27 MARTIE 1918

UNIFICAREA POPOARELOR
ROMANESTI INTR-UN SINGUR STAT
UNITAR
Subtitle
 Conditiile in care a avut loc unirea
 Sfarșitul Primului Razboi Mondial cu victoria Antantei
 Disparitia Imperiului Țarist in urma revolutiei Bolșevice
 Lansare de catre presedintele american Wilson a cele 14 puncte , care prevedea si dreptul de
autodeterminare a popoarelor .
 crearea unui curent larg de opinie favorabil unirii Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu România

Marea Unire a fost rezultatul acţiunilor românilor în conjunctura favorabilă de la sfârşitul secolului primului război mon
. Dezmembrarea Imperiului ţarist şi austro-
ungar a reprezentat afirmarea pe plan internaţional a principiului autodeterminării şi a principiului naţionalităţii.
Mișcarile naționale de după Primul Război Mondial

 Spre sfarsitul Primului Razboi Mondial incepe mișcarea de eliberare a popoarelor

aflate sub ocupatia imperiului Țarist
Principiul de autodeterminare a mișcarilor maționale au culminat cu unificarea
Basarabiei la Vechiul Regat .
Bolșevicii au numit aceasta acțiune ca “rapirea Basarabiei “
Ei au intreprins mai multe masuri represive contra Romanieii : Confiscarea tezaurului
romanesc , expulzarea diplomatilor romani .
Sfatul Ţării, întrunit
în şedinţă solemnă la
Chişinău, a votat, la
27 martie/9 aprilie
1918, unirea
provinciei româneşti
Basarabia cu
România

13/03/2023
Unirea Basarabiei
 Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în
hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și
vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și
mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea
dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza
principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta
lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama
sa România, se arată în Declarația de Unire semnată de
președintele Sfatului Țării, Ion Inculeţ și de secretarul Ion
Buzdugan
 Hotărârile de unire
  au fost adoptate în cadrul unor adunări democratice reprezentative şi legal c
onstituite: Sfatul Ţării, Congresul General al Bucovinei.La 27 martie/
9 aprilie Sfatul Ţării adoptă la Chişinău Actul unirii Basarabiei cu România. 
La 15/28 noiembrie 1918 la Cernăuţi Congresul General al Bucovinei adopt
ă declaraţia de unire a Bucovinei cu România.La 18 noiembrie/
1 decembrie la Alba-
Iulia, Marea Adunare Naţională adoptă rezoluţia care decreta unirea Banatul
ui, Transilvaniei, Maramureşului, Crişanei cu România.Ratificarea actelor d
e unire:-
la 10/23 august era emis decretul legal privind unirea Basarabiei cu Români
a
 Atitudinea Marilor puteri fața de actul de la 1918
 Un punct culminant al istoriei românilor a fost anul 1918, când, prin
aplicarea dreptului la autodeterminare (sau autonomie, cum i se zicea
uneori atunci) – oficializat în urma declarației președintelui Woodrow
Wilson, din ianuarie 1918 – s-au unit provinciile istorice cu Regatul
României. Actele înfăptuite în 1918 au fost recunoscute oficial de
către marile puteri la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920.
Tratatele speciale cu Austria (la Saint Germain), cu Bulgaria (la
Neuilly-sur-Seine) și cu Ungaria (la Trianon) au consacrat pe plan
internațional, ceea ce poporul român decisese în anul 1918, adic ă
noua componență a țării și noile granițe ale României. Numai Rusia
Sovietică (din 1922, URSS), absentă la conferin ța de pace, nu a
recunoscut unirea Basarabiei cu România, dar au făcut-o, în schimb,
marile puteri occidentale. Noul cadru politic-teritorial din Europa
Centrală a creat, după 1918, condițiile favorabile dezvolt ării na țiunilor,
dar a conținut și germenele unor rivalit ăți și contradicții, acutizate o
dată cu accentuarea revizionismului. Oricum, în 1919-1920, pentru
prima oară în istorie, marile puteri au ținut seama și de voin ța
popoarelor, nu numai de propriile interese, când au aprobat noua
arhitectură a Europei. Această arhitectură, în ciuda modific ărilor mari
pe care

13/03/2023
 Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920
La 10 august 1920, la Paris, era semnat Tratatul
colectiv asupra frontierelor (Tratatul
frontierelor Europei Centrale) între Marea
Britanie, Franța, Italia și Japonia, pe de o parte,
Polonia, România, Regatul Sârbo-Croato-
Sloven, pe de alta, care stipula recunoașterea
granițelor comune între statele ce obținuseră
teritorii în urma dezmembrării monarhiei
dualiste. Imediat după stabilirea frontierelor din
această zonă a continentului european, la 28
octombrie guvernul român obținea din partea
Consiliului Ambasadorilor tratatul care
recunoștea Unirea Basarabiei cu România
13/03/2023
Disputa sovieto-română asupra Basarabiei : Conferința de la Viena
(1924)

 În cea de a treia şi ultimă şedinţă a Conferinței de la Viena, ţinută la

2 aprilie 1924, punctele de vedere diametral opuse s-au afirmat din
nou. În urma memoriului delegaţiei române din 31 martie 1924, care
a demonstrat nu numai delegaţiei sovietice ci şi opiniei publice
internaţionale dreptul legitim al României asupra Basarabiei, partea
sovietică se află în faţa a două alternative: fie acceptarea punctului
de vedere românesc şi recunoaşterea Basarabiei ca definitiv română,
fie insistarea în problema plebiscitului, ceea ce ar fi dus lamentabil
la eşuarea conferinţei.

13/03/2023
Alegerea făcută de Partea Sovietică

 Prin declaraţia sa din 2 aprilie 1924, partea sovietică a ales cea de a

doua soluţie, cerând din nou, în mod imperios, organizarea unui
plebiscit în Basarabia ca un criteriu de stabilire a apartenenţei acestei
provincii la România sau U.R.S.S.. Negând din nou drepturile istorice în
soluţionarea problemei Basarabiei care i-ar fi privat de orice drept de
a interveni în această chestiune, delegaţia sovietică a declarat c ă
până la organizarea plebiscitului va continua să considere Basarabia
ca parte a teritoriului U.R.S.S., dat fiind faptul că ea nu poate
recunoaşte că „anexarea Basarabiei în 1918 de trupele regale ale
României prin forţă şi violenţă, ar putea crea pentru coroana României
oarecare drepturi asupra Basarabiei”.

13/03/2023
 EVOLUȚIA ÎN PERIOADA
INTERBELICĂ
Evoluția României în perioada interbelică a
demonstrat că Marea Unire de la 1918, a
avut consecințe pozitive asupra întregii
societăți și în toate sferele de activitate:
economic, social, politic, cultural. 
După Marea Unire România va ocupa locul
10 după suprafață și locul 8 după numărul
de locuitori printre statele europene
Cum s-a Cum s-a schimbat Basarabia după unirea
cu România?
 Acei 22 de ani de viață națională în cadrul statului român au dus la progrese enorme pe
terenul cultural, social și economic. Analfabetismul, această rușine a stăpânirii țariste,
aproape dispare. Reforma agrară făcută în mod egal pentru toate naționalitățile duce la o
înflorire a economiei rurale, iar minoritățile din Basarabia se bucură de drepturi de care nu
s-au bucurat niciodată sub Ruși. Dovada este că, cu toată propaganda comunistă prin
numeroși agenți, prin crearea Republicei moldovenești, care de altfel este un indiciu că
elementul românesc este predominant chiar între Nistru și Bug, prin înființarea postului de
radio-emisiune pentru aceleași scopuri de la Tiraspol, n-a dat rezultate; în Basarabia a
domnit liniște perfectă. Iar numeroasele alegeri libere din Basarabia, care au avut un
caracter cu adevărat plebiscitar pentru această provincie, cu mulți deputați minoritari, au
fost o confirmare strălucită a sentimentelor bune pentru România ale întregii populații din
Basarabia”. Protestul d-lui prof. Ștefan Ciobanu, rostit la ședința comisiunilor Afacerilor
Streine a Camerei și Senatului, în ședința din 2 Iulie 1940.
 Disputa sovieto-română asupra Basarabiei :
Conferința de la Genova (1922)
 Preocuparea de bază a diplomației românești după conferința de la Varșovia a
fost tentativa soluționării problemei frontierelor sale orientale în cadrul
frontului comun, pe care puterile europene doreau să-l creeze, în vederea
reluării raporturilor cu Rusia Sovietică, la conferința de la Genova (10 aprilie -
19 mai 1922). Conferința constituia o noutate în viața internațională, deoarece
la Genova urmau să se întâlnească față în față două concepții, două lumi. Nu
era vorba de concepții opuse asupra unor chestiuni teritoriale sau economice,
constatate cu alte ocazii, ci asupra însuși fundamentului statelor, de un conflict
ideologic inexistent până la acel moment în relațiile internaționale. Pe de o
parte era Rusia Sovietică, iar pe de alta statele europene capitaliste

13/03/2023
 Pactul de neagresiune încheiat la Genova, care avea o valabilitate de
opt luni, trebuia să ducă, între altele, conform părerii lui D. Lloyd
George, la o soluționare definitivă a problemelor teritoriale europene
ale Rusiei. Privit din perspectiva declarației lui Gh. Cicerin din 17 mai
1922, pactul a fost un compromis al diplomației britanice care venea
să confirme creșterea prestigiului internațional al Rusiei Sovietice în
urma semnării tratatului sovieto-german. D. Lloyd George a încercat la
Genova o soluționare a problemei frontierelor Rusiei, ridicând
problema Vilnei, a Galiției Orientale și a Basarabiei. Poziția delega ției
sovietice a zădărnicit realizarea acestor intenții, de aceea ministrul
britanic, prin termenul de opt luni fixat în tratatul de neagresiune,
vedea o perioada utilă în vederea susținerii unor tratative directe între
regimul de la Moscova și statele vecine pentru a soluționa diferendele
teritoriale
13/03/2023
Septembrie 1932

 Președintele consiliului de miniștri al României, Alexandru

Vaida –Voevod, s-a declarat dispus să admită ideea
existentei unui litigiu teritorial care urma să fie rezolvat ,
poziție vehement criticată de Nicolae Titulescu la Ministerul
de externe.
Șeful diplomației române a fost călăuzit de ideea că
îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea sovietică era o necesitate
istorică. Pentru atingerea acestui obiectiv nu trebuia pusă În
discuție Integritatea teritoriului Basarabean , pentru că este ,
și a fost un pământ românesc
 Disputa sovieto-română asupra Basarabiei : Efectele Pactului Briand-
Kellogg

 Anii 1928-1929 au adus o reangajare a contactelor politico-diplomatice între România

şi U.R.S.S., după o perioadă în care principalele dispute sovieto-române s-au dat în
jurul problemei ratificării tratatului basarabean
Poziţia Uniunii Sovietice faţă de România impunea guvernului de la Bucureşti necesitatea
găsirii unor soluţii pentru asigurarea securităţii sale teritoriale. Adeptă fidelă a sistemului
de securitate colectivă, România a încercat soluţionarea problemei Basarabiei în contextul
unui tratat general de neagresiune.
La 27 august 1928, 15 state, printre care România şi U.R.S.S., semnau la Paris tratatul de
renunţare la război sau pactul Briand-Kellogg. Importanţa sa rezulta din faptul că părţile
contractante se angajau să renunţe la război pentru reglementarea diferendelor internaţionale
şi ca instrument de politică naţională în relaţiile reciproce.
13/03/2023
Condițiile în care a fost semnat pactul
 Moscova a acceptat aderarea României la protocolul propus Poloniei
din două motive. Primul şi cel mai important, era faptul că Polonia a
declarat categoric că nu va semna fără România
 Al doilea raţionament era cauzat de neliniştea Moscovei faţă de
frontiera sa occidentală. Moscova continua să vadă în România un
avanpost al lumii capitaliste împotriva sa. La Kremlin, persista ideea că
intrigile şi provocările antisovietice posibile ar putea fi condiţionate de
relaţiile nesoluţionate dintre U.R.S.S. Şi România, din cauza Basarabiei.
De aceea, diplomaţia sovietică a propus şi guvernului român semnarea
protocolului privind punerea cu anticipare în acţiune a pactului Briand-
Kellogg.

13/03/2023
Pactul Hitler – Stalin și ocupația sovietică a Basarabiei

 Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat la

Moscova un pact de neagresiune care conținea un protocol adițional imperialist
secret, cu hărți privind sfere de influență, pe care erau trasate linii de
demarcație în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două
puteri. Pe această bază, o săptămână mai târziu, la 1 septembrie, Germania a
declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, prin invadarea Poloniei dinspre
vest. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică ataca Polonia dinspre est, astfel că
din data de 28 septembrie 1939, Polonia a încetat să mai existe ca stat
independent. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii și
naziștii și le-au împărțit prin pactul din 23 august 1939.

13/03/2023
 Doliu național în România la cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)

Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea

Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației
civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru,
cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii
Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în
termenul impus de patru zile, România era amenințată cu
războiul. Textul ultimatumului din 26 iunie afirma, în mod
incorect, că Basarabia era populată, în principal, cu ucraineni:
„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a
Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din
teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a
Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica
Sovietică Ucraineană.”. Guvernul sovietic cerea partea de nord
a Bucovinei care „ ar reprezenta, este drept că numai într-o
măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari
pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei
prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.”
13/03/2023
 Evacuarea Basarabiei și ocupația sovietică
În 28 iunie 1940, la ora 9:00, prin comunicatul
nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române,
populația a fost anunțată în mod oficial despre
existența ultimatumului, despre acceptarea
acestuia de către București și despre intenția
guvernului de evacuare a armatei și a
administrației pe malul drept al Prutului. În
conformitate cu prevederile ultimatumului, trei
orașe cheie – Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă –
trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora
14:00. Până pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul
râului Prut a fost închisă definitiv.

13/03/2023