Egalitatea de șanse pentru creșterea profesională

DICTIONAR:
Șansă – împrejurare, circumstanţă favorabilă, probabilitate de succes.
Stereotip de gen – reprezintă niște sisteme organizate de credinţe și
opinii în legătură cu caracteristicile femeilor și bărbaţilor, precum și cu
presupusele calităţi ale masculinităţii și feminităţii.
Creșterea profesională – succesiune a ocupaţiilor și funcţiilor
profesionale, ce asigură dezvoltarea competenţelor prin valorificarea
potenţialului individual al persoanei.
Mobilitate socială – capacitatea și posibilitatea de schimbare a poziţiei
sociale.
Model atipic – care se abate de la caracteristicile obişnuite, de la tipul
comun.

În societate mai predomină convingerea că un bărbat ar putea repara o maşină

mai bine decît o femeie şi că treburile casnice sunt în obligaţia femeilor. Aceste
definiri conceptuale generează anumite controverse, cînd recunoaştem că genul
este constituit din nevoia de a defini şi prezice comportamentul uman şi opţiunile
sale.
Dimensiunea de gen este un indicator care modifică decizia personală a tînărului
în funcţie de potenţialul acestuia, dar şi de stereotipurile existente în societate. Cu
cît aceste opinii eronate predomină, cu atît mai mult ele contribuie la păstrarea şi
transmiterea din generaţie în generaţie a ideii precum că bărbatul este cel care are o
profesie prestigioasă, ce asigură venitul financiar al familiei, iar femeia trebuie să
aibă grijă de treburile casei, de familie, să facă bucate şi să facă menajul.
Criteriul: profesii pentru bărbaţi şi profesii pentru femei, influenţează alegerea
profesiei, perceperea succesului profesional şi a posibilităţilor de dezvoltare în
cariera profesională.
Profesiile care presupun forţa fizică, curaj, responsabilitate, le sunt atribuite
bărbaţilor, în timp ce profesiile ce prevăd îngrijirea şi educaţia copiilor şi necesită
un nivel înalt de sensibilitate şi empatie, sunt considerate profesii pentru femei.
Tradiţional, succesul profesional şi dezvoltarea carierei unui bărbat, se
asociază cu promovarea în funcţie, ocupaţii profesionale ce presupun posibilitatea
de a decide şi influenţa activitatea profesională a altor persoane. Diferit este
perceput succesul profesional al unei femei. Drept indicatori ai acestuia sunt:
condiţiile bune de muncă, program flexibil ce permite preocuparea pentru grijile
familiei etc. Nu există însă mărturii absolute precum că bărbaţii îndeplinesc mai
bine rolul liderului, comparative cu femeile. Nu există deosebiri de gen privind
capacităţile cognitive, astfel încît să justifice pregătirea diferită a bărbaţilor şi
femeilor pentru activitatea profesională.
Posibilităţile oamenilor de a îndeplini social sarcinile utile, a educa copii şi a stabili
relaţii reciproce acceptabile, sunt limitate nu de factorii biologici, ci de practica
economică şi cea socială de discriminare.
Situaţia se explică prin faptul că societatea apreciază rolurile profesionale prin
prisma rolurilor de gen. Orice etnie, pe parcursul secolelor, în dependenţă de
contextual său de viaţă (climă, zonă naturală, relief, evenimente istorice), a
conturat imaginea bărbatului adevărat şi imaginea femeii adevărate.
Comportamentul condiţionat de perspectiva cerinţelor integrării sociale şi format
prin educaţie (realizată în familie, comunitate), avea scopul să asigure buna
relaţionare în societate.
În perioada industrială şi postindustrială, cînd are loc fenomenul diversificării
profesiilor şi mobilităţii sociale, se pot crea contradicţii dintre abordarea
tradiţională
a rolului bărbatului şi femeii şi posibilităţile, dar şi necesitate de integrare
socioprofesională a acestora.
Societăţile democratice funcţionează în baza principiului şanselor egale, oferite
tuturor cetăţenilor, indiferent de gen, vîrstă, etnie, statut social. Egalitatea genurilor
se referă la egalitatea oportunităţilor şi la nivelul egal de autonomie,
responsabilitate şi participare a celor două genuri la toate sferele vieţii publice şi
private. Statul, prin actele normative declară şi asigură egalitatea şanselor (inclusiv
şi a celor profesionale), dar societatea formează anumite reprezentări despre
posibilităţile de realizare profesională. Pentru a depăşi aceste stereotipuri este
nevoie ca tinerii să se informeze despre specificul diferitor profesii şi să cunoască o
diversitate mai mare de modele profesionale, inclusiv atipice. Aceste acţiuni
întreprinse pot să reducă influenţa unor factori subiectivi asupra alegerii profesiei,
aşa cum ar fi genul sau clasa socială, atunci cînd se fac alegeri şcolare şi
profesionale.
Stereotipurile ocupaţionale de gen au impact negativ atît asupra proiectării carierei
de către persoană, cît şi asupra pieţei muncii. Acestea influenţează asupra
recrutării,
angajării, salariului şi promovării. De exemplu, ele pot descuraja indivizii să
urmeze
cariere şi ocupaţii considerate ca neadecvate genului lor, deşi aceştea pot fi
potriviţi pentru funcţiile prescrise. De asemenea, stereotipurile pot descuraja
managerii să angajeze indivizi pentru ocupaţii „non-tradiţionale”, aducînd
prejudicii procesului de producţie.
Studiile demonstrează, că elevii consideră bărbaţii mai competenţi decît femeile
în ocupaţii considerate tradiţional masculine şi femeile ca fiind mai competente
decît
bărbaţii în ocupaţii considerate tradiţional feminine. Elevii consideră că bărbaţii
cîştigă mai mult decît femeile în diferite ocupaţii, dar şi că bărbaţii cîştigă mai mult
decît femeile în ocupaţii masculine şi femeile cîştigă mai mult decît bărbaţii în ocu-
paţii feminine. Aceste stereotipuri trebuie anihilate prin susţinerea adolescenţilor în
proiectarea carierei.
La baza alegerii profesiei trebuie plasate reperele obiective: profesia este cerută
pe
piaţa forţei de muncă; am capacităţi să realizez activitatea profesională; doresc
să-mi
fac o carieră în acest domeniu şi aspir spre obţinerea unor performanţe
profesionale.