SFATUL ȚĂRII

Infiinţare

Sfatul Țării a fost parlamentul temporar

(octombrie 1917 – ianuarie 1918) al Basarabiei după
destrămarea Imperiului Rus, iar după proclamarea
Republicii Democratice Moldovenești, a fost organul
legislativ (ianuarie – martie 1918) al noii republici,
care avea să proclame Unirea cu Regatul României
în 1918.
În perioada 23–27 octombrie 1917, consiliul ostășesc
a proclamat autonomia Basarabiei și formarea
Sfatului Țării ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de
deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din
partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de
comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile
profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau
moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani,
2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec.
 SFATUL ȚĂRII
Scopul Sfatului Țării

* Scopul Sfatului Ţării era de a uni Basarabia cu România, de a merge pe calea libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.
Aceasta era obligaţia lui înaltă şi sfântă. Sfatul Ţării, creat de către elementele democratice şi revoluţionare,
trebuia să devină pavăză pentru interesul oamenilor ce muncesc, trebuia să le dea pământ şi libertate. De aceea
evenimentele din Basarabia erau urmărite cu mult interes de către românii de pretutindeni, iar activitatea
Sfatului Ţării din acele zile trezea entuziasmul lor şi credinţa că va veni ziua când toate teritoriile strămoşeşti vor
fi întregite.
În ciuda tuturor intrigilor ce se plăsmuiau atât în interiorul republicii, cât şi în afara ei, tendinţele fireşti spre
unire nu mai puteau fi oprite de nimeni şi activiştii Sfatului Ţării, în condiţii riscante pentru viaţă, au depus
eforturi mari pentru a apropia acea zi, ce a intrat în istorie ca ziua Unirii.

Steagul Sfatului Ţării

Palatul Sfatului Ţării

 SFATUL ȚĂRII
Activitatea Sfatului Ţării

Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte
Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două
ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în
perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal,
ținându-și lucrările între 25-27 noiembrie 1918.

După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca
ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin
Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27
noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

Stema Basarabiei
 SFATUL ȚĂRII
Până la şedinţa din 27 martie a Sfatului Ţării, comitetele ţinuturilor din Balti, Soroca şi Orhei au fost
consultate în privinţa Unirii cu Regatul Romaniei. Pe 27 martie 1918,Sfatul Ţării a votat în favoarea
Unirii cu România cu următoarele condiţii:
Sfatul Ţării urma să ducă la bun sfârşit o reforma agrara, care trebuia să fie acceptată fără obiecţiuni
de guvernul român;
Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Ţării, ales prin
vot democratic;
Sfatul Ţării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile (zemstevelor) si oraşelor şi avea
să numească funcţionarii administraţiei locale;
Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
Legile locale şi forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanţilor locali;
Drepturile minorităţilor urmau să fie garantate prin lege şi respectate în statul român;
Doi reprezentanţi ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputaţi proporţional cu populaţia
regiunii;
Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct,
egal, secret şi universal;
Noua constitutie urma să garanteze libertatea cuvântului şi a religiei;
Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracţiuni politice în
timpul revoluţiei.
ION INCULET PANTELIMON HALIPA
preşedinte vicepresedinte
ION PELIVAN SINGURA FEMEIE DIN SFAT
 SFATUL ȚĂRII
ZIUA UNIRII
Din cei 135 de deputaţi prezenţi, la
şedinţa din 27 martie 1918, 86 au votat
în favoarea Unirii, 3 au votat
împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13
deputaţi fiind absenţi. Citirea
rezultatului a fost însoţită de aplauze
furtunoase şi strigăte entuziaste
„Trăiască Unirea cu România!”. După
aprobarea reformei agrare pentru
Basarabia ȋn noiembrie 1918, Sfatul
Ţării a votat o moţiune prin care
aproba unirea fără condiţii cu
România, exprimându-şi încrederea în Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul
viitorul democratic al noului stat, în Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti (succesoarea
care nu mai era nevoie de o protecţie guberniei Basarabiei, fostă parte compnentă a Ţării
Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918
specială pentru Basarabia.
 SFATUL ȚĂRII
ZIUA UNIRII
„Adunarea s-a ţinut în frumoasa sală a
marelui liceu de stat no. 3, pe strada
Sadovskaia, din Chisinau. Constantin
Stere avea să rostească în ruseşte o mare
vorbire pentru a convinge să voteze
pentru unire, mai ales pe aceia dintre
moldoveni care erau mai înstrăinaţi sau
pe străini. Era agitat şi se plimba încolo
şi încoace mai mult de un ceas înainte de
a intra în sala de şedinţe. A vorbit frumos
şi a fost aplaudat. S-a păşit la votare.
Majoritatea covârşitoare a votat pentru
unire. Numai câţiva ucraineni, ruşi şi
evrei au votat împotrivă, unii dintre
dânşii abţinându-se de la vot. Tot oraşul
era în sărbătoare în această zi frumoasă
de primăvară timpurie, în care puteai
Membrii Sfatului Ţării, 1917 - 1918
vedea înfloriţi chiar unii cireşi.”
SFATUL ȚĂRII
Votat de Sfatul Ţării
la 27 martie St. V. 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării

declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia)
în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea
Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia
acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii
Moldove.
În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam,
pe baza principiului ca noroadele singure să-şi
hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru
totdeauna se uneşte cu mama ei, România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România,

de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculet;

Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
 SFATUL ȚĂRII
BIBLIOGRAFIE

1.BARBULESCU MIHAI, DENNIS DILETANT, KEITH HITCHINS, SERBAN

PAPACOSTEA, POMPILIU TEODOR, ISTORIA ROMANIEI, EDITURA CORINT,
BUCURESTI, 2004.
2.IOAN SCURTU COORD., ISTORIA ROMANILOR DIN CELE MAI VECHI
TIMPURI PANA ASTAZI, MANUAL PENTRU CL.A XII-A ,EDITIA A II-A EDITURA
PETRION,BUCURESTI, 2000.
3.IOSIF CONSTANTIN DRAGAN, ISTORIA ROMANILOR, EDITURA EUROPA
NOVA, BUCURESTI, 1993.
4. https://ro.wikipedia.org/wiki