Tot aici a funcionat si un telescaun care a fost exploatat o perioad de timp de o societate privat, dar dup ce sindicatele au preluat patrimoniul staiunii acesta a fost i el abandonat. Dei 30 % din suprafaa judeului Vlcea este zon de munte acesta nu are n prezent o prtie de schi funcional. Potenial de dezvoltare

Amplasamentul se afl ntre intravilanul staiunii Vidra i intravilanul trupului de la Obria lotrului. Lacul Vidra se afl n centrul acestui teritoriu, el beneficiaz de cele mai bune condiii climatice pentru practicarea turismului montan i a sporturilor de iarn, prin ninsorile abundente prezente n anotimpul rece i relieful generos cu locuri ferite de furtuni i avalane. Deasupra lacului Vidra se afl platoul Latoriei de Sus pe Coasta Benghiicare mpreun cu versanii nordici ai Munilor Latoria i cei ai Parngului, formeaz probabil cel mai valoros domeniu schiabil din Carpaii Meridionali. n urma punctrii caracteristicilor semnificative de mai sus , zona are ca i caracteristic general, n raport cu evoluia localitii , tendina de realizare a unor funciuni de turism i agrement care s exploateze cadrul natural existent i zona de agrement existent, att prin exploatarea potenialului domeniului schiabil i al lacului Vidra ct i aciuni de parcelare realizare de loturi a terenurilor proprietate privat, extrem de variate ca suprafee, orientare i dimensiuni, (dezvoltarea CASELOR DE VACAN , i a PENSIUNILOR AGROTURISICE)

13

Se creeaz astfel posibilitatea fireasc de a se realiza un vechi proiect de mare anvergur care a luat natere in jurul anilor 1970 o dat cu proiectarea i execuia lucrrilor Hidrotehnice din bazinul rului Lotru. Avnd n vedere potenialul turistic al domeniului schiabil din jurul Lacului Vidra (alt. 1320m ) care este mrginit de munii Lotrului, Latoriei , Parng ( muni cu nlimi i goluri alpine aflate la peste 2000m altitudine), beneficiarul (asociaii) , prin CONSLIUL JUDETEAN VALCEA dorete s implementeze un proiect pentru dezvoltarea potenialului turistic al zonei precum i deschiderea unor posibiliti de legare a domeniilor schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole i formarea unui circuit prin care s se lege staiunea Rnca de staiunea Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se pot conecta i domeniile schiabile vecine din Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii Lotrului - Gtul Berbecului, Cindrel Pltini, ureanu Poarta Raiului. Posibiliti de cazare pe Valea Lotrului: - cu plecare de la BREZOI ora aflat la 10 km de Staiunea Balneoclimateric Climneti (unde dispunem de baz de cazare) neutilizat pe timp de iarn, Valea trece prin comuna MALAIA, comun vecin cu Staiunile HOREZU i BILE OLNETI (pe platoul munilor Cpnii al cror versant nordic coboar n Malaia ) aici avem zon cu turism rural la Slite, Malaia i Ciunget insuficient exploatat.

Din Ciunget se poate ajunge pe DJ 701D pe Valea Latoriei la Cabanele de la Petrimanu, unde gsim Complexul Tudor si Cabana Consiliului Judeean Vlcea. Drumul 701D este un drum de exploatare al amenajrilor Hidroenergetice de pe Cheile Latoriei, el a fost asfaltat este deschis i ntreinut de Hidroelectrica Ciunget care exploateaz barajele din zon Petrimanu - Curmtura Olteului i de aici la Polovragi cu legtur n DN 67 TG.JIU-RM VALCEA, sau Curmtura Olteului-Vaideeni peste creasta munilor Cpna, La Nedei. Din Ciunget se ajunge n localitatea VOINEASA, localitate amplasat la altitudinea de 600m , care pe lng hotelurile din staiune ce au o capacitate de cazare de 1000 de locuri, mai dispune de 500 locuri n pensiunile agroturistice care nu sunt ocupate la capacitate.

Din Voineasa pe valea Mnilesei vom parcurge 30 Km urcnd pe drumul modernizat Dn7A trecnd prin pasul curmtura Vidruei la 1600 m alt, apoi vom cobor pn n Staiunea VIDRA, Staiunea Vidra este amplasat la cota 1300 m altitudine. Aceasta are n dotare un hotel cu 6 etaje de 180 locuri , 3 mini hoteluri P+3 cu o capacitate de 300 locuri, i 5 vile 100 locuri , n total 500 locuri.

14

In prezent staiunea este parial abandonat de administratorii legali care nu doresc s se implice n activitatea de exploatare turistic.

2.2. ncadrarea n localitate

Poziia fa de intravilanul localitii Prezentul PUZ se aplic teritoriului cuprins ntre Obria Lotrului i Staiunea Vidra din Comuna Voineasa, judeul Vlcea i este amplasat pe versanii de NORD ai Munilor LATORIA precum i pe platoul CARBUNELE STEFANUL pe lng TRANSALPINA Amplasamentul se afl la grania a trei regiuni de dezvoltare SUD VEST, VEST, CENTRU, la limita dintre judeele Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu i Vlcea, n nord-vestul comunei. Relaionarea cu localitatea ,sub aspectul poziiei ,accesibilitii, cooperrii n domeniul edilitar , servirea cu instituiile de interes general Zona de Nord a Judeului Vlcea este beneficiara celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare din Romnia prin amenajarea bazinului LOTRU, aceast amenajare a deschis n acelai timp porile unei noi magistrale a turismului Romnesc ; magistrala Lotru Jiu-Cernape axa Brezoi - Bile Herculane. Magistrala Lotru dispune de dou drumuri naionale DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou drumuri judeene DJ 701D pe valea Latoriei si DJ105 G pe valea Voineia, un drum strategic (sau drumul regal) aceste drumuri sunt racordate la culoarul european IV care va deveni n viitorul apropiat cea mai important cale de acces ce va lega vestul rii de bucureti i constana: -arad- deva, sebe-alba (pe valea mureului); -sibiu, cornet-brezoi (pe valea oltului);brezoi- pitesti,( dup ce va ocoli muntele cozia pe valea biaului pn la sltrucu, va urma cursul topologului pn n apropiere de curtea de arge- pitesti pe valea argeului). autostrada A1 pitesti-bucureti, -autostrada A2 bucureti-constana

STATIUNEA RANCA

LACUL VIDRA

OBRIA LOTRULUI

MUNTELE PURU

STATIUNEAVIDRA

PASUL CURMATURA VIDRUEI

15

Legatura principal ntre zona studiat si Voineasa se face pe DN 7A modernizat i asfaltat de la BREZOI pn la PETROANI, drum care face legtura cu marile orae din partea de NORD VEST (ARAD, TIMIOARA, LUGOJ, DEVA, PETROANI) si cele din sud, RM. VALCEA, PITETI, SLATINA, BUCURETI, CONSTANA, racordul cu autostrada A1 se va face in apropriere de Brezoi la schitul Cornetul din com. Racovia. O alt Legtur cu zona studiat se face pe -DN 67 C n curs de modernizare pe sectorul dintre staiunea RNCA OBARIA LOTRULUI- SEBE ALBA, prin pasul Urdele la peste 2200 metri altitudine. Pe acest drum care se unete cu DN1 i DN7 (culoarul IV European E81 E68) se vor putea lega oraele din centrul rii, CLUJ, ALBA, SIBIU cu cele din sud vest TG JIU, CRAIOVA, DROBETA TURNU SEVERIN. Aceste dou drumuri se ntlnesc n OBRIA LOTRULUI. Cele dou drumuri se intersecteaz cu drumul strategic sau - DRUMUL REGAL, construit n primul Rzboi mondial, drum ce pleac din oseaua asfaltat (DN7A) la Valea Mceului, parcurge toat creasta Munilor Latoria, trecnd prin Chica Lupului pe deasupra Staiunii Voineasa (n dreapta) i a localitii Ciunget n stnga sa , apoi urc domol pn n Plaiul Poienii la altitudinea de 1600 m. Aici drumul se unete cu legtura sa mai recent ce vine din Ciunget, pe valea Rudresei. Din Plaiul Poienii drumul se continu pe serpentinele din Fratoteanu Mare, trece pe rnd pe sub vrfurile din golul alpin aflate la altitudinea de 2000m (Fratoteanu , Mogoul, Pietrele, Petrimanu, Puru, Bora, tefanu), strbtnd Coasta Benghii pn n aua tefanu unde se ntlnete cu Transalpina, drum ce vine de la Rnca i coboar la Obria Lotrului.

Valea Lotrului beneficiaz de o echipare edilitar complex aici sunt prezente pe lng drumurile naionale i culoarele magistrale a liniilor de transport a energiei electrice, fapt care determina ca relaiile ntre localitile Cinget-Petrimanu-Voineasa-Balindru-Vidra s fie interactive (ex: prin ntreinerea exploatrilor energetice respective se ntrein i drumurile naionale, judeene sau de exploatare). Pe aceste drumuri se desfoar activitile de transport de mrfuri, activitile economice de exploatare forestier, minier, pstoritul transhumana, trguri anuale de animale (la sf. Mrie Obria Lotrului ), activitile turistice , activiti culturale, de intervenie a ISU n cadrul dezastrelor naturale sau de salvare a vieilor omeneti, activiti de control i paz desfurate de organele abilitate sau ale administraiei locale sau centrale.

16

INCADRAREA IN ZONA DE NORD A JUDETULUI VALCEA

INCADRAREA IN ZONA TRASEUL CULOARULUI IV EUROPEAN TRASEELE DN67C- DN7A si DN67E HERCULANE -PETROSANI

2.3. Elemente ale cadrului natural

Muntii Latoritei se desfasoara intre Latorita si Lotru, pe teritoriul cuprins intre izvoarele acestora si punctul lor de confluenta (Gura Latoritei). Spre nord si est, de la Obirsia Lotrului si pina la Gura Latoritei rul Lotru separ Muntii Latoriei de cei ai Lotrului. In aceasta poriune, pe Lotru se afl doua lacuri de acumulare: Vidra (1289 m), ce i intinde apele din amonte de confluena Mirului cu Lotru pin in aval de confluena Vidrutei, si Balindru (1030 m), mult mai redus ca intindere, situat la confluena prului cu acelasi nume cu Lotru. La vest, de la confluena cu prul lezer pna la Obirsia Lotrului, Lotrul separ Culmea Carbunele-Miruu din Munii Latoriei de Masivul Paring. Limita sudica a masivului o constituie prul Latoria, care, adunindu-si izvoarele cele mai sudice de sub versantul estic al Virfului Mohoru (valea Urdele), strabate spre est un defileu spectaculos, colectind ape atit din Muntii Latoritei, cit si din cei ai Capatinii. Pe traseul sau se afla, de asemenea, doua lacuri de acumulare: Galbenu (1304 m) si Petrimanu (1130 m), ale caror ape sint conduse printr-o galerie subterana spre lacul-Vidra. Dupa cum se poate observa si pe harta, limitele sint date in principal de reteaua hidrografica. Singurul sector in care acesti munti se leaga direct de cei inconjuratori se afla in Saua lezer, situata la nord de Virful Iezer (2157 m), acolo unde se face legatura cu Muntii Paring. Muntii Latoritei sint formati dintr-un ansamblu de culmi cu o altitudine medie de 1400 - 1800 m. Peste 65% din suprafata se situeaza la o altitudine ce depaseste 1600 m. Relieful de culmi joase, a caror altitudine scade sub 1000 m, are o dezvoltare redusa, fiind dispus in extremitatea estica a axei principale a masivului. Marginea nordica - intre piriul Chioara si Dosul Pinului, formind versantul drept al Lotrului prezinta sectoare puternic inclinate, cu o diferenta de nivel de 400 - 600 m, acoperite de padure. In schimb, versantul sting al Latoritei, constituind limita sudica a muntilor, prezinta abrupturi stincoase, cu pereti pe alocuri surplombati, hornuri si pante cu grohotisuri, dispuse pe o diferenta de nivel de 700 - 1000 m. Aspectul general al versantului sudic, ca si dispunerea rocilor calcaroase ca o banda aproape continua, se poate observa cel mai bine din Curmatura Oltetului sau de pe Culmea Huiluzu Tirnovu din Muntii Capatinii.

Culmea principala porneste din Virful Bora (2055 m), care reprezinta si altitudinea maxima a masivului, si se orienteaza spre est, depasind prin alte doua virfuri ,,granita" celor 2000 m: Vf. Puru (2049 m) si Vf. Fratosteanu Mare (2053 m). Din Virful Fratosteanu Mare culmea principala, cu orientare vest-est, se ramifica in doua culmi aproximativ paralele, dar inegale ca lungime, intre acestea adincindu-se valea Rudareasa. Ramura nordica se prelungeste prin Culmea Stevia, coboara in Saua Chica Lupului (1 012 m), se ridica in Dealul Ciresului (1161

19

m) si ia sfirsit la confluenta Latoritei cu Lotrul. Cea sudica, dupa o succesiune de virfuri si inseuari largi, se orienteaza spre nord-est, devenind o creasta ingusta si accidentata.. Elemente ale cadrului ce pot interveni n modul de organizare urbanistic Elementul principal cu un rol foarte important n modul de organizare urbanistic este golul alpin, acesta confer o rezolvare interesant a terenului din jur prin introducerea n circuitul de agrement a prtiilor de schi i legtura obligatorie a celor patru zone (A,B,C,D) adoptarea unor modele europene pentru deschiderea unor posibiliti de legare a domeniilor schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole i formarea unui circuit prin care s se lege staiunea RANCA de staiunea Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se pot conecta i domeniile schiabile vecine din Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii Lotrului- Gtul Berbecului, Cindrel Pltini, ureanu Poarta Raiului. Legtura zonelor se face att la baza prtiilor prin cele dou drumuri naionale ct i pe creast prin amplasarea ingenioas a instalaiilor de transport pe cablu. Pe golul alpin se vor amenaja stnele turistice existente care pot devenii i uniti de alimentaie public se vor amplasa cabane i refugii turistice.

Un alt element principal cu un rol foarte important este Rul Lotru, acesta izvorte din Munii Parng din lacul glacial Clcescu, lac ce este mrginit de Vrfurile Setea Mare 2365 m i Mohorul 2337 m, strbate de la sud la nord acest teritoriu mirific pn la confluena cu prul Prav, n locul OBRIA LOTRULUI.

Aici rul Lotru i schimb direcia i curge de la vest ctre est pn la confluena cu rul Olt mrginit fiind pe partea stng de munii Lotrului, iar pe partea dreapt de munii Latoriei. In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar - var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200 l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la intersectia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se in cont de aplasarea construciilor n afar zonelor inudabile i de stabilirea unei cote zero adecvate .

20

Prezena rului Lotru cu apa sa cristalin n intravilanul viitoarei Staiuni montane de la Obria Lotrului puncteaz decisiv pentru amplasarea zonelor plantate de sport turism de pe malul drept al rului Lotru de la podul Tunari pn n centrul staiunii. La obria lotrului se va acorda o atenie deosebit dezvoltrii unor structuri de agrement cu profil diversificat, cu accent pe cel apres-schi (piscine saune, fitnis, squash, discoteci, amfiteatre, patinoar acoperit i descoperit, sli de sport,etc. ) Zona Lacul VIDRA este caracterizat de un cadru natural de excepie , elementul principal constituindu-l lacul de acumulare ce este cuprins ntre munii Latoria i munii Lotrului . Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. Lacul Vidra a influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indispensabile n perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie. n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul Vidra constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale. Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare Un alt element de cadru natural care va influena modul de rezolvare funcional urbanistic a zonei studiate este suprafaa cu vegetaie forestier i lacul de la sud ul ei, element care va fi valorificat n studiul de fa. Un alt element de relief de care se va ine seama, este cornia ce se desfoar pe toat lungimea zonei, de la EST la VEST, corni care prin diferena de nivel determin o amplasare peisagistic de excepie a cldirilor, prin exploatarea diferenei de nivel i a o vedere ctre lacul de acumulare. Drumul de contur de pe partea stng a lacului de acumulare paralel cu DN7 va fi amenajat pentru prtia de schi fond sau ca drum de plimbare (randonnee) cu snii trase de cai sau va fi folosit pentru echitaie.

21

2.3 Circulaia. Aspecte critice privind desfurarea circulaiei n cadrul zonei Circulaia n cadrul zonei studiate poate fi clasificat funcie de importan n : Strzi de categoria a IIIa cu dou benzi de circulaie. DN7A ,Strad cu profil normal, asfaltat , de tranzit ntre VIDRA I OBARSIA LOTRULUI - afluiaz circulaia ctre VEST LA DN 67C i ctre EST la DN7. DN 67C, Strad cu profil normal, asfaltat de tranzit ntre RNCA -OBARSIA LOTRULUI-SEBE ALBA acestea sunt in curs de modernizare!!! In afar de DN7A i DN 67C mai exist drumurile forestiere din zon Acestea sunt strzi balastate , cu profile neconforme limi ce variaz de la 5 la 10 m Strad median a zonei , distribuie i colecteaz circulaia din i n profunzimea zo nelor construite, acces principal la zona de agrement. Strad asfaltat , fr trotuare , are prospectul realizat pentru intrrile n profunzime. Inexistena unor drumuri de acces n profunzime la terenurile ce urmeaz a fi lotizate n vederea realizrii de construcii. Analiznd aspectele critice privind desfurarea circulaiei n zona studiat se evideniaz disfuncionalitile n circulaie: --Gabaritele mici ale prospectelor strzilor forestiere existente duce la o circulaie auto i pietonal n condiii de insecuritate. -- Transportul cu autovehicule grele este obstrucionat de profilele neconforme ale strzilor nemodernizate . -- Accesul auto al serviciilor de salvare i pompieri se face cu greutate sau este obstrucionat . --Lipsa mbrcminii asfaltice i a canalizrii pluviale duce la acces impracticabil n caz de precipitaii. Este necesar modernizarea strzilor prin stabilirea prospectelor normate funcie de categoria acestora , asfaltarea lor, realizarea scurgerilor apelor pluviale prin legarea la reeaua de canalizare sau rigole de scurgere, realizarea unor intersecii corecte ca raze de curbur, refugii pe drumurile nguste i platforme de ntoarcere pentru fundturi. Se va completa reeaua de strzi cu strzi noi care s preia circulaia de acces n profunzime la noile loturi de construcii, s fac legtura cu direciile principale de deplasare. Se vor amenaja parcri auto n lungul drumurilor naionale n limita prospectului de 26 m care reprezint zona drumurilor.

22

 Transportul pe cablu n prezent exist o instalaie de telescaun nefuncional

Este necesar ca n prima etap s se realizeze amplasarea unui telescaun fix cu patru locuri n zona MIOARELE care s fac legtura ntre DN7a i domeniul schiabil de pe golul alpin. Instalaia de transport pe cablu reprezint principalul mijloc de acces la golul alpin pe timp de iarn, ea va avea o lungime total de 2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare cota 1850 sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu role de ghidaj , cablu tractor,scaune. Acesta va fi principala cale de acces la golul alpin pe timp de iarn n condiiile n care drumurile existente vor fi nzpezite. De asemenea se propune amplasarea unui teleschi la baza prtiei i a 4 teleschiuri pe golul alpin ntre cotele 1850- 2000.

23

2.5 Ocuparea terenurilor Principalele caracteristici ale funciunilor ce ocup zona studiat

Zona studiat reprezint ZONA de NORD a MUNILOR LATORIA ntre Munii CRBUNLE-BORA-MIRU delimitai de valea Crbunele, i Munii PIETRELE VIDRUEI-MOGOU delimitai de valea pietrele Vidruei. Suprafaa studiat este de 565,0 ha Pentru o mai bun analiz a situaiei existente i coeren a propunerilor de rezolvare urbanistic zona studiat a fost mprit n PATRU subzone: subzona A subzona B subzona C subzona D MIOARELE-COASTA BENGHII ( suprafaa 207,3 ha ) PURU-ZNOGUA (suprafaa de 134,4 ha) MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha), CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )

SUBZONA A : versantul nordic al MUNTELUI MIOARELE de la baza sa, cota 1320 pn n vrful Stna Miru 1975, - MUNTELE COASTA BENGHII( pe creasta sa) n partea de Nord Est a golului alpin Sa1. cota 1320-1450 vegetaie forestier Sa2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier Sa3. zona nalt cota 1800-2000 -pajite alpin SUBZONA B : versantul nordic al MUNTELUI PURU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful PURU 2045 i creasta sa de Nord-Vest pn n aua ZNOGUA S.b.1. cota 1320-1450 vegetaie forestier S.b.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045-pajite alpin SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful MEREUUL 2021, compus la rndul ei din: Sc1. Obria Lotrului malul drept cota 1350 pod Tunaru-Centru vegetaie forestier Sc2. Zona medie cota 1450-1770 Sa3. zona nalt cota 1800-2021 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin SUBZONA D : versantul nordic al MUNTELUI CARBUNELE s.d.3 zona alpin cota 1600-2100, de la cota 1620- La Crie pn n vrful Crbunele 2045 i creasta sa de Nord-vest pn n aua tefanul -pajite alpin relaionri ntre funciuni

Pentru zonele cu vegetaie forestier caracteristica principal o reprezint exploatarea masei lemnoase. O alt activitate prezent este cea de culegere a fructelor de pdure i a ciupercilor care reprezint o aciune de supravieuire a muncitorilor disponibilizai din

24

activitatea minier de pe valea Jiului i a celor din judeele Vlcea i Gorj. Fenomenul este prezent pe toat perioada de var i toamn, pe ntreg teritoriu din bazinul Lotrului, familii ntregi trind aici n colonii improvizate avnd condiii de via greu de suportat cu risc de mbolnvire i chiar de deces.

n pdure se desfoar n prezent numai activiti de exploatare forestier ce nu aduc prosperitate ntregii comuniti ci numai celor ce exploateaz nemilos masa lemnoas .

Pe Golul Alpin activitatea de baz pe timpul verii o constituie punatul, dar care este i el n dificultate mai nou prin interzicerea transhumanei.

25

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit n limita teritoriului studiat nu avem fond construit gradul de ocupare fiind zero dar , ntreaga Vale a Lotrului dispune de zon cu turism rural (la Slite, Malaia i Ciunget)

Din Ciunget se poate ajunge pe DJ 701D pe Valea Latoriei la Cabanele de la Petrimanu, unde gsim Complexul Tudor si Cabana Consiliului Judeean Vlcea. Drumul 701D este un drum de exploatare al amenajrilor Hidroenergetice de pe Cheile Latoriei, el a fost asfaltat este deschis i ntreinut de Hidoelectrica Ciunget care exploateaz barajele din zon, Petrimanu - Curmtura Olteului i de aici la Polovragi cu legtur n DN 67 TG.JIU -RM VALCEA, sau Curmtura Olteului-Vaideeni peste creasta munilor Cpna, La Nedei. Din Ciunget se ajunge n localitatea VOINEASA, localitate amplasat la altitudinea de 600m, care pe lng hotelurile din staiune ce au o capacitate de cazare de 1000 de locuri, mai dispune de 500 locuri n pensiunile agroturistice care nu sunt ocupate la capacitate.

Din Voineasa pe valea Mnilesei vom parcurge 30 Km urcnd pe drumul modernizat Dn7A trecnd prin pasul curmtura Vidruei la 1600 m alt, apoi vom cobor pn n Staiunea VIDRA,Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. De asemenea , inca din anii 1970 cand au fost proiectate si realizate constructiile aferente lucrarilor barajului de la Vidra s-a avut in vedere organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna din 1982. Satul olimpic era format din trei staiuni , VIDRA , MURA i ALBA. Atunci au fost proiectate si realizate mai multe cladiri care au un aspect arhitectonic deosebit, dar care in prezent se afla in patrimoniul sindicatelor ce nu doresc sa se implice in activitatea turistica. StaiuneaVidra este amplasat la cota 1300 m altitudine. Aceasta are n dotare un hotel cu 6 etaje de 280 locuri , 3 mini hoteluri P+3 cu o capacitate de 300 locuri, i 5 vile 100 locuri , n total 600 locuri Aspecte calitative ale fondului construit

26

In prezent staiunea Vidra este parial abandonat de administratorii legali care nu doresc s se implice n activitatea de exploatare turistic . Astfel dup anii 1990, cnd Sc SIND ROMANIA srl si celelalte confederaii sindicale au primit cadou de la Guvernul Roman dreptul de exploatare prin preluarea patrimoniului UGSR, staiunea a intrat ntr-un proces continuu i constant de degradare . Prtia de schi a fost i ea abandonat iar terenurile de sub staiune au fost retrocedate vechilor deintori legali care acum se judec acum cu administratorii cldirilor. Din Vidra se parcurg 17 km asfaltai, pe conturul lacului de acumulare, pn ajungem la Obria Lotrului, unde n prezent se afl mai multe cabane care beneficiaz de condiii de cazare i mas, fiind apte pentru activitii turistice.

La Obria Lotrului au fost introduse prin PUG VOINEASA, mai multe terenuri care sunt favorabile pentru construcia pensiunilor i cabanelor agroturistice, dar a cror construire treneaz din lipsa de perspectiv a dezvoltrii infrastructurii . n zona Puru exist un canton de vntoare i pescuit, iar n zona Mioarele este padure virgin. In zona Mioarele si Puru terenul are n prezent categoria de folosin pdure de molid de la cota 1295 pn la cota 1800 m, unde este golul alpin ,acesta se desfoar pn n creasta muntelui la cota 2000 Asigurarea cu servicii a zonei, n corelare cu zonele vecine

In zona Vidra se afl o prtie de schi deservit de un telescaun abandonat, dar datorit faptului c structurile de primire turistic au fost i ele parial abandonate serviciile de cazare i alimentaie public sunt foarte puin prezente pe pia. In zona Obria Lotrului au nceput s se dezvolte timid n ultimul timp pensiunile agro-turistice, care pot s ofere servicii de cazare i alimentaie public. De asemenea prezena drumurilor naionale modernizate precum i a reelelor de energie electric nlesnesc asigurarea unor servicii vitale ca cele de aciune a ISU, jandarmerie ,pompieri, salvare, salvamont, curierat,salubritate etc., acestea se pot deplasa de la Rm. Vlcea, Voineasa, Petroani, Sibiu sau Sebe. Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic i economic a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic. Ea genereaz prin edificarea unei anumite pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic integral. Simpla existen n spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o micare turistic important, este nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale care s asigure accesul n zon dup care trebuie edificat baza tehnico-material necesar unui turism modern. Prin amenajarea turistic a spaiului geografic se urmrete n primul rnd estetizarea locurilor respective i abordarea unor lucrri care s duc n final la ciz elarea fondului turistic.

27

Asigurarea cu spaii verzi Zona este plantat cu pdure de brad cu vrsta de 100 de ani iar pe golul alpin sunt prezente pajitile alpine. Zona de vegetaie forestier cuprinde poriunea de la DN7 A pn n golul alpin pe axa est vest, i poriunea dintre rul lotru i DN 67C pe axa nord-sud. n Zon este prezent i vegetaia forestier nevaloroas, degradat prin mbtrnire mbolnvire uscare sau drmturi de vnt. Acestea se vor igieniza prin amenajrile forestiere care implic msuri de gestionare durabil, prin aplicarea de tratamente intensive, care promoveaz regenerarea natural a speciilor din tipul natural fundamental de pdure i prin conservarea pdurilor virgine i cvasivirgine. Reconstrucia ecologic, regenerarea i ngrijirea pdurilor se realizeaz n concordan cu prevederile amenajamentelor silvice i/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate n conformitate cu normele tehnice specifice. Zon este plantat cu specii de conifere cu o vrst de peste 100 de ani. n lunca Lotrului pe partea sa dreapt pn la podul Tunari exist i poriuni de pdure degradat cu doborturi de vnt, arbori bolnavi smuli de toreni i teren degradat neproductiv. Aici se vor face plantri de spaii verzi integrate cu celelalte amenajri a terenurilor sportive i a parcajelor n lungul drumului Existena unor riscuri naturale

riscul producerii de inundaii In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar -var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200 l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la intersectia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se in cont de amplasarea construciilor n afar zonelor inundabile i de stabilirea unei cote zero adecvate pentru viitoarele construcii . n zon n prezent au loc modernizri i corectri ale malurilor rului Lotru prin execuia de gabioane consolidri de maluri, aceste lucrri se fac concomitent cu supralrgirea celor dou drumuri naionale care sunt n curs de execuie. -riscul producerii alunecrilor de teren n zon nu exist riscul alunecrilor de teren, totui prin practicarea unor culoare pentru realizarea prtiilor de schi i a instalaiilor aferente de transport pe cablu, se v ndeprta vegetaia forestier, lucru care teoretic ar trebui s duc la instabilitatea solului, dar n realitate pantele domoale ale traseelor prtiilor care ajung maxim 27% i msurile care se iau pentru amenajarea prtiilor prin nierbarea terenului defriat, vor duce la inexistena riscului de degradare a solului . - riscul producerii de avalane Nu exist riscul producerii de avalane Configuraia ternului din zona studiat unde vor fi amplasate principalele dotri de cazare, alimentaie public, precum i traseele prtiilor din toate subzonele abordate n prezentul PUZ sunt ferite de producerea avalanelor. Practic traseele prtiilor ocolesc zona de stncriilor i abrupturilor unde se produc aceste fenomene. Zona a fost monitorizat temeinic de lucrtorii care ntrein barajul de la Vidra, aici existnd staia Hidrometeorologic unde au fost i sunt nregistrate principalele fenomene meteeorologice, hidrologice .

28

 Principalele disfuncionaliti: Staiunea Vidra, una din cele mai frumoase staiuni montane din Romania, a fost lsata in paragina. Situata la 25 de kilometri de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de 1370 de metri, cu aer deosebit de ozonat, era destinatia preferata a sportivilor si a turistilor iubitori de munte. Astazi, peisajul este dezolant. Pe langa faptul ca in ultimul an padurile de conifere ce acopereau muntii din imprejurimi au fost doborate, lasand versantii golasi si hotelurile ce inca mai functionau acum trei-patru ani au fost parasite. Declinul a inceput dupa 1990, cand investitiile incepute la un hotel de 400 de locuri si la sala de sport au fost oprite si incet, incet au fost devalizate. Astazi, din ceea ce a mai ramas, trei hoteluri care apartin structurii judetene a Cartelului Alfa sunt inchise. In functiune mai sunt doar cinci vile care se afla sub coordonarea financiara a Sind Romania. Capacitatea acestora este de 20 de locuri. Statiunea beneficiaza de o partie de schi si de un telescaun. Iarna trecuta doar turistii fideli si cei nostalgici au mai schiat aici, cu toate ca se zvonise ca va fi omologata oficial. Intrucat ea prezinta o complexitate medie nu este accesibila incepatorilor. La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an. Frumusetea locului a depasit meleagurile noastre, facand ca la "poarta" autoritatilor valcene sa bata mai multi investitori straini, printre ei aflandu-se si parintii Laurei Pausini, celebra cantareata italiana, care ar dori sa investeasca in aceasta statiune. ***Am fost acum 2 luni acolo. Trist, jalnic, infiorator. Cu toate ca este un loc mirific, hotelul arata ca dupa bombardament. Probabil este lasat in paragina pentru a-i scadea valoarea si a fi vandut pe 1 $. Drumul de la Voineasa la Vidra este uimitor. De vazut in acea zona si hidrocentrala de la Lotru, din inima muntilor.Peisajul este superb, dar paragina in care se afla aceasta statiune este groaznic, am simtit fiori cand am vazut atat dezinteres. Pacat de tara asta si pacat ca nu ne intereseaza!! E aer curat, peisaj frumos i nu e poluare. Pcat c staiunea e aproape n paragin. Dac investiiile ar continua i cldirile ar fi renovate, staiunea ar fi mult peste cea de la Rnca, spune Ionica Vrabie din Rmnicu-Vlcea. n perioada de var pot beneficia 400-500 de turiti de spaiile de cazare i mas ale staiunii. Staiunea e n administrarea Confederaiei Sindicatelor din Romnia. Dup nchiderea fabricii de cherestea din oraul Brezoi, Rata omajului a atins cote alarmante. Pentru ca zona s poat renasc este nevoie de un program de investiii n domeniul infrastructurii de turism, care la rndul lui s pun n micare interesul altor investitori privai. Practic realizarea n prima etap a investiiilor Consiului Judeean Vlcea, pentru a dezvolta infrastructura de agreement ar constitui motorul de dezvoltare al zonei pentru c o dat cu consruirea debarcaderului de pe lacul Vidra, cu construirea prtiilor de schi i dotarea corespunztoare a acestora, s-ar pune n valoare tot potenialul touristic din ntrega vale a Lotrului. Prin realizarea acestor investiii se vor nate i alte oportuniti cum ar fi necesitatea locurilor de cazare care s adposteasc turiti, inclusiv gasirea unor soluii pentru reluarea lucrrilor abandonate de la construciile hoteliere din staiunea Vidra, ocuparea forei de munc a locuitorilor de pe valea Lotrului inclusiv a personelor defavorizate de etnie rrom care pot s lucreze la ntreinerea pensiunilor i a dotrilor noi aprute cum ar fi restaurante, platforme de parcare centrale termice, spltorii etc.

29

2.6. Echipare edilitar

Stadiul echiprii edilitare Alimentare cu ap nu exist reea de alimentare cu ap n zona studiat Se va asigura prin amenajarea unei staii de captarea pe margine prului Mioarele care are un debit suficient. Tot aici se va organiza i staia de tratare i clorinare, care va avea o limit de protecie conform legii . Din acest staie apa va fi nmagazinat ntr-un rezervor de unde va curge gravitaional la consumatori. O Alternativa la acest captare de ap care necesit constriurea unui baraj o repreint scoaterea apei direct din lacul Vidra. Canalizarea nu exist reea de canalizare n zona studiat zona studiat nu are retea de canalizare , ea se va rezolva prin intermediul unei staii de epurare care va prelua toate apele uzate de la consumatori. Termice nu exist Alimentarea cu energie termic se va rezolva la nivel individual de catre beneficiari prin centrale cu funcionare pe combustibili solizi-*pelei ,lichizi, butan gaz,pompe de cldur, celule voltaice,panouri solare, Reele electrice Amplasamentul beneficiaz de reeaua electric de medie tensiune (20KVA), care strbate staiunea de la Est la Vest fiind necesar doar montarea unor posturi de transform are acest lucru realizndu-se cu costuri relativ reduse. telefonia este prezent prin intermediul releului GSM Orange. Accesul in zona studiata este se face prin intermediul drumului DN7A,care este administrat si ntreinut de Direcia Drumuri Naionale. In timpul anului accesul este facil, nu exista pericol de avalane, nzpeziri, inundaii, alunecri de teren, etc.

2.7. Probleme de mediu

prevenirea impactului nefavorabil asupra mediului Singurele probleme de mediu ce au fost identificate sunt rezultatul tierilor abuzive de vegetaie forestier fenomen care sa produs dup revoluia din 1989. *Un alt fenomen negativ care a lsat urme asupra mediului i peisajului a fost produs de oamenii din coloniile improvizate a culegtorilor de ciuperci i fructe de pdure prin aruncarea la ntmplare a resturilor menajere , pungi de plastic, peturi etc., *afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat si apariia unor depozitari necontrolate de deeuri, vizibile si cu efecte devastatoare pentru toi factorii de mediu :aer, apa, sol aspect peisagistic nengrijit in unele zone, datorat unor ntrzieri uneori nejustificate ale factorilor responsabili in ecologizarea terenurilor forestiere defriate (prezenta cioatelor si doborturilor ) si in ntrzieri ale rempduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori cu boli specifice depozitarea temporara a butenilor provenii din exploatrile forestiere din zona pe marginea DN 7A ducnd la aspect peisagistic negativ, la ngustarea drumului si deteriorarea covorului asfaltic . Golirea lacului Vidra

Golirea parial a acumulrii Vidra a determinat reducerea suprafeei luciului lacului de la circa 1240 ha la circa 280 ha si o adncime de 10 m.

30

2.8. opiuni ale populaiei

Spaiul rural voinesean, o nentrecut de interesant unitate geografica si nu mai puin istorica, "cetate in cetatea Carpailor", cuib in care o parte a neamului a stat la adpost nu din vremea tocmirii tarilor, ci din vremea ntemeierii neamului nsu i, a atras de-a lungul timpului si continu s atrag numeroi vizitatori. Beneficiem astzi, la nceputul secolului al XXI -lea, de unul dintre cel mai puin alterat spaiu montan european, spaiu in care gsim peisaje unicat, de o rar frumusee, o deosebit resurs uman, o ospitalitate cald, o gastronomie specific si o atmosfer aproape patriarhal. Aici, oamenii locurilor poarta in fiina lor memoria ancestrala a neamului, respectnd cu strictee srbtorile religioase si tradiiile milenare. ranul voinesar triete intr -o comuniune profund cu natura, dup un ritual nvenicit prin fora tradiiei, care a creat structuri ceremoniale ce devin "modele" in viaa folcloric tradiionala si nceva" inedit pentru vizitatori. Tradiiile, obiceiurile si datinile dau savoare vieii rurale din aceste locuri. Voineasa este un loc dinadins parc tocmit de natur pentru secretul preios al "perspectivei". Acest spaiu reprezint o destinaie pentru drumeie, refacere, odihn, aventur sau sport, datorit complexitii potenialului turistic natural ce poate fi valorificat pe parcursul ntregului an calendaristic. De aceea, o vacant in spaiul rural voinesan poate nsemna mult. Aceasta poate fi o perioada de relaxare, de linite si echilibru, de tonifiere si redobndire a ncrederii in viat si in propriile puteri, de disciplin spiritual, de comunicare si apropiere uman. Este un moment prielnic de a nva tiina cooperrii" cu mediul, cu miturile si legendele, cci natura i pune amprenta pe oameni, pe urmaii acestora, pe neam. In acest context, PUZ-ul propus si-a propus s contribuie la redescoperirea spaiului voinesan, la valorile pstrate aici, adesea ignorate sau uitate, la abordarea problematici complexe a turismului montan intr-un teritoriu cu un pot enial turistic consistent, dar insuficient cunoscut si superficial valorificat. Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului rural au evideniat faptul ca el are un impact considerabil asupra dezvoltrii, din punct de vedere social, cultural si, mai ales, economic, a zonei. Ideea pe care am urmrit-o de-a lungul ntregului demers realizat a fost aceea de a trata subiectul intr-o perspectiv sistemic, a mbina organic enunurile teoretice si referirile la realitate si c staiunea Voineasa i poate regsi locul si personalitatea prin turism . Pe de alt parte am ncercat o analiz pertinent si aplicat la situaia concret a fenomenului, plasnd -o in contextul mai larg al dezvoltrii durabile a staiunilor romaneti si a importantei date turismului, considerat sector strategic, de Uniunea European. Pe aceasta baza informativ si analitic, memoriul formuleaz un diagnostic argumentat asupra spaiului evaluat si contureaz o strategie viabil de dezvoltare a turismului in zon. Cunoscnd realitatea sunt sugerate cile de obinere a unor produse turistice de marc, care sa exprime notorietate, s sprijine pstrarea si promovarea identitii locale si a unei oferte competitive in

31

domeniul turismului. Schimbarea acestei tendine presupune o schimbare d e optic in promovarea produsului turistic romanesc si, mai ales, un efort investiional deosebit pentru realizarea de structuri turistice noi. Turismul romanesc creste mai lent dect in alte state din zon. Volumul investiiilor strine directe in turism, in intervalul 1991-2002, se ridica la numai 5,3 miliarde de dolari, o cifra relativ sczut, cauza fiind privatizarea ntrziat din domeniu. Guvernul Romniei nu a adoptat o politic de atragere a investiiilor strine si nu ofer nici un fel de faciliti companiilor care doresc sa investeasc in acest sector. O alta cauza a investiiilor sczute este infrastructura slab. Doar 50% din drumurile din Romnia sunt asfaltate, singurul aeroport internaional cu o capacitate operaional satisfctoare este cel de lng Bucureti, iar condiiile de cltorie cu trenul nu se ridic la standardele internaionale. Conform studiului realizat de Organizaia Mondiala a Turismului, anul 2004 a fost cel mai bun pentru turism din ultimul deceniu. Cat despre Romnia, numrul turitilor strini s -a majorat cu 34%, in timp ce numrul total de turiti a crescut cu 23%. Din cei 2,3 milioane de strini care si-au petrecut vacana in Romnia, conform datelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1,5 milioane strini au vizitat Capitala si oraele de reedina de jude, 800.000 de turiti au preferat staiunile montane. In anul 2005, potrivit datelor Asociaiei Naionale a Agenilor de Turism, citat de Mediafax, numrul de romani care si -au petrecut concediile in destinaii externe, prin intermediul ageniilor de turism, a crescut cu aproape 37%. Numrul celor care au cumprat pachete turistice in destinaii locale a sczut pe litoral cu 20%, dar a crescut in staiunile de munte cu 15%, fiind preferate locaiile turistice cu un areal combinativ (munte-ru, munte-lac, etc.).Numrul de turiti strini care au vizitat Romnia a crescut cu 12-15%. Asociaia nu a prezentat si numrul de turiti. Produsele cele mai solicitate au fost vacantele in: zona montan, Delta Dunrii si litoral. Un studiu realizat de fundaia americana CHF (COMMUNITY HABITAT FINANCE) arata c turismul romanesc are un potenial nsemnat, ns piedicile care stau in calea dezvoltrii acestui sector sunt destul de greu de depit. Obstacolele care trebuiesc eliminate sunt: inconsecvena politic si legislativ, bugetul de promovare insuficient, infrastructura slab dezvoltat, lipsa investiiilor strine, nivelul sczut al condiiilor de cazare, precum si al serviciilor de asistena medical in afara oraelor importante, lipsa de profesionalism a tuturor operatorilor romani, precum si calitatea sczut a produselor oferite strinilor, dar si nivelul sczut al abilitilor de management. Produsele turistice actuale pe care americanii de la CHF le recomand a fi exploatate pentru a atrage turiti strini sunt: turismul montan, turismul ecologic si rural, turismul balneoclimateric si de tratament, turismul urban. Printre produsele turistice recomandate pentru a fi dezvoltate in viitor, se numr turismul montan care promoveaz sporturile de iarn. In clasamentul mondial al competitivitii turismului si cltoriilor, ntocmit de World Economic Forum, publicat in 2007, Romnia ocupa locul 76 din 124 de tari. Pentru ntocmirea topului au fost luate in calcul 13 criterii, care au urmrit factorii ce pot transforma turismul intr-un domeniu atractiv. La

32

resursele naturale, tara noastr a ocupat poziia 46, dar la capitolul reglementari de mediu s-a clasat pe locul 101. Ultimul studiu al World Travel & Tourism Council (WTTC - Consiliul Mondial al Turismului si Cltoriilor) arata ca Romnia are potenial turistic nevalorificat. Romnia este una dintre tarile cu turismul cel mai puin dezvoltat, situndu -se pe locul 162 dintr-un total de 174 de tari, dac a inem cont de ponderea acestui sector in produsul intern brut (cca.4,8% in 2006). Studiul estimeaz ca pana in 2016 turismul va ajunge la circa 5,8% din PIB. WTTC recomand s fie considerate prioritare urmtoarele sectoare: turismul montan (schiul pe ti mp de iarna si drumeiile in timpul verii), turismul cultural, folosind situri de referina ca Braov, Sibiu si Sighioara, dar si turismul rural.

33

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC

Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului rural au evideniat faptul ca el are un impact considerabil asupra dezvoltrii, din punct de vedere social, cultural i, mai ales, economic, a zonei. Combinatul Chimic din Rmnicul Vlcea a disponibilizat de curnd 500 de muncitori i fenomenul este pe cale s se repete , n aceste condiii politicienii i factorii de decizie vd n turism o alternativ viabil pentru reconversia forei de munc disponibilizat. In acest context, PUZ-ul propus si-a propus s contribuie la redescoperirea spaiului voinesan, la valorile pstrate aici, adesea ignorate sau uitate, la abordarea problematici complexe a turismului montan intr-un teritoriu cu un potenial turistic consistent, dar insuficient cunoscut si superficial valorificat. Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic i economic a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic . Ea genereaz prin edificarea unei anumite pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic integral . Simpla existen n spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o micare turistic important , este nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale care s asigure accesul n zon dup care trebuie edificat baza tehnico-material necesar unui turism modern. Prin amenajarea turistic a spaiului geografic se urmrete n primul rnd estetizarea locurilor respective i abordarea unor lucrri care s duc n final la cizelarea fondului turistic.

34

 Conform PUG al com. Voineasa n vigoare, zona studiat n PUZ se va dezvolta pentru turism servicii i instituii, dotri de agrement, parcuri i zone verzi. Conform studiu integrat privind domeniul schiabil din Carpaii romneti s-a propus amplasarea unui numr de 13 teleferice montate pe munii: Fratoteanu, Petrimanu, Puru, Mioarele, Mereuu, tefanu, Crbunele. Capaciatea nsumat a potenialului domeniilor schiabile din acest studiu este de (14,1Km pentru 10 475 schiori pe zi la Obria Lotrului) + (12,5 km pentru 5645 schiori pe zi la Vidra) , iar staiunea montan sa poat gzdui n perspectiv 7500 de locuri la Obria Lotrului i 4500 paturi noi la Vidra. Din analiza modelelor de amenajare a staiunilor de sporturi de iarn, reiese c n Austria expansiunea c masiva a turismului s-a realizat prin dezvoltarea unei concepii originale, avnd la baza preocupri sociale puternice, locuitorul muntelui fiind in centrul strategiei de amenajare. Aici s-a dezvoltat un turism montan rural, plecnd de la nodurile vechi populate. Modelul de amenajare de referina este Tirolul, ce are ca trstura dominanta dezvoltarea progresiva si controlata local. O atenie deosebita s-a acordat prezervrii mediului natural si cultural, promovndu-se peisajul natural i uman nealterat, tradiional, creaia artificiala neavndu-i locul aici. Datorita particularitilor concepiei de amenajare turistic (context instituional si politic bazat pe descentralizare, dezvoltare turistica continu i echilibrat, larga distribuie a activitilor turistice in centre de talie mica si mijlocie), Tirolul a fost considerat model de dezvolatre a turismului verde.

3.1. Concluziile studiilor de fundamentare

3.2 Prevederi ale PUG

n conformitate cu PUG aprobat zona de nord a comunei Voineasa este rezervat pentru turism servicii i instituii, dotri de agrement, parcuri i zone verzi. Terenul de 565 de hectare este ocupat cu vegetaie forestier, drumuri,naionale, drumuri forestiere, ape i pajiti alpine 3.3 Valorificarea cadrului natural Elementul principal cu un rol foarte important n modul de organizare urbanistic este golul alpin, acesta confer o rezolvare interesant a terenului din jur prin introducerea n circuitul de agrement a prtiilor de schi i legtura obligatorie a celeor patru zone (A,B,C,D) adoptarea unor modele europene pentru deschiderea unor posibiliti de legare a domeniilor schiabile vecine printr-un sistem de schi lifturi, telescaune, gondole i formarea unui circuit prin care s se lege staiunea RANCA de staiunea Vidra i Obria Lotrului. De asemenea se pot conecta i domeniile schiabile vecine din Parngul Mic Groapa Seac sau cel din munii Lotrului- Gtul Berbecului, Cindrel Pltini, ureanu Poarta Raiului. Legtura zonelor se face att la baza prtiilor prin cele dou drumuri naionale ct i pe creast prin amplasarea ingenioas a instalaiilor de transport pe cablu. Pe golul alpin se vor amenaja stnele turistice existente care pot devenii i uniti de alimentaie public se vor amplasa cabane i refugii turistice.

35

Un alt element principal cu un rol foarte important este Rul Lotru, acesta izvorte din Munii Parng din lacul glacial Clcescu, lac ce este mrginit de Vrfurile Setea Mare 2365 m i Mohorul 2337 m, strbate de la sud la nord acest teritoriu mirific pn la confluena cu prul Prav, n locul OBRIA LOTRULUI.

Aici rul Lotru i schimb direcia i curge de la vest ctre est pn la confluena cu rul Olt mrginit fiind pe partea stng de munii Lotrului, iar pe partea dreapt de munii Latoriei. In zona Obria Lotrului exist riscul producerii de inundaii n perioada de primvar -var cnd topirea zpezii din mai-iunie se suprapune cu perioada ploilor abundente 100-200 l/mp. n anul 2006 prul Prav a inundat DN 67 c la Obria Lotrului avariind podul de la intersecia cu DN7a. Riscul de inundaie se prezint numai pn la Podul Tunari unde ncepe lacul Vidra. In aceast zon care face parte din intravilanul Obria Lotrului, va trebui sa se in cont de amplasarea construciilor n afar zonelor inundabile i de stabilirea unei cote zero adecvate .

Prezena rului Lotru cu apa sa cristalin n intravilanul viitoarei Staiuni montane de la Obria Lotrului puncteaz decisiv pentru amplasarea zonelor plantate de sport turism de pe malul drept al rului Lotru de la podul Tunari pna n centrul staiunii. La obria lotrului se va acorda o atenie deosebit dezvoltrii unor structuri de agrement cu profil diversificat, cu accent pe cel apres-schi (piscine saune, fitnis, squash, discoteci, amfiteatre, patinoar acoperit i descoperit, sli de sport,etc. )

36

Zona Lacul VIDRA este caracterizat de un cadru natural de excepie , elementul principal constituindu-l lacul de acumulare ce este cuprins ntre munii Latoria i munii Lotrului . Pe malul de est al acestuia s-a constituit n anii 1970, STAIUNEA VIDRA. Lacul Vidra a influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indinspensabile n perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie. n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul Vidra constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale. Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare. Un alt element de cadru natural care va influena modul de rezolvare funcional urbanistic a zonei studiate este suprafaa cu vegetaie forestier i lacul de la sud ul ei, element care va fi valorificat n studiul de fa. Un alt element de relief de care se va ine seama, este cornia ce se desfoar pe toat lungimea zonei, de la EST la VEST, corni care prin diferena de nivel determin o amplasare peisager de excepie a cldirilor, prin exploatarea diferenei de nivel i a o vedere ctre lacul de acumulare. Drumul de contur de pe partea stng a lacului de acumulare paralel cu DN7 va fi amenajat pentru prtia de schi fond sau ca drum de plimbare (randonnee) cu snii trase de cai sau va fi folosit pentru echitaie.

MUNTII LATORITEI au mai multe domenii schiabile toate foarte valoroase, dup cum urmeaz: -MUNTELE FRATOTEANU cuprins n PUG Voineasa-aprobat -MUNTELE PURU -MUNTELE MIOARELE- COASTA BENGHII -MIRU BORA -CARBUNELE-TEFANU investiiile n infrastructura acestora se vor face etapizat dup cum urmeaz:

37

Etapa1 : 2009-2013 DOMENIUL SCHIABIL MIOARELE COATSTA BENGHI

Amplasamentul studiat este favorizat de poziia sa geografic din jurul Lacului Vidra care se afl la hotarul dintre 5 judee,Vlcea i Gorj din sud , Alba i Sibiu din Centru, Hunedoara din Vest.

ZONA MIOARELE DIN MUNTII LATORIEI VERSANTUL DE NORD INTRE VIDRA I OBRIA LOTRULUI

38

Este zona care corespunde cel mai bine tuturor cerinelor si criteriilor de amplasare pentru prima etap. Aici primria Voineasa este proprietara a 20 de ha de tern forestier, n partea de sud se afl golul alpin unde proprietar este Comuna Vaideeni, aceatia s-au asociat cu Judeeul Vlcea i doresc s implementeze mpreun un proiect pentru a dezvolta infrastructura de agrement n staiunea turistica Voineasa jud.Vlcea . 3.4 modernizarea Circulaiei. Zona studiat dispune de dou drumuri naionale aflate n plin proces de modernizare DN 7A i DN 67 C Transalpina , de dou drumuri judeene DJ 701D pe valea Latoriei si DJ105 G pe valea Voineia, un drum strategic (sau drumul regal) aceste drumuri sunt racordate la culoarul european IV care va deveni n viitorul apropiat cea mai important cale de acces ce va lega vestul rii de bucureti i constana: Arad, Deva, Sebe-Alba (pe valea mureului); Sibiu, Cornet-Brezoi (pe valea Oltului);Brezoi- Pitesti,( dup ce va ocoli muntele Cozia pe valea Biaului pn la Sltrucu, va urma cursul topologului pn n apropiere de Curtea De Arge- Pitesti pe valea Argeului). autostrada a1 Pitesti-Bucureti, -autostrada a2 Bucureti-Constana. Investiiile Guvernului Romniei n aceste drumuri sunt masive, ele se afl n plin desfurarei au termen de finalizare a lucrrilor n anul 2011

Transportul pe cablu: Este necesar ca n prima etap s se realizeze amplasarea unui telescaun fix cu patru locuri n zona MIOARELE care s fac legtura ntre DN7a i domeniul schiabil de pe golul alpin. Instalaia de transport pe cablu reprezint principalul mijloc de acces la golul alpin pe timp de iarn, ea va avea o lungime total de 2000 ml i o diferen de nivel 525ml( plecare cota 1850 sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente; fundaii, stlpi metalici i console cu role de ghidaj , cablu tractor,scaune. Acesta va fi principala cale de acces la golul alpin pe timp de iarn n condiiile n care drumurile existente vor fi nzpezite. 3.5 Zonificarea funcional reglementri, bilan teritorial,indici urbanistici

39

principalele funciuni propuse ale zonei vor fi prezentate pe cele patru Subzone ,delimitate de limitele lor naturale i de arterele de circulaie majore , cu subuniti teritoriale asemntoare. subzona A subzona B subzona C subzona D MIOARELE-COASTA BENGHII ( suprafaa 207,3 ha ) PURU-ZNOGUA (suprafaa de 134,4 ha) MIRU - OBARSIA LOTRULUI (suprafaa de 103 ha), CARBUNELE-TEFANU (suprafaa de 120 ha )

SUBZONA A : versantul nordic al MUNTELUI MIOARELE de la baza sa, cota 1320 pn n vrful Stna Miru 1975, - MUNTELE COASTA BENGHII( pe creasta sa) n partea de Nord Est a golului alpin Sa1.baza prtiei cota 1320-1450 vegetaie forestier Sa2. Zona medie cota 1450-1800 prtia prin pdure vegetaie forestier Sa3. zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin SUBZONA B : versantul nordic al MUNTELUI PURU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful PURU 2045 i creasta sa de Nord-Vest pn n aua ZNOGUA S.b.1.baza prtiei cota 1320-1450 vegetaie forestier S.b.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetaie forestier S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045-pajite alpin SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful MEREUUL 2021, compus la rndul ei din: Sc1. Obria Lotrului malul drept cota 1350 pod Tunaru-Centru vegetaie forestier Sc2. Zona medie cota 1450-1770 telecabin Sa3. zona nalt cota 1800-2021 domeniul schiabil n zona alpin -pajite alpin SUBZONA D : versantul nordic al MUNTELUI CARBUNELE s.d.3 zona alpin cota 1600-2100, de la cota 1620- La Crie pn n vrful Crbunele 2045 i creasta sa de Nord-vest pn n aua tefanul -pajite alpin principalele funciuni prezentate pe subzone propuse sunt: 1. SUBZONA A: versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 m pn n Coasta Benghii are suprafaa de 207,3 ha si este amplasata pe versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 m pn n vrful Stna Miru, cota 1975 m si Muntele Coasta Benghii, pe creasta sa, n partea de nord - est a golului alpin. Subzona A , Muntele Mioarele, este delimitat astfel: Nord - Lacul de Acumulare Vidra si DN7A Est - prul Mioarelor Vest - valea Miru Sud - creasta munilor n golul alpin pe limita dintre comuna Voineasa i Malaia i Drumul Strategic. Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale cetatenilor: Apostoloiu Lazar, Bncescu Ion, Dumitrescu Anioara, Deaconeasa Rodica, Jinaru Ivan, o o o o

40

proprietati ale Consiliului Local Voineasa (padure) si ale Consiliului Local Vaideeni (golul alpin Bora). In subzona A beneficiarul doreste realizarea unui proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de turism. La emiterea certificatului de urbanism s-a solicitat realizarea unui PUZ pentru analiza zonei pe o suprafata de 565 ha situate in extravilanul Comunei Voineasa. Valabilitatea PUZului este de circa 10 ani, de aceea, avand in vedere potentialul turistic al arealului dintre Statiunile Vidra si Obarsia Lotrului zonei si valoarea domeniului schiabil din golul alpin al Muntilor Latoritei, analiza a cuprins perspectiva de dezvoltare ulterioara a acestui teritoriu. Proiectul va cuprinde: Amplasarea unei instalaii de transport pe cablu cu o lugime total de 1894 ml i o diferen de nivel 530 m (plecare cota 1850 - sosire cota 1325) cu toate dotrile aferente: fundaii, stlpi metalici i console cu role de ghidaj, cablu tractor, instalaie de debreiere i schimbare de viteza a scaunelor, pentru mbarcarea i coborrea turitilor Staiile de la plecare i sosire vor conine cabinele tehnice pentru operatori, ce vor fi complet automatizate i dotate cu: echipamente de manevr pentru supravegherea traficului, comunicarea audio i video pe traseu i n staii, camera motoarelor, grup electrogen de avarie, depozit cu piese de rezerv i schimb, mic atelier de intreinere, grupuri sanitare pentru personal, peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de validare i control + casa de vnzare a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe sexe pentru turiti;

Amenajarea unei prtii de schi adiacent telefericului, dotarea ei cu garduri de protecie n zonele periculoase, instalaie de iluminat pe timp de noapte *NOCTURNA* prtii de schi pe golul alpin dotate cu instalaii de teleschi , prtii de schi fond. Cldire Centru Salvamont, dotat cu punct de prim ajutor, farmacie Remiz pompieri Amenajarea unei platforme pentru parcarea auto la baza prtiei; Amenajarea unui debarcader patinoar trand, pe lacul Vidra terenuri de sport, si dotri apres-schi saun masaj, fitness discoteci Alimentare cu ap staie de tratare i clorinare, canalizare menajer i microstaie de epurare biologic Instalaie de producere a zpezii artificiale, compus din sistem de alimentare cu ap, pompe, reea de ap i reea de energie electric ce vor alimenta tunurile de zpad . Posturi de transformare energie electrica din reeaua medie existent de 20 KV; Garaje pentru Maini pentru ntreinut prtia, de btut zpada RATRAK Subzona A este compus la rndul ei din: Sa1. baza prtiei cota 1320-1450 m Sa 2. zona medie cota 1450-1800 m prtia prin pdure Sa3. zona nalt cota 1800-2000 m domeniul schiabil n zona alpin S. a.1 baza prtiei cota 1320-1450 m cu suprafaa de 73,0 ha din care 18,24 ha situate in situl Frumoasa (zona dintre drumul naional DN7A i zona de protecie a Lacului Vidra) si 55 ,09 ha in afara sitului.

41

In spaiul dintre drumul naional DN7A i zona de protecie a Lacului Vidra,vor fi prevazute dotri de turism si agrement constituite din: debarcader cu piste pentru sporturi nautice, trand pe pontoane plutitoare care va deveni patinoar pe perioada de iarn; pe conturul lacului, n afara limitei de protecie, vor fi realizate alei pietonale i de promenad, precum si parcuri cu amplasare de mobilier pentru odihn, chiocuri din lemn, jardiniere lemn sau piatr, pentru punerea n valoare a zonei cu vegetaie existent, etc. Tot aici vor fi amplasate dotri ca staia de sorb i pompare a apei ce va fi scoas din lacul Vidra , reele de alimentare cu apa si canalizare Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan, pensiuni, cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi de minim 1 ha. Pe suprafata de 55,09 ha situate in afara sitului Frumoasa va fi baza prtiei si zona dotrilor instituii i servicii de interes public. Nucleul principal l reprezint staia de mbarcare a telescaunului de la baza partiei. n jurul staiei va fi amenajat o parcare auto pentru 200 de locuri, precum i administraie, pottelefon, salvamont, cabinet medical, farmacie, jandarmerie montan, pompieri, zonele de servicii, nchirieri de material sportiv alimentaie public. Deoarece aceast zon va ndeplini funciile de coordonare a activitilor i de repartizare a turitilor n funcie de scopul pentru care au venit (odihn, sntate, practicarea sporturilor de iarn sau nautice, a drumeiilor, cicloturism, rafting, parapant), aici sunt prevzute construciile centrale i auxiliare ale complexului. Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv din circuitul silvic este de 1,9 hectare. S. a.2. zona medie cota 1450-1800 m (prtia prin pdure) ocupa o suprafaa de 17,0 ha din care n situl Parng 3,9 ha. Conine Zona cu funciunea de agrement ce se desfasoara de-a lungul prtiei de schi cu limea de 37 m i o lungime de 2200 m, cu nocturn i instalaia de transport pe cablu, tunuri pentru producerea zpezii artificiale, retele de alimentare cu apa si canalizare, dotri pentru tratarea si clorinarea apei scoasa din lacul Vidra, bazinele de nmagazinare a apei, biserica (schit), serviciu salvamont, linia de transport a energiei electrice 20 KV si agrement pe drumul forestier existent. Telescaunul va avea o capacitate de 1200 persoane/or, o lungime de 1894 m, o diferen de nivel de 530 m. Teleschiul pentru nceptori si copii TK2A va avea o capacitate de 1000 persoane /or, o lungime de 470 m, o diferen de nivel de 123 m.
Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv din circuitul silvic este de 8,0 hectare. Suprafaa de pdure care trebuie defriat i afecteaz situl Parng este de 3,9 hectare.

S.a.3. zona nalt cota 1800-2000 m domeniul schiabil n zona alpin Mioarele-Coasta Benghiiocupa suprafaa de 117,0 ha. aflate in situl Parang. Se desfoar pe pajitea alpin de la liziera pdurii pn n vrful muntelui. Conine funciunea de agrement cu staia superioar a telescaunului, prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super-greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin, precum i un grup de cabane montane amplasate la liziera pdurii. Zona va beneficia de reea de ap pentru tunurile de zapada si de alimentare cu energie electrica. Suprafaa prtiilor amplasate pe golul alpin este de 15 hectare. Se vor amplasa un numr de 4 teleschiuri:
42

Teleschiul TK2B cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 779 m, o diferen de nivel de 125 m si vitez 3m/s. Teleschiul TK2C cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 418 m, o diferen de nivel de 119 m si vitez 3m/s. Teleschiul TK2D cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 517 m, o diferen de nivel de 125 m si vitez 3m/s. Teleschiul TK2E cu o capacitate de 1000 persoane /or, lungimea de 1043 m, o diferen de nivel de 175 m si vitez 3m/s. Zona se afl parial in situl de importan comunitar Parng, mai precis in partea de sus pe golul alpin.

2. Subzona B: domeniul schiabil versantul nordic al Muntelui Puru de la baza sa,

cota 1320 m pn n vrful Puru 2045 m i creasta sa de nord -vest pn n aua ZNOGUA

SUBZONA B cu suprafata de 134,4 ha este amplasata pe versantul nordic al Muntelui Puru de la baza sa, cota 1320 m pn n vrful Puru la 2045 m i creasta sa de Nord -Vest pn n aua Znogua - Muntele Znogua pe creast, cu o lungime de 1,8 km, aceasta reprezentnd legtura ntre cele dou domenii schiabile. Subzona B Muntele Puru este delimitat astfel: o Nord - Lacul de Acumulare VIDRA si DN7A o Vest - Prul Bora, o Est - Valea Pietrele Vidruei o Sud - Varful Puru, creasta munilor n golul alpin, limita dintre comuna Voineasa i Malaia, Golul Petrimanu i Drumul Strategic. Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale SC CASCADE EMPIRE i ale cetateanului Basarab Mircea, proprietati ale Consiliului Local Vaideeni (golul alpin). Golul alpin Znogua aflat intre cele dou domenii schiabile este in proprietatea Obtei de Moneni Znogua. Subzona B este compus la rndul ei din: S.b.1. baza prtiei cota 1320-1450 m S.b.2. zona medie cota 1450-1800 m S.b.3. zona nalt sau zona alpin cota 1800-2045 m S. b.1 - baza prtiei cota 1320 ocup o suprafaa 48,05 ha din care sunt situate in situl Frumoasa 16,56 ha, iar 27, 98 ha in afara sitului, 3,7 ha fiind amplasate la vechiul canton Spaiul dintre drumul Naional DN7A i zona de protecie a lacului Vidra, are ca i caracteristic principal crearea unor zone noi dotri de turism, agrement debarcader, trand, patinoar pe pontoane plutitoare dezvoltarea funciunii de cazare, realizri de alei pietonale i de promenad pe conturul lacului n afara limitei de protecie, parcuri prin punerea n valoare

43

a zonei cu vegetaie existent, staia de epurare biologic, servicii posturi de transformare a energiei electrice. Aici va fi amenajat debarcaderul cu pistele pentru sporturi nautice i trandul care va deveni patinuar pe perioada de iarn. Tot aici vor fi amplasate dotri ca staia de sorb i pompare a apei ce va fi scoas din lacul Vidra, reele de alimentare cu apa si canalizare. Pe suprafata de la baza prtiei de 27, 98 ha in afara sitului, prin proiect va fi amenajat o parcare auto pentru 200 de locuri, precum i zonele de servicii, nchirieri de material sportiv alimentaie public. n aceast zon nu va fi montat un telescaun ci numai 2 teleschiuri prin pdure, de la baza prtiei la golul alpin unde terenul este in proprietatea Primriei Vaideeni. Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan, pensiuni, cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi existente, sau loturi nou create n suprafa de minim 1 ha. S. b.2. Zona medie cota 1450-1800 prtia prin pdure ocupa suprafaa de 11,1 ha Conine funciunea de agrement, partia de schi cu nocturn i instalaia de teleschi, tunurile pentu producera zpezii artificiale, servicii btut zpada de pe prtie cu ratrakul , agrement pe drumul forestier exsistent. Zona va beneficia de reea de apa pentru tunurile de zpada s i de alimentare cu energie electrica. S. b.3. Zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin PURU ocupa suprafaa 75,18 ha Se desfoar pe pajitea alpin aflat n proprietatea primriei Vaideeni, de la liziera pdurii pn n vrful muntelui. Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin. Zona va beneficia de reea de apa pentru tunurile de zapada si de alimentare cu energie electrica.

3 SUBZONA C : versantul nordic al MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful MEREUUL 2021,
Aici sa hotrt completarea documentaiei cu prevederile din legea 426/2003 SCHI IN ROMANIA STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPAII ROMNETI, stabilit n edina grupului de lucru din data de 02.07 2009 SUBZONA C (cu suprafata de 103,3 ha ) ce cuprinde domeniul schiabil din golul alpin, Muntele Miru- Bora, delimitat astfel: Nord - Coada Lacului Vidra podul Tunari DN 7 si Raul Lotruo Est - prul Miru o Vest Raul Lotru o Sud - creasta munilor n golul alpin pe limita dintre comuna Voineasa i Malaia aua Stefanul Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propietai particulare ale cetatenilor: Deaconeasa, sc SOFICARM srl, obti de monei Cuprinde 3 subdiviziuni s.c.1, s.c.2, s.c.3 S. c .1 - baza prtiei cota 1350. Suprafata de 32 ha

44

este amplasat la baza muntelui Miru, n lunca Lotrului de la podul tunari pn n zona central de la Obria Lotrului pe partea dreapt a rului Lotru, terenul are destinaia pdure dar acesta este n majoritate teren defriat i neproductiv. Cuprinde zona platformelor de parcare si a spaiilor plantate sport turism 16,4 ha, de la intersecia cu Dn7 la podul Tunari pn la prul Mieruul aici se vor amenaja platforme pentru parcare , care vor fi nconjurate obligatoriu de spatii verzi nou plantate , se vor amenaja terenuri de sport, servicii, posturi de transformare a energiei electrice reea de alimentare cu ap, staia de epurare care lipsete Staiunii Obria Lotrului. Zona de la baza telefericului- 3,4 ha teren neproductiv Ca alternativ la telescun care necesita un culoar lipsit de vegetaie forestier se propune amplasarea unei telecabine/ gondol montat pe stlpi nali care s nu necesite schimbarea destinaiei terenului pe sub traseul telecabinei aceasta trecnd peste vegetaia forestier ) Staia va conine cabinele tehnice pentru operatori, ce vor fi complet automatizate i dotate cu: echipamente de manevr pentru supravegherea traficului, comunicarea audio i video pe traseu i n staii, camera motoarelor, grup electrogen de avarie, depozit cu piese de rezerv i schimb, mic atelier de ntreinere, grupuri sanitare pentru personal, peron de mbarcare i peron de coborre, aparate de validare i control + casa de vnzare a abonamentelor, grupuri sanitare separate pe sexe pentru turiti; Punct salvamont, cabinet medical, farmacie, jandarmerie montan, pompieri, zonele de servicii, nchirieri de material sportiv alimentaie public. Zona structurilor de primire turistic aflat la vest de teleferic si vis a vis de zona central din Obria Lotrului. 13,04 ha. Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare (cazare n case de vacan, pensiuni, cabane i minihoteluri, restaurante) este dispersat n teritoriu pe loturi existente, sau loturi nou create n suprafa de minim 1 ha. S. c .2. zona medie cota 1450-1800 m (prtia prin pdure) suprafaa 11,8 ha n situl Parng Conine funciunea de Agrement si se desfasoara de-a lungul prtiei de schi cu limea de 40 m i o lungime de 2300 m, cu nocturn i instalaia de transport pe cablu, tunuri pentru producerea zpezii artificiale, retele de alimentare cu apa pentru tunurile de zapad, serviciu salvamont, linia de transport a energiei electrice 20 KV. Telescaunul va avea o capacitate de 1200 persoane/or, o lungime de 1664 m, o diferen de nivel de 450 m.Suprafaa de pdure afectat prin defriare care necesit scoaterea definitiv din circuitul silvic este de 9,0 hectare. Suprafaa de pdure care trebuie defriat i afecteaz situl Parng este de 9 hectare. Aici se propune o alternativ care poate s reduc presiunea pe mediul vegetaiei forestiere din situl Parng i anume ca schiorii s coboare din golul alpin pe drumul forestier existent se renun astfel la o defriare 11,8 ha . Schiorii mai pot folosi pentru coborre si prtiile de pe Mioarele sau Stefanul acestea fiind legate n circuit.

45

La cota 1800 este prezent o stn , care trebuie s pstreze caracterul ei sezonier de stn pe timpul verii, iar prin modernizare poate deveni o stn turistic cu funcuionare n toate perioadele anului. S. c .3. Zona nalt cota 1800-2020 domeniul schiabil n zona alpin, Mereuul- Stefanul Se desfoar pe pajitea alpin, de la liziera pdurii pn n vrful muntelui Mereuul . Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom supergreu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin. Zona va beneficia de alimentare cu apa pentru tunurile de zapada si retea de alimentare cu energie electrica. Se vor amplasa un numr de 2 teleschiuri:

Teleschiul TK2b cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 765 m, o diferen de nivel de 100 m si vitez 3m/s. Teleschiul TK2c cu o capacitate de 1000 persoane/or, lungimea de 895 m, o diferen de nivel de 75 m si vitez 3m/s.

Lungimea total a partiilor din zona MIRU 4,2 Km Distana pn la jnepeniul Miru Bora este de 500m , acesta este delimitat de valea Mirului ( limit natural ) 4. SUBZONA D, cu suprafata de 120 ha ce cuprinde domeniul schiabil din golul alpin - Muntele Carbunele, delimitat astfel: o o o o o Nord - Prul Stefanu- aua Stefanul Est - creasta munilor n golul alpin i Drumul Strategic, DN6C Transalpina Vest Raul Lotru si DN 67C Sud Prul Crbunele Din punct de vedere juridic, terenul este constituit din propieti particulare ale cetenilor: obti de monei, Obtea Crbunele, etc.

S. d .3. Zona nalt cota 1800-2000 domeniul schiabil n zona alpin Carbunele cu suprafata de 120 ha Se desfoar pe pajitea alpin, de la liziera pdurii pn n vrful muntelui. Beneficiaz de o poziie excepional, un acces relativ uor, pe drumul naional DN67c TRANSALPINA. Potenialul schiabil al zonei este cu adevrat excepional, aici putndu-se amenaja un parc sportiv de iarn la nivel european - internaional Conine funciunea de agrement prtiile de schi (slalom special, slalom uria, slalom super greu, coborre), schi fond pe drumul de pe golul alpin. Zona va beneficia de alimentare cu apa pentru tunurile de zpada si reea de alimentare cu energie electrica. Lungimea cumulat a prtiilor este de 8,5 km, iar capacitatea optima este de 10 475 schiori pe zi

46

Pentru deservirea prtiilor se propun 6 teleschiuri cu lungime totala de 5,5 km si o gondol de 2,2 km. cu un debit cumulat de 10 800 persoane /or. In aua Stefanul se poate monta un refugiu turistic , Pentru subzonele A;B;C unde se propune dezvoltarea de pensiuni agro turistice cu regim maxim de nlime P+2E, pe loturile front la strzile principale ,se impune realizarea de loturi n adncime prin trasarea de noi strzi care s structureze loturi dimensionate conform RGU Lime loturi =mai mare de 12,00m Suprafa medie =cca 1ha Accesul - strad de cat a IIIa , prospect 11m lime cu trotuare Accesul-alee carosabil- strad cat a IV-a -4,00m lime +trotuare de 1,00m-1,50m , cu fundturi, platform ntoarcere i retrageri. Loturile vor fi realizate prin cooperare ntre proprietari n vederea realizrii unor operaiuni de dezmembrare ,pentru crearea de accese carosabile i loturi dimensionate conform normelor legale. n Zon destinat pentru structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic i dotri complementare MINIHOTELURI cu regim mediu de nlime( P+3-4E-5E ) S-a luat n considerare realizarea unui regim de nlime care s marcheze importana arterei de circulaie la DN7A , frontul al II-lea al acestuia, intersecia acestuia cu strada ce are cap de perspectiv zona prtiilor, a telefericului i a dotrilor aferente. Parcarea auto este amplasat n imediata apropiere a instalaiei de transport pe cablu, la baza prtiei. Forma, dimensiunea loturilor,accesele carosabile i pietonale, parcajele , spaiile verzi , spaiile de joac pentru copii vor fi precizate prin PUD dup scoaterea terenului din ciruitul silvic .

suprafaa maxim care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluznd construcia, accesul i mprejmuirea, este de maximum 5% din suprafaa proprietii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2.
Categoria de intervenie Se vor ntocmi documentaii pentru realizarea de loturi construibile conform regimului de conform regimului de nlime al zonei, cu realizarea acceselor carosabile , a spaiilor de parcare conform normelor i a interseciilor cu reeaua de circulaie major. Amplasarea construciilor mai nalte de P+2E se va face n urma ntocmirii unui PUD. Sunt permise amplasarea numai de funciuni care nu polueaz n nici un fel funciunea general de odihn. Cldirile vor fi amplasate innd cont de distanele de nsorire obligatorii.. Volumetriile i materialele de faad vor exprima corect funciunea i specificul zonei.

47

BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS

Zona existenta Zona cu functiunea de turism, agrement si sport Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare Zona cu funciunea dotri comer si servicii Zona cu functiunea de parcare Zona de parcuri, spatii verzi Zona de vegetaie forestier, din care: zona protejata (SCI parang = 52,26ha si SPA frumoasa= 34,8 ha Zona golului alpin pajisti Zona drumurilor (drumuri nationale, alei circulatie pietonale, drumuri forestiere) Zona edificiilor de cult Zona de gospodarie comunala Zona ape Zona terenurilor neproductive Total 565,0 100,00 0 158,2 28 Existent Suprafata ha 0Procent % Zona propusa Zona cu functiunea de turism, agrement si sport Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare Zona cu funciunea dotri comer si servicii Zona cu functiunea de parcare Zona de parcuri, spatii verzi Zona de vegetaie forestier din care: zona protejata (SCI parang=36,49 si SPA frumoasa=34,14 Zona golului alpin pajisti Zona drumurilor (drumuri nationale, alei circulatie pietonale, drumuri forestiere) Zona edificiilor de cult (schit) Zona de gospodarie comunala Zona ape Zona terenurilor neproductive Total 565,0 100,00 Propus Suprafata ha 87,14 Procent % 15,4

2,12 ha

0,37

0 0

7,3 ha

1,29

6 ha 19,4 ha 86,025

1,06 3,43 15,22

367 9,35km 21,8 ha -

64,95

302,3 ha 20,55 km 34,6 ha 0,015

53,5 6,12

3,85 -

0,002

5,5 14,6 ha 0

0,97 2,5 0,

14,6 ha 3,4

2,5 0,6

48

Calculul bilantului teritorial propus existent Zona cu funciunea dotri comer si servicii subzona Puru baza partiei ................................................. 0,8 ha stana turistica gol alpin 0,2 ha total..1,0 ha subzona Mioarele baza partiei ............................................. 0,3 ha statia superioara gol alpin parang 1 ha stana turistica0,5 ha total..1,8 ha subzona Miru statia inferioara .........................................................2,4 ha stana turistica0,6ha total....3,0ha Subzona Carbunele stana turistica1 ha refugiu turistic saua stefanul..0,5ha total..1,5ha total..7,3 ha Zona cu funciunea de cazare i dotri complementare Puru existent=0 ha (9pensiuni*50)=450mp+(16*200)=3200mp frumoasa =0,36 ha In afara sitului 10*50 500mp+6*200=1200mp =0,17 ha Hoteluri 4 x200 =800 mp = 0,08ha Total = 0,61 ha 15 pensiuni x 200 mp = 3000mp = 0,3ha frumoasa 39 pensiuni *200mp =7800mp= 0,78 ha Hoteluri 4x200 =800 mp= 0,08 ha Total = 1,16 ha Cabane pe golul alpin parang 5 buc 200 mp 1000mp = 0,1ha total= 1,26 ha 26 Carbunele existent = 0 ha pensiuni*50 mp= 1300mp Total = 0,13ha parang

Mioarele existent =

0 ha

Miru existent =

0 ha

golul alpin un refugiu turistic 250 mp 2 stane turistice +alimentatie publica total =0,12ha Total suprafete cazare dotari 2,12 ha

49

Zona cu functiunea de turism, agrement si sport Debarcader +strand pe lacul Vidra situl frumoasa.................................0,5 ha subzona Puru 2teleschi + partie prin padure .................8,0 ha 3 teleschiuri ......... 2,5ha Partie gol alpin 5,2 ha Total Puru .......16,2ha subzona Mioarele Debarcader +strand +....................................................................0,5 ha 1Telescaun + 1teleschi + partie prin padure .................8,0 ha din care 3,9 ha in situl Parang Partie pe gol alpin 10 ha + 4 teleschiuri.....................................................2,8 ha Din care 12,8 ha in golul alpin din situl Parang Total Mioarele ...= 21,3ha subzona Miru partie prin padure .................9,2 ha telacabina ........................... 0.04 ha construc cabina pe teren neproductiv 1000mp......0,1 ha total suprafata din situl parang.............................9,34ha Partie pe gol alpin parang . . . . 5,3 ha 2teleschiuri ...........................................................1,6 ha Total Miru ......16,24 ha Subzona Carbunele Partie pe gol alpin parang . . . . 28,8 ha Teleschiuri...........4500 lungime 4,5 ha Telecabina / gondola .......2700ml 0,1ha Total Carbunele 33,4 ha Existent = 0/,Total agrement si sport propus..............................87,14 ha Zona de vegetaie forestier, Existent 158,2 ha 71,14 padure in afara zonei protejate Propuneri care dimiuneaza padurea din afara zonelor protejate .15,395 ha zona padure ramasa 55,745 ha Propuneri care dimiuneaza padurea din zonele protejate; zona protejata (SCI parang = 52,26ha- propuneri 15,77 ha = .. 36,49 ha si SPA frumoasa= 34,8 propuneri 0,66 ha...........................................34,14 ha total propuneri schimbare destinatie padure Zona terenurilor neproductive Miru 3,4 ha

50

Toatal ..existent 3,4 ha

propus = 0ha

Zona golului alpin pajisti Puru 75 ha Mioarele 118,8 ha parang Miru ha 56,6 ha parang Carbunele ha 118 ha parang 367 ha- (60,8 partii pe gol)( 3,9 dotari pe gol) Toatal existent 367 ha / propus = 302,3 ha Zona apelor Puru 7,2 ha +1 ha= 8,2 Mioarele 2,6 ha+0,5ha=3,1 Miru 3 ha Carbunele 0,4 ha Toatal existent 14,6 ha

propus = 0ha

Zona drumurilor Puru 5km = 13,3 ha DN7 dr incinta prop 4 km lungime = 3,6 ha Mioarele 1,8km =4,8 ha DN7 4,6+1,09+0,34=6,03km = 5,8 ha Miru Dr for.ex 1,9 km 2,1 ha prop = 2,8 ha Carbunele 0,65km 1,6 ha ........ 0,9 km = 0,6ha Toatal 9,35km existent 21,8 ha / propus11,2 km 12,8 ha

Zona parcarilor Intercalate cu spatii verzi 50% Puru 200 locuri ....................................................... 1 ha Mioarele 200 locuri ..................................................... 1ha Miru 600 locuri ....................................parang ...... 3 ha Carbunele 200 locuri ........................ parang gol alpin..... 1ha In lungul drumurilor 2 800 locuri Toatal existent = 0/ propus1200 locuri

6 ha

Zona edificiilor de cult (schit) 0,015ha Total ............................................................0 .015 ha Zona de parcuri, spatii verzi Puru 1,7ha insula frumoasa Mioarele 1, ha frumoasa Miru ha 16,7 ha parang Carbunele ha 0 parang Total ............................................................19,4 ha

51

Zona constructiilor edilitare Puru epurare ....................................................... 1 ha Mioarele epurare+tratare apa.......................................... 1,5ha Miru epurare+tratare apa....................................parang ..... 1,5 ha Carbunele........................ 1ha In lungul partiilor 17 km 250 hidranti ..................0,5 ha Toatal existent = 0/ propus 5,5 ha

Propuneri pentru introducere n intravilan Subzona A - Sa1. baza prtiei cota 1320-1450 m, suprafata de 55,09 ha, situat in afara sitului Frumoasa Deoarece n aceast zon sunt litigii n curs de soluionare pe rolul instanelor judectoreti privind regimul de proprietate, iar folosina actual a terenului este aceea de pdure considerm c nu este oportun la aceast dat introducerea acestei suprafee n intravilan. Urmeaz ca dup definitivarea situaiei privind regimul juridic al terenurilor i dup parcurgerea procedurilor legale de scoatere din circuitul silvic s se propun introducerea in intravilan, cu respectarea prevederilor legale. Pentru suprafaa de 1 ha de la baza prtiei , liber de sarcini, aflat n proprietatea comunei Voineasa i n curs de scoatere din circuitul silvic, propunem introducerea in intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare. Subzona A - Sa3. Golul alpin staia intermediar cota 1850, suprafata de 3 ha, funciunea cabane de creast i 2 stne - propunem introducerea in intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare. Subzona B - S.b.1. baza prtiei cota 1320-1450 m suprafaa de 10 ha, din care 1 ha aflat n proprietatea Consiliului Judeean Vlcea - propunem introducerea in intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare. SUBZONA C - S. c .1 - baza prtiei cota 1350 versantul nordic al MUNTELUI MIRU de la baza sa, cota 1320 pn n vrful MEREUUL 2021, suprafaa de 32 ha - propunem introducerea in intravilan, cu respectarea procedurilor legale n vigoare. Aceast zon este limitrof trupului de intravilan din punctul Obria Lotrului. n aceast zon s-a propus realizarea unei staii de epurare car s deserveasc i zona de intravilan existent.

52

3.6. Dezvoltarea echiprii edilitare Alimentarea cu ap

Studiul are ca obiectiv general realizarea unei reele de alimentare cu apa potabil, in program continuu (24 ore/zi), cu urmtoarele avantaje: *asigurarea unei creteri continue si stabile a nivelului de trai al populatiei din zona,; *asigurarea unui standard de viata ridicat Varianta 1 Se propune alimentarea cu ap din sursa existent din staiunea Vidra, sur care este dotat cu toate echipamentele de tratare pentru asigurarea paramentrilor de potabilitate pentru protecia sntii populaiei . De menionat c sursa este n stare de funcionare i aigur alimentarea cu ap a cldirlor funcionale din staiunea Vidra. Dezavantajul acestei propuneri este reprezentat de conflictul existent ntre sindicate i deintorii legali de terenuri din zon.

Varianta 2 Sursa de apa o poate constitui captarea de la prul Mioarelor amplasat n imediata apropiere a subzonei Sa2. Pentru aceasta se propune executarea unei captri pe prul Mioarele, i a unei conducte de aduciune de la acest captare unde apa va fi pompat pn la bazinele de nmagazinare de la cota 1500. Aici apa va fi tratat corespunztor. Varianta 2 alternativ Captarea apei potabile se va face direct din lacul Vidra prin intermediul unor pompe prevzute cu sorburi i unei conducte de aduciune care vor conduce apa la rezervoarele de la cota 1500. Aici apa va fi tratat corespunztor . Acest variant are avntajul ca este mai eficient din punct de vedere economic , eliminndu-se lucrrile de la staia de captare a prului i de asemenea este mai bun din punct de vedere calitativ deoarece volulumul foarte mare de ap din lacul Vidra crete calitatea apei . Debitele specifice de apa potabila corespunzatoare etapei finale de dezvoltare a acestei zone sunt : Qzi med = 1.160 mc/zi = 13,5 l/s Qzi max = 1498 mc/zi = 17,34 l/s Qo max = 137,32 mc/h = 38,14 l/s Debitul de apa necesar la captare este : Qs zi max = 21 l/s = 1.812,8 mc/zi Pentru alimentarea cu apa sunt necesare lucrarile : a) Captare de suprafata din lacul Vidra ( captare plutitoare ). Q captat = Q s zi max = 21 l/s ;Cota de amplasare a captarii este 1310,00 . b) Statie de tratare si potabilizare a apei cu capacitatea de 21 l/s , amplasata in apropierea captarii ;
53

c) Statie de pompare a apei tratate ( potabile ) spre rezervoare . Caracteristicile utilajului de pompare Q = 21 l/s = 75,6 mc/h ; H = 200,00 m d) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 200 mm , L = 1.000,00 m e) Rezervoare de inmagazinare 2 x 300 mc . In ele este asigurata rezerva de incendiu si rezerva de compensare orara .In prima etapa se poate executa numai 1 x 300 mc .Rezervoarele sunt amplasate la cota de 1500,00. f) Retea de distributie spre consumatori . Deoarece diferenta de nivel intre rezervoare ( 1500,00 ) si zona statiunii ( 1310 - 1350 )este foarte mare apare necesara reducerea presiunii pe traseu , prin intercalarea reductoarelor de presiune . Lungimea totala a retelei de distributie este de 5.000,00 m . Ea este alcatuita din : - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 250 x 22,8 mm , L = 1.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm , L = 1.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 140 x 12,8 mm L = 2.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L = 1.000,00 m . Pe aceasta retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor asigura in orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m coloana apa . g) Statie de repompare a apei potabile din rezervoarele 2 x 300 mc ,spre capatul partiei . Utilajul de pompare va avea caracteristicile : Q = 2 l/s = 7.2 mc/h ; H = 300,00 m . h) Conducta de refulare a apei spre capatul partiei fonta ductila , D = 80 mm , L = 1.200,00 m . i) Rezervor de inmagazinare cu V = 100 mc , amplasat la capatul partiei , la cota 1800,00 . j) Retea de distributie in zona de la capatul partiei - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L = 300,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 90 x 8,2 mm , L = 400,00 m . Pe aceasta retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor asigura in orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m coloana apa . Pentru subzona C se propune ca soluie de alimentare cu ap folosirea aduciunii Jie sau prin captare din rul Lotru n amonte de punctul Turistic Obria Lotrului. Apa va fi tratat i condus la rezervoare nmagazinare de la Obria Lotrului, de unde se va alimenta localitatea printr-o reea de distributie . Se propune o reea de distributie ramificata, noua pe toate strazile propuse respectand lotizarea propusa a terenului . Dimensionarea conductelor de apa rece se va face in etapele urmatoare conform STAS 1478/1994 astfel incat sa se asigure debitele specifice si

54

presiunile de utilizare necesare la armaturile fiecarui obiect sanitar. Montarea conductelor se va face pe domeniul public, de regula ingropat cu respectarea tehnologiei specifice acestor lucrariGhid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99. Pe reteaua de distributie se vor prevedea hidrani de incendiu supraterani sau subterani dimensionati functie de diametrul conductei pe care se vor monta ,care sa asigure debitul de incendiu exterior necesar conf NP086-05 .Se vor monta hidranti conform normativelor in vigoare NP086/2005si de camine de vizitare prevazute cu armaturi de sectionare , golire,aerisire in concordanta cu I9/1994. Retelele vor fi executate din polietilen PEHD de inalta densitate. Definitivarea i alegerea variantei optime pentru investiiile propuse pentru subzonele A i B se va realiza la faza de investiie, n urma analizrii avantajelor tehnico-economice prin documentaiile ce urmeaz a fi elaborate.

ALIMENTARE CU APA TEHNOLOGICA

Pentru producerea zapezii artificiale sursa de apa o reprezinta lacul Vidra, care a influenat ntr-un mod semnificativ poziionarea celor patru zone de agrement , acesta reprezentnd sursa de ap vital pentru producerea zpezii artificiale, indinspensabile n perioadele de secet(noiembrie-decembrie) din anumii ani. Pentru a practica sporturile de iarn cu succes n condiii de maxim rentabilitate economic, mai ales pentru atragerea potenialilor schiori sezonul de schi trebuie s nceap obligatoriu n luna decembrie. n aceste condiii volumul extraordinar cu cei 300 milioane metri cubi de ap din lacul Vidra constituie un element crucial n decizia de amplasare a zonelor funcionale. Astfel a aprut necesitatea ca zona A MIOARELE s fie abordat n prima etap de dezvoltare pentru c se afl n centrul de greutate ntre Vidra i Obria Lotrului pe traseul prtiei de la MIOARELE se va monta conducta de font ductila cu diametrul de 100 mm ce se va ramifica pe golul alpin cu posibiliti de prelungire n etapele viitoare. Apa va fi pompat cu o pomp de 600 kw care va genera o presiune de 60 de bari. Pe reeaua propus pntru producerea de zpezii artificiale, se vor monta hidrani din 70 n 70 de metri, la care se vor monta tunurile de zpad mobile. Apa tehnologica este necesara pentru realizarea zpezii artificiale . Lucrrile necesare sunt : a) - captare de suprafaa din lacul Vidra ( plutitoare ) . Debitul captat = 80 l/s; b) Staie de pompare Q = 80 l/s = 2880 mc/h ; H = 200 m ; c) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 250 mm , L = 1.000,00 m ; Hidranti de incendiu supraterani Dn 100 mm 10 buci montai pe conducta de refulare , la care se vor racorda tunurile mobile pentru realizarea zpezii artificiale SUBZONA OBARSIA LOTRULUI A. ALIMENTARE CU APA Debitele specifice de apa potabila corespunztoare etapei finale de dezvoltare a acestei zone sunt :

55

Qzi med = 1.160 mc/zi = 13,5 l/s Qzi max = 1498 mc/zi = 17,34 l/s Qo max = 137,32 mc/h = 38,14 l/s Debitul de apa necesar la captare este : Qs zi max = 21 l/s = 1.812,8 mc/zi Pentru alimentarea cu apa sunt necesare lucrarile : a) Captare de suprafata din raul Lotru . Q captat = Q s zi max = 21 l/s ;Cota de amplasare a captarii este 1430,00 . b) Statie de tratare si potabilizare a apei cu capacitatea de 21 l/s , amplasata in apropierea captarii ; c) Statie de pompare a apei tratate ( potabile ) spre rezervoare . Caracteristicile utilajului de pompare Q = 21 l/s = 75,6 mc/h ; H = 200,00 m d) Conducta de refulare din fonta ductila cu D = 200 mm , L = 600,00 m e) Rezervoare de inmagazinare 2 x 300 mc . In ele este asigurata rezerva de incendiu si rezerva de compensare orara .In prima etapa se poate executa numai 1 x 300 mc .Rezervoarele sunt amplasate la cota de 1600,00. f) Retea de distributie spre consumatori . Deoarece diferenta de nivel intre rezervoare ( 1600,00 ) si zona statiunii ( 1400 1350 )este foarte mare apare necesara reducerea presiunii pe traseu , prin intercalarea reductoarelor de presiune . Lungimea totala a retelei de distributie este de 6.000,00 m . Ea este alcatuita din : - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 250 x 22,8 mm , L = 2.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 180 x 16,4 mm , L = 1.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 140 x 12,8 mm L = 2.000,00 m , - conducta de polietilena de inalta densitate PE 80 cu D = 110 x 10 mm , L = 1.000,00 m . Pe retea se vor monta hidranti de incendiu subterani care vor asigura in orice punct de pe retea un debit de incendiu de 5 l/s si o presiune minima de 7 m coloana apa

Canalizarea Menajera
Apele uzate menajere vor fi colectate de o re ea de canale din tuburi PVC-SN4 cu dn 200mm 300mm ce vor fi dirijate sa deverseze gravitational funcie de configuraia terenului spre colectorii propui care vor fi condui la staia de epurare . In zonele n care cotele de teren o vor impune se vor monta staii de pompare spre conductele existente apoi acestea vor fi conduse spre staia de epurare. A. Pentru subzona A i B se propune colectarea apelor uzate ntr-o singur staie de epurare care se va amplasa n centrul de greutate dintre cele dou zone mai precis n zona PURU . CANALIZARE MENAJERA Debitele specifice de apa uzata menajera sunt : Quz zi max = 21 l/s = 1814,4 mc/zi Quz o max = 46,2 l/s = 166,32 mc/h

56

Apele uzate menajere rezultate au incarcarile conform NTPA 002 . Rezolvarea canalizarii menajere necesita urmatoarele lucrari ; a) Retea de canalizare menajera alcatuita : - canale secundare din tuburi PVC SN 4 cu D = 250 x 6,2 mm - L = 4.500,00 m , cu curgere gravitationala ( include canalul care transporta apele uzate menajere de la capatul partiei , pana in partea de jos a zonei Mioarele , - canal colector din tuburi PVC SN 4 cu D = 315 x 7,7 mm , L = 2.000,00 m , ce conduce gravitational apele uzate menajere spre statia de epurare . - camine de vizitare conform STAS 2448 . b ) Statie de epurare Conform NTPA - 002 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate in reteaua de canalizare propusa sunt, sunt : - Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili - Substante extractibile cu solventi organici - Unitati PH - Temperatura 40 500 mg / l 25 mg / l 30 mg / l 6,5 - 8,5 350 mg / l 300 mg / l 30 mg / l 5,0 mg / l

Conform NTPA 001 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor epurate , care se deverseaza intr-un emisar , sunt : - Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili - Substante extractibile cu solventi organici - Unitati PH - Temperatura 35 75 - 125 mg / l 0,5 mg / l 20 mg / l 6,5 - 8,5 35 mg / l 20 - 25 mg / l 2 mg / l 1,0 mg / l

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001 / 2002 , trebuie ca in urma procesului de epurare sa se realizeze urmatoarele grade de epurare:

57

- Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili - Substante extractibile cu solventi organici

90 % 93 % 93 % 80 % 86 % 98 % 33 %

Aceste valori impun prevederea unei epurari mecano - biologice , cu nitrificarea denitrificarea apelor uzate . Statia de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie , a particulelor flotante , eliminarea substantelor organice biodegradabile ( exprimate prin CBO5 ) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor . Statia de epurare este amplasata pe malul drept al lacului Vidra . Dupa epurare si dezinfectare apele sunt deversate in lacul Vidra . Pentru subzona C se propune colectarea apelor uzate ntr-o staie de epurare care s rezolve i canalizarea ntregului teritoriu intravilan de la Obria Lotrului. Staia de epurare se va monta la podul Tunari n aval de punctul turistic Obria Lotrului Debitele specifice de apa uzata menajera sunt : Quz zi max = 21 l/s = 1814,4 mc/zi Quz o max = 46,2 l/s = 166,32 mc/h Apele uzate menajere rezultate au incarcarile conform NTPA 002 . Rezolvarea canalizarii menajere necesita urmatoarele lucrari ; a) Retea de canalizare menajera alcatuita : - canale secundare din tuburi PVC SN 4 cu D = 250 x 6,2 mm - L = 3.000,00 m , cu curgere gravitationala , - canal colector din tuburi PVC SN 4 cu D = 315 x 7,7 mm , L = 3.000,00 m , ce conduce gravitational apele uzate menajere spre statia de epurare . - camine de vizitare conform STAS 2448 . b ) Statie de epurare Conform NTPA - 002 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate in reteaua de canalizare propusa sunt, sunt : - Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili 500 mg / l 25 mg / l
58

350 mg / l 300 mg / l 30 mg / l 5,0 mg / l

- Substante extractibile cu solventi organici - Unitati PH - Temperatura 40

30 mg / l 6,5 - 8,5

Conform NTPA 001 / 2002 , indicatorii de calitate ai apelor epurate , care se deverseaza intr-un emisar , sunt : - Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili - Substante extractibile cu solventi organici - Unitati PH - Temperatura 35 75 - 125 mg / l 0,5 mg / l 20 mg / l 6,5 - 8,5 35 mg / l 20 - 25 mg / l 2 mg / l 1,0 mg / l

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001 / 2002 , trebuie ca in urma procesului de epurare sa se realizeze urmatoarele grade de epurare: - Materii in suspensie - Consum biochimic de oxigen la 5 zile ( CBO5 ) - Azot amoniacal ( NH4 ) - Fosfor total ( P ) - Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu ( CCOCr ) - Detergenti sintetici biodegradabili - Substante extractibile cu solventi organici 86 % 98 % 33 % 90 % 93 % 93 % 80 %

Aceste valori impun prevederea unei epurari mecano - biologice , cu nitrificarea denitrificarea apelor uzate . Statia de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie , a particulelor flotante , eliminarea substantelor organice biodegradabile ( exprimate prin CBO5 ) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor . Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Lotru , in zona de varsare a acestuia in lacul Vidra . Dupa epurare si dezinfectare apele sunt deversate in lacul Vidra .

59

 Pluviala
Apele pluviale aferente zonei pot fi preluate de rigole sau canale care vor fi transportate spre colectorii din zona strzilor i dirijate spre lacul Vidra, dup preepurare local.

Alimentarea cu energie electric

n zon exist linia aerian de 20 KvA , Vidra Obria Lotrului pe care se pot monta posturile de transformare. Mrirea puterii liniei existente se poate face prin montarea unor transformatoare la staia de transformare de la Balindru unde exist linia de 100 Kw. O alt alternativ o reprezint i folosirea unei noi reele de alimentare cu energie electric prin racordare la linia de 110 de la Petrimanu, care s se lege n sistem bucl cu linia de la Obria Lotrului. Pe muntele Fratoteanu exist un proiect de amplasare a unui cmp de centrale Euliene care se vor racorda la sistemul naional de transport de la Petrimanu. Acest surs de energie electric este o surs faoarte avantajoas din punc de vedere economic. Necesarul puterii noilor consumatori preconizai se ridic la 3 000 kw. Principalul consumator al zonei va fi motorul telescaunuli care necesita o putere de 250/280KW, la care se adauga motoarele teleschiurilor, 42/45 KW, 48/53 , 40/42, 65/72. De asemenenea pentru alimentarea instalaiei pentru producerea zpezii artificiale este nevoie de o putere foarte mare care rezult din consumul pompei 600, i a tunurilor de zpad . Pentru noile pensiuni si dotari conform PUZ se propun un numar de 5 posturi trafo in anvelope echipate cu cate un transformator de 630 KVA alimentate prin prelungirea subterana a reelei de 20KV din reteaua aeriana existeta .Pentru aceasta e nevoie de retea LES 20KV . Iluminatul stradal si racordurile la noiile propuneri se va face din aceste posturi cu retea de 0,4KV .Pentru aceasta va fi nevoie de retea 0,4Kv. Toata instalatia electrica este propusa a se executa ingropat in cablu. La propunerea de amplasare a posturilor s-a tinut cont de centru de greutate al zonei deservite.

- Telecomunicaii
Nu exist telefonie fix telefonia mobil este prezent prin intermediul releului GSM Orange, dar o dat cu dezvoltarea zonei i mrirea atractivitii acsesteia se va crea posibilitatea intrrii pe pia i a celorlali operatori de telefonie.

-Alimentarea cu energie termic

Alimentarea cu energie termic se va rezolva la nivel individual de catre beneficiari prin centrale cu funcionare pe combustibili solizi (pelei), lichizi, butan gaz, pompe de cldur, celule voltaice, panouri solare, etc.

-Gospodrie comunal
- n zona studiat nu au fost propuse amenajri pentru depozitarea i tratarea deeurilor, extinderi de baze de transport n comun,etc. GUNOIL va fi colectat n europubele, de operatorii specializai i transportate la cea mai apropieat deponie din zon. Colectarea i transportul se va face cu respectarea strict a normelor de mediu.

60

Pentru o buna desfasurare a lucrarilor tehnico-edilitare atat din punct de vedere tehnic dar si sanitar, in conformitate cu legislatia in vigoare (STAS 1478/1984) este indicat sa se respecte urmatoarele elemente : distanta minima intre conductele de apa si frontul cladit sa fie de 7,00ml iar pentru retelele de canalizare aceasta distanta va fi de 5,00ml ; - amplasarea rezervoarelor de apa se va face la minim 20,00ml fata de cladiri si minim 5,00ml de limita zonei declarata monument al naturii ; - sursele de apa vor dispune de perimetre de regim sever de protectie de minim 20,00ml in jurul fiecarui put ; - statiile de epurare respectiv decantoarele lmboff se vor amplasa in aval de localitatea deservita ; Pentru captrile din ruri (conform Art.19) dimensiunea minima a zonei de protectie cu regim sever va fi de : - pe directia amonte de priza, 100m; - pe directia aval de ultimele lucrri legate de priza, 25m; - lateral, de o parte si de alta a prizei, 25m. In conformitate cu Ord MS nr.201/97, se impune deci respectarea distantelor de protecie sanitara a locuintelor conform Ord.MS 536/97, iar pentru toate elementele sistemului de aprovizionare cu apa potabila s-a facut identificarea si nominalizarea zonelor de protectie conform H.G.R.101/97.

-Drumuri i sistematizare vertical

Pentru mbuntirea circulaiei rutiere pe teritoriul zonei, se propune modernizarea strzilor ale cror trasee se suprapun peste cele ale drumurilor naionale aternerea de mbrcmini din liani bituminoi (mbrcmini asfaltice) sau hidraulici ( beton de ciment). De asemenea se propune amenajarea corespunztoare a interseciilor al cror traseu se suprapune peste DN 7A, Aici a fost studiat intersecia din dreptul parcrii de la telefericul din zona Mioarele i Puru, unde au fost propuse cte o band de stocaj a mainilor ce vin dinspre Voineasa i intr la stnga, lsnd astfel drum liber celor care merg spre obria Lotrului. n msura posibilitilor se propune aternerea de mbrcmini asfaltice uoare pe strzile secundare din zon. Drumurile naionale judeene i comunale n traversarea localitilor i pstreaz categoria funcional din care fac parte fiind considerate fr ntrerupere conform Ordonaei Guvernului Romniei nr. 43/29.08.1997 art. 11. Zona de protecie fa de axul drumului pentru drumuri naionale este de 22,00m, drumuri comunale DJ este de 18,00m Distana minim fa de axul drumului pentru garduri i construcii conf. Art.19/3 va fi pentru DN 13,00m, pentru DJ 12,00m iar pentru DC 10,00m. Construciile i instalaiile amplasate n zona de protecie necesit acceptul administratorului drumului. Conform art.22, administraia drumurilor judeene, comunale, celor vicinale i strzilor se asigur de ctre consiliile judeene sau locale dup caz.

3.7 Protecia mediului

61

ntre toate tipurile de situri ce pot fi amenajate din punct de vedere turistic, mediul montan este probabil cel mai exigent i mai vulnerabil. n esen, problemele impactului turismului montan asupra mediului nu difer de cele ntlnite n alte zone, chiar dac fragilitatea ecologic a ecosistemelor montane este mai mare. Dar, ca o particularitate deosebit, putem aminti aici riscul alterrii imaginii turistice a muntelui, o adevrat ameninare aprut o dat cu multiplicarea amenajrilor turistice montane; acest risc decurge din percepia pe care multe popoare o au asupra muntelui, considerat "cel mai natural spaiu", uneori chiar sacru. Acest risc natural poate juca un rol mult mai important n politica de gestiune a mediului montan dect riscul degradrii fizice a peisajului. Zona studiat n PUZ este caracterizat de lipsa construciilor. Dei peisajul contribuie din plin la potenialul turistic al zonei analizate, exista si aspecte negative legate de: *afectarea cadrului natural prin practicarea turismului necontrolat si apariia unor depozitari necontrolate de deeuri, vizibile si cu efecte devastatoare pentru toi factorii de mediu :aer, apa, sol aspect peisagistic nengrijit in unele zone, datorat unor ntrzieri uneori nejustificate ale factorilor responsabili in ecologizarea terenurilor forestiere defriate (prezenta cioatelor si doborturilor ) i in ntrzieri ale rempduririlor acestor terenuri; imagine trista a unor arbori cu boli specifice *depozitarea temporara a butenilor provenii din exploatrile forestiere din zona pe marginea DN 7A ducnd la aspect peisagistic negativ, la ngustarea drumului si deteriorarea covorului asfaltic *punat necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor. Ca masuri de mbuntire a peisajului amintim: respectarea elementelor de arhitectura tradiionala cu folosirea de materiale naturale, piatra, lemn, evitarea folosirii culorilor tari, armonizarea construciilor cu peisajul natural, evitarea oricror reele aeriene de energie, telecomunicaii, alimentare cu apa si canalizare, etc. Nici una din funciunile propuse nu este surs de poluare prin emisie de noxe. Prin realizarea proiectului va creste numrul de vehicule care va tranzita zona, la fel si cantitatea de noxe eliminate in trafic de fiecare vehicul, dar mbrcmintea asfaltic noua, fr gropi, va influenta pozitiv calitatea aerului pe amplasament. Sursele de impurificare a aerului vor proveni din: Traficul rutier, care se va intensifica odata cu amenajarile turistice din zona. Traficul rutier va fi preponderent pe DN7 A si in parcarile amenajate la cota 1350 m de la baza partiilor de schi. Traficul rutier poate genera, datorita combustiei, emisii de NOx, CO, CO2, COV si pulberi sedimentabile, mobile si necontrolabile si de asemenea poate duce la cresterea nivelului de zgomot. Rezultatul activitatii de incalzire a cladirilor cu agent termic produs de centrale de incalzire proprii cu lemne este generarea de emisii de CO2, CO, NOx, SO2, negru de fum, pulberi n suspensie i COV. La ridicarea constructiilor se va avea in vedere stabilirea inaltimii optima cosului de evacuare a acestora.

62

Apele uzate menajere vor fi evacuate prin reeaua de canalizare propus la Staia de epurare a zonei. Pn la realizarea ntregii reelei de canalizare apele uzate menajere vor fi colectate n Bazine vidanjabile individuale sau fose ecologice, golite periodic. Deeurile menajere vor fi colectate n pubele i preluare de Serviciul Public de Salubritate. Realizarea funciunilor construite presupune, punerea n valoare a cadrului natural prin realizarea unor funciuni de agrement,odihn, iar construciile noi se vor executa pe suprafee de max. 200mp/lot de 1ha, conf. cod silvic. Funciunile nou create vor beneficia de mediul natural regenerat prin aciuni de organizare a factorilor de existeni. Vor fi realizate aciuni ca: 1 Crearea unor suprafee amenajate ca parc de zon prin folosirea vegetaiei forestiere existente. 2 amenajarea lacului existent n interiorul zonei cu vegetaie forestier cu scopul folosirii lui ca element principal n dezvoltarea unui nou centru de interes pentru funciuni de agrement, sport, turism i servicii. 3 ntreaga suprafa ocupat de vegetaia forestier va fi supus unor lucrri de igienizare prin ndeprtarea arborilor i arbutilor bolnavi sau dobori de vnt, replantarea de specii valoroase , operaiuni de nierbare i de reabilitarea terenurilor degradate de toreni, taluzri de maluri la rigolele existente, etc. Plantaia nou creat va avea rolul de perdea de protecie a celorlalte funciuni ale zonei. Vor fi de asemenea valorificate ca zone de odihn i agrement celelalte cursuri de ap existente.. Lacul tehnic VIDRA va fi pus n valoare prin exploatarea lui ca element principal de interes al zonei de agrement i de turism. Se va crea o zon de protecie de 15,00m lime ,zon n care este interzis orice construcie. 3.8 Obiective de utilitate public prima etapa 2010-2013 Principalele lucrri de utilitate public sunt:

Partiile de schi prin padure din zonele :

Mioarele: lungime 2,5 Km , suprafata 5 Ha telescaun lungime 2 000 ml Puru ; lungime 2km teleschi 2 buc prin padure 500+800 ml s= 5,7 ha

Partiile de schi pe golul alpin :

lungime 3,5 km suprafata 15 ha teleschiuri 4 bucti Instalaie de nzpezire 2,5km 10 tunuri de zpad lungime 2,5 km supr 12,5 ha teleschi doua bucai 2,5km 10 tunuri de zpad

63

Parcare :
Parcare 200 de locuri s= 1 hectar Parcare 200 de locuri s =1 hectar Parcri n lungul drumului naional DN7A 2000 locuri

Realizri de drumuri noi

Zona Moiarele L= 5,7 km lungime

Zona Puru L = 3,9 km lungime

Realizare reele edilitare

Mioarele Puru Reele ap L= 5,7.Km L 3,9 km Reele canal L= 5,7..Km L 3,9 km Reele electrice subterane L=5,7 Km L 3,9 km *Statie de captare apa din lacul Vidra in zona Mioarele si bazine de inmagazinare si tratare *Staie de epurare o bucat in zona PURU * patru posturi de transformare energie electrica din LEA 20 Kv in joas tensiune Salvamont + jandarmerie in ambele zone Biseric, MIOARELE un debarcader + un strand (patinoar ) in ambele zone pensiuni minihoteluri cu uniti proprii de alimentaie public construite n regim silvic MIOARELE PURU 50 buc x 200mp 25 buc x 200 mp + 21buc x 50mp 4 mini hoteluri x 50 loc 4 mini hotelurix50 loc +4restaurante cu specific vntoresc Grup de 6 Cabane pe golul alpin Spaii de alimentaie public specific montan terase berrii, ceainerii

etapa viitoare dup 2013 Zona C si D

zona Miru Obaria Lotrului
Principalele lucrri de utilitate public sunt Prtie de schi pe golul alpin 2 km lungime + 2,6 km prtie pe drum forestier Staie de telecabina 1 bucat 1973 ml dou teleschiuri pe golul alpin 790+810= 1600 ml Stn turistic, terase berrii, ceainerii . 1 bucat Reele electrice subterane L=6 Km

Zon de sport spaii plantate Spaii verzi nou plantate 16 ha

3 terenuri de sport+ servicii vestiare,

amenajarea drumului forestier existent Drumuri 3,7 km lungime

64

Locuri de parcare
n lungul drumului forestier i pe platforme noi 600+600 Parcare 1200 locuri platforme pentru parcare , care vor fi nconjurate obligatoriu de spatii verzi

Realizare reele edilitare

Reele ap L= 3,7.Km Reele canal L= 3,7..Km Reele electrice subterane L=3,7 Km Staie de captare apa din aduciunea Jiet -Lotru in amonte de ObrsiaLotrului + bazine de nmagazinare si tratare apa potabil zona Staie de epurare o bucat in zona podul - tunaru patru posturi de transformare energie electrica din LEA 20 Kv in joas tensiune 26 buc. pensiuni turistice construite n regim silvic

zona CRBUNELE
Lungimea cumulat a prtiilor este de 8,5 km, Instalaie de nzpezire 8,5km 10 tunuri de zpad Pentru deservirea prtiilor se propun 6 teleschiuri cu lungime totala de 5,5 km 1 gondol de 2,2 km. cu un debit cumulat de 10 800 persoane /or. Reele electrice subterane L=10 Km Pasarela de trecere peste DN 67c 1 buc Stn turistic alimentaie public terase berrii, . 3 bucati In aua Stefanul se poate monta un refugiu turistic 1 platform de parcare 200 locuri.

4 CONLUZII MSURI N CONTINUARE

Zona poate fi transformat n cel mai mare parc sportiv de iarn al judeului Vlcea, competitiv pe plan internaional, completat de cea mai frumoas zona de agrement de pe lacurile de acumulare din Romania , aceste zone dotate corespunztor, vor contribuii la dezvoltarea armonioasa si eficienta a turismului din staiunea Voineasa cu beneficii considerabile pentru judeul Vlcea, Regiunea Oltenia i ntreaga ara . Revitalizarea i repunerea n circuitul turistic a staiunii Vidra Considerm c o dat cu implementarea programului de investiii promovat de autoritile judeului Vlcea, pentru care sa elaborat prezentul PUZ, staiunea Vidra va redevenii interesant din punct de vedere economic pentru potenialii investitori. Pentru aceasta este necesar rezolvarea problemei juridice a patrimoniului staiunii Vidra, a terenurilor din aceast staiune, finalizarea lucrrilor de modernizare la vilele i mini-hotelurile funcionale existente precum i la hotelul aflat ntr-un stadiu de execuie estimat la circa 50 %. Este necesar de asemenea sa se finalizeze lucrrile la sala de sport

65

existent lng care se va realiza un complex sportiv i de agrement ( terenuri de sport, piscin, saun etc.), se va realiza un centru de echitaie i un centru de agrement nautic. Se va realiza un restaurant cu specific pescresc i vntoresc pe malul lacului Vidra. innd cont de capacitatea structurilor existente la Vidra, (500 locuri de cazare )ce trebuie recuperate i redate circuitului turistic, dat fiind distana relativ redus dintre Vidra i Domeniile schiabile identificate Vidra Puru = 6km; Puru - Mioarele = 3km;Mioarele Obria Lotrului =6km;Obria Lotrului - Crbunele podul tefanu =6km, se propune realizarea unor sisteme rapide i eficiente de circulaie, care s fac legtura ntre aceste nuclee . transport cu vaporaul pe lacul Vidra, pe timpul verii , transport cu sniile/cruele trase de cai pe drumul paralel cu DN7, (drumul de contur al lacului de acumulare) transport cu minicar sau /i pe cale ferat ngust trenule electric. Pentru viitor trebuie luat n calcul i posibilitatea renfiinrii trenuleului cu abur, mocnia ce a funcionat pe valea Lotrului cu plecare de la Brezoi - Malaia Voineasa, sau se pot folosii ca alternative tehnologiile ultramoderne a trenuleelor electrice, tren cu cremaliere, mini-metrou. Turismul n Romania este o industrie de export, care genereaz schimburi cu strintatea i creeaz locuri de munc. El difer de alte industrii de export prin faptul ca clientul vine in Romania pentru produs, nu iese produsul in ara clientului, aa cum se ntmpl in mod normal cu alte industrii. Turismul este complex, nu poate fi compartimentat si influeneaz alte sectoare economice, aspecte sociale, culturale si de alta natura ale vieii din Romania. De aceea investiiile n infrastructura de turism din zona de Nord a judeului Vlcea, vor antrena un lan de alte investiii care vor crea prosperitate pe ntreaga vale a Lotrului.

ef proiect Arhitect Mihai Prdatu

66

67

 TERMENI FRECVENT UTILIZATI IN TURISM: TurismProfesorul elveian W. Hunziker a elaborat n 1940 o definiie a turismului, acceptat pe plan mondial: Turismul este ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate lucrativ oarecare. Patrimoniu turistic- oferta turistica a unui teritoriu (judet, statiune) este compus din potential turistic, infrastructura si structuri turistice. Obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat si introdus in circuitul turistic; reprezint categoria taxonamica cea mai mica, care este reprezentata de o singura unitate, de un singur element cu caracater turistic, al crui potenial constituie o valoare de atracie. Staiune turistica - localitate sau parte a unei localiti cu funcii turistice specifice, in care activitile economice susin exclusiv realizarea produsului turistic. Oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat. Produs turistic - complex de bunuri materiale si de servicii, concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului turistic. Structuri turistice sunt totalitatea mijloacelor de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor si obiectivelor sale economico sociale. Resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care prin calitile si specificul lor, sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in msura in care nu sunt supuse unui regim de protecie integrala. . Resurse turistice: Naturale: elemente geomorfologice, de clima, de flora si de fauna, peisaje etc. Antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente tehnice si de arta, monumenie si ansambluri memoriale, elemente de folclor si arta populara. Turist - persoana care viziteaz un loc, altul dect cel de reedina, pentru orice alt motiv, altul dect acela de a exercita o activitate remunerata si efectund un sejur de cel puin o noapte. Fluxul turistic - reprezint micarea in teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de proveniena spre cele receptoare. Spre deosebire de potenialul turistic care este o componenta statica, aceasta este una dinamica. Particularitile fluxului sunt: direcia, ritmul si intensitatea.

68

69