Referat

la
Astronomie
Tema: Cosmologia

A efectuat: Marin Popa

Cosmologia este studiul istoriei universului, mai ales originilor i
destinului su. Este studiat n astronomie, filozofie i religie.

Etimologic, cosmologie provine din cuvintele greceti

(cosmos = lume) i (logos = tiin).
La nceputul secolul XX, teoria Big Bang s-a impus n lumea
tiinific drept cel mai probabil model al naterii universului.
Astronomii au calculat c universul s-a format cu 13,73 miliarde
de ani n urm (plus/minus 120 milioane de ani), in urma unei
explozii de proporii numit Big Bang.
Astronomii caut s descopere structura, comportamentul i
evoluia materiei i energiei existente. Universul este infinit n spaiu
i se presupune c are un final n timp.
Astronomii cred c n prima fraciune de secund de dup
explozie, universul s-a
extins n proporii de
milioane de ori mai mari
dect starea iniial, iar
n urmtoarea fraciune
de secund extinderea a
devenit
mai
nceat,
acesta
rcindu-se
i
lsnd loc particulelor de
materie s se formeze.
Cnd universul a ajuns la
prima sa secund de
existen, se presupune
c atunci s-au format
protonii,
iar
in
urmtoarele 1.000 de secunde a urmat era nucleosintezei, era n
care s-au format nucleii de deuteriu i care este prezent in universul
de acum. Tot in aceste 1.000 de secunde s-au format si unii nuclei de
litiu, beriliu si heliu.
Cnd universul a ajuns la vrsta de un milion de ani a ajuns sa
se rceasc pn la temperaturi de 3300 C n medie n care protonii
i nucleii mai grei s-au format n urma nucleosintezei, putnd apoi s
se combine cu electronii formnd atomii. nainte ca electronii s se
combine cu nucleii, circulaia radiaiilor prin spaiu era dificil,
radiaiile n forma fotonilor nu puteau traversa spaiul fr a intra n
coliziune cu electronii, dar odat cu combinarea protonilor cu
electronii care au format hidrogenul, traversarea fotonilor a fost
uurat. Radiaiile n forma fotonilor au caracteristicile gazului. Din
momentul n care radiaiile au fost eliberate,totul s-a rcit pana la
-270 C, numindu-se radiaie cosmic de fond. Aceste radiaii au fost
detectate prima dat de ctre radiotelescoape i apoi de ctre sonda
spaial COBE.
ntre anul 2 milioane i anul 4 milioane dup Big Bang s-au
format quasarii, galaxii extrem de energetice. O populaie de stele s-

a format din gazul i praful

interstelar,
apoi
s-au
contractat
n
a
forma
galaxiile.
Aceast
prim
populaie
se
numete
Populaia I i a fost format
aproape n ntregime din
hidrogen i heliu. Stelele
formate au evoluat crend
la rndul lor alte elemente
mai grele care au dus la
fuziuni nucleare explodnd
i formnd supernovele.
Mai trziu s-a format
Populaia II, din care face
parte i Soarele nostru, i
conine
elemente
grele
formate n istorie. Soarele
nostru s-a format acum 5 miliarde de ani i se afl la jumtatea vieii
sale. Se presupune c viaa soarelui nostru este de aproximativ 11
miliarde de ani.
Acum 4,6 miliarde de ani s-a format sistemul solar. Cea mai
veche fosil a unui organism viu dateaz de acum peste 3,5 miliarde
de ani.
Conform prerilor lui Stephen Hawking[1], universul a avut o
evoluie foarte regulat, n conformitate cu anumite legi. Astzi,
oamenii de tiin descriu universul n termenii a dou teorii pariale
fundamentare teoria general a relativitii i mecanica cuantic.
Universul este spaiu-timp i este n expansiune continu.
Aceasta se demonstreaz plecnd de la teoria relativitii generale,
prin care se explic un fenomen curios : spectrele galaxiilor
ndeprtate prezint un decalaj spre rou, fenomen ce se produce
atunci cnd sursa emitoare este n micare n raport cu
observatorul
Savantul Hubble a descoperit c aproape toate galaxiile se
deprteaz de noi, c mrimea deplasrii nu este ntmpltoare ci
este proporional cu distana de la noi la galaxie i c, deci, cu alte
cuvinte, cu ct galaxia este mai deprtat, cu att mai repede se
deprteaz de noi. Deci universul se extinde, distanele dintre
diferitele galaxii crescnd continuu.
Ceea ce tim este c universul se extinde cu 5 pn la 10
procente la fiecare miliard de ani. Unele observaii recente indic
faptul c rata expansiunii universului nu scade, ci crete. Este foarte
straniu, pentru c efectul materiei n spaiu, fie c are densitate
mic, fie c are densitate mare, poate doar s ncetineasc
expansiunea. La urma urmei, gravitaia este atractiv. O expansiune

cosmic accelerat este ceva n genul suflului unei explozii care

sporete n loc s se disipeze dup explozie. Ce for ar putea fi
responsabil pentru a mpinge tot mai rapid cosmosul ctre
expansiune? Nimeni nu este nc sigur. Comportarea universului n
epoca trzie: universul va continua s se extind cu o rat mereu
cresctoare. (Stephen Hawking din cartea O mai scurt istorie a
timpului aprut n 2007).
Cauza expansiunii accelerate pare s fie din nou manifestarea
caracterului repulsiv al gravitaiei; s-ar repeta astfel mprejurarea
similar din trecutul universului cnd acesta a trecut printr-o
perioad de dilatare gigantic. Fora care a determinat comportarea
inflaionar a universului ar fi fost gravitaia care, n acele condiii,
s-a manifestat repulsiv, crend o aa zis presiune negativ.
Fr expansiunea universului nu s-ar fi putut forma nici o
legtur stabil, nici un sistem, nici o organizare a materiei /
substanei / energiei (atomi, molecule, celule, stele, planete, galaxii).
Se constata ca in Univers o mare parte a materiei este
organizata in corpuri individualizate, de diferite dimensiuni si cu
proprietati distincte. Dar spatiul dintre aceste corpuri nu este lipsit
de materie. In el se gasesc particule de materie dispersate, este
strabatut de radiatii electromagnetice si cosmice si de campuri
gravitationale. In felul acesta, Universul este impregnat de materie si
de manifestarile ei.
Cea mai mare parte din Univers ste organizata in corpuri
distincte cu proprietati diverse, cum sunt stelele si galaxiile.
Unele dintre corpurile cosmice sunt incandescente si emit
lumina si caldura in spatiul inconjurator.Acestea sunt stelele.Ele se
deosebesc prin dimensiuni, temperatura, culoare si luminozitate.
Unele au temperaturi foarte mari, dar au luminozitate si dimensiuni
reduse. Ele sunt numite pitice albe. Altele au dimensiuni uriase si
sunt numite gigante.
Unele stele au densitati atat de mari incat atractia lor nu
permite luminii sa se disperseze in spatiu si de aceea li se spune
gauri negre.
Stelele, impreuna cu alte corpuri cosmice, sunt grupate in
aglomerari imense numite galaxii. Dupa unele aprecieri, in Univers ar
exista peste 100 de miliarde de galaxii. Unele dintre ele sunt
concentrate in anumite parti ale Universului formand roiuri de
galaxii.
Noi vedem stelele grupate pe bolta cereasca si acestor grupari li
s-au spus constelatii. Datorita formei acestor grupari, constelatiile au
fost asemuite cu unele fiinte sau obiecte si li s-au dat denumiri
corespunzatoare.

Datorita miscarii de revolutie a Pamantului, in decursul unui an

observam Soarele proiectat in dreptul a 12 dintre constelatii.
Acestora li s-au spus constelatii zodiacale. Considerand ca pozitia
Soarelui in raport cu constelatiile ar influenta soarta oamenilor din
momentul nasterii lor, s-a elaborat horoscopul, in incercarea de a
prevedea viitorul.
Dintre constelatii, are o importanta aparte Carul Mic, deoarece
contine Steaua Polara, care indica nordul in emisfera noastra.
Corpurile reci din Univers sunt grupate in jurul unor stele, constituind
sisteme stelare, cum este Sistemul Solar.