RAPTURI TERITORIALE

PRODUSE
ASUPRA ROMANIEI IN ANUL 1940

Conf.univ.dr.Vasile BOGDAN

UDG
2019
1
 AGENDA

1. Contextul geopolitic

2. EST

3. NORD

4. VEST

5. SUD

6. Platforma maritima N-V pontica

2
 1. Contextul geopolitic (1)

 Context geopolitic
Atacarea Poloniei de către Germania în baza Pactului
Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939)
Invadarea Poloniei de către Germania (la 1 septembrie 1939)
Atacul Uniunii Sovietie (declanșat la 17 septembrie 1939)
Dispariția Poloniei
Capitularea Franței (la 22 iunie 1940)

REZULTAT: au îngreunat insurmontabil situația tînărului

stat roman. La frontiera de nord si vest – trupele germane

3
 2. EST (2)

Situatia geopolitica a Romaniei (1)

26 iunie 1940, orele 22.00 ministrul sovietic de externe
V.M. Molotov, transmitea guvenului României notă
ultimativă ce solicita guvenului regal:
“1) să înapoieze Basarabia cu orice preț Uniunii Sovietice:
2) să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a
Bucovinei, cu frontierele sale ”.
Istoria românilor, vol.VII, tom.I, p.569.
CONCLUZIE – Romania era izolata, fara capacitatea de riposta

În baza precizărilor de la București, armata română a

realizat retragerea în perioada 28 iunie - 3 iulie 1940, umilită de
comunitățile de alte etnii radicalizate, presată și provocată
de catre trupele sovietice

România a cedat Uniunii Sovietice în șase zile

Basarabia cu o suprafață de 44.500 km².
“Noua frontieră”, desemnată arbitrar de Moscova,
trecea pe aliniamentul Golfului Musura, Brațul Chilia,
cursul Prutului până la Vârful Stogul
 3. NORD (1)

 In NORD – 3 provincii
- A. Maramuresul istoric
- B. Bucovina
- C. Tinutul Hertei

 A. Maramuresul istoric – 1918/1919

La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a hotărât unirea Maramureșului cu România.
Dar trupele ucrainene au ocupat Maramureșul din dreapta Tisei la începutul anului 1919.

Armata română - contraofensivă la 17 ianuarie, cu scopul dezrobirii teritoriului propriu ocupat prin
forța armelor.
Stabilită o linie de demarcație prin care întregul Maramureș revenea României.
Delegația cehă a refuzat să semneze documentele la încetarea focului (invocarea lipsei
împuternicirilor necesare pentru delegația română)

Mai mult, la Conferința de Pace de la Paris experții englezi, americani, francezi și italieni au fost
împotriva reunirii întregului teritoriu al Maramureșului la România.
Frontiera a fost fixată pe Tisa.
Trupele române s-au retras în mod nejustificat la sud de Tisa.
5
 3. NORD (2)

A.Maramuresul
istoric (2)
1918/1919

Maramureșul Istoric = cu suprafață de 10.354 km² și 400.000 persoane.

Revenit României = suprafață de 3.381 km² și o populație de 161.575 indivizi.
57 sate (polarizate de Sighetu Marmației, Vișeu de Sus și Borșa)

Ramas la Ucraina = 170 sate (polarizate de orasele Hust, Rahiv, Teaciv, Dubrove și 6
Mijghiria) .
 3. NORD (3)
B. Bucovina - 1940
A doua Notă Ultimativă (28.06.1940, ora 01.30)
Dupa producerea raptului:
- Zona preluata de statul sovietic
(Bucovina de Nord) cu 5.242 km² (după 1991
a devenit spațiu ucrainean)
- Zona românească (Bucovina de Sud)
cuprindea 5.200 km².

C. Tinutul Herta
A intrat în compunerea URSS la data de 29 iunie 1940
prin a doua Nota Ultimativă. Teritoriul respectiv nu era
precizat în Pactul Molotov-Ribbentrop, avand:
- suprafață de 304 km²
- 9 comune și 32 sate
(un singur sat de ucraineni – Mamornița Ucraineană).

Preponderenta populatiei romanesti

- 1989, din 29.611 locuitori, romani = 27.517
- 2001, din 32.316 persoane, romani = 29.554 (91,5%)

7
 4. VEST (1)

 Context geopolitic (1)

La Turnu Severin în 16 august 1940 au fost declanșate tratativele romano-ungare, inițiate
pentru realizarea de revendicari teritoriale consistente în beneficiul părții ungare.

Seful delegației ungare, Andrei de Hary, a somat România să cedeze Ungariei o suprafață de
68.000 km² (cu o populație de 3.900.000 locuitori, din care 2.200.000 erau români), aproape
jumătate din teritoriul Transilvaniei.

Partea română, condusă de Pop Valer, a refuzat pretențiile oponentului ungar.

Prin intervenția personală a lui Hitler a fost stabilit personal traseul “noii granițe” dintre
România și Ungaria în data de 27 august 1940

8
 4. VEST (2)
 Context geopolitic (2)
Fara a fi solicitati, Ribbentrop și Galeazzo
Giani au convocat la Viena pe reprezentanții
României și Ungariei.

A fost semnat separat odiosul Dictat

de la Viena în data de 30 august 1940.

În teritoriul preluat, autoritatile maghiare a

dezlantuit prigoana la adresa populației romane
majoritare (deportari, închisori, pogromuri etc).

9
 4. VEST (3)

 Situatia Romaniei dupa al doilea razboi mondial

Eliberarea teritoriului rapit prin Dictatul de la Viena a fost realizată la
25 octombrie 1944, spatiul a rămas sub administrare sovietica.
La 9 martie 1945, teritoriul a revenit la patria mama.

A fost restabilită granița cu Ungaria conform Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920).

Trebuie afirmate unele încercări diabolice ale delegației ungare.

Partea ungară a susținut că hotărărea de la Trianon a dezavantajat Ungaria înfrântă,

faptul că România a solicitat arbitrajul de la Viena. Mai mult, reprezentantul ungar Ianos
Gyöngÿossi a cerul o “mică rectificare” de 22.000 km² din teritoriul romanesc. În 31 august
1946, Paul Auer, ministrul Ungariei la Paris, cerșea literalmente un spațiu românesc de cel
puțin 4.000 km.

Reprezentantul României, Gheorghe Tătărescu, preciza in 3 septembrei 1946,

ca în cei 4.000 km², din cei 483.000 locuitori doar 67.000 sunt cetățeni unguri,
adică puțin peste 13%.
Evident, toate cererile hilare enumerate anterior au fost respinse. 10
 5. SUD

 Context geopolitic

În data de 31 iulie 1940 autoritățile germane au transmis guvernului roman decizia

lui Hitler ca Romania să cedeze Cadrilaterul Bulgariei. Granița dintre state urma
sa fie cea existentă anterior anului 1913.
România a cerut Bulgariei să admită păstrarea orașului Silistra
- 2.000 km²
- 52.000 locuitori (37.500 români +14.500 bulgari).

Partea bulgară a refuzat categoric.

In data de 7 septembrie 1940, semnat la Craiova

tratatul prin care Cadrilaterul era cedat Bulgariei,
- teritoriu de 6.921 km²
- populație de 425.000 locuitori
Boamba, Eugen și colab., Geografie
militară: frontiera de stat a României, p.46.

11
 6. Platforma N-V pontica (1)

Situatia Romaniei (1)

Prin Tratatul de Pace de la Paris (1947) Insula Șerpilor (0,17 km²) = parte integrantă a României
Frontiera dintre România și URSS fiind situată la nord de insulă.

Normele de drept internațional = frontierele statelor urmează talvegul fluviului ori brațul principal.
Astfel, delimitarea frontierei ar fi trebui realizată pe Brațul Chilia.

Partea sovietică a luat în calcul cursul unui braț din dreapta Brațului Chilia, Canalul Musura.
Urmare, au revenit părții sovietice ostroavele:
- Tătarul Mic
- Dalerul Mare
- Dalerul Mic
- Istmul de la gurile Brațului Chilia.
În plus, prelungirea imaginară a frontierei de la Golful Musura să treacă
pe la sud de Insula Șerpilor, Insula Șerpilor fiind considerată ca aparținând URSS

12
 6. Platforma N-V pontica (2)

Situatia Romaniei (2)

După anul 1948, URSS presiuni privind modificarea graniței, cu includerea Insulei Șerpilor în teritoriul sovietic.

Rapid, semnat un Protocol între:

- ministrul de Externe al URSS, Molotov
- președintele guvernului român, Petru Groza, modifica granița dintre România și URSS, Insula Șerpilor
trecea la URSS
Statul sovietic angajându-se la asigurarea frontierei maritime românești.

La 23 mai 1948, Insula Șerpilor a fost predată URSS pe baza unui proces-verbal semnat:
- Nicolae Pavlovici Sutov (prim-secretar la Ambasada URSS din București)
- Eduard Mezincescu (secretar general la MAE).

Alt proces verbal, stabilea că granița dintre România și URSS în zona în litigiu urma
traseul Canalului Musura-Musuna.

La 27 februarie 1961, prin “Tratatul cu privire la regimul frontierei româno-sovietice,

de colaborare și asistență mutuală”, Insula Șerpilor era inclusă în compunerea URSS.

13
 6. Platforma N-V pontica (3)

Situatia Romaniei (3)

 Pe Insula Șerpilor = o bază militară înaintată a URSS cu echipamente de supraveghere electronică.
Controlat spațiul maritim și aerian, efortul SIGINT în spațiul M.Negre, M. Mediterane, până la țărmul Libiei.

Insula Șerpilor la URSS = controlul celor 12 mile si pretenții asupra zonei economice exclusive din Marea Neagră.
Partea sovietică dorea un traseu situat între Insula Șerpilor și litoralul romanesc.

 Partea română = demersuri oficale pentru delimitarea platoului continental în spațiul Insulei Șerpilor, dar partea
sovietică a dat dovadă de inflexibilitate.

În anul 1987, partea sovietică a propus României să-i fie oferiți 4.000 km² din cei 6.000 km² aflați în diferend,
partea română refuzând oferta.
Contextul aderarii ROU la Uniunea Europeană (1997) - convenite și semnate prea rapid tratate privind traseul
frontierelor cu Ucraina și F. Rusă.

Era recunoscută granița post tratatul Molotov-Ribbentrop, eventualele divergențe sa fie soluționate pașnic.

14
 6. Platforma N-V pontica (4)

Situatia Romaniei (4)

Destramarea URSS
Trecerea Insulei Șerpilor la Ucraina - baza militară
- stații de bruiaj și ascultare telefonică
- heliport
- miniport militar
- spații de depozitare
- un far.
Deservite de o garnizoană de circa 100 persoane (militari și familii).

Zăcămintele de petrol și depozitele de hidrocarburi - accentuat problemele privitoare la drepturile statelor riverane,
Ucraina și România. O suprafață de circa 12.000 km² era disputată de ambele state riverane, ce-și afirmau drepturile
proprii asupra spațiului aflat în diferend.

Tratatul româno-ucrainean din 1997 - statutul de zonă demilitarizată al Insulei Șerpilor.

A fost retrasă garnizoana militară și echipamentele de radiolocație, infrastructurile fiind transferate autorităților civile.
Aprovizionarea cu apă era posibilă doar pe calea aerului (elicoptere) sau navală (vapoare).
In 2002 a fost construit un cheu pentru nave cu pescaj de 8 m, în 2003 fiind impusă prezența unei echipe de
cercetare a Universității din Odessa.
Pentru realizarea avantajelor maxime (un platou continental de 20 km)., trebuia demonstrat că insula este locuită.
La 5 iulie 2006 - decretul Parlamentului regional Odessa de constituire a unei așezări permanente pe insulă.
Deschis un hotel pe insulă (fără canalizare) și un cabinet medical 15
 6. Platforma N-V pontica (5)

Situatia Romaniei (5)

Partea română - insula este o stâncă, nefiind locuită. Nu dispune de resurse de apă și este fără importanță
socioeconomică. Nefiind locuită, nu poate fi alocat platou și zonă economică.
Diferendul - Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga la 16 septembrie 2004.
România a prezentat un memoriu privind statutul Insulei Șerpilor, delimitarea platoului continental și zona
economică exclusivă la 15 august 2005.
Decizia CIJ = pronunțată la 3 februarie 2009.
Din cei 12.000 km²:
Părții ucrainene - șase insule și ostroave aflate
în litigiu (Insula Șerpilor, Dalerul Mare, Dalerul Mic,
Tătaru Mic, Maican și Limba) și 2.550 km²
din jurul Insulei Șerpilor.
Părții române = 9.700 km² ape teritoriale

16
 CONCLUZII

 Situatia geopolitica
Au fost supuse raptului teritorii masive din trupul ROU

Doar partea de NV a Transilveniei a revenit la Patria mama !!!

Tratatul Molotov- Ribentrop, cu anexele secrete
- in lb. Germana – pierdut (sunt copii dupa original)
- in lb.rusa - exista
Denuntat si declarat nul de partea sovietica (M. Gorbaciov)
Rapturile din teritoriul Romaniei raman
17