BASARABIA ÎN RELAŢIILE ROMÂNO – SOVIETICE (1918-1947)

Termeni Cheie: Basarabia, Relațiile româno-ruse, Conflictul Sovietico-Român, Conferința de la Viena ,Partidul
Comunist

Relatiile româno-sovietice aveau o anumită încărcătură istorică generată de ocuparea Basarabiei de către Rusia, în
1812, precum şi de nerecunoaşterea de către Rusia sovietică a Actului Unirii din 27 martie 1918. În perioada
interbelică, relațiile dintre cele două țări au cunoscut momente de tensiune, dar şi unele mai relaxante.

Etapele
27 martie 1918- Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu Romania

13 octombrie 1920 guvernul sovietic a propus din nou guvernului român organizarea unor negocieri directe
pentru reglementarea relaţiilor dintre cele douǎ state
28 octombrie 1920, a fost semnat, la Paris, Tratatul prin care Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia
recunoşteau unirea Basarabiei cu România.
1 noiembrie 1920 guvernele Rusiei şi Ucrainei au transmis guvernelor statelor semnatare ale acestui tratat
urmǎtoarea notǎ:
România a devenit membru fondator al Societǎţii (Ligii) Naţiunilor, care-şi propunea sǎ evite declanşarea unor
noi conflicte militare.

Decembrie 1923, Internaţionala a III-a a impus Partidului Comunist din România sǎ militeze pentru
“autodeterminarea pânǎ la despǎrţirea de statul român” a Basarabiei, Dobrogei şi Transilvaniei
27 martie – 2 aprilie 1924 s-a organizat o conferinţǎ la Viena, la care delegaţia românǎ a cerut ca Uniunea
Sovieticǎ sǎ declare cǎ recunoaşte unirea Basarabiei cu România
Februarie 1924 s-a constituit un “comitet de iniţiativǎ”, care a elaborat Memoriul cu privire la necesitatea creǎrii
Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
29 iulie 1924 a fost adoptatǎ Hotǎrârea Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic)
al Uniunii Sovietice cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti în cadrul
Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, precizându-se cǎ acest act era necesar din motive politice.
19 septembrie, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din Ucraina a decis
constituirea RASSM.
12 octombrie 1924 Decizia Comitetului Executiv Central al Ucrainei cu privire la formarea RASSM, în care se
afirma cǎ exista un popor moldovenesc pe ambele maluri ale Nistrului
aprilie 1925 a fost adoptatǎ Constituţia RASSM, care prevedea cǎ puterea legislativǎ era exercitatǎ de
Congresul Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi ţǎranilor, iar puterea executivǎ de Comitetul Executiv Central.
1925 s-a întocmit o gramaticǎ a limbii moldoveneşti, care folosea cuvinte româneşti arhaice, amestecate cu
cuvinte inventate sau traduse din limba rusǎ.

1926 semnarea tratatelor de prietenie cu Franța și Italia

27 august 1928 semnarea Pactului lui Briand-Kellog prin care statele semnatare se angajau sǎ rezolve
problemele dintre ele exclusiv pe cale paşnicǎ, eliminând rǎzboiul din viaţa internaţionalǎ
9 februarie 1929, Protocolul de la Moscova.
în octombrie 1932, Nicolae Titulescu a accentuat cǎ în discuţiile cu oficialii sovietici nu trebuia ridicatǎ
problema Basarabiei, întrucât aceasta era un teritoriu românesc a cǎrei apartenenţǎ la România nu avea nevoie
de consinţǎmântul Kremlinului
3 februarie 1933, a fost semnatǎ la Londra, atât de România, cât şi de Uniunea Sovieticǎ, Convenţia pentru
definirea agresorului şi a agresiunii.
22 ianuarie 1934, la propunerea lui Nicolae Titulescu, statele Micii Inţelegeri au convenit sǎ stabileascǎ relaţii
diplomatice cu Uniunea Sovieticǎ.
 9 iunie 1934, printr-un schimb de scrisori între Titulescu şi Litvinov, cu conţinut identic, s-a anunţat stabilirea
de relaţii diplomatice între România şi Uniunea Sovieticǎ.
în mai 1935, o parte din tezaurul depus la Moscova în timpul primului rǎzboi mondial a fost restetuit Romanie
15 iulie 1935, N. Titulescu a primit din partea guvernului prezidat de Gheorghe Tǎtǎrescu şi a regelui Carol al
II-lea mandatul de a negocia şi semna un pact de asistenţǎ mutualǎ cu Uniunea Sovieticǎ.
3 octombrie 1935, Italia a invadat Abisinia
7 martie 1936 trupele germane au ocupat zona demilitarizatǎ a Renaniei
iulie 1936 a izbucnit rǎzboiul civil din Spania, în care s-au implicat Germania şi Italia
la 21 iulie 1936 Titulescu şi Litvinov au semnat un protocol care cuprindea proiectul tratatului de asistenţǎ
mutualǎ între România şi Uniunea Sovieticǎ.

Prin actul de la 23 august 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost înlǎturat de la conducerea statului, iar România a
ieşit din rǎzboiul purtat împreunǎ cu Germaniaşi s-a alǎturat coaliţiei Naţiunilor Unite.

Evenimente ale relatiilor romano-sovietice

Importanţa Basarabiei, pentru sovietici era cunoscută. Nu valoarea ei economică îi interesa pe vecinii noştri, ci
poziţia geo-strategică a acestui ţinut. Poate din această cauză este relevant un articol din ziarul vienez Neue
Presse din 3 aprilie 1924: "aici este slăbiciunea mentalităţii ruseşti şi nu e greu de constatat că la cearta asupra
frontierei Prutului sau Nistrului, nu e vorba de teritoriul Basarabiei, ci de gura Dunării, de lărgirea accesului la
Marea Neagră şi de străbaterea spre sud, această idee de care ţarismul prin generaţii nu s-a Iăsat."