Universul

Universul este constituit din totalitatea corpurilor si fenomenelor cosmice si a spatiului dintre ele. Este cel mai vast si mai complex sistem de organizare si de manifestare a materiei. Desi a perfectionat continuu mijloacele de cercetare, omul a reusit s exploreze doar o mic parte din Univers, cruia i se spune Univers observabil sau Metagalaxie. Restul universului, nc nu a fost observat, dar face parte si el din Universul fizic. Date fiind dimensiunile uriase ale prtii deja observate, se consider c Universul este infinit n spatiu. Totodat, se apreciaz c el este infinit n timp, deoarece materia nu poate fi creat din nimic; ea doar si schimb continuu formele de organizare.

Alctuirea Universului :
Se constat c n Univers o mare parte a materiei este organizat n corpuri individualizate, de diferite dimensiuni si cu proprietti distincte. Dar spatiul dintre aceste corpuri nu este lipsit de materie. n el se gsesc particule de materie dispersate, este strbtut de radiatii electromagnetice si cosmice si de cmpuri gravitationale. n felul acesta, Universul este impregnat de materie si de manifestrile ei.

Materia organizat
Cea mai mare parte din Univers ste organizat n corpuri distincte cu proprietti diverse, cum sunt stelele si galaxiile. Stelele : Unele dintre corpurile cosmice sunt incandescente si emit lumin si cldur n spatiul nconjurtor.Acestea sunt stelele.Ele se deosebesc prin dimensiuni, temperatur, culoare si luminozitate. Unele au temperaturi foarte mari, dar au luminozitate si dimensiuni reduse. Ele sunt numite pitice albe. Altele au dimensiuni uriase si sunt numite gigante. Unele stele au densitti att de mari nct atractia lor nu permite luminii s se disperseze n spatiu si de aceea li se spune guri negre. Galaxiile : Stelele, mpreun cu alte corpuri cosmice, sunt grupate n aglomerri imense numite galaxii. Dup unele aprecieri, n Univers ar exista peste 100

de miliarde de galaxii. Unele dintre ele sunt concentrate n anumite prti ale Universului formnd roiuri de galaxii. Constelatiile : Noi vedem stelele grupate pe bolta cereasc si acestor grupri li s-au spus constelatii. Datorit formei acestor grupri, constelatiile au fost asemuite cu unele fiinte sau obiecte si li s-au dat denumiri corespunztoare. Datorit miscrii de revolutie a Pmntului, n decursul unui an observm Soarele proiectat n dreptul a 12 dintre constelatii. Acestora li s-au spus constelatii zodiacale. Considernd c pozitia Soarelui n raport cu constelatiile ar influenta soarta oamenilor din momentul nasterii lor, s-a elaborat horoscopul, n ncercarea de a prevedea viitorul. Dintre constelatii, are o important aparte Carul Mic, deoarece contine Steaua Polar, care indic nordul n emisfera noastr. Corpurile reci din Univers sunt grupate n jurul unor stele, constituind sisteme stelare, cum este Sistemul Solar.

Materia neorganizat
n Univers exist mari cantitti de materie care nu este organizat n corpuri distincte. Ea se afl sub form de praf si gaze dispersate n spatiul cosmic. Se poate constata o tendint de aglomerare a acestei materii neorganizate n imensi nori de materie ceva mai dens crora li se spune nebuloase. Ele apar ca pete mai luminoase pe bolta cereasc. Galaxia noastr (Calea Lactee) Pmntul este situat, mpreun cu Soarele, ntr-o galaxie numit Calea Lactee, care cuprinde aproximativ 200 miliarde de stele. Aceast galaxie are form lenticular, cu axa mare de aproximativ 100 000 ani-lumin. Aglomerarea stelelor din Galaxia noastr formeaz, pe bolta cereasc, o fsie mai luminoas.

Geneza si evolutia Universului

Problema originii Universului si a Sistemului Solar a preocupat pe oameni de mult vreme. S-au emis diverse ipoteze care au ncercat s rspund la aceastpreocupare. n ultima vreme se rspndeste tot mai mult asa-numita ipotez a marii explozii (big-bang, n limba englez).

Aceast ipotez se bazeaz pe unele date obtinute prin observatii astrofizice si pe cunostintele de fizic atomic si nuclear. O constatare imprtant este acea a expansiunii Universului n urma acestei explozii. Observatiile astrofizice au dus la concluzia c galaxiile se deplaseaz n spatiu, ndeprtndu-se ntre ele. Totodat, s-a constatat existenta, n Univers, a unor radiatii care ar data din timpul marii explozii. Conform cu aceast teorie, initial toat materia existent astzi n Univers era concentrat ntr-un corp mic, extrem de fierbinte, o minge de foc. Materia era reprezentat prin particule elementare si antiparticule. S-a produs o expansiune foarte rapid a acestei materii fierbinti, ca o imens explozie. Ca urmare a expansiunii, materia se rcea nct la dublarea volumului se njumttea valoarea temperaturii. S-a calculat c la o secund dup marea explozie temperatura materiei sczuse la cca 10 miliarde de grade, adic de aproape o mie de ori mai mare dect este tempertura n interiorul Soarelui.Materia era alctuit atunci din electroni si protoni, cu antiparticulele lor, dar si din neutroni. Expansiunea si rcirea au continuat si electronii s-au unit cu antielectronii, formnd fotoni. n felul acesta, Universul a devenit o sfer de lumin. Dup aproximativ o sut de secunde de la marea explozie, protonii s-au unit cu neutronii, formnd nuclee de hidrogen greu ( deuteriu ). Din acestea s-au format nucleele de heliu si alte elemente mai grele. Neutronii rmasi au dus la fomarea nucleelor de hidrogen. Acest proces a durat cteva ore. Expansiunea Universului a continuat nc aproximativ un milion de ani, fr schimbri deosebite, ci doar o rcire continu. n acest timp, temperatura a cobort la doar cteva mii de grade, nct a nceput formarea de atomi, prin unirea nucleelor cu electronii. Se consider ns c n unele prti ale Universului expansiunea s-a ncetinit si acolo s-a concentrat materia, formnd galaxii. Atractia gravitational a dus la comprimarea norilor de hidrogen si heliu, cu cresterea local a temperaturii pn la declansarea fuziunii nucleare. Aceasta a dus la cresterea din nou a temperaturii si la formarea stelelor. Ele au atras n jurul lor materia rcit formnd planete, asteroizi, meteoriti si comete. n felul acesta s-a format si Sistemul Solar n cadrul Galaxiei noastre. O aglomerare mare de materie a dus la formarea Soarelui, care este o stea. n jurul lui, s-au produs alte aglomerri de materie, mai mici, care au format planetele cu satelitii lor. Si n prezent continu concentrarea materiei n corpuri mai mari. Astfel, unii asteroizi si meteoriti sunt atrasi si cad pe suprafata planetelor si

satelitilor lor. Pmntul primeste o cantitate de aproximativ 100 000 de meteoriti n 24 de ore.