Unitatea de nvmnt ........................................

Cultivarea relatiei Familie-unitate prescolara

Prof. Coordonator..................

Elev...........................

Cuprins
Cuprins...........................................................................................................................2 Argument........................................................................................................................3 Cap.1 Educatia formala..................................................................................................5 1.1 Clasificarea educatiei............................................................................................8 1.2 Educatia formala educatia nonformala..............................................................9 1.3 Functii ale educatiei............................................................................................10 1.4 elatia scoala familie .....................................................................................12 Cap.2 Familia...............................................................................................................15 2.1 Familia!unitatea de "a#a a societ$%ii...................................................................15 2.2 olul familiei &n cre'terea 'i de#(oltarea pre'colarului 'i 'colarului.................1) Cap.3 *arteneriat gradinita!familie..............................................................................19 3.1 +mportan%a ,ocului 'i a lim"a,ului......................................................................19 3.2 -timularea poten%ialului creator al copiilor........................................................20 3.3 .in legile copilului. Comunicarea eficient$.......................................................21 3.4 elatia scoala ! familie.......................................................................................25 /i"liografie...................................................................................................................2) Ane0a 1.........................................................................................................................28 Ane0a 2.........................................................................................................................29 Ane0a 3.........................................................................................................................31

Argument
Fiecare er a marcat ntr-un fel propriu statutul familiei n societate, a stabili implicit sau explicit funcii, responsabiliti, i-a recunoscut importana formativ. Progresul omenirii se leag strns de aceste responsabiliti, devenite constant tot mai complexe i mai puternic conectate la orizontul de ateptare al societii. Timpurile moderne i mai ales contemporaneitatea produc mutaii profunde, proiect nd familia n centrul unui spaiu extrem de contorsionat, asaltat de crize i de revoluii, de ideologii i de interese. !n acest context, tiinele pedagogice opereaz ele nsele cu abordri i instrumente noi, adecvate unor inte pragmatice, g ndite din perspectiva eficienei. Tema lucrrii are implicaii at t de ordin teoretic c t i de ordin practic. "cestea din urm apar n plan strict educativ, viz ndu-se at t educaia familial, c t i educaia formal. #ai precis, este vorba de creterea eficienei acestor forme ale educaiei pentru integrarea social a copilului, pe scurt, pentru ndeplinirea idealului educaional. $nterdependena educaiei informale cu cea formal este mai mult dec t evident, ambele forme constituind una pentru cealalt at t baza pentru educaie, c t i coninut. %ucrarea de fa are rolul de a sublinia i de a susine cu argumente importana educatiei parentale, rolul familiei in socializarea copilului, in pregatirea lui pentru a se adapta cu usurinta in contexte diferite de viata. &'ei ( ani de acas) sunt *otr tori n procesul de adaptare i integrare la viaa colar i, implicit, in viaa social marcat de influenele mediului socio-

economic.

Familia

este

instituia

primordial

unde

copilul

dob ndete cea dint i coal a vieii. +uportul teoretic oferit de o bogat bibliografie tematic mi-a facilitat conceperea i realizarea unui program de educaie a prinilor, finalitate care m-a motivat i mi-a alimentat constant eforturile. "m demonstrat importana i necesitatea educaiei parentale, am identificat autoritile, instituiile i persoanele cu potenial formativ n acest sens, canale de mediatizare a informaiei necesare, limite i dificulti pentru a elabora un g*id de consiliere socio-educaional a familiei i pentru realizarea unui curs practic util, eficient, accesibil prinilor. 'onsider demersul meu psi*opedagogic doar o modest contribuie n cadrul unui amplu i necesar proces de contientizare a lumii contemporane asupra educaiei parentale. !n ritmul tot mai agitat al existenei, sub asaltul provocrilor cotidiene, n iureul sc*imbrilor din ,urul nostru i din noi, familia rm ne un pm nt ferm, stabil, fertil totdeauna. -u trebuie dec t sa-l cultivm. cu dragoste, cu nelegere, cu tiin.

Cap.1 Educatia formala

/ducatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei 0stiintelorpedagogice1. 2atorita complexitatii profunzimii si amplitudinii sale,educatia estestudiata si de alte stiinte socioumane inrudite cu pedagogia.'onceptul pedagogic de educatie urmareste cunoasterea stiintifica,la un gradinalt de generalitate si abstractizare,a unei realitati psi*osociale cu o foarte marearie de extindere in timp si spatiu si de desfasurare complexa si contradictorie lanivel de sistem si proces.Pedagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate implicatiilesale asupra formarii personalitatii umane in vederea integrarii active a persoanei inviata sociala. 2e-a lungul istoriei,societatea a acumulat experienta de cunoastere teoretica sipractica condensata in valori materiale si spirituale ce constituie ereditatea sociala aculturii si civilizatiei. 'onservarea valorilor si transmiterea lor se realizeaza prineducatie care,in aceasta ipostaza ,reprezinata institutia constituirii si transmiterii ereditatii sociale a culturii si civilizatiei. Pe acest fundament de experientacondensata se actioneaza,prin educatie, pentru formele omului ca utilizator siconsumator de valori,ca producator si creator de valori. /ducatia este o functieesentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze. de institutie a ereditatii socialea culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. $n sens social-istoric educatia este procesul de transmitere si asimilare aexperientei 3 economice,politice,religioase,filosofice,artistice,stiintifice si te*nice 3 dela inaintasi la urmasi. $n fazele de inceput ale societatii transmiterea experientei se realiza ocazional nesistematic si oral in comunitatile gentilicotribalica. $n etapele avansate de dezvoltare a societatii, la unele popare,spre exemplu la egipteni,indienietc.,educatia se realiza ca initiere in temple, cunoasterea fiind un act sacru.'oncomitent si ulterior

educatia se institutionaliza prin scoli si universitati.$ndiferent de nivelul de dezvoltare a culturii si civilizatiei si de modalitatile detransmitere, s-a realizat dialogul generatiilor, s-a asigurat continuitatea existenteimateriale si spirituale a omenirii. $n sens social-cultural,educatia este procesul de ridicare a individului din starede natura biologica la cea culturala. 2in ins biologic cu predispozitii normalecognitive, afective, si volitive, in mediul social si prin el, individul devine o fiintaculturala,asimiland cultura si in situatii de exceptie, creand-o. 4mul este, dupa 5alp* %inton, natura 6 educatie.2in punct de vedere psi*ologic, psi*ogenetic, educatia este procesul de formare aomului ca personalitate in plan cognitiv ,afectiv-motivational,volitiv, aptitudinal, atitudinal. +tructura psi*ica a personalitatii se construieste pe fundamentul eredo-nativ al fiintei biologice, in cadrul relatiei educationale prin continutul cultural alexperientei adultului-parinte, invatator, profesor. /ducatia in acest caz este instrumentul formarii individului ca personalitate.$n sens pedagogic, educatia este fenomenul social complex privit in treidimensiuni.-activitate constienta a subiectului educatiei 0educator1 de stimulare, indrumare,formare a obiectului educatiei 0educat17-proces de formare a omului pentru integrarea activa in societate, proces deformare intelectuala, morala, profesionala, fizica, estetica7-rezultat prin preluarea selectiva a actiunilor informationale si includerea instructuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune.Pentru Platon,educatia ar fi 8arta de a forma bunele deprinderi sau de adezvolta atitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele) "ristotel, in lucrarea sa 8Politica), considera ca educatia 8trebuie sa fie unobiect al supraveg*erii publice,iar nu particulare). $n consecinta,ea trebuie sapregateasca viitori cetateni. "ceasta pregatire trebuia sa se fac diferentiat dupamodelul in care cele trei aspecte ale sufletului 0vegetativ,animal, rational1 sedistribuie in randul oamenilor.9.".'omenins,in lucrarea sa
1

82idactica magna), considera ca la nastere,naturainzestreaza copilul numai cu 8semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii)."cestea nu se desavarsesc prin sine si de la sine, ele devin un bun al fiecarui omnumai prin educatie. 5ezulta ca, in conceptia sa, educatia este o activitate destimulare a acestor 8seminte) si implicit, de conducere a procesului de umanizare,omul 8nu poate deveni om decat daca este educat)Pentru pedagogul englez din secolul al :;$$-lea, 9o*n %oc<e,educatia seprezinta sub forma unei relatii interpersonale de supraveg*ere si interventie ce sestabileste intre 8preceptor) 0educator1 si copil 0viitor 8gentlemen)1. /ste indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului pentru ca peaceasta baza sa intervina cu modalitati adecvate pentru a-l modela in concordantacu prototipul omului in care se impletesc trasaturi ale nobilimii si burg*eziei) 0ungentlemen in actiune1. Filosoful german $manuel =ant, in reflectiile sale,aprecia ca educatia contribuiela valorificarea naturii umane in folosul societatii. 8/ste placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvoltata prin educatie si ca se poate a,unge a i seda o forma care sa-i convie cu deosebire. "ceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc).>i de zi, fiecare dintre noi suntem supusi, vrand?nevrand unui aflux informational si unui bombardament mediatic cu sau fara intentie pedagogica."ceste influente multiple, resimtite sau nu ca fiind de tip educativ, pot actionaconcomitent, succesiv sau complementar, in forme variate, in mod spontan,incidental sau avand un caracter organizat si sistematic.$n pedagogie, aceasta realitate este reflectata cu a,utorul conceptului caredefineste formele generale ale educatiei. "cesta se refera la principalele ipostaze prin care educatia se poate obiectiva, 8pornind de la varietatea situatiilor deinvatare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala).0'onstantin 'ucos1.

+e considera astfel ca 8formele generale ale educatiei reprezinta modalitatile de realizare a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul unor actiuni si 0sau1 influente pedagogice desfasurate, in cadrul sistemului deeducatie?invatamant in conditiile exercitarii functiilor generale ale educatiei 0functie de formare-dezvoltare a personalitatii, functia economica, functia civica, functia culturala a educatiei1.0@abriela '. 'ristea1Toate influentele si actiunile educative care intervin in viata individului, in modorganizat si structurat 0in conformitate cu anumite norme generale si pedagogice,desfasurate intr-un cadru institutionalizat1 sau,dimpotriva, in mod spontan 0intamplaror,difuz,neoficial1 sunt reunite sub denumirea de forme ale educatiei. 1.1 Clasificarea educatiei $n functie de gradul de organizare si de oficializare, al formelor educatiei, putem delimita trei mari categorii. -educatia formala0oficiala17 -educatia non-formala0extrascolara17 -educatia informala0spontana1. +uportul psi*ologic al relatiei educationale este trebuinta de a comunica. +e comunica nu numai cunostinte, informatii ci si atitudini, sentimente si convingeri.+e comunica prin cuvant, gest, mimica, prin intreaga conduita.5elatia educativa este complexa,determinata de numerosi factori. +e realizeaza intre comportamente globale 0educator-educat1. "ctiunea educatorului este directiva, intentionata, constienta, orientata de scopuri si obiective care anticipeazatransformari in comportamentul invatat al educatului. "cesta nu asimileazaautomat, el fixeaza, filtreaza, prelucreaza activ, include cele invatate in propriile structuri.

5elatia este asimetrica, se realizeaza intre personalitatea formata a educatoruluisi personalitatea in formare a educatului. $n acest context apar concordante si disconcordante in actul de comunicare educationala. 'lasificarea formelor educatiei anga,eaza doua categorii de criterii valorice. a1 'riteriul proiectarii care delimiteaza intre formele educatiei institutionalizate0care au in vedere realizarea unor finalitati specifice,intr-un cadruinstitutionalizat1-educatia formala si nonformala 7 +i forma educatiei neinstutionalizata 08realizata implicit, fara obiective specificeinstitutionalizate)1-educatia informala b1 'riteriul organizarii conform caruia diferentiem educatia realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite 0educatia formala si nonformala1 sieducatia realizata doar pe baza unor influente implicite 0educatia informala1

1.2 Educatia formala educatia nonformala 4 diferenta a educatiei formale a fost data de catre P*ilip 'oombs, in anul AB(C,conform careia educatia formala este 8sistemul educational structurat ierar*ic sigradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include,in plus fata de studii academice, o varietate de programe de specializare si institutiide pregatire profesionala si te*nica cu activitate full-time) /ducatia nonformala a fost definita de catre 9.=leis drept 8orice activitate educationala,intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carui continut este adaptat nevoilor individului si situatiilor speciale,in scopul maximalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal0stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.1)/ducatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt
9

planificate sauorganizate si conduc catre o invatare informala. 'and aceste 8experiente suntinterpretate de catre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala). /ducatia informala este procesul care se intinde pe toata durata vietii,prin care individul dobandeste informatii,isi formeazapriceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile si atitudinile, se dezvolta, prinintermediul experientelor cotidiene.

1.3 Functii ale educatiei Functiile generale ale educatiei reprezinta proprietati intrinseci, specifice activitatii de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane, exprimate lanivelul consecintelor sociale anga,ate in mod obiectiv, la nivelul de sistem 0societateain ansamblul sau1 si de subsistem 0cultural, comunitar, economic, politic, natural1Functia fundamentala a educatiei este aceea de a ve*icula, selecta, actualiza sivalorifica experienta sociala in vederea asigurarii unei integrari eficiente si rapide aindividului in societate si, prin aceasta, in vederea crearii premiselor autodeterminarii individului ca factor de progres social. Prin educatie, in principal,omul trece de la stare de existenta pur biologica la aceea de existenta sociala. 2acaomul ar fi la nastere inzestrat prin ereditare, cu posibilitatile adultului, nu ar existaeducatie. $n ceea ce priveste procesul devenirii omului ca fiinta sociala nu este nici odeosebire intre copil nascut intr-o mare metropola si cel nascut intr-un trib primitiv,intrucat amandoi trebuie sa invete totul. 4 parte a invataturii este rezultatulcontractului spontan al omului cu diferite aspecte ale vietii sociale, dar cea maiconsistenta parte a invataturii se acumuleaza prin instruire, prin forme organizatesi sistematice. Piaget considera ca scoala trebuie sa fie conceputa cu un centru de activitati reale,practice, desfasurate in comun, in asa fel ca inteligenta logica sa se formeze infunctie de actiunea si de sc*imbarile sociale./ducatia
10

reprezinta, astefel, activitatea psi*osociala cu functie generala deformaredezvoltare permanenta a personalitatii umane pentru integrarea sociala optima, anga,ata conform finalitatilor asumate, la nivel de sistem si de proces,proiectate, realizate si dezvoltate prin actiuni specifice avand ca structura de bazacorelatia subiect 0educator1 obiect0educat1,intr-un context desc*is,0auto1 perfectibil. /caterina "dina ;rasmas sublinia n lucrarea sa &'onsilierea i educaia prinilor) faptul c n calitatea de &instituie iniial de formare i educaie a copilului, familia se gsete de multe ori n contradicie cu coala i c*iar cu comunitatea social sau profesional. 'a unitate ? cuplu de aduli, ea triete astzi drama complexitii situaiilor economice, culturale i relaionare din epoca noastr. 'a grup de aduli care construiesc mpreun valori sociale, tradiii i propria cultur, familia simte prima apsarea problemelor legate de recesiunea economic, de criza culturii i de dificultile de comunicare interuman din ultimii ani.) Paradoxul constatat provine din faptul c, n ciuda perfecionrii mi,loacelor de comunicare n mas, se simte o lips de comunicare interuman n special n sensul relaiilor socio-afective, de cooperare i colaborare. "ccelerarea transformrilor sociale, democratice, emanciparea femeii 0la preocuprile materne i gospodreti adug ndu-se preocuprile profesionale i de studiu1, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de a restitui prestigiul educaiei familiale 0pe care l-a avut p n la introducerea nvm ntului obligatoriu1, progresele sociologiei i psi*ologiei, precum i alte cauze au dus la nelegerea faptului c orice sistem de educaie rm ne neputincios dac se izbete de indiferena sau

11

de opoziia prinilor. Dcoala capt astfel o misiune suplimentar, aceea de intervenie reglatorie n relaia familiei cu societatea. 1. !elatia scoala " familie En raport asupra relaiilor dintre coal i familie n rile 'omunitii /uropene, bazat pe cercetri comparative, documentare i empirice 0prin anc*eta de opinie cu c*estionare1 enumer patru motive pentru care coala i familia se strduiesc s stabileasc legturi ntre ele. a. prinii sunt ,uridic responsabili de educaia copiilor lor 0legislaia reflect astfel libertatea prinilor de a-i crete copiii aa cum doresc7 b. exist diferene ntre ri privind msura n care prinii pot alege ntre diferitele coli i cursuri pe care s le urmeze copiii lor, msura n care prinii trebuie consultai de responsabilii colari etc.17 c. nvm ntul nu este dec t o parte din educaia copilului, o bun parte a educaiei petrec ndu-se n afara colii. 'ercetrile pun n eviden influena atitudinii parentale asupra rezultatelor colare ale elevilor, n special asupra motivaiilor nvrii, precum i faptul c unele comportamente ale prinilor pot fi favorizate datorit dialogului cu coala7 d. grupurile sociale implicate n instituia colar 0n special prinii i cadrele didactice1 au dreptul s influeneze gestiunea colar. 4bstacolele relaiei coal-familie pot fi de ordin comportamental 0nt lnite, at t ntre prini, c t i la cadrele didactice sau administratorii colari1 sau de ordin material 0relaia coal-familie cere un surplus de efort material i de timp1.
12

2ificultile pot rezulta din ideile divergente privind. - responsabilitatea statului si a familiei privind educaia copiilor7 - libertatea de alegere a colii de ctre prini sau unicitatea nvm ntului7 - impactul mediului familial asupra rezultatelor colare ale copilului7 - randamentul pedagogic i datoria parental7 - participarea prinilor la gestionarea si procesul decizional din instituia colar. +e consider, n general, c problema este de atitudine7 &este dificil de pretins, at t la prini, c t i la cadre didactice, ca relaia de colaborare coal-familie s nu fie doar un drept de opiuneF, afirma dr. @*eorg*e Gunescu de la $nstitutul de Dtiine ale /ducaiei ntr-un articol intitulat &2emocratizarea educaiei i educaia prinilor). 5eprourile care li se fac prinilor privind colaborarea cu coala sunt. - apatia 0nu vin la reuniuni anunate17 - lipsa de responsabilitate 0ateapt iniiativa cadrelor didactice17 - timiditate 0lipsa de ncredere n sine17 - participare cu ingerine 0critic cu impertinen coala17 - preocupri excesive 0exclusive1 pentru randamentul colar 0notele copilului17 - rolul parental ru definit 0nu neleg corect funciile i rolurile n educaia copilului17 - contacte limitate cu coala 0numai n situaii excepionale, de criza n comportarea copilului17 - conservatorism 0reacii negative la idei noi1.

13

5eprourile care li se fac profesorilor privind colaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nu identice, inclusiv privind. - dificulti de a stabili relaia cu adulii 0trateaz prinii ca pe copii i nu ca parteneri n educaia copilului, deciz nd autoritar la reuniunile cu prinii17 - definirea imprecis a rolului de cadru didactic 0oscileaz ntre autonomia tradiionala i perspectivele noi ale parteneriatului17 - lipsa pregtirii privind relaia coal-familie. 2ate fiind toate aceste probleme i revenind la necesitatea educaiei prinilor n ideea alinierii la cerinele colii i cele impuse de idealul socio-educaional, trebuie remarcate cele trei direcii de aciune. a. sprijinul emoional 0a se da prinilor ocazia de exprimare a emoiilor fr critic sau condamnare17 b. sprijinul informaional 0 a li se da prinilor ocazia de a nelege propria situaie i cea a educaiei copilului lor1 c. sprijinul instrumental 0a,utor n rezolvarea problemelor care in de educaia copilului1.

14

Cap.# Familia
#.1 Familia-unitatea de $a%a a societii &Familia este asocierea sta$ilit n mod natural pentru satisfacerea nevoilor %ilnice ale omului.' Aristotel 'onceptul de familie apare n vocabularul timpurilor ndeprtate pe filiera latin, de la complexul termen 8famulus) care, n prim faz, desemna sclavii aparin nd ceteanului roman, iar, mai t rziu, s-a extins i asupra persoanelor aflate sub stp nirea lui, respectiv asupra descendenilor i soiei acestuia. 2in perspectiva sociologic, familia este instituia fundamental n toate societile. & Familia este un grup social relativ permanent de indivizi legai ntre ei prin s nge, origine, cstorie sau adopie care mprtesc responsabilitatea primar pentru reproducerea i ngri,irea membrilor societii. Familia reprezint nucleul instrumental fundamental al structurii sociale mai largi, n sensul c toate celelalte instituii depind de influenele acesteia) 0+tnoiu H ;oinea ,ABIC, apud /. +tnciulescu, ABB(, pag. AA1. Enitatea biosocial i psi*ologic, de baz a societii, ce se caracterizeaz prin raporturi de rudenie ntre persoanele care o alctuiesc, familia ofer identitate social ca i tutel, dispune de un anumit buget comun i un sistem de convieuire, este constituit n i prin afeciune mutual, mprtit. 5eglementarea situaiei familiei, prin cutume sau prin legi scrise, este una dintre cele mai vec*i preocupri ale comunitilor umane.

15

Familia, ca nucleu social, nregistreaz o evoluie continu, exist nd n forme diferite de-a lungul istoriei 0*ttp.JJJ.scritube.com?istorie?/voluia cstoriei i a familiei1. !n societile moderne, familia reprezint 8nucleul instrumental fundamental al structurii sociale mai largi, n sensul c toate celelalte instituii depind de influenele acesteia) 0 (. )ood* AB(K, p.CL1. 2e aici rolul primordial universal i permanent al familiei, ca i numeroase i importante consecine n cele mai variate domenii socioculturale. +alinovs,i 0ABMM1 consider c educaia este una dintre nevoile fundamentale, alturi de nevoia de subzisten, nrudire, adpost, protecie, activitate, igiena ale fiinei umane de pretutindeni i dintotdeauna7 familia 0nuclear1 reprezent nd rspunsul cultural imediat la aceste nevoi. $n primii ani de via, n care sunt aezate bazele personalitii umane, familia reprezint ntreaga 8societate) a copilului. Familia este un grup de persoane constituit pe baza unor legturi de cstorie, des nge, de adoptare. /ste legtura dintre so i soie, mam i tat, ntre prini i copii, frai, surori, prini. Familia nuclear sau elementar reprezint grupul format din mam, tat i descendenii imediai 0copiii lor1. %a natere, copilul gsete cldura i *rana necesare vieii, dar i un nume, o limb, o cultur care vor face din el un pui de om. /l motenete, deci, patrimoniul genetic al prinilor, dar motenete, de asemenea, i un patrimoniu cultural. bunuri ale familiei, un anumit mod de a face, de a spune, de a fi - care-l modeleaz, l a,ut s creasc, s devin om. !n societatea noastr, viaa n familie s-a sc*imbat, a cptat alte conotaii. Familiile numeroase au devenit mai rare, srcia i mortalitatea au sczut i munca precoce a copiilor nu mai este
11

necesar. " crescut ansa de via a nou-nscuilor i, n acelai timp, crete responsabilitatea societii fa de ei.

#.# !olul familiei n cre-terea -i de%voltarea pre-colarului -i -colarului 'a pedagog, ca printe, ca om atent la fenomenele lumii contemporane, m preocup n mod deosebit rolul familiei n uriaul conglomerat uman, modalitile prin care aceasta poate deveni un factor educativ instituionalizat, acion nd nu empiric, ci contient, programatic, sistematizat. $poteza general a cercetrii de fa este determinat strict de aceasta problem, demonstr nd c 8 dac ar exist suficiente mi,loace i instrumente de informare i formare a prinilor, acetia i-ar recunoate clar nevoile i ar solicita spri,in n creterea i educarea copiilor). 2emersul meu este rezultatul studierii atente a unei bogate literaturi de specialitate, dar mai ales al observrii directe i al experimentrilor practicate n activitatea cu copiii, cu prinii lor i cu coala. "bordat din perspectiva educativ, familia este prima coal a vieii, aadar temelie n devenirea fiinei, condiion nd soliditatea oricrei construcii ulterioare. Pe o temelie solid, se tie, poi nla oric t, edificiul nu se va prbui. !n primul capitol al lucrrii am ncercat s argumentez c*iar aceast idee i sper s fi gsit dovezile cele mai convingtoare i totodat determinante pentru a genera opinii, reflecii asupra temei. 2ecisiv pentru definirea rolului familiei este nelegerea problemelor n interaciunea lor, conectarea personalitii copilului la climatul familial, studierea atent a acestei ecuaii n cadrul creia, orice transformare a unui termen antreneaz modificri ale

1)

rezultatului ntregii operaii. !n centrul ateniei se situeaz familia contemporan, cu rolul su complex i nuanat, extrem de sensibil la presiunile i imperativele societii. 2e aceea am acordat un spaiu mai extins cercetrii procesului de socializare a copilului precolar, evideniind tipuri diferite de socializare, factori implicai, competene socioemoionale, statutul specific fiecrui printe, provocri n mediul familial etc..

18

Cap.. Parteneriat gradinita-familie

Precolaritatea este perioada formrii iniiale a personalitii, perioada apariiei primelor relaii i atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vieii psi*ice a copilului. !n locul dependenei copilului de impresiile externe, n locul instabilitii i fluctuaiei emoionale, n precolaritate vom nt lni detaarea, desprinderea copilului de c mpul perceptiv, o mai mare organizare i stabilizare a comportamentelor, fapt posibil datorit modificrilor eseniale care se produc n structura activitii psi*ice. ..1 /mportana 0ocului -i a lim$a0ului 2e un real folos n formarea personalitii este ,ocul, mai ales cel bazat pe roluri, n care copilul, asimil ndu-i rolul i asimileaz implicit i relaiile interioare de comportament incluse n rolul respectiv. %a fel de importante pentru formarea personalitii precolarului sunt i stilurile comportamentale parentale. #ediul familial ocup un loc central n multitudinea factorilor determinani ai evoluiei individului. 'opilul nu este un adult n miniatur, ci el este un )candidat la maturizare)0N. Pierot1, deosebit de receptiv la influenele pozitive sau negative care se exercit asupra lui. 'opilul trebuie socializat i modelat, iar fundamentarea personalitii sale se realizeaz, n mare msur, n interiorul familiei acestuia, care concentreaz primul su univers afectiv i social. Trsturile i coordonatele personalitii se cristalizeaz n raport cu modelul i natura situaional trit n mod direct, nemi,locit, de ctre copil n mediul su familial, iar atitudinile prinilor au consecine durabile asupra personalitii, n formare, a

19

copilului. %a v rstele mici, adaptarea copilului se realizeaz prin imitaie, acesta raport ndu-se permanent la persoana adulilor. Primul model oferit copilului copilului 0@. #auco1. 2up familie, grdinia constituie prima experien de via a copilului n societate. "ceast instituie l aaz ntr-un cadru nou prin dimensiunile i coninutul su. "ici copilul ia cunotin cu activiti i obiecte care-i stimuleaz gustul pentru investigaie i aciune, l provoac s se exprime i i propune, incipient, anga,area n relaiile sociale de grup. "dapt ndu-i metodele la formele particulare ale vieii mentale ale copilului, grdinia ncearc s rspund specificului activitii fiecrei v rste i s identifice mi,loacele i activitile necesare pentru o dezvoltare complex a forelor infantile n vederea maturizrii lor. ..# 1timularea potenialului creator al copiilor 'opilul precolar ncepe s-i defineasc treptat nceputul personalitii sale. !n cadrul grupei el triete prima experien a vieii n colectivitate, a vieii sociale, alta dec t familia. 2e la intrarea n grdini copilul realizeaz o adaptare la un anumit ritm al vieii cotidiene. /ste vorba de ncadrarea i respectarea unui anumit program. /ducaia fcut de primii educatori 3 prinii - ca i cea a grdiniei, se rsfr ng asupra tuturor laturilor personalitii copilului, n funcie de particularitile de v rst i individuale ale acestuia. Pe msur ce copilul se dezvolt, cresc i trebuinele i dorinele lui. !n acelai timp i grdinia, ca prim instituie care se este familia sa, iar calitatea i tipul relaiilor copil-prini vor marca profund evoluia viitoare a

20

conduce dup principii i metode tiinifice, contribuie la formarea i dezvoltarea copilului. $nvestit cu aceast nobil i plin de rspundere sarcin, educatoarea grupei trebuie s cunoasc specificul fiecrui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitile intelectuale, precum i particularitile lui temperamentale i caracteriale. /ducatoarea se preocup de socializarea precolarului prin integrarea n mediul grdiniei, dar i ofer prile,ul s cunoasc mediul ncon,urtor organiz nd vizite n mpre,urimile grdiniei, n instituii i la locurile de munc ale prinilor. !n acest timp, aceasta poate observa cum se comport copiii nu numai la grdini ci i n afara grdiniei. "v nd n vedere particularitile lor de v rst i in nd seama de temperamentul lor, educatoarea va putea aciona difereniat astfel nc t eficiena demersului su educativ s fie optim. Treptat i cu rbdare, cultiv ndu-le ncrederea n propriile posibiliti, folosind ,ocul i ,ucria, educatoarea particip la dezvoltarea personalitii copiilor. ... 2in legile copilului. Comunicarea eficient Pentru a rspunde standardelor impuse de ceea ce privete comunitate n

valorile i responsabilitile familiei, vis-a-vis

de personalitatea copilului, asistm la dezvoltarea unor iniiative de organizare a unor cursuri sau programe pentru prini, ma,oritatea susin ndu-se n cadrul grdiniei de ctre educatoare. "ceste cursuri sau programe ncearc s rspund experienelor prinilor sau viitorilor prini n ce privete abilitile necesare creterii i educrii copilului.

21

'u intenia ca fiecare copil s beneficieze de educaie i instrucie conform posibilitilor i particularitilor sale, prinii trebuie antrenai n acest demers. "stfel, se pot comunica prinilor concluziile observaiilor fcute, atrg ndu-le atenia asupra prilor bune ale personalitii copiilor, dar i asupra aspectelor ce trebuie nfr nate, stopate, ori cluzite spre alt direcie. Familia l pregtete pe copil pentru integrarea n grdini, orient ndu-l spre lumea cunoaterii, a activitilor curente, iniiindul n deprinderi fundamentale. Fr o susinere afectiv, fr un ansamblu de activiti, de ac*iziii i experiene, nt lnirea copilului cu grdinia va fi cu at t mai violent, iar procesul de instrucie i educaie ar deveni inoperant. +e tie c familia reprezint una din cele mai vec*i forme de comunitate umana, ce asigura meninerea continuitii biologice, culturale a societii, satisfacerea nevoilor personale, asigur nd sentimentul siguranei , meninerii si dezvoltrii personalitii. Familia nu este numai primul adpost al copilului, ci este i prima baz de lansare a lui n lume. Pentru a-i ndeplini acest rol familia trebuie s se desc*id lumii, oferind copilului posibilitatea de a ptrunde n ea. Familia este primul iniiator sociocultural al copilului. "ici se pun bazele incipiente ale dezvoltrii intelectuale, morale, estetice, fizice i sociale ale copilului. #odul de exercitare a rolului prinilor, reglarea raporturilor dintre membrii familiei, gri,a fa de bunurile comune, organizarea vieii de la micile treburi gospodreti la activitile recreative i creative, atenia care se acord fiecrui membru al familiei sunt percepute i trite de copil n mod diferit, la fiecare v rst. 2up numrul i ierar*ia membrilor familiei care-i alctuiesc o anume constelaie, fiecare familie se impune ca o matrice a devenirii personalitii fiecrui membru al
22

su. !n interrelaiile dintre prini i copii, singura atitudine printeasc valid este cea de acceptare, de respect fa de personalitatea n formare a copilului, fa de sentimentele i nevoile sale. "titudinea prinilor trebuie modelat n raport de v rsta i temperamentul copiilor, de la dragoste, protecie, acceptare i ndrumare ctre cooperare, anga,are reciproc la viaa familial cu recunoaterea unei minime independene. Familia trebuie convins c o bun educaie n familie, i nu numai, depinde de stilul de via al acestei, iar msurarea efectelor influenelor educative n funcie de timpul acordat de prini copilului este o practic greit. !ntotdeauna ambiana, climatul de familie, prin elementele sale concrete, influeneaz n raport cu natura sa, personalitatea copilului. Pedagogul 9o*n %oc<e, convins de puterea exemplului n familie, de ambiana i climatul acesteia i de nclinaia ctre imitaie a copilului, se adresa prinilor. &-u trebuie s facei n faa copilului nimic din ceea ce nu vrei s imite. 2ac v scap o vorb sau sv rii vreo fapt pe care i-ai prezentat-o drept o greeal c nd a comis-o, el cu siguran se va apra invoc nd exemplul dat de dumneavoastr i se va pune n asemenea msur la adpostul acestui exemplu, nc t cu greu v vei putea atinge de el pentru a-i ndrepta cum trebuie greeala.) "ctivitatea cu prinii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului in programul educativ din grdini, poate deveni un start bun pentru a crea prinilor respect de sine, ncredere n competenele lor, fc ndu-i mai buni. @rdinia este prima treapta a sistemului de nvm nt, de aceea susin ideea de a implica prinii n programul educativ nc
23

de la nceput, cci doar aa i vor forma deprinderi de parteneriat cu grdinia si, implicit, cu educatoarea. Parteneriatul grdini-familie se refer la construirea unor relaii pozitive ntre familie i grdinia, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor, atunci c nd acetia vd educatoarea sftuindu-se cu prinii. Toi prinii au nevoie de informaii de baz referitoare la copiii lor. /i trebuie informai despre scopul de baz al programului educativ la care particip copiii lor i trebuie implicai n luarea deciziilor. Prinii trebuie s fie la curent cu progresele copilului lor, dar i cu percepia pe care o are grdinia despre calitile i problemele copilului. /ducatoarea va sugera acestora modul n care i pot a,uta copiii acas, cci sunt prini care ofer copiilor spri,in suplimentar n nvare. Parteneriatul, asigurarea coerenei influenelor educative i ale tuturor factorilor care acioneaz asupra copiilor este un deziderat ma,or i trebuie s se realizeze. Problemele pe care le implic acest domeniu sunt multiple. 'opiii care vin in grdini pot avea dificulti de adaptare, at t n sensul socializrii, c t i din punct de vedere intelectual, estetic, fizic. 'auzele acestora se pot identifica de ctre educatoare, mpreun cu prinii. "t t prinii copiilor cu dificulti, c t i ai celor cu dezvoltare fireasc, este bine s fie consultai pentru a stabili programe educative, n care s se implice i familia. Parteneriatul dintre grdini i familie cunoate numeroase forme n care activitatea propus conduce la creterea i educarea copilului prin armonizarea celor doi factori educativi. edine cu prinii 3 n care sunt prezentate principalele aspecte ale activitii grdiniei7 mese rotunde7 propaganda vizual 3 afiarea diverselor materiale pe teme de educaie, n special
24

materiale ce arat activitatea copiilor7 vizitarea grdiniei de ctre prini7 participarea la activiti, plimbri, excursii, alturi de copiii lor, serbri. @rdinia nu poate face minuni, iar educaia dat n aceast instituie nu va avea rezultate bune, dac nu se va spri,ini i nu va colabora cu familiile copiilor. !n concluzie, putem spune c reuita privind devenirea uman a copilului depinde de o colaborare prodigioas dintre doi factori educaionali de baz. grdinia i familia. .. !elatia scoala - familie 2r. @*eorg*e Gunescu remarc trei etape n evoluia relaiei coal 3 familie. a. etapa colii autosuficiente 0coala e instituie nc*is, nu influeneaz mediul familial i nu se las influenat de el1. 'aracteristicile etapei sunt. - contactele cu prinii sunt rare, formale7 - prinii accept ideea c nu au nimic de vzut despre ceea ce se nt mpl n coal7 - administraia alege coala pentru copii7 - prinii nu particip la consiliile de administraie colar7 - asociaiile de prini nu sunt ncura,ate7 - formarea cadrelor didactice negli,eaz relaia ntre familie i coal. b. etapa de incertitudine profesional 0cadrele didactice ncep s recunoasc influena factorilor familiali asupra rezultatelor colare dar prinii continu s cread c coala este autosuficient1. 'aracteristici.

25

- tendina de a crete acuzarea familiei pentru proastele rezultate colare7 - administraia colar are tendina de a conserva atitudinea din etapa anterioar7 - contactele formale, de rutin cu prinii continu7 apar experiene localizate privind comunicarea cu prinii7 - apar organizaiile voluntare de prini7 - se constituie consilii de gestiune colar, n care participarea prinilor are un rol minor, nedecizional7 - formarea cadrelor didactice abordeaz relaia coal-familie ca o problem de importan secundar. c. etapa de dezvoltare a ncrederii mutuale 0prinii i cadrele didactice descoper mpreun ncrederea unora fa de alii1. 'aracteristicile acestei etape sunt. - relaia cu familia este din ce n ce mai ncura,at de coal7 - consiliul colar include reprezentani ai 0asociaiilor1 prinilor, cu rol decizional n toate problemele educaionale7 - organizaiile de prini sunt acceptate i ncura,ate n activitatea colar7 profesori specializai 0consilieri1 trateaz problemele excepionale ale colaborrii cu familia7 - organizaiile de profesori recunosc statutul i rolul asociaiilor de prini7 - administratorii i politicienii educaiei insist asupra importanei relaiei familie-coal7 - formarea cadrelor didactice abordeaz problema relaiei cu familia, ca una din problemele importante7 - se organizeaz cursuri pentru cadre didactice i prini.

21

3i$liografie
/caterina "dina ;rasmas, Consilierea i educaia prinilor, Gucureti, /ditura &"ramis), OKKO7 @*eorg*e Gunescu, Democratizarea educaiei i educaia prinilor , articol publicat pe $nternet. $oan -icola, Pedagogie, Gucureti, /ditura 2idactic i Pedagogic, ABBM7 ;asile Fetescu, amilia i atitudinea copilului fa de nvtur n revista !nvm"ntul primar, nr.O, ABBO7 @eorge ;ideanu, amilia i viitorul, n #lmana$ul prinilor, Gucureti, ABIC7 $on 2rgan, %nde, cum i de ce greesc unii prini , n #lmana$ul prinilor, Gucureti, ABIC7 'uv. Paisie "g*ioritul, &iaa de familie, ;ol $$, /d. /vang*elismos, Gucureti, OKKC 2avitz, 9., 5., Gall, +., Psi$ologia procesului educaional, /2P, Gucureti, AB(I =ulcsar, T., AB(I #acovei, /., Pedagogie, /2P, Gucureti, ABB( #iftode, ;., ABBB #i*ilescu, $., Gucureti, ABBB #oisin, "., #rta educrii copiilor i adolescenilor n familie i cola, /2P, Gucureti, OKKA -eamu, '., Deviana colar ' fenomen sociopedagogic. (odaliti de diminuare, 0Tez doctorat1, /d. Eniv. &"l. $. 'uza), $ai, OKKA +p nu, #., )ntroducere n asistena social a familiei i protecia copilului, /d. Te*nic, '*iinu, ABBI amilia n societile europene, /d. Eniversitii undamente ale asistenei sociale, /d. /minescu, $ai, actorii psi$ologici ai reuitei colare, /2P, Gucureti,

2)

Ane4a 1
'N/+T$4-"5 P/-T5E PP5$-Q$ A. $dentificai un eveniment fericit pe care l-ai petrecut c nd ai fost de v rsta copiilor dumneavoastrRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR . O. -umii un eveniment fericit pe care l-ai petrecut recent cu copiii dumneavoastrRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR . C. " fost un moment planificatSRRRRRRRR . M. "u loc des momente fericite i distractiveSRRRRRRRRR . L. Petrecei de obicei timpul n mod plcut cu copiii dumneavoastrSRRRRRRRRRR . T. 'e alte lucruri distractive ai putea face cu copiii dumneavoastrSRRRRRRRRR . (. 'are sunt c teva moduri de a v distra mpreun cu copiiiS /x.-,oc de fotbal -domino sau alt ,oc0puzzle1 -gatii o pr,itur sau salat de fructe -c ntai un c ntec -dansai -ascultai muzic I. %istai ntr-o coloan activitile care v plac dumneavoastr.RRRRRRRRRRRRR . B. %istai n alt coloan activitile care considerai c le plac copiilor dumneavoastr.RRRRRRRRRRRRRRRR . AK. 'e activiti considerai c ai putea s le desfaurai mpreunSRRRRRRRRRRRRRRRRRR

28

Ane4a #
2n urma interpret$rii re#ultatelor test$rii &mpreuna3 educatoarele 'i p$rin%ii3 am sta"ilit urm$torul program4
.ata 5r crt -eptem"rie 1 5ecesitatea parteneriatului gr$dini%$ familie ! &nt8lnire &n plen a familiei cu directoarea 'i educatoarele9 !pre#entarea reciproc$ !cunoa'terea regulamentului gr$dini%ei !pre#entarea ofertei educa%ionale !necesitatea ac:i#i%ion$rii de resurse materiale ;ctom"rie 2 5ecesitatea frec(ent$rii gr$dini%ei sarcin$ prioritar$ &n e(itarea e'ecului 'colar Curs <Educam a'a= ! referat <-tandardele o"ligstorii pentru facilitarea integr$rii &n clasa += ! particip$ p$rin%i educatoare3 &n($%$tori ! cursuri pentru p$rin%i pe dou$ grupuri desf$'urate de cei 4 instructori pentru p$rin%i 6ema 7odalit$%iu de reali#are

5oiem"rie 3 .ecem"rie 4

<2n %ara lui 7o'

Craciun=

! program artistic ! educatoarele preg$tesc con%inutul artistic ! p$rin%ii preg$tesc recu#ita 'i costumele

+anuarie 5

<Copilul pro"lem$=

! participarea unui grup de speciali'ti >medic3 psi:olog3 logoped? ! referate pri(ind metodele didactice de educare a copilului pro"lem$ ! de#"atere pe tema necesit$%ii continu$rii acti(it$%ilor din gr$dini%$ &n familie

Fe"ruarie

olul familiei 'i al gr$dini%ei &n educarea

! referat pre#entat de educatoare < Educa%ia ecologic$! necesitate

29

ecologica a copilului 1

'i posi"ilitate= ! sta"ilirea codului eco ! procurarea de c$tre p$rin%i a materialelor refolosi"ile

7artie ) Aprilie 8

< 7ama drag$! te

iu"esc@=

! program artistic de 8 martie ! confec%ionarea unui dar pentru mama

< *a'tele "ucuria

2n(ierii=

! (i#it$ la "iseric$ >copii3 p$rin%i3 educatoare? ! e0po#i%ie &n gr$dini%$ cu lucr$rile copiilor legate de s$r"$torile pascale

7ai 9

Cel mai frumos loc de ,oac$

! plantarea de pomi 'i flori &n curtea gr$dini%ei >copii3 p$rin%i3 educatoare? ! repararea ,uc$riilor de curte

+unie 10

<Copii ferici%i p$rin%i

mul%umi%i=

! carna(al ! concurs de cesene ! concurs de "iciclete

30

Ane4a .

Chestionar pentru parinti pri(ind relatiile gradinita !familie

. 5umele si Prenumele Copilului---------------------------------"nul nasterii-----------------------------------------------------%ocul nasterii--------------------------------------------------------A.-$ncercuiti cifra din fata raspunsurilor care vi se potriveste sau completati spatiile goale . +ex. A.feminin O.masculin varsta. A.OK-OB O.CK-CB C.MK-MB M.LK-LB starea civila.A.necasatorit O.casatorit C.divortat M.vaduv mediul de provenienta.

A.rural O.urban,cu parinti nascuti si crescuti in rural

31

C.urban,cu parinti nascuti si crescuti in urban -"partenenta etnica----------------------------------------------"partenenta religioasa.----------------------------------------grup de referinta. ocupatia d-voastra ---------------------------ocupatia sotului UsotieiV --------------------nivelul de pregatire al d-voastra -----------------------------nivelul de pregatire al sotului UsotieiV-----------------------O.5eferitor la relatia familie gradinita,raspundeti la urmatoarele intrebari ,prin incercuireacifrei din fata raspunsului potrivit. -/ducatoarea acorda timp discutiilor cu d-voastra. A.prea mult O.suficient C.prea putin M.deloc -/ducatoarea va relateaza aspectele si comportamentul copilului A.prea mult O.suficient C.prea putin M.deloc

-/ducatoarea A.prea mult O.suficient

afiseaza

la

vedere

lucrari

practice,picturi,desene,fise,probe de evaluare ale copilului.

32

C.prea putin M.deloc

W/ducatoarea organizeaza sedinte cu parintii7 A.prea mult O.suficient C.prea putin M.deloc -/ducatoarea organizeaza vizite,excursii impreuna cu parintii si copiii. A.prea mult O.suficient si parintii. A.prea mult O.suficient C.prea putin M.deloc -/ducatoarea va ofera spri,in in realizarea activitatilor optionale. A.prea mult O.suficient C.prea putin M.deloc C.prea putin M.deloc

-/ducatoarea organizeaza serbari ,lectii desc*ise,expozitii cu copiii

33

C./numerati cateva dintre motivele care v-au determinat sa va inscrieti copilul la gradinita noastra. -----------------------------------------------------------------------------------------

34