AŞEZARE ŞI LIMITE

Podişul Moldovei este un podiş situat în

partea de nord-est a României, continuându-se
şi dincolo de Prut, în Republica Moldova şi
Ucraina.
Este cea mai întinsă unitate de podiş din
ţara noastră.

Limite acestei forme geografice sunt:

nord: Prutul superior est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
sud: Câmpia Română, Dunărea și Marea Neagră
vest: Culoarul Siretului și Subcarpaţii Moldovei
RELIEF

Podişul Moldovei este cel mai întins

şi mai tipic podiş din ţară, desfăşurat
aproximativ de la nord la sud.
Acesta prezintă altitudini diferite în
funcţie de subunitate: este mai înalt în
partea de nord-vest, unde atinge 500-600
metri, mai jos în nord - est (200 metri) şi
coboară uşor de la 500 metri la 200 metri
în partea de sud.
Relieful este alcătuit dintr-o alternanţă
de culmi, depresiuni şi culoare orientate
spre sud-est.
 SUBDIVIZIUNI
•   Podişul Sucevei – cu înalţimi de 500-600 m  şi porţiuni mai joase între
ele: Dep. Rădăuţi şi Valea Siretului. La nord este mărginit de frontiera cu Ucraina,
la sud Podişul Bârladului, la est, Câmpia Moldovei şi respectiv la vest Carpaţii
Orientali şi Subcarpaţii Moldovei. 
Este format din: Podişul Dragomirnei, Dealul Mare, Podişul Sucevei şi
Podişul Fălticenilor şi Depresiunea Rădăuţi. Podişul Sucevei este irigat în totalitate
de râul Siret împreună cu afluenţii lui
•     Câmpia Moldovei (Jijiei) – cu dealuri de cca 200 m , cu râuri ale caror ape
scad mult în timpul verii, de unde multitudinea de iazuri construite de om.  
•       Podişul Bârladului, situat la sud de Iaşi, cu altitudini ce scad de la 500 m (în
nord) la 200 m (în sud) şi se împarte în:  Podişul Central Moldovenesc  (în nord), 
Colinele Tutovei  (la vest), Dealul Fălciului, Podişul Covurlui  şi  Depresiunea
Elanului (la est).
 CLIMA
Climatul podişului este fie unul caracteristic dealurilor înalte
(Podişul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia
Moldovei şi Podişul Bârladului).

Temperatura medie anuală este de 6°–8° C (Podişul Sucevei) şi 8° – 10° C

pe cea mai mare parte. Precipitaţiile medii anuale sunt de 400 - 500 mm (Câmpia
Moldovei, Podişul Bârladului) şi 500-800 mm (Podişul Sucevei).

Influenţele climatice întâlnite sunt cele baltice

(în nord) şi cele de ariditate pe cea mai mare
întindere. În Podişul Sucevei şi nordul Campiei
Jijiei influenţele climatice sunt cele scandinavo -
baltice, caracterizate prin precipitaţii bogate şi
ierni cu temperaturi foarte scăzute.
 HIDROGRAFIE
• Râurile acestei unităţi aparţin grupei de est şi sunt
afluente Siretului sau Prutului. Prutul marchează
limita de est şi are ca principal afluent Jijia.
•     Siretul traversează şi limitează Podişul Moldovei şi
culege râuri ce îl străbat: Suceava şi Bârladul.
•     Râuri: Bahlui, Barlad, Jijia, Siret, Prut.
• Lacuri:Iazul Dracşani,Lacul hidroenergetic Stânca-
Costeşti pe Prut.
•   Alte lacuri sunt cele de baraj antropic pe râurile
Siret şi Prut.
•    Limanurile fluviatile au mare răspândire, mai ales,
în Culoarul Siretului.
•
 VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ
Vegetaţia este reprezentată de stepa în Câmpia
Jijiei şi Depresiunea Elanului, silvostepă în Podisul
Bârladului şi Câmpia Jijiei (stejar pufos şi
brumăriu), etajul stejarului şi pe mici suprafeţe etajul
stejarului şi fagului, în regiunile deluroase mai înalte.
Fauna  este reprezentată de: căprioară, mistreţ,
vulpe, pisică sălbatică, lup, dintre păsări (pupăza, mierla,
cucul) – în padurile de foioase, în silvostepa fiind
habitatul iepurelui, popândăului, hârciogului.
Fauna pădurilor este reprezentată de cervidee, porc
mistret, lup, dihor, nevastuică, veverită, diferite specii
de rozatoare şi o mare varietate de păsări.
    Rezervaţiile naturale sunt numeroase şi au
însemnatate pentru coninuţul ştiinţific, dar şi cel
peisagistic: Ponoare, Dealul Repedea, Dragomirna.
 OBIECTIVE TURISTICE
• Potentialul  turistic este foarete  însemnat, aici
concentrându-se obiective de natura istorică, cultural –
artistice şi economice.              
• Situri arheologice s-au descoperit la Draguşeni,
Ripiceni, Ioneşti cu ceramică ce aparţine culturii
Cucuteni. Din epocile bronzului şi fierului s-au
identificat aşezări la Dersca, Stânceşti, Catalina, Cotnari
etc.
• Se adaugă case memeoriale ( Ion Creangă la
Humuleşti, Mihai Eminescu la Ipoteşti, George Enescu la
Liveni), muzee cu tematică complexă, mormintele
domnitorilor Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.
• Biserici şi mănăstiri deosebit de frumoase: Biserica
Sf. Nicolae, Mănăstirea Neamţ, Trei Ierarhi, Petru Vodă,
Secu, Sihăstria ş.a.
Imagini
 BIBLIOGRAFIE

• Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, O. Mândruţ,

ed. Corint, 2008
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei
• https://sites.google.com/site/podisulmoldovei/home
• http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Podisul-
Moldovei34.php