•

 
PODIŞUL
MOLDOVEI
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

                         
Cel mai intins podis, situat în Nord-
Estul şi Estul ţării, Podişul Moldovei
este limitat:
•N – graniţa cu Ucraina
•S – Câmpia Română
•E – Valea Prutului
•V – Carpaţii Orientali şi Subcarpaţii
Moldovei (Valea Moldovei şi a
Siretului).
Valea Moldovei şi Culoarul
Siretului desparte Podişul Moldovei
de Subcarpaţii Moldovei.
Podişul Moldovei s-a format prin
depunerea de aluviuni (sedimente)
pe un fundament foarte vechi,
cristalin (Platforma Est-Europeana)
•Jumătatea nordică s-a format în
orogeneza baikaliană.
•Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci
sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică
(calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri, nisipuri), înclinate uşor
spre sud-est (în jumătatea de nord) şi spre sud (în jumătatea de
sud).
CRACTERISTICI:
 rocile sunt dispuse orizontal sau au o înclinare foarte redusă,
Stratele inclina de la NV la SE;
Altitudinea medie este de 300 metri
Altitudinea maxima este in Dl. Ciungi din Podisul Sucevei, 688m
Altitudinea minima = 10 metri in Lunca Dunarii;
 diferenţele de relief sunt date de rezistenţa rocilor la eroziune;
D.p.d.v. petrografic este alcatuit din portiuni mai inalte
dezvoltate pe gresii, calcare, conglomerate si portiuni mai joase
pe argile, pietrisuri, nisipuri dispuse orizontal sau monoclinal.
Procese fluvio-torentiale: spalarea in suprafata a versantilor;
•alunecările de teren care apar datorită substratului format din argile şi
acumulării de apă
•Prabusirile
•Siroirea in lungul versantilor cu formele ei specifice (rigole, ravene)
 In NV relieful este alcatuit din dealuri inalte, depresiuni,
vai largi cu terase si culmi rotunjite;
In NE relieful este ondulat, cu interfluvii plate si vai
paralele;
In sud relieful este alcatuit din platouri netede si forme
asimetrice de relief, ce inclina (CUESTE) “Coasta Iasilor”.
Tipuri de relief : structural (in structura monoclinala),
petrografic (pe argile), fluvial.
Subdiviziuni:
 Podişul Sucevei (NV)
Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) (NE)
Podişul Bârladului (CS)
 PODIŞUL SUCEVEI
Este situat în NV podişului şi are un relief diversificat cu
aspect tipic de podiş;
 are altitudini cuprinse între 500 şi 600m, altitudinea
maximă este în Dealul Ciungi - 688m;
 contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul
Moldovei este practic “lipit” de Carpaţii Orientali;
Podişul Sucevei se continuă şi la est de Valea Siretului
printr-o culme deluroasă formată din roci mai dure care se
termină printr-un abrupt spre Câmpia Moldovei.
Este alcatuit din zone joase (Depresiunea Radauti,
Culoarul Sucevei, culoarul Moldovei, Culoarul Siretului) si
zone mai inalte (Dealurile piemontane Ciungi-Leahu,
Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor, Dealul Ibanesti,
Dl. Mare, Dl. Bour, Colinele Bucecea-Vorona.
 PODIŞUL BÂRLADULUI
Ocupă partea centrală şi sudică a Podişului Moldovei,
reprezentând cea mai mare subunitate;
Se desfăşoară între Siret şi Prut fiind predominat de
bazinul râului Bârlad;
În partea nordică are altitudini care depăşesc 500m, care
scad odată cu apropierea de Câmpia Română ajungând
până la 200-300m;
Podişul Bârladului este împărţit în:
Podişul Central Moldovenesc(partea mai înaltă a podişului)
situat în nordul Podişului Bârladului
Colinele Tutovei cu Dl. Falciului si Pod. Covurlui.
 la contactul cu Câmpia Jijiei, dar şi pe unele văi ale
podişului apar frecvent forme de relief abrupte denumite
cueste (coaste) – Costa Iaşilor;
 CÂMPIA MOLDOVEI
(CÂMPIA JIJIEI)
 Este situată în NE podişului şi apare ca o zonă mai
joasă, depresionară, atât faţă de Podişul Sucevei cât şi
faţă de Podişul Bârladului;
 Are altitudini cuprinse între 200 şi 300m, şi un relief
relativ neted dezvoltat pe un substrat argilos;
Dealul Cozancea, 265 m
 Datorită utilizării sale ca zonă agricolă este denumită
“câmpie”, fără să aibă un relief asemănător câmpiilor;
Pe râurile care străbat Câmpia Moldovei s-au amenajat
numeroase iazuri;
 Podgoria Cotnari,existentă în Câmpia Moldovei,
confirmă structura de podiş a acesteia.
 CLIMA
Temperat continentala specifica dealurilor, cu influente
scandinavo-baltice in Podisul Sucevei si influente de
ariditate in Podisul Barladului si Cp. Jijiei;

•TMA = 10 grade in sud

= 7 grade in nord;
•PPMA= 500-600mm/an .
In pod. Sucevei=800mm/an
In Cp. Moldovei = 500 mm/an;
•Vanturi permanente dinspre est si nord-est ;
locale = Crivatul (Podisul Barladului);
 Hidrografia
• Raurile Suceava, Moldova, Barlad colectate de Siret;
• Raurile Baseu si Jijia cu afluentul sau Bahlui colectate de
Prut;
• Scurgerea este influentata de precipitatii si de ape subterane
• Regimul scurgerii : ape mari de primavara

LACURI :
• Iazuri : L. Litieni (Podisul Sucevei);
• Helestee : L. Dracsani, L. Stanceni, L. Vladeni (Cp.
Moldovei)
• De baraj antropic : L. Stanca-Costesti (Prut);
 Vegetatia

• De stepa si silvostepa (gorun, cer,

garnita, stejar pe molisoluri
• Paduri de foioase predominant (stejar,
gorun, fag) pe argiluvisoluri si
cambisoluri;
• Azonala de-a lungul raurilor (zavoaie de
lunca – plop, salcie
 POPULATIA

• Densitatea medie de locuire : 115 locuitori/kmp;

• Densitati ridicate de locuire (p.125 loc/Kmp) in Culoarul
Siretului si Culoarul Moldovei;
• Densitati foarte mari (p.2000loc./kmp) : Iasi, Suceava,
Botosani;
• Densitati mici de locuire (sub 50 locuitori/kmp) : Cp.
Moldovei, pe valea Prutului;
NATALITATEA foarte mare (peste 25 la mie)
MORTALITATEA in jurul valorii medii pe tara (9,5la mie);
Sporul Natural POZITIV (8,17 la mie)
 ORASELE
• Iasi cu p.320 000 de locuitori;
• Bacau
• Botosani
• Suceava
• Mijlocii (Barlad, Roman, Vaslui)
• Mici (Darabani, Dorohoi)
• Orase cu functii complexe si functii industriale
(Barlad, Roman);
 TURISMUL
Centrul turistic Iasi cu :
• Manastirile : Trei Ierarhi, Golia si Galata ,
Cetatuia
La contactul cu muntele :
• Manastirile Moldovita, Sucevita, Putna,
Humor, Arbore, Voronet, Dragomirna;