Miscările Pământului

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: PROFESORUL – CREATOR DE SOFT EDUCAŢIONAL
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/34533
PL-Geo-5-5
MATERIA
2 lecţii
Geografie
Clasa a V- a
MIŞCĂRILE PĂMNTULUI ŞI
CONSECINŢELE LOR
Manualul Profesorului
Borş Ramona - Ioana
Indicaţii metodologice
CUPRINS:
de utilizare
I.Lista
Figurilor……………………………………………………………………………..Error!
Bookmark not defined.
II. Informaţii generale………………………………………………………………………4
III.Terminologie….......................................................................................................6
IV. Structură generală ...............................................................................................7

IV.1. Obiective educaţionale......................................................................................7
V. Conţinut..................................................................................................................9
V.1.M1-Captarea atenţiei…………………………………..…….……………………….9
V.2.M2- Definirea mişcării de rotaţie ………………….……………………………...12
V.3.M3 - Demonstrarea mişcării de rotaţie ………………………….…………..…..16
V.4.M4 - Consecinţele mişcării de rotaţie ………………………….………………..16
V.5.M5- Definirea mişcării de revoluţie……………………………………………….24
V.6.M6- Consecinţele mişcării de revoluţie …………………………………………26
V.7.M7 -Test interactiv”Potriviţi noţiunile”………………………...…………………39

VI. Realizatori.............................................................................................................41
I. LISTA FIGURILOR
2
Figura.1 – Mişcarea de rotaţie a Pământului -
M1...................................................11
Figura 2- Sensul miscarii de rotaţie - M2-1………………………………….………….13
Figura 3-Mişcarea de rotaţie.Timpul - M2-1..............................................................14
Figura 4 -Mişcarea de rotaţie.Viteza- M2-1 ..............................................................15
Figura 5 -Expunerea diferenţiată a Pământului la Soare – M4- 1……..……...........19
Figura 6 - Succesiunea zi – noapte- M4 - 2..............................................................20
Figura 7-Turtirea Pământului.Dimensiuni - M2 - 4 ....................................................21
Figura 8 - Harta fuselor orare - M4 – 4………...........................................................23
Figura 9 - Mişcarea de revoluţie - M5-1 ....................................................................25
Figura 10-Pământul la afeliu şi la periheliu – M5- 2..................................................26
Figura 11-Inegalitatea zilelor sşa nopţilor în luna decembrie - M6 – 2.....................29
Figura 12 -Inegalitatea zilelor şi a nopţilor în luna septembrie sau martie -M6-2.....30
Figura 13 -Inegalitatea zilelor şi a nopţilor în luna iunie-M6-2..................................31
Figura 14 - Solstiţiul de vara – M6 – 4......................................................................34
Figura 15 -Echinocţiu de toamnă sau de primăvară – M6 – 4..................................34
Figura 16- Solstiţiul de iarna – M6 - 4.......................................................................35
Figura 17-Anotimpurile-M6-4…………………………………………………………...36
Figura 18- Zona caldă - M6-5...................................................................................37
Figura 19- Zona temperată – M 6-5……..…………………………………………….….38
Figura 20 - Zona rece – M6-5...................................................................................39
Figura 21- Zonele de caldură – M6-5......................................................................40
Figura 22-Test interactiv "Potriviti notiunile"- M7......................................................41
3
INFORMAŢII GENERALE
Materia Geografie
Titlu Mişcările Pământului şi consecinţele lor
Clasa a V- a
Codul lecţiei PL – GEO- 5 - 5
Scurtă Lecţia prezintă prin intermediul textelor, a imaginilor,
descriere a ,simularilor, hărţilor, surselor de documentare, mişcările
materialului Pământului şi urmările lor.
Se porneşte de la noţiuni studiate ,se introduce termenii:
mişcare de rotaţie, mişcare de revoluţie Se definesc şi explică
consecinţele mişcărilor Pământului.
Se aplică procedura de identificare a anilor dintr-un secol.Se
fac exerciţii de calcul a temperaturii Pământului în lipsa mişcării
de rotaţie, a vitezei de rotaţie , în 24 de ore , a unui punct de pe
Ecuator, a numărului de fuse orare,de apreciere a unor interval
de timp, de aflare a orei pe glob.
Cunoştinţe Elevii au cunoştiinţe anterioare despre mişcările Pămnâtului
ştiinţifice /
teoretice pentru
atingerea
obiectivelor
operaţionale
propuse
Cuvinte cheie, mişcare de rotaţie, mişcare de revoluţie, an bisect, fus orar,
orbită, zone de caldură, solstiţiu, echinocţiu,
Număr de Texte ştiinţifice şi sarcini de lucru, aferente momentelor şi
itemi de submomentelor de lectie: 2
învăţare (II) Texte de ajutor (help local):
Surse adiţionale de informaţie:4
Imagini:10
Harta:2
Diagrama:0
Material audiovizual:0
Animaţie:0
Simulare:4
Material interactiv:0
4
Rezolvare de probleme:4
Joc educativ:0
Test (evaluare):1
Timp total 100 minute (2 lecţii a câte 50 de minute)
EDUCAŢIONALI
Tip resursă Manual de geografie pentru clasa a V-a
Obiective O1 - Să definească mişcarea de rotaţie, mişcarea de revoluţie,
operaţionale anul bisect, fusul orar, orbita, afeliu,periheliu
O 2 -Să explice mişcarea de rotaţie şi mişcarea de revoluţie
O 3 -Să observe sensul mişcării de rotaţie
O 4- Să deducă consecinţele geografice ale mişcărilor
Pământului
O 5- Să localizeze fusurile orare pe hartă şi variaţia orei pe glob
O 6 -Să precizeze modul de formare al anotimpurilor
O 7 -Să aplice procedura de identificare a anilor bisecţi
O 8 - Să identifice zonele de căldură
O 9 - Să rezolve probleme
5
I. TERMINOLOGIE
Moment de lecţie
Un fişier independent care prezintă informaţii grupate din punct de vedere tematic,
care nu pot fi prezentate separat. Poate conţine mai multe submomente de analiză,
înţelegere sau interacţiune.
Submoment de lecţie
Un cadru în componenţa unui moment de lecţie. Are caracterul de a răspunde unui
obiectiv operaţional printr-o sarcină de lucru punctuală şi foarte concretă adresată
elevului.
Moment de pauză
Reprezintă momentele în care imaginea vizualizată este statică, permiţând
utilizatorului - profesor comentarea sau detalierea fenomenelor, obiectelor sau
informaţiilor vizualizate.
Buton de navigare liniară

Este situat în partea activă a lecţiei şi reprezintă modalitatea prin care utilizatorul
poate controla durata momentelor de pauză. În schimb, cu ajutorul acestui butoane
nu se poate controla ordinea în care sunt vizualizate momentele de pauză, cursul
desfăşurării acestora fiind cel predefinit.
Butoane de interacţiune
Sunt situate în partea activă a lecţiei şi reprezintă modalitatea prin care utilizatorul
poate controla acţiunea asuprea obiectelor asupra cărora interacţionează. Poate
acţiona asupra corpurilor prin rotire, desfăşurare, analiză de detaliu, mărire sau
micşorare
Identificatori
Aceştia reprezintă informaţii generale pe baza cărora poate fi înţeles la nivel general
conţinutul unei unităţi de învăţare sau a unui obiect de conţinut.
Ferestre de detaliu
Sunt ferestrele care oferă informaţii suplimentare sau detalii despre o anumită
informaţie (termen, imagine, concept etc.). Aceste ferestre apar în momentul în care
cursorul are forma şi se apasă în zona respectivă de ecran.
6
II. STRUCTURĂ GENERALĂ
Descrierea lectiei.
Materialul elaborat are ca scop general prezentarea, analizarea mişcărilor
Pământului şi deducerea consecintelor lor geografice.
Sunt prezentate, în mod interactiv, date specifice temei.
Lecţia este însoţită de o serie de imagini, animaţii, hypertexte, texte, simulări.
Prin interacţiunea la fiecare moment dintre elev şi propria-i învațare se pune un
mare accent pe:
- acoperirea dificultăţilor de învăţare precise care apar atunci când materia este
predată în mod traditional;
- facilitarea înţelegerii sensurilor şi terminologiilor;
- cunoaşterea şi utilizarea conceptelor în relaţie cu dezvoltarea capacităţilor de
explorare, investigare şi rezolvare de problem;
- favorizarea relaţiei nemijlocite a elevului cu obiectele cunoaşterii şi învăţarea prin
efort propriu dirijat;
- suscitarea şi menţinerea interesul elevilor.
Elevul descoperă prin interacţiune toate cunoştintele necesare operării cu conceptele
specifice în cadrul problemelor de evaluare.
Modul de elaborare modularizat al materialului permite atingerea scopului general
prin asamblarea şi folosirea în mai multe moduri a obiectelor de conţinut în lecţii.
III.1. Obiective educaţionale
II.1. Obiective educaţionale

Detaliere
Obiective cadru (www.edu.ro)
OC1 Situarea corectă în timp şi spaţiu
OC2 Cunoaşterea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice
OC3 Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
OC4 Investigarea şi interpretarea fenomenelor din mediul geografic
Obiective de referinţă
Enunţare obiectiv Situarea corecta în timp şi spațiu
OR1 Să utilizeze modalităţi elementare de orientare
OR2 Să perceapă ordinea unor fenomene prezentate sau observate
Enunţare obiectiv Cunoaşterea şi interpretarea suporturilor grafice şi cartografice
OR3 Să relaţioneze corect obiectele din realitate cu poziţia lor pe un suport
cartografic
Enunţare obiectiv Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
7
OR4 Să definească mişcarea de rotaţie, miscarea de revoluţie, anul bisect,
fusul orar, orbita, afeliu,periheliu
Enunţare obiectiv Investigarea şi interpretarea fenomenlor din mediul geografic
OR5 Să descrie corect un fenomen, folosind o reprezentare a acestuia
Obiective operaţionale
O1 Să explice mişcările Pământului
O2 Să deducă consecinţele geografice ale mişcărilor Pământului

O3 Să aplice procedura de identificare a anilor bisecţi dintr-un secol
8
III. CONŢINUT
În acest subcapitol se prezintă lista Momentelor de lecţie (notate cu M) şi informaţii
generale despre fiecare dintre acestea.
III.1. M1 –Captarea atentiei

Obiectivele educaţionale acoperite de moment, submoment şi itemul de învăţare
O1
Este un moment special conceput pentru a orienta și
Descriere concentra activitatea psihică cognitivă a utilizatorului
asupra lecţiei ce urmează a fi parcursă. Fiind o condiţie
necesară actului de învaţare, captarea atenţiei sporește
eficienţa şi facilitează atenţia voluntară, involuntară şi
postvoluntară, creând condiţii favorabile proceselor de
cunoaştere. Textul prezentat are rolul de a favoriza
concentrarea involuntară a atenţiei, comunicând totodata şi
tema lecţiei.
Submomente:
M1_1 Captarea atenţiei
Durata în timp pentru 5 min
utilizarea la clasă
9
Descrierea conţinutului În descrierea de mai jos
până la nivelul itemilor
Reprezentare vizuală a În descrierea de mai jos
lecţiei la care se referă
momentul lecţiei sau
submomentul (capturi
de ecran)
Instrucţiuni de utilizare În descrierea de mai jos
Tipul de Itemi de Text, imagine
învăţare (II)
Activitate pedagogică Evidentierea faptului ca pamantul nu se afla nemiscat in
propusă centrul Universului, ci ca efectruează doua mişcări
principale, una în jurul axei sale si a doua in jurul Soarelui.
Metode de evaluare prin Prezentare, descriere, descoperire
învăţare
Activitate pedagogică Evidentierea faptului ca pamantul nu se afla nemiscat in
propusă centrul Universului, ci ca efectruează doua mişcări
principale, una în jurul axei sale si a doua in jurul Soarelui.
Funcţii cognitive Reamintire, întelegere, analiza, sinteza
aplicate şi/sau solicitate
şi/sau utilizate
Profesorul solicită atenţia elevilor asupra unui text din manual pentru a introduce
tema.
Text 1
Multă vreme nu s-a ştiut că Pământul efectuează vreo mişcare.Oamenii vedeau în
fiecare zi că Soarele răsare, se ridică pe cer la amiază şi apune la sfârşitul zilei.De
asemenea , vedeau ca, în timpul nopţilor senine, stelele apar pe bolta cerească şi
apoi apun la orizont.De aceea , s-a născut ideea greşită că Pământul se află
nemişcat în centrul Univesului şi ca Soarele, stelele şi planetele se învart în jurul
Pământului.
Oamenii nu-şi dădeau seama că Soarele , stelele şi planetele , de dimensiuni uriaşe
şi aflate la distanţe enorme în Univers , nu se pot mişca în jurul unui corp ceresc
atât de mic ca Pământul, în timp de 24 de ore.
10
De-abia în secolul al XVII-lea , renumitul astronom polonez Nicolaus Copernic a
explicat că mişcarea Pământului este o mişcare aparentă , adica o iluzie, ca şi
mişcarea stelelor pe bolta cerească .Aceste mişcari aparente ale aştrilor se
datorează faptului că noi nu simţim mişcarea Pământului în jurul axei
sale.Realitatea este că Pământul se învârteşte în jurul axei sale , de la vest la est,
invers mişcării aparente a Soarelui , de la răsărit la apus.
Figura.1 - Mişcarea de rotaţie a Pământului- M 1
11
V.2 M2 – Definirea mişcării de rotaţie
O1, O2, O3
Descriere În acest moment este prezentată definiţia mişcării de
rotaţie, pe baza imaginilor prezentate , elevii identifică
sensul mişcării de rotaţie.
Submomente:
M2_1 Definirea mişcării de rotaţie
Descrierea conţinutului Elevii vizualizează imaginea , care ne indică sensul mişcării

până la nivelul itemilor de rotaţie.
Reprezentare vizuală a Figura 2
de ecran)
Instrucţiuni de utilizare Analizaţi sensul mişcării de rotaţie
Tipul de Itemi de Test, imagine
învăţare (II)
Activitate pedagogică Intuirea imaginii
propusă
Metode de evaluare prin Observaţia, explicaţia
învăţare
Funcţii cognitive Cunoaştere, întelegere, analiza
şi/sau utilizate
12
Profesorul le prezintă elevilor definiţia mişcării de rotaţie, apoio îi ajută să descopere
sensul mişcării de rotaţie.
Text 2
Mişcarea pe care o execută Pământul , în jurul axei polilor , de la apus la rasarit, în

timp de 24 de ore, se numeşte mişcare de rotaţie.
Cu ajutorul figurii 2 se identifică sensul miscării de rotație
Figura 2 - Sensul miscarii de rotaţie - M2-1
13
Figura 3-Miscarea de rotatie.Timpul-M 2-1
Viteza este dedusă cu ajutorul imaginii din figura 4.
14
Figura 4 -Miscarea de rotatie.Viteza-M2-1
Cu ajutorul globului geografic ,elevii realizează o simulare a mișcării de rotație.

Atingerea feed-backului se realizeazaă cu ajutorul unei aplicații, de tip problemă.
Problemă
Daca viteza cu care se deplaseaza un punct pe Ecuator este de cca 1666 Km/ora, iar
un punct de la pol are viteza 0, imaginati-va ca stati in picioare intr-un autobuz , care
se deplaseaza cu viteza de 50 Km/ ora. In ce parte sunteti aruncati atunci cand
autobuzul vireaza spre dreapta?

Răspunsul este spre stanga , adica in directia opusa traictoriei.
Forta care determina aceasta aruncare spre exterior se numeste forta centrifuga , si
ea este mai mare , cand viteza cu care cu care se deplaseaza corpurile este mai mare.
V.3.M3 – Demonstrarea miscării de rotaţie

15
O2
Descriere Profesorul încercă să demonstreze mişcarea de rotaţie,
rugând elevii să rotească globul geografic de la vest la est.
Submomente:
M3_1 Demonstrarea mişcării de rotaţie
Descrierea conţinutului Elevi sunt rugaţi , să aplice degetul mare pe un punct de
până la nivelul itemilor pe Ecuator şi fără să îl ridice, să efectueze o rotaţie
completă a globului în jurul axei.
Instrucţiuni de utilizare Rotiţi globul geografic
Tipul de Itemi de Text, Simulare
învăţare (II)
Activitate pedagogică Demonstraţia cu ajutorul globului geografic
propusă
Metode de evaluare prin Exerciţiul, conversaţia, explicaţia
învăţare
Funcţii cognitive Analiza, sinteza, compararea, analogia
şi/sau utilizate
Durata în timp pentru 3min
Cu ajutorul globului geografic ,elevii realizeză o demonstraţie a mișcării de rotație.
Elevi sunt rugaţi , să aplice degetul mare pe un punct de pe Ecuator şi fără să îl

ridice, să efectueze o rotaţie completă a globului în jurul axei
V.4.M4 – Consecinţele mişcării de rotaţie

16
O4
Descriere Mişcarea de rotaţie are o serie de consecinţe:expunerea
diferenţiata a Pământului la Soare,succesiunea zilelor şi a
nopţilor, variaţia temperaturii de la zi la noapte, turtirea
Pământului,dimensiuni, variaţia orei pe glob.
Submomente:
M4_1 E xpunerea diferenţiată a Pământului la Soare
M4_2 Succesiunea zilelor şi a nopţilor
M4_3 Variaţia temperaturii de la zi la noapte
M4_4 Turtirea Pământului.Dimensiuni
M4_5 Variaţia orei pe glob
17
de ecran)
Instrucţiuni de utilizare
În descrierea de mai jos
Tipul de Itemi de Text,simulare, surse suplimentare,imagini, rezolvare de

învăţare (II) probleme,activitae de evaluare,harta
Activitate pedagogică Deducerea,demonstrarea,explicarea consecințelor mișcării
propusă de rotație
Metode de evaluare prin Prezentare, observație, descriere, consolidare,
învăţare descoperire, aplicatie
Funcţii cognitive Reamintire, aplicaţie, analiza întelegere, aplicatie, analiza,
aplicate şi/sau solicitate sinteza, evaluare
şi/sau utilizate
În acest moment , profesorul prezintă consecințele mișcării de rotație și le explică.

Prima consecință este Expunerea diferențiată a Pământului la Soare.
Figura de mai jos reprezintă o captură din simularea , utilizată pentru explicarea
acestei consecințe.
18
Figura 5-Expunerea diferentiata a Pământului la Soare - M4 -1
Succesiunea zilelor și a nopților, cea de-a doua consecință este prezentată cu

ajutorul unui text, a unei simularii, din care am realizat o captură prezentată în figura
de mai jos.
19
Figura 6- Succesiunea zi - noapte -M4 – 2
Variația temperaturii de la zi la noapte , cea de-a treia consecință a mișcării de

rotație este prezentată prin intermediul unu text şi a explicațiilor profesorului.
Text
Pământul primește căldură și lumină de la Soare. Pe partea luminată și
încălzită a planetei este zi , iar pe cealaltă parte este noapte.
Cum variază temperatura de la suprafața planetei de la zi la noapte?
Pe partea luminată de Soare este zi și mai cald , iar pe partea neluminată și
neîncălzită, temperatura scade treptat și este noapte.
În concluzie temperatura variază de la zi la noapte.
Fixarea cunoștințelor se realizează prin intermediul problemei de mai jos.
Problema 1
Ce temperatură ar fi pe Pământ , dacă acesta nu ar efectua mișcarea de rotație în
jurul axei sale?
20

Răspunsul corect
Pe emisfera luminată, temperatura ar fi probabil de 100 C, iar pe emisfera
neluminată , sub - 100 o C .
O altă consecință a mișcării de rotație este turtirea Pământului la cei doi poli și
bombarea la Ecuator.Acest submoment este explicat cu ajutorul textului de mai jos
și prin intermediul simulării.Figura 7 este o captură din această simulare.
Figura 7-Turtirea Pământului.Dimensiuni - M 2 - 4

Diametrul Ecuatorului este de 12756.2 km.
Raza ecuatorială este de 6378.1 km.
Diametrul Pământului la poli este de 12713.4 km.
Raza polară este de 6356.7 km.
21
Activitate de evaluare se realizează prin intermediul unu item de tip cu alegere
singulară.
Sarcina de lucru:

Î nconjuraţi litera corespunzătoare răspunsului corect
a.Raza Pământului este constantă.
b.Pământul este turtit la poli.
c.Pământul este turtit la poli şi bombat la Ecuator.

Răspunsul corect este c.
Variația orei pe glob este o urmare a mișcării de rotație.Pentru prezentarea ei este
folosită , harta fuselor orare de pe glob, un text si explicațiile profesorului.
Text
În timp de 24 de ore fiecare punct de pe suprafața terestră , exceptând polii ,

trece prin fața Soarelui. În timpul unei zile și nopți fiecare punct trece ,prin
momente de răsărit, amiază, apus și noapte.Dacă se împarte o paralelă (360 0), la
numărul de ore , cât durează rotația (24), se obține pentru fiecare oră de mișcare a
Pământului o distanță de 15 0 latitudine.Această distanță se numește fus orar.
Meridianul 0 trece prin mijlocul primului fus orar.Se consideră ora 12, când
meridianul din mijlocul fusului orar trece prin dreptul Soarelui.Toate localitățile din
același fus orar au acceași ora oficială. Deci ora variază pe glob , datorită mișcării
de rotație.Fiecare punct de pe glob are o oră proprie.Ea se numeste oră locală.
22
Figura 8 - Harta fuselor orare - M4 - 4
Pentru a verifica asimilarea cunoștințelor acestui submoment , elevii sunt rugați să
rezolve o problemă.
Problema :
Calculați câte fuse orare are Pământul pe suprafața sa?
360 :15= 24
Răspunsul este 24 de fuse orare.
23
V.5.M.5 – Definirea mişcării de revoluţie
O1, O2
Descriere Momemtul prezintă definiţia mişcării de revoluție cu

ajutorul imaginii din figura 9 .Datorită forței de atracție
solare, Pământul efectuează o mișcare de revoluție pe o
orbită în jurul Soarelui, cu viteza de 30 km /s, în timp de
365 de zile si 6 ore.
Submomente:
M_5-1 Definirea mişcării de revoluție

M5_2 Prezentarea orbitei terestre

de ecran)
Instrucţiuni de utilizare În descrierea demai jos
Tipul de Itemi de Imagine,text,hypertext,surse suplimentare,simulare

învăţare (II)
Activitate pedagogică Analiza de text, imagini, simulare
propusă
Metode de evaluare prin prezentare, descriere, consolidare, descoperire
învăţare
Funcţii cognitive Reamintire, întelegere, analiza, sinteza
şi/sau utilizate
24
Profesorul introduce definiția mișcării de revoluție.
Text
Datorită forței de atracție solare, Pământul efectuează o mișcare de revoluție pe o

orbită în jurul Soarelui, cu viteza de 30 km /s, în timp de 365 de zile si 6 ore.
Figura 9 - Mişcarea de revoluţie - M5-1

Text
Drumul pe care-l parcurge Pamantul in jurul Soarelui in formă de elipsă se numește
orbită.
Hypertext
Orbita Pamântului are o lungime de aproximativ 920 x 10 la 6 km și o excentricitate
redusa de 0,01. Diametrul maxim al elipsei se numește axa mare, iar diametrul
minim , perpendicular pe axa mare , reprezintă axa mica.
Din cauza acestei elipticitati, distanța dintre planeta și Soare variază cu 2,4mil km în
plus sau în minus față de valoarea medie de cca 150 mil km.
Distanța minimă este în jurul datei de 1-3 ianuarie, imediat dupa solstitiul de iarnă,
când Pamântul se afla la periheliu (punctul cel mai apropiat de soare) la aproximativ
25
147x16 la 6 km. Distanța maxima fata de Soare este de 152 x 10 la 6 km si este
atinsa între 1 si 3 iulie, imediat dupa solstițul de vară când Terra se află la afeliu.
Figura 10-Pământul la afeliu si la periheliu-M5-2
Prin intermediul simulării se prezintă elevilor sensul mișcării și traseul pe care îl

realizează Pământul în jurul Soarelui.
V.6.M6 – Consecinţele mişcăriide revoluţie

26
O1, O4, O7, O9
Descriere Momentul argumentează faptul că mişcarea Pământului in
jurul Soarelui are o serie de consecinte, precum: formarea
anului bisect, formarea anotimpurilor, formarea zonelor de
caldura, inegalitatea zilelor si a noptilor în cursul unui an.
Submomente:
M6_1 Formarea anului bisect
M6_2 Inegalitatea zilelor si a nopţilor în cursul unui an
M6_3 Încalzirea inegala a suprafetei terestre
M6_4 Formarea anotimpurilor
M6_5 Formarea zonelor de căldură
27
de ecran)
Instrucţiuni de utilizare În descrierea de mai jos
Tipul de Itemi de Texte, surse suplimentare,Hypertexte,imagini, rezolvare de
învăţare (II) probleme
Metode de evaluare prin Prezentare, observatie, descriere, consolidare, cercetare,
învăţare descoperire, rezolvare de probleme
Funcţii cognitive Reamintire, întelegere, aplicatie, analiza, sinteza, evaluare
şi/sau utilizate
Profesorul le propune elevilor să citescă textui de mai jos

Text 1
Mișcarea de revoluție se produce în timp de 365 de zile și 6 ore, însa anul
calendaristic are 365 de zile sau 366 de zile.Din 4 in 4 ani , luna februarie are 29 de
zile , iar anul 366 de zile. Anul cu 366 de zile se numește an bisect
După ce li se explica elevilor ce este anul bisect, le sunt prezentate sursele

suplimentare de documentare.
Atingerea feed-backului de către elevii se realizează prin intermediul unui probleme
Problemă
Identificați numărul anilor bisecti dintr-un secol.

Rezolvare

Pentru identificarea anilor bisecti fara calendar,se ia numărul anului
(de exemplu 1996), apoi ultimele două cifre luate împreuna ca număr
se împart la 4 (96:4= 24).Dacă împatirea este exactă , anul este bisect ,
iar daca are rest, anul nu este bisect.
28
100:4=25
Într-un secol sunt 25 de ani bisecţi
Profesorul prezintă elevilor a doua consecintă a mişcării de revoluţie: inegalitatea

zilelor si a nopţilor dintr-un an cu ajutorul texului aferent si imaginilor din figurile de
mai jos.
Figura 11-Inegalitatea zilelor si a noptilor in luna decembrie-M6-2
29
Figura12 -Inegalitatea zilelor si a noptilor în luna septembrie sau martie-
M6-2
30
Figura 13 -Inegalitatea zilelor si a noptilor in luna iunie-M6-2
Text
Inegalitatea zilelor și a noptilor în cursul unui an , în diferite puncte de pe Glob, se
datorează faptului, ca în timpul solstițiului de vară, razele Soarelui cad perpendicular
pe Tropicul de Nord, luminând mai mult emisfera nordică și mai putin emisfera
sudică și mai puțin emisfera sudică .La solstițiul de iarna este invers.
Submomentul trei este alocat celei de-a treia consecinte: încalzirea inegală a
suprafetei terestre, explicată de professor pe baza textului de mai jos si a hărtii din
manual.
Text
Încălzirea inegală a suprafetei terestre se datorează faptului ca razele Soarelui au
unghiuri de incidentă diferite pe suprafața Pământului în cursul unui an.Între tropice,
razele cad perpendicular sau au înclinari foarte mici, iar cantitatea de căldură primită
de la Soare este mare.Între tropice și cercurile polare, razele au înclinari mai reduse
(vara în emisfera nordică și iarna în emisfera sudică) sau mai mari (invers), ceea ce
influentează cantitatea de căldură primită.Între cercurile polare si poli, din cauza
mișcării de revoluție și înclinării axei, razele Soarelui nu ajung decât jumatate de an
(vara în emisfera nordică și iarna în emisfera sudică).
31
O altă consecinţă a miscării de revoluţie, formarea anotimpurilor este argumentată
prin intermediul hypertextelor, a surselor suplimentare și a imaginilor.
Hypertex
De-a lungul unui an, Pământul îşi schimbă poziţia faţă de Soare în cadrul mişcării
sale înclinate pe orbită, existând astfel patru momente importante de-a lungul unui
an:

21 martie-echinocţiul de primăvară - razele Soarelui cad perpendicular pe
Ecuator, ziua şi noaptea fiind egale pe tot Globul;
22 iunie -solstiţiul de vară - razele solare cad perpendicular pe Tropicul
Racului, luminând şi încălzind mai mult Emisfera Nordică ( aici este cea mai
lungă zi din an).
23 septembrie-echinocţiul de toamnă - Pământul se află în poziţie opusă celei
din data de 21 martie, iar razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator,
ziua şi noaptea fiind egale.
22 decembrie-solstiţiul de iarnă-razele solare cad perpendicular pe Tropicul
Capricornului externe ale Globului pe care razele Soarelui pot cădea , la un
moment dat, vertical. În aceste momente razele solare ajung tangente pe cercurile
polare corespondente.
Pe data de 21 iunie emisfera nordică este mai departe de Soare, iar cea sudică mai
aproape. Acum este vara în emisfera nordică și iarna în cea sudica. Faptul că vara
emisfera nordică se afla mai departe de Soare face ca ea sa nu se încălzească în
măsura în care s-ar fi încalzit( datorită suprafeței continentale extinse) dacă ar fi mai
aproape de Soare. Iarna emisferei sudice este, totodata, mai blandă. Pe 22
decembrie , razele Soarelui ajung perpendicular pe tropical de sud, find vară în
emisfera sudică și iarna în emisfera nordică. Acum emisfera nordică este mai
aproape de Soare, iar cea sudică mai departe.
.22 decembrie este ziua cea mai scurtă în Emisfera Nordică, dar cea mai lungă
în Emisfera Sudică
Hypertex 2
32
SOLSTIŢIILE (din lat. Sol= Soare si stare= a sta)- de vara la 21 iunie si de iarna la
22 decembrie – corespund situației când razele solare cad paralel cu planul
determinat de axa de rotație a Pământului și axa fixă a polilor eclipticii. În data de 21
iunie razele solare ajung perpendicular pe tropicul de nord (tropicul Racului),
respectiv pe paralela de 23 1/2ºN, perioada în care este iluminat Polul Nord. Șase
luni mai târziu, razele Soarelui vor cadea perpendicular pe tropicul de sud (tropicul
Capricornului- 23 1/2ºS) și va fi iluminat Polul Sud. Tropicele reprezintă punctele
Hypetext2
ECHINOCȚIILE ( din Latina aequus= egal si nox= noapte)- de primăvară, pe 21

martie, și de toamna, pe 23 septembrie corespund situației când razele solare cad
perpendicular pe planul determinat de axa de rotație a Terrei și cea a polilor fixi ai
eclipticii. De două ori pe an, razele solare ajung perpendicular pe Ecuator și
tangente la poli. În aceste momente, cercul care separă emisfera luminată de cea
umbrită trece prin cei doi poli, iar ziua este egală cu noaptea pe toata suprafața
Pământului.
Observațiile arată că după fiecare rotire a planetei în jurul soarelui, respectiv
după fiecare an, poziția momentului echinocțiului se mută, acesta producându-se
mai devreme. Astfel echinocțiul de primavară se situează în intervalul 21-23 martie,
iar cel de toamnă oscilează între 21 si 23 septembrie. Fenomenul poarta denumirea
de precesia echinocțiilor. Totodata și solstitiile cunosc o variație, fiind cuprinse în
intervalul 21-23 iunie pentru cel de vara și 21-23 decembrie pentru cel de iarnă.
33
Figura 14 - Solstitiu de vara – M6 –3
Figura 15 – Echinocțiu de toamnă sau de primăvară – M 6 – 3
34
Figura 16- Solstitiu de iarna – M 6 – 4
Profesorul prezintă elevilor o altă consecință a miscării de revoluţie, Formarea

zonelor de căldură, prin intermediul unui text și a unor imagini.
Sarcină de lucru:
Scrieţi în fiecare casetă liberă anotimpul căruia-i corespunde raportul între zi şi

noapte din fiecare cerculeţ:
Figura 17-Anotimpurile-M6-4
Text
35
Datorită formei sferice a Pământului și înclinarii axei polilor, în timpul mișcării de
revoluție, razele Soarelui cad perpendicular între cele doua tropice.Pământul
primește în această zonă cea mai mare cantitate de căldură.De ceea ,zona cuprinsă
între Tropicul de Nord si Tropicul de Sud reprezinta zona caldă.
Între 30 0 si 60 0 latitudine nordică și între 30 0 si 60 0 latitudine sudică, sunt două
zone temperate.Razele Soarelui f formeaza cu suprafața terestră unghiuri din ce în
mai ascutțte.Tempertura scade în funcție de latitudine.În aceste zone este cald
vara , cand zilele sunt mai lungi și este frig , iarna cand zilele sunt mai scurte.
De la 600 latitudine nordică și până la Polul Nord și de asemenea de la 60 0
latitudine sudică până la Polul Sud sunt doua zone reci.În aceste zone temperate
sunt scăzute.În timpul iernii, nopțile cresc de la 24 de ore la cercurile polare până la
6 luni in dreptul polilor.De aceea,dincolo de cercurile polare, ținuturile sunt acoperite
complet de gheață și geruri sunt extrem de mari.
Figura 18- Zona calda-M6-5
36
Figura 19- Zona temperata-M6-5
37
Figura 20 - Zona rece - M6-5
38
Figura 21- Zonele de căldură- M6 -5
V.7M.7 – Test interactiv „Potriviţi cuvintele”

O1, O2, O4
Descriere Elevii sunt evaluaţi prin intermediul unui test cu itemi de tip
pereche.
Submomente:
M3_1 Test interactiv „Potriviţi cuvintele”
39
Descrierea conţinutului Elevii trebuie să transfere in spatiile libere din prima
până la nivelul itemilor coloana ,informaţiile corespunzătoare din cea de-a doua.
Reprezentare vizuală a Figura 21 -Test interactiv „Potriviţi cuvintele” - M7
de ecran)
Instrucţiuni de utilizare Click
Tipul de Itemi de Activitate de evaluare
învăţare (II)
Elevii trebuie să rezolve testul de evaluare din imaginea 22.
Figura 22„-Test interactiv "Potriviţi noţiunile"- M 7
40
V. REALIZATORI
Scenariu de realizare: BORŞ RAMONA IOANA
Concepţie grafică, interfaţă, ergonomie: BORŞ RAMONA IOANA
Redactare manual profesor: BORŞ RAMONA IOANA
41

Miscările Pământului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Miscările Pământului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

II. Informaţii generale………………………………………………………………………4

IV. Structură generală ...............................................................................................7

V.2.M2- Definirea mişcării de rotaţie ………………….……………………………...12

V.3.M3 - Demonstrarea mişcării de rotaţie ………………………….…………..…..16

V.4.M4 - Consecinţele mişcării de rotaţie ………………………….………………..16

V.5.M5- Definirea mişcării de revoluţie……………………………………………….24

V.6.M6- Consecinţele mişcării de revoluţie …………………………………………26

V.7.M7 -Test interactiv”Potriviţi noţiunile”………………………...…………………39

Timp total 100 minute (2 lecţii a câte 50 de minute)

Buton de navigare liniară

III.1. Obiective educaţionale

II.1. Obiective educaţionale

O2 Să deducă consecinţele geografice ale mişcărilor Pământului

III.1. M1 –Captarea atentiei

Figura.1 - Mişcarea de rotaţie a Pământului- M 1

Descrierea conţinutului Elevii vizualizează imaginea , care ne indică sensul mişcării

Mişcarea pe care o execută Pământul , în jurul axei polilor , de la apus la rasarit, în

Figura 2 - Sensul miscarii de rotaţie - M2-1

Viteza este dedusă cu ajutorul imaginii din figura 4.

Cu ajutorul globului geografic ,elevii realizează o simulare a mișcării de rotație.

V.3.M3 – Demonstrarea miscării de rotaţie

Cu ajutorul globului geografic ,elevii realizeză o demonstraţie a mișcării de rotație.

Elevi sunt rugaţi , să aplice degetul mare pe un punct de pe Ecuator şi fără să îl

V.4.M4 – Consecinţele mişcării de rotaţie

Tipul de Itemi de Text,simulare, surse suplimentare,imagini, rezolvare de

În acest moment , profesorul prezintă consecințele mișcării de rotație și le explică.

Succesiunea zilelor și a nopților, cea de-a doua consecință este prezentată cu

Variația temperaturii de la zi la noapte , cea de-a treia consecință a mișcării de

Fixarea cunoștințelor se realizează prin intermediul problemei de mai jos.

Figura 7-Turtirea Pământului.Dimensiuni - M 2 - 4

În timp de 24 de ore fiecare punct de pe suprafața terestră , exceptând polii ,

Descriere Momemtul prezintă definiţia mişcării de revoluție cu

Durata în timp pentru 5 min

M5_2 Prezentarea orbitei terestre

Durata în timp pentru 4 min

Tipul de Itemi de Imagine,text,hypertext,surse suplimentare,simulare

Datorită forței de atracție solare, Pământul efectuează o mișcare de revoluție pe o

Figura 9 - Mişcarea de revoluţie - M5-1

Figura 10-Pământul la afeliu si la periheliu-M5-2

Prin intermediul simulării se prezintă elevilor sensul mișcării și traseul pe care îl

V.6.M6 – Consecinţele mişcăriide revoluţie

Profesorul le propune elevilor să citescă textui de mai jos

După ce li se explica elevilor ce este anul bisect, le sunt prezentate sursele

Identificați numărul anilor bisecti dintr-un secol.

Profesorul prezintă elevilor a doua consecintă a mişcării de revoluţie: inegalitatea

Figura 11-Inegalitatea zilelor si a noptilor in luna decembrie-M6-2

ECHINOCȚIILE ( din Latina aequus= egal si nox= noapte)- de primăvară, pe 21

Figura 15 – Echinocțiu de toamnă sau de primăvară – M 6 – 3

Profesorul prezintă elevilor o altă consecință a miscării de revoluţie, Formarea

Scrieţi în fiecare casetă liberă anotimpul căruia-i corespunde raportul între zi şi

Figura 18- Zona calda-M6-5

V.7M.7 – Test interactiv „Potriviţi cuvintele”

Figura 22„-Test interactiv "Potriviţi noţiunile"- M 7

S-ar putea să vă placă și