ANEXAREA

BASARABIEI ȘI
RAPTURILE
TERITORIALE DIN 1940
A EFECTUAT: DODON DUMITRIȚA
Pactul Molotov-
Ribbentrop
Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au
semnat Pactul Molotov-Ribbentrop de neagresiune care
conținea un protocol adițional imperialist secret, cu hărți
privind sfere de influență, pe care erau trasate linii de
demarcație în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes
ale celor două puteri.
Pe această bază, o săptămână mai târziu, la 1 septembrie,
Germania a declanșat Al Doilea Război Mondial, prin invadarea
Poloniei dinspre vest. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică
ataca Polonia dinspre est, astfel că din data de 28 septembrie
1939, Polonia a încetat să mai existe ca stat independent.
Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii și
naziștii și le-au împărțit prin pactul din 23 august 1939. Prin
articolul III al Protocolului secret se stabilea:
În privința Europei sud-estice, partea sovietică subliniază
interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană
își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii
La 23 iunie un număr de circa 23 de avioane
sovietice depășesc frontiera cu România și
pătrund până deasupra Chișinăului, acest act
constituind o agresiune aeriană asupra
României.Ministrul de externe
german, Joachim von Ribbentrop, s-a arătat
uimit de pretențiile sovietice în ceea ce
privește Bucovina, (acest teritoriu nu fusese
menționat, în niciun fel, în protocolul secret
al Pactului sovieto-german de
neagresiune).Molotov relatează: „Nu
cunoșteam bine geografia la data vizitei lui
Ribbentrop. Nu știam geografia granițelor
dintre Rusia, Germania și Austro-Ungaria.
Am cerut să trasăm granițele în așa fel încât
orașul Cernăuți să ne aparțină nouă.
Nota ultimativă a guvernului sovietic și
răspunsul României
Textul ultimatumului din 26 iunie afirma, în mod incorect, că Basarabia era
populată, în principal, cu ucraineni: „În anul 1918, România, folosindu-se de
slăbiciunea militară a Rusiei, a detașat de la Uniunea Sovietică o parte din
teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei,
populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.”.
A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și
sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor
sovietice.
Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei „retrageri” (s-a
evitat folosirea cuvântului „cedare”) din Basarabia și nordul Bucovinei a fost
luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940.
 Dictatul de la Viena și Tratatul de la
Craiova
Dictatul de la Viena încheiat la 30 august 1940, prin care
România a fost silită să cedeze aproape o jumătatedin
teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei . Acest act a fost
impus de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.Negocierile de la
Craiova desfăşurate în paralel cu cele de la Turnu Severin au
avut caracterul unui dictat mai degrabă decât a unor înţelegeri.
Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940 de
către România și Bulgaria Conform prevederilor
acestuia, România urma să cedeze Bulgariei partea sudică
a Dobrogei (Cadrilaterul în română), și să procedeze la
realizarea unor schimburi bilaterale de populație.
Cedările teritoriale din anul 1940 au produs o
amărăciune profundă și resentimente în rândul
populației românești și a grăbit scăderea
popularității regimului regelui Carol al II-lea. El
a abdicat și a părăsit țara, lăsând drum liber
formării unui guvern al generalului Ion
Antonescu și al Gărzii de Fier. Dorința de
eliberare a teritoriilor pierdute în 1940 a fost
factorul decisiv care a dus la intrarea României
în luptele celui de-al doilea război mondial de
partea Axei împotriva Uniunii Sovietice.