DESTRMAREA CEHOSLOVACIEI

Sintez mass-media Imaginati-va ca, incepand de maine, Romania ar inceta brusc sa mai existe si ca in locul ei pe harta Europei ar aparea mai multe tari distincte, complet separate, cu interese si guverne proprii: Republica Muntenia, cu capitala la Bucuresti, Republica Transilvania, cu capitala la Cluj sau la Brasov, Republica Oltenia, cu capitala la Craiova etc. Ei bine, ceva asemanator s-a intamplat cu Cehoslovacia la 1 ianuarie 1993, cand acest stat s-a rupt pur si simplu in doua, dupa o existenta de 75 de ani. La sfritul lui februarie 1990, la doar dou sptmni de la vizita secretarului american la Praga(n.r. James Baker), preedintele George Bush l-a primit la Casa Alb pe preedintele Vaclav Havel precum i pe noul guvern cehoslovac. Scopul acestei vizite era mai mult simbolic la sfritul rzboiului Rece i demonstra angajamentul SUA pentru Cehoslovacia i implicit pentru politica lui Havel care n pofida notorietii sale internaionale n plan intern era privit ca un Don Quihote n contextul instaurrii unei stri generale de apatie ce a urmat dup nbuirea Primverii de la Praga de ctre URSS n 1968. Dei fusese un personaj cheie al revoluiei de catifea, vizita lui Havel la Washington era privit de opinia public internaional ca etapa deosebit de important n consolidarea credibilitii i autoritii acestuia la Praga. n mod bizar, cehii nu s-au gndit deloc la menajarea sensiblitii slovacilor sub aspectul organizrii de ordin logistic al acestei vizite astfel nct doar opt slovaci fuseser inclui n delegaia de peste 200 de persoane iar pe listele pentru ntlnirile de la Casa Alb figura numai premierul Marian Calfa,care prsise recent Partidul Comunist Cehoslovac i implicit neavnd nici un fel de credibilitate. n faa Congresului SUA, Havel a vorbit despre necesitatea de a-l ajuta pe liderul sovietic,Mihail Gorbaciov s realizeze reformarea economic a URSS,mai ales c oficialii Casei Albe promiseser un ajutor masiv Kremlinului n schimbului anulrii Organizaiei Pactului de la Varovia, rivalul militar al NATO din timpul rzboiului Rece i al unificrii celor dou Germanii. Sub aspectul discuiilor economice, liderii cehoslovaci au optat n faa oficialilor SUA pentru disocierea de vecinii lor, respingnd orice ajutor al CEE(n.r. Comunitatea Economic European) astfel nct reformele care urmau a fi realizate trebuiau s abordeze gradual economia mixt.n faa proiectului strategic american n noiembrie 1990, preedintele George Bush sr. a vizitat Praga la prima aniversare a Revoluiei de Catifea n timp ce climatul internaional se schimbase radical. Astfel c, unificarea Germaniei se ncheiase, se czuse de acord asupra retragerii trupelor

sovietice de pe teritoriul Ungariei i al Cehoslovaciei n timp ce ntreag Europ se pregtea s srbtoreasc pe 19/21 noiembrie 1990 la summitul OSCE(n.r. Organizaia de Securitate i Cooperare n Europa) de la Paris sfritul rzboiului Rece. Cu toate acestea n august trupele irakiene ocupaser Kuweitul i preedintele SUA pregtea moblizarea coaliiei internaionale pentru restabilirea suveranitii Kuweitului. n aceste condiii speciale,vizita la Praga a lui George Bush sr. marca noua strategie ce urma a fi aplicat n Europa Central, astfel nct aceast vizit marca influena SUA n aceast zon i totodat se dorea a fi un pretext pentru detensionarea relaiilor tot mai ncordate dintre cehi i slovaci care se pregteau pentru un amplu program de reformare radical a economiei cehoslovace. Astfel c la toate ntlnirile cu oficialitile cehoslovace de rang nalt, preedintele SUA a subliniat aspectul reconcilierii naionale n contextul lansrii programului de reforme atipice. n acest sens, Bush sr. a anunat un ajutor masiv Cehoslovaciei prin intermediul unui pchet de asisten economic, asemntor cu cel acordat Poloniei i Ungariei. Se preconizase astfel nfiinarea unui fond de investiii american la Praga, tratament comercial preferenial, asisten economic n diferite sectoare, toate acestea urmnd a fi acordate prin intermediul oficialilor FMI (n.r. Fondul Monetar Internaional)i al Bncii Mondiale. n plan secund, CIA realizase un amplu raport asupra Cehoslovaciei i aceasta trebuia s reprezinte o zon tampon ntre un Occident prosper i sigur i Europ de Est, haotic i n cutare. Pentru Havel, situaia intern era deosebit de sumbr n contextul n care radicalii slovaci ceruser schimbarea numelui rii n Republica Federal Ceh i Slovac n timp ce opinia public adoptase i manipulase cauza naional slovac. Cehoslovacia a luat fiinta in 1918, in urma destramarii Imperiului Austro-Ungar, si a traversat ulterior o perioada destul de tulbure, marcata de cateva momente importante: ocupatia nazista din 1938, invazia sovietica din august 1968, revolutia de catifea din 1989 si, in fine, divortul de catifea din 1993 care a pecetluit separarea ei in doua tari: Republica Ceha si Slovacia. Decizia acestei separari s-a luat practic pe 17 iulie 1992, cand politicienii slovaci au proclamat suveranitatea republicii lor, fara sa se organizeze insa vreun referendum. Cehii n-au fost prea afectati de aceasta dizolvare a statului comun. Ei au regretat mai mult pierderea Muntilor Tatra, situati la granita dintre Slovacia si Polonia, dar in rest au simtit chiar o usurare ca scapa de fratele mai mic si retardat, care ii tragea inspre zona Balcanilor, in timp ce ei se considerau ca apartinand Occidentului (o impresie alimentata si de respectul pe care vesticii il manifestau fata de pesedintele Vaclav Havel). Si, intr-adevar, Cehia, care numara 10,5 milioane de locuitori, mai industrializata si mai ambitioasa, a avut un demaraj infinit mai bun spre un parcurs european. Ea a accelerat

adoptarea unor reforme liberale, in timp ce Slovacia, cu 5,4 milioane de locuitori, s-a adaptat mai greu economiei de piata, fiind franata si de autoritarismul liderului Vladimir Meciar. In 1997 investitorii evitau Slovacia, iar sefa de atunci a diplomatiei americane, Madeleine Albright, spunea ca aceasta tara este gaura neagra a Europei. Surpriza, insa, dupa 2004, anul in care cele doua tari au fost primite in Uniunea Europeana, Slovacia a inceput sa mearga mai bine, a implementat cateva reforme importante precum impozitul unic de 19%, a atras investitori, iar in 2009, spre stupefactia multora, a adoptat si moneda unica euro. In prezent, cehii, care erau foarte pro-europeni pe vremea presedintelui Vaclav Havel, au devenit sceptici si prudenti, nu vor deocamdata sa adere la zona euro si par desprinsi afectiv de Europa. Ei au de luptat si cu recesiunea, spre deosebire de slovaci, care se bucura de o crestere economica de invidiat. In ciuda acestor noi realitati, Republica Ceha a pastrat permanent un aer de superioritate fata de fosta ei sora, lucru care este foarte vizibil si astazi: in timp ce actualitatea slovaca ii lasa adesea indiferenti pe cehi, slovacii raman foarte atenti la ceea ce se intampla la vecinii lor. In Slovacia, la toate punctele de difuzare a presei se vand ziare cehe, cinematografele proiecteaza filme subtitrate in ceha, programele de televiziune cehe sunt privite la scara larga, iar principalul jurnal televizat propune zilnic cateva flash-uri informative consacrate exclusiv Republicii Cehe. Apoi, in timp ce majoritatea cehilor care traiesc in Slovacia continua sa utilizeze limba lor materna, multi dintre slovacii care locuiesc in Republica Ceha sunt bilingvi si stapanesc la perfectie limba ceha, inclusiv pronuntarea imposibilei litere r (cu caciulita). Cultura ceha ramane in mod clar mai puternica, iar Republica Ceha va reprezenta intotdeauna, pentru o mare parte a slovacilor, un punct de referinta esential. E greu de spus astazi daca dezmembrarea Cehoslovaciei din 1993 a fost un lucru bun sau rau. Si poate ca nici nu mai are vreo importanta. Intrebat de curand cum ar fi votat in urma cu 20 de ani, daca ar fi fost organizat un referendum pe aceasta tema, primul ministru slovac Robert Fico a raspuns ca aceasta este doar o intrebare ipotetica si ca cele doua popoare ar trebui sa priveasca inainte, si nu in urma. Un efect negativ insa, cu siguranta, tot a fost: odata cu disparitia Cehoslovaciei a disparut si o tara foarte performanta in sport, care timp de decenii intregi a castigat numeroase titluri mondiale, in special la hochei pe gheata. Cine isi mai aminteste astazi ca Cehoslovacia a fost de mai multe ori campioana mondiala la aceasta disciplina sau ca a castigat Campionatul European de fotbal in 1976?

Divorul de Catifea este un termen folosit pentru dizolvarea Cehoslovaciei n dou ri independente: Republica Ceh i Slovacia. Divorul de Catifea a avut loc la 1 ianuarie 1993. Termenul este folosit ca o analogie la Revoluia de Catifea din 1989 care a adus sfritul comunismului n Cehoslovacia i schimbarea regimului n cel democratic.

Cetenie
Iniial, cetenia dubl nu a fost permis, dei dup civa ani a devenit posibil. Puine persoane dein la ora actual cetenie dubl ceh i slovac, i dup aderarea ambelor ri la Uniunea European n 2004, aceast problem a devenit aproape inexistent. Ceteni a ambelor ri noi au avut dreptul de a cltori n cealalt ar fr paaport i au putut s lucreze fr permisiune oficial (acest drept a fost folosit de foarte muli slovaci care au plecat s lucreze n Cehia).

Economie
Dizolvarea federaiei cehoslovace a avut impacte negative asupra ambelor economii, mai ales n 1993, din cauz c relaiile de import-export ntre cele dou republici a trebuit s devin internaionale i s se conformeze la birocraia pe care acest proces o aduce. naintea divorului, au fost multe sperane c dizolvarea federaiei va aduce beneficii economice pentru Cehia, care nu va mai trebui s suporte o Slovacie mai puin dezvoltat. Aceste sperane nu au fost realizate n plin, dei Cehia a demonstrat o cretere economic destul de semnificativ, n contextul tranziiei, n anii 1990. O alt prezumie economic a fost faptul c Slovacia va deveni o economie tip tigru nefiind eclipsat de Cehia. Acest lucru s-a ntmplat, mai ales dup 2000, cnd Slovacia a devenit o economie cu o cretere economic foarte puternic. Dei la ora actual Cehia are un PIB pe cap de locuitor mai ridicat dect cel slovac, Slovacia a artat o cretere economic mai mare ca Cehia n ultimii ani i a intrat ntro perioad de boom economic. Cea mai important caracteristic a procesului de secesiune din fosta Cehoslovacie se refer la natura sa non-violent determinat de faptul c nici unul din cele dou grupuri etnice (cehi i slovaci) nu a perceput o ameninare fizic. Principalul factor ce a generat acest proces l reprezint existena unei dileme de securitate ntre cele dou grupuri bazat ns pe dimensiunea economic. Pn n 1989, datorit poziiei geopolitice a Slovaciei, departe de frontiera dintre cele dou blocuri, n acest stat a fost dezvoltat o adevrat industrie de materii prime i de tehnologie de rzboi (producia de material de rzboi reprezenta 60% din producia industrial). Dup 1989 aceast industrie s-a prbuit datorit napoierii tehnologice i a

generat att un omaj ridicat, ct i grave probleme ecologice. Reforma economic a exacerbat resentimentele slovacilor cu privire la politicile guvernului central ce erau privite ca favoriznd Cehia n detrimentul Slovaciei. Investiiile fcute de Cehoslovacia n Slovacia au vizat industria de materii prime i cea de aprare, iar cele din Cehia industria de produse finite i de nalt tehnologie, fapt ce aparent a limitat dezvoltarea industrial, i deci i economic a Slovaciei. Aceast combinaie ntre o economie slab dezvoltat i un proces de reform lent a generat insecuritate economic pentru etnicii slovaci care n timpul alegerilor din 1992 au susinut partide ce promiteau ncetinirea reformei i protejarea intereselor slovacilor. n Cehia, etnicii cehi au susinut, din contr, partide ce promiteau accelerarea reformei i alinierea la standardele occidentale. Rezultatul alegerilor a adus n legislativul federal majoritatea pentru dou partide ale cror programe erau ireconciliabile. Vladimir Meciar, liderul Micrii pentru o Slovacie Democratic, a promis creterea autonomiei i o reform economic lent, n timp ce Vaclav Klaus, liderul Partidului Democratic-Civic din Republica Ceh, a promis reforme pro-pia. n timpul discuiilor dintre cei doi lideri privind viitorul federaiei, Meciar a propus o confederaie de state cu o suveranitate sporit a Slovaciei, n timp ce Klaus era partizanul fie al unui stat federal, fie a dou state independente. Pe parcursul mandatului su, Meciar a formulat etno-politici ce accentuau drepturile i insecuritatea slovacilor i alienau etnicii cehi ce deineau mai mult putere n sistemul federal sau ofensau minoritatea maghiar din Slovacia. Politica de supralicitare a problematicii etnice i asimetria economic dintre cele dou republici au fcut reconcilierea imposibil i dezintegrarea tot mai probabil. Promisiunile fcute de Meciar i Klaus au creat insecuriti n rndul celor dou grupuri etnice, ce au generat conflictul etnic pasiv i au creat cereri de autonomie i separatism. O caracteristic aparte a destrmrii Cehoslovaciei const i n modul n care ea a fost decis, n urma unor ntlniri ntre cei doi lideri ce au hotrt, la 20 iunie 1992, s divid federaia, n absena unui referendum. Chiar dac divizarea Cehoslovaciei i rezolvarea conflictului etnic cehi-slovaci s-au rezolvat n absena violenei, cele dou republici succesoare s-au confruntat cu posibilitatea unor conflicte etnice nc o lung perioad de timp. n Republica Ceh exista un conflict pasiv ntre cehi i minoritatea german din regiunea Sudetia, conflict ce de-a lungul istoriei a mbrcat forme diferite. n ceea ce privete Slovacia, ansele izbucnirii unui conflict etnic au fost mult mai mari, innd cont de politicile discriminatorii ale guvernului central ndreptate mpotriva minoritii maghiare i rrome. Din fericire, presiunile exercitate de Uniunea

European n legtur cu protejarea drepturilor minoritilor (criteriul politic de la Copenhaga) au jucat un rol important n diminuarea tensiunilor. De altfel, integrarea celor dou state n UE a fcut improbabil apariia, pe viitor, a unor conflicte etnice n spaiul fostei Cehoslovacii.