CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE Chiar fara a analiza cauzele Primului Razboi Mondial, se poate observa ca intarirea nationalismului,

promovata chiar de politica de stat, a contribuit din plin la izbucnirea conflictului. In mod paradoxal, Marele Razboi, la randul sau, le-a consolidat, prin asa-numita ?solidaritate a transeelor?. Al Doilea Razboi Mondial, in multe privinte, l-a continuat pe primul. El se diferentiaza totusi (intre alte aspecte), prin felul in care s-a sfarsit: dupa 1945, in Europa de Vest, in orice caz, nationalismul si-a pierdut din virulenta. Primul razboi mondial. Omenirea nu a mai cunoscut pana atunci un razboi atat de nimicitor. In Europa el a asezat fata in fata: ? de o parte, Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Imperiul Otoman ? de cealalta parte, la vest, Franta, Belgia (invadata de germani din august 1914 desi era neutra), Marea Britanie, Italia (incepand din aprilie 1915) si Portugalia (din 1916, dar al carei rol a ramas modest), iar la est Rusia, Serbia si Romania In 1917, SUA declara razboi Germaniei si participa din acel moment la luptele de pe frontul apusean. In acelasi an, ca urmare a revolutiei din Octombrie, Rusia paraseste conflictul. In noiembrie 1918 Austro-Ungaria si, apoi, Germania semneaza armistitiile. Tratatele de pace. Invingatorii au semnat cu Germania Tratatul de la Versailles (iunie 1919); cu Austria, Tratatul de la SaintGermain (septembrie 1919). In vest, Germania restituie Alsacia si Lorena Frantei si cedeaza Belgiei Eupen-Malmedy, iar Danemarcei Schleswigul de Nord. In est, ea pierde chiar mai multe teritorii, in special in favoarea Poloniei: ?coridorul polonez? separa Prusia Orientala de restul Germaniei. Danzigul este declarat oras liber. Austro-Ungaria se destrama si doua state noi iau nastere: Cehoslovacia si Iugoslavia. Populatia de limba germana a fostului imperiu se regaseste, in mare, impartita intre trei state: Austria propriu-zisa, foarte redusa teritorial; Cehoslovacia (germanii din Boemia); Italia, care reuseste sa anexeze in 1919 Tirolul de sud, germanofon. In ciuda vointei de atunci a populatiei austriece, aliatii inscriu in tratate interdictia totala a uniunii dintre Austria si Germania. In afara Tirolului de sud si a zonei Trentin/Trento (de limba italiana), Austria cedeaza Italiei Venetia Giuliana (Trieste si zona invecinata), partial populata cu sloveni si croati Fara a avea legatura directa cu Primul Razboi Mondial, problema Irlandei isi gaseste in 1920? 1921 o solutie, putin

satisfacatoare, dar care pare sa fie durabila: impartirea insulei intre un stat liber irlandez, cvasi-independent, si o Irlanda de Nord ramasa in cadrul Marii Britanii. Perioada interbelica. Dificultatile economice, sociale etc. carora regimurile democratice au fost nevoite sa le faca fata au condus la instaurarea in unele tari a unor sisteme politice autoritare de tip nou. Italia se prabuseste prima: sef al guvernului incepand din 1922, Mussolini intemeiaza, in cativa ani, un stat fascist. In Germania, Hitler lichideaza in 1933?1934 regimul politic al Republicii de la Weimar, fondat in 1919. In aceeasi perioada, in Austria, Dollfuss pune bazele unui stat corporatist. In Portugalia, statul corporatist pe care Salazar il va conduce pana in 1968 prinde forma in 1933. In Spania, republica, instaurata in 1931, se confrunta cu o asa-zisa miscare ?nationalista? care, in trei ani de razboi civil (1936? 1939) o doboara; regimul autoritar al generalului Franco va lua sfarsit doar o data cu moartea sa, in 1975 Pas cu pas, Hitler pune in discutie tratatele din 1919: remilitarizarea Renaniei in 1936, anexarea Austriei in martie 1938; dezmembrarea Cehoslovaciei in octombrie 1938, cu incuviintarea Frantei si a Regatului Unit (acordata la Mnchen in septembrie); incorporarea Boemiei si Moraviei Reichului in martie 1939. In august, Hitler pretinde Danzigul. Polonia se opune si, astfel, razboiul izbucneste Al doilea razboi mondial. Putine state europene izbutesc sa se tina la distanta de conflict: Elvetia, Suedia, Spania (deja greu incercata de razboiul civil), Portugalia, Irlanda, Turcia. De partea Germaniei naziste se afla Italia lui Mussolini, diverse state mai mult sau mai putin satelizate din Europa Centrala (Ungaria, Romania, Bulgaria, Slovacia...) si Finlanda (atacata de URSS in noiembrie 1939, invinsa in 1940, ea reintra in lupta in iunie 1941). Dupa semnarea pactului germano-sovietic (23 august 1939), care prevede in primul rand impartirea Poloniei, armatele germane invadeaza aceasta tara in septembrie. In aprilie 1940, ele patrund in Danemarca si Norvegia; in mai, in Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg; in iunie, in Franta, in aprilie 1941, in Iugoslavia. Din iunie 1940 pana in iunie 1941, Marea Britanie infrunta singura Germania. In iunie 1941, Hitler isi lanseaza armatele impotriva URSS. In luna decembrie a aceluiasi an, SUA, atacate la Pearl Harbor de catre Japonia, aliata Germaniei, intra la randul lor in razboi. Incepand din 1943 in fata sovieticilor, apoi din 1944 in fata americanilor, fortele germane sunt obligate sa se retraga complet invinse. In mai 1945, Germania accepta capitularea neconditionata

Conflictul a facut mai multe victime decat cel din 1914?1918: victime din randul militarilor, victime civile (bombardamente), oameni ucisi in lagarele de concentrare naziste. Din 1941 pana in 1945, in timpul desfasurarii razboiului, nazistii au exterminat intre cinci si sase milioane de evrei. Dupa razboi. Din timpul ultimei etape a razboiului, sovieticii isi impun hegemonia in Europa Centrala si de Est, iar americanii in Europa de Vest. Linia de demarcatie strabate Germania si Austria, divizate in zone de ocupatie (sovietica, americana, britanica si franceza). Aceasta linie va deveni in curand o ? cortina de fier?. ?Razboiul rece? dintre Est si Vest debuteaza in 1948. In februarie 1947, tratatul de pace semnat de Italia pune capat litigiilor mostenite din epoca mussoliniana. In mai 1947, comunistii sunt exclusi din guvernele francez si italian. In iunie, SUA propun tarilor europene un ajutor economic (planul Marshall). Statele din Europa Centrala, cele mai multe aflate deja sub control comunist, resping acest ajutor, cu exceptia Cehoslovaciei care se va conforma, la randul ei, in februarie 1948 (?lovitura de la Praga?). Toate statele Europei de Vest au beneficiat apoi de planul Marshall, cu exceptia Spaniei franchiste (careia nu i-a fost oferit) si a Finlandei (care l-a refuzat pentru a nu deranja URSS). Urmeaza vremea aliantelor militare. In 1948, cele trei tari ale Beneluxului (uniune vamala fondata in 1944 de Belgia, Olanda si Luxemburg) semneaza impreuna cu Marea Britanie si cu Franta Tratatul de la Bruxelles, indreptat, inca, impotriva Germaniei. In anul urmator, Pactul Atlantic (sau Tratatul Atlanticului de Nord) are in vedere, in schimb, apararea comuna in fata amenintarilor sovietice. In afara SUA si Canadei, tratatul mai are ca semnatare Belgia, Danemarca, Franta, Marea Britanie, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda si Portugalia. In 1952 se vor alatura Grecia si Turcia Soarta Germaniei. In ciuda razboiului rece, Austria izbuteste sasi pastreze unitatea politica: aceasta va fi consacrata prin Tratatul privind statul austriac din 1955. Nu se va intampla la fel cu Germania care sufera succesiv o amputare si o divizare. Din 1945?1946, teritoriile situate la est de linia Oder-Neisse, desprinse de facto din teritoriul Germaniei, sunt alipite Poloniei (si, partial, la URSS). Locuitorii lor germani sunt expulzati in masa catre vest, ca si germanii din Boemia. La vest de linia Oder-Neisse, razboiul rece se manifesta prin formarea, in 1949, a doua state germane distincte: Republica Federala Germania (corespunzatoare zonelor de ocupatie americana, franceza si britanica); Republica Democrata Germana (zona de

ocupatie sovietica). RFG adera la Pactul atlantic in 1955. Incepand din 1961, zidul Berlinului imparte orasul in doua.