Corpuri mici din Sistemul Solar

Elev : ......... Profesor indrumtor : ............. Liceul : .................... Sesiunea :

Cuprins:
1

Corpuri mici din Sistemul Solar

Introducere..3 Scopul lucrarii.4 Sistemul solar..5 Cometa Halley...10 Meteoritii....11 Mistere si curiozitati ale Sistemului Solar...........................13 Concluzii.19 Bi lio!ra"ie.#1

Introducere

Corpuri mici din Sistemul Solar

De miliarde de ani, Soarele straluceste neobosit, emitand lumina si caldura. El este insotit de alte corpuri ceresti mai mici, care se invartesc in jurul lui si carora le transmite lumina si caldura. Soarele si aceste corpuri formeaza impreuna Sistemul Solar. Corpurile mici din sistemul solar includ comete, asteroizi, obiectele din Centura Kuiper i Norul Oort, mici sateliii planetari, riton, !luto, C"aron i praful interplanetar. #nele dintre aceste obiecte s$au modificat foarte puin de$a lun%ul e&istenei lor. 'ai precis, fa( de cum erau )n cadrul tinerei nebuloase solare )n care s$au format planetele. *stfel, acestea pot oferi informaii privind planeta !(m+nt, precum i asupra form(rii i evoluiei sistemului solar. oate corpurile din Sistemul Solar se afla in miscare. Daca am putea privi Sistemul Solar din afara, acesta ni s$ar infatisa astfel,-n centru se afla Soarele .rotindu$se in jurul a&ei proprii/, iar in jurul sau %raviteaza cele noua planete si asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul a&elor proprii. Satelitii se rotesc si ei in jurul propriilor a&e, dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul Soarelui. Cometele, cu orbitele lor alun%ite, par a fi ratacitoare prin Sistemul Solar, iar meteoritii, sin%urii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare pe suprafetele planetelor sau ale satelitilor. -ntre%ul Sistem Solar se deplaseaza in jurul centrului %ala&iei. Sistemul solar prezint( c+teva re%iuni unde se afl( diferite obiecte mici. Centura de asteroizi 0 situat( )ntre 'arte i 1upiter, este similar( din punct de vedere al compoziiei cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din roc( i metal. Dincolo de orbita lui Neptun se afl( centura Kuiper i discul )mpr(tiat2 multe dintre obiectele transneptuniene sunt )n mare parte compuse din %"euri. !rintre aceste obiecte, de la c+teva zeci p+n( la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria %ravitaie. *stfel de obiecte sunt denumite planete pitice. !lanetele pitice identificate p+n( )n prezent includ asteroidul Ceres i obiectele transneptuniene, !luto, Eris, 3aumea i 'a4ema4e. 5n plus, )n aceste dou( re%iuni, se afl( diferite alte corpuri mici cum ar fi comete, centauri i materie interplanetar(. ase planete, cel puin trei planete pitice i multe alte corpuri mici au satelii naturali care se rotesc )n jurul acestora. 6iecare planet( e&terioar( este )nconjurat( de inele planetare alc(tuite din praf i alte obiecte mici. 7+ntul solar .un flu& de plasm( de la Soare/, creeaz( o bul( )n mediul interstelar cunoscut( ca "eliosfer(, care se e&tinde p+n( la mar%inea discului )mpr(tiat. 8a limita sa e&terioar( se afl( Norul lui Oort, ce reprezint( doar un c+mp de resturi r(mase dup( crearea planetelor, fiind considerat a fi sursa pentru cometele cu perioad( lun%(. El se )ntinde p+n( la o distan( apro&imativ de o mie de ori mai mare dec+t "eliosfera. 3eliopauza este punctul )n care presiunea v+ntului solar este e%al( cu presiunea opus( a v+ntului interstelar

Scopul lucrarii

Corpuri mici din Sistemul Solar

Departe de suprafata !amantului, dincolo de ceea ce pare o cupola uriasa presarata cu stele, se intinde nemar%initul #nivers, realitate ce pare izvorata din cele mai fantastice si tulburatoare visuri. *scuns de barierele timpului si spatiului, #niversul a fost in cea mai mare parte a vremii necunoscut, nee&plorat, ramanand dincolo de posibilitatile de cunoastere ale omului.Dar aceste bariere ale imposibilului au inceput sa se desc"ida in fata realizarilor omului. !rin %eniul sau creator, el a reusit sa ridice putin cate putin valul ce acoperea eni%mele Cosmosului, privind uimit la noile cai ce se desc"ideau in fata. * trebuit sa modifice multe din ideile pe care le avea asupra ener%iei si raspandirii substantei din #nivers, dar cea mai importanta cucerire a fost intarirea convin%erii ca nu e&ista lucruri imposibil de cunoscut. Din cele mai vec"i timpuri omul a contemplat bolta instelata, intrebandu$se, ce este cerul$ Ce le%i ii %uverneaza miscarea$ Dar sin%urul lucru pe care il putea face era sa observe cele circa 9::: de stele vizibile cu oc"iul liber si sa le noteze pozitiile in asa numitele constelatii. El nu avea de unde sa stie ca Soarele este o stea si ca stelele isi datoreaza neobosita stralucire focului termonuclear care arde in adancul lor. Nu avea de unde sa stie ca planetele $ asa a numit el aceste stele ratacitoare pe bolta cereasca $ cu toata stralucirea lor nu erau stele, ci corpuri intunecate a caror lumina era reflectarea, ca intr$o o%linda, a celei primite de la Soare.

6ara indoiala, la scoala am invatat lucruri interesante despre sistemul solar, descoperite poate cu sute de ani in urma. -nsa in ultimii ani, astronomia a facut dezvaluiri neobisnuite, fenomene la care nu am fi visat niciodata despre sistemul solar.Sunt multe mistere le%ate de aceasta tema,interesante si importante pentru cultura noastra %enerala.!rintre acestea mentionez "aloul de materie intunecata care invaluie !amantul sau faptul ca e&ista o multitudine de %auri ne%re in spatiul cosmic. *m ales aceasta tema cu scopul de a$mi dezvolta cunostintele le%ate de aceata tema interesanta si fascinanta.

Sistemul Solar
Sistemul solar$ este format din Soare )mpreun( cu sistemul s(u planetar .care cuprinde opt planete )mpreun( cu sateliii lor naturali/ i alte obiecte non$stelare. Sistemul este situat )ntr$unul

Corpuri mici din Sistemul Solar

dintre braele e&terioare ale %ala&iei Calea 8actee .mai precis )n ;raul Orion/, %ala&ie care are cca. <: de miliarde de stele. El s$a format acum =,9 miliarde de ani ca urmare a colapsului %ravitaional al unui %i%ant nor molecular. Cel mai masiv obiect este steaua central( $ Soarele, al doilea obiect dup( mas( fiind planeta 1upiter. Cele patru planete interioare mici, 'ercur,7enus, !(m+nt i 'arte, de asemenea numite i planete terestre > planete telurice, sunt )n principal compuse din roci i metal. Cele patru planete e&terioare, numite i %i%ani %azoi, sunt cu mult mai masive dec+t cele terestre. Cele mai mari dou( planete 0 1upiter i Saturn, sunt compuse )n principal din "idro%en i "eliu2 cele dou( planete mai )ndep(rtate 0 #ranusi Neptun, sunt compuse )n mare parte din substane cu o temperatur( de topire relativ ridicat( .comparativ cu "idro%enul i "eliu/, numite gheuri, cum ar fi apa, amoniacul i metanul. Ele sunt denumite ?%i%ani de %"ea(@ .termen distinct de cel de ?%i%ant %azos@/. oate planetele au orbite aproape circulare dispuse )ntr$un disc aproape plat numit plan ecliptic. Sistemul solar prezint( c+teva re%iuni unde se afl( diferite obiecte mici. Centura de asteroizi 0 situat( )ntre 'arte i 1upiter,este similar( din punct de vedere al compoziiei cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din roc( i metal. Dincolo de orbita lui Neptun se afl( centura Kuiper i discul )mpr(tiat2 multe dintre obiectele transneptuniene sunt )n mare parte compuse din %"euri. !rintre aceste obiecte, de la c+teva zeci p+n( la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria %ravitaie. *stfel de obiecte sunt denumite planete pitice. !lanetele pitice identificate p+n( )n prezent includ asteroidul Ceres i obiectele transneptuniene, !luto, Eris, 3aumea i 'a4ema4e. 5n plus, )n aceste dou( re%iuni, se afl( diferite alte corpuri mici cum ar fi comete, centauri i materie interplanetar(. ase planete, cel puin trei planete pitice i multe alte corpuri mici au satelii naturali care se rotesc )n jurul acestora. 6iecare planet( e&terioar( este )nconjurat( de inele planetare alc(tuite din praf i alte obiecte mici. 7+ntul solar .un flu& de plasm( de la Soare/, creeaz( o bul( )n mediul interstelar cunoscut( ca "eliosfer(, care se e&tinde p+n( la mar%inea discului )mpr(tiat. 8a limita sa e&terioar( se afl( Norul lui Oort, ce reprezint( doar un c+mp de resturi r(mase dup( crearea planetelor, fiind considerat a fi sursa pentru cometele cu perioad( lun%(. El se )ntinde p+n( la o distan( apro&imativ de o mie de ori mai mare dec+t "eliosfera. 3eliopauza este punctul )n care presiunea v+ntului solar este e%al( cu presiunea opus( a v+ntului interstelar. Obiectele din sistemul solar interior sunt compuse )n mare parte din roci, materiale ce conin compui cu puncte de topire ridicate cum sunt silicaii, fierul sau nic"elul, care au r(mas )n stare solid( )n aproape toate condiiile din nebuloasa protoplanetar(. 1upiter i Saturn sunt compui )n mare parte din %aze, materiale cu puncte de topire e&trem de sc(zute i presiunea de vapori mare, cum ar fi "idro%enul molecular, "eliul i neonul, care s$au aflat )ntotdeauna )n faz( %azoas( )n nebuloasa iniial(. A"eurile, ca apa )n%"eat(, metanul, amoniacul, "idro%enul sulfurat i dio&idul de carbon, au puncte de topire de p+n( la c+teva sute de %rade 4elvin, )n timp ce st(rile lor depind de presiunea i temperatura ambiante. Ele pot fi %(site sub form( de %"ea(, lic"ide sau %aze, )n diferite locuri din sistemul solar, )n timp ce )n nebuloasa iniial( ele erau fie )n stare solid(, fie )n stare %azoas(.

Corpuri mici din Sistemul Solar

Substane )n%"eate se %(sesc )n compoziia majorit(ii sateliilor planetelor %i%ante, precum i )n cea a planetelor #ranus i Neptun .aa$numiii %i%ani de %"ea(/ i )n numeroase obiecte mici care se afl( dincolo de orbita lui Neptun. 5mpreun(, %azele i %"eurile sunt cunoscute i ca volatile. #n num(r de modele ale sistemului solar de pe !(m+nt au )ncercat s( redea la scar( relativ( obiectele sistemului solar, dar )n mediul antropic. #nele astfel de modele sunt mecanice $ cunoscute i ca planetarii $ )n timp ce altele se pot e&tinde de$a lun%ul mai multor orae sau re%iuni. Cel mai mare model la scar(, Sistemul Solar Suedez, folosete arena Ericsson Alobe de BB: metri amplasat( )n Stoc4"olm drept Soare i, respect+nd scara, un 1upiter de C,D metri la *eroportul -nternaional *rlanda, de la =: 4m dep(rtare, )n timp ce cel mai dep(rtat obiect, Sedna, este o sfer( de B: cm din 8uleE, de la FB< 4m dep(rtare.

%orul lui &ort G pronunat > ort > ort, )n en%lez(, Oort Cloud, nume alternativ Norul lui $OortG este un nor de comete care poart( numele astronomului olandez 1an 3endric4 Oort .n. <H aprilie BF::, 6rane4er G d. D noiembrie BFF<, 8eiden/. Se crede c( e&ist( la o distan( de apro&imativ D:.::: #*, sau aproape un an$lumin(, de Soare2 aceast( distan( localizeaz( norul la aproape un sfert din distana p+n( la steaua !ro&ima Centauri, cea mai apropiat( stea de Soare. E&teriorul norului Oort definete limita sistemului nostru solar. *stronomul rom+n 3arald *le&andrescu spunea, ?5n BFD:, 1an Oort a ajuns la concluzia c( locul de ori%ine al cometelor este un vast nor .care )n prezent )i poarta numele, Norul lui Oort/, aflat la o distan( de D:.::: unit(i astronomice fa( de Soare, practic la %rania %ravitaional( a )ntre%ului Sistem solar.@
6

Corpuri mici din Sistemul Solar

Norul lui Oort reprezint( doar un c+mp de r(m(ie din ceea ce a r(mas din creearea planetelor. *ici, la limita Sistemului Solar bucai de roc( se ciocnesc i, tot de aici pleac( asteroizi, meteorii, comete, etc., formate )n urma ciocnirilor.

Centura 'uiper .)n en%lez(, I "eJ Kuiper belt, este centura de materie primordial( ce )nconjoar( Sistemul Solar, e&tinz+ndu$se de la orbita planetei Neptun p+n( mult )n afara Sistemului Solar .actualmente se consider( c( se afl( la )ntre K: #* i D: #* dep(rtare fa( de Soare/. Obiectele astronomice .sau cereti/ ce se afl( )n aa$zisul Disc )mpr(tiat .)n en%lez( conform, scattered dis4/ sunt cele care poart( un nume colectiv de obiecte trans$Neptuniene. -nteraciunea cu planeta Neptun, a c(rui rezonan( orbital( de < , B este cunoscut( pentru crearea de distorsiuni de revoluie a tuturor obiectelor cereti ale c(ror orbite intersecteaz( pe cea a planetei, este i cauza presupus( a limitei aparente de =H #*, dei modelele e&istente azi trebuie s( e&plice multe puncte neclare ale modelului i teoriei. De cur+nd, )n aceast( zon( au fost descoperite trei poteniale planete, <::K#;KBK .diametru <9:: 4m/, C"aron .B<D: 4m/, Luaoar .circa B<D: 4m/ i Sedna .B9:: 4m/. <::K#;KBK, cel mai mare obiect descoperit )n Sistemul Solar de la identificarea lui riton )n BH=9, este mai mare dec+t !luto i are c"iar i o mic( lun(. *ceast( planet( orbiteaz( )n jurul Soarelui )n DDC de ani teretri i se afl( la B=,9 miliarde de 4ilometri de Soare. Centura Kuiper a fost denumit( astfel )n cinstea lui Aerard !eter Kuiper .BF:D $ BFCK/, astronom olandez$american care a prezis i demonstrat e&istena acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

Corpuri mici din Sistemul Solar

Cometele$sunt primele r(m(ie ale form(rii sistemului solar ce sunt alc(tuite din minerale, roci i )n cea mai mare parte %"ea(, sem(n+nd astfel cu un bul%(re de z(pad( murdar. *cestea c(l(toresc )n jurul Soarelui pe orbite eliptice ce pot fi )nclinate fa( de planul sistemului solar )n orice un%"i. Cometele pot l(sa o urm( ce se )ntinde pe mai multe zeci de milioane de mile atunci c+nd se afl( cel mai aproape de Soare. Cometele cu perioad( scurt( vin din Centura Kuiper, de la periferia orbitei lui Neptun i dincolo de ea, iar cele cu perioad( lun%( se crede c( vin din Norul Oort, o vast( carcas( sferic( care )nconjoar( sistemul solar, la o distan( uria(. 5nt+lnirile recente ale navelor spaiale cu comete ridic( mai multe )ntreb(ri, dec+t ofer( r(spunsuri, iar unele descoperiri sunt destul de neateptate. N*S* a intit unele dintre aceste corpuri cu sonde spaiale )nc(rcate cu instrumente care ajut( s( scoat( la iveal( secretele ascunse )n aceste corpuri )n%"eate.

!luto se afl( )n centura Kuiper. Cu o orbit( )nclinat( fa( de planul sistemului solar, !luto )i are ori%inea )n discul turtit al Soarelui, unde corpurile mai mari .sau planetele / s$au format. Orbita lui !luto trece prin interiorul celei a lui Neptun, f(c+nd !luto un membru al clasei de obiecte trans$ neptuniane. Sistemul lui !luto este foarte e&otic, av+nd K luni, C"aron, descoperit )n BFCH i Ni& i 3Mdra descoperite )n <::D.

6-A#NE BCO'E *

(steroizii$ numii i mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cereti mai mici dec+t planetele, dar mai mari dec+t meteoroizii .care pot avea diametrul de p+n( la circa B: metri/, i nu sunt comete. Deosebirea dintre asteroizi i comete se face )n prima faz( .)n momentul )n care este descoperit corpul repectiv/, dup( aspectul s(u vizual, cometele trebuie s( aib( o Ocoam(O perceptibil( .o Oatmosfer(O dens(/, )n timp ce asteroizii nu au aa ceva. #lterior, stabilirea formei orbitei determin( clasificarea obiectului )ntr$o anumit( cate%orie. 'ajoritatea cometelor au orbite foarte e&centrice, multe din ele evolu+nd pe orbite parabolice.

Corpuri mici din Sistemul Solar

FIGURE 2

S!ER"I#I

*steroizii variaz( foarte mult ca m(rime, de la c+teva sute de 4ilometri )n diametru p+na la roci de numai c+teva zeci de metri. C+iva dintre cei mai mari au form( sferic( i se aseam(n( cu planete )n miniatur(. otui, )n vasta lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici i au o form( nere%ulat(. Compoziia fizic( a asteroizilor este divers(, i )n multe cazuri e prea puin ineleas(. *stfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de roc( cu un coninut metalic mai mic sau mai mare, )n timp ce alii constau )ntr$un con%lomerat de roci, format datorit( forei %ravitaiei. *steroidul 7esta este c"iar vizibil cu oc"iul liber, dar numai din locuri neluminate, )n anumite nopi cu cer foarte senin. Numit( prima planet( mic(, Ceres a fost descoperit( )n anul BH:B de c(tre Aiuseppe !iazzi, iniial fiind considerat( o nou( planet(. * urmat apoi descoperirea altor corpuri cereti similare care, cu ec"ipamentul astronomic de pe vremea aceea, ap(reau pe cer doar ca nite puncte luminoase, asem(n(tor stelelor, cu un disc planetar foarte mic sau c"iar ine&istent .totui, s$au putut deosebi de stele datorit( mic(rii lor/. *cest lucru l$a f(cut pe astronomul Sir Pilliam 3ersc"el s( propun( termenul de ?asteroid@, din limba %reac( QRSTUVTWXYZ, asteroeid[s, bazat pe cuv+ntul din %reaca antic( QRSYU, ast[r \ stea. 'area majoritate a asteroizilor cunoscui se %(sete )n principala centur( de asteroizi, )ntre orbitele planetelor 'arte i 1upiter, unde s$a estimat e&istena a peste CD:.::: asteroizi mai mari de B 4m, precum i a milioane de asteroizi mai mici. #nii au luni ce orbiteaz( )n jurul lor, sau se %(sesc in perec"i co$orbitare cunoscute i ca sisteme binare. Necent s$a descoperit c( planetele pitice )nt+lnesc orbitele planetelor, de la 'ercur la Neptun $ cu sute de obiecte transneptuniene . rans Neptunian Objects, NOs/.

Cometa Halley
Cometa Halley$ este cea mai faimoas( dintre cometele periodice, put+nd fi v(zut( apro&imativ la fiecare CD0C9 de ani. Cometa a fost numit( dup( astronomul en%lez Edmond 3alleM, care aplic+nd teoria %ravitaional( a lui Ne]ton i lu+nd )n calcul efectele %ravitaionale ale lui 1upiter i Saturn a reuit s( stabileasc( cu succes data apro&imativ( a urm(toarei re)ntoarceri a cometei.

Corpuri mici din Sistemul Solar

Din anul <=: ).3r. i p+n( )n prezent, cometa a fost observat( de apro&imativ K: de ori, urm(toarea sa apariie fiind )n <H iulie <:9B. C"iar dac( ultimele apariii ale cometei au fost dezam(%itoare, datorit( poziiei sale nefavorabile fa( de Soare i erra, r(m+ne una dintre cele mai active i mai mari comete cunoscute. 'isiunile spaiale Aiotto i 7e%a au furnizat informaii relevante referitoare la structura i suprafaa cometei 3alleM. -ma%inile relev( un nucleu foarte )ntunecat, de dou( ori mai lun% dec+t lat .m(soar( apro&imativ B9^H^H4m/, cu jeturi active, +nind din mai multe locuri de pe faa )nc(lzit( de c(tre Soare. 3alleM este aproape unic( printre comete, deoarece, cu toate c( are dimensiuni mari, este foarte activ( i urmeaz( o orbit( re%ulat(, bine definit(. !erioada medie a orbitei cometei 3alleM este de C9 de ani, dar datele apariiei sale nu se pot calcula prin adunarea num(rului C9 la ultima dat( a observ(rii fenomenului. 6ora %ravitaional( a planetelor altereaz( perioada orbital( de la o revoluie la alta. Efecte non$%ravitaionale, precum reacia la e&plozia %azelor care se )nc(lzesc atunci c+nd corpul ceresc trece pe l+n%( Soare, joac( de asemenea un rol )n modificarea orbitei. 5ntre anii <KF ).3r. i BFH9, anul ultimei apariii a cometei 3alleM, perioada orbital( a variat de la CF,K ani .)n anii =DB i B:99/ la C9 de ani. 3alleM face parte din cate%oria cometelor scurt periodice. Cometele scurt periodice, )n medie, au )nclinaia fa( de elips( de numai zece %rade, iar perioada orbital( de doar 9,D ani, ceea ce face orbita cometei 3alleM atipic(. *cest lucru su%ereaz( c( 3alleM a fost iniial o comet( lun% periodic(, a c(rei orbit( a fost perturbat( de fora %ravitaional( a planetelor %i%ant i trimis( )n interiorul sistemului solar. Cometa 3alleM este p(rintele a dou( ploi de meteori, datorit( faptului c( orbita sa se apropie de a !(m+ntului )n dou( locuri

Meteoriii

Meteoriii$sunt obiecte de provenien( e&traterestr( ajunse pe suprafaa !(m+ntului ca urmare a arderii incomplete )n atmosfer( a meteoroizilor .buc(i de diverse dimensiuni de fier i roc(, rezultate )n special )n urma coliziunii dintre asteroizi/. E&ist( trei mari cate%orii de meteorii,

1%

Corpuri mici din Sistemul Solar

$meteorii pietroi) sau *aerolitici+ care sunt cei mai comuni i sunt formai din piro&en, olivin( i pla%ioclazi, minerale silicioase i o oarecare cantitate de nic"el$fier. *cetia se subdivid )n c"ondrite i ac"ondrite. $meteorii "eroi) sau *siderolitici+, care sunt compui )n cea mai mare parte din aliaje nic"el$fier. $meteorii micti) sau *pietroi$"eroi+, ca de e&emplu pallasitele, sunt rari i conin amestecuri de silicai i aliaj nic"el$fier. #nii meteoroizi .din a c(ror ardere incomplet( provin meteoriii/ s$au putut forma i )n urma dezinte%r(rii cometelor )n fra%mente. 6enomenul luminos provocat de c(derea prin atmosfer( a unui corp solid de dimensiuni mici se numete meteor .* nu se confunda cu meteorism_/. 6ra%mentele de comet( pot avea o ener%ie de ciocnire asem(n(toare cu cea a fra%mentelor de asteroizi, dar zboar( cu o vitez( mult mai mare i sunt mult mai mici. Din aceast( cauz( pe !(m+nt )nc( nu au fost %(site resturi de comete, ci numai resturi de asteroizi. 'uli meteoroizi cad spre !(m+nt, dar majoritatea ard din cauza frec(rii cu aerul )nc( )nainte s( atin%( !(m+ntul, )n momentul intr(rii lor )n straturile )nalte ale atmosferei. E&ist( )ns( i cazuri )n care meteoroizii mari i c"iar %i%antici au intrat )n atmosfera !(m+ntului, nearz+nd complet i rezult+nd astfel meteoriii. *a s$a )nt+mplat cu meteoritul C"ic&ulub .cuv+nt din limba Mucatec$ maMa care se pronun( >ti4.u.lu>, v. *6-/, care a c(zut pe !(m+nt acum circa 9D milioane de ani i a provocat printre altele un crater de BH: 4m )n diametru cunoscut sub denumirea de craterul C"ic&ulub. '(rimea meteoroidului care a intrat )n atmosfer( se apreciaz( c( ar fi fost de cel puin B: 4m. 8ocul impactului se afl( )n mare, nu departe de coasta nordic( a peninsulei `ucatan i de oraul C"ic&ulub din 'e&ic. Craterul de sub mare a stat )n%ropat )n sedimente pietroase, din care cauz( el nu a suferit erod(ri naturale i s$a p(strat foarte bine p+n( )n zilele noastre. Se crede c( ciocnirea meteoritului C"ic&ulub de !(m+nt a fost cauza dispariiei dinozaurilor. Cel mai mare meteorit care a lovit !(m+ntul )n epoca modern( este cel c(zut la K: iunie BF:H la nord de r+ul un%us4a, deci acum circa B:: de ani, )n Siberia central( G )n tai%a.9:b DDc nord, B:Bb DCc est/. E&plozia a dobor+t copaci numeroi, distru%+nd p(duri cu o suprafa( de circa <.::: 4m<. 6enomenul un%us4a nu este )nc( elucidat, ne%(sindu$se )nc( resturi din meteorit, i nici urmele unui crater. Cea mai r(sp+ndit( teorie susine c( acesta a fost un corp solid .o st+nc(/ cu un diametru de circa D: m, care a e&plodat cu o for( ec"ivalent( cu apro&imativ B:$BD me%atone de trinitrotoluen .ceea ce corespunde la circa B.::: de bombe atomice 3iroima/, la apro&imativ 9 4m deasupra solului. E&plozia nu a produs victime umane, deoarece zona este aproape pustie, )ns( o asemenea e&plozie ar putea distru%e )n )ntre%ime c"iar i un ora de m(rimea ;ucuretiului. *ctualmente .<::H/ este cercetat micul lac Ceco din apropierea epicentrului e&ploziei, care ar putea s( fi luat natere c"iar )n craterul c(utat. Craterele care se %(sesc pe 8un( sunt datorate tot meteoriilor, dar din cauza lipsei atmosferei, nu e&ist( eroziune care s( le estompeze cu timpul, aa cum se )nt+mpl( pe !(m+nt. ,one de impact ale meteoriilor!e !(m+nt e&ist( )n jur de BD: asemenea structuri confirmate.
11

Corpuri mici din Sistemul Solar

Crater Craterul Vredefort Acraman Sudbury "o#i$ai 'anicou$an Craterul )ara 'anson Craterul Steen %i-er ./rdlin$er %ies

Locaie Africa de Sud Australia de Sud Ontario, Canada %usia (uebec, Canada %usia *o+a, S,A Alberta, Canada 0ermania

Diametru (km) 250 160 1 0 100 70 50 &5 25 2

Vrst (mil.ani) 1970 600 1! 0 &9 210 57 70 95 15

Mistere si curiozitati ale Sistemului Solar

oti suntem familiarizati cu faptul ca Sistemul Solar este o %rupare cosmica elicoidala, cu un miez incandescent, Soarele, in jurul caruia orbiteaza noua planete, intre care se numara si !amantul. 8a fel de bine cunoscuta, dar mai putin popularizata este prezenta in componenta Sistemului Solar a centurii Kuiper, care il incadreaza dincolo de frontiera orbitelor planetare. *ceasta este similara cu centura de asteroizi, dar de <: de ori mai lar%a si de pana la <:: de ori mai masiva. *semenea centurii de asteroizi, este formata mai ales din corpuri mici, ramasite ale formarii Sistemului Solar cu un continut ridicat de volatile in%"etate precum metan, amoniac si apa. 8uata in ansamblu, centura Kuiper este in sine o entitate misterioasa, iar analizata fra%mentat, ofera reale c"estiuni de dezbatere si controversa. Cea mai rapida centri"u!a

12

Corpuri mici din Sistemul Solar

!lanetele minuscule si celelalte corpuri care alcatuiesc centura Kuiper din jurul Sistemului nostru Solar au reprezentat dintotdeauna un %rup cosmic misterios, insa acum astronomii au descoperit in randul lor ceva despre care cred ca ar putea fi cel mai ciudat obiect din aceasta parte a %ala&iei. Descoperita la data de <H decembrie <::=, catalo%ata E89B si denumita O'osO .Craciun/ pentru un timp, micuta planeta cunoscuta acum sub denumirea de O planeta pitica 3aumeaO, dupa zeita "a]aiiana a fertilitatii, are o circumferinta e%ala cu cea a lui !luto si o treime din masa acesteia, dar este formata asemenea Ounui min%i uriase de ru%bMO, conform declaratiei lui 'i4e ;ro]n de la Caltec", unul dintre astronomii care au studiat$o.

De la forma sa, pana la sateliti, 3aumea este un corp ciudat, insa un obiect celest care ar putea dezvalui cateva lucruri interesante despre istoria coliziunilor din Sistemul Solar, precum si despre aspectul primordial al centurii Kuiper, care este situata dincolo de orbita lui Neptun, cea mai indepartata planeta a Sistemului Solar.

13

Corpuri mici din Sistemul Solar

*tunci cand astronomii au identificat pentru prima oara 3aumea, au remarcat o alternare cu apro&imativ <Dd a luminozitatii ei $ cand mai stralucitoare, cand mai stinsa $ o data le fiecare doua ore. Daca 3aumea ar fi fost rotunda, acest lucru ar fi insemnat, cel mai probabil, ca obiectul face o miscare de revolutie la doua ore, o viteza incredibila care $ teoretic $ ar dezinte%ra$o, este de parere acelasi 'i4e ;ro]n. Ca atare, astronomii au determinat ca este mai probabil ca 3aumea sa fie alun%ita si sa aiba o rotatie completa la fiecare patru ore, ceea ce ii acorda totusi fara probleme titulatura de corp cu cea mai mare viteaza de rotatie din Sistemul Solar. Din cauza fortei centrifu%e, planeta este atrasa spre e&terior in zona ecuatorului, formand o protuberanta. !amantul insusi are o versiune mai putin pronuntata a acestei protuberante din acelasi motiv. Notirea "iperactiva a lui 3aumea inseamna ca daca o creatura sau orice fel de obiect ar sta pe suprafata sa, ar infrunta o %ravitatie foarte diferita de cea de pe !amant. -n primul rand, ar fi retinuta cu o forta mult mai mica2 cu cat planeta se roteste mai repede, cu atat tendinta de a te dezlipi de solui ei creste.

Satelitul surpriza Doar forma asemenatoare cu cea a unei min%i de ru%bM pe care o are aceasta planeta si viteza rotirii ei nu sunt sin%urele bizarerii constatate. 3umea are in vecinatatea sa si un satelit foarte neobisnuit.

14

Corpuri mici din Sistemul Solar

Este cunoscut faptul ca unele dintre obiectele care intra in componenta centurii Kuiper au un satelit care le orbiteaza, considerat in multe cazuri a fi un corp de dimensiuni mai mici, capturat de forta %ravitationala a obiectului superior. Dar se pare ca nu este si cazul lui 3ieia4a, satelitul lui 3aumea, pe care oamenii de stiinta il considera prea mic pentru sa se numara printre obiectele capturate. 'ai mult c"iar, componeneta acestuia este formata in proportie de peste F:d din apa in%"etata. S$a dovedit ca e&istenta lui 3ieia4a s$ar potrivit scenariului unui corp care a lovit 3aumea si a imprastiat resturi in%"etate pe orbita acesteia. 3aumea este suficient de mare incat sa faca o diferentiere a elementelor, asemenea !amantului, astfel incat componentele mai dense si mai %rele sa se situeze in zona miezului, iar cele mai usoare, in special %"eata, sa ramana la suprafata. *sadar, urmand acest calapod de analiza, atunci cand planeta a fost acrosata de un alt corp, obiectele imprastiate au fost mai mult %"eata pura de pe suprafata sa.

Observarile ulterioare ale lui 3ieia4a au ajutat la determinarea orbitei sale si au dezvaluit o noua surpriza, un al doilea satelit, denumit de astronomi Nama4a. Niciun alt obiect din centura Kuiper nu mai este cunoscut sa posede mai mult de un sin%ur satelit. Nama4a este un alt produs al coliziunii care a ciobit 3aumea, cel mai probabil candva in perioada de inceput a istoriei Sistemului Solar, in urma cu =.D miliarde de ani. Coliziunea suspectata le spune astronomilor lucruri interesanta despre inceputurile centurii. 3aumea este un obiect destul de mare si a fost, cel mai probabil, lovit de ceva de dimensiuni asemanatoare. Dar Oobiectele mari sunt destul de rareO in acest conte&t, dupa cum spune 'i4e ;ro]n si de aceea, lovitura a fost ori una intamplatoare, ori centura Kuiper avea la inceputuri, in alcatuirea sa, mai multe corpuri mari decat e&ista in prezent. *stronomii nu au idee ce s$ar fi putut intampla cu aceste obiecte, daca ele s$au dezinte%rat ca urmare a unor coliziuni sau daca au disparut prin alte mijloace. 3ieia4a si Nama4a nu sunt, totusi, sin%urii produsi ai suspectatei ciocniri2 fra%mente mai mici decat ele s$au rupt de asemenea din planeta pitica, stabilindu$se pe orbite asemanatoare de$a lun%ul centurii Kuiper. *cest scenariu face

15

Corpuri mici din Sistemul Solar

ca 3aumea sa fie un nume foarte adecvat, 3aumea este numele zeitei "a]aiiene a fertilitatii si a nasterii, precum si mama multor altor zeitati "a]aiiene, inclusiv a 3ieia4ai si a Nama4ai, care s$au nascut ca bucati rupte din ea.
Cuburi de gheata &ro'n si cole(ii sai au descoperit )ece dintre cele mai mari *ra(mente din +aumea, imprastiate prin centura -uiper si le.au denumit dupa alti /lastari ai )eitei0 Cu si(uranta si altele /or aparea sau au *ost de1a descoperite *ara sa li se cunoasca ori(inile0 2escoperirea acestor mici resturi re)ultate in urma coli)iunii planetei +aumea este o oportunitate rara, acest lucru nemaiputand *i reali)at nicaieri in Sistemul Solar0 Studierea *ra(mentelor si a distri3uirii lor /a *ace lumina nu numai asupra ciocnirii care a rupt +aumea, dar i. ar putea a1uta pe oamenii de stiinta sa intelea(a mai 3ine si alte coli)iuni asemanatoare, precum cea care a condus la crearea 4unii din 5amantul primordial, e/eniment ale carui urme sunt demult pierdute0 In situatii ca aceea, 3ucatile dispar cu totul, ceea ce *ace ca +aumea sa *ie cel mai 3un pariu in intele(erea altor acrosari cosmice0 ceste 6cu3uri mari de (7eata6, asa cum le descrie &ro'n, reusesc, in plus, sa de)minta o notiune luata in considerare in trecut despre natura centurii -uiper0 stronomii au cre)ut ca pra*ul din aceasta re(iune ar cuprinde orice o3iect si i.ar masca ade/arata *orma si supra*ata0 2ar aceste *ra(mente arata ca niste 6cu3uri de (7eata *rumoase6, este de parere &ro'n0 ceasta descoperire su(erea)a ca atunci cand supra*etele o3iectelor din centura -uiper sunt o3ser/ate, astronomii pot presupune *ara teama ca pri/esc supra*etele propriu.)ise ale o3iectelor si nu pra*ul0 In ceea ce pri/este moti/ul pentru care pra*ul nu a acoperit cu3urile de (7eata, atat &ro'n cat si cole(ii sai se a3tin sa pretinda ca l.ar cunoaste0

Si mai multe mistere In ciuda descoperirilor recente, destule aspecte raman misterioase in ceea ce pri/este +aumea0 Forma sa, de e8emplu, nu este cunoscuta cu e8actitate si nici despre structura ei interna nu se stie nimic precis0 stronomii stiu ca are un mie) pietros, dar nu sunt si(uri daca si acel mie) are sau nu un interior metalic0 " metoda de sta3ilire a acestui lucru ar putea *i studierea eclipselor de pa +aumea cau)ate de satelitii sai9 un mie) de *ier ar cau)a anumite sc7im3ari are timpilor acestor eclipse datorita atractiei sale mai mari0 &ro'n si cole(ii sai planuiesc sa o3ser/e aceste *enomene cu a1utorul telescoapelor de pe 5amant, in urmatorii ani0 ceasta acti/itate ii /a a1uta pe e8perti sa estime)e cu o mai mare preci)ie si masa planetei0 " o3ser/are speciala /a *i *acuta cu a1utorul innoitului !elescop Spatial +u33le, in numai cate/a saptamani de

16

Corpuri mici din Sistemul Solar

acum0 +u33le /a urmari o ocultare a celor doi sateliti ai lui +aumea, un e/eniment ce se intampla o sin(ura data in 3%% de ani0

'omentul trecerii unuia dintre sateliti prin dreptul celuilalt se stie ca dureaza apro&imativ cinci ore. Cu ajutorul observarii precise a lui 3ubble, suprapunerea va putea fi surprinsa cu o precizie de cateva secunde. *cest lucru le va spune cu e&actitate cercetatorilor unde anume pe orbita lui 3aumea se afla cei doi sateliti. *semenea observari nu pot fi realizate in cazul altor obiecte din centura Kuiper $ 3aumea este un caz special, este sin%ura care permite astfel de monitorizari. (pa de pe .una *pa descoperit( )n mantaua 8unii are aceeai ori%ine ca apa de pe erra, provenind din meteorii primitivi, afirm( oamenii de tiin(, citai de 'ediafa&. 5n urm( cu =,D miliarde de ani, 8una s$a format prin acumularea unor deeuri spaiale )n fuziune, rezultate din impactul dintre protoplaneta "eia .de m(rimea planetei 'arte/ i erra primitiv(. !otrivit oamenilor de tiin(, c(ldura de%ajat( )n urma acestei coliziuni ar fi trebuit s( )mpiedice elementele care alc(tuiesc apa ."idro%en i o&i%en/ s( fie prezente )n straturile profunde ale 8unii, )ntruc+t aceste elemente ar fi trebuit s( se evapore. Cu toate acestea, dispozitivele spaiale lansate de N*S*, al(turi de eantioanele lunare aduse pe erra de misiunile *pollo au confirmat prezena apei pe 8un(, at+t )n scoar(, c+t i )n profunzimile sale. *ceast( descoperire dateaz( de mai muli ani i i$a intri%at pe cercet(tori, care au dorit s( determine ori%inea acelor molecule de ap( lunar(. /urtuna de comete in 0ta Cor1i $ istoria in o!linda a propriului nostru sistem solar 6urtuna de comete care are loc in prezent pe stralucitoarea stea Eta Corvi s$a petrecut candva si in trecutul indepartat al sistemului nostru solar. elescopul Spitzer al N*S* a observat cu ajutorul infrarosiilor o adevarata ploaie torentiala de comete si corpuri ceresti in%"etate in Eta Covi $ un sistem solar strain, aflat in relativa apropiere de noi. #n fenomen foarte asemanator pare sa fi avut loc si in sistemul nostru solar, dar in urma cu cateva miliarde de ani, in perioada denumita de astronomi Obombardamentul %reuO, care pare sa fi adus apa si alte in%rediente ale vietii pe !amant. !e atunci, cometele azvarlite in afara sistemului solar au a%resat planetele interioare, au z%uduit 8una noastra, lasand cicatrice profunde pe suprafata ei, si au produs cantitati uriase de praf, informeaza N*S*. *cum Spitzer a detectat o centura de praf in jurul unei stele foarte stralucitoare de pe cerul nordic, numita Eta Corvi, al carei aspect este asemenator cu resturile ramase in urma distru%etii unei comete %i%antice. !raful se afla destul de aproape de Eta Corvi, unde ar putea e&ista lumi similare cu a noastra, ceea ce su%ereaza ca a avut loc o coliziune intre o planeta si una sau mai multe comete. Sistemul solar Eta Corvi are o varsta de apro&imativ un miliard de ani, considerata de astronomi varsta potrivita pentru producerea unei astfel de furtuni.

17

Corpuri mici din Sistemul Solar

Sistemul nostru solar a pierdut o planeta) in timpul "ormarii sale Sistemul nostru solar avea D planete %i%antice, in urma cu = miliarde de ani, in loc de =, cate sunt acum, sustin oamenii de stiinta la -nstitutul de Cercetare Sout"]est, din Colorado. 'ai mult, acestia spun ca fara aceasta planeta %i%ant, datorita materiei ejectate si a perturbatiilor %ravitationale, 7enus si 'arte ar fi fost distruse, prin coliziuni, scrie 6utura Sciences. David NesvornM este unul din autorii acestui studiu, precum si al celui referitor la identificarea asteroidului <FH ;aptistina, care ar putea fi responsabil de disparitia dinozaurilor pe erra. Concluzia studiului este ca formarea si e&istenta sistemului nostru solar nu pot fi e&plicate fara e&istenta unei a cincea planete uriase. Ec"ipa sa a facut peste 9.::: de simulari pe computer, prin modelari succesive, pentru a ajun%e la acest rezultat inedit. Conform cercetatorului american, prin simularile realizate a fost intarita convin%erea ca aceasta planeta masiva eni%matica, daca nu ar fi e&istat, ar fi dus la in"ibarea formarii unor planete telurice, cum ar fi 'arte sau !amantul. Cea de$a cincea planeta ar fi dispus de inele, fiind formata in principal din %"eata si cu o masa comparabila cu cea a planetei Neptun. Ea a fost e&pulzata din sistemul nostru solar, datorita influentei %ravitationale covarsitoare e&ercitate de 1upiter. Este cea mai recenta supozitie referitoare la formarea sistemului solar, asa cum il cunoastem noi astazi. -n sprijinul noii idei stau marturie miliardele de planete observate pana acum, care ratacesc prin Calea 8actee.

Concluzii

Componentul principal al sistemului solar este Soarele, o stea de tip A< din secvena principal( ce conine FF,H9d din masa cunoscut( a sistemului i )l domin( din punct de vedere %ravitaional. Cele mai mari patru corpuri ce orbiteaz( )n jurul Soarelui, %i%anii %azoi, constituie circa FFd din masa r(mas(, 1upiter i Saturn dein+nd )mpreun( mai mult de F:d. 'ajoritatea obiectelor mari care orbiteaz( )n jurul Soarelui se afl( )n apropierea planului orbitei !(m+ntului, cunoscut i ca ecliptic(. Orbitele planetelor sunt foarte apropiate de ecliptic( )n timp ce orbitele cometelor i ale obiectelor din centura Kuiper au adesea un%"iuri de intersecie cu ecliptica

18

Corpuri mici din Sistemul Solar

destul de mari. oate planetele i majoritatea celorlalte obiecte orbiteaz( )n jurul Soarelui )n aceeai direcie )n care se rotete acesta .)n sens invers acelor de ceasornic, privit de deasupra polului nordic solar/. E&ist( e&cepii, cum ar fi cometa 3alleM. Structura %eneral( a re%iunilor carto%rafiate ale sistemului solar const( din, steaua central( 0 Soarele, patru planete interioare relativ mici )nconjurate de o centur( de asteroizi din roc( i, ali patru %i%ani de %az 0 )nconjurai la r+ndul lor de centura Kuiper i alte obiecte )n%"eate. Sistemul Solar interior include primele patru planete terestre i centura de asteroizi. Sistemul solar e&terior se afl( dincolo de centura de asteroizi, incluz+nd cei patru %i%ani %azoi .cunoscui i ca planete joviene/. Dup( descoperirea centurii Kuiper, zonele m(r%inae ale sistemului solar sunt considerate a fi o re%iune distinct(, aflat( dincolo de orbita planetei Neptun. 'ajoritatea planetelor din sistemul solar posed( un sistem secundar propriu, fiind orbitate de obiecte planetare denumite satelii naturali, sau luni .dintre care dou( sunt mai mari dec+t planeta 'ercur/ sau, )n cazul %i%anilor %azoi, de c(tre inele planetare .benzi subiri de particule mici care %raviteaz( )n jurul planetei la unison/. 'ajoritatea celor mai mari satelii naturali se afl( )n rotaie sincron( cu perioada lor de revoluie, una dintre feele lor fiind totdeauna )ndreptat( c(tre planeta orbitat(. imp de c+teva mii de ani umanitatea, cu puine e&cepii, nu a recunoscut e&istena sistemului solar. Oamenii credeau c( !(m+ntul se afl( )n centrul #niversului i este cu totul diferit de celelalte obiecte divine i eterice care se mic( pe cer. Dei filozoful %rec *ristar" din Samos a speculat despre reor%anizarea "eliocentric( a cosmosului, Nicolaus Copernicus a fost primul astronom care a dezvoltat un sistem matematic "eliocentric predictiv. Succesorii s(i din secolul al f7--$lea .Aalileo Aalilei, 1o"annes Kepler i -saac Ne]ton/ au avut o )nele%ere a fizicii care i$a condus la admiterea %radual( a ideii c( !(m+ntul se rotete de fapt )n jurul Soarelui i c( celelalte planete sunt %uvernate de aceleai le%i ale fizicii care %uverneaz( i !(m+ntul. 5n plus, inventarea telescopului a condus la descoperirea unor planete i satelii noi. 5n timpurile mai recente, )mbun(t(iri ale telescoapelor i folosirea navelor spaiale f(r( ec"ipaj au desc"is drumul studierii fenomenelor %eolo%ice din sistemul solar .studiul munilor i craterelor de impact/ i a fenomenelor meteorolo%ice sezoniere de pe unele planete .cum ar fi norii, furtunile de nisip i calotele de %"eata/. Sistemul solar interior este numele tradiional pentru re%iunea care cuprinde planetele terestre i asteroizii. Obiectele din aceast( re%iune sunt compuse )n mare parte din silicai i metale, fiind relativ aproape de Soare2 raza )ntre%ii re%iuni este mai mic( dec+t distana dintre orbitele lui 1upiter i Saturn. Sistemul Solar a fost si ramane plin de mister desi s$au descoperit multe lucruri si multe altele se vor descoperi pe parcurs.

1$

Corpuri mici din Sistemul Solar

Bi lio!ra"ie

B$'i4e ;ro]n .<K au%ust <:BB/. O6ree t"e d]arf planets_O .)n en%lez(/. O'i4e ;ro]nes !lanets .self$publis"ed/O. <$ Noberto !inotti O?Spatiul Cosmic $Secrete si inselatorii?O.ianuarie <::=/ din colectia? 'isterele #niversului@ K$.1acgueline 'itton Simon 'itton ?7reau sa stiu astronomie@. =$Constantinescu *rmand A. $? ratat de *strolo%ie Ediia, a K$a@. D$ ]]].astro$urseanu.ro>%"id."tml$Observatorul *stronomic ?*miral 7asile #rseanu@
2%

Corpuri mici din Sistemul Solar

9$"ttp,>>]]].descopera.ro>etic"eta>astronomie$Descopera.ro C$*cademia Nom+n(, -nstitutul de 8in%vistic( ?-or%u -ordan@, Dicionarul e&plicativ al limbii rom+ne, ;ucureti, Editura #nivers Enciclopedic, BFFH H$?P"at are t"e c"aracteristics of t"e Solar SMstem t"at lead to t"e ori%ins of lifeh@. N*S* Science .;i% Luestions/. *ccesat la K martie <:BK. F$ Step"en C. e%ler .<::C/. ?Kuiper ;elt Objects, !"Msical Studies@. in 8ucM$*nn 'c6adden et. al.. EncMclopedia of t"e Solar SMstem

21