Lecţia 6

CARPAȚII ORIENTALI

1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ
🡮 în estul Depresiuni Transilvaniei
🡮 cea mai extinsă ramură a Carpaților peste 50%
2. LIMITE
🡮 Graniţa cu Ucraina – în Nord
🡮 Podişul Sucevei, Subcarpaţii Moldovei - în Est
🡮 Valea Prahovei și Subcarpații Curburii– în Sud
🡮 Depr Transilvaniei , Dealurile de Vest, Câmpia de Vest- în Vest
3. CARACTERISTICI GENERALE
a. Geneză - s-au format în orogeneza alpină şi iar pe latura vestică au fost afectați de erupții
vulcanice
b. Substrat – dispus pe trei fâşii paralele
❖ roci dure (şisturi cristaline) – în centru.
❖ roci sedimentare cutate (fliş) – în est
❖ roci vulcanice – în vest
c. Orientare - paralelismul culmilor
🡮 culmile sunt orientate pe directia NV-SE (în N și C) și curbate în S
d. Altitudinile
🡮 altitudinea medie 1300-1400m;
🡮 altitudinea maximă 2303 în munții Rodnei și 2100 în Călimani
🡮 Înălţimile scad de la Nord la Sud şi de la Vest spre Est
e. Trăsături de relief
🡮 Masivitate redusă datorită mulţimii depr și culoarelor de vale
🡮 Întinderea mare a pădurilor (răşinoase)
🡮 Tipuri de relief: glaciar la peste 2000m, fluvial, carstic, vulcanic, pe conglomerate(eolian),
pe roci dure, antropic etc.
🡮 Lăţime de 130/140km în nord şi 80km în zona de curbură
f. Resurse
🡮 foarte variate: minereuri, izvoare carbogazoase, mofete, borvizuri, cărbuni, sare, sulf,
roci de construcție, păduri etc.
4. SUBDIVIZIUNILE TRANSVERSALE
A. Carpații Maramureșului și Bucovinei (Gr. Nordică)
B. Carpații Moldo-Transilvani (Gr. Centrală)
C. Carpații Curburii (Gr. Sudică)
 A. CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI BUCOVINEI B. CARPAŢI MOLDO -TRANSILVANI
1. Poziţia geografică - în nordul Carpaților Orientali. Cea mai 1. Poziţia geografică: ocupă partea centrală a
mică și mai lată grupă Carpaţilor Orientali. Cea mai mare grupă
2. Limite: N – graniţa cu Ucraina (pe cca 60 km graniţă fluvială pe Tisa) 2. Limite: aliniamentul depresionar al Dornelor şi Câmpulung
S - Culoarul depresionar al Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, E – Moldovenesc în Nord, Valea Oituzului în Sud, Subcarpaţii Moldovei în Est,
Podişul Sucevei, V – Dealurile şi Câmpia de Vest, Depr. Transilvaniei. Depresiunea Colinară a Transilvaniei în Vest
3. Caracteristici de relief 3. Caracteristici de relief
✔ geneză: s-au format în orogeneza alpină ✔ geneza: s-au format în orogeneneza alpină
✔ substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice-andezite, piroclastite, ✔ substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice, dure, fliş), mai
dure-şisturi cristaline, fliş-conglomerate, calcare), mai puţin extinse ca şi flişul mult extinse, fliş foarte extins.
✔ orientare: Aspect de trei fășii paralele NV-SE ✔ Orientare: Aspect de trei fășii paralele orientate N-S
✔ altitudinea: altitudinea medie 1500-1900(alt. max. 2303 Pietrosul Rodnei; ✔ Altitudinea medie 1500-1700m (alt. maximă 2100m în vf.
2279 Vf. Inău). Cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali Pietrosul Călimanilor); altitudinile sunt mai reduse decât în grupa nordică,
✔ forme şi tipuri de relief: dar mai ridicate decât în grupa sudică; coboară de la N la S şi de la V la E;
● Depresiuni intramontane mari ✔ Forme şi tipuri de relief:
● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor ● Depresiuni intramontane mici
● Cea mai mare lăţime 130-140 km ● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
● Relief glaciar(Rodnei), fluvial, vulcanic, fliș, pe roci dure etc. ● Cea mai mică lăţime
● Extensiunea mare a pădurilor ● Relief vulcanic, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate etc.
● Extensiunea mare a pădurilor
4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii vulcanici –în Vest: andezite, aglomerate vulcanice, bazalte. 4a. Munţii vulcanici în Vest: altitudini mai mari datorită conurilor
- au altitudini mici şi culmi rotunjite, resturi ale unor conuri vulcanice, şi craterelor mai bine păstrate, deoarece sau format mai târziu .
formate mai timpuriu Munţii Călimani (2100m), Munţii Gurghiu (1776m în vf. Saca),
- Oaş, Gutâi, Ţibleş – 1800m, Bârgăului ((la sud de Someş) 1600m Munţii Harghita (1800m în vf. Harghita).
4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite. 4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
Maramureşului (Vf. Farcău 1956m, Vf. Toroioaga 1930m, Vf. Pop Ivan Gimalău(1857m), Rarău, Bistriţei 1859m, Giurgeului şi Hăşmaşul M
1937), Rodnei (Vf. Pietrosul Rodnei 2303m, Vf. Ineu 2279m) – lacuri 4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est. Ceahlău 1907
glaciare(Lala, Buhăiescu), Suhardului 1932m m, Tarcău 1664m, Ciucului 1493m, Nemira 1649m, Stânişoarei 1530
4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est: conglomerate, m, Goşmanu 1442m, Berzunţ.
marne, gresii, calcare etc. 4d. depresiuni: Giurgeu (Gheorgheni), pe valea Mureşului, cu 800m;
Obcinele Bucovinei (1200-1400m ):Mestecăniş, Feredeu, Mare Ciucului, pe valea Oltului, cu frecvente inversiuni termice, 800m;
4d. Depresiuni: Oaşului, Maramureşului: drenată de râurile Vişeu şi Vărşag, drenată de Târnava Mare; Comăneşti(cărbuni, petrol şi gaze),
Iza, afluenţi ai Tisei; 800m altitudine, Dornelor, drenată râul de Bistriţa, drenată de Trotuş, închisă la est de Munţii Berzunţ.; Bilbor – Boresc,
Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului drenată de râul Moldova drenate de afluenţii Bistriţei
4e. Trecători:Prislop 1416m – leagă depresiunea. Maramureş şi 4e. trecători: Tulgheş şi Ghimeş – leagă Moldova de Transilvania;
Dornelor, Mestecăniş 1096m – leagă depresiunea Dornelor şi Bicaz 1256m; Sicaş 1000m – leagă depresiunile Vărşag şi Giurgeu;
Câmpulung Moldovenesc, Tihuţa 1201m – leagă depr. Dornelor şi Tuşnad (pe Olt) – leagă depresiunile Ciuc şi Braşov; Izv Mureşului –
 Transilvaniei, Şetref 818m – leagă depresiunea Maramureş şi
Transilvaniei, Huta – leagă depresiunile Oaşului şi Maramureşului.
C. CARPAȚII CURBURII
1. Poziţia geografică - în sudul Carpaţilor Orientali
2. Limite: Valea Oituzului şi pasul Oituz în N; Valea Prahovei în 2. Limite: aliniamentul depresionar al Dornelor şi Câmpulung
Subcarpaţii Curburii în E; Depresiunea Transilvaniei în V
3. Caracteristici de relief
✔ geneza: s-au format în orogeneneza alpină
✔ substrat: nu este dispus pe trei fâşii paralele, sunt alcătuiţi numai din
fliş (roci sedimentare cutate): calcare, conglomerate, etc.
✔ Orientare: Aspect curbat al culmilor orientate NE-SV şi E – V
✔ Altitudinea: altitudinea medie 1500-600m (maximă este de 1954 în
vf. Ciucaş din în Munţii Ciucaş). Cele mai mici alt.
✔ Forme şi tipuri de relief:
● Lipsa miunţilor din roci vulcanice şi roci dure
● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
● A doua ca lăţime după grupa nordică
● Relief, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate, eolian etc.
● Extensiunea mare a pădurilor
● Cea mai mare depresiune intramontană din ţară → Depr
Braşovului
4. Diviziuni
4a. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş): conglomerate, marne,
gresii, calcare etc.
Munţii Vrancei (vf. Goru 1785m),Buzăului, Penteleu 1772m,Podul
Calului1439m, Siriului 1657m, Ciucaş (vf. Ciucaş 1954m), Baiului
1895m, Breţcu 1503m, Intorsurii1000 m, Bârsei(Masivul Postăvarul
1799m și Masivul Piatra Mare 1843m, Perşani 1104m, Baraolt 1017m
(între Olt şi Râul Negru) şi Bodoc 1193m,.
4b. Depresiuni: Întorsura Buzăului – drenată de Buzău, Comandău –
drenată de Bâsca Mare, Baraolt, Depresiunea Braşov,
• s-a format prin scufundare şi sedimentare
• este netedă ca o câmpie, cultivată agricol
• altitudini de 500 – 600 m
4c. trecători: Oituz 866m, Buzău, Bratocea 1267m şi Predeluş 1295m,
Predeal 1033m , Racoş şi Vlădeni 608m , Tuşnad şi Tabla Buţii
leagă depresiunile Giurgeu şi Ciuc, Oituz 866m – leagă Moldova de
depresiunea Braşovului, Vlăhiţa 985m , Uz 1085m, Stânişoarei,
B. CARPAŢI MOLDO -TRANSILVANI
1. Poziţia geografică: ocupă partea centrală a
Carpaţilor Orientali. Cea mai mare grupă
Moldovenesc în Nord, Valea Oituzului în Sud, Subcarpaţii Moldovei în Est,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei în Vest
3. Caracteristici de relief
✔ geneza: s-au format în orogeneneza alpină, afectaţi de erupţii
vulcanice
✔ substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice, dure, fliş), mai
mult extinse, fliş foarte extins.
✔ Orientare: Aspect de trei fășii paralele orientate N-S
✔ Altitudinea: altitudinea medie 1500-1700m (alt. maximă 2100m
în vf. Pietrosul Călimanilor); cele mai mari altitudini după grupa nordică
✔ Forme şi tipuri de relief:
● Depresiuni intramontane mici
● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
● Cea mai mică lăţime
● Relief vulcanic, fliş, fluvial, carstic etc.
● Extensiunea mare a pădurilor
● Cele mai mici depresiuni intramontane
4. Diviziuni
4a. Munţii vulcanici în Vest: altitudini mai mari datorită conurilor
şi craterelor mai bine păstrate, deoarece sau format mai târziu .
Munţii Călimani (2100m), Munţii Gurghiu (1776m în vf. Saca),
Munţii Harghita (1800m în vf. Harghita).
4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
Gimalău(1857m), Rarău, Bistriţei 1859m, Giurgeului şi Hăşmaşul
Mare .
4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est. Ceahlău 1907
m, Tarcău 1664m, Ciucului 1493m, Nemira 1649m, Stânişoarei 1530
m, Goşmanu 1442m, Berzunţ.
4d. depresiuni: Giurgeu (Gheorgheni), 800m; Ciucului, 800m;
Vărşag; Comăneşti închisă la est de Munţii Berzunţ.; Bilbor – Boresc,
drenate de afluenţii Bistriţei
4e. trecători: Tulgheş şi Ghimeş ; Bicaz 1256m – legătura cu Piatra
Neamţ; Sicaş 1000m – leagă depresiunile Vărşag şi Giurgeu; Tuşnad

C. CARPAȚII CURBURII
2. Poziţia geografică - în sudul Carpaţilor Orientali
2. Limite: Valea Oituzului şi pasul Oituz în N; Valea Prahovei în 2. Limite: N – graniţa cu Ucraina (pe cca 60 km graniţă fluvială pe Tisa)
Subcarpaţii Curburii în E; Depresiunea Transilvaniei în V
3. Caracteristici de relief
✔ geneza: s-au format în orogeneneza alpină
✔ substrat: nu este dispus pe trei fâşii paralele, sunt alcătuiţi numai din
fliş (roci sedimentare cutate): calcare, conglomerate, etc.
✔ Orientare: Aspect curbat al culmilor orientate NE-SV şi E – V
✔ Altitudinea: altitudinea medie 1500-600m (maximă este de 1954 în
vf. Ciucaş din în Munţii Ciucaş). Cele mai mici alt.
✔ Forme şi tipuri de relief:
● Lipsa miunţilor din roci vulcanice şi roci dure
● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
● A doua ca lăţime după grupa nordică
● Relief, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate, eolian etc.
● Extensiunea mare a pădurilor
● Cea mai mare depresiune intramontană din ţară → Depr Braşovului
(pe Olt); Izvorul Mureşului – leagă depresiunile Giurgeu şi Ciuc,
Oituz 866m, Vlăhiţa 985m , Uz 1085m, Stânişoarei,
B. CARPAŢI MARAMUREŞULUI ŞI BUCOVINEI
2. Poziţia geografică: în nordul Carpaților Orientali. Cea mai
mică și mai lată grupă
S - Culoarul depresionar al Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, E –
Podişul Sucevei, V – Dealurile şi Câmpia de Vest, Depr. Transilvaniei.
3. Caracteristici de relief
✔ geneză: s-au format în orogeneza alpină
✔ substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice-andezite, piroclastite,
dure-şisturi cristaline, fliş-conglomerate, calcare), mai puţin extinse ca şi
flişul
✔ orientare: Aspect de trei fășii paralele NV-SE
✔ altitudinea: altitudinea medie 1500-1900(alt. max. 2303 Pietrosul
Rodnei; 2279 Vf. Inău). Cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali
✔ forme şi tipuri de relief:
● Depresiuni intramontane mari
● Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
● Cea mai mare lăţime 130-140 km
● Relief glaciar(Rodnei), fluvial, vulcanic, fliș, pe roci dure etc.
Extensiunea mare a pădurilor
 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş): conglomerate, marne, 4a. Munţii vulcanici –în Vest: andezite, aglomerate vulcanice,
gresii, calcare etc. bazalte.
❖ Munţii Vrancei (vf. Goru 1785m), Munţii Buzăului , Munţii - au altitudini mici şi culmi rotunjite, resturi ale unor conuri
Penteleu 1772m , Munţii Podul Calului1439m , Munţii Siriului vulcanice, formate mai timpuriu
1657m - Oaş, Gutâi, Ţibleş – 1800m, Bârgăului ((la sud de Someş) 1600m
❖ Munţii Ciucaş (vf. Ciucaş 1954m) , Munţii Baiului 1895m , 4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
Munţii Breţcu 1503m , Munţii Intorsurii1000m , Munţii Maramureşului (Vf. Farcău 1956m, Vf. Toroioaga 1930m, Vf. Pop
Bârsei(Masivul Postăvarul 1799m și Masivul Piatra Mare Ivan 1937), Rodnei (Vf. Pietrosul Rodnei 2303m, Vf. Ineu 2279m) –
1843m . lacuri glaciare(Lala, Buhăiescu), Suhardului 1932m
❖ Munţii Perşani 1104m, Baraolt 1017m (între Olt şi Râul Negru) 4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est: conglomerate,
şi Bodoc 1193m,. marne, gresii, calcare etc.
4b. Depresiuni Obcinele Bucovinei (1200-1400m ):Mestecăniş, Feredeu, Mare
- Depresiunea Întorsura Buzăului – drenată de Buzău, Depresiunea 4d. Depresiuni: Oaşului, Maramureşului:; 800m altitudine, Dornelor,
Comandău – drenată de Bâsca Mare , Depresiunea Baraolt , Câmpulung Moldovenesc
- Depresiunea Braşov: s-a format prin scufundare şi sedimentare , 4e. Trecători:Prislop 1416m – leagă depresiunea. Maramureş şi
este netedă ca o câmpie, cultivată agricol, altitudini de 500 – 600 m Dornelor, Mestecăniş 1096m –- Tihuţa 1201m –, Şetref 818m –, Huta
4c. trecători: Oituz 866m, Buzău, Bratocea 1267m şi Predeluş 1295m, – leagă depresiunile Oaşului şi Maramureşului.
Predeal 1033m , Racoş şi Vlădeni 608m , Tuşnad şi Tabla Buţii